ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA SOCIETATEA COMERCIALĂ
I. BILANŢUL - ELEMENT DE REFLECTARE A ECHILIBRULUI FINANCIAR Pentru realizarea funcţiilor contabilităţii: de informare, decizie şi control, este necesar ca în urma lucrărilor curente de contabilitate să se sintetizeze periodic informaţiile generate de conturi şi calculele contabile, în documente de sinteză expresiv şi relevante, accesibile nu numai specialiştilor, ci şi celor interesaţi de gestiunea unităţii
patrimoniale în calitate de: investitor, administrator, bancă, creditor, fiscalitate şi alte organisme economice şi sociale. Aceste documente de sinteză redau o imagine fidelă asupra situaţiei patrimoniale, rezultatelor şi situaţiei financiare a întreprinderii. Toţi agenţii agenţii economi economici ci ( toate toate persoan persoanele ele juridi juridice ce ) sunt sunt obliga obligaţi ţi să întocm întocmeas ească că bilanţ bilanţ 1 contabil . Putem defini bilanţul ca fiind fiind documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar precum şi în alte situaţii prevăzute de lege2 (fuziune, încetarea activităţii etc). Punctul Punctul de plecare plecare în analiz analizaa financ financiar iarăă este este studiu studiull struct structuri uriii financ financiar iaree a bilanţului, ceea ce înseamnă studiul relaţiilor care există între diferite posturi de activ, de capital capital şi de datorii, datorii, care să definească definească condiţiile condiţiile de echilibru financiar financiar al întreprinderii, întreprinderii, altfel spus, capacitatea de a asigura solvabilitatea sa pentru a preîntâmpina riscul de faliment. Prin conţinutul său bilanţul contabil oferă informaţiile necesare pentru aprecierea gestiu gestiunii nii financ financiar iaree a întrep întreprin rinderi deriii precum precum şi pentru pentru stabil stabilire ireaa valori valoriii aceste acesteia, ia, el caracterizând mărimea resurselor şi a utilizărilor la care a recurs un agent economic în cursul unei perioade de gestiune. Deoarece reflectă starea patrimonială a întreprinderii, bilanţul se încheie la sfârşitul perioadei de gestiune, pe elemente de activ respectiv de capital propriu si datorii. Structura bilanţului este prezentată în Anexa nr. 1. Importanţa bilanţului contabil derivă din funcţiile pe care acesta le îndeplineşte: 1) Funcţia de generalizare a datelor în ciclul contabil de prelucrare a informaţiilor izvorăşte din necesitatea de a grupa datele dispersate ale contabilităţii curente, după criterii bine stabilite, într-un număr restrâns de indicatori, care să poată oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei economico-financiare a unităţii patrimoniale. 2) Funcţia de analiză a mersului activităţii economico-financiare se manifestă prin aceea că, pe baza bilanţului contabil se analizează periodic, gradul realizării indicatorilor proiectaţi şi a rezultatelor, se identifică rezerve şi se stabilesc măsuri de perfecţionare a activităţii economice şi financiare. Adunările Generale ale Acţionarilor, Consiliile de Administraţie, managerii unităţilor patrimoniale analizează periodic situaţia economico-financiară, pe baza bilanţului contabil, a anexelor sale şi a raportului de gestiune, componente de bază ale dării de seama contabile. 3) Funcţia previzională constă în posibilitatea oferită de bilanţ de a orienta activitatea viitoare. În acest scop, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru perioadele următoare se fundamentează pe situaţia patrimonială şi a rezultatelor din perioada considerată baza de raportare. II. INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR Realiz Realizarea area obiect obiectivu ivului lui major major al unei unei întrepr întreprind inderi eri (maxim (maximiza izarea rea valori valoriii sale sale patrimoniale) poate avea loc numai în condiţiile unei activităţi profitabile şi a menţinerii echilibrului financiar. Echilibrul financiar reprezintă egalitatea dintre sursele financiare şi mijloacele economice necesare desfăşurării activităţii de exploatare, financiare şi extraordinare pe 1
Potrivit Legii 31/1990 privind societăţile comerciale şi a Legii Contabilităţii Contabilităţii 82/1991, O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005 2
termen lung şi scurt. Analiza financiară evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar având ca obiective: - echilib echilibrul rul pe termen termen lung – se compară compară capitalu capitalull resurse resurse permanen permanentel telee cu utilizări permanente rezultând fondul de rulment (FR) - echilibrul echilibrul pe termen scurt – se compară compară activele activele circulante circulante (utilizări (utilizări tempora temporare) re) cu obliga obligaţii ţiile le pe termen termen scurt scurt (resurs (resursee tempora temporare) re) indica indicator torul ul folosit fiind nevoia de fond de rulment (NFR) - echilibrul echilibrul curent curent – se compară compară nivelul nivelul disponi disponibilit bilităţil ăţilor or cu nivelul nivelul creditelor creditelor bancare temporare sau fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment, indicatorul folosit fiind trezoreria netă Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a două relaţii: activele stabile (cu lichiditate peste 1 an) sunt finanţate din surse stabile (cu • exigibilitate mai mare de 1 an) • activele circulante, ciclice (cu lichiditate sub 1 an) trebuie finanţate din datorii pe termen scurt (cu exigibilitate sub 1 an) egalităţi.
Bilanţ financiar ACTIV ACTIVE IMOBILIZATE NETE • Imobilizări necorporale • Imobilizări corporale • Imobilizări financiare >1 an (inclusiv creanţe > 1 an) ACTIVE CIRCULANTE Stocuri • • Creanţe < 1an (inclusiv imobilizări fin. < 1an) Cheltuieli în avans • Active de trezorerie • Disponibilităţi Investiţii financiare pe termen • scurt TOTAL ACTIV *Sursa: Stancu, Ion, Finanţe 3
Tabel 2.1
CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII CAPITALUL PROPRIU Capital social • • Rezultat reinvestit Provizioane • Prime de capital • Rezerve • DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG DATORII PE TERMEN SCURT - cătr cătree furn furniz izor orii - cătr cătree sala salari riaţ aţii - către bugetul statului - cătr cătree bănc băncii - veni venitu turi ri in avan avanss Pasive de trezorerie
TOTAL CAPITAL PROPRIU ŞI DATORII
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza prin analiza fondului de rulment, a necesarului de fond de rulment şi a trezoreriei. 2.1. FONDUL DE RULMENT Fondul de rulment reprezintă nivelul surselor permanente utilizate pentru finanţarea activelor circulante sau partea din sursele stabile utilizate pentru finanţarea activelor ciclice. El apare ca o marjă de securitate financiară care permite firmei să facă faţă, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt, fiind expresia realizării echilibrului echilibrului financiar financiar pe termen termen lung şi a contribuţiei contribuţiei acestuia acestuia la înfăptuirea înfăptuirea echilibrului echilibrului financiar pe termen scurt. 3
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 712
Modalitatea de calcul a fondului de rulment
Noţiunea de fond de rulment, rezultată prin punerea în corespondenţă a lichidităţii active activelor lor cu exigib exigibili ilitat tatea ea capita capitaluri lurilor lor şi a datori datoriil ilor, or, permit permitee aprecie aprecierea rea pe termen termen lung/scurt a riscului de nerambursare a obligatiilor şi a riscului de faliment. Fondul de rulment reprezintă marja de securitate ce măsoară echilibrul financiar şi se poate aprecia fie ca diferenţă între capitalurile permanente şi activul imobilizat, fie ca diferenţă între activul circulant şi datoriile pe termen scurt4.
FONDUL DE RULMENT (FR)
Tabel 2.2
Pe baza baza eleme elemente ntelo lorr pe terme termen n lung lung
Pe baza baza eleme element ntelo elorr pe terme termen n scurt scurt
FR = CP – AIN CP- capital propriu AIN- active imobilizate nete În acest caz, fondul de rulment exprimă excedentul de resurse permanente care asigură finanţarea activelor circulante. Acest excedent de resurse resurse permanente permanente este folosit pentru acoperirea nevoilor, fiind destinat reînnoirii activelor circulante.
FR= AC – DTS AC – active curente DTS – datorii pe termen scurt În aceas aceastt caz, caz, fondu fondull de rulme rulment nt reflectă reflectă corelaţia corelaţia dintre lichiditat lichiditatea ea activelor activelor circulante circulante şi exigibilit exigibilitatea atea datoriilor pe termen scurt.Aceasta prezintă o valoare informativă ridicată asigurând legătura dintre cele două părţi ale bilanţului financiar 5.
*Sursa: Economica.md, Analiza economico-financiara a întreprinderii
Modul de calcul a fondului de rulment AIN
CP FRF
AC
Fig. 2.1 Cpr DTML
DTS *Sursa: interpretare proprie pe baza bilanţului financiar
Interpretarea fondului de rulment calculat pe baza elementelor pe termen scurt Tabel 2.3 FR = 0 FR > 0 FR 0
4 5
Economica.md Analiza financiara a intreprinderii , 28 Ianuarie 2008 economico-financiara Editura ASE , Bucuresti, 2002 Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Vasile , Analiza economico-financiara
Fondul de rulment negativ arată faptul că o parte din datoriile pe termen scurt au fost folosite la finanţarea activelor stabile (cu durata mai mare de 1an) Sunt Su nt prev previizibi zibille dificu dificult ltăţi ăţi din punct punct de vedere vedere al asigură asigurării rii echilibrulu echilibruluii financiar, financiar, respectiv solvabilitatea, impunându-se intervenţii corectoare (apelarea la împrum împrumutu uturi ri pe termen termen scur scurt, t, acce accele lera rare reaa încasărilor încasărilor,, încetinirea încetinirea plăţilor).
Este situaţia care marchea marchează ză respec respectar tarea ea regulilor regulilor de principiu principiu ale finanţ finanţări ării; i; activel activelee pe term termen en scurt scurt pot pot fi finanţate integral pe seama datoriilor pe termen scurt. Solvabilitat Solvabilitatea ea pe termen scurt pare a fi asig asigur urat ata, a, dar dar aces acestt echilibru este fragil, putand fi compromis de orice dereglare in realizarea creantelor.
Se inregistreaza un excedent de lichiditati potentiale pe term termen en scurt curt fata ata de exigibilit exigibilitatea atea potentiala potentiala pe termen scurt. Intreprinderea are o situatie favorabila in termeni de solvabilitate, pentru ca este in masura sa faca fata oblig obligat atii iilo lorr la scade scadent nta, a, dispunand in plus de un stoc tampon de lichiditati potentiale. Existenţa unui fond de rulment pozitiv diminuează riscul riscul de insolv insolvabi abilit litate ate,, întreprindere întreprindereaa dispunând dispunând de o marjă de securitate, care o poate proteja proteja parţia parţiall sau integr integral al de efecte efectele le perturbă perturbării rii ciclul ciclului ui de 6 încasare sau de plăţi .
*Sursa : Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Vasile, Analiza economico-financiara Factorii de influenţă ai fondului de rulment
Fondul de rulment se modifică datorită variaţiei posturilor de activ respectiv de capital şi datorii implicate în determinarea lui. Studiul acestor variaţii prezintă interes în analiză deoarece permite cunoaşterea politicii economice a întreprinderii şi mai ales a celei financiare. Factorii care influenţează nivelul şi tendinţa fondului de rulment sunt reprezentaţi în tabelul următor :
Influenţa fondului de rulment Tabel 2.4 Fact Factor orii care care dim diminuea nuează ză FR Fact Factor orii de creş creşttere ere a FR 1. Creşterea activelor imobilizate 1. Diminuarea activului imobilizat prin: Investiţii – necorporale Amortizare • • – corporale • Vănzări de active fixe – financiare Reevaluare • Reevaluare • Retragere aport • Aporturi de capital în natură • Vânzarea titlurilor financiare • 2. Diminuarea capitalului permanent 2. Creşterea capitalului permanent Reducerea capitalului propriu sporirea capitalului propriu • • - retrage retragerea rea acţion acţionaril arilor or - acumula acumularea rea rezerve rezervelor lor - distri distribui buirea rea rezerve rezervelor lor - aportur aporturii de capita capitall - repart repartiza izarea rea divide dividendel ndelor or - primir primirea ea de subven subvenţii ţii - pierder pierderii din anii anii precede precedenţi nţi - reparti repartizare zareaa profitu profitului lui pentru pentru - reduc reducer erea ea sau sau anul anulare areaa dezvoltare 6
economico-financiara, Editura ASE , Bucuresti, 2002 Isfanescu, Aurel ; Robu, Vasile, Analiza economico-financiara,
provizioanelor reglementate restituirea împrumuturilor pe • termen mediu şi lung *Sursa: interpretare proprie
•
- provizi provizioan oanee regleme reglementa ntate te contractarea de împrumuturi pe termen mediu şi lung
2.2.NECESARUL DE FOND DE RULMENT Necesarul de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile,respectiv activele circulante (cu termen de liciditate sub un an) care urmează să fie finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an), respective suma necesară finanţării decalajelor, care se produc în timp între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Modul de calcul a NFR
Relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR= (Active temporare - Active de trezorerie) – (Pasive temporare – Pasive de trezorerie)
NFR= Active curente -
Disponibilităţi + Plasamente
Datorii pe - termen scurt
Credite de trezorerie + sold creditor al contului curent
NFR=Stocuri+Creanţe-Datorii de exploatare – Cheltuieli în avans
Interpretarea NFR În urma comparării activelor ciclice cu resursele ciclice în activitatea unei întreprinderi întreprinderi pot apare apare următoarele următoarele situaţii situaţii în ceea ce priveşte priveşte necesarul de fond de rulment: Interpretarea necesarului de fondului de rulment Tabel 2.5 NFR<0 NFR=0 NFR>0
Necesarul de fond de rulme rulment nt fiin fiindd nega negati tivv semnifică un surplus de resurs resursee tempo-r tempo-rare are în raport raport cu nevoile temporare.Este cons consid ider erat atăă o situ situaţ aţie ie pozitivă,no pozitivă,normală rmală dacă se datorează accelerării vitezei de rotaţie a stocurilor şi creanţelor sau a angajării unor dato-rii dato-rii de exploatae exploatae cu termene de plată mai relaxate.
Cazul NFR=0 apare Această situaţie semnifică foarte rar deoarece un surplus de nevoi temporare foar foarte te rar se întâ întâmp mplă lă în rapo raport rt cu resu resurs rsel elee ca nevoile temporare tempora temporare.E re.Este ste o situaţ situaţie ie ale firmei să fie egale normală dacă este determinată cu resursele temporare de politica de investiţii a firmei avân avândd în vede vedere re privind activele caracterul caracterul pemanent pemanent imobilizate,dacă este datorată dinamic al activităţilor creşterii vânzărilor sau măririi desfăşurate de agenţii ciclului de fabricaţie datorită economici. creş creşte teri ri comp comple lexi xită tăţi ţiii produselor.
*Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil7 Factori de influenţă ai NFR
Dacă avem avem în vedere vedere modul modul de calcul calcul al NFR se eviden evidenţia ţiază ză faptul faptul că nivelu nivelull acestuia este influenţat de nivelul nevoilor temporare şi al resurselor temporare, altfel spus de nivelul activităţii de exploatare realizate de întreprindere, nivel care determină în mare măsură cifra de afaceri a întreprinderii şi reliefează condiţiile de exploatare privind gestiunea stocurilor,a clienţilor şi furnizorilor şi costurile realizate.Pornind de la această precizare identificăm ca factori de influenţă: Influenţa necesarului de fondului de rulment Tabel 2.6 Factori care are diminuează ază NFR Factori de creştere a NFR 1. Scădere Scădereaa CA 1. Creşter Creşterea ea CA 2. Creş Creşte terea rea vitez vitezei ei de rota rotaţi ţiee a 2. Scăderea Scăderea vitezei vitezei de rotaţi rotaţiee a stocurilo stocurilor r stocurilor 3. Creşterea Creşterea costurilor costurilor de producţ producţie ie 3. Scăd Scăder erea ea cost costur uril ilor or de 4. Creşterea Creşterea indicelui indicelui inflaţiei inflaţiei producţie 5. Creşt Creşter erea ea dura durate teii cicl ciclul ului ui de 4. Scăderea Scăderea indicel indicelui ui inflaţiei inflaţiei exploatare 5. Scăderea Scăderea duratei ciclului de exploatare
*Sursa: interpretare proprie Se consideră că influenţa influenţa cea mai mare asupra necesarului necesarului de fond de rulment o au modul de gestionare a stocurilor,viteza de rotaţie a furnizorilor şi viteza de rotaţie a clienţilor
2.3.TREZORERIA NETĂ 7
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Trezoreria la nivelul unei întreprinderi este imaginea disponibilităţilor monetare şi a plasamentelor, pe termen scurt apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar. Analiza trezoreriei nu este altceva decât analiza echilibrului financiar pe termen scurt când se compară o mărime relativ constantă (fondul de rulment) cu o mărime fluctuntă (necesarul de fond de rulment). Modalitatea de calcul a trezoreriei nete
Trezoreria netă (TN) Tabel 2.7 TN=FR-NFR TN = AT – PT FR – fond de rulment AT – active de trezorerie NFR – necesar de fond de rulment PT – pasive de trezorerie Acti Active vele le de trez trezor orer erie ie cupr cuprin indd disponibilităţile băneşti în conturi şi casă; Pasivele de trezorerie cuprind creditele curente şi soldul creditor la bănci. *Sursa: interpretare proprie Intrerpretarea trezoreriei nete
Trezoreria este expresia desfăşurării unei activităţi eficente sau ineficente a între-prinderi legate de posibilitatea obţinerii unei trezorerii pozitive sau negative.Trezoreria se poate afla în una din următoarele situaţii:
TN<0 Această situaţie evidenţiază un dezechilibru financiar când nevoia de fond de rulment nu poate fi finanţată în întregime din resurse resurse permanente. permanente. Reflectă Reflectă o situaţie nefavorabilă pentru întreprindere concretizată întrun nivel mai scăzut al lichidităţii din contul la bancă şi din casă faţă de nivelul credit creditelo elorr curent curentee şi al soldului creditor la bănci.
Interpretarea trezoreriei nete Tabel 2.8 TN=0 TN>0 Stricta egalitate dintre Este rezultatul echilibrului fondul de rulment şi fina financ nciiar cure curent nt al necesarul de fond de înrepri înreprinde nderii rii şi reflec reflectă tă rulment nu poate fi decât nivelul superior al fondului fortuită şi pasageră. Cu o de rulment faţă de necesarul trezorerie zero de fond de rulment întreprinderea se fereşte la Trezoreria pozitivă se fel de bine contra riscului concretizează în unei sterilităţi de excedente disponibilităţi băneşti în durabile cât şi contra conturi şi în casă. riscului de dependenţă visa-vis de bancheri.
financiar- contabil8 *Sursa: Pertescu Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil
8
Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Editura CECCAR, Bucureşti, 2006;
Factori de influenţă ai trezoreriei
Trezoreria calculându-se ca diferenţă între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment face ca factorii de influenţă ai fondului de rulment şi ai necesarului de fond de rulment să fie şi factori de influenţă ai trezoreriei. Astfel factorii de influenţă ai creşterii trezoreriei se pot identifica în factori de creştere ai fondului de rulment şi în factori de scădere ai necesarului de fond de rulment,iar factorii de influenţă ai trezoreriei sunt reprezentaţi de factorii de diminuare a fondului derulment şi factorii de creştere ai necesarului de fond de rulment.
III ANALIZA PERFORMANTELOR FINANCIARE 3.1. SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE Indicatori utilizaţi în analiza pe baza contului de rezultate, soldurile intermediare de gestiune oferă informaţii cu privire la profitabilitatea firmei pe diverse paliere. Acestea pot fi determinate de caracteristici de activitate (de exploatare, financiara, exceptionala), dar şi de monetaribil monetaribilitate itate (definind (definind prin acest indicator indicator calitatea elementelor elementelor de venituri venituri de a fi încasabile, respectiv a celor de cheltuieli de a fi plătibile) sau de participare a anumitor stakeholderi la distribuirea rezultatelor financiare9. Soldurile intermediare de gestiune sunt calculate pe baza Contului de Profit si Pierdere. Acestea reprezinta de fapt paliere succesive ce duc la formarea rezultatului final. Constructia indicatorilor se realizeaza in cascada, pornind de la cel mai cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si incheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercitiului). Tabloul S.I.G. cuprinde urmatorii indicatori: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut (sau insuficienta bruta) de exploatare, rezultatul exploatarii (profit sau pierdere), rezultatul curent (profit sau pierdere), rezultatul net al exerciţiului (profit net sau pierdere).10
Soldurile intermediare de gestiune Tabel 3.1 SIG Observatii Marja comerciala reprezinta excedentul Venituri din vânzarea marfurilor vanzarilor de marfuri fata de costul de - Cheltuilei aferente mărfurilor vândute cumparare al acestora. Ea reprezinta principalul indicator de apreciere a performantelor unei activitati comerciale. = Marja comercială Venituri din vânzarea produselor finite Producţia specifica Producţia exercitiului exercitiului este specifica + Producţia stocată activitatii industriale si oferă o imagine mai + Producţia imobilizată fidelă a activităţii reale întreprinderii pe durata perioadei de gestiune. = Producţia exerciţiului
9
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002 10 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Marja comercială + Producţia exerciţiului - Cheltuieli cu materii prime - Cheltuieli cu materiale consumabile - Cheltuieli cu energia şi apa - Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terti = Valoarea adăugată Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de exploatare Cheltuieli Cheltuieli cu impozite, impozite, taxe şi vărsăminte asimilate - Cheltuieli cu remuneraţiile personalului -Cheltuieli privind asigurările sociale şi protecţia socială = Excedentul brut de exploatare (EBE) Excedentul brut de exploatare + Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare + Alte venituri de exploatare - Chel Cheltu tuie ieli li cu amort amortiz izări ările le şi provizioanele de exploatare - Alte cheltuieli de exploatare =Rezultatul exploatării Rezultatul exploatării +Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultatul curent Rezultatul curent + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare =Rezultatul brut Rezultatul brut - Impozit pe profit = Rezultatul net
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de produc producti tie, e, inde indeos osebi ebi a fort fortei ei de muncă muncă si capitalului, peste valoarea bunurilor si servici serviciil ilor or proveni provenind nd de la terti terti,, in cadrul cadrul activitatii curente a intreprinderii. Excedentul brut de exploatare (EBE) scoate în evidenţă fluxuride de numerar implicate în activitatea de exploatare a întreprinderii.
Rezultatul exploatării oferă informaţii privin privindd mărime mărimeaa resurs resurselo elorr determ determina inate te de activ activit itat atea ea de explo exploat atar aree pe care care întreprinderea se poate baza pentru acoperirea cheltuielilor sale financiare.
Rezultatul brut este rezultatul activităţii ordinare ( de exploatare, financiară şi extraordinară)
Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare, cu care sunt remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii investite *Sursa: Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară 11
11
economico-financiară , Editura Economică, Bucureşti, Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N., Analiză economico-financiară 2004.
3.2. CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE Alături de soldurile intermediare de gestiune, în analiză este utilizat indicatorul “capacitate capacitate de autofinantare” autofinantare”, exprimând în termeni monetari (de încasări şi de plăţi) capacitatea firmei de a-şi asigura dezvoltarea prin mijloacele financiare proprii.12 Indicat Indicator or calcul calculate ate pe baza baza contulu contuluii de rezult rezultate, ate, capaci capacitat tatea ea de autofi autofinaţ naţare are exprimă practic o diferenţă între veniturile încasabile ale firmei şi cheltuielile plătibile ale acesteia. Literatura de specialitate a consacrat două metode de calcul ale acesteia, cunoscute sub denumirea de metoda deductivă şi metoda aditivă.
Capacitatea de autofinantare CAF metoda deductive = CAF metoda aditiva = EBE Profit net + Alte venituri din exploatare - Venituri nemonetare - Alte cheltuieli de exploat oatare + Cheltuieli nemone onetare + Venituri financiare - Cheltuieli financiare - Impozitul pe profit *Sursa: Stancu, Ion, Finanţe 13
Tabel 3.2
Capacitatea de autofinanţare calculate printr-una din cele doua metode reflecta resursele potenţiale de finanţare create de întreprindere din gestiunea afacerii sale, o parte din acestea putând fi folosite in finanţarea activităţii viitoare.
IV. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE T REZORERIE Avându-se în vedere că bilanţul contabil prezintă o viziune statică asupra situaţiei financiare, financiare, iar contul de profit şi pierdere prezintă prezintă în dinamică activitatea activitatea întreprinder întreprinderii, ii, pentru prezentarea în dinamică a evoluţiei situaţiei financiare, teoria şi practica contabilă şi financiară a elaborat tabloul de finanţare. Tabloul de finanţare se regăseşte sub mai multe forme, 2 dintre acestea fiind mai importante: 1. Tabloul de utilizări şi resurse 2. Tabloul cash-flow-urilor
4.1. TABLOUL UTILIZARILOR SI RESURSELOR Tabloul de utilizări şi resurse prezintă situaţia patrimonială între bilanţul de deschidere şi bilanţul de închidere a exerciţiului financiar sub aspectul păstrării echilibrului funcţional. Întocmirea tabloului de utilizări şi resurse presupune efectuarea unei distincţii între fluxurile patrimoniale, financiare şi monetare. 12
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002 13 Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008, pag. 729
Pentru întocmirea unui tablou de utilizări şi resurse trebuie să se determine variaţiile posturilor bilanţiere între două bilanţuri succesive, care formează o balanţă diferenţiată sau balanţa mutaţiilor. Tabloul de finanţare cuprinde 2 părţi: Prima parte stabileşte modul de realizare a echilibrului structural între utilizările şi resurse resursele le bilanţ bilanţului ului funcţi funcţiona onal,l, adică adică variaţi variaţiaa fondul fondului ui de rulmen rulment.t. Această Această parte parte a totalului de finanţare evidenţiază modul de finanţare şi politica de investiţii promovată de întreprindere. Partea a II-a a tabloului de utilizări şi resurse evidenţiază variaţia necesarului de fond de rulment, rulment, ca urmare a modificării modificării elementelor elementelor ce intră în componenţa activelor activelor circulante circulante şi a datoriilor datoriilor pe termen scurt, scurt, variaţia variaţia ce are profunde incidente incidente asupra realizării echilibrului financiar. Această parte arată modul în care necesarul de fond de rulment a fost utilizat pentru acoperirea necesităţilor de finanţare asigurând pe de o parte echilibrul funcţional între utilizări şi resurse şi echilibrul monetar între încasări şi plăţi evidenţiat prin trezoreria netă.
Tabloul de utilizări şi resurse Tabel 4.1 Utilizări suplimentare Resurse suplimentare Dividendele Capacitatea de autofinanţare Achiziţionările de imobilizări Cesiunile de imobilizări Reducerile de capitaluri proprii Creşterile de capital propriu Rambursările de datorii financiare Creşterile de datorii financiare Total util utilizări izări suplimentar suplimentaree pe termen termen lung lung Total resurse suplimenta suplimentare re pe termen lung ΔFR = ΔRESURSE – ΔUTILIZĂRI Stocuri Stocuri creanţe clienţi
creanţe clienţi
furnizori
furnizori
datorii salariale Total utilizări suplimentare pe termen scurt ΔNFR = ΔUTILIZĂRI– ΔRESURSE *Sursa: interpretare proprie
datorii salariale Total resurse suplimentare pe termen scurt
4.2. TABLOUL CASH-FLOW-URILOR Tabloul cash-flow-urilor permite aprecierea gradului de independenţă al întrepr întreprind inderii erii în gestio gestionare nareaa lichid lichidit ităţi ăţilor lor sale sale care are un impact impact hotărât hotărâtor or asupra asupra "sănatăţii" sale financiare.Avantajul acestui tablou în comparaţie cu tabloul de utilizări şi resurse este acela că permite evidenţierea influenţelor pe care le au fenomenele de stocaj şi a consecinţelor generate de decalajele existente între încasări şi plăţi. Tabloul fluxurilor de trezorerie arată modul în care este utilizată trezoreria de care dispune întreprinderea ca urmare a activităţii desfăşurate după deducerea prelevărilor obligatorii, în special pentru finanţarea investiţiilor 14. 14
www.bursierul.ro ,Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4 februarie 2007
Principalele componente ale acestui tablou sunt:
Activit Activitatea atea de exploata exploatare re
Tabloul cash-flow-urilor Activit Activitatea atea de investi investiţii ţii
Tabel 4.2 Activi Activitate tateaa de finanţa finanţare re
Cf exploatare = + încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestarea de servicii - plăţ plăţil ilee în numera numerarr către către furnizorii de bunuri şi servicii
CF investiţii = - plăţile în numerar pentru achiziţia de terenuri şi mijloace fixe - plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu
CF finanţare = + veni venitu turi ri în nume numerar rar din din emisiunea de acţiuni
- plăţile în numerar către acţ acţiona ionari ri pent pentru ru a achiziţ ziţiona sau a răscumpara acţiunile - plăţile în numerar către şi + încasările în numerar din + veniturile în numerar din în numele angajaţilor vânzarea de instrumente de emisiune de obligaţiuni capital propriu - plăţile în numerar sau - avansurile în numerar şi - rambursările în numerar restituiri de impozit pe împrumuturi împrumuturi efectuate efectuate către ale unor sume împrumutate profit alte părţi + înca încasă sări ri în numera numerarr din din ramburs rambursarea area avansur avansurilo ilorr si împrumuturi împrumuturilor lor efectuate efectuate către alte părţi *Sursa: interpretare proprie
Activitatea de exploatare - Aceasta include efectele monetare (încasările şi plăţile) ale operaţiilor curente ale întreprinderii care contribuie la formarea rezultatului din exploatare; în termenii normei IAS 7 , acestea sunt fluxurile rezultate din principalele activităţi generatoare de venituri. Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de exploatare sunt un indicator cheie pentru aprecierea capacităţii unei firme de a genera suficiente lichidităţi pentru a putea rambursa împrumuturi, a-şi menţine capacitatea productivă, a plăti dividende şi a efectua investiţii fără a apela la surse externe de finanţare .15
Un flux flux net net negat negativ iv din din acti activi vita tate teaa de explo exploat atar aree indi indică că un deze dezech chil ilib ibru ru al trezoreriei firmei, întrucât încasările obţinute din vânzările aferente activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe (care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua capacitatea productivă a întreprinderii).
Activitatea de investiţii - Aceasta cuprinde efectele monetare ale achiziţiilor şi vânzărilor de active imobilizate şi a plasamentelor pe termen scurt (altele decât echivalentele de lichidităţi). 15
http://www.focusfinanciar.r http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-I o/index.php/Standarde-Internationale-de-Ra nternationale-de-Raportare-Financiar portare-Financiara/IAS-7a/IAS-7Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html
Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investiţii sunt importante, importante, întrucât arată dacă au fost efectuate efectuate investiţi investiţiii care urmează să genereze genereze beneficii economice în viitor. Un flux net pozitiv din activitatea de investiţii exprimă un proces de dezinvestir dezinvestiree la nivelul firmei, care semnalează semnalează fie lipsa de lichidităţ lichidităţii necesare necesare pentru activitatea curentă, fie o restructurare a capacităţii productive. Fluxurile de trezorerie globale provenite din achiziţiile şi cedările de filiale şi alte unităţi de afaceri trebuie să fie prezentate separat şi clasificate ca activităţi de achiziţii şi înstrăinări înstrăinări,, companiile companiile trebuie să prezinte prezinte investiţii.16 Pentru astfel de achiziţii
cumulativ cumulativ în cursul perioadei, următoarele informaţii informaţii:: contrapresta contraprestaţia ţia totală totală aferentă aferentă achiziţiei sau cedării; ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub formă de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi; valoarea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, după caz; suma activelor şi datoriilor, altele decât lichidităţile şi echivalentele de lichidităţi din filiala sau unitatea achiziţionată sau cedată, sintetizată pe fiecare categorie principală.
Suma Suma totală totală a li lichi chidit dităţi ăţilor lor plătit plătitee sau încasa încasate te drept drept contra contrapres prestaţ taţie ie aferent aferentăă achiziţiilor sau vânzărilor de filiale sau alte entităţi de afaceri este raportată în situaţia fluxurilor de trezorerie la o valoare netă, după deducerea lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi achiziţionate sau vândute. Efectele fluxurilor de trezorerie ale vânzărilor nu sunt deduse din cele ale achiziţiilor. Prin urmare, o entitate trebuie să prezinte informaţii distincte aferente achiziţiilor, pe de o parte, şi vânzărilor de filiale şi alte unităţi de afaceri, pe de altă parte.
Activitatea de finanţare - Aceasta include consecinţele monetare ale operaţiilor care provoacă modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi a datoriilor întreprinderii, cum sunt: încasări din emisiunea de acţiuni, obligaţiuni, şi alte titluri financiare şi plăţi pentru răscumpărarea acţiunilor proprii şi a titlurilor de împrumut etc. Informaţiile legate de fluxurile de trezorerie degajate de activitatea de finanţare sunt utile, întrucât permit estimarea sumelor ce urmează a fi plătite furnizorilor de fonduri (investitorilor sau finanţatorilor externi). Un flux net pozitiv generat de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) externe) necesare necesare fie pentru a-şi acoperi deficitul deficitul de trezorerie trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces de investire.
4.3.CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI Aceste cash-flow-uri se calculează ca diferenţă între încasări şi plăţi din ipoteza investitorilor ( acţionari şi creditori). Cash-flow-ul de gestiune reprezintă fluxul de bani degajat de întreaga activitate de gestiune a întreprinderii, cuprinzând remunerarea celor implicaţi în finanţarea acesteia. Acest cash-flow cash-flow este format din profitul profitul net (care reprezinta remunerarea remunerarea acţionarilo acţionarilorr şi fonduri pentru autofinanţarea investiţiilor noi în întreprindere), dobânzi (pentru 16
http://www.focusfinanciar.r http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standar o/index.php/Standarde-Internationale-de-R de-Internationale-de-Raportare-Financia aportare-Financiara/IAS-7ra/IAS-7Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42)
remunera remunerarea rea credit creditoril orilor) or) şi amorti amortizare zareaa (calcul (calculată ată şi reţinu reţinută tă în scopul scopul menti mentineri neriii 17 întreprinderii la acelaşi nivel de dotare materială). materială).
CFgestiune = Profit net + Dobânzi + Amortizare constituie fluxul net de bani care se distribuie distribuie acţionarilor acţionarilor Cash-flow disponibil constituie şi creditorilor ca remunerare a investiţiilor de capital făcute de acestia în întreprindere, dupa ce au fost acoperite necesităţile de creştere economică.
CFD = CFgestiune - ∆Imobilizări ∆Imobilizări - ∆Activ curent net În cazul în care evaluarea întreprinderii se face separat, din perspectiva acţionarilor sau a creditorilor, cash-flow-ul disponibil este defalcat pe cele doua destinaţii principale de alocare. CFD = CFDacţionari + CFDcreditori CFDacţionari = Dividende - ∆Capital propriu CFDcreditori = Dobânzi - ∆Datorii financiare Dacă mărimea cash-flow-ul disponibil este pozitivă şi crescătoare, firma va avea posibilitatea să îşi finanţeze investiţiile (strategice şi de exploatare) pe baza trezoreriei degajate din activitatea de exploatare şi va reuşi să ramburseze o parte din credite fără să apeleze la noi resurse externe. Dacă cash-flow-ul cash-flow-ul disponibil disponibil este negativ negativ atunci firma devine vulnerabilă vulnerabilă pentru că nu îşi poate finanţa activitatea pe baza trezoreriei şi nu va avea posibilitatea să-şi remunereze acţionarii şi creditorii - firma va încerca să atragă noi fonduri externe de la creditori şi acţionari. acţionari.
4.4.ESTIMAREA VALORII INTREPRINDERII PRIN APLICAREA METODEI DE ACTUALIZARE Investitorii sunt interesaţi să compare câştigul pe care aceştia îl pot realiza prin plasarea banilor lor în diferite oportunităţi de investire. Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină 18 astfel:
Vo(CPR) =
CFDactiona ri
+
CPR 1
1 + Kc
unde: Vo(CPR) – valoarea actuala a capitalurilor proprii; CFDacţionari – cash-flow disponibil pentru acţionari; CPR1 – valoarea capitalurilor proprii la sfârşitul exerciţiului financiar; K c - factor de actualizare aferent capitalurilor proprii.
17
Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002
18
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008
Din perspectiva unui creditor, valoarea actuală a capitalului investit se determină
19
astfel:
Vo(DATfin) =
CFDcredito ri + DATfinanci are are1 1 + Kd
unde: Vo(DATfin) – valoarea actuală a datoriilor financiare contractate de întreprindere; CFDcreditori – cash-flow disponibil pentru creditori; DATfin1 - valoarea datoriilor financiare la sfârşitul exerciţiului financiar; K d – factor de actualizare aferent datoriilor financiare. Analiza fluxurilor de numerar poate fi folosită atât de manager, pentru o mai bună gestiune a activităţii întreprinderii, cât şi de investitori, pentru estimarea valorii investiţiei făcute de aceştia în întreprindere.
4.5 ANALIZA RATELOR DE LICHIDITATE Variate instrumente si tehnici sunt utilizate de analistul situatiilor financiare pentru a transforma informatia din situatiile financiare in formate care faciliteaza evaluarea conditiei si performantei financiare a unei companii atat in timp cat si comparativ cu concurenta din cadrul industriei. Acestea includ: situatiile financiare in format comun care exprima fiecare cont din bilant ca un procentaj din total active si fiecare cont din contul de profit si pierdere ca un procentaj din vanzari nete; ratele financiare – care standardizeaza datele financiare in termenii unor relatii matematice exprimate sub forma unor procentaje sau multipli; analiza tendintelor – care necesita evaluarea datelor financiare de-a lungul mai multor perioade contabile; analiza structurala – care priveste structura interna a unei afaceri; comparatii in cadrul industriei care compara o societate cu mediile industriei in care opereaza; si cel mai important – bunul simt si judecata20. Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-si achita obligaţiile curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se poate evalua riscul incapacităţii de plata pe termen scurt. Pentru analiza lichidităţii se folosesc următoarele rate: 1) Rata curentă reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichidităţi pentru a satisface obligaţia de plǎţi exigibile. A c t i v e_ c u r e n t × 100 Rata curentă = D a t o r i_ i curent Rata curentă în mod normal trebuie să fie supraunitară, ceea ce echivalează cu un fond de rulment patrimonial pozitiv. 2) Rata rapidă exprima capacitatea întreprinderii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creanţe si disponibilităţi. Active_ curente− Stocur × 100 Rata rapidă = Datorii_ curente 19
Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008 Dan Dumitru POPESCU, Instrumente şi tehnici de analiză - Ratele financiare financiare de lichiditate, Tribuna Economică. numărul 18 al revistei.
20
Rata rapidă exclude din activele pe termen scurt stocurile şi producţia neterminată, neterminată, care constituie constituie adesea elementele elementele a căror valoare şi lichiditate lichiditate sunt incerte. Pentru firmele cu pierderi, valoarea activelor luate în calcul se va diminua cu valoarea pierderilor înregistrate. Valoarea optimă a lichidităţii imediate este de 90%, de dorit sa tindă spre 100%. 3) Rata lichidităţii imediate caracterizează capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor ţinând cont de disponibilităţile existente.
RLI =
Disponibil iti Datorii _ curente
×
100
reprezintă ntă capacit capacitate ateaa unităţ unităţii ii patrim patrimoni oniale ale de a face face faţă faţă 4) Solvabilitate Solvabilitateaa reprezi obligaţiil obligaţiilor or scadente care rezultă rezultă fie din angajamente angajamente anterioare anterioare contractate, contractate, fie din operaţii curente, fie din prelevări obligatorii. Dificultăţile financiare ale unei întreprinderi, în cazul în care devin periodice, pot pune în pericol echilibrele fundamentale şi pot afecta imaginea firmei ce capătă o reputaţie de rău-platnic. Solvabilitatea patrimonială arată gradul în care capitalul social şi rezervele firmei asigură acoperirea creditelor şi împrumuturilor. Valoarea optimă a solvabilităţii patrimoniale: 40%-60%. CPR
Solvabilitatea = Total .capital .si .datorii Gradul de îndatorare pe termen lung =
Datorii _ tl Total .capital .si .datorii
Gradul de îndatorare pe termen scurt = Total Levier =
Datorii _ ts .capital .si .datorii
Datfin CPR
STUDIU DE CAZ PE SC....... 1 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR PE BAZA BILANŢULUI Analiza echilibrului financiar presupune compararea anumitor categorii de active, capitaluri şi datorii prin intermediul unor indicatori specifici aplicaţi bilanţului financiar. Pentru a obţine bilanţul financiar, este necesară o tratare prealabilă a datelor din bilanţul contabil, pentru adaptarea lor la criteriile care permit o analiză financiară semnificativă. Bilanţul financiar conduce la determinarea unor indicatori reali şi comparabili ai echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt. Analiza financiară devine astfel mult mai pertinentă şi permite obţinerea unor referinţe informative mult mai fiabile. Bilanţul financiar Tabel 6.1. (Lei) Active 2006 2007 2008 Capital şi datorii 2006 2007 2008
Active permanent e
Active curente Active de trezorerie TOTAL ACTIVE
57,977
114,423
175,219
Capital permanent, din care - Capital propriu - Datorii pe termen lung Datorii curente
11,754 154
69,7 69 ,731 31
29,859 3,418
1444,2 14 ,282 82
55,294 3,740
230, 23 0,51 5133
Pasive de trezorerie TOTA TO TAL L CA CAPI PITA TAL L ŞI DATORII
69,2 69,214 14
138, 138,02 0200
187, 187,06 0655
268 68,9 68,946 46
15,275 122, 122,74 7455
41,286 145, 145,77 7799
517
6,262
43,448
0 69,7 69 ,731 31
0 144, 14 4,28 2822
0 230, 23 0,51 5133
*Sursa: calcule proprii pe baza bilanţului contabil din anexa nr. 2
Fondul de rulment
FR=capitaluri proprii+datorii pe termen mediu şi lung-active imobilizate
Calculul fondului de rulment
Tabel 6.2. (Lei)
NR
DENUMIRE
2006
2007
2008
1 2 3 3 4 6
Dat pe termen mediu si lung Capitaluri proprii Provizioane Capital permanente=1+2+3 ACTIVE PERMENENTE Fond de Rulment =3-4
68,946 268
122,745 15,275
145,779 41,286
0
0
0
69,214 57,977
138,020 114,423
187,065 175,219
11,237
23,597
11,846
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar Din tabelul nr. 2, se observă că pe parcursul perioadei 2006-2008, fondul de rulment înregistrează fluctuaţii dar este pozitiv, fapt ce reflectă o stare de echilibru financiar pe termen lung şi contribuţia acestuia la înfăptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. Atunci când FR este pozitiv, capitalurile permanente finanţează o parte din activele circulante, dupa finanţarea integrală a imobilizărilor nete. Astfel, fondul de rulment pozitiv apare ca un fond de rezervă din care se pot finanţa deficitele care pot să apară între alocările şi resursele de finanţat pe termen scurt. Această stare de echilibru financi financiar ar se realize realizează ază pe seama seama resurse resurselor lor financ financiar iaree proprii proprii dar şi prin prin existe existenţa nţa datoriilor pe termen lung. Grafic 1 Fond de rulment 50,000
0
2006
1,237 Fond de rulment 11,237
2007
2008
23,59 23,597 7
11,8 11,846 46
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
În ceea ce priveşte valorile înregistrate de fondul de rulment în cei trei ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 faţă de 2006 cu 109.99% , în 2008 faţă de 2007 scade cu 50,2%, iar faţă de 2006 creşte cu 5,41%. O apreciere corectă asupra fondului de rulment al întreprinderii nu se poate realiza fără analiza factorilor de influenţă care au condus la această situaţie. Dacă am reprezenta sistematic evoluţia fondului de rulment de la un an la altul aceasta s-ar prezenta astfel: în 2007 faţă de anul 2006 fondul de rulment a crescut cu 12, 360 Ron , principalii principalii factor factorii de influe influenţă nţă fiind fiind variaţ variaţia ia active activelor lor perman permanent ente, e, respec respectiv tiv variaţi variaţiaa pasive pasivelor lor permanente.
Creşterea activelor permanente s-a datorat: • •
creşterii valorii imobilizărilor corporale în valoare de 49,441 Ron; creşterea valorii imobilizărilor imobilizărilor financiare în valoare de 7,310 Ron. Creşterea capitalurilor permanente s-a datorat:
contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung în valoare de 53,799 Ron; creşterea capitalurilor proprii prin reinvestirea profitului în valoare de 15,007 • Ron. în 2008 faţă de 2007 valoarea fondului de rulment înregistrează o scădere datorită unei creşteri a activelor permanente mai mare decât cea a capitalurilor permanente: •
Creşterea activelor permanente: • •
creşterea creşterea valorii imobilizărilo imobilizărilorr corporale corporale de la 107.113 Ron (în 2006) la 163.219 Ron (în 2007); creşterea imobilizărilor financiare financiare în valoare de 4,690 Ron.
Cresterea capitalurilor permanente s-a datorat: • •
contractarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung la 145,779 Ron ( creştere cu doar 18,76% fata de perioada anterioara când creşterea a fost de 20%); creşterea capitalurilor proprii prin încorporarea de rezerve şi repartizarea profitului pentru dezvoltare .
Grafic 2 Evolutia factorilor care influenteaza fondul de rulment 200,000 150,000 100,000 50,000 0 2 006
20 0 7
Datorii
Capital prop propriu riu
Active Acti ve perma erman nen ente te
Provi Pro vizi zio oan ane e
2 0 08
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar
NECESARUL DE FOND DE RULMENT NFR= (Active temporare-Active de trezorerie)-(Pasive temporare-Pasive de trezorerie) =Stocuri+Creante-Datorii de exploatare Calculul necesarului de fond de rulment pe baza elementelor pe termen lung NR 1 2
DENUMIRE Active curente Active de trezorerie Active curente-Active de trezorerie Pasive curente Pasive de trezorerie NFR=3-4+5
3 4 5 6
Tabel 6.3. (Lei)
2006 11,754 154
2007 29,859 3,418
2008 55,294 3,740
11,600 517 0 11,083
26,441 6,262 0 20,179
51,554 43,448 0 8, 8 ,106
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar Calculul necesarului de fond de rulment pe baza elementelor pe termen scurt NR 1 2 3 4 5
DENUMIRE Stoc Creante Cheltui tuieli in avans Dato Datori riii de expl exploa oata tare re N.F.R. = 1+2-3-4
2006 1,665 9,935 0 517 11,083
2007 0 26,441 0 6,262 20,179
Tabel 6.4. (Lei) 2008 48,514 3,040 0 43,448 8,106
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar Din tabelul de mai sus se observă evoluţia necesarului de fond de rulment, care prezintă fluctuaţii de-a lungul celor 3 ani, însă înregistrează doar valori pozitive. Situaţia în care NFR este pozitiv poate fi considerată normala numai daca este rezultatul unei politici de investitii privind creşterea stocurilor şi a creanţelor, ceea ce este valabil în cazul companiei analizate. În acest caz, NFR a avut tendinţă de creştere în 2007 faţă de 2006 datorită: - diminuării stocurilor; - creşterii creanţelor – firma doreşte să vândă cât mai mult (stocurile ajung la 0 în 2007) iar pentru acest lucru oferă clienţilor săi termene de plată a facturilor cât mai mari creşte durata de încasare a creanţelor. De asemenea, există şi clienţi care se află în incapacitate de plată a datoriilor faţă de firmă, lucru care duce, de asemenea, la creşterea creanţelor; - creşterii datoriilor de exploatare - efectul recuperarii mai dificile a creanţelor s-a materializat în creşterea datoriilor curente. NFR a avut tendinţă de scădere în 2007 faţă de 2008 datorită: - creşterii stocurilor – nivelul stocurilor a crescut foarte mult mai ales în a doua jumătate a anului când, datorită crizei economice vânzările au scazut semnificativ; - scăderii creanţelor – datorită vanzărilor scazute nivelul creanţelor a scăzut si el; - creşterii datoriilor de exploatare – datoriile de explotare au crescut foarte mult datorită creşterii cheltuielilor de exploatare, comercializare şi distribuire a produselor. Grafic 3
Necesarul de fond de rulment 50,000
0
2006
2007
2008
11,083 11,083 20,179 20,179 8,106 Necesarul de fond de rulment
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar În ceea ce priveşte valorile valorile înregistrate înregistrate de necesarul de fond de rulment în cei trei ani, se observă că valoarea acestui indicator creşte în 2007 cu 82.07% faţă de 2006, iar în 2008 scade cu 59.82% faţă de 2007 şi scade cu 26.86% faţă de 2006. Se observă că în fiecare din cei 3 ani analizaţi, FR este mai mare decât NFR, de unde rezultă că se practică o politică defensivă şi managerul este riscofob, preferând investiţiile pe termen lung.
TREZORERIA NETA TN=FR-NFR Calculul trezoreriei nete NR 1 2 3
DENUMIRE F.R. N.F.R. T.N.
Tabel 6.5. (Lei)
2006
2007
2008
11,237
23,597
11,846
11,083 154
20,179 3,418
8,106 3,740
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar Valorile de mai sus relevă existenţa unei trezorerii nete pozitive şi crescătoare, ceea ce dovedeşte o stare de echilibru financiar la nivelul întregii întreprinderi. Rezultatul TN pozitiv (fondul de rulment este mai mare decât necesarul de fond de rulment în fiecare din cei trei ani) se reflectă asupra excedentului de finanţare care se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă. Creşterea trezoreriei nete în 2007 faţă de 2006 şi respectiv în 2008 faţă de 2007 reprezintã cash- flow- ul ce revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat şi/sau profit de reinvestit. Grafic 4
Trezoreria neta 4,000 2,000 0
Trezoreria neta
2006
2007
2008
154
3,418
3,740
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din bilanţul financiar Echilibrul financiar, evidenţiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond de rulment) pe seama excedentului de resurse de finanţare disponibile pe termen lung (fondul de rulment). În concluzie, se constată că societatea analizată este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează favorabil în timp.
2. ANALIZA ANALIZA PERFORM PERFORMANŢELO ANŢELOR R FINANC FINANCIARE IARE În cadrul acestei analize se studiază veniturile şi cheltuielele pe cele trei domenii de activitate: de exploatare; financiară; extraordinară, şi soldurile intermediare de gestiune. Cheltuieli
Contul de profit si pierdere CPP 2006 2007 2008 Venituri
Chelt de exploatare Chelt financiare
16,75 3 304
50,4 50,476 76 385
213, 213,02 02 8 9,423
Chelt extraordinare Tota Totall chel cheltu tuie ieli li
0
0
0
17,0 17,055 7 598
50,861 16,035
222,45 1 30,661
Profit brut venituri- cheltuieli
Venituri din exploatare Venitri financiare Venituri extraordinare Tota Totall veni venitur turii
2006 17,64 5 10 0
17,6 17,655 5
Tabel 6.6. (Lei) 2007 2008 66,8 66,892 92 253, 253,06 0633 4
49
0
0
66,896 253 253,112
Impozit pe profit Profit net
530
1,028
4,650
68
15,007
26,011
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere
SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE Determinarea indicatorilor se face după următoarele relaţii,începând cu cel mai cuprinzător până la cel mai sintetic,astfel: 1. Calculul marjei comerciale Nr. 1 2 3
Indicatori Venituri din vânzarea mărfurilor(CPP= RD.3) Cheltuieli privind mărfurile(CPP= RD.14) Marja comercială (M.C.)
Tabel 7 (Lei)
2006 0 0 0
2007 0 0 0
2008 194,523 110,670 83,853
*Sursa: calcule proprii pe baza datelor din contul de profit şi pierdere În anii 2006 şi 2007 marja comercială este 0, această valoare aratând că veniturile acoperă cheltuielile în ceea ce priveşte vânzarea de mărfuri. În anul 2008 marja comercială este 83.853 >0 => există un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea comercială desfăşurată. Grafic 5 Marja comercială 100,000 83,853
80,000
e r 60,000 a lo a 40,000 V 20,000 0
0
0
An Marja comerciala
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere Nr. 1 2 3 4 5
2.
Calculul Producţia exerciţiului
Indicatori Marja comercială (M.C.)
Productia vândută Productia stocată = Variaţi Variaţ ia stocurilor Producţia imobilizată Producţia exerciţiului (QE)
2006 0 17,64 5 0 0 17,64 5
Tabel 6.8. (Lei)
2007 0 52,869
20 2008 83,853 29,005
0 0 52,8 ,8669
20,595 0 49,600
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere Producţia exerciţiului caracterizează activitatea de producţie a unităţii: ceea ce întreprinderea a fabricat şi a vândut, ceea ce ea a fabricat şi a rămas în stoc (producţia stocată), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însâşi (producţia imobilizată). Grafic 6
Producţia Producţi a exe rciţiul rciţiului ui 60,000 50,000
49,600
e r 40,000 a 30,000 lo a 20,000 V
52,869
17,645
10,000
0
An Productia exercitiului
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere În cazul acestei companii producţia exerciţiului are în fiecare an valori pozitive: în anii 2006 şi 2007 firma realizează venituri din vanzarea producţiei în valoare de 17,645 Ron respectiv 52,869Ron iar în anul 2008 firma realizează venituri atât din vânzarea producţiei în valoare de 29,005Ron cât şi din producţia stocată în valoare de 20,595 Ron acest lucru însemnând că firma produce bunuri sau prestează servicii care urmează a fi vândute.
3. Nr. 1 2 3 4 5 6
Calculul valorii adăugate
Indicatori Marja comercială (M.C.) Producţia exerciţiului Cheltuieli cu mat prime si materiale consumabile Cheltuieli cu energia si apa Cheltuieli cu serv executate de terţi si contraprestatii externe Valoarea adăugată (rd. 1+2-3-4-5)
Tabel 9 (Lei)
2006 0 17,645 12,432
2007 0 52,869 21,879
2008 83,853 49,600 40,960
0 587
0 6,336
0 26,324
4,626
24,654
66,169
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere În ceea ce priveşte compania, aceasta a înregistrat în 2005, 2006 şi 2007 valori pozitive ale valorii adăugate, ceea ce reprezintă un lucru favorabil, deoarece firma are disponibilităţi pentru a-şi acoperi cheltuielile apărute în firmă: cu salariaţii, cu amortizarea, cu acţionarii, dar şi cele faţă de stat. Grafic 7
Valoarea adaugată 70,000
66,1 66 ,169
60,000 50,000
e r 40,000 a lo 30,000 a V
24,654
20,000 10,000 0,0 00 4,626
0
An
Valoarea adaugata
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere În anul 2007 valoarea adăugată a crescut de 5,32 ori faţă de 2006 datorită creşterii producţiei exerciţiului (aceasta s-a triplat în 2007 faţă de 2006), chiar dacă cheltuielile cu materii prime şi cu serviciile executate de terţi au crescut în acest an. În anul 2008 valoarea adăugată a crescut de 2,68 ori acest lucru datorându-se creşterii marjei comerciale (veniturilor din vânzări) şi a producţiei exerciţiului chiar dacă cheltuielile cu matrii prime şi cu serviciile executate de terti au crescut in 2008 faţă de 2007. Se poate calcula rata de variaţie R vava în raport cu exerciţiul precedent: Rva 2006 − Rva 2005 24 .654 − 4.626 R va2006 = = 4,329, reprezintă rata de • va2006= Rva 2005
4.626
creştere a întreprinderii în 2006 Rva 2007 •
−
Rva 2006
Rva 2006 R va2007= va2007= întreprinderii în 2007
66 .169 =
− 24 .654
24 .654
= 1,683 , rata de creştere a
4. Calculul excedentului brut din exploatare Nr. 1 2 3 4 5 6
Indicatori Valoa loarea rea adă adăuga ugată Venituri din subven ţii de exploat are aferente C.A.nete Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu impozitele şi taxele asimilate Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Exc xceede dent ntul ul (d (def efic icit itul ul)) Br Brut ut di dinn Exploatare
Tabel 6.10. (Lei)
2006 4,62 4,6266 0
2007 24,6 24,654 54 0
2008 66, 66,16 1699 8,940
2,790 52
6,130 0
25,992 1,009
892
1,886
7,998
892
16,638
40,110
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere Datele de mai sus arată că firma are un excedent brut din exploatare pozitiv obţinut ca urmare a unor venituri de exploatare monetare mai mari decât cheltuielile moneta monetare re din exploa exploatar tare, e, ceea ce semnif semnifică ică o creşte creştere re a profita profitabil bilită ităţi ţiii firmei firmei şi a capacităţii de autofinanţare rezultată din activitatea de exploatare.
Grafic 8 Exce xcedentul dentul brut din din exploatare 45,000 40,000
40,11 40 ,110
35,000 30,000
e r a 25,000 lo 20,000 a V 15,000
16,638
10,000 0,0 00 5,000 0
892
An Excedentul brut din exploatare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor contul de profit şi pierdere În anul 2007 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din 2006 ( de 18,65 ori) datorită producţiei mai mari dar şi a scăderii cheltuielilor cu impozitele chiar dacă cheltuielile cu personalul şi cu asigurările şi protecţia socială cresc (firma prosperă, se afla în plină ascensiune şi are nevoie de forţă de muncă pentru a-şi putea onora contractile). În anul 2008 firma are un excedent brut din exploatare mai mare decât cel din 2007 ( de 2,4 ori) datorită producţiei mai mari, a veniturilor din subvenţii de exploatare primate de la stat chiar dacă cheltuielile cu personalul, cu impozitele şi cu asigurările şi protecţia socială cresc.
5. Calculul rezultatului din exploatare Nr. 1 2 3 4 5
Indicatori Excedentul (deficitul) Brut din Exploatare EBE Alte venituri din exploatare Alte Alte chel cheltu tuie ieli li din din expl exploa oata tare re Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele (R.E (R .E.) .) Re Rezu zult ltat atul ul di dinn ex expl ploa oata tare re (rd.1+2-3-4)
Tabel 6.11. (Lei)
2006 892
2007 16,638
2008 40,110
0 0 0
14,023 13,9 13,940 40 305
0 75 0
892
16,416
40,035
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Profitul din exploatare exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, exploatare, prin deducerea deducerea tuturor tuturor cheltuieli cheltuielilor lor (plătibile (plătibile şi a celor calculate) calculate) din veniturile veniturile exploatării exploatării (încasabi (încasabile le şi a celor calculate). calculate). Rezultatul Rezultatul exploatării exploatării reflectă reflectă în acest acest caz perform performanţ anţele ele fimei, fimei, observâ observându ndu-se -se că acesta acesta înregi înregistr strează ează valori valori poziti pozitivv crescătoare în decursul acestor ani. Grafic 9
Rezultatul din exploatare 45,000 40,000
40,035
35,000 30,000
e r a 25,000 lo 20,000 a V 15,000
16,416
10,000 5,000 0
892
An Rezultatull din exploatare Rezultatu
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere În anul 2007 valoarea rezultatului din exploatare creşte în 2007 faţă de 2006 de 18,4 ori datorită creşterii excedentului brut din exploatare, şi anume a producţiei firmei, şi a veniturilor din cedarea activelor.În anul 2008 creşterea este de 2,4 ori lucru datorat in special creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate.Aceste valori reflecta o situatie favorabila din punct de vedere financiar, cheltuielile de exploatare fiind acoperite in totalitate de veniturile de exploatare.
6. Calculul rezultatului curent Nr. 1 2 3 4
Indicatori (R.E.) Rezultatul din exploatare Venituri financiare (V.din dobânzi) Cheltuieli financiare (Chelt din dobânzi) (R.C.) Rezultatul Curent (rd.1+2-3)
Tabel 6.12. (Lei)
2006 892
20 2 007 16,416
2008 40,035
10
4
49
304
385
9,423
598
16,035
30,661
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Rezultatul curent înregistrează o valoare pozitivă atât în 2006 cât şi în 2007 şi 2008, fapt ce indică creştera performanţelor financiare ale întreprinderii, datorate creşterii profitului din exploatare (a producţiei) şi creşterii profiturilor din activitatea financiară (a veniturilor din dobânzi). Rezultatul curent are o valoare mai mică mică decât rezultatul exploatării în fiecare din cei trei ani lucru datorat faptului că firma înregistrează pierdere din activitatea sa financiară, pierdere datorată în special cheltuielelor cu dobânzile aferente împrumuturilor
Grafic 10
Rezultatul curent 35,000 30,661
30,000 25,000
e r 20,000 a lo 15,000 a V
16,035
10,000 0,00 0
5,000 0
598
An Rezultatul Rezultat ul curent
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere
7. Calculul rezultatului brut
(Lei) Nr. 1 2 2 4
Indicatori (R.C.) Rezultatul Curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul brut
Tabel 6.13.
2006 598
20 2 007 16,035
2008 30,661
0 0 598
0 0 16,035
0 0 30,661
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Rezultatul brut este rezultatul activităţii ordinare ( de exploatare, financiară şi extraordinară) şi înregistrează valori pozitiv crescătoare în decursul celor 3 ani egale cu cele ale rezultatului curent fapt ce semnifică ca firma nu a avut cheltuieli şi venituri extraordinare. 8. Calculul rezultatului net Tabel 6.14. (Lei) Nr. 1 2 3
Indicatori Rezultatul brut Impozit pe profit Profit Net
2006 598 530 68
20 2 007 16,035 1,028 15,007
2008 30,661 4,650 26,011
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Profitul Profitul net exprimă exprimă mărime mărimeaa absolu absolută tă a rentabi rentabilit lităţi ăţiii financ financiar iaree cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise şi înregistrează de asemenea valori pozitive şi crescătoare, reflectând o activitate rentabilă şi profitabilă a companiei. Profitul net înregistrează o crestere cu 220% in 2006 faţă de 2005 si de 17,33% in 2007 faţă de 2006) de unde rezultă că firma este profitabilă.
Grafic 11 Evoluţia profitului net comparativ cu cifra de afaceri
n A
0
50,000
100,000
150,000
200,000
250,00
Valoare Cifra de afaceri
Profitul net
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Dacă în anul 2006 profitul net era foarte mic, 68 Ron, iar cifra de afaceri era de 17, 645 Ron în anul 2008 datorită creşterii cotei de piaţă şi a profitabilităţii firmei profitul ajunge la 26,011 Ron şi cifra de afaceri la 232,468 Ron, înregistrând înregistrând o creştere de 13,17 ori.
CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE Reflectă potenţialul financiar degajat de activitatea rentabilă a unei întreprinderi la sfârşitul unui exerciţiu financiar destinată să remunereze capitalurile proprii prin devidende şi investiţii de menţinere şi înlocuire, precum şi investiţii noi (de dezvoltare). CAF prin metoda deductivă
Tabel 15 (Lei)
An / Indicatori EBE Alte venituri din exploatare Alte cheltuiele din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Impozit pe profit
2006 892 0 0 10 304 530
2007 16,638 0 0 4 385 1,028
2008 40,110 0 0 49 9,423 4,650
CAF metoda deductiva
68
15,229
26,086
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere CAF este pozitivă în toţi cei 3 ani, ceea ce înseamnă că firma dispune de un flux net de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului financiar. Firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după repartizarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii. Creşter Creşterea ea capaci capacităţ tăţii ii de autofi autofinan nanţare ţare semnal semnalează ează faptul faptul că întrepr întreprind indere ereaa a fost fost capabilă să utilizeze eficient capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a creditorilor.
CAF prin metoda aditivă
Tabel 6.16. (Lei)
An / Indicatori Profit net Cheltuieli cu cedarea activelor Amortizari si provizioane Venituri din cadarea activelor Venituri din subventii Venituri din anularea provizioanelor CAF metoda aditiva
2006 68 0 0 0 0 0 68
2007 15,007 13,940 305 14,023 0 0 15,229
2008 26 26,011 75 0 0 0 0 26,086
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Se observă că valorile obţinute prin metoda aditivă coincid cu cele obţinute prin metoda deductivă,deci interpretările acestor valori sunt similare. Capacitatea de autofinanţare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a firmei. Ea nu are decât un caracter potenţial dacă nu este susţinută de mijloace financiare efective. Surplusul monetar degajat prin creşterea trezoreriei nete în ultimele două două exerc exerciţ iţii ii fina financi nciar aree dove dovedeş deşte te că cea cea mai mai mare mare part partee a acest acestei ei capac capacit ităţ ăţii de autofinanţare este susţinută de o trezorerie efectiv disponibilă. Grafic 12 Capacitatea Capac itatea de autofina autofinantare ntare
30,000
Valoare
20,000 10,000 0
2006
2007
2008
An Capacitatea de autofinantare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere
Grafic 13 Evolutia profitului net comparativ cu capacitatea de autofinantare 30,000 Valoare 20,000 10,000 0
2006
2007
2008
An Profit net
Capacitatea Capacitatea de autofinantare autofinantare
*Sursa: calcule proprii pe baza elementelor din contul de profit şi pierdere Din graficul nr 13 se observă faptul că profitul net este aporoape egal cu capacitatea de autofinanţare pe parcursul celor trei ani ceea ce înseamnă că firma reinvesteşte profitul pentru a se dezvolta şi a-şi creşte cota de piaţă.
3. ANALIZA FLUXURILOR DE TREZORERIE TABLOUL DE FINANŢARE Tabloul de finanţare permite descrierea egalităţii dintre fluxurile de utilizări şi fluxurile de resurse pe o perioadă de gestiune, din care cauză se mai numeşte şi tobloul utilizărilor şi resurselor. Pe baza bilanţului disponibil se obţine următorul tablou de finanţare: Tabloul de finanţare UTILIZARI SUPLIMENTARE Divdende Rascumparare de actiuni Rambursarea creditelor pe termen lung Cresteri de imobilizari
Total utilizari suplimentare pe termen lung
2006
2007
2008
RESURSE SUPLIMENTARE
105 0
222 0
0 57,67 2
0 56,44 6
75 CAF 0 Emisiune de actiuni Noi imprumuturi pe termen 0 lung Pret de vanzare aferent 60,796 imobilizarilor
56,66 8
Total resurse suplimentare pe termen 60,871 lung
57,77 7
ΔFR 48,514 Scaderi de stocuri
Cresteri de stocuri
1,665
Cres Creste teri ri de crea creant ntee clie client ntii Cresterea altor active in afara celor de trezorerie Scaderi de furnizori Scaderea pasivelor temporare in afara celor de trezorerie Total utilizari suplimentare pe termen scurt
9,93 9,9355
0 16,50 6
0 0
0 0
0
0
11,60 0 11,08 3
16,50 6
0 Scaderi de creante clienti Scaderea altor active in 0 afara celor de trezorerie 0 Cresteri de furnizori Cresterea pasivelor temporare in afara celor de 0 trezorerie Total resurse suplimentare pe termen 48,514 scurt
9,096
-12,073
ΔNFR
Tabel 6.17. (Lei) 2006
2007
68 0 68,94 6
15,22 9 0 53,79 9
0
0
69,01 4 11,23 7 0
69,02 8 12,36 0 1, 1 ,665
-111,7 -1 ,7551 0
0
0
23,401
0 517
0 5,745
0 37,186
0
0
0
517
7,410
60,587
*Sursa: calcule proprii Din calculele prezentate anterior rezultă că întreprinderea a înregistrat o creştere a FR în anul 2006 faţă de 2005 , lucru care se datorează faptului că RTL>UTL. În anul 2007 se observă o scădere a fondului de rulment cu 105,18%, RTLRTS - adică întrprinderea este nevoită nevoită să-şi finanţeze o parte din imobilizările imobilizările stabile pe baza resurselor pe termen scurt.
TABLOUL CASH-FLOW-URILOR
2008 26,086 0 23,034 0
49,120
Tabloul cash-flow-urilor TABLOUL CASH-FLOW-URILOR a)CF de exploatare CAF ΔNFR Vn fin incasate b) CF de finantare Emisiune de actiuni Dividende Noi credite c)CF de investitii ΔImobilizari brute Vn fin încasate CF=a)+b)+c)
2006 -11,025 68 11,083 10 68,841 0 105 68,946 -57,662 57,672 10 154
Tabel 6.18. (Lei) 2007 6,129 15,229 9,096 4 53,577 0 222 53,799 -56,442 56,446 4 3,264
2008 38,110 26,086 -12,073 49 22,959 0 75 23,034 -60,747 60,796 49 322
*Sursa: calcule proprii Fluxu Fluxull net net nega negati tivv din din acti activi vita tate teaa de explo exploat atar aree din din anul anul 2006 indi indică că un dezechi dezechilib libru ru al trezore trezorerie rieii firmei firmei,, întrucâ întrucâtt încasă încasăril rilee obţinu obţinute te din vânzări vânzările le aferent aferentee activităţii principale ale firmei sunt insuficiente pentru acoperirea plăţilor curente. Într-o asemenea situaţie, finanţarea activităţii curente se va asigura prin recursul la surse externe (care necesită costuri suplimentare) sau prin operaţiuni de dezinvestire (care pot diminua capacitatea capacitatea productivă productivă a întreprinderi întreprinderii). i). În anul 2007 şi 2008 cash-flow-ul cash-flow-ul de exploatare exploatare devine pozitiv ceea ce semnifica faptul că firma îşi poate finanţa singura producţia, investiţiile şi îşi poate achita dividendele către acţionari. Cash-f Cash-flow low-ul -ul din activi activităţ tăţile ile de finanţ finanţare are pune în evidenţ evidenţăă evoluţi evoluţiaa viitoa viitoare. re. Fluxurile pozitive generate de activitatea de finanţare arată că în cursul exerciţiului financiar financiar firma a recurs la procurarea de fonduri (din surse interne sau externe) externe) necesare fie pentru a-şi acoperi deficitul de trezorerie din exploatare, fie pentru a susţine un proces de investire. Fluxurile Fluxurile negative negative din activitatea activitatea de investiţi investiţiii exprimă un proces de investire investire la nivelul firmei.
CASH-FLOW-URI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA FIRMEI 1. Cash-flow de gestiune Indicatori Cheltuieli cu amortizarea şi provizioanele(CPP= rd.18) Ch cu dob Profit Net CF DE GESTIUNE
*Sursa: calcule proprii
Tabel 6.19. (Lei) 2006 0 304 68 372
2007 305 385 15,007 15,697
2008 0 9,423 26,011 35,434
Prin valorile sale pozitive şi crescătoare se evidenţiază faptul că activitatea de gestiune a firmei degajă un flux de trezorerie pozitiv. Aceasta semnifică o potenţială remunerare în termeni monetari de care pot dispune participanţii la finanţarea firmei (acţionarii). Mărimea efectivă a acestei remunerări este dată de valoarea cash-flow-ului dispon disponibi ibil,l, deci depind depindee de amploa amploarea rea autofi autofinan nanţăr ţării ii şi de modifi modificări cările le patrim patrimoni oniale ale datorate mişcării capitalurilor proprii şi împrumutate.
2. Cresterea economica Nr. 1
Indicatori ΔImobilizari brute ACN Δ ACN Cresterea economica
2
3 4
Tabel 6.20. (Lei)
2006
20 2 007
2008
57,672
56,446
60,796
11,754 57,672
29 29,859 18,105 74,551
55 5 5,294 25,435 86,231
*Sursa: calcule proprii Reprezintă investiţia realizată de firmă pentru dezvoltări viitoare prin achiziţie de imobilizări şi formare de activ curent net suplimentar. Acest indicator se mai numeşte şi finanţarea firmei. 3. Cash-flow disponibil Tabel 6.21. (Lei) Nr. 1
Indicatori C.F.GEST Cresterea economica CF disponibil
2
3
2005 372 57,672 -57,300
2006 15,697 74,551 -58,854
2007 35,434 86,231 -50,797
*Sursa: calcule proprii În perioada analizată firma înregistrează un cash-flow disponibil negativ, adică activitatea firmei nu generează un flux de lichidităţi către acţionari, ci dimpotrivă, este neces necesar arăă o atra atrager geree de noi noi capi capita talu luri ri de la aceş aceşti tiaa sau sau găsi găsire reaa de noi noi surs sursee prin prin contractarea contractarea de datorii datorii financiare sau credite credite de trezorerie pentru acoperirea golurilor de casă. Aceasta este o situaţie normală în momentele de dezvoltare ale întreprinderii, când fluxurile rezultate din activitatea sa sunt insuficiente pentru a asigura autofinantarea şi remunerarea investitorilor săi.Acest flux financiar negativ are drept cauză rata înaltă a inflaţie din aceşti ani, care a determinat pe de-o parte creşterea preţurilor la materiale, mărfuri şi produse, iar pe de altă parte modificarea imobilizărilor (∆ Imo>0). În condiţ condiţiil iilee în care care evaluare evaluareaa întrepr întreprind inderii erii se face face separat separat,, din perspect perspectiva iva acţionarilor sau a creditorilor, se dovedeşte foarte utilă defalcarea cash-flow-ului disponibil pe cele două destinaţii principale de alocare. a) CFD acţionari reprezintă diferenţa între încasări şi plăţi din punct de vedere al acţionarilor în relaţia acestora cu firma Cash-flow disponibil pentru acţionari Tabel 6.22. (Lei) Nr. 1 2 3
4
Indicatori Profit Net Capital propriu ΔCapital propriu CF pt actionari
2005 68 268 68
2006 15,007 15,275 15,007 305
2007 26,011 41,286 26,011 0
*Sursa: calcule proprii Mărimea negativă a CFDacţionari nu reflectă neaparat o stare nefavorabilă pentru firmă. Aceste valori se datoreaza faptului ca remunerarea potentială pe seama cash-flowlui de gestiune (care în cazul acţionarilor apare sub formă de profit net) este mai mică decât fluxul de trezorerie determinat de modificarea capitalurilor proprii. b) Cash flow-ul disponibil ce revine creditorilor este reprezentat de: Cash-flow disponibil pentru creditori Tabel 6.23. (Lei) Nr. 1
Indicatori Ch cu dob Datorii financiare Δ Datorii financiare CF pt creditori
2 3
4
2004 304
2005 385
2006 9,423
57,536
115,700
189,227
-57,232
58,164 -58,549
60,220 -50,797
*Sursa: calcule proprii In anii analizaţi firma apelează la credite bancare pe termen lung. Astfel, firmei CFDcreditori a carui valoare este negativa, releva o atragere de resurse din afara firmei pentru acoperirea cheltuielilor aferente activităţii de exploatare. Pornind de la valoarea acestor cash flow-uri poate fi estimată valoarea întregii întreprinderi sau doar a capitalurilor sale proprii, respectiv a datoriilor sale. 1) Pentru evaluarea capitalului propriu se ţine cont de fluxurile fluxurile de lichidităţi primite de acţionari (CFD act) în cadrul unui orizont previzionat (în acest caz 2 ani). Pentru actualizare se foloseşte un factor de actualizare specific. Se va folosi rentabilitatea obtinuta de actionari: ROE=
PN CPR
= k CPR CPR (mediu)
Din perspectiva unui acţionar, valoarea actuală a capitalului investit se determină CFDact t
3
astfel: VA(CPR)= V0(CPR) =
∑ (1 + k t =1
CPR CPR
)
t +
CPR 3 3 (1 + k CPR CPR )
= 49.873
Prin comparaţia valorii actuale a capitalului propriu cu CPR 0 se poate constata: VACPR <268= CPR 2006 2006 => este rentabiă vânzarea de actiuni emise de societate deoarece aceasta este supraevaluata de către piaţă. piaţă. 2) Pentru Pentru determ determina inarea rea valori valoriii actual actualee a datori datoriilo ilorr financ financiar iaree pe termen termen lung lung se actualizează toate fluxurile de lichiditaţi primite de creditori folosind un factor de actualizare specific. k DAT DAT – reprezinta costul creditului; k DATmediu DATmediu= R dob dob *(1-г)= R dob dob *(1-16%)=2,19% 3
VA(Dat)= V0(Dat) =
CFD CFD cred t
∑ (1 + k t =1
DAT DAT
)
t +
DAT 3 (1 + k DAT DAT )
3
= 5392.014
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ Analiza ratelor de structură
Tabel 6.24.
2006
2007
2008
2007/2006
2008/2007
1.
ANI INDICATORI Rata Active Activelor lor Imobil Imobiliza izate te
83.143%
79.3%
76.01%
-4.62%
-4.15%
2.
Rata Imobiliză Imobilizărilor rilor Corporale Corporale
82.7064%
74.23%
70.80%
-10.23%
-4.62%
3.
Rata Imobiliză Imobilizărilor rilor Financiare Financiare
0%
5.066%
5. 5.205%
5.0664%
2.74%
4.
Rata Active Activelor lor Circul Circulant antee
16.856%
20.69%
23.98%
22.773%
15.9096%
5.
Rata Rata Stoc Stocur uril ilor or
2.3877%
0%
21.04%
-2. -2.387747%
21.046%
6.
Rata Rata Crea Creanţ nţel elor or
14.247%
18.32%
1.318%
28.6245%
-92.8036%
7.
Rata Dispon Disponibi ibilit lităţi ăţilor lor
0.2208%
2.368%
1.622%
972.66%
-31.5117%
8.
Rata Stabil Stabilită ităţii ţii Financ Financiar iaree
99.161%
85.21%
63.32%
-14.067%
-25 -25.681%
9.
Rata Autonomiei Financiare Globale
0.38433%
10.58%
17.91%
27.546%
69.17583%
10.
Rata Ra ta Auton Aut onomi omiei ei Fin Finan anci ciare are la Term Termen en
0.3875%
12.42%
28.28%
32.055%
127.6366%
11.
Rata Datoriilor Datoriilor pe Termen Termen Scurt
0.7414%
4.340%
18.84%
5.85377%
4.342836%
12.
Rata de Îndatorare Îndatorare Globală Globală
99.61%
89.41%
82.08%
-10.241%
-8.1907%
Nr. crt.
*Sursa: calcule proprii În urma situaţiei obţinute se constată: În perioada 2006 - 2007 Rata activelor imobilizate a scăzut cu 4.62%, iar rata imobilizărilor corporale cu 10.23%, situaţie favorabilă pentru întreprindere, deoarece exprimă o creştere a flexibilit flexibilităţii ăţii acesteia, acesteia, a capacităţii capacităţii de a se adapta la eventualele eventualele schimbări conjuncturale conjuncturale ale mediului economic. Scăderea acestei rate s-a datorat în primul rând trecerii în conservare a unor utilaje cu un înalt grad de utilizare şi de uzură fizică şi morală, deoarece s-a considerat o operaţie oportună pentru creşterea calităţii serviciilor oferite. Rata imobilizărilor financiare a scăzut cu 5.066% ceea ce reprezintă o creştere a investiţiilor financiare efectuate. Relaţiile financiare pe care societatea le-a stabilit cu alte firme au crescut în intensitate. Rata activelor circulante a crescut cu 22.77% ceea ce arată creşterea ponderii activelor circulante în totalul mijloacelor economice, situaţie pozitivă. Rata stocurilor a scăzut cu 2.38%, situaţie justificată de accelerarea vitezei de rotaţie a acestora ca urmare a impulsionării lucrărilor executate ceea ce a determinat un consum ridicat de materii prime, materiale, dar şi o ieşire de stocuri sub forma vânzării produselor către alte societăţi. Rata Rata creanţe creanţelor lor a crescu crescutt cu 28.62%, 28.62%, situaţ situaţie ie pozitiv pozitivăă pentru pentru întrepr întreprind indere. ere. Sporirea ratei are loc ca urmare a creşterii duratei de decontare acordată clienţilor, precum şi ca urmare a avansurilor şi aconturilor acordate unor salariaţi care s-au deplasat în interes de serviciu pentru transport, cazare şi diurnă în alte localităţi.
Rata disponibilităţilor a crescut cu 97.26% ceea ce arată o încetinire încetinire a plăţilor în raport cu încasările făcute, dar nu e semnul unui dezechilibru, deoarece au fost utilizate eficient, fiind resurse productive. Rata stabilităţ stabilităţii ii financiare financiare a scăzut cu 14.067% ceea ce semnifică semnifică o diminuare a contribuţiei resurselor permanente ale întreprinderii la acoperirea mijloacelor economice. Rata Rata auton autonom omie ieii fina financ ncia iare re la term termen en este este de 32.05 32.05% % ceea ceea ce suge sugerea rează ză k întreprinderea nu este independentă pe deplin. Activitatea desfăşurată este eficientă şi este materializată prin profitul obţinut dar a fost necesar să apeleze la datorii pe termen mediu şi lung. În perioada 2007-2008 Rata activelor imobilizate imobilizate a scăzut cu 4.15% , iar rata imobilizărilor corporale cu 4.62% ca urmare a vânzărilor dar şi ca urmare a scoaterii din funcţiune a unor utilaje. Rata imobilizărilor financiare a crescut cu 2.74 % ceea ce semnifică o sporire a investiţiilor financiare efectuate către alte societăţi. Rata activelor circulante a crescut cu 15.90 % şi arată creşterea ponderii activelor realizabile şi a celor disponibile în totalul activului ceea ce este favorabil pentru întreprindere. Rata stocurilor a crescut cu 21.04 % creştere care se datorează dezvoltării funcţiei de producţie, adică creşterii productivităţii muncii. Rata creanţelor a scăzut cu 92.80 %, situaţie situaţie nefavorabilă pentru întreprindere datorită scăderii relaţiilor comerciale. Rata disponibilităţilor a scăzut cu 31.51 % situaţie negativă. Ponderea acestora a scăzut ca urmare a unor plăţi rezultate din creşterea preţurilor de cumpărare, inferioare încasărilor efectuate. Rata stabilităţii stabilităţii financiarea scăzut cu 25.68%, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere. Rata autonomiei financiare la termen este de 127.63 %, situaţie foarte bună şi arată independenţa deplină a întreprinderii
Indicatori privind lichiditatea/solvabilitatea/gradul de îndatorare Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6.
ANI INDICATORI Rata Rata cure curent ntăă Rata Rata rapi rapidă dă Rata lichid lichidită ităţii ţii imedia imediate te Solv Solvab abil ilit itat atea ea Gradul de îndatorare îndatorare pe termen termen lung Gradul de îndatorare îndatorare pe termen termen scurt
Tabel 6.25.
2006
2007
2008
2007/2006
2008/2007
22.73% 195.1% 29.78% 38.4% 98.87% 0.741%
4.76% 476% 54.58% 10.58% 85.07% 4.34%
1.272% 156% 8.60% 17 17.91% 63 63.24% 18.84%
-20.97% 244.3% 83.24% 27.54% -8.60% 5.853%
-26.68% -32.7% -157% 16.91% -7.433% 43.428%
*Sursa: calcule proprii În cei trei ani, rata curentă este supraunitară, ceea ce înseamnă că firma este foarte lichidă. Rata rapidă depăşeşte cu mult valoarea optimă de 90-100%, ajungând la 195% în 2006, la 476% in in 2007 şi la 156% in in 2008, ceea ce ar însemna însemna că firma poate poate să mai investească pentru a-şi reduce această lichiditate excesivă. Firma apelează la credite pe termen lung într-o proporţie mult mai mare decât pentru cele pe termen scurt. Acest fapt semnifică o tendinţă crescută de a investi dar totusi gradul de indatorare este foarte ridicat.
Solvabilitatea patrimonială atinge valoarea de 38.4% in 2006, de 10.58%,in 2007 si de 17.91% in 2008, mult sub nivelul o
Analiza SWOT
Un pas important in analiza situatiei firmei consta in stabilirea calitatilor, defectelor, oportunitatilor de piata si amenintarilor, printr-o analiza SWOT. Acesta este un proces simplu care poate oferi intelegere profunda a problemelor potentiale si critice care pot afecta o afacere. •
Puncte forte
- CA- Odată cu creşterea producţiei vândute au crescut şi veniturile din vânzarea mărfurilor, în consecinţă a crescut considerabil şi cifra de afaceri de la un an la altul; - CAF a crescut, aceasta însemnând că firma are un echilibru financiar bun, fiind valoare maximă ce poate contribui la dezvoltarea întreprinderii în absenţa distribuirii dividendelor; - Societatea este foarte bine pozitionata pe anumite segmente de piata - Calitatea exceptionala a produselor importate; - Brand-uri cunoscute; cunoscute; - Investitiile importante in tehnologie si echipamente de ultima generatie, ca si modernizarea spatiilor de depozitare si a fluxurilor de fabricatie au permis cresterea constanta a calitatii si sigurantei produselor companiei; - Angajaţi Angajaţi foarte foarte bine pregăti pregătiţi ţi din punct de vedere profesi profesional onal - colecti colectivul vul este este format din specialisti: ingineri, economisti, mecanici, şoferi. - BPuncte slabe - Concurenţa, criza economică, preţuri prea mari la materii prime; - Distanţa până la furnizori, scumpirea utilităţilor; - Obiectivul strategic al companiei nu este foarte clar comunicat si nu este defalcat in obiective specifice; - Dimensiunile reduse ale depozitului raportat la fluxul de marfa; - Lipsa unui brand de angajator foarte puternic; - Sincope in sistemul informatic; - Lipsa unui pachet de beneficii consistent pentru angajati; - Pretul ridicat al produselor comercializate.
Oportunitati: - Dezvoltarea unor relatii de colaborare cu clientii mari de tipul win-win; - Lărgirea portofoliului de produse prin diversificarea gamelor existente si prin aducere de produse noi si lansarea lor pe piata; - Posibilitatea maririi ariei de distributie datorita autovehiculelor proprii; - Posibilitatea de colaborare cu clienti nou intrati pe piata; - Posibilitatea prestarii de servicii catre alte companii; - Posibilitatea obtinerii unor finantari din fonduri europene pentru construirea de depozite noi; - Existenţa unor alte modalităţi de a obţine bani mai multi din alte activităţi şi investiţii. Amenintari:
- Scaderea consumului la nivel mondial din cauza crizei financiare; - Intrarea pe piata a unor concurenti noi; - Imposibilitatea de a satisface toate nevoile clientilor privind gama de produse din cauza spatiului de depozitare limitat; - Riscul de a pierde angajati valorosi din cauza lipsei unui pachet de beneficii flexibile; - Din cauza distributiei neomogene a clientilor, existenta unor intarzieri in livrarea marfii; - Dezechilibre in cadrul companiei din cauza comunicarii defectoase intre departamente (conflicte organizationale care scad eficienta angajatilor); - Numarul prea mic de masini de transport marfa, ceea ce nu-i permite logisticii sa tina pasul cu comenzile luate de departamentele de vanzari de la clienti si, implicit, pierderea unor clienti.
VII. CONCLUZII Pornind de la analiza documentelor firmei am urmărit obţinerea unor strategii privind performanţele şi riscurile firmei încercând identificarea problemelor existente şi căutarea unor soluţii. În această lucrare lucrare am început analiza analiza financiară financiară a firmei, firmei, pornind de la calculul calculul indicatorilor de echilibru financiar, în urma căreia am constatat că aceasta este caracterizată printr-o stare de echilibru financiar la nivelul întregului bilanţ şi că situaţia evoluează favorabil în timp. Am realizat o analiză a performanţelor financiare ale firmei pentru a vedea care este capacitatea acesteia de a se autofinanţa şi am ajuns la concluzia că firma dispune de mijloacele necesare activităţii de menţinere a procesului de producţie şi a celei de expansiune după reparitzarea profitului conform destinaţiilor stabilite de acţionari sau de către conducerea întreprinderii. Chiar dacă întreprinderea se află într-o stare stare de echilibru. consider că ar trebui să aibe grijă la gradul de îndatorare pe termen lung care, chiar dacă a scăzut în ultima perioadă, se află totuşi la un nivel destul de ridicat. Pentru acest lucru propun ca soluţie
consolidarea consolidarea capitaluril capitalurilor or permanente permanente deoarece este o metodă al cărei risc şi cost sunt sunt minime. Punerea în practică a acestei metode se poate realiza prin: • Creşterea de capital prin aport în numerar . Din punct de vedere financiar acest mod de finanţare prezintă toate aspectele de perfecţiune. Întreprinderea nu trebuie să ramburseze ramburseze fondurile depuse de acţionari acţionari şi nici să remunereze remunereze aporturile aporturile decât dacă profitul îi permite,această ultimă condiţie fiind necesară dar nu şi suficientă. Ca o revanşă revanşă,, aceast aceastăă remuner remunerare are (divid (divident entee vărsate vărsate)) este este impoza impozabil bilăă şi deci deci nu este este deductibilă deductibilă.. Datorită Datorită acestui acestui aspect, aspect, marile marile întreprinder întreprinderii îşi manifestă manifestă dorinţa de a fi cotate la bursă, cotarea lor permiţând să fie finanţate cu cheltuieli neînsemnate de către milioane de mici purtători de economii. • Creşterea de capital prin aport în natură . Această finanţare nu modifică imediat fondul de rulment deoarece creşterea capitalurilor proprii este contrabalansată de cea a imobilizărilor. Creşterea imobilizărilor poate în acelaşi timp ameliora pe termen mediu nivelul marjei brute de autofinanţare. Modificarea fondului de rulment nu se va materializa decât cu condiţia ca distribuirea de dividente să fie inferioară creşterii marjei brute de autofinanţare. • Aport Acesta este este import important ant deoarec deoarecee finanţ finanţarea area Aportul ul în cont cont curen curentt bloca blocat. t. Acesta suplimentară este stabilă. Costul aportului în cont curent blocat este foarte greu de suportat pentru întreprindere, de asemenea, o rambursare în totalitate a soldului contului curent poate să creeze perturbaţii de natură financiară întreprinderii. Având în vedere aceste aspecte putem stabili un clasament al mijloacelor de remediere a situaţiei financiare: 1. Creşterea de capital prin aport de numerar (sau prin capitalizarea contului curent), creşterea de capital prin aport în natură fiind neutră din punct de vedere economic. 2. Scurtarea Scurtarea datelor datelor de încasare încasare a creanţel creanţelor. or. 3. Aportul în cont curent blocat. blocat. Aceasta este este cu atât atât mai interesantă cu cât acţionarii sunt “mari” asociaţi sau salariaţi ai întreprinderii, ei nedorind să pună în pericol dezvoltarea întreprinderii. 4. Scontarea Scontarea portofol portofoliului iului de titluri titluri.. 5. Aportul Aportul în cont curent curent neblocat neblocat şi descoperir descoperirile ile bancare. bancare. 6. Prelungirea Prelungirea datelor datelor de de plată plată a furnizori furnizorilor. lor.
BIBLIOGRAFIE 1. Dragotă, Victor; Dragotă, Mihaela; Obreja, Laura; Tatu, Lucian; Ciobanu, Anamaria; Abordari practice in finantele firmei, Ed. IRECSON, Bucuresti, 2005; 2. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela, Management financiar, Ed. Economică, Bucureşti, 2002; 3. Dragotă, Victor; Ciobanu, Anamaria; Obreja, Laura; Dragotă, Mihaela; Managem Management ent financia financiar, r, Vol. II, Politic Politicii financi financiare are de întrepri întreprinder nderee , Ed. Economică, Bucureşti, 2007; 4. Isfanescu, Aurel; Aurel; Robu, Vasile, Vasile, Analiza economico-financiara Ed.ASE , Bucuresti, 2002; 5. Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil, Ed.CECCAR, Bucureşti, 2006; 6. Stancu, Ion, Finanţe, Ed. Economică, Bucureşti, 2008; 7. Vâlceanu Gh, Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiară , Ed.Economică, Bucureşti, 2004;
8. Economica.md Analiza financiara a intreprinderii , 28 Ianuarie 2008; 9. Instr strum ument entee şi teh tehni nici ci de ana analiz liză ă - Ra Rate tele le Dan Dum Dumit itru ru POPESC POPESCU, U, In financiare de lichiditate, Tribuna Economică. numărul 18 al revistei; 10. O.M.F.P. nr. 1752/2005 pentru aprobarean reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al României , Partea I, nr. 1080 din 30 noiembrie 2005; 11. www.bursierul.ro - Conţinutul gestiunii financiare a întreprinderii, 4 februarie 2007; 12.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-deRaportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html; 13.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-de13.http://www.focusfinanciar.ro/index.php/Standarde-Internationale-deRaportare-Financiara/IAS-7-Situatia-fluxurilor-de-trezorerie.html IAS 7 (par. 39-42); 14. Legea 31/1990 privind societăţile societăţile comerciale; 15. Legea Contabilităţii 82/1991.
