Dreptul familiei 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Conventia privind dr copiilor Conventia privind adoptia Leagea privind dr copilului, nr 338 din 1994 Legea nr 99 din 28 mai 2010 privind regimul juridic al adoptiei Codul familiei Legea privind actele civile Valentina Cebotari, Dreptul familiei, (catedra)
Principiile fundamentale 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Notiunea Obiectul si metoda de reglementare Principiile Corelatia cu alte ramuri Izvoarele Caracteristica generala a dreptului familiei in alte tari
Familie – (istoric) de la familie grup la familie pereche; insusirea surplusului. Frederic Enghels: familia , propritatea si statul au aparut in acelasi moment. Familia in sens sociologic este un grup de persoane unite prin casatorie, rudenie, alte relatii asimilate cu cele de familie intre care exista o comunitate de viata , interese de ordin moral si material si ajutor reciproc. In sensul juridic familia este definita ca grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din casatorie , rudenie , adoptie si alte raporturi asimilate de lege cu cele de familie. Functiile familiiei: educativa, economica si biologica. Biologica – indemnizatii pentru nastere, pentru ingrijire, masuri coordonate ale statului pentru influentarea factorilor demografici. Economica – concentrarea capitalului. Educativa – cresterea copiilor, educarea lor etc. 2. Obiectul de reglementare reprezinta raporturile de familie personale si patrimoniale care apar intre membrii unei familii; relatiile de rudenie (drepturile si obligatiile parintiilor si copiilor care apar in momentul feliatiei, fratii, surori, bunici , nepoti care au obligatia de intretinere intre ei. Raporturile care rezulta din adoptie – tutela , curatela si alteforme de ocrotire a minorilor. Raporturile ce rezulta din inregistrarea actelor de stare civila – inregistrarea casatoriei , nasterii, divortului etc.
Dreptul familiei este totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile personale nepatrimonioale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie , rudenie, adoptie si alte raporturi asimilate de lege cu raporturi de familie cu scopul intaririi si ocrotirii acestora.
3. Principiile sunt acele idei calauzitoare care determina esenta ramurii de drept si care sunt obligatorii fiind intrunite in normele juridice ale constitutiei si codului familiei: a) Monogamia - nu poate fi incheiata incheiata casatoria cind este deja casatorita. b) Casatoria liber consimtite (art 48 CRM, art 11 CF) c) Egalitatea in drepturi a sotilor in familie d) Fidelitatea conjugala e) Prioritatii educarii copilului in familie f) Grija privind educatia si apararea drepturilor si intereselor copiilor minori si a celor inapti de munca (titlul IV CF) g) Inadmisibilatea amestecului deliberat in relatiile familiale h) Solutionarea problemelor problemelor pe cale amiabila (art 21; 62; CF)
RAPORTURI JURIDICE FAMILIALE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
Notiunea si tipurile Subiectul, obiectul si continutul Faptele juridice in dr familiei si drepturile lor Rudenia, afinitatea si importanta lor Realizarea si apararea drepturilor familiale Termenele de pescriptie in dr. Familiei Actele de stare civila si inregistrarea inregistrarea lor
Vezi art 3 CF(enumera relatiile); Raporturile juridice familiale sunt relatiile de familie regelementate de normele de drept in masura in care statul poate actiona comportamentul membrilor familiei pentru a-l indrepta in partea care coincide dezvoltarii societatii umane. Daca nu este perfectat raportul juridic de casatorie, regl juridice fa miliale nu se aplica. Exista raporturi raporturi juridie familiale personale si patrimoniale Dupa izvorul dupa care apar: ............... a) Raporturi jur de intetinere b) Din alte acte dedicate protectiei copilului, etc (TUTELA, CURATELA) Dupa caracterul de aparare: a) Drepturile si obligatiile parintilor - caracterul absolut de aparare (parintii (parintii din propria propria convingereeduca copilul) b) Caracter relativ de aparare – pot fi protejate doar in corelatie cu sotul/sotia
Subiecte Pot fi subiecte doar persoanele fizice. Autoritatea tutelara supravegheaza doar educarea si bunastarea copiilor. Rudenia este legatura de singe dintre 2 sau mai multe perosane care descind unele din altele sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun. In primul caz suntem in prezenta rudeniei pe linie dreapta, iar in al doilea caz – rudenie colaterala. Linie ascenedenta – de la starabuni la copii Linie descendenta – de la copii la strabuni Rudenie pe linie dreapta – rudenie directa- bunic, mama, nepot... Rudenie colaterala – au autor comun, cind bunica are 2 fete, atunci cei ce descind din ele, sunt rude colaterale. Gradul de rudenie este numarul de nasteri ce au intervenit intre persoane. Daca persoanele sunt rude pe linie colaterala: Ex: pornim de la una de persoane pe linie ascendenta numaram numarul de nasteri spre autorul comun. De la autorul comun se numara pina la persoana ruda. Se aduna numarul de nasteri si acela va fi gradul de rudenie. Rudenia civila se creaza dupa actul juridic de adoptie si este asimilat de lege cu rudenia de singe. Adica adoptatul si rudele lui vor fi rude cu adoptatorul. Afinitate - Legatura juridica juridica intre un sot si ceilalti: nora, nora, socrii etc. Gradul de afinitate este egal cu gradul de rudenie a sotului si rudele sale Ex: A si B sunt casatoriti, sora lui b este afin cu fratele lui a. Copii vitregi au obligatia de a intretine parintii vitregi daca nu au copii biologici etc, vezi CF Organele abilitate, autoritatea tutelara, organele de stare civila Mijloacele d eocrotire a dr. Familiale sunt urmatoarele: a) Lipsirea permanenta sau temporara de drepturile familiare b) Incetarea raporturilor juridice familiale c) Executarea silita a obligatiei d) Refuzul de apara dreptul prin intermediul organelor de stat e) Repararea prejudiciului moral si material f) Penalitatile
Casatoria si regelmentarea regelmentarea juridica 1. Notiunea si natura juridica 2. Conditiile de fond si evenimentele la incheiere acasatoritie 3. Procedura incheierii casatoriei
Casatoria – actul juridic prin care barbatul si femeia stabilesc intre ei o uniune pe care legea o prevede si care nu poate fi rupta dupa bunul lor plac. a) Teoria contractuala a casatoriei: Casatoria este un contract fiind regelementata de normele imperative ale legii b) Teoria conform careia casatoria este insitutie juridica c) Teoria mixta care considera casatoria ca are dubla calificare de contract si de institutie juridica Caractere juridice: - Monogama - Caracter personal si solemn - Se incheie pe viata - Liber consfiintita - Se intemeiazav pe deplina egalitate intre barbat si femeie - Are scopul intemeierii unei familii - Are caracter civil Conditiile : - Virsta matrimoniala 18 ani femei si 18 barbati - Consimtamintul: reciproc; neviciat; exprimat personal, neconditionat, - Obligatia sotilor de informare reciproca a starii sanatatii lor - Diferenta de sex - Art 15 CF - Daca persoana este lipsita de capacitate de exercitiu nu poate incheia casatoria - Este condamnat si se afla in penitenciar
Regimul legal al bunurilor sotului 1. 2. 3. 4. 5.
Regimul juridic Proprietatea comuna in devalmasie a sotilor Proprietatea persoanala a sotilor Impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor Datoriile sotilor
(1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietăţii în devălmăsie. 6. (2) Regimul legal al bunurilor soţilor acţionează în măsura în care nu este modificat de contractul matrimonial. 7. Articolul 20. Proprietatea în devălmăsie a soţilor 8. (1) Bunurile dobîndite de către soţi în timpul căsătoriei aparţin ambilor cu drept de proprietate în devălmăsie, conform legislaţiei. 9. (2) Sînt proprietate în devălmăsie bunurile procurate din contul: 10. a) veniturilor obţinute de fiecare dintre soţi din: 11. - activitatea de muncă; 12. - activitatea de întreprinzător; 13. - activitatea intelectuală; 14. b) b) premiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, cu excepţia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despăgubire pentru vătămarea sănătăţii etc.); 15. c) altor mijloace comune. 16. (3) Sînt proprietate în devălmăşie a soţilor bunurile mobile şi imobile, valorile mobiliare, depunerile şi cotele de participaţie î n capitalul social din instituţiile financiare sau societăţile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau făcute din contul mijloacelor comune, precum şi alte bunuri dobîndite în timpul căsătoriei, chiar dacă sînt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soţi. 17. (4) Dreptul la proprietate în devălmăşie se extinde şi asupra soţului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodăria casnică, cu educaţia copiilor sau din alte motive temeinice. 18. (5) Sînt proprietate în devălmăsie a soţilor bunurile care au fost dobîndite din ziua încheierii căsătoriei pînă în ziua încetării acesteia. Instanţa judecătorească este în drept, în baza cererii soţului interesat care nu este vinovat de desfacerea căsătoriei, să declare bunurile dobîndite de către el în perioada cît soţii au dus gospodării separate proprietate a acestuia. 19. Articolul 21. Dreptul soţilor de a poseda, folosi şi dispune de bunurile comune 20. 21. (1) Soţii, de comun acord, posedă, folosesc şi dispun de bunurile comune. 22. (2) Fiecare dintre soţi este în drept să încheie convenţii prin care să dispună de bunurile comune, cu excepţia bunurilor imobile, acordul celuilalt soţ fiind prezumat. 23. (3) Convenţia contrară dispoziţiilor prezentului cod, prin care se micşorează ori s e suprimă comunitatea de bunuri, este declarată nulă de către instanţa judecătorească. 24. (4) Convenţia încheiată de unul dintre soţi poate fi declarată nulă de către instanţa judecătorească, la cererea celuilalt soţ, dacă se va stabili că cealaltă parte a convenţiei a ştiut sau trebuia să fi ştiut că al doilea soţ este împotriva încheierii convenţiei respective. Cererea privind declararea nulităţii convenţiei poate fi depusă în termen de 3 ani din momentul cînd celălalt soţ a aflat sau trebuia să fi aflat des pre încheierea acesteia. 25. (5) Unul dintre soţi nu poate, fără consimţămîntul expres al celuilalt, să rezilieze contractul de închiriere a spaţiului de locuit, să înstrăineze casa sau apartamentul ori să limiteze prin acte juridice dreptul la locuinţă al celuilalt cel uilalt soţ. 26. Articolul 22. Proprietatea personală a soţilor
27. (1) Bunurile care au aparţinut fiecăruia dintre soţi pînă la încheierea căsătoriei şi bunurile
primite în dar, obţinute prin moştenire sau în baza altor convenţii gratuite de către unul dintre soţi în timpul căsătoriei, sînt proprietate personală a fiecăruia dintre soţi. 28. (2) Lucrurile de uz personal (îmbrăcămintea, încălţămintea şi alte obiecte), cu excepţia bijuteriilor de preţ şi altor obiecte de lux, sînt proprietate personală a soţului care le f oloseşte, oloseşte, indiferent de timpul şi modul de dobîndire. 29. Articolul 23. Recunoaşterea bunurilor personale ale soţilor 30. proprietate în devălmăşie a acestora 31. Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.). 32. Articolul 24. Urmărirea bunurilor soţilor 33. (1) Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului. 34. (2) Soţii răspund cu întreg patrimoniul lor pentru obligaţiile care au fost asumate în interesul familiei, fie şi numai de unul dintre ei, precum şi pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a săvîrşirii de către ei a unei infracţiuni, dacă prin aceasta au sporit bunurile comune ale soţilor. 35. Articolul 25. Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor 36. (1) Împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor poate fi făcută atît în timpul căsătoriei, cît şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soţi. 37. (2) Proprietatea în devălmăşie poate fi împărţită în baza acordului dintre soţi. 38. (3) În caz de neînţelegere, determinarea cotei- părţi părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură, se face pe cale judecătorească. 39. (4) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie, instanţa judecătorească, la cererea soţilor, stabileşte bunurile ce urmează să fie transmise fiecăruia dintre ei. Dacă D acă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură. 40. (5) Bunurile procurate pentru copiii minori (îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, instrumente muzicale, jucării etc.) se transmit gratuit soţului împreună cu care locuiesc copiii. 41. (6) Depunerile făcute de soţi pe numele copiilor lor minori sînt proprietate a copiilor şi nu se iau în considerare la partaj. 42. (7) Dacă bunurile comune au fost împărţite în timpul căsătoriei, acestea devin bunuri personale ale soţilor, iar bunurile care nu au fost împărţite, precum şi bunurile dobîndite ulterior de către soţi, sînt proprietate în devălmăşie a acestora. 43. (8) Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani. 44. Articolul 26. Determinarea cotelor- părţi părţi în proprietatea în 45. devălmăşie a soţilor
46. (1) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor- părţi părţi din
aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel. 47. (2) Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele- părţi părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre d intre soţi şi/sau de interesele copiilor minori. 48. (3) La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor, datoriile comune se împart între ei proporţional cotelor - părţi părţi ce le-au fost repartizate. 49. Capitolul 6 50. REGIMUL CONTRACTUAL AL BUNURILOR SOŢILOR
51. Articolul 27. Contractul matrimonial 52. Contractul matrimonial este convenţia încheiată benevol între persoanele care doresc să
se căsătorească sau între soţi, în care se determină drepturile şi obligaţiile patrimoniale ale acestora în timpul căsătoriei şi/sauîn cazul desfacerii acesteia. 53. Articolul 28. Încheierea contractului matrimonial 54. (1) Contractul matrimonial poate fi încheiat pînă la înregistrarea căsătoriei sau, în orice moment, în timpul căsătoriei. 55. (2) Contractul matrimonial încheiat pînă la înregistrarea căsătoriei intră în vigoare la data înregistrării acesteia. 56. (3) Contractul matrimonial se încheie în formă scrisă şi se autentifică notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului. 57. Articolul 29. Conţinutul contractului matrimonial 58. (1) Prin contractul matrimonial soţii pot modifica regimul legal al proprietăţii în devălmăşie stabilit la art.20. 59. (2) Contractul matrimonial poate stabili că toate bunurile dobîndite de fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei sînt proprietate personală a soţului care le-a dobîndit. 60. (3) Contractul matrimonial încheiat în timpul căsătoriei nu are acţiune retroactivă. Bunurile dobîndite pînă la încheierea contractului sînt supuse regimului legal prevăzut de prezentul cod. 61. (4) Soţii sînt în drept să determine în contractul matrimonial drepturile şi obligaţiile privind întreţinerea reciprocă şi modul de participare a fiecăruia la veniturile obţinute de fiecare dintre ei şi la cheltuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecăruia dintre soţi în caz de partaj, precum şi să stabilească alte clauze patrimoniale, inclusiv sancţiuni patrimoniale pentru soţul culpabil de desfacerea căsătoriei. 62. (5) Drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractul matrimonial pot fi limitate la un anumit termen sau pot fi puse în dependenţă de survenirea sau nesurvenirea anumitelor condiţii. 63. (6) Părţile nu sînt în drept să stipuleze în contractul matrimonial clauze care ar afecta capacitatea juridică sau de exerciţiu a soţilor, dreptul lor de adresare în instanţa judecătorească pentru reglementarea relaţiilor personale dintre ei, inclusiv a drepturilor şi obligaţiilor dintre ei şi copiii lor, care ar limita dreptul soţului inapt de muncă la întreţinere, care ar leza drepturile şi interesele legitime ale soţilor sau ale unuia dintre ei, precum şi clauze care contravin principiilor şi naturii relaţiilor relaţiilor familiale. 64. Articolul 30. Modificarea şi rezilierea contractului
matrimonial 65. 66. (1) Contractul matrimonial poate fi modificat sau reziliat în orice moment, în baza acordului dintre soţi. Acordul privind modificarea sau rezilierea contractului matrimonial se întocmeşte în scris şi se autentifică notarial. 67. (2) Nu se admite refuzul unilateral de executare a clauzelor contractului matrimonial. 68. (3) La cererea unuia dintre soţi, instanţa judecătorească poate modifica sau rezilia contractul matrimonial în modul şi temeiurile prevăzute de Codul civil. 69. Articolul 31. Încetarea şi declararea nulităţii contractului matrimonial 70. 71. (1) Clauzele contractului matrimonial se sting din momentul încetării căsătoriei, cu excepţia celor care au fost stipulate pentru perioada de după încetarea căsătoriei. 72. (2) Contractul matrimonial, în baza temeiurilor prevăzute de Codul civil, poate fi declarat nul, total sau parţial, de către instanţa judecătorească. 73. (3) La cererea unuia dintre soţi sau a procurorului, instanţa judecătorească este în drept să declare nulitatea, totală sau parţială, a contractului matrimonial dacă acesta conţine clauze care lezează drepturile şi interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. 74. Articolul 32. Garanţiile drepturilor creditorilor la încheierea, 75. modificarea şi rezilierea contractului matrimonial 76. 77. (1) Fiecare dintre soţi este obligat să înştiinţeze creditorii săi despre încheierea, modificarea sau rezilierea contractului matrimonial. În cazul neexecutării acestei obligaţii, soţul debitor răspunde pentru obligaţiile sale indiferent de conţinutul contractului. 78. (2) Creditorii soţului debitor pot cere modificarea sau rezilierea contractului matrimonial dacă acesta le lezează drepturile şi interesele ocrotite prin lege.
Regim matrimonial - dupa actul de casatorie apar drepturi si obligatii cu caracter pesonal (individual
in CF) Relatiile patrimoaniale – setul de reguli care reglementeaza relatiile dintre soti privind bunurile lor si pe cele dintre soti si tertele persoane privind bunurile acestora. Regim matrimonial se imparte in regim legal si contractual. Regim de comunitate – cind bunurile apartin in devalmasie Regim de separatie – cind bunurile apartin fiecaruia separat. Obiectul material al reg matrimonial este ansamblul bunurilor care apartin cu diferite titluri sotilor iar obicectul juridic – setul de reguli ce concretizeaza obiectul material. Aceste reguli au scopul sa stabileasca repartizarea bunurilor intre soti si sa concretizeze modul de gestiune al patrimoniilor sotilor. Reg legal al bunurilor sotilor au scopul sa prevede casunt propr comuna in devalmasie. Orice bun se prezuma ca a fost dobindit in interiorul casatoriei – deci bunuri comune. Regimul juridic matrimonial matrimonial 1. Notiunea si caracterele juridice al contractului matrimonial matrimonial 2. Continutul
3. Incetarea si declararea nulitatii contractului matrimonial
Contr. Matr - reglementeaza raporturile raporturile patrimoniale esentiale care se vor desfasura intre soti in cursul casatoriei. Caractere: - Contractul depinde de casatorie (incepe si inceteaza cu casatoria - Caracter personal - Act juridic solemn (autentificare notariala, in scris – nerespectarea formei, nulitate absoluta) - Act juridic cu caracter public Modificarea contractului: contractului: - Schimbarea conditiilor esentiale - in momentul incheierii contractului , partile au convenit ca schimbarile nu vor avea loc. - a avut loc imprejurari pe care partile nu au putut sa le invinga - din continutul contractului nu reiese ca partea cointeresata si-a asumat riscul schimbarii - schimbarile lezeaza esential interesele patrimoniale ale sotilor
Atestarea provenientei copiilor 1. stabilirea filiatiei fata de mama 2. recusnoasterea benevola de paternitate 3. stabilirea paternitatii de instanta
filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui. Filiatia fata de mamamaternitate, iar fata de tata – paternitate. Declaratia benevola a paternitatii este un act unilateral; irevocabil; imprescriptibil; personal – tata depunde personal impreuna cu mama declaratia sau in lipsa mamei prin declaratie autentificata notarial; declarativ – se stabileste rudenia de la momentul nasteri, nu de la momentul declaratiei; nesusceptibil de modalitati – nu poate fi modificat. Paternitatea poate fi recunoscuta inainte si dupa nastere. Criterii pentru a stabili paternitatea in instanta: - parintii nu sunt casatoriti - lipseste cererea comuna de declarare a paternitatii - lipseste acordul scris al autoritatii tutelare - mama copilului il impiedica pe tatal biologic sa- si recunoasca copilul CPC art 281 procedura recunoasterii paternitatii Decaderea din drepturile drepturile parintesti
Sanctiune a dr fam impotriva parintilor ce nu-si indeplinesc obligatiile. Sanctiunea poate fi aplicata si cind lipseste culpa parintilor. Scopul: - pedepsirea parintilor - protectia copiilor - avertizarea parintilor sa aiba comportament legal spre deoasebire de decaderea decaderea din dr parintesti, aceasta sanctiune se aoplica din in cazurile nu sunt sunt in culpa. Obligatia intretinerii intre membrii familiei 1. 2. 3. 4. 5.
notiunea, caracterel obl par de intret a copiilor minori obl par itretin copii majori incapabili obl copiilor de a intretine parintii obl jur dintre parinti si copii privind participarea la buget familiei
obl de intretinere cuprinde mijloacele necesare , ingrijire medicala , instruire pentru copii minori cit si satisfacerea nevoilor spisrituale. Obligatia apare in temeiul legii si se mai numeste obligatia legeala. Se bazeaza pe rudenie, pe casatorie sau alte raporturi asimilate ei cu cele de familie. Obligatia de intretinere are un caracter personal deoarece legea enumera persoanele obligae sa presteze intretinerea si pers indreptatite sa beneficieze de ea. Aceasta obligTIE NU POATE FI CEDATA, Transmisa si nu poate fi obiect al contractului. Este de regula reciproca. Are caracter succesiv. Obligatia de intretinere apare in cazul cind exista raportul de familie (rudenia, casatoria, alte rap asimilate). Persoana indreptatita sa pimeasca intretinerea este inapta de munca. Cel careintretine trebuie sa dispuna de mijloace suficiente, cind e vorba de minori nu se aplica acesta conditie.
Modul de plata si incasarea i ncasarea pensiei de intretinere intretinere 1. 2. 3. 4. 5.
contractul incasarea in baza hot inst jud restanta raspunderea pentru nerespectarea termenelor de plata plata pensiei de intetinere in cazul cind debitorul isi stabileste domiciliul domiciliul in strainatate
1 Contractul a fost introdus in 2001, insa pensia de intretinere poate fi achitata si benevol. Partile – persoana ce datoreaza pensia si persoana ce trebuie s-o primeasca.
Tema: protectia copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca 1. depistarea si evidenta copiilor.. 2. organele abilitate cu functii in domeniul protectiei copilului 3. formele de ocrotire a copiilor lipsiti de grija parinteasca ordinea de depistare at 114 C familiei. Pers cu functie de raspundere si orice cetatean sunt obligati sa anunte autoritatea tutelara despre asemenea cazuri. Autorit tutelara trebuie sa ia masuri in termen de 3 zile..sa anunte organul central timp de 10 zile despre caz. Organele raspunzatoare art 113 Autorit centrala pentru protectia drepturilor copiilor: Ministerul muncii protectiei socialesi familiei Consiliul nationalpentru protectia dr copiilor Formele de ocrotire art 115
