CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE GENERALE PRIVIND DREPTUL DE DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAŢIE 1. Evoluţia istorică a dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie.............................9 abitaţie.........................................14 2. Noţiunea dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie.........................................14
3. Caracterele juridice ale dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie...................2 abitaţie..........................................23 4. !biectul dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie..........................................23
5."reptul de uz şi dreptul de abitaţie # drepturi de uzu$ruct restr%nse şi parţiale. .......................... ....................................... ......................... ......................... .......................... .......................... ......................... ......................... ......................2& .........2&
CAPITOLUL II MODALITĂŢILE DECONSTITUIRE DECONSTITUIRE A DREPTULUI DE UZ ŞI A DREPTULUI DE ABITAŢIE 1. 'odalităţile de constituire a dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie............29 2. Constituirea prin le(e a dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie...................32 3.Constituirea dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie prin acte juridice..........3)
CAPITOLUL III EXERCITAREA ŞI STINGEREA DREPTULUI DE UZ ŞI A DREPTULUI DREPTULUI DE ABITAŢIE ABITAŢIE 1. *specte (enerale cu privire la conţinutul dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie............................. abitaţie......................................... ......................... .......................... .......................... ......................... ......................... ......................4+ .........4+ 1.1. "repturile uzuarului şi a titularului dreptului de abitaţie..............................)1
1
1.2. !bli(aţiile uzuarului şi a titularului dreptului de abitaţie.............................., 1.3. "repturile şi obli(aţiile obli(aţi ile nudului proprietar.............................. proprietar........................................... ......................,9 .........,9
2. -tin -tin(e (ere reaa şi e$ec e$ecte tele le juri juridi dice ce ale ale drep dreptu tulu luii de uz şi a drept reptul ului ui de abitaţie............................. abitaţie......................................... ......................... .......................... .......................... ......................... ......................... ......................&, .........&, 2.1. 'odalităţile de stin(ere a dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie..............&, 2.2. E$ectele stin(erii sti n(erii dreptului dreptul ui de uz şi abitaţie............................. abitaţie.......................................... .....................+2 ........+2 Concluzii şi propuneri de lege ferenda................................................. ferenda....................................................... ...... .......+) ........................................................................................ ...............................................9 .................9 iblio(ra$ie..........................................................
In!"#$%&!& 0erioada 0erioada de tranziţie tranziţie a epublicii epublicii 'oldova la econoia de piaţă a (enerat ari sci scib băr ării %n toat toatee s$er s$erel elee vieţ vieţii ii soci social ale5 e5 crea creare reaa no noil ilor or un unit ităţ ăţii econ econo oic ice e odi$icarea odi$icarea or(anelor statale adoptarea adoptarea unui nou Cod Civil. !dată cu procesul de restructurares6au produs scibări esenţiale şi %n societate prin %ncercarea de a pune interesele oului pe aceeaşi balanţă cu cele ale statului şi prin acordarea acor darea unei ai ari iportanţe drepturilor ouluiinclusiv celor reale. 7nsă spre re(ret Codul Civil al .'. nu re(leentează %n totalitate şi %n pro$unzie unele instituţii ale sale sale cu ar $i spre spre e/eplu e/eplu drept dreptul ul de uz şi drep dreptu tull de abitaţ abitaţie. ie. 8n acce accent nt iportant al societăţii este proprietatea %n noile ei $ore recunoscute şi ocrotite at%t prin le(ea $undaentală c%t c% t şi prin alte alt e le(i speciale. 0roprietate 0ropri etate este acel $apt real constant şi universal %n toate ţările şi %n toate tipurile. Cu c%t oul se dezvoltă şi păşeşte pe cale pro(resului cu at%t e/istă tendinţa de a deveni proprietar şi de a unci %n continuu spre a6şi atin(e scopul. *st$el dreptul de proprietate a $ost %ntotdeauna unul dintre cel ai iportant pilon al societăţii constituind cel ai veci şi cel ai desăv%rşit drept real r eal %ncă de la roani. Interpreţii dreptului roan de$ineau proprietatea ast$el5 Dominium est utendi, fruendi, abutendi re sua, qatenus iuris ratio patitur - adică proprietatea
este dreptul de a se $olosi de a cule(e $ructele şi de a dispune de lucrul său at%t c%t perite raţiunea de drept:1. ;e(islaţia %n vi(oare perite %nsă disocierea acestor atribute cre%nd noi drepturi reale aparţin%nd di$eritelor cate(orii de titulari. -e ajun(e ast$el la naşterea unor drepturi concurente asupra aceluiaşi bun respectiv dreptul de proprietate şi un alt drept real. 7nsă %n această situaţie abele drepturi reale sunt liitate %n sensul că dispoziţia ră%ne la nudul proprietar iar celelalte două atribute aparţin titularului celuilalt drept real.2 "in cele e/puse rezultă că drepturile reale $orate prin dezebrarea atributelor de proprietate se nuesc 1 2
Anghel Ion. “Dreptul Roman” Bucureşti. Edit. Lumina Lex, 2. p.12! Adam Ioan. “Drept ci"il. Drepturi reale”. Bucureşti. Edit. All #ec$, 22. p. 2%
&
dezebrăinte ale dreptului de proprietate.3 *lături de dreptul dreptul de propriet proprietate ate le(islaţia epublicii 'oldova recunoaşte şi re(leentează ca alte drepturi reale principale
A%$'()'&' &*&) pe care ne6a propus6o spre investi(aţie reiese din $aptul că dreptul de uz şi dreptul de abitaţie reprezintă o novaţie %n le(islaţia civilă %ntruc%t pentru pria pri a dată dezebrăintele dreptului dr eptului de proprietate au $ost re(leentate odată cu adoptarea noului Cod Civil %n iunie 23. 7n ceea ce priveşte dreptul de uz şi dreptul de abitaţie noul Cod Civil le re(leentează $oarte va( stipul%nd că uzulu uz uluii şi ab abita itaţie ţieii se ap aplic licăă %n o odu dull cores corespu punz nzăto ătorr disp dispoz oziţi iţiile ile privi privito toare are la uzu$ruct. *st$el că %n teza respectivă ne6a propus a studia şi analiza apro$undat ecanisul de utilizare a acestor două instituţii %n societate şi respectiv a căuta situaţiile %n care se aplică dispoziţiile ce re(leentează dreptul de uzu$ruct. 7n condiţiile actuale de dezvoltare a societăţii iportanţa dreptului de uz şi a celui de abitaţie creşte substanţial datorită consolidării dreptului de proprietate privată. Cercet%nd aceste două instituţii instituţii prin prisa le(islaţiei epublicii 'oldova pute constata cu certitudine că acestea reprezintă %n esenţă un (arant al drepturilor şi intereselor nudului proprietar şi al uzuarului sau titularului dreptului de abitaţie. "reptul de uz contribuie %n od substanţial la $olosirea raţională şi e$icientă a bunurilor neconsuptibile iar dreptul de abitaţie 6 a spaţiului locativ de aceea este binevenit $aptul că aceste instituţii au $ost preluate din le(islaţiile altor state şi re$lectate %n sisteul civil al epublicii 'oldova.
S%"+$( prezentei lucrări constă %n cercetarea şi elucidarea prevederilor re$eritoare la uz şi abitaţie din epublica 'oldova precu şi din alte state5 o> o>ni nia a ?ran ?ranţa ţa usi usia a etc. etc. ce vo vorr de de on onst stra ra %ntr %ntr6u 6unn $ina $inall &
nece ne cesi sita tate teaa
'lore(cu Dumitru ). “ Dreptul de proprietate”, Edit. *ni"er(it+ii -itu /aiore(cu”. Bucureşti 22, p.0&.
!
re(leentării re(leentării detaliate a dreptului de uz şi a dreptului dreptului de abitaţie abitaţie ne$iind necesare dispoziţiile privitoare la uzu$ruct. 7n baza acestei cercetări aănunţite vor $i puse sub un un(i de luină trăsăturile speci$ice doar uzului şi abitaţiei ce vor perite deliitarea acestor două instituţii de alte drepturi reale %n special de dreptul uzu$ruct.
O,)& O,)&%) %)-& -&(& (& ($%! ($%!! !)) )) au co cont ntrib ribui uitt la e$ec e$ectua tuare reaa un unui ui studiu studiu a aplu plu asup asupra ra principalelor oente ce ţin de d e elucidarea instituţiei instituţi ei juridice a dreptului de uz şi a celui de abitaţie ca dezebrăinte dezebrăinte ale dreptului de proprietate. *st$el pentru realizarea scopului studiului e$ectuat ne6a propus urătoarele obiective5 1.el 1.eluc ucid idar area ea co conc ncep eptu tulu luii inst instit ituţ uţie ieii juri juridi dice ce a uz uzul ului ui şi ab abit itaţ aţie iei i ca dezebrăinte ale dreptului de proprietate şi ca drepturi restr%nse şi parţiale ale dreptului de uzu$ruct@ 2. cercetarea dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie prin prisa evoluţiei istorice p%nă %n prezent@ 3. distin(erea trăsăturilor şi caracteristicilor speci$ice doar dreptului de uz şi celui de abitaţie %n coparaţie cu dreptul de uzu$ruct@ 4. analizarea odalităţilor de constituire e/ercitare şi stin(ere a uzului şi abitaţie abitaţieii prin prin elucida elucidarea rea ipedi ipedie entel ntelor or cu care se con$run con$runtă tă titular titularii ii acestor acestor drepturi datorită lacunelor e/istente %n sisteul civil %n această direcţie ). $orularea concluziilor şi elaborarea propunerilor de le(e $erenda %n baza celor analizate %n conţinutul lucrării re$eritor la oportunitatea re(leentării ai aănunţit a acestor instituţii . *ceste obiective vin să structureze %ntrea(a lucrare %nsă %nainte de a analiza structura tezei vo enunţa etodele utilizate la realizarea acestui studiu. subiectului propus a Suportul Suportul metodologic şi ştiinţific ştiinţific al lucrării. lucrării. ;a elucidarea subiectului $ost utilizat un areal cople/ de etode ştiinţi$ice5
%
1.M&"#' )/"!)% ce a deterinat identi$icarea apariţiei dreptului de uz şi a celui celui de ab abita itaţie ţie %n drept dreptul ul roan roan şi relev relevar area ea ev evol oluţi uţiei ei istori istorice ce de6a de6a lun(u lun(ull secolelor a acestor două instituţii@ 2.M&"#' ("0)% ce a stat la baza studiului şi a sintezei care a rezultat cu ar(uentarea concluziilor şi propunerilor de lege ferenda;
3.M&"#' %"*+'!')- ce a contribuit la evidenţierea trăsăturilor coune cu dreptul de proprietate şi dreptul de uzu$ruct şi a particularităţilor speci$ice doar uzului şi abitaţiei e/tinderea orizontului istoric şi ştiinţi$ic@
4.M& 4.M&" "#' #' %'n %'n) )' '))- ' $acilit $acilitat at siste sisteatiz atizarea area şi relie$ relie$area area le(islaţ le(islaţiei iei şi a in$oraţiei juridice ştiinţi$ice privind aceste drepturi reale pe baza cărora au $ost $orulate concluzii şi iniţiative de lege ferenda de per$ectare a cadrului norativ e/istent@
5.M&"#' 5.M&"#' !'n/%&n#&n' !'n/%&n#&n'( ( a serv servit it la elab elabor orar area ea $or $orei ei şi co conţ nţin inut utul ului ui prezentului studiu@
.M&"#' )n$))"n)/ a $ost utilizată la prelucrarea tuturor tuturor datelor epirice la evidenţierea scopului şi realizarea obiectivelor tezei.
N"$'&' N"$'&' ))n))% ))n))% a acestei lucrări constă %n e$ectuarea e$ectuarea studiului cople/ asupra esenţei dreptului de uz şi a celui de abitaţie la nivel ono(ra$ic prin prisa re(leentărilor re(leentărilor %nt%lnite %n sisteul sisteul civil. -tudiind re(leentările re(leentările acestor acestor instituţii instituţii %n le(islaţiile altor state s6a observat $aptul că le(islaţia civilă a .'. 7n acest doeniu coportă şi careva ine/actităţi oise la adoptarea noului Cod Civil al statului nostru. 7nsă desi(ur că ine/actităţi cu re$erire la ceea ce ţine de uz şi abitaţie au $ost depistate şi %n prevederile Codului ?ailiei şi a Codului cu privire la ;ocuinţă oente elucidate corespunzător %n conţinutul tezei.
V'("'!&' &"!&)% a prezentei lucrări constă %n $aptul că pentru pria dată este $ăcută %ncercare de a studia aplu instituţia dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie abitaţie %ntruc%t este $oarte va( şi laconic re(leentată re(leentată %n sisteul civil al .'. 7n baza unei analize coparative prin prisa le(islaţiei .'. c%t şi prin prisa
le(islaţiei altor state s6a elucidat e$icacitatea şi ine$icienţa re(leentărilor din doeniul respectiv prin creionarea ine/actităţilor depistate %n acest sens.
I*+" I*+"!' !'n n'' +!'% +!'%)% )% a aces aceste teii cerc cercetă etări ri co const nstăă %n $aptu $aptull că co conc nclu luzii ziile le şi propunerile de le(e $erenda $orulate %n această teză se pot $olosi la elaborarea cercetărilor ştiinţi$ice de teorie (enerală şi de raură a probleelor ale dreptului civil dreptului $ailiei etc %n (eneral la per$ectarea le(islaţiei şi pentru pre(ătirea literaturii ştiinţi$ice de specialitate şi la elaborarea etodicii noi %n sisteul civil. "e aseenea %n conţinutul lucrării de $aţă se (ăsesc şi propuneri de le(e $erenda ce pe viitor pot $i luate %n consideraţie la dezbaterile le(islative re$eritor la o ai bună re(leentare a acestor drepturi reale.
S!$%$!' ) %"n%&+)' &6&) se bazează pe lucrările celor ai reprezentativi prootori ai teoriilor clasice privind drepturile reale. azele conceptuale ale acestor instituţii au $ost puse %n special %n re$lecţiile de valoare ale savanţilor notorii ro>ni ale căror lucrări sunt apreciate %n viziunea odernă cu ar $i5 I.*d I.*da a ".?l ".?lor ores escu cu A.-to A.-toic ica a I.?ili I.?ilipe pesc scuu ;.0o ;.0op p '.Co '.Cos sov ovici ici E.C E.Cel elaru aru E.;upan B.;uţescu .'anoliu E.-a$ta6oano C.-tătescu C.>rsan 8.'attei etc. "iverse aspecte ale teoriei şi practicii drepturilor reale %n special şi ale dreptului dreptului de uz şi abitaţie sunt tratate tratate şi de către savanţii savanţii din epublica epublica 'oldova ca -.aieşu -.aieşu N.oşca N.oşca A.Aolcinsci A.Aolcinsci E.Cojoca E.Cojocari ri ;."andara ;."andara A.B%sca A.B%sca
a căror căror
cercetă cercetări ri sunt sunt puse cia ciarr şi la baza baza elaboră elaborării rii Codul Codului ui civil civil nou al al epubl epublicii icii 'oldova şi a altor acte le(islative. Structura Structura lucrării . *st$el teza constă din trei capitole $iecare capitol la r>ndul
său său este este stru struct ctur urat at %n pa para ra(r (ra$ a$e e iar iar la $ina $inalu lull lucr lucrăr ării ii se (ă (ăse sesc sc eluc elucid idat atee concluziile de ri(oare şi propunerile de le(e $erenda ce au $ost depistate şi $orulate pe parcursul realizării studiului %n cauză. Introducerea conţine o e/punere a obiectivelor sarcinilor şi scopului a bazei etodolo(ico6ştiinţi$ice şi o descriere structurală a prezentei lucrări. Capitol I se intitulează Consideraţii (enerale cu privire la dreptul de uz şi la dreptul de abitaţie: %n cadrul căruia a %ncercat să deterină aspectele teoretice şi abordări 0
doctrinare ale dreptului de uz şi a dreptului de abitaţie %n special ne6a a/at pe5 de$in de $inire ireaa aces acestor tor drept drepturi uri ev evolu oluţi ţiaa istori istorică că carac caracte terel relee jurid juridice ice rele releva varea rea speci$icului obiectului %n dependenţă de dreptul ce s6a constituit şi conceptul de uzu$ruct %ntruc%t dreptul de uz şi dreptul de abitaţie sunt drepturi restr%nse şi parţiale ale acestuia. Capitolul Capitolul II re$lectă re$lectă odalităţile odalităţile de constituire constituire a dreptului dreptului de uz şi a celui de abitaţie at%t prin le(e c%t şi prin acte juridice relev%nd şi unele aspecte coparative coparative cu le(islaţia o>niei şi ?ranţei. Capitolul III E/ercitarea şi stin(erea dreptului de uz şi a celui de abitaţie: conţi co nţine ne ab abord ordăr ării at%t at%t le(is le(islat lative ive c%t c%t şi do doct ctrin rinar aree re$e re$erit ritoa oare re la drep dreptur turile ile şi obli(aţiile uzuarului titularului dreptului de abitaţie şi nudului proprietar precu şi la odalităţile de stin(ere şi e$ectele (enerate de %ncetarea acestor drepturi. Conclu Concluziil ziilee $inale conţin conţin tezele tezele esenţia esenţiale le care rezultă din %ntrea(a %ntrea(a lucrare lucrare şi propunerile de le(e $erenda pe care le6a elaborat %n ura studiului e$ectuat. Consideră că scopurile propuse la %nceputul studiului au $ost atinse.
C'+)"($( I: CONSIDERAŢII GENERALE GENERALE PRIVIND PRIVIND DREPTUL DE UZ ŞI DREPTUL DE ABITAŢIE 3
1. E-"($)' E-"($)' )/"!)% )/"!)% ' #!&+$($) #!&+$($) #& $6 ) ) ' #!&+$($) #!&+$($) #& #& ',)')& ',)')& "reptul de uz şi dreptul de abitaţie %şi tra( ori(inea din dreptul roan ce acorda titularului dreptului său posibilitatea de a $olosi un lucru ce aparţinea altei persoane şi se nueau pe atunci şi se ai nuesc şi %n prezent %n unele ţări
lati$undie $ond teren de pă%nt= (raţie $aptului că se re$eră la terenuri sau alte bunuri iobile le(ate %n od durabil de acestea. 7n perioada cea ai vece a dreptului roan servituţile prediale erau sin(ura cate(orie de drepturi reale asupra bunurilor altuia
relaţiile din cadrul lor se re(leentau doar prin norele
sisteului ius civile. "enu "enu irea irea de servituţi personale provi provine ne de la cara caracte cteru rull pe pers rson onal al al acestora ele $iind inalienabile adică aparţin%nd unor persoane concrete av%nd terenul liitat %n durata vieţii titularului iar %n calitate de obiect 6 at%t lucruri obile c%t şi iobile. "e enţionat că servituţile personale s6au păstrat %n ţările Europei continentale inclusiv pe teritoriul ţării noastre şi %n dreptul edieval purt%nd aprenta tipului de atunci. "e e/eplu %n Codul Cara(ea , esenţa servituţilor se e/pria prin robirea lucrurilor & iar %n Codul Caliac + # prin şerbirea lucrurilor. "eci servituţile personale sunt5 6 usus 6 dreptul de a se $olosi de bunul altuia@ 6 habitatio # dreptul de a locui %ntr6o casă@
6 operae # serviciile aduse de un sclav sau anial altei persoane dec%t stăp%nului său@ 6 usufructus # dreptul de a $olosi un lucru şi de ai %nsuşi $ructele produse de el. "in cele e/puse ai sus pute spune că dreptul de uz şi dreptul de abitaţie $ac parte din servituţile personale ce %şi au ori(inea %n dreptul privat roan. Usus sau dreptul de uz este o servitute personală care constă %n dreptul de a $olosi lucrul şi de ai cule(e roadele %n liita nevoilor personale9. 7n jurisprudenţa jurisprudenţa roană uzul era era ai restr%ns5 uzuarul avea dreptul de a uza de lucru dar nu putea să perceapă nici o porţiune din $ructe <"i(. II &+=. "e aceea roanii %l nueau nudus usus sau usus sine fructu. "eci con$or Instituţiilor Instituţiilor lui Iustinian5 Iustinian5 Usu,
E(te "or#a de un proce( udecat+ pe (t+p=nul (cla"ului, pretin?=nd c+ ace(ta din urma @ pe care:l atinge cu o nuia: e(te om li#er. 6t+p=nul de con"enien+cu tera per(oan+, achie(ea?+ la reclamaia ace(tuia, iar (cla"ul de"ine li#er.
1
Dotodată Dotodată nu poate vinde %nciria sau conceda (ratuit altei persoane dreptul său %n tip ce uzu$ructuarul poate $ace toate acestea. 2. "e aseenea cel ce are uzul unei case se %nţele(e că are dreptul de a o locui dar nu poate trans$era acest drept altuia i6ar le(ea i6a %n(ăduit cu (reu să6şi poată prii oaspeţii %n ea şi s6o locuiască %preuna cu soţia cu copiii cu dezrobiţii săi cu alte persoane libere de care se $oloseşte $oloseşte ca de nişte sclavi@ dacă %nsă uzul unei case aparţine soţiei soţiei acesteia %i este %n(ăduit s6o locuiască cu bărbatul ei. 3. 0ersoana care are uzul asupra unui sclav se poate $olosi de aseenea %n e(ală ăsură de unca c%t şi de ajutorul lui dar nu6i este %n(ăduit să trans$ere altuia acest drept al său. *ceeaşi re(ulă se aplica anialelor anialelor de povară. 4. "acă %nsă a $ost lăsat printr6un testaent testaent uzul unei ture de oi uzuarul nu are dreptul nici la lapte nici la iei şi nici la l%na deoarece acestea nu s%nt $ructe. Ne%ndoios că el poate să se $olosească de tură pentru a cautio usuario usuario %n(răşa %n(răşa o(o o(orul. rul.::11 "rept reptul ul pret pretor oria iann a ipu ipuss be bene ne$i $ici ciar arul ului ui o cautio
<(aranţie a uzului= pentru a asi(ura proprietarul %n ceea ce priveşte %ntreţinerea lucrului şi restituirea lui12. Cu aceeaşi aceeaşi caracte caracterist ristică ică dreptul dreptul de uz a trecut trecut %n are parte şi %n dreptul dreptul odern de e/eplu5 cel ce are uzul unui loc adică al unui $ond nu poate pretinde ai ulte $ructe din acest loc dec%t se cuvine pentru trebuinţele trebuinţele sale şi ale $ailie sale. "acă lucrul produce $ructe ai ulte dec%t cele necesare nevoilor uzuarului şi ale $ailiei sale uzuarul nu are nici un drept asupra prisosului ce %ntrece aceste nevoi. -e decide ciar că dacă lucrul produce nuai un anuit $el de $ructe de e/eplu %n cazul unei vii care nu produce dec%t stru(uri sau vin prisosul de $ructe ce %ntrece nevoile uzuarului %n stru(uri şi vin nu ar putea $i v%ndute de către uzuar nici ăcar pentru a cupăra cu preţul obişnuit alte lucruri de care are nevoie şi pe care $ondul nu le produce13.
"e aseenea ar $i necesar să enţionă şi despre aşa6zise6le drepturi de uz speciale # dreptul de v%nătoare şi cel de pescuit cu caracter real şi via(er %nsă de cele ai ulte ori ele constituie siple %ncirieri adică drepturi de creanţă. ;a $el de natură specială specială este uzul pădurilor pădurilor ce con$or con$or Codului lui Napoleon se va re(la prin le(i speciale. 7n ?ranţa se %nt%lnesc anuite anuite concesii $ăcute asupra pădurilor $ăcute %n $avoarea satelor care s6au perpetuat %n evul ediu. *stăzi %n ?ran ?ranţa ţa aces aceste te co conce ncesi sii i sunt sunt re(le re(leen enta tate te de Codu Codull ?ore ?oresti stier er şi au pier pierdu dutt caracterul de adevărate drepturi de uz prin $aptul că nu sunt constituite at%t %n $avoarea unor persoane c%t şi %n $avoarea unor coune considerate %n ansablul lor aterial aterial iar pe de altă parte nu sunt via(ere ci perpetue. "acă ar $i să aruncă o priv privir iree %n trec trecut ut a de desc scop oper erii că că %nse %nseşi şi acel acelee e(u e(ula la en ente te !r(a !r(ani nice ce re(leentează dreptul locuitorilor de a lua lene din pădure ceea ce denotă %ncă o dată utilitatea acestui drept. 8n alt alt drep dreptt ce $ace $ace pa parte rte din din cadru cadrull servi servituţ tuţil ilor or pe pers rson onale ale este este dreptul de abitaţie
unei case de locuit. 7n dreptul roan din vreea lui Iustinian abitaţia con$erea titularului ei dreptul de a %nciria %nciria casa iar iar nu nuai nuai de a locui %n ea. "acă dreptul dreptul de abitaţie abitaţie a $ost constituit constituit printr6un le(at sau prin alt od od nu ave de a $ace cu un uz şi nici cu un uzu$ uz u$ru ruct ct ci cu un drep dreptt prop propri riu. u. "in "in ne nevo voii prac practi tice ce a %n(ă %n(ădu duit it prin printr tr6o 6o Constituţie Constituţie a noastră %n con$oritate cu opinia lui 'arcellus 'arcellus că cei ce au un drept de habitatione pot nu nuai să locuiască %n casă dar să şi o %ncirieze altora:. Codul lui Napoleon dipotrivă dispune %n art. ,34 că dreptul de abitaţie nu poate $i %nciriat nici cedat şi supriă ast$el particularitatea pe care abitaţia o prezenta %n "reptul roan asiil%nd6o cu o sipla varietate de uz. 0rin urare spre deosebire de uzul obişnuit abitaţia con$eră titularului său dreptul de a %nciria partea din casă ce nu6i este necesară. Ditularul dreptului nu ar putea %nsă %nciria casa %n %ntre(ie. 12
"in "in an anul ul 19 1944 44 p%nă p%nă la %nce %ncepu putul tul an anilo ilorr 9 9 le(isl le(islaţi aţiaa civil civilăă a epub epublic licii ii 'oldova nu a cunoscut şi nu a re(leentat e/pres nici una din $orele servituţilor servituţilor ca instituţie juridică $apt datorat instituirii asupra acestui teritoriu a re(iului socialist care avea drept principiu de bază instituirea proprietăţii de stat asupra pă%ntului.14 Cu toate acestea relaţii siilare uzului ce apăreau %ntre stat şi ţărani erau erau re(l re(le een entat tatee de un unel elee acte acte le(is le(isla lativ tive. e. *st$e *st$el l Codu Codull ?unc ?uncia iar r 1) a --'oldoveneşti %n unul din articolele sale stipula că pă%nturile cu destinaţie a(ricolă se dau %n $olosinţă $ără teren inclusiv cetăţenilor pentru or(anizarea (ospodăriei personale $ără aplicarea uncii uncii salariate. Evoluţia istorică istorică a dreptului dreptului de uz şi a celui celui de abitaţie s6a concretizat concretizat %n cele din ură ură prin inclu includere dereaa %n cadrul cadrul Codul Codului ui Civil Civil a art. 42464 424642& 2& le(iu le(iuitor itorul ul ast$el
readuc%nd
re(leentările
privind
dreptul
de
proprietate
şi
dezebrăintele acestuia nu nuai %n con$oritate cu cele recepţionate din dreptul privat roan şi aplicate pe teritoriul statului nostru p%nă %n anul 194 reco recons nsti titu tuin indu du6l 6le e toto totoda dată tă cu cele cele ai reuş reuşit itee re(l re(le een entă tări ri din din stat statel elee conteporane ce cunosc şi re(leentează acest drept real.
*rticol *rticolul ul 424 C.C. C.C. al .'. prevede prevede că uzul este este dreptul real asupra bunului altuia %n virtutea căruia uzuarul poate $olosi bunul şi cule(e $ructele lui necesare 1!
Dandara Liliana -*?u
1&
pentru nevoile proprii şi ale $ailiei sale. Esenţial pentru dreptul de uz este $aptul că $olosinţa uzuarului se reduce nuai la $ructele utile necesităţii lui personale şi pentru satis$acerea cerinţelor tuturor tut uror ebrilor de $ailie a acestuia.1, 7n doctrină sunt aduse ai ulte de$iniţii dreptului dreptului de uz. *st$el %n opinia unor autori %n teeiul dreptului de uz titularul este %ndreptăţit să uzeze bunul ce constituie obiectul dreptului său şi să6şi %nsuşească după caz o parte din $ructele sau veniturile veniturile bunului %nsă %nsă nuai at%t c%t este necesar necesar pentru acoperirea acoperirea nevoilor nevoilor lui şi ale $ailiei $ailiei sale.1& 7n opinia pro$esorului Aolcinsci dreptul de uz poate $i de$init ca instituţie juridică ca raport juridic şi ca drept subiectiv. 1+ Ca instituţie uridică ! sau sau %n sens obiectiv= obiectiv= dreptul de uz uz este un ansablu ansablu de nore juridice care re(leentează relaţiile sociale privind posedarea şi $olosirea de către o persoană
Dandara Liliana. -)aracterele (peciuridice, 2%, nr.3, p.1%9:1&.
1!
Ion "o(aru şi -evastia Cercel concretizează că dreptul de uz este un drept real %n virtutea căruia se poate $olosi de lucru şi6i cule(e $ructele dar nuai pentru nevoile sale personale şi ale $ailiei sale. 19 Codul Codul Civil al o>ni o>niei ei preved prevedee %n art.)&1 art.)&1 că dreptul de uz are un caracter strict personal $iind că titularul nu poate ceda eoluentul eoluentul dreptul altei persoane. Eu(en Celaru s6a pronunţat asupra $aptului că dreptul de uz este acel drept real dezebră%nt al dreptului de proprietate ce con$eră titularului său denuit uzuar posibilitatea de a se $olosi de un lucru obil sau iobil şi de a6i cule(e $ructele dar nuai pentru satis$acerea nevoilor lui şi ale $ailiei sale. 2 7n le(ătură cu dreptul de uz al ebrilor $ailiei uzuarului este necesară interpretarea noţiunii de familie pentru a arăta ce persoane sunt ebri de $ailie. "in literatura juridică vede că %n teeiul dispoziţiilor Codului ?ailiei prin familie se familie se desemnează toate persoanele care au obligaţii de "ntreţinere reciprocă, fiind "n relaţii de căsătorie, rudenie, rud enie, afinitate, sau "n alte relaţii asimilate de lege celor de familie. #$ 7n aceeaşi sursă se enţionează că ai ulte acte norative
< Codu Codull cu privire privire la locu locuinţ inţe e Codu Codull ?isc ?iscal al etc. etc.== arată arată direc directt sau sau indir indirec ect t persoanele care ar putea $i incluse %n $ailie enţion%ndu6se %n od e/pres5 soţul copiii necăsătoriţi necăsătoriţi părinţii etc. 7n baza celor enţionate enţionate se poate a$ira că ebri de $ailie a uzuarului sunt5 soţul copiii lui inclusiv cei adoptivi alţi descendenţi descendenţi sau ascendenţi ascendenţi %ntreţinuţi de acesta. acesta. 0entru necesităţile necesităţile altor persoane persoane uzuarul poate $olosi şi cule(e $ructele bunului care $ac obiectul dreptului său. -intetiz%nd toate cele e/puse ai # sus a putea deduce ca dreptul de uz este acel drept real ce se constituie %n baza le(ii sau %n baza unui act juridic dintre proprietar şi uzuar asupra unui bun neconsuptibil %n vederea posedării şi $olosirii $olosi rii acestuia cu dreptul de a6i cule(e $ructele %n liitele necesităţii personale sau ale $ailiei sale. 19
Dogaru,Ion.)ercel,6e"a(tia-eoria general+ a drepturilor reale”Bucureşti,Edit.-AllBec$”2&, p.21 )helaru,Eugeniu. )ur( de drept ci"il. Drepturile reale principale. Bucureşti, Editura -All Bec$”, 2,p.13 21 )e#otari 7alentina. Dreptul 'amiliei, )hişin+u, Edit. *6/, 23, p.1.
@
2
1%
Dreptul de abitaţie este un drept real principal de uz al cărui obiect este
locuinţa. Codul civil al .'. prevede %n art. 424 că dreptul de abitaţie este un drept real de uz %n teeiul teeiul căruia titularul titularul are dreptul dreptul de a $olosi o locuinţă locuinţă sau o parte din ea ce aparţine unei alte persoane pentru a satis$ace nevoile sale de locuit precu şi ale ebrilor $ailiei sale. ?iind un drept real de $olosinţă. *bitaţia este un drept de uz av%nd ca obiect o casă de locuit sau un apartaent. "reptului de abit ab itaţ aţie ie i se ap apli lică că acel acelea eaşi şi re(u re(uli li ca şi drep dreptu tulu luii de $olo $olosi sinţ nţă ă de deci ci el este este insesizabil nu este susceptibil de a $i (revat cu sarcini
literatura de specialitate se aduc ai ulte de$iniţii acestui drept. *st$el după E. dreptull de abitaţ abitaţie ie poate $i de$init ca $iind acel drept real -a$t -a$taa # o oan ano o dreptu
iobiliar care are ca obiect o casă de locuit şi perite titularului său să posede şi să $olosească locuinţa respectivă proprietatea proprietatea altei persoane persoane %n scopul satis$acerii satis$acerii nevoilor sale de locuit şi ale $ailiei sale23. 8nii autori consideră consideră că acest acest dezebră%nt dezebră%nt al dreptului dreptului de proprietate proprietate este %nt%lnit ai $recvent la oaeni %n v%rstă şi s6a considerat că are caracter uanitar 24 iar la noi se %nt%lneşte de e/eplu atunci c%nd de$unctul a lăsat prin testaent casa de locuit unui copil iar soţul supravieţuitor continuă să locuiască %preună cu acesta deoarece nu dispune de un alt spaţiu locativ sau %n cazul %ncirierii etc. 7n opinia pro$esorului Aolcinsci dreptul de abitaţie la $el poate $i de$init %n cele trei sensuri5instituţie juridică raport juridic drept subiectiv. Ca instituţie uridică dreptul de abitaţie este un ansablu de nore juridice care re(leentează relaţiile sociale privind asi(urarea posibilităţii unei persoane < a
22
)o>ocari, Eugenia. Dandara,Liliana. De?mem#r+mintele dreptului de proprietate. )hişin+u, Editura *))/, 2%, p. 1&9 2& 6a
1
