ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI MASTER ECONOMIA ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE
ANALIZA PIEŢEI LAPTELUI ÎN ROMÂNIA
Profesor coordonator:
Masteranzi:
Lector Univ.Dr LĂDARU Georgiana Raluca
Bucureşti 2015
Cuprins
1
INTRODUCERE CAPITOLUL I – I – PIAŢA PIAŢA LAPTELUI ÎN ROMÂNIA 1.1 Oferta de lapte 1.2 Cererea de lapte 1.3 Comerţul exterior cu lapte
CAPITOLUL II – CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE LAPTE 2.1 Obiective 2.2 Ipoteze 2.3 Ghidul de interviu realizat 2.4 Structura eşantionului 2.5 Interpretarea rezultatelor
CAPITOLUL III – CERCETAREA CANTITATIVĂ PRIVIND PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE LAPTE 3.1 Obiective 3.2 Ipoteze 3.3 Chestionarul utilizat
3.4 Structura eşantionului 3.5 Interpretarea chestionarului
CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
2
INTRODUCERE CAPITOLUL I – I – PIAŢA PIAŢA LAPTELUI ÎN ROMÂNIA 1.1 Oferta de lapte 1.2 Cererea de lapte 1.3 Comerţul exterior cu lapte
CAPITOLUL II – CERCETARE CALITATIVĂ PRIVIND PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE LAPTE 2.1 Obiective 2.2 Ipoteze 2.3 Ghidul de interviu realizat 2.4 Structura eşantionului 2.5 Interpretarea rezultatelor
CAPITOLUL III – CERCETAREA CANTITATIVĂ PRIVIND PREFERINŢELE CONSUMATORILOR FAŢĂ DE LAPTE 3.1 Obiective 3.2 Ipoteze 3.3 Chestionarul utilizat
3.4 Structura eşantionului 3.5 Interpretarea chestionarului
CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
2
Sectorul agroalimentar al României se află în plin proces de restructurare şi aşezare a
structurilor sale pe principiile pieţei. Finalizarea reformei structurale trebuie să se regăsească în creşterea competitivităţii pe ansamblu a sectorului agroalimentar şi în fiecare din componentele sale.
Pentru realizarea obiectivelor de performanţă economică este necesară evaluarea drumului parcurs de conturarea direcţiilor de dezvoltare în perspectivă. Actualitatea temei
studiate, rezidă din faptul că, sectorul laptelui şi al produselor lac tate este unul dintre cele mai controversate sectoare sectoare ale agriculturii, atât la nivelul UE, cât mai ales la nivel naţional. Dintre produsele agricole, laptele reprezintă cea mai grea şi delicată problemă a economiei naţionale, este grea pentru că în perioadă ce a urmat după anul 1989, s -au făcut progrese minore, în ceea ce priveşte eficacitatea acestui sector, incomparabil mai puţine decât în restul ţărilor europene şi delicată pentru că trebuiesc luate măsuri hotărâtoare, imediate de restructurare şi modernizare a sectorului. Importanţa economică a laptelui pe piaţa agroalimentară este pusă în evidenţă destructura să şi rolul pe care îl are în consumul populaţiei. Astfel, se prezintă importanţa biologică a laptelui laptelui din care derivă şi calitatea sa de produs produs strategic pe piaţa agroalimentară. Ocupând locul doi, ca importanţă, în agricultură românească, după producţia de carne, sectorul lapte şi produse lactate este unul dintre cele mai importante sectoare ale agriculturii româneşti, reprezentând în anul 2007, 25,03% din producţia totală agricolă şi 9,59% din producţia animală. animală. Aproximativ 95% din totalul producţiei de lapte este obţinută în sectorul privat, care furnizează cea mai mare cantitate de lapte pentru procesare.
Capitolul I Piaţa laptelui în România 3
1.1 Analiza ofertei de lapte la nivelul României În România, piaţa lactatelor este considerată ca având potenţial de creştere deoarece, în prezent, se înregistrează cel mai scăzut consum de lactate proaspete din Uniunea Europeană. Conform statisticilor, un român consumă în medie 6 kilograme de iaurt anual, de 5 ori mai
puţin decât media europeană, şi 6,6 litri de lapte pe lună, la jumătate faţă de media înregistrată pe continent.
Tabel nr. 1.1 Efectivele de animale pe categorii U.M număr de animale Anii
Categorii de animale Vaci şi bivoliţe
2010 1.198.089
2011 1.170.017
2012 1.162.729
2013 1.168.859
2014 1.188.203
Ovine
8.417.437
8.533.434
8.833.830
9.135.678
9.518.225
1.240.786 1.236.143 1.265.676 1.312.967 1.417.176 Caprine Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR201B
Evoluţia efectivelor de animale în perioada 2010 – 2014 arata ca după o creştere consecutivă a efectivelor de ovine până la nivelul anului 2014, inclusiv, au urmat constant scăderi semnificative până în 2013 a efectivelor de vaci şi
bi voliţe, respectiv, pâ nă în 2012 la capr ine. Figura nr. 1.1 Evoluţia efectivelor de animale pe categorii
Sursă: prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul anterior
Pe parcursul celor 5 ani analizaţi se constantă o creştere majoră a efectivelor de ovine,
acestea fiind în creştere de la aprox 8,5 milioane de capete la nivelul anului 2010 până la aproximativ 9,6 milioane de capete în 2014. 4
Efectivele de vaci şi bivoliţe au intregistrat un trend oscilant, scăzând în primii 4 ani cu aproximativ 3% de la an la an, iar la nivelul anului 2014 crescând cu 1,70%, ajungând la circa 1,2 milioane capete.
Caprinele au avut creşteri pe parcursul celor 5 ani analizaţi. Dacă în primul an, în 2010 au fost 1.240.786 capete, la nivelul anului 2014 au crescut cu 14,22%.
Tabel nr. 1.2 Producţia agricolă animală U.M mii hectolitrii Anii Categorii de produse agricole animale 2010 2011 2012 2013 2014 Producţia de lapte (exclusiv consumul viţeilor) -total (fizic) 44799 45872 44172 44786 46615 Producţia de lapte (exclusiv consumul viţeilor) -vaca şi bivoliţă 38494 39745 37870 38651 40096 (fizic) Producţia de lapte -oaie şi capra 6305 6127 6301 6135 6520 (fizic) Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=AGR202A Producţia totală de lapte a avut o evoluţie constantă până în anul 2014, când a înregistrat valori de 46615 mii hectolitri, în creştere cu 4%. Producţia de lapte de vacă şi bivoliţa a crescut în anul 2014 faţă de 2010 cu 1,6 mil hectolitri, adică 4,1 procente. Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în anul 2012, de 3,7 mil hectolitrii, mai mici cu 5,8 % faţă de 2014. Producţia de lapte de oaie şi capra a crescut în anul 2014 cu 3,4 % faţă de anul 2010, adică cu 215 mii hectolitri. Creşterea producţiei de lapte nu este foarte ridicată datorită implicării reduse a Guvernului în acordarea de sprijin producătorilor de lapte, şi a numărului mare de exploataţii familiale, cu 1-2 animale.
Tabel nr. 1.3 Preţurile medii anuale ale laptelui
5
Nomenclatorul produselor lactate vândute în pieţele
Unitate de
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
măsură
2010
2011
2012
2013
2014
agroalimentare Lapte proaspăt de vacă
Lei/litru
Brânză telemea din lapte de
Lei/kg
vacă Brânză din lapte de oaie
Lei/kg
2,39
2,56
2,66
2,66
2,67
12,19
13,27
14,04
14,86
15,24
15,86
16,8
18,18
19,43
19,76
Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=PPA101A Preţul mediu anual al laptelui nu a înregistrat o creşterea prea ridicată în ultimii 4 ani, ci doar de 28 de bani. Însă preţul mediu la brânza telemea din lapte de vacă a avut o evoluţie constantă ajungând în anul 2014 la 15,24 lei/kg, faţă de 12,19 lei/kg în 2010, ceea ce înseamnă o creştere cu 25%. Prin creştere s -a caracterizat şi preţul mediu anual la brânză din lapte de oaie, ajungând la 19,76 lei în 2014, mai ridicat cu 24,5 % faţă de anul 2010.
Scăderile de preţ vor veni doar din eficientizarea producţiei, prin crearea mai multor cooperative de fermieri care să se implice în acelaşi timp şi în industria de procesare a laptelui.
Din cauză că structura exploataţiilor este foarte fragmentată, este greu de eficientizat transportul laptelui către fabricile de procesare: un procesator lucrează cu mii de furnizori, ceea ce implică costuri mari. Tabel nr. 1.4 Preţurile medii de achiziţie ale laptelui U.M lei/litru Nomenclatorul Anii produse agricole achizionate de la 2010 2011 2012 2013 2014 producătorii agricoli Lapte proaspăt de 0,94 1,08 1,11 1,2 1,25 vacă Lapte proaspăt de 1,48 1,81 1,87 1,6 1,75 oaie Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=PPA102C
Preţul mediu de achiziţie a laptelui proaspăt atât de oaie cât şi de vacă, a fost într -o continuă creştere în perioada 2010 -2014, crescând de la 0,94 lei/litru la nivelul anului 6
2010 până la 1,25 lei/litru în 2014. O primă contribuţie nefavorbila care a dus la creşterea acestuia a fost creşterea preţurilor furajelor şi mai ales diminuarea considerabilă a capetelor de vaci şi bivoliţe din ultimii ani. Dacă în anul 2010, preţul de achiziţie a unui litru de lapte proaspăt de oaie era 1,48 lei/litru, până la nivelul anului 2014, acesta s- a scumpit cu 0.27 lei/litru, chiar dacă, conform analizei anterioare, captele de ovine au avut un trend ascendent.
Tabel nr. 1.5 Analiza cifrei de afaceri a principalilor jucători pe piaţa lactatelor U.M lei Companie /grup
2011
2010
2012
2013
2014
Albalact
261256670
338250651
343844878
423185587
4 7 49 09 11 6
Danone România
476242993
502998666
506400194
481065058
4 5 63 34 12 8
Friesland Campina România
255071516
382720738
407116059
361368289
4 0 06 36 46 0
Fabrica de Lapte Braşov
74 102 71 5
97 11 290 4
169381143
239131953
30 473 67 19
Hochland România
192708046
197954114
197443222
216040409
2 1 76 29 93 7
Sursă: http://www.mfinante.ro Anul trecut, Albalact, companie cu acţionariat majoritar românesc, a devenit liderul pieţei de lactate, întrecând astfel Danone, care are însă un portofoliu format aproape integral din iaurturi.Albalact are în portofoliu peste 150 de produse comercializate sub cinci branduri:
Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul şi Poiana Florilor. Compania, care este prezentă pe piaţă cu produse precum lapte ambalat, iaurt, unt, smântână sau brânzeturi, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere de 12% faţă de anul precedent. În schimb, Danone România a avut afaceri în scădere, la 456 mil. lei şi a raportat pierderi de 16 milioane de lei. Cei doi procesatori de lapte sunt urmaţi în clasament de grupul olandez FrieslandCampina, care deţine pe plan local trei companii - FrieslandCampina România, Napolact şi Industrializarea Laptelui Mureş, cu o cifră de afaceri consolidată de circa 400 mil. lei.
7
Din spate vine puternic şi grupul grec Olympus, care datorită investiţiei de peste 75 mil. euro în fabrica de la Braşov şi exporturilor, a ajuns pe poziţia a patra în topul celor mai mari jucători de pe piaţa lactatelor. 1.2 Analiza cererii de lapte în România Majoritatea consumatorilor au în continuare o opinie puternic pozitivă despre bunătatea laptelui, îi înțeleg valoarea nutrițională, însă consideră că diversitatea şi avantajele oferite de acest produs nu ţin suficient de bine pasul cu stilul modern de viață şi așteptările lor.
Industria alimentară înregistrează o cerere în creștere pentru produse cu proprietăți nutriționale și convenabile, impulsionată de noua generație de consumatori care sunt preocupați de sănătate și au o viață din ce în ce mai activă. Tabel nr. 1.6 Consumul mediu lunar de lapte în mediul urban U.M litri Ani 2010
2011
2012
2013
2014
Produs agricol 5,898 5,595 5,560 5,630 Laptele Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=BUF110I
5,598
Consumul de mediu lunar de lapte în mediul urban păstrează un trend descrescător de a lungul anilor 2010-2014, maximul perioadei fiind de 5898 litri în anul 2010. Există mici diferenţe între valorile înregistrate, dar per ansamblul celor 5 ani analizaţi, 5556,5 litri fiind media consumului de lapte în mediul urban.
Figura nr. 1.2 Consumul mediu lunar de lapte în mediul urban
Sursă: prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul an terior
8
Tabel nr. 1.7 Consumul mediu lunar de lapte în mediul rural U.M litri Ani 2010
2011
2012
2013
2014
Produs agricol 6,535 6,409 6,669 6,162 Laptele Sursă: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=BUF110I
6,025
După cum se poate observa, consumul mediu lunar de lapte în mediul rural este mai ridicat decât cel din mediul urban cu aprox 1000 litri anual probabil şi din cauza nivelului de tr ăi mult mai scăzut. Şi în acest caz, consumul de lapte se afla pe o pantă descrescătoare a
nivelului, de la maximul de aprox 6670 litri/lună, în anul 2012, la aprox 6000 litri/lună în anul anterior.
Figura Nr. 1.3 Consumul mediu lunar de lapte în mediul rural
Sursă: prelucrare proprie pe baza datelor din tabelul anterior Tabel Nr. 1.8 Consumul mediu lunar total U.M - litri Principalele produse alimentare ale consumului uman
Principalele categorii sociale
Medii de rezidenţa
Lapte, total (litri)
Total
Total
Perioade Anul 2010 6,186
Anul 2011 5,962
Anul 2012 6,062
Anul 2013 5,87
Anul 2014 5,794
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=BUF110I Analizând perioada 2010- 2015, consumul lunar de lapte prezintă o scădere de
aproximativ 392 litri de la 6186 litri în 2010, la 5794 litri în anul 2014. Acest lucru se bazează şi pe faptul că populaţia din România a uitat “să consume” lapte şi importanta acordată acestui aliment este din ce în ce mai mică.
9
1.3 Comerţul exterior cu lapte la nivelul României În perioada 2010-2014, comerţul românesc a cunoscut o evoluţie ascendenta, după
anul 2010, creşterile au fost masive pe seama importurilor. Astfel, în primii 5 ani ai perioadei analizate, exporturile cât şi importurile au înregistrat valori crescătoare, scăzute însă comparativ cu cele derulate de principalii jucători de pe piaţa internaţional. Tabel nr. 1.9 Valoarea importului de lapte U.M – 1000 dolari Tari
2010
2011
2012
2013
2014
World
65680
76169
68570
83903
73003
Hungary
36806
53286
43402
53531
43441
269
2757
7668
8384
9018
Poland
9536
3130
3113
7407
8595
Germany
7781
5972
4823
6558
5367
Slovakia
8240
3946
2184
3074
2751
France
371
794
1008
929
998
Belgium
337
522
1309
1177
752
Austria
842
1589
248
427
612
Greece
244
326
204
361
502
Bulgăria
566
3481
3659
1711
473
97
3
51
218
266
Italy
206
171
95
80
205
Denmark
138
87
0
0
7
Croaţia
163
97
73
34
6
Latvia
0
0
0
0
4
Spain
61
1
21
0
3
Ireland
0
4
0
8
2
United Kingdom
2
0
0
4
1
Portugal
17
0
0
0
0
Sweden
3
4
712
0
0
Czech Republic
Netherlands
Sursă: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx
10
În cazul importului de lactate al României, acesta a avut o evoluţie crescătoare până în
în anul 2011, după care a scăzut în 2012.România a importat cea mai mare cantitate de lapte pe parcursul anilor 2010-2014 din Ungaria, urmând apoi Polonia, Slovacia şi Germania.
Importurile au început să oscileze începând cu an ul 2013 într-un ritm susţinut, în majoritatea ţărilor având un trend crescător. Ca o concluzie se desprinde faptul că începând cu anul 2013, România este un importator net de lapte şi produse lactate, această categorie de produse prezentând balanta comerci ală puternic deficitară.
Tabel nr. 1.10 Cantitatea de lapte importată de România U.M - tone Tari
2010
2011
2012
2013
2014
122521
127455
123162
139370
119082
Hungary
74147
97475
87820
100738
81439
Poland
16678
4484
5332
11609
14588
314
3557
12127
11287
12510
Germany
10780
6032
5736
7455
5204
Slovakia
16282
5156
2143
3158
2503
Austria
1660
3882
539
604
677
Bulgăria
948
5098
5716
2523
558
Belgium
327
465
1451
1099
521
France
153
351
670
404
369
Greece
314
393
209
235
344
73
3
26
144
169
Italy
237
144
79
52
163
Denmark
325
294
0
0
23
Croaţia
204
111
93
48
7
Ireland
0
3
0
12
3
Latvia
0
0
0
0
2
Spain
23
1
4
0
2
Portugal
50
0
0
0
0
Sweden
5
4
1216
0
0
United Kingdom
0
0
0
0
0
World
Czech Republic
Netherlands
Sursă: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx 11
Cantitatea cea mai mare de lapte importata de România a fost pe parcursul celor 5 ani
analizaţi din Ungaria, urmând apoi Slovacia şi Germania. Din Irlanda şi Suedia, România nu a importat deloc, doar la nivelul anul 2012, romanii au primit de la suedezi 1216 tone de lapte şi produse derivate din lapte.
Portugalia şi Olanda sunt ţările din care România a importat o cantitate relativ mică de produse lactate.
Tabel nr. 1.11 Cantitatea de lapte exportată de România U.M - tone Ţara
2010
2011
2012
2013
2014
World
1,943
6,003
8,006
23,752
37,498
Greece
277
936
2,587
5,739
15,687
Bulgăria
702
2,300
1,924
9,538
8,842
Moldova
0
0
15
325
4,477
Slovakia
0
0
0
4,532
2,390
France
45
0
1,430
72
1,942
Croaţia
0
0
0
0
1,130
Cyprus
6
9
12
453
802
Poland
0
563
221
0
491
Italy
388
327
555
545
456
Hungary
125
1,557
790
1,939
429
Germany
7
1
312
331
270
17
34
86
142
231
Netherlands
0
0
0
0
218
United King
16
44
69
94
49
Belgium
3
4
4
4
33
United Arab
0
0
0
0
25
232
228
0
0
12
Ireland
0
0
0
37
12
Area Nes
3
0
0
0
0
Austria
0
0
0
1
0
Denmark
0
0
0
0
0
Spain
Czech Rep
12
Portugal Şerbia Slovenia
1
0
0
0
0
120
0
0
0
0
0
0
1
0
0
Sursă: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx În perioada analizată se constată o creştere semnificativă a exportului de lapte; dacă în anul 2010 cantitatea exportată reprezenta 1,9 mii tone, în 2014 ajunge la 37,4 mii tone, crescând de aproape 20 de ori.
Principalele pieţe de desfacere sunt: Grecia (15,6 mii tone), Bulgaria (8,8 mii tone), Moldova (4,4 mii tone), Slovacia (2,3 mii tone), Franta (1,9 mii tone).
Grecia este principala piaţă de desfacere a României, cantitatea de lapte orientată către această ţară este de 15,6 mii tone şi reprezintă aproximativ 42% din cantitatea totală de lapte exportat. În anul 2010 Bulgaria era prima în clasament în ceea ce priveşte exportul de lapte cu 702 tone, iar Grecia era a treia tara, înr egistrând 277 tone, dar această situaţie se inversează şi
exportul către Grecia creşte în fiecare an cu aproximativ 300%. Exportul către Bulgaria a avut o evoluţie oscilantă, astfel că, în 2011 cantitatea exportată s-a triplat, în 2012 a scăzut cu 16%, în 2013 exportul a crescut de aproape 5 ori, iar în 2014 a scăzut cu 7%, rămânând a două în clasament. În Moldova exportul este 0 până în anul 2012, iar în prezent este a treia în clasament cu 4,4 mii tone, iar în Slovacia nu s- a exportat până în 2013, iar acum este a patra piaţă de desfacere pentru România, înregistrând în 2014 o cantitate de lapte exportata de 2,39 mii tone.
Tabel nr. 1.12 Valoarea exportului de lapte U.M – 1000 dolari Tari
2010
2011
2012
2013
2014
World
2,045
4,936
7,190
19,235
26,399
Greece
187
965
2,562
6,454
11,687
Bulgăria
410
1,159
1,388
6,898
5,627
0
0
38
186
1,935
85
0
647
49
1,782
0
0
0
2,122
1,098
717
922
1,173
1,095
1,045
12
20
25
289
688
Moldova, Republic of France Slovakia Italy Cyprus
13
Poland
0
263
78
0
599
Croaţia
0
0
0
0
573
Spain
46
103
143
360
547
Germany
11
4
398
640
295
Hungary
87
890
541
881
287
Belgium
10
14
14
16
70
United Kingdom
43
116
181
210
54
0
0
0
0
43
383
479
0
0
37
Ireland
0
0
0
31
19
United Arab Emirates
0
0
0
0
10
Austria
0
0
1
3
1
Portugal
2
0
0
0
0
42
0
0
0
0
0
0
1
0
0
Netherlands Czech Republic
Şerbia Slovenia
Sursă: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx Pe parcursul celor 5 ani analizaţi se observa că exportul de lapte al României a crescut, în 2014 valoarea exportată, şi anume 26,4 mil USD, este de aproximativ 12 ori mai mare faţă de cea înregistrată în 2010, de 2 mil USD. Principalele târî spre care exporta România sunt: Grecia, Bulgaria, Moldova, Franţa, Slovacia, Italia.
Grecia este principala piaţă de desfacere a României, unde valoarea exportului de lapte este de 11,6 mil USD, şi reprezintă 44% din valoarea totală a exportului. În anul 2010, exportul de lapte reprezenta 187 mii USD, iar în următorii 4 ani această valoare a crescut semnificativ ajungând la 11,6 mil USD.
Exporturile către Bulgaria au avut o evoluţie pozitivă; astfel, în 2010 acestea însumau 410 mii USD, în 2011 au crescut la 1,1 mil USD, mai mult decât însumează exportul în Grecia, iar în anii următori exportul de lapte a crescut până la 5,6 mil USD.
Acum 5 ani, Moldova nu reprezenta o piaţă importantă de desfacere, dar în 2014, această ţară este clasata pe locul 3, cu o valoare a exportului de 1,9 mil USD. Valoarea exportului de lapte către Frântă a avut o evoluţie oscilantă, dacă în 2010 exportul însuma 85 mii USD, în 2011 nu s- a exportat către această ţară, iar în următorii ani valorile au fost oscilante, în 2014 ajungând la 1,7 mil USD. 14
În Slovacia nu s-a exportat până în anul 2013, dar în prezent este clasata pe locul 5 ca
piaţa de desfacere; valoarea exportului este de 1 mil USD.
Tabel nr. 1.13 Balanta comercială U.M. 1000 USD Tari
2010
2011
2012
2013
2014
World
-63,635
-71,233
-61,380
Greece
-57
639
2,358
6,093
Bulgăria
-156
-2,322
-2,271
Moldova
0
0
-286
Import
2014
2014
26,399
73,003
11,185
11,687
502
5,187
5,154
5,627
473
38
186
1,935
1,935
0
-794
-361
-880
784
1,782
998
-8,240
-3,946
-2,184
-952
-1,653
1,098
2,751
511
751
1,078
1,015
840
1,045
205
Cyprus
12
20
25
289
688
688
0
Poland
-9,536
-2,867
-3,035
-7,407
-7,996
599
8,595
Croaţia
-163
-97
-73
-34
567
573
6
-15
102
122
360
544
547
3
Germany
-7,770
-5,968
-4,425
-5,918
-5,072
295
5,367
Hungary
-36,719
-52,396
-42,861
-52,650 -43,154
287
43,441
Belgium
-327
-508
-1,295
-1,161
-682
70
752
41
116
181
206
53
54
1
Netherlands
-97
-3
-51
-218
-223
43
266
Czech
114
-2,278
-7,668
-8,384
-8,981
37
9,018
Ireland
0
-4
0
23
17
19
2
United Arab
0
0
0
0
10
10
0
-842
-1,589
-247
-424
-611
1
612
Area Nes
10
0
0
0
0
0
0
Denmark
-138
-87
0
0
-7
0
7
France Slovakia Italy
Spain
United
-64,668 -46,604
Export
Kingdom
Republic
Emirates Austria
15
Latvia Portugal Şerbia
0
0
0
0
-4
0
4
-15
0
0
0
0
0
0
42
0
0
0
0
0
0
Sursă: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx
În ceea ce priveşte balanta comercială în România, în ultimii 5 ani această a înregistrat valori negative, ceea ce se datorează faptului că importurile au înregistrat anual valori cu mult peste cele ale exporturilor, chiar dacă şi aceastea au crescut.
În 2014 soldul balanţei este de -46,6 mil USD, cu toate că a crescut faţă de cel înregistrat în anul 2010, când era de -63,6 mil USD, valorile sunt tot negative. Cele mai favorabile valori ale soldului se înregistrează în cazul următoarelor ţări: Grecia ( 11,1 mil USD), Bulgaria (5,1 mil USD), Moldova (1,9 mil USD), Franta (784 mii),
Italia (840 mii), iar cea mai scăzută valoare a soldului se înregistrează în cazul Ungariei ( -43,1 mil USD).
16
CAPITOLUL II Cercetare calitativă privind preferinţele consumatorilor de lapte
2.1 Obiective 1. Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de lapte; 2. Identificarea frecvenţei cu care se consuma laptele; 3. Identificarea tipului de lapte achiziţionat cel mai des. 4. Identificarea obiceiului de consum al laptelui raportat la consumul total de alimente; 5. Identificarea atitudinii consumatorilor faţă de raportul calitate -pret al laptelui; 6. Identificarea locului de unde consumatorii achiziţionează cel mai des lapte; 7. Identificarea celor mai importante criterii în achiziţia laptelui; 8. Identificarea importanţei sursei de provenienţa a laptelui pentru consumatori (autohtone, import); 9. Identificarea cantităţii de lapte achiziţionata la o singură cumpărătură; 10. Identificarea influenţei mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de
achiziţionare a laptelui; 11. Identificarea influenţei preţului asupra deciziei de achiziţionare a laptelui; 12. Determinarea profilului consumatorului.
2.2 Ipoteze 1. Majoritatea respondenţilor consuma lapte; 2. Majoritatea persoanelor chestionate consumă lapte de 2 -3 pe săptămână; 3. Laptele cu 1.5% grăsime este cel mai des achiziţionat; 4. Laptele reprezintă aproape jumătate dim consumul total de alimente; 5. Majoritatea respondenţilor sunt mulțumiți de raportul calitate- preț al laptelui; 6. Cea mai mare parte a respondenţilor achiziționeză lapte proaspăt din piaţă. 7. Majoritatea persoanelor acordă cea mai mare atenţie mărcii laptelui; 8. Cea mai mare parte a persoanelor participante la s tudiu au declarat că preferă să cumpere lapte autohton; 9. Majoritatea persoanelor chestionate achiziţionează 2l de lapte la o singură
cumpărătură; 17
10. Persoanele din mediul rural achiziţionează o cantitate mai mică de lapte faţă de persoanele din mediul urban; 11. Preţul laptelui este superior posibilităţilor consumatorilor, mai ales în cadrul
persoanelor mai în vârstă; 12. Cea mai mare parte a consumatorilor doresc reducerea preţului laptelui considerându -l prea ridicat în raport cu veniturile; 13. Majoritatea consumatorilor de lapte sunt persoane de sex feminin, peste 45 de ani; 14. Majoritatea consumatorilor de lapte au un venit mai mare de 1000 lei; 15. Consumul de lapte nu este influenţat de nivelul studiilor consumatorilor. 16. Majoritatea respondenţilor locuiesc în mediul urban.
2.3 Ghid de interviu 1. Consumaţi lapte?(Dacă “DA”,treceţi la întrebarea 3; dacă “NU”,treceţi la întrebarea 2) ......................................... 2. Care este motivul pentru care nu consumaţi lapte? .................................................. 3. În general, cu ce frecvenţă consumaţi lapte? .............................................. 4. Ce tip de lapte cumpăraţi cel mai frecvent? ............................................. 5. Vă rugăm să estimaţi ce procent din cantitatea totală de alimente consumată într -o
lună este alocat consumului de lapte? ............................................. 6. Cât de mulţumit sunteţi de raportul calitate - preţ al laptelui? ............................................ 7. De unde obişnuiţi să cumpăraţi la pte? .............................................. 8. Vă rog să menţionaţi, în ordinea importanţei, principalele trei criterii de care ţineţi cont în alegerea laptelui: 18
.............................................. 9. Referitor la originea laptelui, optaţi pentru achiziţionarea laptelui autohton sau din import?
…………………………… 10. Ce cantitate de lapte obişnuiţi să cumpăraţi la o singură cumpărătură?
…………………………… 11. Cât de mult vă influenţează mediul unde locuiţi (urban/rural) decizia de cumpărare a laptelui?
……………………………….. 12. Cât de mult vă influenţează preţul decizia de cumpărare a laptelui?
……………………………….. 13. În ce categorie de vârsta va încadraţi? a) sub 18 ani b) între 18-25 ani c) între 26-35 ani d) între 36-45 ani e) între 46-60 ani f) peste 60 ani
14. În ce categorie intelectuală va încadraţi? a) fără studii b) studii gimnaziale c) studii liceale d) studii superioare e) studii post-universitare
15. În ce categorie de venit va încadraţi? a) sub 600 lei b) între 600-1000 lei c) între 1000-1500 lei 19
d) între 1500-2000 lei e) peste 2000 lei
16. Cărui sex aparţineţi? a) femeiesc
b) bărbătesc 17. În ce mediu aveţi domiciliul? a) urban b) rural
2.4 Structura eşantionului Acest chestionar s- a realizat pe un eşantion de 10 de persoane, conform tabelului de mai jos:
Vârsta
Categorie intelectuală
Venit
Sex
Mediu de reşedinţă
23
Studii superioare
1500-2000
Masculin
Rural
26
Studii superioare
1000-1500
Masculin
Rural
23
Studii superioare
1000-1500
Masculin
Urban
23
Studii superioare
1500-2000
Feminin
Urban
22
Studii superioare
600-1000
Feminin
Rural
23
Studii superioare
1000-1500
Feminin
Urban
23
Studii superioare
Sub 600
Masculin
Rural
23
Studii superioare
1500-2000
Feminin
Rural
23
Studii superioare
1500-2000
Masculin
Rural
23
Studii superioare
Sub 600
Masculin
Urban
20
2.6 Interpretarea rezultatelor 1. Consumaţi lapte? Din analiza acestei întrebări, din chestionarul aplicat, a reieşit faptul că majoritatea persoanelor intervievate consuma lapte proaspăt, şi doar o mică parte dintre respondenţi prefera alte produse lactate în locul laptelui. Că tendinţa, tinerii din mediul rural consumă lapte de 2 – 3 ori pe săptămână.
2. Care este motivul pentru care nu consumaţi lapte? Principalul motiv pentru care nu consuma lapte este preferinţa pentru alt gen de produse lactate, cum ar fi iaurtul.
3. În general, cu ce frecvenţă consumaţi lapte? Majoritatea persoanelor intervievate, cu vârsta cuprinse între 23- 26 de ani, au răspuns
că de 2-3 ori pe săptămână consuma lapte proaspăt, iar cantitatea consumată este de aproximativ 1 litru pe săptămână, şi doar o mică parte dintre respondenţi, au răspuns că obişnuiesc să consume lapte mai rar, şi aproximativ 1 litru pe lună, acest produs fiind preferat de persoane cu un stil de viaţa sănătos şi tradiţional. Că tendinţă, tinerii din mediul rural consuma lapte în fiecare săptămână, mai des de cât cei din mediul urban, pentru care laptele nu este un produs prezent în alimentaţia zilnică. 4. Ce tip de lapte cumpăraţi cel mai frecvent? Din analiza acestei întrebări a reieşit faptul că, cea mai mare parte a persoanelor intervievate consuma cel mai fre cvent lapte cu 3,5% grăsime, urmat de laptele cu 2,3%
grăsime, în timp ce o mică parte dintre acestea prefera laptele natural de casa fără să ţină cont de coeficientul de grăsime. Că tendinţa tinerii cu vârste cuprinse între 23 -26 de ani, cu venituri peste 1000 de lei, consuma cel mai frecvent lapte în funcţie de coeficientul de
grăsime, preferând produsele cu peste 2% grăsime, fiind adepţii unui stil alimentar mai simplu şi uşor, indiferent de mediul din care provin. 5. Vă rugăm să estimaţi ce procent din cantitatea totală de alimente consumata într -o lună este alocat consumului de lapte? Cea mai mare parte a persoanelor intervievate au răspuns că aproximativ 20% din cantitatea totală de alimente este alocată consumului de lapte proaspăt, iar o mică parte di ntre acestea obişnuiesc să consume lapte într -un procent de 50% din consumul total de alimente, motivul fiind o alimentaţie sănătoasă. În acelaşi timp, tinerii cu venituri mai mari de 1500 de lei, în special de genul feminin, aloca o pondere mai ridicată consumului de lapte proaspăt, de
21
aproape jumătate din cantitatea totală, comparativ cu cei cu venituri inferioare, care au estimat un prcent de 10-20 %.
6. Cât de mulţumit sunteţi de raportul calitate - preţ al laptelui? Toate persoanele chestionate au declarat că nu sunt mulţumite de raportul calitate preţ,
indiferent de gen, de mediul în care locuiesc sau de venituri. Aceştia consideră că preţul este destul de ridicat în raportul cu calitatea laptelui, comparativ cu alte produse.
7. De unde obişnuiţi să cumpăraţi lapte? Când doresc să cumpere lapte, tinerii din mediul urban se îndreaptă în special către hipermarket/supermarket, atraşi de diversitatea produselor şi de posibilitatea de a face şi alte cumpărături. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul persoanelor din mediul rural, care, în marea majoritate, se orientează tot către produsele din comerţ. Doar o mică parte dintre persoanele intervievate prefera să cumpere lapte de la ţăranii din pieţe. Totodată , pentru că pun mai mult preţ pe produsele naturale, sănătoase și ”cu gust”, ei au mai multă încredere în calitatea laptelui proaspăt de la ţărani. 8. Vă rog să menţionaţi, în ordinea importanţei, principalele trei criterii de care ţineţi cont în alegerea laptelui. Atunci când doresc să cumpere lapte, cei mai mulţi dintre cei chestionaţi sunt atenţi la gustul acestuia, al doilea criteriu ca importanţă fiind preţul. În acelaşi timp, sunt foarte atenţi la marca produselor, urmată de caracteristicile senzoriale. Nicio persoană, indiferent de venit sau de mediul din care provine nu ţine cont de ambalajul produsului.
9. Referitor la originea laptelui, optaţi pentru achiziţionarea laptelui autohton sau din import? Majoritatea participanţilor la studiu, atât din mediul urban cât şi rural, au declarat că le este indiferent de unde provine laptele, atâta timp cât respecta criteriile de care ţin cont,
doar câteva persoane prefera să cumpere lapte din import, fără a fi o condiţie esenţială pentru achiziționarea acestuia. 10. Ce cantitate de lapte obişnuiţi să cumpăraţi la o singură cumpărătură? Majoritatea persoanelor de sex feminin intervievate, indiferent de mediul în care
locuiesc şi de venit, au declarat că obişnuiesc să cumpere 1 litru de lapte la o singură cumpărătură. În schimb, persoanele de sex masculin preferă să achiziţioneze o cantitate mai mare de 1 litru de lapte, cu fiecare cumpărătură. 11. Cât de mult vă influenţează mediul unde locuiţi (urban/rural) decizia de cumpărare a laptelui?
22
Din chestionarul analizat, rezulta că cea mai mare parte a consumatorilor nu sun t influenţaţi de mediu de domiciliul. Pentru a consuma aceste alimente, cei mai mulţi dintre aceştia le cumpără din comerţ. Exista însă, un număr mic de persoane, în special de sex masculin, cu venituri sub 1500 lei, care prefera achiziţionarea laptelui din pieţe, de la ţărani. 12. Cât de mult vă influenţează preţul decizia de cumpărare a laptelui? Majoritatea persoanelor chestionate au răspuns că
preţul este un criteriu care
influenţează foarte mult decizia de cumpărare a laptelui. Persoanele, îndeosebi de s ex masculin, indiferent de mediul în care locuiesc, cu venituri mai mici de 1500 lei au răspuns că nu sunt foarte mulţumite, deoarece preţul laptelui este destul de ridicat, spre deosebire de persoanele cu venituri mai mari care nu ţin cont la fel de mult de acest aspect. 13. În ce categorie de vârsta va încadraţi? Că tendință, în categoria cumpărătorilor de lapte, cei mai mulți provin din mediul rural, au studii superioare, şi se încadrează în segmentul de vârsta 23 -26 de ani. 14. În ce categorie intelectuală va încadraţi? În urma analizei acestei întrebări din chestionarul aplicat a reieşit faptul că toate persoanele intervevate au studii superioare.
15. În ce categorie de venit va încadraţi? Din analiza acestei întrebări a reieşit faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi au venituri mai mici de 1500 lei şi foarte puţine persoane au venituri între 1500 – 2000 lei; ceea ce justifică ifluenta ridicată a preţului în decizia de cumpărare a laptelui. 16. Cărui sex aparţineţi? Majoritatea persoanelor intervievate au fost d e sex masculin şi o mică parte de sex
feminin. Cantitatea de lapte achiziţionat este mai mare în cazul persoanelor de sex masculin, dar cu o frecvenţă mai redusă decât în cazul persoanelor de sex feminin, care sunt mai preocupate pentru sănătate. 17. În ce mediu aveţi domiciliul? Majoritatea persoanelor intervievate sunt din mediul rural şi o mică parte din mediul urban.
23
CAPITOLUL III Cercetare cantitativă privind preferinţele consumatorilor faţă de lapte
3.1 Obiective 1. Identificarea obiceiurilor de consum în rândul consumatorilor de lapte. 2. Identificarea frecvenţei cu care este consumat laptele. 3. Identificarea tipului de lapte achiziţionat cel mai des. 4. Identificarea obiceiului de consum al laptelui raportat la consumul total de alimente. 5. Identificar ea atitudinii consumatorilor faţă de preţul laptelui. 6. Identificarea locului de unde consumatorii achiziţionează cel mai des lapte. 7. Identificarea atitudinii consumatorilor faţă de principalele criterii care stau la baza
achiziţionării laptelui din hypermark et/supermarket. 8. Identificarea celor mai importante criterii în achiziţionarea laptelui. 9. Identificarea importanţei sursei de provenienţa a laptelui pentru consumatori (autohton, import). 10. Identificarea cantităţii de lapte achiziţionata la o singură cumpărătură. 11. Identificarea influenţei mediului de domiciliu (urban/rural) asupra deciziei de
achiziţionare a laptelui. 12. Identificarea influenţei preţului asupra deciziei de achiziţionare a laptelui. 13. Determinarea profilului consumatorului.
3.2 Ipoteze 1. 60% dintre respondenţi consumă lapte. 2. 30% dintre persoanele chestionate consumă lapte de 2 -3 ori pe săptămână. 3. Laptele de vacă integral este cel mai des achiziţionat. 4. Laptele reprezintă 50% din consumul total de alimente. 5. 60 % dintre persoanele intervievate nu sunt m ulţumite de preţul practicat pe pieţele laptelui. 6. Cea mai mare parte a respondenţilor achiziționeză lapte din hypermarket. 7. 50% dintre respondenţi au atitudinea cea mai favorabilă pentru preţurile practicate şi diversitatea produselor oferite în procesul de cumpărare a laptelui din hypermarket. 24
8. 60% dintre respondenţi acorda cea mai mare importanţă diversităţii produselor în
procesul cumpărării. 9. 50% dintre persoanele participante la studiu au declarat că preferă să cumpere lapte
proaspăt autohton. 10. 60% dintre persoanele intervievate achiziţionează 2l de lapte la o singură cumpărătură. 11. Persoanele din mediul rural achiziţionează o cantitate mai mică de lapte faţă de persoanele din mediul urban. 12. Preţul laptelui este superior posibilităţilor consumatorilor, mai ale s în cadrul
persoanelor mai în vârstă. 13. 60% dintre respondenţi sunt persoane cu vârstă cuprinsă între 18 -25 de ani. 14. 70% dintre persoanele chestionate au studii superioare. 15. Majoritatea consumatorilor de lapte au un venit mai mare de 1000 lei. 16. 60% dintre respondenţi sunt persoane de sex feminin. 17. Majoritatea respondenţilor locuiesc în mediul urban.
3.3 Chestionarul utilizat 1. Consumaţi lapte?(Dacă “DA”, treceţi la întrebarea 3;dacă “NU”,treceţi la întrebarea 2) a) Da ; b) Nu ; 2. Care este motivul pentru care nu consumaţi lapte? a) Este prea scump ; b) Prefer alte alimente ; c) Nu-mi place laptele ; d) Alte motive ; 3. În general, cu ce frecvenţă consumaţi lapte? a) În fiecare zi ; b) De 2-3 ori pe săptămână ; c) O dată pe săptămână ; d) De 2-3 ori pe lună ; e) O dată pe lună ; 25
f) Mai rar de o dată pe lună ; 4. Ce tip de lapte cumpăraţi cel mai frecvent? (răspuns multiplu) a) Lapte de vacă integral; b) Lapte de vacă semi -degresat; c) Lapte de capră; d) Lapte de oaie; e) Lapte de migdale; f) Lapte de soia; g) Lapte de cocos ; 5. Vă rugăm să estimaţi ce procent din cantitatea totală de alimente consumată într -o
lună este alocat consumului de lapte? a) Între 1% - 25% ; b) Între 26% - 50% ; c) Între 51% - 75% ; d) Între 76% - 100% ; e) Nu ştiu/ Nu pot aprecia ; 6. Vă rugăm să estimaţi pe o scală de evaluare, în ce măsură sunteţi de acord sau nu, cu
preţurile practicate pe piaţa laptelui? Acord total
Acord
Nici acord/ nici dezacord
Dezacord
7. De unde obişnuiţi să cumpăraţi/achiziţionaţi lapte? a) Hypermarket/supermarket ; b) Producători direcţi care vând într -o piaţă (ţărani, agricultori) ; c) Magazin specializat de lactate ; d) Comercianţi intermediari ; e) Magazin online ; f) Primesc de la rude ; 26
Dezacord total
g) Primesc de la părinţi, bunici ; h) Nu-mi amintesc ; 8. Indicaţi caseta care descrie cel mai bine aprecierea dumneavoastră cu privire la
cumpărarea la ptelui din hypermarket/supermarket. Foarte favorabilă
Favorabilă
Nici favorabilă/ nici nefavorabilă
Nefavorabil a
Foarte nefavorabilă
Preţurile practicate Amplasame ntul Diversitatea produselor oferite Curăţenia şi igienă Comportam entul personalului 9. Vă rog să ordonaţi crescător următoarele caracteristici (de la rangul I la rangul VII), în
funcţie de importanţa pe care o acordaţi în momentul cumpărării. Rangul acordat Caracteristica
I
II
III
IV
V
VI
VII
Gust Culoare
Consistenţă Originea produselor
Preţ Concentraţie grăsime Miros Modul de ambalare
10. Referitor la originea laptelui, optaţi pentru achiziţionarea laptelui autohton sau din import? a) Autohtone ; b) Import ; 27
c) Nu contează provenienţa laptelui ; d) Prefer să cumpăr lapte din import, fără a mă limita doar la acestea ; e) Prefer lapte autohton, fără a mă limita doar la acestea ;
11. Ce cantitate de lapte obişnuiţi să cumpăraţi la o singură cumpărătură? a) Mai puţin de un litru de lapte ; b) 1 litri de lapte ; c) Între 1-2 litri de lapte ; d) Între 2-3 litri de lapte ; e) Peste 3 litri de lapte ;
12. Indicaţi pe o scală cu 10 nivele, 5 cu semnul minus şi 5 cu semnul plus, cât de mult vă influenţează mediul unde locuiţi (urban/rural) decizia de cumpărare a laptelui? -5
-4
-3
-2
-1
Mediul urban/rural
+1
+2
+3
+4
+5
13. Indicaţi pe o scală cu 10 nivele, 5 cu semnul minus şi 5 cu semnul plus, cât de mult vă influenţează preţul, decizia de cumpărare a laptelui ? -5
-4
-3
-2
-1
Preţul
14. În ce categorie de vârsta va încadraţi? a) sub 18 ani ; b) între 18-25 ani ; c) între 26-35 ani ; d) între 36-45 ani ; e) între 46-60 ani ; f) peste 60 ani ;
15. În ce categorie intelectuală va încadraţi? a) fără studii ; b) studii gimnaziale ; 28
+1
+2
+3
+4
+5
c) studii liceale ; d) studii superioare ; f) studii post-universitare ;
16. În ce categorie de venit va încadraţi? a) sub 600 lei ; b) între 600-1000 lei ; c) între 1000-1500 lei ; d) între 1500-2000 lei ; e) peste 2000 lei ;
17. Cărui sex aparţineţi? a) femeiesc ;
b) bărbătesc ; 18. În ce mediu aveţi domiciliul? a) urban; b) rural;
3.4 Structura eşantionului Chestionarul s-a realizat pe un eşantion de 82 de persoane, conform statisticii de mai jos:
29
3.5 Interpretarea chestionarului 1. Consumaţi lapte? Din totalul respondenţilor, 91,7% au răspuns că obişnuiesc să consume lapte şi doar 8,3% nu consuma deloc acest produs.
2. Care este motivul pentru care nu consumaţi lapte? Printre motivele care se număra se afla preferinţa pentru alte produse, în cazul a 12,5% dintre respondenţii care nu consuma lapte, alţi 12,5% nu agreează laptele, iar ceilalţi 75% au alte motive pentru carae nu consuma acest tip de produs.
3. În general, cu ce frecvenţă consumaţi lapte? Cei mai mulţi, adică 41,7% dintre cei chestionaţi consuma lapte o dată pe săptămână. 20,8% consuma în fiecare zi, iar to t atâţia, 20,8% au o frecvenţă de consum de 2 -3 ori pe
săptămână. 8,3 dintre respondenţi consuma lapte o dată pe lună şi tot atâţia mai rar de o dată pe lună. 4. Ce tip de lapte cumpăraţi cel mai frecvent? Majoritatea respondenţilor, adică 55,6% obişnuiesc să cumpere lapte de vacă integral, iar al doilea produs ca preferinţa este laptele de vacă semi -degresat, care a acumulat 25,9% din răspunsuri. Laptele de capră este consumat de 11,1% dintre cei chestionaţi, iar laptele de soia este achiziţionat de doar 7,4% dintre aceştia. 5. Vă rugăm să estimaţi ce procent din cantitatea totală de alimente consumata într -o lună este alocat consumului de lapte? 66,7 % dintre persoane estimează un procent cuprins între 1% -25% în ceea ce priveşte ponderea consumului de lapt e în cantitatea totală de alimente consumata într -o lună. 16,7%
dintre cei chestionaţi apreciază consumul de lapte ca fiind între 26 -50% în totalul de alimente, iar 8,3% estimează un procent de 51 -75%. Există şi persoane care nu pot aprecia ponderea consumului de lapte în total, şi anume 8,3%.
6. Vă rugăm să estimaţi pe o scală de evaluare, în ce măsură sunteţi de acord sau nu, cu preţurile practicate pe piaţa laptelui? Printre cei 82 de respondenţi, răspunsul mediu este de 6,04, pe o scală de la 1 la 10, subiecţii chestionaţi fiind sceptici, destul de neutri în exprimarea foarte clară a părerii lor faţă de preţurile laptelui. 7. De unde obişnuiţi să cumpăraţi/achiziţionaţi lapte? Cea mai mare parte a respondenţilor, respectiv 70,8% persoane, au afirmat că achiziţionează cel mai des lapte din hypermarket/supermarket, 8,3% au răspuns că se 30
aprovizionează de la producători direcţi care vând într -o piaţă (ţărani, agricultori), 8,5% dintre aceştia primesc lapte de la părinţi, iar 8,1% achiziţionează lapte de la rude. Doar 4,2% dintre persoane cumpăra lapte din magazine specializate de lapte. Conform chestionarului aplicat, nicio pesoana nu cumpăra lapte din magazine online şi nici de la comercianţi intermediari. 8. Indicaţi caseta care descrie cel mai bine aprecierea dumneavoastră cu privire la cumpărarea laptelui din hypermarket/supermarket. În ceea ce priveşte preţurile practicate, 41,7% dintre chestionaţi sunt neutri, în timp ce 33,3% au o atitudine favorabilă, 16,7% au o atitudine foarte favorabilă, şi doar 8,3% sunt sceptici şi au o atitudine nefavorabilă. Amplasamentul generează o reacţie favorabilă în cazul a 66,7% dintre respondenţi, neutră pentru 20,8% dintre aceştia, foarte favorabilă pentru 8,3%, şi nefavorabila pentru 4,2%. În ceea ce priveşte diversi tatea produselor oferite în supermarketuri, 45,8% dintre respondenţi au o atitudine favorabilă faţă de aceasta, 33,3% au o atitudine foarte favorabilă, 16,7% sunt neutri, iar 4,2% au o atitudine nefavorabilă. Curăţenia şi igiena sunt apreciate în proporţie de 50% dintre subiecţi, foarte apreciate de către 29,2%, în timp ce 4,3 sunt neutri, 12,5% au o atitudine nefavorabilă, iar 4,1% sunt foarte nemulţumiţi. În ceea ce priveşte comportamentul personalului, majoritatea celor chestionaţi, adică 41,7% sunt neutri, 29,2% dintre aceştia au o reacţie favorabilă, 16,7% apreciază foarte mult
acest aspect. Există şi persoane care nu apreciază comportamentul personalului, în proporţie de 4,2%, sau chiar deloc în cazul a 8,3% dintre cei chestionaţi. 9. Vă rog să ordonaţi crescător următoarele caracteristici ( de la rangul I la rangul VII) în funcţie de importanţa pe care o acordaţi în momentul cumpărării. Gustul este pe primul loc în cazul a 37,5% dintre persoane, al doilea în clasament se afla originea produselor, cu 19,2% dintre voturi, urmată de preţ cu 16%, modul de ambalare
cu 8,1%, concentraţia de grăsime cu 6,1%, consistentă cu 5,6%, iar pe ultimul loc se afla mirosul cu 4,8% şi culoarea cu 2,7%. 10. Referitor la originea laptelui, optaţi pentru achiziţionarea lapt elui autohton sau din import? Din totalul persoanelor chestionate, majoritatea, adică 83,3% prefera să achiziţioneze lapte autohton, pentru 8,3% dintre acestea nu contează provenienţa laptelui, 4,3% optează pentru laptele din import, fără a se limita doar la acesta, iar 4,1% prefera laptele autohton, fără a se limita la acest produs. Conform chestionarului aplicat, nicio persoană nu preferă strict laptele din import. 31
11. Ce cantitate de lapte obişnuiţi să cumpăraţi la o singură cumpărătură? Din chestionarul aplicat reiese faptul că majoritatea respondenţilor, adică 41,7%
obişnuiesc să cumpere 1 litru de lapte la o singură cumpărătura, 33,3% cumpăra între 1 şi 2 litri de lapte, 20,8% au răspuns că obişnuiesc să achiziţioneze mai puţin de 1 litru de lapte la o cumpărătură, iar un procent scăzut, de 4,3% achiziţionează între 2 şi 3 litri de lapte. Nicio persoană chestionată nu cumpăra peste 3 litri de lapte la o cumpărătură. 12. Indicaţi pe o scală cu 10 nivele, 5 cu semnul minus şi 5 cu semnul plus, cât de mult vă influenţează mediul unde locuiţi (urban/rural) decizia de cumpărare a laptelui? În cazul persoanelor chestionate, răspunsul mediu este de 5,25, ceea ce înseamnă că mediul de locuit influenţează destul de mult decizia de cumpărare. 13. Indicaţi pe o scală cu 10 nivele, 5 cu semnul minus şi 5 cu semnul plus, cât de mult vă influenţează preţul, decizia de cumpărare a laptelui? Din chestionarul aplicat reiese că preţul influenţează destul de mult decizia de achiziţionare a laptelui, înregistrând un scor de 5,38. 14. În ce categorie de vârsta va încadraţi? 95,2% dintre persoanele chestionate se încadrează în categoria de vârsta 18 -25 de ani, şi 4,8% în categoria 26-35 de ani. 15. În ce categorie intelectuală va încadraţi?? Majoritatea persoanelor chestionate , adică 87% au studii superioare, 8,2% au studii liceale, iar 4,8% studii postuniversitare.
16. În ce categorie de venit va încadraţi? Conform chestionarului aplicat, cea mai mare parte a respondenţilor, adică 30,4% au un venit cuprins intre 1500-2000 lei, 26,1% se încadrează în categoria de venit 1000 -1500,
26,1% au venituri peste 2000 de lei, 13% sub 600 lei, iar 4,3% înregistrează venituri cuprinse între 600-1000 lei.
17. Cărui sex aparţineţi? La chestionar au participat 46 de persoane de sex feminin şi 34 de persoane de sex masculin. 18. În ce mediu aveţi domiciliul? Dintre participanţii la acest chestionar 82,6% provin din mediul urban, şi 17,4% din mediul rural.
32
CONCLUZII ŞI PROPUNERI
Rezultatele cercetării arată că lactatele au particularităţile lor, în funcţie de istoria lor, de tipurile de produse, producători şi altele şi din această cauză este dificil atât pentru comercianţi cât şi pentru producători să dezvolte o strategie generală. Luând în considerare toate aceste particul arităţi, strategiile comercianţilor şi ale producătorilor trebuie adaptate în
funcţie de nevoile, de preferinţele şi de comportamentul consumatorilor. Prin urmare analiza comportamentului consumatorului este un element-cheie pentru succesul companiilor implicate. În ceea ce priveşte comportamentul de consum, se poate observa că, în general,
persoanele mai în vârstă sunt mai sensibile la preţuri. Generaţiile mai tinere sunt mult mai sensibile la publicitate. În ceea ce priveşte comportamentul de consum, se poate observa că pentru grupele de produse clasice comportamentul nu variază prea mult, în timp ce pentru grupele de produse noi comportament este mai diversificat.
Chiar dacă printre persoanele chestionate nu s -a aflat niciun respondent cu vârsta mai mare de 35 de ani, este clar că pentru produsele lactate, segmentul cel mai sensibil la preţ sunt oamenii cu vârste de peste 60 de ani. Acest lucru poate fi explicat prin veniturile mai mici ale
aceastei categorii. Acestea iau decizia de cumpărare pe baza preţului în comparaţie cu persoanele mai tinere.
Această cercetare confirmă faptul că persoanele mai tinere sunt influenţate mai uşor de publicitate, de varietatea şi diversitatea produselor. Este interesant de observat că bărbaţii afirmă mai frecvent că sunt influenţaţi de publicitate decât femeile. Conform acestei cercetări bărbaţii sunt, de asemenea, mai uşor influenţaţi de oferte speciale decât femeile. În comparaţie cu acestea, femeile au un comportament mai impulsiv decât bărbaţii. Deasemenea comportamentul impulsiv, fără o intenţie iniţială de cumpărare este mai mare la femei.
Acest tip de comportament are mai multe implicaţii pentru strategia companiilor de produse lactate. Procentul ridicat de comportamentului habitualizat uşureză munca companiilor de produse lactate. Astfel peste 40% din populaţie cumpără aceleaşi produse
lactate la fiecare vizită în magazin. În cazul comercianţilor, dacă aceştia cunosc brandurile şi produsele care sunt cumpărate, pot realiza cu uşurinţă strategia portofoliului de produse.
33
