Impozitele în Moldova
În conformitate cu Codul Fiscal din Moldova, se colecteaza impozite si taxe de stat generale, precum si impozite si plati locale. În sistemul fiscal sunt incluse urmatoarele impozite si taxe de stat: Impozitul pe venit; • • TVA; Accizele; • Impozitul pe privatizare; • • Taxa vamala; Taxa rutiera. • Sistemul de impozite si taxe locale include: Impozitul pe bunurile imobiliare; • Taxa pe resursele naturale; • Taxa pentru amenajarea teritoriului; • Taxa de organizare a licitatiilor si loteriilor; • Taxa de publicitate; • Taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locala; • Taxa pentru unitatile comerciale si/sau de prestari servicii; • Taxa de piata; • • Taxa pentru cazare; Taxa balneara; • Taxa pentru prestarea serviciilor auto de calatori; • • Taxa pentru parcarea automobilelor; Taxa de la posesorii de câini; • Taxa pentru amenajarea localitatilor din zona de frontiera care au birouri (posturi) vamale de trecere a • frontierei vamale. Drepturile si obligatiile contribuabilului
Stabilirea oricarui impozit sau taxe genereaza anumite drepturi si obligatii pentru contribuabil.Conform Codului Fiscal, contribuabilul are dreptul: • La tratament corect din partea administratiei fiscale; Sa primeasca cu titlu gratuit informatie privind impozitele si taxele curente; • Sa obtina amânari, esalonari, credite fiscale în termenele si conditiile stabilite de acest Cod; • • Sa-si reprezinte interesele personal sau prin reprezentantul sau; •
Sa prezinte explicatii catre administratia fiscala;
Sa conteste deciziile administratiei fiscale în modul stabilit, chiar si în instantele de judecata; Sa beneficieze de scutiri prevazute în legislatia fiscala. • Pe scurt, contribuabilul, conform Codului, are garantii ca drepturile si interesele lui sunt protejate si ca toate toate neîntelegerile ce apar în procesul de aplicare a legislatiei fiscale suntterpretate în favoarea lui. În acelasi timp, se pare ca contribuabilii nu considera ca aceste Garantii le sunt acordate lor în procesul de aplicare în practica a acestui Cod Suplimentar la drepturile lui, platitorul de impozite are si un numar de obligatii, în special de: • a se înregistra la administratia fiscala; a mentine registre adecvate în formatul cerut de lege; • a acorda informatie veridica si documente de confirmare; • a plati la timp suma impozitelor si taxelor; • a se conforma cu deciziile administratiei fiscale; • a asigura accesul oficialilor administratiei fiscale pentru efectuarea controlului documentelor si a • încaperilor comerciale unde sunt stocate marfuri impozabile. impoz abile. •
Impozite directe – Impozitele pe venit Principii
Impozitul pe venit este reglementat de Titlurile I si II ale Codului Fiscal si de Legea cu privire la administrarea impozitului pe venit si aplicarea Titlului I si II ale Codului Fiscal. Impozitul pe venit anterior a fost reglementat de un sir de acte legislative pâna la intrarea în vigoare a Codului Fiscal la 1 ianuarie 1998. Urmatoarele principia ghideaza cadrul actual al impozitului pe venit: • Elaborarea unui regim fiscal unic care trateaza toti contribuabilii în mod echitabil; Aplicarea principiului impozitarii voluntare; • Crearea mecanismelor de stimulare pentru anumite categorii: grupuri vulnerabile, întreprinderi agricole, • investitori straini etc.; Conformitatea fiscala trebuie sa fie simplificata; • Sistemul fiscal trebuie sa contribuie la cresterea economica. • Subiectii impozitarii sunt persoane juridice si fizice, excluzând unele companii , care obtin venit în perioada anului fiscal din orice sursa din Republica Moldova, precum si persoane juridice, care obtin venit din orice sursa din afara Republicii Moldova. Suplimentar, investitiile Si veniturile financiare castigate în afara Republicii Moldova de catre rezidenti sunt, la fel, impozabile. Ratele impozitelor sunt stabilite în Codul Fiscal si ratele actuale sunt prezentate mai jos.
Legislatia fiscala permite scutiri pentru categorii speciale de contribuabili. Asadar, impozitul pe venit nu se aplica în cazul: Autoritatilor publice si institutiilor finantate din bugetul national public; • Institutiilor publice si private medical-sanitare pentru implementarea Programului de asigurare • obligatorie de asistenta medicala; Organizatiilor non-profit în cazul în care ele nu desfasoara activitati impozabile. Ele includ institutii • medicale, organizatii din domeniul sanatatii, educatiei, educatiei, stiintei si culturii;asociatii de persoane cu dizabilitati, veterani, fonduri, organizatii de binefacere;organizatii religioase, asociatii de business (afaceri) etc.; colegii si uniuni ale avocatilor si notarilor; partide politice si alte organizatii politice publice; Organizatiilor de stiinta si inovatii în cazul în care ele corespund anumitor exigente; • Întreprinderilor create de societati ale orbilor si surzilor, precum si ale persoanelor cu dizabilitati; • Asociatiilor de economii si credit ale cetatenilor; • • Sindicatelor; Organizatiilor statelor straine, organizatiilor internationale (misiunilor diplomatice si celor asemanatoare • lor) si personalului acestora. Fiecare contribuabil are dreptul la scutire personala anuala de 8100 lei moldovenesti(MDL). O scutire de 12000 MDL se aplica persoanelor care: Sufera de boli cauzate de avaria de la Cernobîl; • Au devenit invalizi din cauza avariei de la Cernobîl; •
Sunt unul din parintii sau sotia (sotul) persoanei decedate sau disparute în timpul razboiului pentru integritatea nationala si independenta a Moldovei si a actiunilor militare din Afganistan; Au devenit invalizi în urma razboiului pentru integritatea nationala si independenta a Moldovei sau a • actiunilor militare din Afganistan; • Sunt invalizi de razboi, invalizi din copilarie sau invalizi de gradul I sau II; Sunt pensionari sau victime reabilitate ale represiunilor politice. • Diferenta dintre venitul brut (total) câstigat pe parcursul anului fiscal si reducerile si scutirile la care are dreptul contribuabilu formeaza venitul impozabil dupa cum prevede legislatia fiscala. Venitul total include toate veniturile (Articolul 18 al Codului Fiscal), cu exceptia veniturilor care nu sunt impozabile, ce includ, dar nu se limiteaza la: Compensatia de asigurare; • Indemnizatia pe perioada bolii; • Bursele studentesti; • Ajutorul acordat de organizatii de binefacere; • Contributiile la capitalul unui agent economic. • •
Depunerea Depunerea declaratiei declaratiei fiscale si plata impozitelor impozitelor
Termenul-limita pentru plata impozitelor corespunde cu termenul-limita pentru prezentarea declaratiei fiscale, adica 31 martie a anului imediat urmator dupa anul impozabil de raportare. Orice persoana cu venit impozabil este obligata sa completeze declaratia fiscala, chiar daca el/ea crede ca nu are obligatii fiscale. Legislatia fiscala prescrie unele sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor fiscale. Acestea includ penalitati si amenzi, prevazute, inter alia, în Titlul Titlul V al Codului Fiscal. Codul Penal prevede un numar de penalitati (o amenda de pâna la 6000 unitati conventionale) si privatiune de libertate pâna la 3 ani ce pot fi impuse pentru evaziuni fiscale. Trebuie de mentionat ca în cazul supraplatii impozitului pe venit, suma supraplatita va fi restituita contribuabilului la o rata de interes (dobânda) pentru împrumuturile acordate de catre Banca Nationala a Moldovei la ultima licitatie organizata pâna la sfârsitul sf ârsitul lunii noiembrie a anului calendaristic anterior. Impozitarea anumitor categorii de contribuabili este reglementata de sectiuni separate ale Codului Fiscal: Întreprinderile mici si mijlocii (ÎMM), fermierii, cooperativele din agricultura si de servicii,rezidentii • zonelor economice libere, rezidentii parcurilor stiintifico-tehnologice sirezidentii incubatoarelor inovationale (Articolul 49 al Codului Fiscal); Companiile de investitii (Articolul 49 (2); • Companiile si fondurile de investitii (Capitolul 9 al Codului Fiscal); • Fondurile private de pensii (Capitolul 10); • • Notarii privati (Capitolul 10 (1); Organizatiile stiintifice si de inovatii (Articolul 49 (1); • non-rezidentii si prevederile speciale ale tratatelor internationale (Capitolul 11). • Urmatoarele tabele indica tendintele din evolutia ratelor impozitului pe venit, contributiilor de asigurare sociala si a îndemnizatiilor fiscale în anii recenti în Moldova.
Impozitele directe – Impozitul pe privatizare
Impozitul pe privatizare este un impozit direct tipic într-o economie de tranzitie. În Moldova acest impozit este reglementat prin Legea bugetului anual. Actualmente impozitul pe privatizare privatizare este stabilit la nivel de 1% din valoarea averii de stat procurate. Subiectii impozitarii de privatizare sunt persoanele juridice si persoanele fizice din Republica Moldova,precum si persoanele juridice si fizice straine care obtin, în procesul de privatizare, avere publica în proprietate privata. Aceste personae fizice, care sunt rezidenti ai Moldovei si nu sunt implicate în activitati antreprenoriale, nu sunt subiecti ai impozitului pe privatizare privatizare . Acest impozit va disparea treptat odata cu încheierea procesului de privatizare. Impozitele directe – Impozitul pe bunurile imobiliare
Impozitul pe bunurile imobiliare reprezinta o plata ad valorem pe proprietatea imobiliara, inclusiv pamântul (pamânt agricol, pamânturi utilizate în scopuri industriale, de transport,telecomunicatii si altele), cladirile; constructiile,apartamentele si alte edificii, precum si îmbunatatirile finalizate la nivel de 50% sau mai mult aflate în constructive pentru mai mult de 5 ani de la începutul lucrarilor de constructie Rata maximala a impozitului este stabilita de Codul Fiscal si reprezinta 0,25% din valoarea bazei impozabile. Rata actuala este stabilita de autoritatile publice locale,însa nu poate fi mai mica decât 0,02% din baza impozabila. Rata impozitului va creste de 3 ori, daca suprafata proprietatii impozabile depaseste 100 m , în timp ce pentru cele ce depasesc 200 m2 – de 28 ori. Contribuabilii sunt persoane juridice si fizice – rezidenti si nerezidenti – care au bunuri impozabile în proprietate sau drepturi patrimoniale de posesie asupra proprietatii imobiliare publice. Arendasii si chiriasii sunt subiecti de impozitare a proprietatii arendate imobiliare a autoritatilor publice sau a institutiilor financiare ale Bugetelor de toate nivelurile . Proprietatile imobiliare pot fi scutite de impozitare în functie de valoarea lor si de amplasare. Valorile scutite variaza de la 14000 MDL (în Cainari, Iargara si Frunza) pâna la 380000 MDL în Chisinau. Impozite directe directe – Taxe locale
Taxele locale constituie o alta categorie de impozite directe. Spre deosebire de alte impozite si taxe, acestea sunt puse în aplicare de catre administratia publica locala,în conformitate cu bugetul lor anual, bazându-se pe ratele maximale impuse de Codul Fiscal. Taxele sunt clasificate dupa cum urmeaza : taxa pentru amenajarea teritoriului; • taxa de organizare a licitatiilor si loteriilor în unitatea teritorial-administrativa; • taxa de plasare a publicitatii (în redactia Legii nr.108-XVI din 16 mai 2008); • • taxa pentru dreptul de a folosi simbolica locala; taxa pentru unitatile comerciale si/sau de prestari servicii de deservire sociala; • taxa de piata; • taxa pentru cazare; • • taxa balneara; taxa pentru prestarea serviciilor auto de calatori pe rutele municipale, orasenesti si satesti (ale • comunelor) (Legea nr. 177-XVI din 20 iulie 2007, în vigoare de la 1 ianuarie 2008); • taxa pentru parcarea automobilelor; taxa de la posesorii de câini; • taxa pentru amenajarea localitatilor din zona de frontiera care au birouri (posturi) vamale de trecere a • frontierei vamale. Autoritatile locale asigura plata taxelor locale prin intermediul administrarii fiscale,având, de asemenea, dreptul sa stabileasca înlesniri fiscale pentru anumite categorii de contribuabili. Mai mult decât atât, autoritatile publice
locale pot aplica toate sau numai o parte de taxele locale în functie de necesitatile unitatii administrativ-teritoriale respective. Organele autoritatilor locale locale nu au dreptul sa aplice alte taxe locale locale decât cele prevazute de Codul Fiscal sau sa stabileasca o rata mai mare decât ratele maximale stabilite. În practica, taxele locale sunt aplicate, modificate sau anulate de catre organele autoritatilor publice locale în procesul adoptarii sau modificarii bugetului unitatii administrativ-teritoriale. Autoritatea executiva a fiecarei administratii publice locale monitorizeaza deciziile autoritatilor locale referitoare la aplicarea taxelor locale si este obligata sa le prezinte spre aprobare Serviciului Fiscal de Stat si sa informeze contribuabilii despre aceste taxe. În 2009 taxa bazei impunerii pentru terenul de parcare s-a schimbat prin trecerea de la baza impozabila calculata pe baza venitului provenit din asigurarea locurilor de parcare la dimensiunile suprafetei de parcare. Rata maximala a impozitului, baza impozabila, termenii platii impozitului si aranjamentele de raportare fiscala referitoare la taxele locale sunt prezentate în urmatorul tabel.
Un sir de amendamente au fost introduse relativ recent de Legea pentru modificarea si completarea unor acte legislative din 17 decembrie 2009. Amendamentele principale sunt dupa cum urmeaza: • Cota maxima a impozitului funciar a fost dublata; • Cota maxima a taxei pentru unitatile comerciale si de prestari servicii sociale a fost majorata cu 50%; • Cota maxima a taxei pentru amenajarea localitatilor din zona de frontiera care dispun de birouri (posturi) vamale pentru trecerea autobuzelor, microbuzelor, camioanelor,tractoarelor cu remorca a fost majorata de la 10 la 40 lei, taxa în cauza fiind anulata pentru autoturisme, tractoare si alte masini agricole, motociclete si scutere; • Taxa pentru folosirea drumurilor de catre autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova a fost majorata proportional; • Taxa pentru licenta încaperilor destinate jocurilor de noroc a fost dublata. Impozite directe directe – Taxa pe resursele naturale
Taxa pe resursele naturale este reglementata de Codul Fiscal , iar sistemul include urmatoarele : taxa pentru apa; rata impozitului variaza de la 0,3 pâna la 16 MDL pe metru cub; • taxa pentru efectuarea explorarilor geologice; rata impozitului este stabilita la nivel de 2% din pretul • convenit al lucrarilor; taxa pentru efectuarea prospectiunilor geologice ale mineralelor utile; rata impozitului este 5% din pretul • convenit al lucrarilor; taxa pentru extragerea mineralelor utile; aceasta implica taxele pentru mineralele utile în functie de • pretul materialelor extrase, spectrul de cote ale taxei în cauza variind de la 6 pâna la 20%. • taxa pentru folosirea spatiilor subterane în scopul constructiei obiectivelor subterane, altele decât cele destinate extractiei mineralelor utile; impusa la nivel de 3% din pretul convenit al lucrarilor;
taxa pentru exploatarea constructiilor subterane în scopul desfasurarii activitatii de întreprinzator, altele decât cele destinate extractiei mineralelor utile; u tile; impozitul stabilit la nivel de 0,2% din pretul de bilant al facilitatii f acilitatii subterane; taxa pentru lemnul eliberat pe picior; rata impozitului pentru padure depinde de tipul de lemne, grupul de • material forestier si scopurile functionale ale padurii. Rata impozitului pentru lemn lung este între 2 si 3 MDL pe metru cub. Impozitul pentru lemnul de vânzare este între 3 si 52 MDL pentru metru cub (nucul fiind cel mai scump). •
Impozite directe directe – Taxa rutiera
Impozitele rutiere reprezinta taxele colectate pentru folosirea drumurilor si/sau zonelor de protectie a drumurilor din extravilanul localitatilor. Suplimentar, exista taxe speciale rutiere.Acestea sunt impuse proprietarilor vehiculelor si persoanelor care folosesc drumurile. Scopul acestor taxe este de a stabili o baza administrativa si financiara pentru Fondul rutier care are menirea sa asigure mentinerea, repararea, reconstruirea si protectia drumurilor nationale si locale, precum si sa creeze propria infrastructura, bazata pe materiale de constructie si promovarea activitatilor de cercetare stiintifica stiintifica în acest domeniu. Sistemul impozitelor rutiere include: Impozitul pentru folosirea drumurilor de catre vehiculele înregistrate în Republica Moldova; • Impozitul pentru folosirea drumurilor de catre vehiculele neînregistrate în Republica Moldova; • • Impozitul pentru folosirea drumurilor de vehiculele cu masa totala, încarcatura pe osie sau dimensiunile care depasesc limitele admise; Impozitul pentru folosirea zonelor de protectie a drumurilor din afara localitatilor pentru efectuarea • lucrarilor de constructie sau instalare; Impozitul pentru folosirea zonelor de protectie a drumurilor din afara limitelor localitatilor pentru • amplasarea publicitatii; Impozitul pentru folosirea zonelor de protectie a drumurilor din afara limitelor localitatii pentru • amplasarea obiectelor serviciilor de pe marginea drumului. Ratele sunt stabilite în Codul Fiscal în conformitate cu categoria, capacitatea vehiculului si tipul de lucrari si servicii asigurate în zona de protectie a drumului. Aceste taxe pot fi plati forfetare sau taxe anuale. De obicei ele se calculeaza în salarii minime, însa pot fi evaluate si în valuta straina. Introducere 5. EVALUARE GENERALA
Accentul acestui Capitol se pune pe evaluarea masurii în care legile si politicile identificate în Capitolul 4 au fost/necesita sa fie aproximate în Moldova, fiind urmate de comentariile si recomandarile de rigoare. Aproximarea în domeniul impozitelor directe
Pe baza listei de verificare prezentate mai sus, discutam aici întrebarile cheie de armonizare ce se refera la impozitele directe în contextul Republicii Moldova. 1. Exista legislatia necesara?
Codul Fiscal reprezinta un efort vrednic de lauda de codificare a tuturor legilor întrun singur document. Codul este într-o masura mare compatibil cu cerintele UE si are nevoie de modificari numai în câteva domenii. Aspectul problematic principal se refera la necesitatea de a stipula scutirea pentru dividendele platite de filialele din Moldova societatilor-mama din statele membre ale UE fara a retine impozitul la sursa.
În plus, Codul ar necesita unele prevederi ce stipuleaza cooperarea cu statele member ale UE în impozitarea dobânzii si a asistentei reciproce în domeniul colectarii fortate si referitor la inspectia si controlul transfrontalier. Aceste doua probleme sunt într-un fel probleme minore care pot fi solutionate la o etapa mai târzie a procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. Suplimentar la prevederile cu privire la cooperarea administrativa stipulata în cadrul ADI, procesul de armonizare necesita oferirea asistentei reciproce internationale în domeniile de colectare fortata si inspectiile si controalele fiscale transfrontaliere. Atunci când, eventual, este necesar de îndeplinit pe deplin standardele UE cu privire la administrarea fiscala, este, de asemenea, solicitata aplicarea standardelor avansate în relatiile cu tarile cu care exista o cooperare economica strânsa. Astfel, se sugereaza ca Directiva UE cu privire la cooperarea cooperarea administrativa si asistenta reciproca sa fie folosita ca un model pentru negocieri – în primul rând, cu alte parti la CEFTA, si, în al doilea rând, cu alte tari ce au legaturi economice strânse cu Moldova. În acelasi timp, exista anumite dubii referitoare la eficienta si potrivirea procedurilor aplicate de catre IFPS. În acest context, se recomanda ca în loc de adoptarea unei legi separate cu privire la procedurile fiscale, mai bine de inclus prevederile de procedura considerate necesare în Codul Fiscal, în special, prevederile din legea generala administrativa, pentru a evita confuzia si incertitudinea legala. 2. Diferentierea Diferentierea dintre dintre local si strain: strain: • Face legislatia diferenta între cetatenii locali si straini în ceea ce priveste impozitul pe venit? • Dar diferentierea între companiile locale si straine sau între afaceri cu companii straine?
Legislatia fiscala din Moldova nu stipuleaza ca atare un tratament diferit pentru cetatenii locali si cei straini. De notat în aceasta ordine de idei, ca rezidentii straini pot beneficia de tratamentul prevazut pentru rezidenti în cazul în care acestia au resedinta permanenta în RM sau s au se afla pe teritoriul RM cel putin 183 zile în decursul de cursul unui an fiscal. Mai mult decât atât, Articolul 71 din Codul Fiscal prevede tipurile de venituri impozabile conexe nerezidentilor. Concomitent, un nerezident poate fi tratat ca un rezident în cazul în care acesta are o reprezentanta permanenta în RM. Serviciile prestate unui nerezident care are reprezentanta permanenta în RM sunt considerate servicii prestate unui rezident. În plus, Codul Fiscal nu stipuleaza nici un tratament diferit fata de companiile locale si cele straine. 3. Sunt profiturile distribuite de la filiale la societatile-mama impozitate (Directiv (Directiva a societatilo societatilorr mama/filialelor)? mama/filiale lor)?
Se pare ca în Codul Fiscal profiturile distribuite de la filiale unei societati-mama sunt impozitate. Impozitarea în baza Codului Fiscal (15%) este micsorata în ADI, unde, de exemplu, acordul cu Olanda stipuleaza un impozit de 5% retinut din dividendele achitate societatilor-mama într-un alt stat. Aceasta situatie nu este consistenta cu Directiva societatilor-mama/filialelor. Înainte de aderare sau atunci când Moldova va adera la UE, legislatia trebuie sa fie schimbata pentru a permite achitarea dividendelor efectuata de catre filialele moldovenesti fara a retine impozitele pentru societatile-mama în alte state membre ale UE. Pâna atunci, pare destul de sensibila abordarea de reglementare a problemei în ADI. 4. Sunt rezerve rezervele le ascunse impozabile în cazul fuziunilo fuziunilorr sau circulati circulatiei ei activelo activelorîn rîn afara tarii (Directiv (Directiva a privind fuziunea)? fuziunea)?
Este evident ca rezervele ascunse se impoziteaza în cazul fuziunilor sau miscarilor de active în afara tarii si, prin urmare, Codul Fiscal nu se conforma cu Directiva UE privind fuziunea.
Prin urmare, Codul Fiscal trebuie, de asemenea, sa fie modificat pentru a îndeplini cerintele Directivei UE privind fuziunea, deoarece în baza Directivei, nu este permis sa impozitezi rezervele ascunse în cazul unei fuziuni. Aceasta este o problema care necesita sa fie solutionata la o etapa mai târzie a procesului de integrare a Republicii Moldova în UE. 5. Sunt venituri veniturile le sub forma de dobânzi distribui distribuite te de persoane persoanele le fizice straine în tara supuse impozitarii impozitarii;; exista vreun schimb de informatii cu tarile de resedinta? (în contextul Directivei privind veniturile din economii)?
Toate platile de dobânda sunt supuse impozitarii, inclusiv cele ale persoanelor straine. ADI contin prevederi referitor la schimbul de informatii, dar nici o informatie nu este disponibila la aplicarea posibilitatii schimbului spontan de informatii cu alte tari. Codul Fiscal al Republicii Moldova impoziteaza toata dobânda la sursa. Aceasta se aplica, de asemenea, la dobânda achitata persoanelor nerezidente si este nevoie de creat un system în baza Codului pentru a permite schimbul de informatii cu privire la dobânda, care este obligatoriu în cadrul Directivei UE privind veniturile din economii. Acesta este, de asemenea, un punct care, în mod strict, necesita armonizare înainte de aderare. 6. Exista vreo schema de promovare a investitiilor sau afacerilor ce încearca sa atraga investitii straine sau alte companii straine? Pot unele dintre aceste masuri sa fie percepute ca „masuri fiscale daunatoare”implicând: • Reducerea nejustificata a bazei de impozitare pentru companiile straine; Posibilitatile nerealiste de deducere a costurilor; • Cote ale impozitelor nejustificat de joase; • • Scheme speciale de impozitare în zone de comert liber etc.?
În prezent nu exista scheme de promovare a investitiilor sau a companiilor în cadrul legislatiei fiscale. Odata cu introducerea ratei „zero” la impozitul pe venitul persoanelor juridice, scutirile si reducerile fiscale selective
anterioare au fost anulate. Dupa cum s-a mentionat mai devreme, anumite elemente ale Codului Fiscal care au ridicat semne de întrebare vis-à-vis de Codul UE de Conduita cu privire la impozitarea în companii au fost incluse în aceste anulari legislative. Odata cu posibila anularea a sistemului cotei zero în 2012, este important ca „masurile fiscale daunatoare” potentiale sa nu fie introduce sau reintroduse.
Într-adevar, este discutabil faptul daca masurile fiscale ofera cele mai eficiente instrumente de atragere a investitiilor locale sau straine. Este clar, ca impozitarea mica este un parametru luat în considerare atunci când companiile iau decizii cu privire la investitii. Cu toate acestea, sistemul fiscal din Moldova este deja competitiv în ceea ce priveste cotele în comparatie cu tarile vecine. Prin urmare, orisice politici noi pentru solutionarea neajunsurilor referitoare la politica investitiilor interne si dezvoltarea companiilor locale trebuie, probabil, cautate în afara legislatiei fiscale. În acelasi timp, un mediu pozitiv de afaceri este un avantaj important si atractiv pentru dezvoltarea atât a investitiilor interne, cât si a afacerilor locale. Dezvoltarea continua a sistemului de administrare fiscala si a IFS într-o directie prietenoasa afacerilor poate astfel sa aduca aduc a o contributie importanta investitiilor. 7. Exista alte probleme juridice care urmeaza a fi solutionate?
Codul Fiscal contine unele prevederi care trebuie sa fie ajustate pentru a permite implementarea politicilor, proceselor si procedurilor moderne de administrare fiscala. Acestea include prevederi ce-i vor permite Guvernului – si altor organe publice – sa se implice nejustificat în domeniul fiscal prin intermediul schemelor de aprobare. De exemplu: • Unele cheltuieli sunt deductibile numai în baza Articolului 24 în limitele stabilite de catre Guvern. • Conform Articolului 36 (3), sponsorizarea si donatia de caritate sunt doar deductibile daca sunt aprobate de catre Guvern. Criteriile pentru aprobare trebuie sa fie stabilite cel putin în lege, deoarece de altfel acestea ar putea fi cauza unui arbitraj. • Au existat câteva prevederi de aprobare similare în cadrul schemelor de stimulare în baza Articolului 49 (1) anterior. • În mod discret, Guvernul stabileste limite pentru deducerea pentru rezervele de asigurare ale companiilor.
• Institutiile private care au contracte cu Compania Nationala de Asigurari în Medicina sunt scutite. • Doar tratatele de asistenta aprobate de catre Guvern se pot califica pentru scutire .
Exista multe prevederi stipulate în Articolul 20, dintre care unele sunt deformate în ceea ce priveste tipurile de impozite, în multe cazuri înlocuind, de altfel, venitul impozabil. Exista un numar destul de mare de organizatii non-profit care sunt scutite de impozite conform Articolului 50. Pentru a reglementa aceasta în mod regulat, asa ca acestea sa nu-si extinda activitatile lor în baza statutului scutirii fiscale, ar fi meritat sa le supunem impozitarii permitându-le sa-si deduca cheltuielile folosite pentru scopul lor primordial. Astfel, acestea ar ajunge sub controlul IFS. Ca si în alte economii în tranzitie, exista inconsistente între modernizarea legislatiei fiscale si a cerintelor cu privire la persoanele fizice si juridice în cadrul legii civile. Corespunzator, reforma legislatiei civile trebuie sa fie accelerata. Masura în care legile identificate în capitolul 4 au fost sau trebuie sa fie armonizate în Moldova în domeniul impozitelor directe a fost discutata mai sus mai mult din punct de vedere legal, adica când anume în timp trebuie sa se conformeze Moldova cu cerintele respective. Aproximarea deplina nu este obligatorie din punct de vedere legal înainte de aderare. Totusi, aceasta nu trebuie sa distraga atentia de la faptul ca miscarea constanta în directia aproximarii are alte avantaje. Implementarea procesului pas cu pas va avea avantaje politice la obtinerea mai usoara a sustinerii reformelor de catre public, daca acestea sunt implementate treptat. Suplimentar, aceasta abordare poate fi folositoare, deoarece ofera oportunitatea de a planifica implementarea schimbarilor. De exemplu, la elaborarea noului sistem TI necesar pentru IFPS, trebuie sa se ia în considerare faptul ca sistemul va necesita sa fie în stare sa se conecteze la sistemele UE privind accizele si dobânda. În final, Moldova poate semnala promptitudinea sa pentru reforme prin îndeplinirea unor pasi spre armonizare; în acest acest fel va fi perceputa ca o tara care trebuie luata în serios într-un proces de integrare în UE si într-un context de aderare eventuala.
