Ministerul Educa\iei al Republicii Moldova
MARIA BURUIAN+ SILVIA COTELEA AURELIA ERMICIOI CONSTANTIN DRAGOMIR ION HAD~RC+
Edi\ie rev=zut=
{tiin\a Prut Interna\ional 2015
Legenda manualului Abecedarului ui — TIC-TAC — mascota Abecedarul
.
— propozi\ia enun\iativ[
?
— propozi\ia interogativ[
!
— propozi\ia exclamativ[ — cuv]ntul
.
— propozi\ia din dou[ cuvinte
.
— propozi\ia din trei cuvinte
— silaba — cuv]ntul din dou[ silabe — cuv]ntul din trei silabe
— sunetul
— vocala
— consoana
— caseta pentru marcarea solu\iilor — semnul pentru marcarea solu\iilor
Clasa Înt]i de Ion Had`rc[
Precum albinele-n pomet Din floare-n floare sorb nectarul, Noi ]nv[\[m din Alfabet S[ ne iubim Abecedarul.
Cu ghiozdan =i Abecedar Ia privi\i, eu s]nt =colar!
Prima zi de +coal{
+coala Primar[ nr. 124
Bine a\i venit, dragi elevi! Clopo\elul vesel sun[, La careu pe to\i ne-adun[!
Iar eu s]nt Nicu.
M[ numesc Drago=.
4
S[rut m] na, doamn[ ]nv[\[toare!
S}nt +colar
.
Frumoas[-i clasa noastr[!
Mi-e tare drag[ banca mea!
Ce bine e la =coal[!
Mul\umesc, D[nu\!
Ia un m[r, Sorin!
5
Familia mea
.
Eu s]nt papagalul Ara! +ah!
6
Bravo, Doru!
E ziua mea Succese mari la ]nv[\[tur[!
.
Mult[ s[n[tate!
}\i ofer ]n dar o carte cu pove=ti.
Mul\umesc!
La mul\i ani, Ene!
7
. ? !
Iedul cu trei capre de Octav Pancu-Ia=i
Poftim, dr[gu\ule!
M[tu=[-capr[, osp[teaz[-m[!
O... ce r[u ]mi pare de necugetata lui purtare!
8
Am o mare rug[minte, suratelor... Te ascult[m, vecin[ drag[.
9
Micii gr{dinari
Mul\umesc, Tic-Tac!
Spor la munc[!
10
}n livad{
Ce mere frumoase!
Noi ]\i mul\umim, livad[, Pentru minunata road[!
.
11
La +coala animalelor Prezent!
Ciripic[!
.
12
La stadion Ura-a-a!!!
Go-o-o-l !!!
.
13
S{n{tatea mea
.
14
S{n{tatea P{m}ntului
15
Povestea p]inii
16
Ce lung e drumul p]inii !
.
17
Minunile tehnicii
Alo!
18
.
19
O zi de odihn{ PREMIER+
„ CA PR A C U T RE I I EZ I ” d e I o n C re a n g= 1 2 . 0 0
Unde mergem ast[zi?
20
Evaluare 1.
!
.
?
2.
3.
4.
}\i place la =coal[, M[d[lina?
Desigur! +coala e locul unde ]mi aflu norocul.
21
a
a-a-a
a
a
22
a
a
a
a
a
A lul
n e
u l
A
A
A
A
a A
A
a 23
m
+i eu v[ iubesc! Te iubim, mam[!
Felicit[ri!
ma am ma-ma mama
ma
ma
ma ma 24
ma
ma ma
a M
M
a
Ma
Ma
Ma
Ma
a
Ma
a
.
.
25
n
na an na-na nana
an
26
a na
na
an
an
na
na
N
an am A-na Ana
N
A na
Na
Na
An
Na
a
na
.
a
. 27
i
ai mai i-ni-ma inima
1.
2.
28
mi
in
i
Am
.
Nina ia
.
I Bravo, Tic-Tac! Am prins un pe=te!
I-na Ni-na Ia-na Ma-ia
Ian
Ina ia
Maia ia
na
I
,
,
,
Mi
.
,
. 29
do, re, mi...
r
rar ram ra-ma ar-ma
ma
ar
1.
ra
— Maria, mai ai
nar
?
— Mai am, Marian.
2.
30
a
na
iar
mar
ra
ra
Ma
na
na
rin
a
rin
R
Ri-ma Ma-rin
Am un plai ca un col\ de rai!
ma-ri-nar ma-ri-nari
Ra
Ra 1.
Ri
— Marin, ai
?
— Am
2.
R R
, Rima.
i
n
a
a
n
i 31
e
e-ra a-re
E greu s[ faci o cas[!
ra-re mi-ra-re ma-re
e
re
1.
2.
32
Nae e Mama are Inima mamei e
mere. mare. miner.
ni
e
E Eminescu este cel mai drag poet!
E-ne E-ma ne-nea neam
na
E
E na ra rai ram
E mi ar ra ma
1.
e
2.
Nana Ana e mama Emei. Ea e
a
me
.
33
u R[m]i cu bine, Tic-Tac!
u-na u-nu a-ur A-u-ra
C[l[torie frumoas[, dragi copii!
— Nene, marea e mare? — E mare-mare, Aura!
1.
2.
34
un
mu
an
um
ramura — mura
uimire
— ...
amare
— ...
numai
— ...
Aura
— ...
numere — . . .
U mi-nu-ne mi-nuni ru-me-ne ru-meni A-u-ra Ma-rin
— Ura! Merii au mere rumene, Aura. — Mare minune! Ia un
1.
mare.
Aurei
, Marin!
Inima
e
1
2.
re , nu , na , ra , me , u u
ra
re
,
, mu , ur ,
, ... 35
c
ac rac ca-nar crin An-ca Ni-cu — Anca, am un canar auriu. — Iar eu, Nicu, am un crin ca neaua.
1.
ca
cra
car
car
2. iar — rai car — . . . 3.
Marcu
acru — . . . iac — ...
un
Nenea 1
36
are
amic.
C MD
mic a-mic
C PI 369
me-ca-nic ma-ri-nar
S[ te ajut, nene?
Car-men An-ca Ian-cu — Carmen, nenea Iancu e marinar? — Nu, Anca, nenea e mecanic.
n r c
1.
3
2
1
2
4
1
c 2.
C
c e
C
a
3. Marama e a Nenea Marcu e Carmen are un
3
c
m
i u crainic. amic. Crinei. 37
Evaluare 1.
a
m
c
r
2.
3.
4.
An
Ra
an
ra
ca
men
car
cui
cu
reu
cu
re
ru
rea
me
ne
ca
are
neaua.
un
Miruna
crin
1
nu
Aurei
mare.
Camera 1
38
e
5. Nicu, ai un amic?
Am. E marinar.
6. Alc[tuie=te oral un text.
2
1
3
5 4
6
39
l Ia nuca mea!
ram ra-mul nuc nu-cul lemn lem-nul
Nucul Alina are un nuc mare. — Nucule, ai alune? — Nu, Alina, ia nuca mea!
1.
2.
40
Raluca Elena Alina
are un nuc.
Arinul Alunul Nucul
are alune.
L Lanul e neam cu luna?
lan la-nul a-ur a-u-rul La-u-ra c
Lanul auriu
m
Luna lumina lanul. — Mami, lanul e ca aurul! E neam cu luna? — Nu, Laura. Lanul e aurul anului.
1.
e a Laurei.
e al Laurei.
l
l
2. lumina lanul.
Laura Luna Lanul
e aurul anului. 41
o E nou?
ou nou ca-mi-on ca-mi-o-nul Ni-co-la-e Ni-co-li-na
Camionul Corneliu e cu Nicolina la nenea Nicolae. — Nene, camionul e nou? — Nu, Corneliu, are un an. — E ca nou, nene Nicolae!
Nicolae
are
un
camion
are
nou 42
nou
.
.
.
O A cui e moara?
oa-re moa-ra O-nu Oa-na re
Moara
moa
na
Oana e cu Ion la lac. — Oare a cui e moara, Ion? — E a lui nenea Onu. El e morar.
la
mi
oa
loa
ma cu
ra coa lac.
1. Oana e cu Ion la 2.
mare.
mare.
lui
e
Moara e a lui
Moara
i
Ion. Onu.
Onu
1
omului.
Munca
comoara
e
1 43
[{ lu-n[ luni Cum e cununa?
cu-nu-n[ cu-nuni la-cri-m[ l[-cri-ma
Cununa Era a noua lun[ a anului. Un nor mic l[crima. mare urca la el. — No-ru-le-e-e-e! Nu am — Ia o cunun[!
c[
. Nu mai l[crima!
lu[ cununa.
1. Luna e ca 2.
44
i m e [ mierl[ r l
o inim[ mare. un corn auriu. u
c [ ........ n m
u
n [ ........ r m
ce Ce ce-rul re-ce cer-cei cer-ce-ii Mir-cea Mar-ce-la
Cerceii cerului Mircea e cu Marcela la mare. Marea e rece. — Mircea, cerul are cercei! — Ce cercei, Marcela? — Cercei mari, nu ca ai mei! Cercelul ca un corn e Luna. Cercelul ca un cerc e .
cerc
...... 1.
2.
elice
ace
rinocer
ceainic
erau
aceia
Cerceii
mari.
1
rece.
Marea
aceea
e 45
t
ta-t[ an-tre-nor mun-te mon-tan O-ti-li-a C[-t[-lin
La munte e minunat!
La munte o m [ t r
c u r a t
a n i e r
r t e i e
c e r c n
Nenea C[t[lin e antrenor. Cea mai mare comoar[ a lui e Otilia. Acum ea e cu tat[l ei la munte. Acolo aerul e rece. — Otilia, urc[m muntele! — Ce curat e aerul montan, tat[!
1. Nenea C[t[lin este
2. 46
.! ?
actor. antrenor. croitor.
— Aneta, Otilia e la antrenament — Nu, Mitic[, ea e la munte
T Tomic[, urc[m!
Ti-tu To-mi-c[ Tri-c[ Tra-ian c[-l[-to-ri-e c[-l[-to-rii
Trenul Acele arat[ ora nou[. Mecanicul trenului e atent. Urc[ ultimii c[l[tori. Unul e Tric[, altul e Mitic[. Al treilea e cotoiul Tomic[. — U-u-u! Tu-tu-u-u! C[l[toria cu trenul e minunat[! 1.
tre n uc[l[to r o a t a t ai na tu r[ to ru t [
un tun e
l
2. un
c[l[tori.
Iat[
tren
cu
1 47
Evaluare 1. 3
1
5
2
4
3
1
2
a
4
e
2.
3.
4.
rinocer
motan
maiou
cercel
munte
tricou
Norii
aurii
alunecau
lin . .
alunecau
.
norii
5.
coace are 48
.
cere !
?
6. Ce carte ai, Nicolae? Am cartea „Animale marine“.
7. Alc[tuie=te oral un text.
49
ci Ci Cine e aceea?
ci-ne cio-cul mici cinci A-ri-ci-c[ cio-c[-ni-toa-re
Aricii Aricic[ are cinci arici. Ei au ace mici. — Cioc! Cioc! Cioc! — Cine e aceea, mam[? — O cioc[nitoare. — Ce mare e ciocul ei! Aricii cercetau atent cioc[nitoarea.
cio
cio
1.
Cioc[nitoarea are ciocul
mic. tare. mare.
2. mac 50
............
melc
........
\|
lec-\i-e a-ten-\i-e Le-nu-\a Mi-tru\ |a-ul Cer-n[-u\i
Ce not[ merit[ Lenu\a?
O not[ mare Lenu\a recita „Miori\a“. Mitru\ urm[rea cu aten\ie. Uneori o corecta. — Am emo\ii, Mitru\. Mar\i, la lec\ie, Lenu\a a luat nota cea mai mare. Ea \ine mult la literatura neamului.
1.
Lenu\a are
ar \a c[ ra \ar \el cul ni ni mai mu o
emo\ii. team[.
2. . ! ? — Ionu\, ai neamuri la |aul — Nu. Am neamuri la Cern[u\i 51
]} ]n-t]i ]n-t]-ia ]n-cear-c[ ]n-cer-ca-re r[-m]-nea ]n-tre-ce-re 1
4
3
2
3
4
2
1 3
4
2
}ntrecerea Literele erau la o ]ntrecere. Mai ]nt]i, litera „A“ ]ncerc[ a citi o carte: — A-a-a. Nimic nu l[murea! — }-]-], continu[ litera „}“. Iar ]ncurc[tur[. — O-o-o, iute ]ncerc[ „O“. }nc[ mai r[u. Cartea r[m]nea necitit[. Numai cu toate literele unite e lumin[ ]n minte.
1
1.
2.
c]n-
n[r
m]i-
m[
t]-
ne
]n-
cet
c]i-
tec
r]-
ne
locul
]nt]i.
Lucian 1
52
are
`~
ro-m`n ro-m`-nesc Ro-m`-ni-a
L[utarii Tat[l lui Mircea e un l[utar cu renume. A concertat cu „L[utarii“ ]n multe \[ri. Anul trecut a c]ntat ]n Ucraina, Letonia, Italia. Acum e ]n Rom`nia. Are mul\i amici rom`ni. Traian c]nt[ la nai, Luca la ocarin[, iar Nicu la clarinet. Ce c]ntece minunate au l[utarii!
1. Tat[l lui Mircea a concertat ]n
2.
e a lui Luca. e a Luciei.
cla
o
ri
Ucraina. Rom`nia. Turcia.
e al lui Luca. e al Luciei. 53
s
ca-s[ ca-se sat sa-te cru-ce r[s-cru-ce
soa
e
ste
nii
scri
re
s[
le
La r[scruce La r[scrucea satului se ]nal\[ o troi\[. Tanti Maria ]i l[murea Cristinei: — Iisus, Cristinico, e mereu ]n inimile noastre. Cu El satul nu este s[rac. Mintea omului e mai s[n[toas[. Casele s]nt mai luminoase. } n toate se simte lucrarea lui Iisus.
1. Cu Iisus casele s]nt mai 2. r[scruce troi\[ 54
cruce ]ntret[iere
s[race. ]ntunecoase. luminoase. stea sat
comun[ astru
S So-rin Ste-lu-\a
St]rc, st]rc, cocost]rc!
So-ro-ca Nis-tru soa-re scut e a s t
Cetatea Sorocii Soarele se uita somnoros ]n Nistru. Cetatea Sorocii era la locul ei. Sorin urm[rea ]nserarea cu sora sa, Stelu\a. — Uite, Sorine! Un cocost]rc! — E ca un scut al cet[\ii, surioar[! Soarele m[re\ s-a culcat. Nistrul susura lin.
1. Soarele se uita somnoros ]n
2. ” tare ca ” iute ca
\ [ u e l s t
]nstelat
R[ut. Nistru.
” ]nalt ca ” muncitor ca 55
Cr[ciunul }n cer r[sare steaua, A=terne Cel de Sus L[icere moi ca neaua La ieslea lui Iisus. +i Mo= Cr[ciun r[sare }n seara cu mister. Se mir[ mic =i mare +i c]nt[: „Lerui-Ler...“ Steaua sus r[sare Ca o tain[ mare...
1.
Ieri era un cer cu nori
.
}i cer lui Mo= Cr[ciun o
=i un
.
2. .......
sanie
....... 57
d Aoleu!
din-te den-tist co-dru co-dri dul-ciuri cru-di-t[\i
La dentist tac[ tat[ dac[ iat[ iad[ dat[ taci daci
d/ t
lat[ lad[
toamn[ doamn[
Martinel are din\ii caria\i. Luni mama l-a adus la clinica din codru. Ursule\ul tremura la u=a dentistului. Mo= Martin ]i trat[ din\ii =i ]l ]ndrum[: — S[ nu m[n]nci multe dulciuri, Martinel! — Am ]n\eles, domnule doctor. — +i nu uita s[ consumi c]t mai multe crudi t[\i! 1
1. Unde are loc ac\iunea? ]n codru ]n lunc[
3
2. Ur le
2
4
su \ul
te es C]nd are loc ac\iunea? duminic[ luni 58
la tist den .
D doi-n[ dul-ce du-mi-nici du-ioa-se Doi-ni-\a Do-ru-\u
1.
Da-
Do-
-nu\ -ru 2.
Di- Doi-
-nu
-na
Cine admira natura?
D[-
-rin
-ru\ Doru\u Daniela Doini\a 59
h har-nic ho-t[-r]t Mi-hu Mi-hai
1
3
2
1
2
4
3
1
4
3
Mih[i\[
4
2
C]nd era mic, lumea ]l numea: Mihu, Mih[ie=, Mih[la= sau Mih[i\[. — Mihu e leit tata! sur]dea sora. — Mih[i\[ e mic, dar harnic! ]l l[uda mama. — Mih[la= al meu o s[ ias[ om mare! rostea hot[r]t tata. }ncetul cu ]ncetul, Mihu a crescut mare, harnic =i cuminte. Acum to\i ]l numesc Mihai. Doar mama ]l mai alint[ Mih[i\[. Mihu
locuie=te Orhei ]n
60
]n
ora=ul
Orhei
. . .
H Ho-ri-a Ha-ri-ton
Ie=i, soare, ie=i!
ho-t[-r] ]n-h[-\a ha-mac ho-\o-man
Norul ho\oman Era o duminic[ ]nsorit[. Horia se d[dea hu\a ]n hamac. Hariton citea o carte. Deodat[, cerul s-a ]ntunecat. Un nor ho\oman a ]nh[\at soarele =i l-a ascuns. Horia =i Hariton au hot[r]t s[ c]nte: „Ie=i, soare, ie=i, C[ ]\i dau cire=i,
S[ c]nt[m ]mpreun[, copii!
Luci, soare, luci, C[ ]\i dau =i nuci“.
Norul d[du drumul soarelui =i o lu[ la s[n[toasa. 1.
harnici.
din
2. hamac — mac hotel — . . . haiduc — . . .
Oamenii
halat hotare hain
Hore=ti
s]nt
— ... — ... — ... 61
p p]r-ti-e pri-e-ten poar-t[ lo-pa-t[ Lu-pu Ci-pri-an
Un prieten credincios
s e o n n i e e n t t e t e e e i i r r i p p r p
Cerul cernea din ]n[l\imi mii de stelu\e. Tata croia o p]rtie spre poart[. Ciprian lu[ iute o lop[\ic[. }ncepu =i el s[ arunce neaua ]n p[r\i. — Intr[ ]n cas[, puiule! Ai s[ r[ce=ti! — Nu pot, t[ticule. Aceast[ p]rtie e pentru Lupu. El e un prieten credincios. C]inele d[dea din coad[ mul\umit.
1. Unde are loc ac\iunea? ]n cas[ ]n curte
]n strad[
C]nd are loc ac\iunea? toamna iarna 2. 62
prieteni
are
Cine
s[rac.
e
nu
P P[-ca-l[ P[-c[-li-na P[-c[-li-\a P[-c[-lici p[-c[-leni P[-c[-le=ti
Neamul lui P[cal[ +ti\i cine era P[cal[? Un amic de-al lui T]ndal[. +ti\i c[ =i so\ia sa P[c[lina se numea? Iar scumpa lor copili\[ Era mica P[c[li\a, +i n[stru=nicul lor pici 1.
amic pici onest neam
2.
este
pu=ti rud[ prieten cinstit P[c[le=ti
Era micul P[c[lici. Iste\ii lor cons[teni Erau numi\i p[c[leni. C[ci ace=ti oameni „one=ti“ S-au n[scut ]n P[c[le=ti. P[cal[, c]t a tr[it, Mult[ lume-a p[c[lit! 3. amic mic[ na=tere iste\ Satul 1
prost moarte du=man mare
P
T
] c
[ n
d
a
l
a
l
[ [
pitoresc. 63
b o-bi-cei str[-bun um-bl[ ]m-part
Primi\i colind[torii?
Sa-bi-na
Colind[torii parc[ barc[ par pun p/ b bar bun par[ bar[
Neaua s-a l[sat peste sat. — Au sosit colind[torii! se bucur[ Sabina. — S[-i ascult[m, spune tata. „Noi umbl[m din cas[-n cas[ Noi umbl[m =i colind[m, La acei care ne las[,
Pe Iisus ]l l[ud[m.“
— S]nte\i de laud[, b[ie\i! S[ p[stra\i obiceiul str[bun! Trece\i =i la anul pe la noi!
1.
s]mbure
umbrel[ combin[
2. Sabina ascult[ cu bucurie 64
timbru
ur[torii. colind[torii. c]nt[re\ii.
S[ cre=ti mare, Bucurel!
B bu-ni-ca bu-ni-cul bom-boa-n[ bu-cu-ri-e Bu-cur Bu-cu-rel
Bucurel C]nd ]l ceart[ bunicul, Bucur se duce la bunica. O ia cu bini=orul: — Bunicu\o, m[ doare un dinte. De bomboane trece mai repede... Bunica ]l s[rut[ =i ]i propune: — Hai mai bine s[ ]mpodobim Pomul de Cr[ciun, Bucurel! Peste pu\in timp, un mo= cu plete albe b[tu la u=[. Continu[ oral povestirea.
ta
re
lul
na ca
be sa
da cul
ma le la
ba
bar
1. ....... 2
bombonic[
1
2. bu Bar 3.
.......
bra ]m c[
\a ni bl[ .
Bucur[-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucurel de la Bucure=ti. 65
v v]-nat v]-n[-tor ve-ve-ri-\[ ve-se-l[ po-va-r[ dum-bra-v[ A
v e l a n i
S[ndel, vrei alune?
Micul v]n[tor O veveri\[ vesel[ s[rea iute din ram ]n ram. Avea bl[ni\a de culoarea morcovului. Deodat[, un vreasc trosni sub o povar[. Era S[ndel, un v]n[tor de o palm[. — Hei, veveri\o! se r[sti el. S]nt un v] n[tor iscusit. Am o „pu=c[ de luat vederi“. — Las[ v]natul, S[ndel. Dumbrava e ocrotit[ de stat. Te invit s[ ron\[im alune ]mpreun[!
B
1. Bl[ni\a veveri\ei era ca
. .
2. Mica veveri\[ este vesel[ =i sprinten[. Mama lui Sandu a cump[rat vesel[ nou[. 66
V
Eminescu la Viena Mihai Eminescu este poetul nostru na\ional. El s-a n[scut la Boto=ani, dar a copil[rit la Ipote=ti. }n tinere\e a ]nv[\at la Viena. Acolo s-a ] mprietenit cu scriitorul Ioan Slavici =i cu poeta Veronica Micle. }n timpul liber, ei plecau la teatru, la bibliotec[, la plimbare. Deseori, prietenii ]l ]ndemnau s[ recite ver suri. Eminescu rostea cu duio=ie: „Unde e=ti, copil[rie?...“
Vi-e-na E-mi-nes-cu
Ioan Slavici
Veronica Micle
1. La Viena, poetul cunoscu pe
Veronica Micle. Ioan Slavici. Ion Creang[.
2. Unde a studiat Mihai Eminescu ]n tinere\e? la Ipote=ti; la Boto=ani; la Viena. 67
Evaluare 1.
Cite=te textul.
La s[niu=
La s[niu= e veselie mare. S[niu\ele pornesc la vale. — Cine e primul? ]ntreab[ Paula. — Dorin, ]i r[spunde prietena. — Este de ne]ntrecut! spune Vl[du\. Copiii s]nt bucuro=i.
2.
3.
4.
patinoar. s[niu=.
Copiii s]nt la
ultimul
mare
veselie
vale
triste\e
deal
primul
mic
3
2
3
2
1 1
1
2
3 2
p[m]ntul.
1
3
2
3
de
plapum[
6.
! ? . — C]\i ani ai, br[du\ule
1
3
2 2
1
5.
68
lui Dorin. Paulei.
Prima este sania
3
1 3
acoper[
2
nea
4
O
8.
La patinoar. Unde pleci, D[nu\?
7. Alc[tuie=te oral un text.
3
1 2
4 Ham! Ham!
6 5
69
g Povestea g]=telor Un g]nsac avea ni=te papuci ro=ii. Odat[, trec]nd peste g]n-sac un pod, ]i sc[p[ ]n g]rl[. — Vai! Am r[mas descul\! se t]nguia s[rmanul g]nsac. g]=-te Tot neamul g]=telor s-a gr[bit s[ caute papucii, dar nu g]-g]-ia i-a g[sit. g]-g]-ie +i acum, dac[ treci pe l]ng[ un c]rd de g]=te, ele g]g] ie sup[rate.
gra-b[ gr[-bit
1. stol ciread[ turm[ c]rd hait[ roi 3. 70
oi cocori lupi albine vaci g]=te
2.
coco=i gogo=i cros c ]t gros g ]t c/ g car[ coal[ gar[ goal[
L]ng[ un gard, g]nsacul =i g]sca g]g]ie ]ng]ndura\i: „Ga–ga–ga! Ga–ga–ga!“.
G Bravo, Gruia!
Gru-ia Gre-ta Gri-go-ra= glas gla-suri ho t[ r ] t
Gruia cel voinic
c n i r t e u p
Glasurile copiilor au amu\it. Spectacolul a ]nceput. Greta =i Grigora= au uitat de toate. Ei urm[resc b u c u r lupta dintre Gruia =i dragon. o s Deodat[, voinicul a lovit cu putere =i a r[pus monstrul. c — Gata, e ]nvins! se bucur[ Grigora=. n i i v o — Gruia e mai puternic! spune Greta mul\umit[. Spectatorii aplaud[ st]nd ]n picioare. Cine e?
1. Momentele textului: Lupta cu dragonul Bucuria spectatorilor 1 }nceputul spectacolului
2.
mul gra ba
ga
m[ i
\a u
gu
ur
ra ne 71
ge E=ti ca un rege, br[du\ule!
re-ge le-gen-d[ nin-ge str]n-ge mer-gea pl]n-gea
Legenda bradului
brad codru alun alun[
Pl]ngea un br[du\ ]n inima codrului. Tocmai mergea pe acolo Creatorul Lumii. — Ce suspini, br[du\ule? gutui — Doamne, p]n[ mai ieri cre=team =i eu printre ... pomi. Dar ei r]deau de conurile mele. Mi se str]ngea inima de durere. M-am retras ]n acest desi=. — Nu mai pl]nge, br[du\ule! A=teapt[ s[ dea ... con gerurile. A sosit iarna. To\i copacii erau goi. Numai bradul r[mase ]n haina sa verde ca o mantie de rege.
1. Pl]ngea
un
br[du\
]n
codrului .
inima
.
pl]ngea
.
pl]ngea 1
2. 72
2
4
1
3
2
3
4
1
2
3
1
5
2
4
3
1
2
4
1
3
3
2
Ge Cine e Mo= Ger?
Ge-ta Geor-gel ge-me ge-ne geam gea-muri
Mo= Ger E o iarn[ cumplit[. Copacii gem speria\i de m]nia criv[\ ului. Georgel ]ntreab[: — Mergem la s[niu=, Geta? — S[ se mai potoleasc[ Mo= Ger. — Cine este acest mo=? — E un b[tr]n cu barb[ deas[, gene albe =i plete ninse. Iarna, el coboar[ ca o s[geat[ din mun\ii c[run\i. Aga\[ de stre=ini \ur\uri de sticl[. Pune poduri de cle=tar peste r]uri. Nu e me=ter mai iscusit ca Mo= Ger!
1.
iarn[ barb[ plete
2. gem.
cumplit[ ............. .............
copt
a
gerule\
geros
ger
mun\i ............. gene ............. me=ter .............
Geta 1
cu
cornuri 73
f
foc fla-c[-r[ ful-gu-ie=-te sf[-tu-ie=-te Uf Ciuf foc oc oc oc
Uf =i Ciuf
Afar[ viscole=te. Uf =i Ciuf, doi pitici dr[g[la=i, ocrotesc focul din vatr[. — Ce mai fulguie=te! face Uf. — Mai r[scole=te focul, s[ nu adoarm[! ]l sf[tuie=te Ciuf. — Uite ce sc]ntei mari! se mir[ Uf. — S[ le rug[m s[ sperie viscolul! Un roi de sc]ntei iese prin co=. Viscolul s-a potolit. }n vatr[ focul mai arde.
1.
}n vatr[, focul adoarme. +tef[nel adoarme fericit.
2.
voi f oi
var f ar
v/ f vine f ine
co= 74
3.
vile f ile
F Porunce=te, F[t-Frumos!
fri-c[ fia-re su-fe-r[ ]n-frun-t[ F[t-Frumos Vifor-R[u
F[t-Frumos
2
F[t-Frumos are puteri miraculoase. El st[p] ne=te focul. Potole=te fiarele =i ]i ferice=te pe cei care sufer[. F[r[ fric[ iese ]n fa\a du=manului. Ca un fulger, ]nfrunt[ Viforul-R[u. C]nd obose=te, ]i s]nt de folos prietenii: soarele =i luna, apa vie, f]nt]na pove=tilor, calul ]naripat, firul de iarb[, fluierul fermecat. Faptele lui s]nt frumoase. Frumos ]i este =i sufletul.
3
1
4
3
5
2
2
3
1
1.
F[t-Frumos.
al
e
Fluierul
lui
1
2. du=man vie iubire
moart[ prieten ur[
iese bun frumoase
ur]te intr[ r[u 75
j C]\i ani are stejarul?
de-jun ste-jar Bu-jor Bu-jo-rel
Stejarul lui +tefan-Vod[ a r j t e s
Bujorel e la bunici, ]n satul Cob]lnea. Dup[ micul dejun, a plecat cu bunicul la vie. }n apropierea satului, b[iatul vede un stejar secular. s t e j [r i= s — Bunicule, acesta e stejarul lui +tefan-Vod[? t e j — Da, Bujorel. Cu vreo cinci sute de ani ]n ur m[, [ r oastea Moldovei s-a luptat aprig cu t[tarii. La umbra e l acestui stejar se odihneau o=tenii domnitorului.
1. stejar bujor b[iat umbr[ o=tean 76
— — — — —
stejari ... ... ... ...
2.
pr[=it pr[jit =oc =ale joc =/ j jale =ur[ jur[
J
Hai s[ ne juc[m, copii!
Je-ni-c[ Ja-ne-ta joa-c[ ju-c[-ri-e bu-jori o-braji
La joac[ Jenic[ a ]mbr[cat cojocelul =i a ie=it la joac[. Jujuc[ s-a luat din urma lui. Copiii se jucau cu bulg[ri de nea. Obrajii lor erau rumeni ca bujorii. — Hai s[ facem un omule\! a propus Jenic[. }n scurt[ vreme, omule\ul era gata. — Vai! El tremur[ de frig! a strigat Janeta. }i aduc imediat m[nu=i, c[ciul[ =i fular.
1. ” u=or ca
c[\el
juc[rie
juc[tor
” juc[u= ca
” rumen ca
2.
joc
un
” deas[ ca
e
Jujuc[ 1
juc[u=. 77
gi
Virginia, ia acest colier!
re-gi-n[ pa-gi-n[ gin-ga-=[ ar-gin-tii Vir-gi-ni-a Regina Fulgilor
Visul Virginiei Dup[ ce a ascultat povestea de sear[, Virginia a adormit. }n vis, dintre paginile c[r\ii cu basme, a ap[rut Regina Fulgilor. Ea era ginga=[. Avea gene lungi. Purta straie argintii. — Ai ni=te bijuterii at]t de frumoase! se minun[ feti\a. Regina i-a d[ruit Virginiei un colier sclipitor. Apoi a disp[rut ]n negura nop\ii.
regin[ 1.
3
2
1 1
78
gene straie
3
2 2
2 1
2.
3
2
3
lungi
.........
1 1
3
colier bijuterii
......... .........
Gi
Te ajut eu, Gina!
Gi-cu Gi-na min-ge mingi pl]n-ge pl]ngi A u
Fapta lui Gicu
r
O feti\[ cu p[rul =aten pl]ngea pe malul unui lac. S-a apropiat Gicu. — Ce s-a ]nt]mplat, Gina? a ]ntrebat el. De ce pl]ngi? — Am sc[pat mingea ]n ap[, i-a r[spuns ea printre lacrimi. — Nu pl]nge! Te ajut eu! a ]ncercat Gicu s[ o lini=teasc[. }n c]teva clipe, b[iatul a scos mingea. — }\i mul\umesc, Gicu. E=ti un prieten adev[rat.
1.
este
a Ginei. a lui Gicu.
2. P[rul Ginei este =aten. P[rul din livad[ a ]nflorit.
3.
ar
giun
ma
gii
co
gint
gin
legi
u l s
e ] n
c
e a
r c
[ ] n
f o c i a r p r i e
t e n u l l a n
e
v
o i e
.
79
z bar-z[ ber-ze zi-se spu-se zgo-mo-tos g[-l[-gi-os
Berzelor, de unde vine prim[vara?
Berzele Cezara ie=i ]n curte. — Bunicule, au sosit berzele! zise ea bucuroas[. — Aceste p[s[ri, Cezara, s]nt fidele locului unde ]=i fac cuibul. Berzele p[=eau agale pe picioarele lungi. Ele cl[mp[neau zgomotos din cioc. A=a ]i salutau pe st[p]nii casei. Dup[ ce au ref[cut cuibul, berzele s-au ridicat ] n zbor. Ele pluteau lin pe cerul limpede.
1. Berzele plutesc lin pe cerul limpede. Apa de izvor este limpede =i rece. 2. bucurie bucuros
... zgomotos
4. Barza v[zu varza, Varza nu v[zu barza. 80
sare zare sac 3. sar zac zar s/z vars[ vase varz[ vaze
Z
Zmeul nostru e grozav!
Za-ha-ri-a Zam-fir Z]-nel zmeu v[z-duh n[z-dr[-van zbur-dal-nic
Zmeul n[zdr[van Zaharia a f[cut un zmeu din h]rtie colorat[. I-a pus =i coad[ din panglici verzi. Ar[ta grozav. Apoi i-a invitat pe Z]nel =i Zamfir ca s[ ] nal\e zmeul ]mpreun[. — Locul cel mai potrivit e ima=ul de l]ng[ sat, zise Z]nel. — Ai dreptate, c[zu de acord Zamfir. V]ntul zburdalnic smulse juc[ria din m]inile lui Zaharia. Zmeul n[zdr[van plana u=or ]n v[zduh.
1. R[zvan a cump[rat un zmeu colorat. F[t-Frumos a r[pus un zmeu fioros. 2.
zmeu
zmeie
zmeu
zmei 81
che pe-re-che or-ches-tr[ bu-chet bu-che-\el
Orchestra din p[dure
e
c r e i a r r r u u u d d d [ [ [ p p p
E diminea\[. Lini=tea codrului a fost ]ntrerupt[ de un pi\igoi: — Am o veste bun[! Azi, orchestra din p[dure ne prezint[ un concert. V[ chem pe mic =i mare la serbare! Orchestra a fost ]nt]mpinat[ cu aplauze. Graurul ]i zicea din cimpoi. Mierla c]nta la vioar[ ]n pereche cu greiera=ul. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie. — +tiu cui s[ d[ruiesc buchetul de flori! a spus ariciul. Dar voi =ti\i, copii?
1. Mierla c]nta ]n pereche cu
. .
2. Cioc]rlia interpreta o dulce melodie. Costache ]i d[ Anei un m[r dulce. 82
Che che-ie che-i-\[ che-mat pe-re-che
Chei\a fermecat[ Era odat[ o fat[ de ]mp[rat frumoas[ f[r[ de pereche. Ea a g[sit un sipe\el de aur. Ursitoarele au spus c[ acel care ]l va descuia, o va lua de mireas[. }ntr-o sear[, la poarta palatului a b[tut un str[in. — Chei\a ce o am e fermecat[! a spus el. — Chema\i str[inul imediat! a poruncit ]mp[ratul. Voinicul a descuiat sipe\elul. }n el se afla un inel cu pietre scumpe. T]n[rul a pus inelul pe degetul prin\esei. Fata a z]mbit fericit[.
1. Momentele textului:
2.
Cine a g[sit cheia de la inima prin\esei?
cheie
Sosirea str[inului la palat 1 G[sirea sipe\elului Bucuria prin\esei Descoperirea inelului 83
chi chip Voi-chi-\a vechi chi-pe=i
Orheiul Vechi C]ndva, Orheiul Vechi a fost o cetate de ne] nvins. Domnitorul avea acolo o=teni chipe=i =i voinici. Odat[ au n[v[lit du=manii. Conduc[torul cet[\ ii le vorbi o=tenilor: — Voinicii mei, aici vom sta ca =oimii! Nici moartea nu ne va clinti din loc! Voichi\a, fata conduc[torului, era frumoas[ la chip =i la suflet. Ziua ea lupta ]n r]nd cu to\i voinicii. Noaptea se strecura ]n bisericu\[. Se ruga pentru via\a o=tenilor =i victoria neamului.
1. Momentele textului: N[v[lirea du=manilor Ruga pentru victoria neamului 1 Cetatea de ne]nvins 84
Chi Mor de foame!
Chi-ri-ac chi-ta-r[ chi-\[-ie Chi\-Chi\
P[\ania lui Chi\-Chi\ E noapte. Chiriac doarme lini=tit. Chi\-Chi\ intr[ ]n camer[. Chi\[ie de foame. Ce s[ m[n] nce? C]t ai clipi din ochi, se ca\[r[ pe mas[. L]ng[ chitara lui Chiriac vede un creion. Chi\-Chi\ se repede la el. Creionul ]i zice cu glas prietenos: — +oricelule, =tiu c[ vrei s[ m[ m[n]nci. Te rog doar s[ mai a=tep\i o clip[. Vreau s[ vezi =i tu ultimul meu desen. — Bine! Dar deseneaz[ mai repede! S]nt tare fl[m]nd!
”
Continu[ povestirea oral.
1. „c]t ai clipi din ochi“ foarte repede 2. lini=tit — agitat prietenos — ...
ultimul — ... repede — ...
3. chitarechinelantichitatenorecrea\iechipa 85
ghe ba-ghe-t[ ba-ghe-te ve-ghe ve-ghea-z[ An-ghel An-ghe-li-na
O zi de odihn[
Soarele str[lucitor vegheaz[ ca ziua s[ fie frumoas[. Sub bagheta nev[zut[ a unui dirijor iscusit, c]nt[ p[s[rile. Gelu, Anghel =i Eugen se joac[ ]n curte. gher-ghef Obosit de at]ta zbenguial[, Mot[nache s-a culcat. +i bunica, =i ghemul ei, =i ghergheful Anghelinei — toate se odihnesc duminica.
ghe-me 1.
pisic[ privighetoare ... mamifer
2. soare baghet[ dirijor zi 86
frumoas[ str[lucitor nev[zut[ iscusit
soare raze
ghem ...
Ghe Un iepura=!
Ghe-ra-sim Gheor-ghe ghem ghe-mo-toc ve-ghea su-pra-ve-ghea
Ghemotocul Gheorghe =i Gherasim se ]ntorceau din cr]ng. Deodat[, ei au z[rit un ghemotoc de bl[ni\[ alb[. — Un iepura=! zise Gheorghe. Are o l[bu\[ r[nit[! — S[ lu[m iepura=ul cu noi! }l vom supraveghea p]n[ se va face bine. Acas[, b[ie\ii au f[cut pentru el un culcu= c[ldu\. }l hr[neau cu morcovi, varz[ =i frunze de salat[. Iepura=ul a fost numit .
1. cr]ng r[nit[ ghemotoc 2. locuie=te
cocolo= p[durice v[t[mat[
satul
deodat[ culcu= z[rit
Gelu
]n
observat ad[post brusc
Ghetlova.
1 87
ghi Ghi ghi-o-cel poj-ghi-\[
Bine ai venit, Ghiocel-Voinicel!
ghi-du=i ghim-po=i
Ghiocelul Un ghiocel firav str[punse pojghi\a de z[pad[. Suna din clopo\elul s[u ginga= de r[sunau v[ile: — Fra\ilor, a sosit prim[vara! Ghimpi=or =i Ghimpici s]nt doi arici ghidu=i. Ei au ie=it somnoro=i din culcu=ul lor. — Nu te gr[bi, ghiocelule! au strigat aricii. Ar putea s[ te ]nghit[ Mo= Criv[\! — Nu v[ teme\i, ghimpo=ilor! Soarele darnic a rugat s[ vestesc sosirea prim[verii. }ntreaga natur[ s-a trezit la via\[.
1. Momentele textului: Sfatul aricilor 1 Apari\ia ghiocelului }nvierea naturii 88
2. ghiocel clopo\el arici soare
firav ...... ...... ......
V[ plac ghicitorile, copii?
ghi-ci-toa-re ghi-ci-tori ghioz-dan ghioz-da-ne
Ghicitoare Ghicitoarea-i din bunici – Cine-o =tie-i bun de ghici. Diminea\a din cocioab[ Iese mo=ul =i ]ntreab[: – Ciugur, mugur, mugurei Merg pe drum ]n=ir[\ei Cu ghiozdane ]n spinare. Cine =tie: cine-s oare?
Glum[ 1.
— Care cuvinte s]nt rostite cel mai des de elevi . ! ? — Nu =tiu, doamn[ ]nv[\[toare — Ai dreptate, +treng[rel
2. Ghici!
Covor negru pe perete Are cret[ =i burete. ) . . . . . . . . . . . . (
Linioare, p[tr[\ele }n coperte sub\irele. ) . . . . . . . . . . . . ( 89
x
ta-xi-me-tru ta-xi-me-trist
Paza bun[ trece primejdia rea!
Ma-xim A-le-xan-dru
Graba stric[ treaba
cla-xon cla-xo-n[
Alexandru se gr[bea la un meci de box. — Mam[, plec! M[ a=teapt[ Maxim, spuse Alexandru. Cei doi prieteni au ]ncercat s[ traverseze strada ]ntr-un loc interzis. Un taximetru se apropia ]n plin[ vitez[. Taximetristul claxon[ =i fr]n[ brusc: — Copii, strada se traverseaz[ la semafor sau pe zebr[! ]i mustr[ el. Alexandru =i Maxim au ro=it. De ce oare?
1. La Gr[dina Zoologic[ am v[zut o zebr[. Copiii au traversat strada pe zebr[. 2. Ochiul galben c]nd se-arat[, St[ atent[ lumea . Verdele c]nd str[luce=te, Toat[ lumea se . Deschide ochi ro=u de foc, Toat[ lumea st[ pe . 90
X
Respecta\i regulile de circula\ie!
Xe-ni-a Xe-no-fon xi-lo-fon sa-xo-fon e-xi-gent ex-ce-lent
Extraordinar! Xenia =i Xenofon C]nt[ azi la unison: Xenia — la xilofon, Xenofon — la saxofon.
Rex, c[\elul cel dresat, C]nd se pune pe l[trat, Sare speriat Anton, Brusc apas[ pe claxon!
xo
Poli\istul exigent Are fluier excelent. Muzican\i ca ei — mai rar; C]nt[ extraordinar!
1. +oferul sare speriat =i claxoneaz[. Alexandra pune sare ]n zeam[. 2.
un xilofon saxofon claxon
ni=te ................. saxofoane .................
xer
toate xilofoanele ................. claxoanele 91
Evaluare 1.
Cite=te textul.
O ]nt]mplare ]n codru E diminea\[. }n codru e lini=te. P[rin\ii au plecat dup[ m]ncare. Puii s]nt singuri ]n cuib. Ghidu=ul Cip ]ntreab[ speriat de Cirip: — Cine se aude dintre fragi? — Aoleu! E Ciripica, surioara noastr[! Alarma\i, puii ]=i cheam[ p[rin\ii. Codrul se umple de ciripitul p[s[rilor.
2.
Alege varianta potrivit[.
C]nd are loc ac\iunea? seara iarna diminea\a prim[vara
3.
Unde are loc ac\iunea? la munte ]n codru la mare ]n c]mpie
Desparte ]n silabe cuvintele:
lini=te, ciripit, codru, cuib, surioar[, umple
4.
G[se=te ]nsu=iri potrivite.
dulce prim[var[
5.
r[coroas[ diminea\[
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
lini=te — diminea\[ —
]ntreab[ — alarma\i —
(r[spunde, g[l[gie, calmi, sear[ ) 92
6. Un m[r, Bianca.
Ce s[de=ti, Gicule?
7.
Alc[tuie=te oral un text.
2
1
3
4
93
k
Ce ]nalt[ e =coala micu\ului koala!
ki-lo-me-tru ki-lo-me-tri Ni-ki-ta ko-a-la
Micu\ul koala Elevii privesc plan=a de la tabl[. — Vai, ce ursule\ dr[gu\! se mir[ Nikita. — Acesta nu e urs! ]l contrazice Doina. — Copii, acesta e un mamifer cu pung[, le explic[ doamna ]nv[\[toare. El se nume=te koala. Patria sa, Australia, se afl[ la mii de kilometri. Arborele pe care se ca\[r[ el se nume=te eucalipt. Frunzele lui s] nt hrana preferat[ a micu\ului koala.
1. dr[gu\ a explica arbore a privi se mir[ 94
copac a se uita se uime=te simpatic a l[muri
2. i = z n f r u
f ru n z [
] n f r u n z i t
f r u n z u l i\ [
K
Am o veste bun[!
I nvita \ i
e
Ki-ev Ka-ri-na To-ki-o A-ki-ro
Prietenie }n vacan\[, Liceul „Mihail Kog[lniceanu“ a g[zduit elevi din mai multe \[ri. Copiii s-au ]mprietenit. Drago= i-a fotografiat cu aparatul s[u „Kodak“. }ntr-o zi a adus la =coal[ fotografiile f[cute. Copiii ]=i aminteau cu drag de noii prieteni. — Aceasta e Katia din ora=ul Kiev, zise Mirela. B[iatul ] n c[ma=[ kaki e Akiro din Tokio. — Cei doi s]nt nem\ii Karl =i Karina. — Dragi elevi, spuse doamna ]nv[\[toare. Vara aceasta =i noi vom pleca ]n Lituania, la un liceu din ora=ul Kaunas. — Ura-a-a! S[ vin[ c]t mai repede vacan\a mare!
1. Momentele textului: Vestea ]mbucur[toare Recunoa=terea prietenilor 1 }mprietenirea copiilor
2.
Proverb: Omul se cunoa=te dup[ prieteni. 95
yY qQ wW
Disneyland Disneyland e un or[=el minunat. Aici te po\i distra al[turi de Mickey Mouse, Tom =i Jerry, Yoggi Bear, Woody, Donald Duck =i alte personaje din pove=ti. Alb[-ca-Z[pada =i cei =apte pitici te a=teapt[ ]n c[su\a lor. Sold[\eii de plumb te studiaz[ curio=i la lumina licuricilor. Chip, Dale =i Riquet te invit[ la o plimbare cu trenule\ ul. Dac[ dore=ti, po\i naviga printre pira\i pe un r]u p]n[ la Insula Aventurilor. Vino ]n lumea copil[riei de vis!
96
Pomul ]n\elepciunii C[l[toria ]n lumea literelor fermecate a luat sf]r=it. Copiii s-au a=ezat sub un pom. Privind ]n sus, au ]nm[rmurit. Pe ramuri at]rnau literele din Abecedar. Deodat[ frunzele pomului se leg[nar[. P[s[rile ]ncepur[ s[ c]nte. Literele se luar[ de m]ini =i intrar[ ]n hor[. Pomul ]n\elepciunii vorbi cu glas omenesc: — Dragi copii, ]nv[\[tura e o lumin[ ce face via\a mai senin[!
97
Alfabetul Aa
{[
~`
arici
Ee
Ff
elefant
fluture
Jj Kk juc[rie
Pp
kiwi
p[un
lalea
Rr r]s
Uu \ambal
g]sc[
Ll
Qq
|\
Gg
umbrel[
Vv veveri\[
limbii rom`ne Bb
Cc
barz[
Dd cal
delfin
Ii }]
Hh haltere
inim[
Mm Nn m[r
Ss
Ww
Oo nuf[r
+=
soare
ochelari
Tt =oarece
Xx Yy xilofon
]nghe\at[
tigru
Zz zebr[
Grupurile de litere ce ci
ge
gi ghi ghe che 100
chi
Destinatar:
Bravo, S[ndel!
Expeditor:
101
Limba noastr[ de Alexe Mateevici – fragment –
Limba noastr[-i o comoar[ }n ad]ncuri ]nfundat[, Un =irag de piatr[ rar[ Pe mo=ie rev[rsat[. Limba noastr[-i foc ce arde }ntr-un neam ce f[r[ veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din poveste.
102
1
Vocabular:
mo=ie — aici: p[m]nt str[mo=esc, patrie; piatr[ rar[ — piatr[ pre\ioas[, scump[; rev[rsat — ]mpr[=tiat, risipit, r[sp]ndit. 2
Une=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
limb[ comoar[ 3
neam viteaz
voinic popor
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
moarte viteaz 4
avu\ie grai la= via\[
rar[ arde
se stinge deas[
Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului limb[.
Limba noastr[ e dulce ca mierea. Limba este organul de sim\ al gustului. Limba mare a ceasului se nume=te minutar. ... 5
...
G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuv]ntul limb[:
... limb[ muzical[
sf]nt[ armonioas[
6
Descoper[ proverbul:
mult
7
Vorba
aduce.
dulce
Roste=te repede =i corect:
Tot am zis =i-am zis =i-oi zice, Dar de zis eu n-am mai zis. Zic[ cel ce vrea s[ zic[, Iar eu zic c[ n-am s[ zic. 103
Prim[vara dup[ Spiridon Vangheli
Viscolea ca ]n plin[ iarn[. Casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi. Vr[biile f[ceau larm[ sub strea=in[: — Are baba Dochia obraz sau nu? C]t o s[-=i mai scuture cojoacele peste sat? — M[ duc eu s[ caut Prim[vara! zise un porumbel. Poate s-a r[t[cit pe undeva. Porumbelul a ]nghi\it un gr[unte =i a pornit la drum. }nnopta pe unde putea. Cum se lumina, zbura mai departe. A patra zi a cobor]t l]ng[ un r]u. — Tu e=ti, Prim[var[? a ]ntrebat porumbelul. — Eu. — Ce faci aici? — Scot r]ul de sub ghea\[. Iarna l-a \inut sub lac[t. — Dar unde s]nt p[s[rile tale? — Vin din urm[…
104
1
R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce erau sup[rate vr[biile? Cine a pornit ]n c[utarea Prim[verii? Unde a ]nt]lnit porumbelul Prim[vara? 2
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
zise larm[ viscole=te vin 3
sosesc spulber[ g]lceav[ spuse
G[se=te explica\ia potrivit[:
casele s-au acoperit cu z[pad[
„]n plin[ iarn[“ „scot r]ul de sub ghea\[“
]n toiul iernii
„casele =i-au tras c[ciuli albe pe ochi“ 4
Desparte ]n silabe cuvintele:
larm[ Dochia 5
prim[vara dezghea\[ r]ul
porumbel gr[unte
prim[var[ vr[biile
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
La micul dejun, George a m]ncat un ochi cu =unc[. Mingea a nimerit ]ntr-un ochi de geam.
Mama are ochi alba=tri ca floarea de nu-m[-uita. Un ochi al ma=inii de g[tit s-a defectat. 105
O carte de Constantin Dragomir
O carte aleas[ E ca o cas[ Cu multe neamuri, P[s[ri pe ramuri. O carte rar[ E o comoar[. Cine-o g[se=te, Se-mbog[\e=te. O carte este Ca o poveste, Cine-o cite=te, Acela cre=te. Cine-o cinste=te, Se-nnemure=te Cu omenia, Cu ve=nicia.
106
1
Vocabular:
comoar[ — avere, avu\ie; ve=nicie — vecie, eternitate. 2
Completeaz[ propozi\iile:
O carte aleas[ e ca o O carte rar[ e o O carte este ca o 3
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:
comoar[ — comori; carte — ; cas[ — ; 4
. . . neamuri — neam; ramuri — ; p[s[ri — .
Ce ne ]nva\[ o carte?
Ghici! Cartea ne ]nva\[:
s[ facem fapte bune; s[ iubim adev[rul =i frumosul; s[ ne purt[m cuviincios; s[ ne cinstim neamul; ......................... .
5
Ce reprezint[ cartea pentru tine?
Are foi =i nu e pom, }\i vorbe=te ca un om. +i cu c]t o ]ndr[ge=ti Tot mai mult o folose=ti. (...)
Folose=te c[r\ile, dar p[streaz[-le =i pentru al\ii!
Pentru mine, cartea reprezint[:
o comoar[ de ]n\elepciune; un prieten devotat; un bun sf[tuitor; ......................... . 107
Unirea face puterea – folclor –
Un tat[ avea mai mul\i feciori. }ntre ei intrase o mare ne]n\elegere. Ca s[-i ]mpa pace, ce, tat[l a luat c]teva nuiele. Le-a legat ]ntr-un m[nunchi, m[nunchi, pe care l-a dat fiec[rui fiu pe r]nd: — S[ vedem cine ]l fr]nge! Feciorii nu au putut rupe m[nunchiul. Atunci, tat[l l-a dezlegat. El a dat fiec[ fi ec[ruia c]te o nuia. F[r[ nici o greutate, greutate, feciorii au rupt nuielele. — S[ v[ fie de ]nv[\[tur[, dragii mei! a zis tata. C]t timp s]nte\i s ]nte\i ]mpreun[, nimeni nu v[ poate face nici un un r[u. Dac[ nu ve\i fi uni\i, ve\i c[dea prad[ du= manilor.
108
1
Vocabular:
ne]n\elegere — dezacord, conflict; nuia — vergea, varg[; m[nunchi — aici: leg[tur[ de nuiele.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce voia s[-i ]nve\e tat[l pe feciorii s[i? La ce ]ncerc[ri au fost supu=i ei? Ce pova\[ ai aflat? 3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
ne]n\elegere unire du=man r[u 4
bine prieten dezbinare ]n\elegere
Ce sfat le-a dat tat[l feciorilor s[i?
s[ fie uni\i; s[ se du=m[neasc[; 5
G[se=te ]nsu=irile ce se potrivesc b[tr]nului: b[tr]nului:
ne]n\elept pov[\uitor 6
s[ se ajute reciproc; s[ fie o familie.
conving[tor egoist
Descoper[ proverbul:
fac
multe
sarcina
M]ini
u=oar[. 109
Greierul =i furnica de Alexandru Donici
Greierul ]n desf[tare, Trec]nd vara cu c]ntare, Deodat[ se treze=te C[ afar[ viscole=te, Iar el de m]ncat nu are. La vecina sa furnic[ Alerg]nd, cu lacrimi pic[ +i se roag[ s[-i ajute, Cu hran[ s[-l ]mprumute, Ca de foame s[ nu moar[, Numai p]n’ la prim[var[. Furnica l-a ascultat, Dar a=a l-a ]ntrebat: — Vara, c]nd eu adunam, Tu ce f[ceai? — Eu c]ntam }n petrecere cu to\i. — Ai c]ntat? }mi pare bine. Acum joac[, dac[ po\i, Iar la var[ f[ ca mine.
110
1
Vocabular:
desf[tare — aici: petrecere, veselie. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a f[cut greierul toat[ vara? Dar furnica? Ce s-a ]nt]mplat cu veselul greiera= ]n timpul iernii? Ce a ]nv[\at el din aceast[ ]nt]mplare? 3
Cine poate fi?
neobosit[ lene= nec[jit harnic[ grijulie
trist str]ng[toare fl[m]nd mic[ nep[s[tor 4
Re\ine sensurile diferite ale cuv]ntului var[.
Vara se coc cire=ele. Vara mea locuie=te la Bucure=ti. 5
vara
6
Descoper[ proverbul:
iarna
Joc:
}n\eleptul
face
c[ru\[.
]=i
sanie
=i
Tu e=ti furnica, iar colegul t[u este greiera=ul. Ce sf[turi ]i po\i da?
111
Ciubo\elele ogarului dup[ C[lin Gruia
Odat[, iepurele pornise la iarmaroc s[-=i cumpere ceva de ]nc[l\at. Pe o potec[ se ]nt]lni cu ogarul. El purta ciubo\ele noi-nou\e. — C]t ai dat pe ]nc[l\[ri? — Doi galbeni. — M[ duc s[-mi iau =i eu ciubo\ele de la iarmaroc. — Merg =i eu ]ncolo. Ciubo\ele s]nt, numai bani s[ ai! — Am exact doi galbeni. Au mers ei, au mers, p]n[ a ]nnoptat. — Hai s[ tragem la Hanul Ursului, cu m[tre! propuse ogarul. Mo= Martin ]i osp[t[ cu tot ce avu mai bun. Iepurele gust[ o buc[\ic[ de pl[cint[. Ogarul ]ns[ m]nca de-i trosneau f[lcile.
112
1
Vocabular:
potec[ — c[rare; ogar — c]ine de v]n[toare; galben — aici: moned[ de aur; han — local unde se pot ad[posti peste noapte drume\ii. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde mergea iepura=ul? Ce dorea el s[-=i cumpere? Cu cine s-a ]nt]lnit iepurele? Unde au tras drume\ii peste noapte? 3
Alege explica\ia potrivit[:
m]nca f[r[ poft[
„m]nca de-i trosneau f[lcile“ 4
m]nca lacom
G[se=te ]nsu=iri potrivite:
fl[m]nd
credul
5
„Dezmiard[“ cuvintele urm]nd modelul propus:
ciubote — ciubo\ele; iepure — ; urs — ; 6
ban — bucat[ — pl[cint[ —
; ; .
Formeaz[ cuvinte urm]nd modelul:
]n ]n
noapte ]nnoptat; negru ..............;
]n ]n
nod nor
..............; .............. . 113
Ciubo\elele ogarului – c o n t i n u a r e –
Hangiul se apropie de cei doi drume\i =i le zise: — A\i m]ncat de doi galbeni. Ogarul c[ut[ prin buzunare, dar nu g[si nici un ban. — Am uitat punga acas[. Pl[te=te dumneata, cum[tre! — Cum? Eu n-am m]ncat mai nimic! Dac[ pl[tesc, r[m]n descul\. Ursul ]=i ie=i din fire: — Pl[ti\i, c[ altfel am eu ac de cojocul vostru!... De fric[, iepurele pl[ti. Ogarul se culc[ =i adormi f[r[ grij[. Iepurele ]ncepu s[ pl]ng[. Cum de se l[sase p[c[lit? Deodat[, mintea i se lumin[. }nc[l\[ ciubo\elele ogarului =i ie=i tiptil afar[. Spre ziu[, ogarul se trezi. Pricepu imediat ce s-a ]nt]mplat. Porni iute pe urmele iepura=ului s[-=i caute ciubo\elele. Pe urecheatul din poveste nu l-a putut prinde. Dar de atunci, cum vede un iepure, ogarul se ia dup[ el.
114
1
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine trebuia s[ pl[teasc[ pentru m]ncare? De ce a pl[tit iepura=ul? Cum =i-a f[cut iepura=ul dreptate? 2
Alege explica\ia potrivit[:
„]=i ie=i din fire“
]n\elese ce trebuie s[ fac[ se m]nie
„am eu ac de cojocul vostru“
g[sesc mijloace de a v[ pedepsi
„mintea i se lumin[“ 3
G[se=te cuvintele cu acela=i ]n\eles:
c[rare iarmaroc drume\ 4
t]rg c[l[tor potec[
p[c[lit a osp[ta tiptil
a servi pe furi= ]n=elat
Continu[ =irurile:
” fiin\e: hangiu, drume\, ................; ” lucruri: cojoc, pung[, ................. . 5
Continu[ enun\urile:
” Ogarul fuge mereu dup[ ... . ” Judecata iepurelui a fost ... . 6
Descoper[ proverbul:
=i
7
fapt[
r[splat[.
Dup[
Roste=te repede =i corect:
+i hangiul, =i hangi\a Au un han c]t un an. 115
C]ntec de prim[var[ de +t. O. Iosif
}nfloresc gr[dinile, Ceru-i ca oglinda. Prin livezi albinele +i-au pornit colinda. C]nt[ cioc]rliile Imn de veselie, Fluturii cu miile Joac[ pe c]mpie. Joac[ fete =i b[ie\i Hora-n b[t[tur[. Ah, de ce n-am zece vie\i S[ te c]nt, natur[!
116
1
Vocabular:
a colinda — aici: a umbla din loc ]n loc; imn — c]ntec de slav[; b[t[tur[ — aici: teren b[t[torit. 2
Ce schimb[ri au loc ]n natur[ prim[vara?
3
G[se=te explica\ia potrivit[:
„Ceru-i ca oglinda“ „albinele =i-au pornit colinda“ „C]nt[ cioc]rliile Imn de veselie“ „Ah, de ce n-am zece vie\i S[ te c]nt, natur[!“ 4
este senin poetul regret[ c[ via\a e at]t de scurt[ =i nu va reu=i s[ c]nte natura prosl[vesc frumuse\ea naturii
Cine vorbe=te? Ce gustos e nectarul florilor! Vreau s[ zbor p]n[ la soare!
5
zboar[ din floare ]n floare
Ghici! Din flori picuri de dulcea\[ Str]nge dis-de-diminea\[. (...)
Completeaz[ urm]nd modelul de mai jos:
albin[ — albine — albinele; fat[ — — ; hor[ — — . 6
Ce s-ar ]nt]mpla dac[ nu ar ]nflori gr[dinile, livezile? 117
Cioc]rlia dup[ Ion Ag`rbiceanu
Soarele s-a ]n[l\at biruitor pe cerul senin. Un b[ie\a= se gr[bea s[ ias[ cu oile la p[scut. Deodat[, deslu=i un ciripit. Apoi v[zu =i o rotire ]n v[zduh. Un z]mbet larg ap[ru pe fa\a sa. — Cioc]rlia! strig[ el bucuros. C]nt[ cioc]rlia! L[s[ oile ]n lunc[ =i alerg[ la cel mai apropiat plug: — B[di\[, ai auzit cioc]rlia? — Unde, m[i Iona=? ]ntreb[ un plugar. — Acolo, unde pasc oile mele. — Tu cuno=ti c]ntecul cioc]rliei? — Cum s[ nu-l cunosc? — Dac[ e a=a, a sosit prim[vara! Era chiar vremea. — Auzi? Uite una! Uite ]nc[ una! Ba s]nt trei! Iona= nu mai =tia dup[ care s[ priveasc[. De bucurie, c]\iva b[ie\ a=i ]=i zv]rlir[ c[ciulile ]n sus.
118
1
Vocabular:
lunc[ — =es de-a lungul unei ape; v[zduh — aer; a deslu=i — aici: a auzi. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Ce a observat b[ie\a=ul? Cui i-a spus el bucuria? Ce anotimp a sosit ]n \ar[? 3
Completeaz[ urm]nd modelul:
]n[l\ime — ]n[l\imi — ]n[l\imile; cioc]rlie — — ; c[ciul[ — — . 4
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
fa\[:
5
Formeaz[ propozi\ii:
Cioc]rlia Florile Caisul Oile Tractoarele 6
au ]mp]nzit c]nt[ ar[ se impodobise pasc
duios. c]mpul. gr[dinile. pe ima=. cu flori.
Improvizeaz[ un mic dialog ]ntre cioc]rlie =i b[ie\a=. 119
Tu, iarb[, tot ai mam[? de Grigore Vieru
Tu, iarb[, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c]nd ]nverze=ti, De ea ]\i aminte=ti. Tu, floare, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c]nd ]nflore=ti, De ea ]\i aminte=ti. Tu, steau[, tot ai mam[? De ai, de bun[ seam[, Atunci c]nd te ive=ti, De ea ]\i aminte=ti.
120
1
Cui ]i este dedicat[ aceast[ poezie?
ierbii
florii
stelei
mamei
Ce sentimente exprim[ poetul fa\[ de mam[?
dragoste simpatie 2
]n\eleapt[, grijulie, fraged[, mustoas[, parfumat[, ginga=[, str[lucitoare, mare,
zidesc
fericirea
; ; , ,
; .
M]inile
noastr[.
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt. t
i r o l f n ] a
i e i r r o [ l r f o n l f ]
f l o r [ r e a s [ 5
, ,
Ordoneaz[ cuvintele ]n propozi\ie:
mamei
4
admira\ie ur[
G[se=te =i alte ]nsu=iri pentru cuvintele propuse:
mam[ iarb[ floare stea 3
dispre\ stim[
floare
i c [ c i r f l o
Descoper[ proverbul:
Ascult[ uita
mamei
nu tale.
pove\ele t[u
tat[lui ]nv[\[tura
=i 121
M[rinimie dup[ Emil G]rleanu
Cocost]rcul s-a sculat cu noaptea ]n cap. A intrat ]n balt[. Pe picioarele lungi, trupul lui se leag[n[ agale. R[coarea ]l ]nc]nt[. Deodat[ se opre=te. Pe frunza unui nuf[r, o broscu\[ se bucur[ =i ea de frumuse\ea dimine\ii. C]nd l-a v[zut, biata broscu\[ a ]ncremenit. Cu ochi mari se uit[ la cumplitul du=man. Cocost]rcul o vede. Dar diminea\a e m[rinimos. Ridic[ piciorul, o p[=e=te =i trece m[re\ mai departe. Broscu\ei nu-i vine s[ cread[. De bucurie, sare pe o alt[ frunz[. Apoi, ea, cea dint]i, taie t[cerea dimine\ii: — Oaac!
122
1
Vocabular:
m[rinimie — bun[tate, bun[voin\[; a ]ncremeni — a nu putea face nici o mi=care, a ]mpietri. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
}n ce moment al zilei are loc ]nt]mplarea? Ce a z[rit cocost]rcul pe frunza unui nuf[r? De ce cocost]rcul n-a m]ncat broscu\a? 3
Ordoneaz[ momentele textului:
Bucuria broscu\ei }nt]lnirea cu broscu\a Cocost]rcul la balt[ M[rinimia cocost]rcului 4
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
a intrat lungi noaptea m[rinimos 5
ziua egoist a ie=it scurte
triste\e prieten aproape ridic[
Alege din text ac\iuni ce se potrivesc:
s-a sculat
6
du=man departe coboar[ bucurie
se bucur[
Aten\ie! Un cuv]nt poate avea mai multe ]n\elesuri.
Broasca a
s[rit ]n ap[.
Lia a uitat cheia ] n broasca u=ii. 123
Cu penetul ca sideful de Mihai Eminescu
Cu penetul ca sideful Str[luce=te-o porumbi\[, Cu c[p=orul sub arip[ Adormit[ sub o vi\[. +i t[cere e afar[, Lumineaz[ aer, stele. Mut[-i noaptea, numai r]ul Se fr[m]nt[-n pietricele.
124
1
Vocabular:
penet — totalitatea penelor unei p[s[ri; penaj; sidef — materie alb[, lucioas[, care formeaz[ stratul
interior al unor scoici. 2
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
t[cere noapte se lumineaz[ afar[ 3
se ]ntunec[ zgomot ]n[untru zi
G[se=te explica\ia potrivit[:
„Mut[-i noaptea“ „r]ul se fr[m] nt[“ „Cu penetul ca sideful“ 4
r]ul curge ]ntruna =i tulbur[ t[cerea nop\ii noaptea este t[cut[
„Dezmiard[“ cuvintele:
arip[ — aripioar[; stea — ; 5
cu penele albe, str[lucitoare
r]u — cap —
; .
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.
piatr[
pietrar ]mpietrit
pietricic[ pietr[rie
pietroi 125
Vr[biu\a uituc[ dup[ Leo Butnaru
La ziua de na=tere a ariciului, au venit mai mul\i oaspe\i dec]t la cea a vulpii, deoarece deoa rece el e cuminte =i prietenos. Fiecare invitat i-a adus c]te un dar. C]nd veni r]ndul vr[biu\ei s[ ]nm]neze cadoul, ea zise: — Drag[ Aricic[, ghici ce am aici? Nu =tii! O pereche de cipici! Desf[c]nd o frunz[ de brusture, vr[biu\a scoase cipicii ]mpleti\i din paie. E-he-he! Oaspe\ii au prins a r]de, iar ari ciul a ro=it p]n[ ]n v]rfule\ele ghimpilor s[i. Vr[biu\a Vr[biu\a ]ns[ nu pricepea nimic. Se mai suce=te, se mai ]nv]rte=te =i, deodat[, se love=te love=te cu aripioara peste frunte. — Cum de-am uitat? se ]ntreb[ ea. Ariciul are patru picioru=e, nu dou[, ca noi, vr[biu vr[biu\ele. \ele. Trebuia s[ ]mpletesc ]mple tesc ]nc[ o pereche de cipici!
126
1
Vocabular:
cipici — papuci confec\iona\i din stof[ sau ]mpleti\i din l]n[; brusture — plant[ cu frunze mari =i late. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
De ce la ziua de na=tere a ariciului au venit foarte mul\i oaspe\i? Ce i-a d[ruit vr[biu\a s[rb[toritului? Ce uitase p[s[rica? 3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
cuminte mul\i nimic 4
totul obraznic pu\ini
6
a r[spunde a-=i aminti a pl]nge
„Dezmiard[“ cuvintele:
v]rf — v]rfule\; vulpe — ; frunz[ — ; 5
a r]de a uita a ]ntreba picior arip[ zi
— — —
; ; .
Ce cadouri i-au adus ceilal\i invita\i lui Aricic[?
Roste=te repede =i corect:
Un r]s s-a luat la ]ntrecere cu alt r]s, care a r]s mai mult dec]t primul r]s. 127
Ho\ul
dup[ Tudor Arghezi
}n cutia cu p[l[rii vechi sta un urs de catifea. Ursul fura bomboane, ciocolat[, dulcea\ [, fructe. fruc te. C]nd t[tu\u aducea o cutie cu lucruri dulci, ursul golea numaidec]t cutia. — Cine a m]ncat ciocolata, copii? — Ursul! r[spundea b[iatul. — Dar bomboanele? — Ursul! r[spundeau fata =i b[iatul. }l v[zuser[ am]ndoi. L-au prins de c]teva ori cu dulciurile ]n bra\e, fugind sub canapea. A=a s-a f[cut c[ am trimis ursul ]n pod. }ns[ el fura f ura =i de acolo. acolo. Venea din pod. De copii, ursul nu voia s[ se fereasc[. fe reasc[. }n pod, ]nv[\ase de la urs s[ m[n]nce zah[r =i mielul cu p[rul cre\. }ntr-o zi, t[tu\u se va pune la p]nd[, chiar ]n dulap. C]nd ursul =i mielul vor veni s[ se ]nfrupte, ]l vor g[si pe t[tu\u ]ntre borcane. +i atunci nu =tiu cine va fugi mai repede speriat: mielul, ursul sau t[tu\u.
128
1
Vocabular:
catifea — \es[tur[ fin[; aici: bl[ni\[ moale; a se ]nfrupta — aici: a gusta ceva delicios.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde locuia ursul de catifea? Cine m]nca dulciurile? Cum a fost pedepsit ursul? De ce t[tu\u se pref[cea c[ nu =tia cine e „ho\ul“? 3
Formeaz[ compara\ii:
bl]nd ca un greoi ca un fl[m]nd ca un fricos ca un 4
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
vechi acolo vine 5
aici pleac[ noi
niciodat[ a goli a g[si
a umple a pierde mereu
Desparte ]n silabe cuvintele:
bomboane dulcea\[ ciocolat[
miel b[iat tat[
r[spundea mirosea ]nv[\ase 129
G[urile – folclor –
Tr[ia pe lume un omulean. El avea un fecior neascult[tor. }n loc s[-l pedepseasc[ la fiece fapt[ necuviincioas[, tat[l b[tea un cui ]n u=[. Cur]nd, ea se umplu de cuie. }ntr-o zi, feciorul ]=i ispiti p[rintele: — Tat[, ce-i cu u=a noastr[? De ce-i numai cuie? — Acestea s]nt faptele tale, b[iete. La fiecare fapt[ necuviincioas[, b[team un cui ]n u=[. — Am s[ le scot cu un cle=te, zise hot[r]t b[iatul. — Fie voia ta. }ns[, la fiecare cui scos, va trebui s[ faci o fapt[ bun[. — Bine, tat[, a=a voi face! }n c]\iva ani u=a se cur[\[. B[iatul alerg[ ]ntr-un suflet la tat[l s[u. — Tat[, n-a mai r[mas nici un cui ]n u=[! P[rintele ]i zise oft]nd: — De scos le-ai scos, dragul tatei. Dar g[urile?
130
1
Vocabular:
a ispiti — aici: a ]ntreba; necuviincioas[ — lipsit[ de respect, obraznic[; aici: fapt[ rea. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cum era fiul? Cum a reu=it tat[l s[ schimbe comportarea fiului? Ce a ]n\eles b[iatul? 3
G[se=te cuvinte cu ]n\eles opus:
necuviincios lene= neascult[tor r[ut[cios
— cuviincios — ... — ... — ...
4
Poveste=te despre o fapt[ bun[ f[cut[ de tine.
5
Descoper[ proverbul:
t e = a o n c u
roade, iar
1
P om ul 2
3
fapte.
[ se o m u l p d u dup[
6
Copii, numai fiind harnici =i ascult[tori ve\i deveni m]ndria p[rin\ilor! 131
P[\ania ursului cafeniu dup[ Vladimir Colin
Un urs cafeniu s-a r[t[cit odat[ printre ur=ii albi de la Polul Nord. — Un urs murdar! chicoteau focile. — M-am sp[lat chiar azi-diminea\[! le spuse Martin. Dar focile nu-l crezur[. Sup[rat, Martin plec[. El se ] nt]lni cu ni=te ur=i albi. — Cine-i ur]tul [sta? ]ntreb[ cu dispre\ unul dintre ei. Martin ]ncepu s[ pl]ng[. — De ce pl]ngi? se interes[ o mors[. — Cum s[ nu pl]ng? To\i r]d de mine! Morsa ]i spuse: — Nu mai pl]nge! S[pune=te-te bine din cap p]n[ ]n picioare! Cur]nd, blana lui Martin era plin[ de cl[buci str[lucitori.
132
1
Vocabular:
p[\anie — aici: ]nt]mplare, peripe\ie; a chicoti — a r]de pe ascuns; cl[buci — spum[ f[cut[ de s[punul amestecat cu ap[; dispre\ — lips[ de stim[. 2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Cine s-a r[t[cit printre ur=ii de la Polul Nord? De ce r]deau animalele de Martin? Ce l-a ]ndemnat morsa s[ fac[? 3
G[se=te cuvintele cu ]n\eles opus:
nord murdar ur]t 4
curat frumos sud
pl]nge to\i sus
jos r]de nimeni
„Dezmiard[“ cuvintele:
ap[ — ap=oar[; glas — ; s[pun — ;
blan[ — urs — pui —
; ; .
5
Cum se nume=te ad[postul ursului?
133
P[\ania ursului cafeniu – continuare –
— Vai! Ce urs frumos! strig[ un urs alb. — Ce blan[ alb[ are! se minunar[ =i ceilal\i. Fericit, Martin ]ncepu s[ se joace cu ur=ii cei albi. Deodat[, un munte de ghea\[ se apropie de sloiul pe care se jucau ei. Ur=ii cei albi s[rir[ ]n ap[. Neobi= nuit cu via\a de la Polul Nord, Martin r[mase pe sloi. C]nd ]n\elese ce primejdie ]l p]nde=te, auzi glasul speriat al unei ursoaice: — Puiul meu a r[mas pe sloi! De=i era r[nit de suli\ele de ghea\[, Martin lu[ puiul ]n bra\e =i s[ri cu el ]n ap[. Cl[bucii de s[pun se topir[. Ursul deveni din nou cafeniu. — E=ti un urs bun =i viteaz! spuse ursoaica. }\i mul\umesc, Martin. Nu blana ]l face pe urs, ci fapta lui.
134
1
Vocabular:
sloi — bucat[ de ghea\[ care plute=te pe ap[; primejdie — pericol; ]l p]nde=te — aici : ]l a=teapt[.
2
R[spunde la ]ntreb[ri:
Unde se jucau ur=ii? Ce primejdie ]i p]ndea? De ce r[mase Martin pe sloi? Ce fapt[ a s[v]r=it Martin? Ce i-a spus ursoaica? 3
Completeaz[ conform modelului:
u — unire, umbr[, r — rodie, roi, s — sloi, soare,
4
;
,
; ,
.
Une=te cuvintele cu ]n\eles opus:
fericit alb bun 5
,
negru r[u nefericit
]nsp[im]ntat viteaz frumos
ur]t calm la=
Proverb:
Nu judeca omul dup[ cuvinte, ci dup[ fapte.
135
Moldova |ara mea, Moldova, este locul cel mai frumos, cel mai drag =i cel mai scump. Aici m-am n[scut =i tot aici s]nt r[d[cinile mele: str[mo=ii, bunicii =i p[rin\ii mei. De la Naslavcea la Giurgiule=t Giurgiule=tii r[m]i fermecat de frumuse\ea dealurilor acoperite de vii =i livezi, a codrilor seculari =i a c]mpiilor ]ntinse. Vestit[ este Moldova prin p[m]ntul ei rodnic. Cea mai mare bog[\ie a \[rii s]nt oamenii. Satele noastre s]nt un tezaur de credin\[, de frumoase tradi\ii =i obiceiuri. Chi=in[ul, capitala \[rii, este un ora= cu case moderne, cu str[zi largi =i numeroase monumente. Iube=te-\i patria, copile! Este tot ce avem mai scump.
136
1
Vocabular:
Naslavcea — localitatea cea mai nordic[ din Moldova; Giurgiule=ti — localitatea cea mai sudic[ din Moldova; tezaur — totalitatea bunurilor spirituale ale unui popor; modern — care este nou, actual. 2
Alc[tuie=te oral propozi\ii cu fiecare cuv]nt.
Moldova, moldovean, moldoveanc[, moldovenesc. 3
Re\ine!
Stema =i drapelul s]nt simbolurile statului.
4
Care e p[rerea ta: poate omul s[ tr[iasc[ f[r[ patrie?
5
Ce sentiment ]l leag[ pe om de patrie?
m]ndrie iubire 6
ur[ dor
Memoreaz[ versurile:
Cine a v[zut vreodat[, Cine a v[zut Pui s[ nu-=i iubeasc[ mama Care l-a crescut? Mai frumos dec]t p[m]ntul Din str[mo=i ce-l ai — Este vreun alt plai pe lume, Este vreun alt plai? (Vasile Romanciuc, Patria) 137
Europa Unit[ D[nu\ r[sfoie=te curios atlasul. — Vai, ce drapel frumos, tat[! exclam[ el. O hor[ de stele pe cerul albastru! — Acesta e drapelul Europei Unite, alc[tuit[ din mai multe \[ri. Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima continentului Europa. At]t noi, c]t =i str[bunii no=tri ne-am n[scut aici. — Deci, s]ntem europeni? — Da, fiule. |ara noastr[, deocamdat[, nu face parte din Uniunea European[. Legile ei ] ns[ ne ajut[ =i pe noi. Europa Unit[ ap[r[ omul, natura, pacea =i copil[ria.
138
1
Vocabular:
remarcabile — deosebite, ]nsemnate; atlas — colec\ie de h[r\i geografice; continent — ]ntindere mare de uscat, m[rginit[
de m[ri =i oceane.
2
+tii oare c[…?
Ziua Europei se s[rb[tore=te pe data de 9 mai. Drapelul Consiliului Europei este albastru ca cerul. Pe el este un cerc format din 12 stele. Ele reprezint[ unitatea popoarelor Europei. Num[rul 12 este simbolul perfec\iunii. Moneda unic[ european[ este Euro. 3
G[se=te propozi\ia ]n care cuv]ntul „inim[“ are sens neobi=nuit.
” Republica Moldova se afl[ aproape ]n inima Europei. ” Inima lui D[nu\ a tres[ltat de bucurie. 4
Nu confunda cuvintele „atlas“ =i „atlaz“!
atlaz — \es[tur[ lucioas[ pe o singur[ fa\[. Completeaz[ cu unul din cuvintele de mai sus:
” Elena =i-a cump[rat din libr[rie un ” Croitorul a cusut o fa\[ de plapum[ din de culoare verde. 5
.
Descoper[ proverbul.
st[
unire
}n
puterea.
139
Evaluare FINAL{ 1.
Cite=te textul.
Greierul =i furnica Un greier fl[m]nd a cerut c]teva boabe de la furnic[. — De ce nu ai adunat din var[, frate? a ]ntrebat ea. — Nu am avut timp, a r[spuns greiera=ul. Am c]ntat la chitar[. Furnica a vorbit a=a: — Toat[ vara ai c]ntat? Acum joac[ dac[ po\i! 2.
R[spunde la ]ntreb[ri:
” Cine a cerut c]teva boabe de la furnic[? ” Ce a f[cut greiera=ul toat[ vara?
3.
Alc[tuie=te dou[ propozi\ii cu diferite sensuri ale cuv]ntului var[.
4.
G[se=te c]te dou[ ]nsu=iri pentru fiecare personaj din text.
5.
Scrie cuvintele cu ]n\eles opus:
fl[m]nd — ……; var[ — …….; 6.
Descoper[ proverbul.
de
Munca 1
140
a r]de — ……; a vorbi — ….. .
aur.
br[\ar[
e
Adio, drag Abecedar! de Ion Had`rc[
Tremur[-n vreme parc[ s-ar teme Ultima fil[ din calendar, C[ m-a= gr[bi s-o rup mai devreme: — Adio, drag Abecedar! Dincolo-n noul an m[ a=teapt[ C[r\i minunate, harnice, dar Pa=ii spre ele cine-mi ]ndreapt[? — Adio, drag Abecedar! Tot mai retras departe-n unghere, Bunul meu scump prieten =colar Parc[ mi-ar cere o revedere… — Adio, drag Abecedar! R[m]i cu bine, clasa ]nt]i!
141
A
Mic dic\ionar
alarmat – nelini=tit, ]ngrijorat, alertat aventur[ – ac\iune ]ndr[znea\[ =i riscant[
B baghet[ – be\i=or, nuielu=[, v[rgu\[ basm – poveste brusc – pe nea=teptate, dintr-odat[ buzdugan – m[ciuc[ sau ghioag[ de fier,
folosit[ ]n vechime ca unealt[ de lupt[
C cariat – g[urit de o carie; stricat c[runt – care are fire de p[r alb chipe= – ar[tos, frumos, m]ndru clarinet – instrument muzical de suflat,
f[cut din lemn ]n form[ de tub cu g[uri cle=tar – cristal coal[ – foaie de h]rtie (alb[ sau colorat[) cocioab[ – bojdeuc[, colib[ colier – =irag, salb[ din pietre scumpe criv[\ – v]nt puternic =i rece cros – curs[ sportiv[ de alergare crudit[\i – fructe, legume, verde\uri proaspete a cl[mp[ni – a produce un zgomot cu aripile a claxona – a semnaliza sonor (cu claxonul)
D doin[ – poezie popular[, care exprim[ un
sentiment de dor, de revolt[, de dragoste, fiind ]nso\it[, de obicei, de o melodie adecvat[ dragon – monstru fabulos duios – m]ng]ietor, bl]nd, ginga= duio=ie – sim\ire ginga=[, delicat[ dumbrav[ – p[dure t]n[r[ =i nu prea deas[
E eucalipt – arbore gigant, din frunzele =i
scoar\ a c[ruia se extrage ulei, folosit ]n farmacie =i ]n parfumerie excelent – admirabil, minunat, ]nc]nt[tor, superb exigent – sever, preten\ios, riguros
f
fidel – statornic, devotat, credincios a fr]na – a ]ncetini sau a opri mersul unui
vehicul cu ajutorul fr]nei 142
G
a g[zdui – a primi pe cineva ]n cas[ pentru
o anumit[ vreme ghemotoc – cocolo=, bo\, mototol, ghem gherghef – cadru de lemn sau de metal pe care se ]ntinde o \es[tur[ pentru a fi brodat[; \es[tura de pe acest cadru ghidu= – pozna=, =trengar, glume\, comic ginga= – firav, pl[p]nd g]rl[ – ap[ curg[toare mic[
H hain – r[u la inim[, f[r[ mil[, crud, haps]n hamac – p]nz[ sau plas[ care se ]ntinde
orizontal ]ntre doi st]lpi =i serve=te ca pat mobil sau ca leag[n hangiu – st[p]nul unui han hoinar – persoan[ care umbl[ mult =i f[r[ adres[ ho\oman – =trengar, pozna=
I iesle – jgheab ]n care se d[ m]ncare vitelor ima= – p[=une a interveni – a intra ]n vorb[ iscusit – ]ndem]natic, abil, priceput,
ingenios inamic – du=man, vr[jma=
} ]naripat – plin de elan, av]ntat, ]nsufle\it a ]ndemna – a stimula, a ]ncuraja, a sus\ine a ]ndruma – a c[l[uzi, a ghida, a dirija a ]nfrunta – a \ine piept, a rezista a ]nm[rmuri – a ]ncremeni, a ]nlemni,
a ]mpietri de fric[, de groaz[, de uimire
K kaki – culoare galben[-cafenie cu nuan\e
verzui Kiev – capitala Ucrainei
L lan – suprafa\[ de teren agricol sem[nat[
cu acela=i fel de plante l[icer – covor \[r[nesc de l]n[ l[utar – muzicant popular care c]nt[ la un instrument cu coarde; scripcar
R
legend[ – povestire ]n proz[ sau ]n versuri
care con\ine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explic[ un fapt real lin – 1. domol, lini=tit, potolit; 2. pe=te cu solzi m[run\i care tr[ie=te ]n b[l\i cu apa limpede lunc[ – z[voi, vale
M mamifer – animal care are corpul aco-
perit cu p[r, na=te pui =i ]i hr[ne=te cu laptele s[u mantie – hain[ ca o pelerin[ lung[ =i larg[ care se ]mbrac[ peste celelalte haine meci – ]ntrecere sportiv[ ]ntre dou[ echipe mierl[ – pas[re c]nt[toare de p[dure miraculos – supranatural, uimitor, extraordinar mister – tain[, secret, enigm[ mo=ie – p[m]nt str[mo=esc, patrie
N a naviga – 1. (despre nave) a pluti, ( despre aeronave) a zbura; 2. (despre oameni) a
c[l[tori cu o nav[ sau cu o aeronav[ n[stru=nic – care iese din comun, neobi=nuit a n[v[li – a se n[pusti, a ataca, a cotropi negur[ – cea\[ dens[ nostim – plin de haz, amuzant, simpatic
O oaste – armat[ ocarin[ – instrument muzical popular de
suflat, din argil[ ars[, ]n form[ oval[ =i cu mai multe g[uri o=tean – soldat, militar
P patinoar – teren amenajat pentru patinaj p[\anie – ]nt]mplare, aventur[ pirat – ho\ de mare; persoan[ care se ]mbo-
g[\e=te prin jaf, t]lh[rie etc. p]rtie – c[rare sau drum f[cut prin z[pad[ plan=[ – foaie de h]rtie (mai groas[) pe care s]nt reproduse desene, fotografii sau picturi plumb – metal de culoare cenu=ie-alb[struie pojghi\[ – coaj[, pieli\[, scoar\[ pomet – livad[ povar[ – greutate, sarcin[, ]nc[rc[tur[
renume – nume bun, faim[, prestigiu
S saxofon – instrument muzical de suflat scut – obiect de ap[rare, ocrotire secular – care dureaz[ mai multe secole sipe\el – l[di\[ din lemn cu capac ]n care se
p[streaz[ obiecte de valoare str[bun – str[mo=esc, str[vechi a supraveghea – a observa, a p[zi, a urm[ri a susura – a produce un zgomot lin, u=or, monoton =i continuu
{ =aten – castaniu =oim – pas[re r[pitoare; figurat: om viteaz,
curajos, seme\ =ur[ – construc\ie pe l]ng[ o gospod[rie, ]n care se ad[postesc vitele
T a t]ngui – a scoate sunete jalnice, a depl]nge Tokio – capitala Japoniei
| \an\o= – seme\, m]ndru, fudul
U unison – executare a unei melodii la aceea=i
]n[l\ ime de c[tre un grup vocal sau instrumental ursitoare – fiin\[ imaginar[ despre care se crede c[ are darul de a hot[r] soarta omului la na=tere
V
vag – neclar, nel[murit, confuz v[zduh – aer victorie – reu=it[, biruin\[, izb]nd[ viscol – v]nt puternic ]nso\it de ninsoare vreasc – creang[, ramur[ uscat[ =i desprins[
de pe copac
X
xilofon – instrument muzical de percu\ie
Z zar – cub mic care are pe fiecare dintre fe\e
imprimate puncte de la unu la =ase 143
