Raport de Practica Efes Vitanta Moldova Brewery

Cuprins Capitolul I : Caracteristica de bază a Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA MOLDOVA BREWERY"S.A.. BREWERY"S.A.............................. ........................................................ ..............................................2 ..................2 Capitolul II: Sistemul Si stemul managerial al Î.M. "EFES VITANTA VITANTA MOLDOVA MOLDOVA BREWERY"S.A. BREWERY"S.A.............................. ......................................................... ...........................................15 ...............15 2.1.Planificarea activităţiiîntreprinderii...........................................15 2.2. Structura organizatorică ............................................................. 2.3.Managementul 2.3.Managementul resurselor resurselor umane.................................. umane................................................. ............... 2.4.Managementul riscului............................................................... Capitolul III: Analiza activităţii economico-financiare a Î.M. "EFES VITANTA MOLDOVA MOLDOVA BREWERY"S.A... BREWERY"S.A............................... ........................................................ ............................ 3.1.Indicatorii rentabilităţii................................................................. 3.2.Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor ........................ 3.3. Indicatorii lichidităţii întreprinderii............................................ 3.4. Indicatorii statistici ai acivităţii întreprinderii...........................

1

Capitolul I I. Caracteristica de bază a organizaţiei

Conform Conform legisla legislaţiei ţiei in vigoare vigoare cu privire privire la antrepr antrepreno enoriat riat şi întreprinderi "EFES

VITANTA MOLDOVA BREWERY" este este înregi înregistra strată tă la camera camera de înregist înregistrări rări sub forma de Societate pe Acţiuni "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY din Chişinău" Istoric apariţia berii este plasata cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul cuprins între rîurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o răspîndire rapida în Mesopotamia, Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. în spaţiul nostru nostr u geografic primele relatări despre bere datează de dinaintea erei noastre fiind atestat consumul berei încă în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova

producţia industrială a berei începe în anul 1873,cînd un întreprinzător german pe nume Raps fondează în Chişinău

prima fabrica de bere .Bazele actualei actualei companii companii au

fost puse cu 30ani în urmă în 1974 prin fuzionarea unităţii vechi de producţie cu fabrica nouă ,construită în zona industrială a oraşului . în 1995 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de „VITANTA INTRAVEST". în urmă următo tori riii a fost fost efec efectu tuat atăă o reut reutil ilar aree cons consid ider erab abil ilăă ,noi ,noile le echipamente asigurînd extinderea capacităţii de producţie şi creşterea calităţii  produselor.  produs elor. Pe parcurs parcur s .fiecare .fiec are din mărcile mărci le de bere şi băuturi băutur i răcoritoare a adus în colecţia întreprinderii întreprinderii medalii de aur .argint ,bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale. O nouă nouă etap etapăă în isto istoria ria comp compan anie ieii a înce începu putt în ianu ianuar arie ie 2003,o 200 3,odat datăă cu achiziţi achiziţiona onarea rea pachetu pachetului lui majoritar maj oritar de acţiuni de către „EFES BEVERAGE

GROUP „ ,unul dintre cele mai mari grupuri de profil de pe piaţa europeană europeană a berii. Odată cu schimbarea schimbarea proprietarului proprietarului ,'VITANTA 2

Capitolul I I. Caracteristica de bază a organizaţiei

Conform Conform legisla legislaţiei ţiei in vigoare vigoare cu privire privire la antrepr antrepreno enoriat riat şi întreprinderi "EFES

VITANTA MOLDOVA BREWERY" este este înregi înregistra strată tă la camera camera de înregist înregistrări rări sub forma de Societate pe Acţiuni "EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY din Chişinău" Istoric apariţia berii este plasata cu 7 mii de ani în urmă pe teritoriul cuprins între rîurile Tigru şi Eufrat. Băutura a căpătat o răspîndire rapida în Mesopotamia, Egipt şi prin coloniile greceşti în toată lumea antică. în spaţiul nostru nostr u geografic primele relatări despre bere datează de dinaintea erei noastre fiind atestat consumul berei încă în perioada războaielor romane. Pe teritoriul actualei Republicii Moldova

producţia industrială a berei începe în anul 1873,cînd un întreprinzător german pe nume Raps fondează în Chişinău

prima fabrica de bere .Bazele actualei actualei companii companii au

fost puse cu 30ani în urmă în 1974 prin fuzionarea unităţii vechi de producţie cu fabrica nouă ,construită în zona industrială a oraşului . în 1995 compania a fost privatizată şi reorganizată în Societate pe Acţiuni cu numele de „VITANTA INTRAVEST". în urmă următo tori riii a fost fost efec efectu tuat atăă o reut reutil ilar aree cons consid ider erab abil ilăă ,noi ,noile le echipamente asigurînd extinderea capacităţii de producţie şi creşterea calităţii  produselor.  produs elor. Pe parcurs parcur s .fiecare .fiec are din mărcile mărci le de bere şi băuturi băutur i răcoritoare a adus în colecţia întreprinderii întreprinderii medalii de aur .argint ,bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale. O nouă nouă etap etapăă în isto istoria ria comp compan anie ieii a înce începu putt în ianu ianuar arie ie 2003,o 200 3,odat datăă cu achiziţi achiziţiona onarea rea pachetu pachetului lui majoritar maj oritar de acţiuni de către „EFES BEVERAGE

GROUP „ ,unul dintre cele mai mari grupuri de profil de pe piaţa europeană europeană a berii. Odată cu schimbarea schimbarea proprietarului proprietarului ,'VITANTA 2

INTRAVEST" îşi „EFES VITANT VITANTA A MOLDOV MOLDOVA A BREWER BREWERY" Y" îşi sch schimbă imbă num numele în „EFES aparţinînd industriei alimentare. Capitalul statutar al „EFES VITANTA MLDOVA BREWERY" îl cons consti titu tuia ia la momentul înfiinţării 36198073 milioane lei. Această întreprindere s-a impus pe piaţa internă a Republicii Moldova prin sortimentul de  producţie de înaltă calitate: calitate: •

Bere „ Chişinău " ,"Arc", "Vitanta Premium", „ Efes Pilsener", „Starîîi Melnic"

•

Băuturi Răcoritoare- 6 arome unite sub brendul VIVA : „Limonada",

„ Orange"," Cola „ /'Coacăză Neagră „," Lime", „ Greifruit". •

Apă Minerală REAL cu gaze şi fără gaze

•

Băuturi Slabalcoolice „Coffe Amaretto „," Gin tonic „ ,Red Vodka"

•

Sucurile naturale de import „ Prigat „cu aromă de portocale , kiwi şi  piersic  piersic

• Băuturi răcoritoare din gama Pepsi sunt deasemenea pentru import(anexe 1) Principalele activităţi ale întreprinderii sunt:

• Producerea • Turnarea • îmbutelierea • Vînzarea cu ridicata şi cu amănuntul a băuturilor alcoolice ,slab

alcoolice şi nealcoolice. Produse Produsele le întrepr întreprinde inderii rii se bucură bucură de o vastă vastă extinde extindere re nu num numai ai printre printre rîndurile rîndurile tinerilor dar şi printre rîndurile celor de vîrsta a doua şi a treia, produsele fiind consumate nu numai num ai la noi în Republica Republica Moldova Moldova dar dar şi peste hotare. Relaţiile de cooperare sunt foarte strînse reuşind să importe

3

materia primă de cea mai înaltă calitate din Bulgaria , Franţa ,Ucraina, Olanda Olanda , Cehia Cehia .Angli .Angliaa , Turcia, Moscova.

Facilităţile de care profită Î.M. „EFES VITANTA VITANT A MOLDOVA MOLDO VA BREWERY" BREWERY" S.A. S.A. din partea statului sunt conform Art.24 din legea R.M. cu privire la Bugetul Asigurării Sociale de Stat pe anul anul 2004 NM519-XV NM519-XV din 06.12.2 06.12.2003 003 publicat publicatăă în Monitoru Monitorull Oficial Oficial care care preved prevedee „ Agenţii economici producători care la situaţia din 01.01.2004 nu au datorii faţă de bugetul asigurărilor asigurărilor sociale de stat şi transferă transferă regulat şi integral integral suma obligaţiilor obligaţiilor curente din salariul  plătit pot beneficia solicitarea in baza acordului încheiat cu Casa Naţională Naţi onală de Asigurări Asi gurări Sociale de o reducere a tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii de la 29 % la 25% la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense dacă suma contribuţiilor de asigurări sociale calculate conform tarifului acordat cu reducere este mai mare cu 10 % decît suma contribuţiilor   plătite în aceeaşi perioadă perioadă a anului precedentă şi dacă da că păst pă stre rează ază număr nu mărul ul de person per sonal al angaj an gajat at şi creează noi locuri de muncă". De asemenea mai are şi o susţinere nestatală din partea băncilor care care acordă acordă credi credite te pe termene nelimitate care le-au ajutat să procure utilaje noi în leasing în valoare de 2 mln.dolari. între întrepri prind ndere ereaa este este astă astăzi zi cel cel ma maii ma mare re prod produc ucăt ător or de bere bere .bău .băutu turi ri răcor răcorito itoare are şi slab slabal alco cooli olice ce şi unul unul dintr dintree cei cei ma maii ma mari ri produ producă căto tori ri de apă apă minerală minerală din Moldova. Moldova.'EFES 'EFES

VITANTA MOLDOVA BREWERY „asigură peste 3 A din berea de pe piaţa Moldovei, 14 din cantitate din băuturi răcoritoare 14 % din volumul de apă minerală .Compania este prezentă  pe piaţă prin trei mărci proprii de bere - „Chişinău" „Arc" „"Vitanta Premium" precum şi prin mărcile de import „Efes „"Starîi Melnic". Conducerea „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „ a înţel înţeles es că pentru pentru a-şi menţine menţine poziţiile poziţiile pe piaţă în condiţiile importurilor masive şi a concurenţ concurenţei ei produsul autohton autohton trebuie să satisfacă cerinţele consumatorilor. De aceea aceea pe parcur parcursul sul ultimilo ultimilorr ani 7 mln.de mln.de dolari dolari au fost invest investiţi iţi în modernizarea modernizarea tuturor etapelor ciclurilor de producţie iar pentru anul viitor este preconizat să se cheltuiască 10 mln de dolari. Cu o cifră anuală de afaceri de 47 mln. de dolari întreprinderea este nu doar una din cele mai  prospere întreprinderi moldoveneşti ci şi unul din cei mai mai mari contribuab contribuabili. ili. 4

În 2004 plăţile companiei către bugetul de stat şi cel local au ajuns la suma de 9 mln. de dolari Pe parcursul ultimilor ani consumatorii moldoveni s-au obişnuit să urmărească campaniile  promoţionale organizate de „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY". Sub marca EFES este sponsorizat Festivalul Etno Jazz, ,Vitanta Premium este brandul care susţine „Bienala Teatrală Eugeniu lonescu" ia berea Chişinău este sponsorul oficial al Comitetului Naţional Olimpic din Moldova al Federaţiei Sportului Studenţesc şi al Federaţiei de Tenis de masă. „Chişinău şi-a confirmat renumele de marcă cu adevărat naţională prin susţinerea unor sărbători de amploare :

• Festivalul Berii • Ziua studentului • Hramurile mai multor localităţi Marca VIVA a fost sponsor al manifestărilor organizate de ziua copiiilor şi a unui şir  de evenimente pentru copii şi adolescenţi. în anul 2004 berea „Starîi Melnic „ a fost sponsorul difuzării pe teritoriul Republicii Moldova a campionatului European la Fotbal şi a dat numele celui mai important Festival de muzică rock din ţară. Tot din acest an tradiţionala competiţie de fotbal pentru copii a devenit „Cupa Viva". Fiecare din mărcile de bere şi băuturile răcoritoare produse de VITANTA a adus în colecţia întreprinderii medalii de aur, argint şi bronz la mai multe expoziţii şi tîrguri internaţionale de specialitate.

,, Brewery tour” «Brewery Tour», noul proiect al companiei «Efes Vitanta Moldova Brewery» – cel mai mare  producător de bere din Republica Moldova, este o călătorie memorabilă la fabrică, acolo unde se  produce berea preferata a moldovenilor - berea «Chişinău». Ajungând la fabrica de bere prin intermediul proiectului «Brewery tour», veţi cunoaşte întreg procesul de producere a berii, atât din  punct de vedere teoretic, cât şi practic. Veţi fi martori ai creării, etapă cu etapă, a unei noi cantităţi din băutura preferată. Veţi vedea cum are loc măcinarea malţului ceh veritabil, veţi afla ce reprezintă mustul de bere şi cum miroase adevăratul hamei german. Vi se vor descrie cele mai interesante şi 5

curioase detalii ale artei berăritului. Călătoria se va încheia cu o degustare a celor mai proaspete mostre de bere «Chişinău»! Nu veţi pleca de la fabrică fără cadouri, în special fără legitimaţia de adevărat amator al celei mai populare beri autohtone. E simplu să ajungeţi în «Paradisul berii». Pentru aceasta, este suficient să răspundeţi corect la 3 întrebări din pagina electronică.

6

7

Derularea procesului de producere a berii Tipul de producţie reprezintă totalitatea factorilor cu caracter tehnic şi organizatoric ce caracterizează nomenclatura producţiei fabricate , gradul ei de stabilitate ,volumul producţiei ,gradul de specializare a întreprinderii luate în ansamblul ei ,cît şi subunităţilor  de producţie până la locul de muncă precum şi modul de deplasare a obiectelor muncii de la un loc de muncă la altul în cursul procesului de fabricaţie. Tipul de producţie influenţează şi determină metodele de organizare a producţiei şi a muncii ,structura de producţie a întreprinderii şi a secţiilor ,gradul de înzestrare tehnică a producţiei . Persistă patru tipuri de producţie: •

•

•

Individuală –produsul este complex şi trebuie fabricat într-un singur exemplar  sau într-un număr foarte mic de exemplare.  În serie –sistemul de organizare a producţiei trebuie să fie foarte flexibil pentru a răspunde cererilor formulate de clienţi  În masă–se folosesc procese care combină elemente standardizate sisteme de organizare a producţiei fiind deosebit de rigid şi orice schimbare necesită intervale mari de timp

De proces –un singur produs de mare serie ,printr-un proces unic. Sistemul de organizare nu admite nici o flexibilitate  În cadrul Î.M”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S.A. s-a stabilit tipul de producţie în serie care se caracterizează prin următoarele trăsături : - Constanţa fabricării unei producţii de o nomenclatură relativ redusă - Posibilitatea fixării unor operaţii asemănătoare pe fiecare loc de muncă ceea ce permite introducerea unor utilaje cu un oarecare grad de specializare - Lipsa unei specializări depline a tuturor locuitor de muncă - Mişcarea pieselor de la o operaţie la alta se face în loturi de fabricaţie în scopul reducerii duratei de pregătire şi încheiere pe fiecare piesă. Structura de producţie exprimă forma organizatorică de desfăşurare a procesului de producţie şi reprezintă numărul şi componenţa verigilor de producţie , control şi cercetare ,modul de construire şi organizare internă şi legăturile de cooperare dintre acestea pe linia realizării procesului de producţie. Verigile structurii de producţie sunt considerate : •



Locul de muncă - este acea parte a suprafeţei de producţie a unui atelier  ,sector sau a unei secţii ,dotate cu utilaj şi echipament tehnic corespunzător, 8

destinat executării anumitor operaţii în vederea obţinerii producţiei sau a deservirii procesului de producţie 







Sectoare de producţie  –care reprezintă acea subunitate delimitată sub raport teritorial unde se execută un anumit tip de operaţie tehnologică sau o succesiune de operaţii legate de fabricaţia unei piese sau părţi de produse Atelier de producţie –poate fi constituit ca verigă independentă sau ca parte componentă a unei secţii ,reprezintă acea verigă structurală în cadrul căreia se execută fie aceeaşi activitate sub raport fie sub anumite operaţii succesive necesitate de executarea unui produs sau unei piese. Secţia de producţie  –Se înţelege o verigă structurală determinată tehnic productivă şi organizatoric –administrativ ,în cadrul căreia se execută un produs sau o parte a acestuia sau se desfăşoară un anumit stadiu al procesului tehnologic .Se creează pentru conducere unitară a activităţilor  legate tehnologic atunci cînd volumul de muncă necesită cel puţin trei ateliere de muncă Laboratoare de analiză ,control şi cercetare  – ele se constituie atunci cînd volumul de muncă al acestora necesită cel puţin 5 persoane .În cadrul lor se execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calităţii materiei prime ,produselor sau diferite lucrări cu caracter de studiu sau cercetare

 În cadrul programului de producţie la nivelul unităţii industriale pot calculaţi următorii indicatori valorici principali: livrate sau destinate livrării  Producţia marfă – exprimă valoric rezultatele finale către alte unităţi la export sau pe piaţa internă ori folosite în sectoarele neindustriale ale întreprinderii. Aici se includ: •

•

•

Valoarea produselor finite destinate livrării prin utilizarea materiei prime, materialelor proprii sau achiziţionate Valoarea prelucrării materiei prime şi a materialelor primite de la clienţi Valoarea lucrărilor cu caracter industrial ,executate pentru diferiţi clienţi din afară 9

Valoarea reparaţiilor capitale terminate executate pentru utilajele şi mijloacele de transport proprii, valoarea pieselor de schimb executate de  întreprindere destinate de a fi consumate pentru reparaţiile capitale.  Acest indicator în anul 2004 a constituit 146438283 mln. lei  Producţia globală – include toate elementele care fac parte din producţia marfă la care se mai adaugă: •

Creşterea sau descreşterea stocurilor de semifabricate şi combustibil din producţia proprie

•

Creşterea sau descreşterea stocurilor de producţie neterminată

•

Producţia netă – reprezintă valoarea nou creată în activitatea productivă .Ea poate fi calculată prin două metode



•

•



Metoda de producţie se calculează ca diferenţa dintre valoarea producţiei globale şi cheltuielile materiale PN= PG - ChM

Metoda de reparaţie se calculează prin însumarea directă a următoarelor elemente componente: - retribuţiile - contribuţiile asupra retribuţiilor  - contribuţii la fondul de cercetare ştiinţifică - beneficiul net - alte elemente ale muncii vii Producţia realizată – exprimă valoarea producţiei livrate într-o perioadă de timp şi pentru care s-au efectuat complet operaţiunile de decontare între producător şi beneficiar. Din producţia marfă se scade modificarea stocurilor de producţie finită la depozit şi modificarea stocurilor de producţie descărcată dar neplătită -Ingredientele necesare pentu producerea berii :

1.malţ 2.hamei 3.drojdie 4.apă

- Etapele procesului tehnologic de producere a berii : 1.macinarea maltului 10

Malţul este materia primă de bază utilizată la fabricarea berii. Acesta este produs din orz prin  procesul tehnologic de malţificare, care are loc în secţia de malţificare. Principiul procesului de malţificare este încolţirea orzului. În procesul de malţificare, principalele componente ale orzului sunt transformate în hidraţi de carbon, necesari pentru procesul de fermentare. Se formează amilaza - enzimă care transformă amidonul în maltoză (carbohidrat al malţului). După o perioadă de timp  bine determinată, când toate procesele de transformare ale componentelor sunt finisate, procesul de malţificare este stopat prin uscarea boabelor de malţ. Curentul de aer cald este trecut prin stratul de malţ, apa din bob fiind evaporată până la valori definite concret pentru fiecare tip de malţ fabricat. După aceasta, particulele încolţite sunt separate de boabe. Produsul final al procesului de malţificare este malţul. Măcinarea malţului are ca scop extragerea cât mai completă a principalelor componente din boabele de malţ. Măcinarea se efectuează la moara pentru malţ (des. 1, des. 2). Măcinatul asigură solubilizarea componentelor extractive în apă şi filtrarea cât mai bună din punct de vedere al gradului de limpiditate a mustului. Produsul obţinut la această etapă tehnologică este numit măciniş.

2.brasajul maltului Măcinişul de malţ obţinut în procesul de măcinare se amestecă cu apă în agregatul pentru condiţionarea malţului, după care este transferat în cazanul pentru brasaj (des. 3). Compoziţia obţinută în procesul de brasaj se numeşte plămadă. Plămada este prelucrată printr-un regim termic controlat, după etape bine definite în timp. Parametrii de temperatură şi timp sunt stabiliţi în conformitate cu tipul şi sortimentul de bere fabricat la întreprindere. Brasajul este important pentru activitatea optimă a enzimelor din malţ: amidonul se transformă în componente solubile în apă, carbohidraţi fermentescibili şi nefermentescibili; de asemenea, are loc transformarea şi trecerea în stare solubilă a altor componente din malţul măcinat. Particulele insolubile din plămadă sunt separate în cazanul de filtrare (des. 3) în fază grosieră. Ele reprezintă borhotu Există două procedee de brasaj: 1. Prin infuzie – hidroliza enzimatică şi solubilizarea componentelor din malţ, cu excepţia cojii  bobului. 2. Prin decocţie – se caracterizează prin unul, două, trei decocturi. Procedeul de brasaj prin decocţie oferă posibilitatea utilizării gramineelor nemalţificate: orez, porumb, grâu, orz. Nemalţificatele sunt folosite pentru a conferi berii gust şi aromă specifică.

3. Filtrarea plămezii La această etapă are loc transferul plămezii din cazanul de brasaj în cazanul de filtrare (des. 3), unde are loc separarea fazei grosiere (învelişul bobului şi proteina nehidrolizată) de cea lichidă 11

(mustul de bere). Borhotul de la filtrare este utilizat ca furaj pentru animale, iar mustul de bere este  pompat în cazanul de fierbere.

4.Fierberea cu hamei Fierberea mustului de bere are loc în cazanul de fierbere (des. 4). În cadrul acestui proces este dozat hameiul în câteva etape (des. 5). Hameiul este o plantă perenă cu o durată de viaţă de 3050 de ani, fiind productive, însă, numai plantaţiile de 20-25 de ani şi cu o înălţime de aproximativ 8 m. Aparţine familiei Cannabisaceae, iar toate soiurile de hamei cultivate în prezent aparţin speciei Humulus lupus. În industria berii sunt utilizate conurile de la inflorescenţele plantelor femele, deoarece numai acestea conţin răşini amare şi uleiuri eterice care conferă berii gustul amar şi aroma caracteristică. Compoziţia hameiului are o influenţă decisivă asupra calităţii berii care este fabricată din acesta. Compoziţia chimică a hameiului este : -

răşini amare 18,5%

-

uleiuri esenţiale 0,5%

-

taninuri 3,5 %

-

proteine 20,0%

-

substanţe minerale 8,0%

Celelalte componente sunt - celuloza şi alte substanţe mai puţin importante pentru fabricarea  berii. Cele mai importante componente pentru fabricarea berii sunt răşinile amare şi uleiurile esenţiale. Anume hameiul, în procesul de fabricare, conferă berii gustul şi aroma caracteristică. De asemenea, contribuie la formarea spumei de bere (conţinutul de uleiuri eterice, răşini amare şi taninuri) şi la o mai bună clarificare a mustului, la creşterea stabilităţii acestuia. În timpul procesului de fierbere are loc extracţia componentelor amare şi aromate din hamei  – etapa tehnologică definită hameierea mustului. În acelaşi context, dozarea hameiului la o etapă incipientă conferă berii gustul tipic amar, iar hameiul administrat în must spre finalul procesului de fierbere are ca scop balansarea amărelii, conferind berii o aroma specifică.

5. Clasificarea si răcirea mustului Clarificarea mustului are loc într-un aparat numit Whirpool, care funcţionează pe baza  principiului de hidrociclon. Aici are loc şi sedimentarea particulelor în suspensie (borhotul de hamei,  particule insolubile). Principiul de funcţionare a Whirpool-ului poate fi descris în felul următor – din  partea inferioară, pe direcţie tangenţială, este pompat mustul cu o viteză de maximum 5 m/s. Pe măsură ce aparatul se umple, mustul trece în mişcare liberă. În felul acesta, particulele în suspensie se depun sub formă de sediment pe partea inferioară a aparatului. Apoi, mustul de bere este răcit 12

 până la temperatura de fermentare: pentru drojdia de fermentare inferioară – 7-13°С, iar pentru drojdia de fermentare superioară – 14-25°С. Pentru revigorarea drojdiei, la fermentare, se face aerarea mustului. Rezultatul procesului tehnologic descris este mustul de bere – lichid de culoarea chihlimbarului cu gust dulce-amar şi conţinut de carbohidraţi şi proteină.

6. fermentarea şi maturarea mustului Procesul de fermentare şi maturare a mustului are loc în tancuri cilindro-conice (des. 7), în care este pompat mustul răcit şi este dozată drojdia de bere în flux. Drojdiile reprezintă microorganisme unicelulare care au capacitatea de a transforma hidraţii de carbon (glucidele) în alte substanţe cum ar fi alcoolul şi dioxidul de carbon. În acest scop, în procesul de fabricare a berii, sunt utilizate drojdiile Saccharomyces cerevizae. Procesul de fermentare durează de la 5 până la 7 zile (în dependenţă de sortimentul de bere fabricat), la o temperatură de 10-13°С. Acest timp este necesar pentru ca hidraţii de carbon din mustul de bere să fie transformaţi în alcool, dioxid de carbon şi alte substanţe. La această etapă are loc disocierea şi formarea componentelor secundare ale fermentării, care influenţează considerabil calităţile organoleptice ale berii. La etapa iniţială a procesului de fermentare a mustului are loc multiplicarea intensă a drojdiilor  de bere, dar, pe măsură ce substanţele nutritive se epuizează, iar concentraţia de alcool creşte,  procesul de fermentare încetineşte şi trece în proces de maturare. Concomitent, are loc şi sedimentarea drojdiilor cu formare de sediment. Procesul de sedimentare este stimulat prin scăderea temperaturii din CCT până la -1°С. În funcţie de tipul de fermentare distingem: -

drojdie de fermentare inferioară, care sedimentează pe partea inferioară a CCT (este utilizată la

întreprinderea Efes Vitanta Moldova Brewery S.A.); -

drojdie de fermentare superioară, care se acumulează în partea superioară a CCT. Drojdia

sedimentată este colectată prin partea inferioară a CCT, care are formă conică. Aceasta favorizează colectarea eficientă a biomasei de drojdie. Drojdia colectată va reprezenta  prima generaţie pentru următorul proces de fermentare. Numărul ciclurilor de utilizare a biomasei depinde de următorii factori: calitatea drojdiei, corectitudinea procesului tehnologic, igiena tehnologică. Produsul obţinut în urma fermentării este „berea tânără”, care este apoi supusă  procesului de maturare, la temperatura 0°... -1°С. În timpul acestui proces are loc formarea componentelor organoleptice ce caracterizează gustul şi aroma berii: berea se îmbogăţeşte cu dioxid de carbon, se clarifică şi gustul ei devine complet. 13

7. filtrarea Înainte de a transfera berea la filtrare, sunt efectuate investigaţiile fizico-chimice şi organoleptice de rigoare. Chiar dacă berea corespunde tuturor parametrilor, ea nu este considerată  bună pentru consum, fiind supusă, în continuare, procesului de filtrare. Scopul filtrării este eliminarea celulelor de drojdie, îndepărtarea unor componente proteice şi a polifenolilor, pentru a atinge parametrii necesari de transparenţă. Acest proces are loc în separatorul centrifugal. Utilizarea kiselgurului (rocă sedimentară formată din schelete monocelular de cremene, ce posedă calităţi absorbante) în calitate de material filtrant este considerată cea mai eficientă metodă de înlăturare a sedimentului proteic. Etapa finală a procesului de filtrare este filtrarea prin carton sterilizator, cu dimensiunile porilor mai mici decât cele ale drojdiilor şi ale bacteriilor, ceea ce asigură reţinerea microorganismelor pe suprafaţa filtrului. După filtrare berea este acumulată în tancuri de acumulare numite forfas, la o temperatură joasă.

8. îmbutelierea şi pasteurizarea Berea filtrată este transferată pentru îmbuteliere şi pasteurizare. Berea este un produs alimentar care are un termen de păstrare limitat şi necesită a fi ferită de acţiunile razelor solare şi de îngheţ, fiind păstrată în încăperi curate şi ventilate. Astfel, buteliile în care se ambalează berea sunt spălate minuţios la temperaturi înalte. Starea igienică a buteliilor este strict supravegheată de către laborator. În cazul în care calitatea spălării nu ar corespunde cerinţelor, berea nu ar rezista la termenul de păstrare. Berea este îmbuteliată în ambalaj de sticlă sau PET (des. 9 şi des. 10) şi  butoaie de tip keg, pentru berea la halbă. Pentru a evita activitatea nedorită a microorganismelor pe durata termenului de păstrare, berea este pasteurizată. Există două tipuri de pasteurizare: -

pasteurizare în flux (pasteurizarea berii până la îmbuteliere la temperatura de 70°С);

-

pasteurizarea în pasteurizatorul tunel (pasteurizarea berii îmbuteliate la temperatura 62°С-64°С).

http://berechisinau.md/images/shapca6_3_ro.jpg

Capitolul II II. Sistemul managerial al organizaţiei 2.1 Planificarea activităţii întreprinderii

Pentru a desfăşura o activitate eficientă fiecare unitate economică trebuie să aplice un anumit sistem de planificare. Prin planificare la nivelul întreprinderii se înţelege 14

programarea ,organizarea ,coordonarea şi conducerea pe bază de plan activităţii economice . A planifica înseamnă a concretiza în documente prevederile strategiei şi tacticii adopate pentru o anumită perioadă sub formă de indicatori cantitativi şi calitativi ,termenele la care acestea trebuiesc realizate ,resursele care trebuiesc alocate pentru îndeplinirea lor ,sracinile concrete care revin executanţilor la diferite nivele de conducere şi pe compartimente funcţionale .Planificarea în perspectivă se bazează pe dialogul dintre antreprenor cu cumpărătorii potenţiali în scopul unei mai bune corelări a intereselor lor.  Activitatea de planificare a întreprinderii se clasifică în dependenţă de mai multe criterii : •

 În raport cu obievtivele de dezvoltare se evidenţiază 



Planificare strategică care se realizează de obicei la nivelul conducerii de vîrf pe termen lung Planificare tactică unde acţiunile şi activităţile trebuie efectuate pe termene mai scurte

După orizontul de timp la care se referă

•



 

Planificare de perspectivă care se elaborează pe o perioadă de mai mulţi ani(3-7) Planificare curentă Planificare operativă care decade,săptămînă,schimb,oră

se

elaborează

pe

un

trimestru,o

luna

 În raport cu nivelul ierarhic la care se efectuează

Planificare de corporaţie Planificare la nivel de unitate economică  În raport cu modul de formalizare

Planificare formală Planificare informală  În raport cu conţinutul activităţii de planificare

Planificare tehnico-economică Planificare operativ-calendaristică În cadrul întreprinderii  Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A. sunt utilizate la diferite etape ale procesului de producţie respectivele tipuri de planificări sus 15

numite . Este imposibil desfăşurarea unei activităţi economice fără a avea la bază un plan bine elaborat sau fără a desfăşura o anumită activitate de planificare .Planul poate fi adoptat numai de către proprietar sau de către persoana autorizată de aceasta angajată prin contract de muncă şi care sete responsabilă pentru rezultatele activităţii economice – antreprenorul. El se fixează în primul rînd în contractul dintre agenţii economici . Un plan bun este una din condiţiile de bază ale succesului oricărei întreprinderi care nu trebuie să fie unic pentru toate afacerile deoarece diferă domeniul de activitate a firmelor,scopurile finale ,necesităţile pentru care a fost elaborat.Totuşi el trebuie să conţină in mod obligatoriu unele direcţii ca : 1. Afacerea 

Scopul elaborării



Descrierea pe scurt a afacerii Obiective generale şi specifice



2. Descrierea pieţii  

Clienţii



Segmentul de piaţă



Concurenţa



Produsul sau serviciul

3. Organizarea şi Managementul 

Procesul de producţie



Echipa managerială



Personalul de execuţie

4. Date financiare 

Prezentarea venitului estimat



Bilanţul proiectat

5.Riscuri şă probleme critice 6.Sumarul executiv 7.Anexe

16

Prin strategiile aplicate de  Î.M.„EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY”S. A. se desemnează ansamblul obiectivelor majore ale organizaţiei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare , împreună cu resursele alocate în vederea obţinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizaţiei. Strategiile existente elaborate de întreprindere sunt valabile pe o perioadă de 3-5 ani ca şi cele viitoare . Strategiiile viitoare se bazează pe abordarea corelativă a organizaţiei şi mediului în care îşi desfăşoară activitatea . Prevederile ei au în vedere realizarea unei interfeţe cît mai eficace între firmă şi mediu ,reflectată în perfomanţele organizaţiei.Indiferent dacă managerii sunt conştienţi sau nu strategia reflectă într-o anumită măsură interesele cel puţin ale unei părţi ale stakeholderilor. Prin modul cum este concepută strategia este necesar să aibă în vedere şi să favorizeze desfăşurarea unui intens proces de învăţare organizaţională .Prin aceasta se desemnează nu numai însuşirea de noi cunoştinţe de către salariaţii organizaţiei ,dar şi transformarea lor în noi abilităţi care se reflectă în comportamentele şi acţiunile lor.  În cadrul Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A strategia are de regulă un caracter formalizat îmbrăcând forma unui business plan. Prin fundamentarea sa ,strategia determină o reducere substanţială a riscurilor ce însoţesc orice activitate economică ,în consecinţă în întreprindere se diminuează pierderile ,se ridică moralul personalului. 2.2.Structura organizaţională a Î.M. ”Efes Vitanta Moldova Brewery” S.A Structura organizaţională este considerată scheletul întregului organism care este întreprinderea, funcţionarea căreia este dependentă de modul amplasării şi utilizării resurselor  umane disponibile la o etapă dată. Structura organizaţională este un important subsistem al sistemului de management. Structura organizaţională reuneşte personalul, departamentul şi relaţiile organizaţionale astfel plasate şi constituite încît să asigure premisele economice, tehnice, şi de  personal necesare desfăşurării procesului managerial şi a procesului de execuţie. Structura organizatorică a întreprinderii ”Efes Vitanta Moldova Brewery” permite îndeplinirea obiectivelor stabilite în condiţii cît mai eficiente datorită conducerii competente şi a unui cadru organizatoric raţional.

17

Organizarea întreprinderii desemnează ansamblul proceselor de management prin intermediul cărora se stabilesc şi delimitează procesele de muncă fizică şi intelectuală şi componentele lor precum şi gruparea acestora pe posturi, informaţii de muncă ,compartimente şi atribuirea lor personalului ,corespunzător  anumitor criterii manageriale ,economice ,tehnice şi sociale ,în vederea realizării  în cît mai bune condiţii a obiectivelor previzionate. Structura organizatorică reprezintă ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor  organizatirice astfel constituite încît să asigure premisele organizatorice în vederea stabilirii şi realizării obiectivelor lor previzionate. Structura organizatorică a întreprinderii este o expresie atît a resurselor  umane,materiale,financiare şi informaţionale încorporate cît şi a caracteristicelor mediului  în care acestea îşi desfaşoara activitaţile. Principalele componente ale structurii organizatorice a întreprinderii  Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt urmatoarele:  Postul –care reprezintă ansamblul obiectivelor, sarcinilor,competenţelor şi responsabilitaţilor care revin spre exercitare unui salariat al firmei.  Funcţia –totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici principale  Ponderea ierrhică- reprezintă numarul de salariaţi conduşi nemijlocit de un manager   Compartimentul –ansamblul persoanelor ce efectuiază munci omogene pe acelaşi plasament care contribuie la realizarea aceloraşi obiective şi sunt subordonate namijlocut aceluiaşi manager   Nivelul ierarhic –este format din totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeaşi distanţă ierarhică de adunarea generală a acţionarilor sau de proprierarul unic al firmei  Relaţiile organizatorice –sunt raporturile dintre celelalte subdiviziuni Structura organizatorică a Î.M.”EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” este: Structura ierarhic-funcţională caracterizată prin existenţa componentelor operaţionale şi funcţionale. Executanţii sunt subordonaţi şefului ierarhic.  Organigrama este o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii şi redă o parte din componentele structurii şi anume : •

•

Compartimente

•

Niveluri ierarhice 18

•

Relaţii organizaţionale

•

Ponderea ierarhică Organigrama este un instrument important folosit în analiza managementului firmei şi din punct de vedere al sferei de cuprindere pot fi: •

Organigrame generale

•

Organigrame parţiale

Din punct de vedere al modului de ordonare al compartimentelor şi relaţiilor dintre ele organigramele pot fi: •

Circulare

•

Piramidale

•

Orientate de la stînga la dreapta

. Echipa managerială a  Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY „S.A. constă din 8 top manageri şi 32 Midlle manageri ,toţi avînd studii superioare şi o înaltă calificare. Top managerii răspund pentru primirea deciziilor care determină politica firmei de aceea lucrul lor este complicat iar săptămîna de lucrul este foarte încărcată Midlle managerii avînd un lucru cu caracter variat fiind şi ei un element principal în luarea deciziilor.

Etica managerială paote fi definită drept studiu modului în care deciziile afectează persoanele şi grupurile sociale ,domeniul în care se definesc drepturile şi îndatoririle precum şi regulile pe care trebuie să le respecte persoanele care decid. 2.3.Managementul resurselor umane  Managementul resurselor umane este ştiinţa şi arta elaborării şi implimentării strategiei şi  politicii

de

personal

în

vederea

realizării

cu

maximum

de

eficienţă

a

obiectivelor 

întreprinderii.Importanţa managementului resurselor umane provine de la importanţa resursei avînd ca subiect omul şi că în toate activităţile se află în centrul activităţii. Toate resursele sunt  importante dar omul este cel mai important pentru că le pune în mişcare pe toate.

Politica de personal  Î.M.” EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” S.A include următoarele direcţii principale de activitate: 1. Planificarea Personalului 19

2. Angajarea ,selecţia 3. Pregătirea şi perfecţionarea profesională 4. Remunerarea muncii 5. Garanţiile sociale Planificarea resurselor umane este o activitate specifică întreprinderii “EVMB”.Annual întreprinderea îşî planifică numărul necesar de resurse umane ,inclusive şi numărul necesare la sezon. O activitate a politicii de personal ce rezultă din activitatea de personal este selecţia ,angajarea,reclama posturilor vacante. Pentru posturile din ierarhia superioară şi de mijloc a întreprinderii se face selecţia. Reclama posturilor se face în ziarul” Економическое Обозрение” , „Makler” şi pe site-ul întreprinderii.După ce a fost selectată persoana potrivită i se face cunoştinţă cu obligaţiunile de serviciu,trece controlul medical . Primele două săptămîni de muncă sunt de probă ,dacă persoana în acest timp dă dovadă de pricepere ,dibăcie ,cunoştinţe ea este acceptată la serviciu. Reeşind din specificul activităţii acestei întreprinderi ,din tipurile de produse această întreprindere practică munca sezonieră.Se fac angajari în sezonul de vară pentru postul de muncitor datorită creşterii cererii de produse.Pentru munca sezonieră este specifică „Contract individual de muncă pentru îndeplinirea unei anumite lucrări”. Structura personalului întreprinderii este determinată de : 

Structura pe sexe



Structura pe vârste



Structura după staj în muncă



Structura după studii

La începutul anului 2005 structura pe sexe constituia : 

451 bărbaţi



282 femei

 Aceste cifre ne determină specificul activităţii acestei întreprinderi ,unele munci sunt inaccesibile pentru femei datorită condiţiilor grele şi nocive de muncă ,de aceasta numărul de persoane de gen masculin este mai mare decât cel femenin. O importanţa aparte o are şi structura pe vârsta personalului din cadrul  întreprinderii care este prezentată în următorul tabel: Bărbaţi

Femei

20

   0    3        1    2

   i   n   a    0    2   a    l    <

13 8 21

Permanenţi Temporari Total

159 19 178

   0    4        1    3

   0    5        1    4

   0    6        1    5

76 98 6 4 82 102

   0    6   e    t   s   e    P

54 12 -- -54 12

   i   n   a    0    2   a    l    <

   0    3        1    2

2 7 9

   0    4        1    3

44 26 70

   0    5      1    4

100 9 109

113 3 116

   0    6      1    5

33 3 36

   0    6   e    t   s   e    P

2 -2

Cea mai mare pondere a angajaţilor de gen masculin din total de angajaţi o constituie persoanele de vîrstă cuprinsă în limitele de la 21-30 ani iar majoritatea persoanelor de gen femenin sunt cuprinse în limitele 41-50 ani.

Structura Personalului după studii Bărbaţi    i   r   e   g   a   n   a   m   e    l    l    d    i    M

   i   r   e   g   a   n   a   m   p   o    T

Femei

 .   n    i   m    d   a    i   ş   n    h   e    t  .   s   r   e    P

   i   r    t   ş    i   a    M

   i   r   o    t    i   c   n   u    M

 .   r   o   p   m   e    t    i   r   o    t    i   c   n   u    M

   l   a    t   o    T

   i   r   e   g   a   n   a   m   p   o    T

   i   r   e   g   a   n   a   m   e    l    l    d    i    M

   i   r    t   ş    i   a    M

  n    i   m    d   a    i   ş   n    h   e  .   s   r   e    P

   i   r   o    t    i   c   n   u    M

 .   p   m   e    t    i   r   o    t    i   c   n   u    M

  s    l   a    t   o    T

Medii Medii incomplete Medii speciale

0 0

2 0

5 0

0 0

166 13

28 0

201 13

0 0

1 0

1 0

0 0

160 5

42 0

204 5

0

1

8

0

50

2

62

0

0

10

4

27

3

34

Medii tehnice

0

1

1

0

16

1

19

0

1

6

1

13

0

21

Primare Super.sc.dur Superioare Superioare necomplete Total

0 0 8 0

0 0 25 0

6 25 3 3

0 0 4 0

9 25 46 3

2 0 3 1

11 11 106 7

0 0 0 0

0 0 5 0

0 0 10 1

0 0 14 0

2 0 14 2

1 0 2 0

3 0 40 3

8

25

50

4

328

37

451

0

7

48

19

223

48

282

Din datele tabelei rezultă că la întreprindere 22 % din numărul personalului au studii superioare ,52 % studii medii ,13,6% studii medii speciale ,15,5 % studii medii tehnice ,1,4

21

% studii superioare de scurtă durată ,1,03 % studii superioare necomplete ,1,8 % studii primare .Circa jumătatea din personalul au studii medii. Conducerea întreprinderii întotdeauna a acordat o atenţie deosebită instruirii şi pregătirii personalului. Încă din anii ‘ 80 „ EVMB” a desfăşurat traninguri şi seminare pentru lucrătorii tehnici şi ingineri utilizând jocurile practice şi pe roluri cu scopul căpătării noilor cunoştinţe şi obţinerii deprinderilor la elaborarea strategiei comune de conducere ,planificarea optimă a resurselor financiare, realizarea producţiei de mărfuri . Majoritatea personalului de conducere superior şi mediu cunoaşte Limba Engleză ,aceasta fiind o cerinţă de bază a acestor posturi. Personalul care necesită o pregătire sunt trimişi la cursuri în Anglia ,Moscova, Germania, SUA, Turcia . În anul 2003 conform datelor din „Raportul statistic privind instruirea profesională” au fost profesional perfecţionate 83 de persoane din care 31 conducători şi 52 specialişti. Legătura dintre angajat şi întreprindere este determinată de „Retribuirea muncii , salariu” .În această privinţă conducerea  întreprinderii se obligă: •

•

De a remunera personalul în dependenţă de îndeplinirea sarcinilor de muncă şi conform contractului individual de muncă De a efectua salarizarea salariaţilor în concordanţă cu volumul de realizare a producţiei conform planurilor de muncă şi statele de personal a muncitorilor 

•

De a achita salariul angajaţilor până la data de 20 a fiecărei luni

•

De a compensa lucrul în zilele de sărbători şi de odihnă în bani

•

De a efectua compensarea suplimentului pentru lucrul în timp de noapte

•

•

De a acorda compensări şi retribuiri inclusiv şi pentru munca grea şi munca în condiţii dăunătoare sau periculoase Plata unor premii ,suplimente ,adaosuri de salariu în dependenţă de rezultatele întreprinderii

Garanţiile sociale 

Suma ajutorului material în legătură cu decesul rudelor apropiate  în mărime de 400 de lei iar pentru pensionarii plecată de la  întreprindere 200 de lei



Fiecărui angajat la Crăciun şi sfintele paşti se acordă gratis produse în sumă de 50 de lei

22



La atingerea de către salariaţii întreprinderii a vîrstei de pensionare şi cu un stagiu nu mai mic de 10 ani primesc lunar o pensie din partea întreprinderii de 500 lei



Jubileul de 50 de ani al salariaţilor este remarcat prin achitarea ajutorului material în sumă de 500 de lei

Se acordă unele ajutoare materiale familiilor cu mulţi copii ,familiilor monoparentale . Salariaţilor întreprinderii li se acordă la cerere concediu odată pe an . În afară de concediu , zile de sărbători legale angajaţii mai primesc zile libere în caz de : 

•

Căsătoria-5 zile

•

Căsătoria copilului–3 zile

•

Naşterea copilului – 1 zi

Moartea rudelor apropiate –3 zile  În cadrul „EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” se practică munca în două schimburi pentru secţiile fierbere ,fermentare ,îmbuteliere ,producţie finită. •

Trening organizat de întreprindere cu ajutorul companiei SmartBox Denumirea treningului : ,,Strategii drastice şi uşor de adoptat, specifice departamentului de vînzări” Participanţii: Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii. Scopul proiectul:

-

De a învăţa cum să ,,simtă” clientul De a învăţa cum să influienţeze clientul prin tehnici directe şi indirecte efective Să se simtă încrezut în sine, în situaţii complicate, cu clienţi mai dificili Să cîştige mai mult pe seama majorării vînzărilor  Treningul va dura timp de 3 zile, în fiecare zi se vor desfăşura cîte 4 seminare a cîte 90 minute.

Programul treningului : 1. Despre vînzări. Ce înseamnă în primul rînd comunicarea. Comunicarea – este întotdeauna un mod de influienţă. Toţi oamenii sunt diferiţi, cum să se descurce cu ei. Analiza tranzacţiei.Cum să foloseşti cunoştinţele despre sine şi despre alţii în vînzări. Tipurile de influienţă asupra oamenilor.Specificul influienţei în vînzări.Barierele de comunicare. Trening în diagnosticarea diferenţiată a interlocutorilor(clienţilor) şi specificul primei reacţii. 2.

Cum să descoperi interesele directe şi indirecte ale clientului.Cum să pui întrebările pentru a 23

 primi informaţia necesară şi pentru a îndrepta clientul pe calea dorită de noi. ,,Jocul”de ,,descoperire” a clientului cu ajutorul întrebărilor. 3. Cum ,,să te vinzi” în dependenţă de faptul, cui te vinzi. Regulile de ,,joc” în faţa clientului. Cind să cedezi în faţa clientului. Comportamentul, mimica, glasul – caracteristici necesare în vînzări. 4. Prezentare produselor. Ce, cînd şi de ce să vorbim despre marfă. Tehnici şi modalităţi de argumentare. Folosirea Cuvintelor emotive. Trening pentru înfluienţa emoţionaţă a clienţilor. 5. Dirijarea obiecţiilor şi opiniilor clienţilor. De ce au obiecţii. Ce doreşte clientul ca atere cîn are obiecţii. Cum să ,,dirijăm” cumpărătorul, folosind obiecţiile sale. Cum să înţelegem, cînd clientul ne minte. 6. Desfăşurare discuţiilor cu clientul. Tehnici de a desfăşura o discuţie eficientă cu clientul. Stabilirea relaţiilor de lungă durată cu clienţii. Fiecare participant la acest program va primi in urma acestui trening tot complexul necesar de cunoştinţe practice, specifice cursului şi alte idei de soluţionare a diferitor situaţii .

Organizarea unui tim-building cu ajutorul aceleaşi companii, SmartBox. Participanţii : Managerii de vînzări, Agenţii comerciali, Mercendaizerii. Scopul proiactului :

Dezvoltarea relaţiilor pozitive în interiorul departamentelor  Dezvoltarea sentimentului de încredere în sine şi în colegii de echipă Posibilitatea de a lua decizii rapide în situaţii instabile. Căpătarea deprinderilor de a rezolva o problemă , eficient şi rapid. Dezvoltarea calităţilor de lider şi îniţiator în cadrul grupului şi ridicarea spiritului de membru al grupului. Durata proiectului a fost de o zi, care a avut loc la Orheiul Vechi. Proiectul constă în organizarea unei competiţii, dintre 2 grupuri, formate din 20-30 persoane. Programul proiectului : Jocuri interactive: Inviorare, formarea a două echipe, alegere sloganului Orientare în spaţiu şi găsire comorii. Oriantarea cu ajutorulhărţii şi găsirea comarii, care constă din produse şi alte unelte necesare pentru pregătirea prănzului. Programe sportive : Mersul pe funie, desfacerea păiangenului, trecerea peste păiangenul deteriorat. Jocuri alpinistice : Ridicarea şucătorilor cu ajutorul echipamentelor alpinistice şi lăsarea lui 24

într-un punct deasupra lacului. Echipa trebuie să ajungă în locul necesar , pentru a salva colegii de echipă sau să gasească comoara şi între timp să treacă peste mai multe obstacole. Programul este astfel organizat încît echipele nu pot să-l trecă , decît împreună, ajutîndu-se reciproc. Acest proiect este bun , prin faptul că îi determină pe participanţi să se deschidă, să se împrietenească, fără ca singuri să-şi dea seama. Veselia, zîmbetul, energia şi dorinţa de a concura, bucuria de a cîştiga, posibilitatea de a acorda o mînă de ajutor şi susţinerea colegilor – acesta este Tim-buildingul. Susţinerea organizatorică şi tehnologică este acordată de compania ,,Linia Montana”S.R.L, care este un partener de încredere al companiei SmartBox. Compania Smart Box deasemenea asigură  participanţii cu certificate de asigurare Cart S.A.

2.4. Managementul riscului Riscul reprezintă apariţia unei pierderi în activitatea firmei,are diferite înţelesuri în funcţie de persoanele care sunt implicate în înfăptuirea acestui risc. Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie la locurile de muncă la Î.M. „ EFES VITANTA MOLDOVA BREWERY” sunt prezentaţi în următorul tabel: Locul de muncă Administraţia Secţia îmbuteliere

Secţia fierbere

Riscurile aferente locului de muncă afectarea de către cîmpul electromagnetic al calculatoarelor  curentul electric părţi mobile ale utilajului proiectarea de coiburi din sticlă suprafeţe umede şi lunecoase aburi fierbinte de la maşini de spălat curentul electric dezinfectanţi degajări de keton de la printerele maşinilor de etichetat degajări de aldehidă formică de la maşinile de umflat sticle

aburi fierbinte acid azotic acid caustic dezinfectanţi curentul electric

25

Secţia fermentare

Secţia malţ

Secţia produse finite

Secţia tară

Secţia electrică Pentru electricieni

vase care funcţionează sub presiune degajări de CO2 temoeraturi joase dezinfectanţi - curentul electric concentraţii sporite de colb organic părţi mobile ale utilajului curentul electric exploatarea transportului

intern

gaze de eşapament de la  încărcătoarle moto cu gaze pericolul prăbuşirii stivelor cu producţie finită exploatarea transportului intern gaze de eşapament de la  încărcătoarele moto cu gaze pericolul prăbuşirii cu produse curentul electric curentul electric sub şi peste o

mie w

căderea de la înălţime factorii chimici şi alte riscuri din secţiile unde se lucrează curentul electric acidul sulfuric

Pentru acumulatorişti Secţia AMCşi A

Secţia mecanică Lăcătuşi strungari,sudori

- vase care funcţionează sub presiune - Cădere de la înălţime - factori chimici şi alte riscuri proprii secţiilor 

părţi mobile ale utilajului proiectări de corpuri metalice  în timpul funcţionării maşilior unelte degajări de aerezol,mangan ,ozon în timpul sudării căderi de la înălţime curent electric

26

Secţia transport auto

Accidente rutiere

Secţia vînzări

Utilizarea dezinfectanţilor    Accidente rutiere

Căile de atenuare şi evitare a riscului în întreprindere sunt: •

Garanţiile bancare

•

Clauzele contractuale asiguratorii

•

Elasticitatea ieşirii din contract

•

Intervenţia statului

•

 Acoperirea riscului revolving,gajul,ipoteca.

•

Rezerva compensatorie

•

Compania de asigurare

Un proces formalizat de managemnet al riscului va da rezultate pozitive numai dacă  întreprinderea ia în cinsideraţie toate aspectele acestuia.Performanţa în procesul de management al riscului este dată de calitatea managerilor şi a personalului implicat şi anume de cea mai slabă verigă din cadrul său.Managerii firmei trebuie să se asigure că echoa care realizează managementul riscului este competentă şi a găsit o cale de mijloc  între tehnicizarea excesivă a procesului şi acţiunea pe bază de intuiţie.

27

Capitolul III III.Analiza activităţii economico-financiare a organizaţiei 3.1 Indicatorii rentabilităţii Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea întreprinderii de a cîştiga profit. Rentabilitatea se determină ca raport dintre efectele economice şi financiare obţinute de întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora. Formula de bază a calcululiu rentabilităţii este:  Rentabilitatea =(Efect economic şi financiar / Efort) *100(%)

In practica econmică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă părţile componente ale formulei de bază. în calitate de efect economic şi financiar, la calculul rentabilităţii, se utilizează profitul, dividendele etc, iar în calitate de efort - costul vînzărilor, activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al întreprinderii şi altele. 28

In literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în tr ei categorii: -

indicatorii rentabilităţii producţiei; Indicatorii rentabilităţii activelor;

-

Indicatorii rentabilităţii capitalului.

Eu mă voi referi doar la cei mai principali indicatori ai rentabilităţii, care fiind exprimaţi întotdeauna în procente, reflectă eficienţa diferitor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii. La ei se referă:

Rentabilitatea veniturilor din vînzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine  profit în urma vînzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din vînzări, care poate fi îndreptat Ia acoperirea cheltuielilor perioadei, cît şi la formarea profitului din activitatea operaţională. Acest indicator exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi veniturile din vînzări obţinute de întreprindere şi se determină în baza raportului dintre mărimea  profitului brut şi valoarea veniturilor din vînzări. Formula de calcul al rentabilităţii veniturilor din vînzări este:

 Rentab ilitatea ven itului din v înzăr i=(Profit Bru t / Venit din vînzări)*1 00(%)

Tabelul 2.1 Indicator  2002

2003

2004

2005

i

1 PB(Lei)

2 VV(lei)

98097739

Abaterea

2006 2003-

2004-

2005-

2006-

2002

2003

2004

2005

+54940859

+2534196

+40397924

11145416

16639506

19173702

23213494

+1335642

6

1

3

7

7

22642862

30634956

41457533

47357442

55999918

+7992094

+10822576

+5899909

5

6

3

8

7

1

7

5

+3.75

+0.35

43.32 36.38 40.13 40.48 41.45 -3.19 3 RVV Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

29

2 +86424759

+0.97

 Nivelul acestui indicator reflectă cît de efectiv întreprinderea gestionează vizările, costurile şi preţurile de vînzare ale produselor, mărfurilor şi serviciilor prestate, pentru că scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea profitului. Mărimea lui trebuie să rămînă stabilă sau să crească în dinamică. Micşorarea nivelului acestui raport semnifică despre creşterea costului vînzărilor.  Nivelul ratei profitului brut depinde de influenţa următorilor factori: structura  producţiei vîndute, costuri de produse şi preţul de vînzare. Volumul de producţie nu are influenţă directă pentru că acţionînd şi asupra numitorului şi asupra numărătorului în aceeaşi măsură, influenţa sa devine nulă asupra ratei profitului brut. Volumul producţiei are însă influenţă directă prin costuri, întrucît în condiţiile în care volumul producţiei creşte, costurile se reduc pe unitate de produs pe seama cheltuielilor fixe. In cadrul analizei este necesar de a menţiona factorii ce au provocat modificarea ratei Profitului Brut. in cadrul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, acest indicator a înregistrat valoarea de 36,38%,în 2003 şi a constituit o micşorare de 3,19 puncte  procentuale faţă de 43,32% înregistrate în perioada precedentă. Aceasta însemnînd că la fiecare l eu venit din vînzări întreprinderea a obţinut 36,38 bani profit brut. Factorul nefavorabil asupra ratei profitului brut a fost costul vînzărilor care a înregistrat în 2003 o majorare vizibilă de 66564514(lei), sau cu 52%. În următorii trei ani se observă un ritm de creştere a acestui indicator, ajungindu-se în 2006 la valoarea de 41,45%, o majorare esenţială de 3,75% se observă în 2004, faţă de 2003. Această creştere se datorează majorării venitului din vînzari cu 35%. Ritmul crescător a acesui indicator în dinamică ne demonstrează faptul că întreprinderea îşi gestionează vînzările cît de cît eficient . Rentabilitatea activelor

reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare leu al

investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al indicator i se acordă o atenţie deosebită, unităţii economice de a-şi utiliza cît

mijloacelor 

acestora. In cazul cînd

indicator va fi negativ şi va reflecta

activelor întreprinderii. Actualmente acestui

deoarece nivelul lui demonstrează capacitatea

mai eficient activele sale. Rentabilitatea economică se

determină după următoarea formulă de calcul: 30

 Rentabilitatea

activelor=(Profitul

pînă

la

impozitare/Valoarea

medie

a

activelor)*100(%)

Tabelul 2.2

1 2 3

Indicatori

2002

2003

2004

2005

PPGI(lei ) TA(lei) RA(%)

47345257

53588943

93984469

83013820

195698523

328277299

381639517

24.19

16.32

25.00

Abaterea

2006 20032002

20042003

20052004

73945476

+6243686

+40395526

-10970649

-104955118

542264734

652178308

+53362218

11.33

+16062521 7 -9.32

+109913574

15.30

+13257877 6 -7.87

+8.3

20062005

-3.97

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Rentabilitatea activelor este utilizată de analiticul financiar, în calitate de: -

Indicator al estimării calităţii şi eficienţei gestionării întreprinderii;

-

Indicator al aprecierii capacităţii întreprinderii de a obţine suficient profit de la fiecare leu mijloace investite;

-

Metoda de prognozare a mărimii profitului;

-

Indicator al aprecierii raţionalităţii atragerii surselor împrumutate.

In baza ultimului indicator rezultă că, pentru realizarea unei investiţii întreprinderea să solicite acordarea împrumutului numai atunci, cînd rata dobînzii este rentabilităţii activelor. In acest caz, mijloacele împrumutate vor

poate

inferioară ratei

contribui la sporirea

nivelului rentabilităţii capitalului propriu. Dacă întreprinderea are o rată a rentabilităţii mai mare dccît rata dobînzii la împrumutate, atunci acţionarii pot beneficia de efectul de levier (de

capitalurile

pîrghie financiară) al

îndatorării întreprinderii. Rentabilitatea economică trebuie să permită întreprinderii reînnoirea şi creşterea activelor  sale într-o perioadă cît mai scurtă. De aceea se consideră corespunzătoare o de 25%. In urma efectuării calculelor la întreprinderea

rată mai mare

ÎM,,Efes Vitanta Moldova

Brewery’’SA am observat o tendinţă de reducere,a rentabilităţii activelor, în 2003 faţă de anul precedent.Dacă în anul

precedent RA=24,19%,ceea ce era foarte aproape de mărimea

optimă, în 2003 acesta s-a redus pînă la RA=16,32%, sau cu 7,87 puncte procentuale. Acest nivel al indicatorului e scăzut, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA obţine 16,32 bani profit pînă la impozitare. Acestă modificare a 31

nivelului indicatorului, este determinată de influienţa negativă asupra numărătorului, a cheltuielilor legate de activitatea întreprinderii, prin majorarea acestora în 2003, faţă de 2002 cu 26,4% şi a profitului din activitatea de investiţii, care sa micăorat, în această  perioadă,

cu

436%.În

perioada

următoare,în

2004,

are

loc

o

modificare

îmbucurătoare,atingerea nivelului optim,al acestui indicator, valoarea de 25%.Această situaţie a fost determinată de influienţa directă a rezultatului din activitatea de investţii,care a crescut cu 546,5% ,asupra majorării profitului perioadei de gistiune cu 57,4%.Însă această stare a situaţiei nu durează prea mult , deoarece în următorul an, în 2005, se înregistrează o descreştere a rezultatelor în activitatea economico-financiară, egală cu 10970649 lei, ceea ce a determinat o micşorare a numarătorului cu aproximativ 12%, şi respectiv a rentabilităţii activelor cu 9,32%, acesta din urmă atingînd, în 2005, valoarea de 15,30%. În 2006 diminuarea indicatorului studiat continuă, înregistrînd valoarea de 11,33%, fiind cauzată şi în acest an de micşorarea factorului sus numit cu 9068344 lei.Deci în acest caz nu putem vorbi despre o gestionare destul de eficientă a activelor .

Rentabilitatea capitalului propriu exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate în activitatea sa, prin ea „înţelegem capacitatea întreprinderii de a-şi îmbogăţi proprietarii" . Prin prisma acestui indicator posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut pentru fiecare leu investit în capitalul propriu. Rentabilitatea capitalului propriu exprimă legătura care există între rezultatul financiar şi capitalul propriu, adică ea se determină în baza raportului dintre profitul net şi valoarea medie a captalului propriu: Profit Net  Rentabilitatea financiară=------------------------------------- —

100 (%).

Valoarea medic a CapPropriu

Tabelul 2.3

Indica- 2002 tori 1

PN(lei )

36848252

2003 41479092

2004 75095690

2005 67886068

32

2006 63965655

Abaterea 20032002

20042003

+5296240

+33616598

20052004 -7209622

20062005 -3920413

2 3

CP(lei) RF(%)

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41493985

29.00

25.00

31.00

22.00

19.00

-4.00

+22652910 7 +6.00

+67907396

+29615797

-9.00

-3.00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Este de dorit ca rata rentabilităţii financiare să fie mai mare decît rata medie a dobînzii  pe piaţă, pentru a face atractive acţiunile întreprinderii şi a creşte cursul lor bursier, însă nivelul prea înalt a acestui indicator poate fi rezultatul capitalizării insuficiente şi nu a eficienţei înalte a activităţii întreprinderii. În cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, acest indicator a înregistrat o diminuare pe parcursul acestor cinci ani în medie de 10 puncte procentuale. Analizînd fiecare perioadă în parte, observăm, că doar, în 2003,are loc o micşorare a acestui indicator cu 4%, ceea ce este benefic pentru întreprindere, însă această situaţie sa creat nu datorită nivelului major a profitului net ci a necesităţii corectării rezultatelor perioadelor precedente.În 2004 nivelul acestui raport va întrece chiar şi nivelul din anul 2002, ajungînd la valoarea de 31%. Acest rezultat a fost influienţat de majorare rezervelor prevăzute de stat, cu 63%.În urmatorii doi ani nivelul acestui indicator se micşorează, ajungînd la valoarea de 22%, în 2005 şi de 19% în 2006, această situaţie nu este rău venită pentru întreprindere, deoarece acest nivel al indicatorului se află deasupra nivelului rate dobînzii pe piaţă

3.2 Indicatorii de gestionare a activelor şi pasivelor Indicatorii gestionării activelor caracterizează gradul de eficacitate cu care întreprinderea utilizează activele pe care le are la dispoziţie şi se măsoară prin intermediul unui şi r de indicatori.

Numărul de rotaţii a activelor sau recuperabilitatea activelor caracterizează eficienţa cu care sunt utilizate mijloacele de care dispune întreprinderea, sau de cîte ori vînzările au reînnoit activele într-o perioadă. Formula de calcul este reprezentată astfel: Venturi din vînzări  Numărul de rotaţii a activelor =------------------------------- —=-——---------------(ori). Valoarea __ medie __ a _ activelor 

Tabelul 2.4

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 2003-

33

2004-

2005-

2006-

1 2 3

VV(lei) TA(lei) Nr.A(ori )

2002

2003

2004

2005

226428625

306349566

414575333

473574428

559999187

+79920941

+58999095

+86424759

195698523

328277299

381639517

542264734

652178308

0.93

1.09

0.87

0.86

+16062521 7 -0.22

+109913574

1.15

+13258977 6 -0.22

+10822576 7 +53362218 +0.16

-0.03

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Veniturile din vînzări includ în sine componentele valorice necesare pentru acoperirea consumurilor de producţie, reînnoirea stocurilor de materiale, plata Salariilor, rambursarea creditelor şi acoperirea altor nevoi de dezvoltare şi stimulare a personalului şi acţionarilor. Rezultă că, într-o perioadă de timp, prin componenţa valorică a veniturilor din vînzări, fiecare element de activ va fi reînnoit, iar fiecare datorie va fi achitată. În literatura de specialitate, se recomandă, ca numărul de rotaţii ale activelor la întreprinderile industriale să fie mai mare de 2,5 ori. Un nivel mai mic decît nivelul recomandat, semnifică faptul că întreprinderiea nu comercializează suficiente  produse faţă de activele pe care le utilizează. În urma efectuării calculelor observăm că în anul 2002 Numarul de rotaţie a activelor este de 1,15 ori. În urmatorii patru ani se observă o micşorare a acestui indicator, respectiv in 2003 se înregistrează valoarea de 1,93 ori, în 2004 activele se reînoiesc de 1,09 ori, în 2005 Numărul de rotaţii se reduce la 0,87 ori, iar în 2006 are loc deasemenea o reducere neesenţială, pînă la 0,86 ori. Deci situaţia la ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA este nefavorabilă şi această situaţie  poate fi cauzată de gestionarea proastă a stocuriolor. In mod normal, veniturile din vînzări trebuie să crească, iar activele ce nu aduc nici un profit ar trebui scoase din circuitul economic al întreprinderii.

Durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale exprimă în cîte zile are loc o rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale în cursul unei perioade. Cu cît durata de rotaţie este mai scurtă, cu atît mai eficient întreprinderea îşi organizează relaţiile sale cu furnizorii, determină graficul achiziţiilor şi efectuiază controlul stării stocurilor. Durata înaltă de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale demonstrează existenţa la întreprindere a stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă, ce duce la creşterea riscului de a suporta pierderi.

 Dst=(Stocuri de mărfuri şi materiale/Costul vînzărilor)*360 (zile)

34

Tabelul 2.5

1 2 3

Indicatori

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea

SMM(lei ) CV(lei) Dst(zile)

42371214

60367039

66779293

126235607

132212394

+17995825

+6412254

+59456314

+597678

128330886

194895400

248180272

281837405

327864240

+66564514

+53284872

+33657133

+46026835

119.00

112.00

97.00

161.24

145.17

-7.00

-15.00

+64.24

-16.07

20032002

20042003

20052004

20062005

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” În literatura de specialitate acest indicator se recomandă a fi în jurul valorii de 72 zile. La întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA indicatorul nu se încadraeză în limita recomandată nici într-o perioadă analizată.Cu toate că în anii 2003 şi 2004 se înregistrează o micşorare a acestui indicator de la 119 zile în 2002, la 112 zile şi respectiv la 97 zile, totuşi în 2005 se va ajunge la durata de aproximativ 161 zile.În 2006 durata de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale se reduce la aproximativ 145 zile, însă nici această durată nu este optimală. Această situaţie ne demonstrează că ciclul de producţie este foarte îndelungat, ceea ce şi este specific pentru genul procesului de producţie pe care îl desfăşoară. Modificarea duratei de rotaţie a activelor curente, în mare măsură, depeinde şi de nivelul

vitezei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, care  poate fi determinată astfel: Dcr=(Creanţe pe TS aferente facturilor comerciale/Venit din vînzări)*360(zile

Tabelul 2.6

1 2 3

Indicatori

2002

2003

2004

2005

Cfc(lei) VV(lei) Dcr(zile )

6030603

9373588

11092096

335588326

226428625

306349566

414575333

10.00

11.00

10.00

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

357723404

+3342985

+1718508

+22496230

+2135078

473574428

559999187

+79920941

+10822767

+58999096

+86424759

26.00

23.00

+1.00

-1.00

+16.00

-3.00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery”

Durata de rotaţie a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale caracterizează perioada de aflare a activelor curente sub formă de decontări cu consumatorii. Creşterea valorii creanţelor şi a cotei acestora în suma totală a activelor curente  poate fi cauzată de imprudenţa politicii întreprinderii în domeniul creditării cumpărătorilor  35

din punct de vedere al încasării creanţelor,majorarea volumului vînzărilor sau insolvabilitatea unor cumpărători. Micşorarea valorii creanţelor pe termen scurt se apreciază pozitiv datorită reducerii  perioadei de încasare a acestora. Dac ă val oa rea cr eanţel or es te mi cş or at ă în urma reducerii volumului de vînzări, situaţia creată se apreciază negativ, pe motiv că a avut loc reducerea activităţii de întreprinzător a întreprinderii. In cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA durata de încasare a creanţelor  aferente facturilor comerciale are tendinţa de majorare.În anul 2003 se observă o mică creştere a acestui indicator de la 10 zile în 2002 la 11zile,însă această modificare nu întrece majorarea venitului din vînzări care se majorează cu 37% în 2003, această situaţie se apreciază pozitiv. În 2004 la majorarea venituli din vînzări cu 35%, se înregistrează o diminuare a duratei de încasare a creanţelor cu 10 puncte procentuale. În anul următor situaţia scapă puţin de sub control, indicatorul ajungînd la valoarea de 26 zile, la o majorare a veniturilor de 14%, însă în anul următor situaţia revine la normal, majorarea venitului cu 18% egalînduse cu micşorarea duratei de încasare a creanţelor pînă la 23 zile. In procesul activităţii economico - financiare întreprinderea, pe lîngă folosirea capitalului  propriu, apelează şi la surse împrumutate de finanţare. In consecinţă se formează totalitatea datoriilor întreprinderii. Analiza structurii surselor de formare a patrimoniului întreprinderii se efectuiază în scopul aprecierii stabilităţii financiare a întreprinderii sau, cu alte cuvinte, a gradului de dependenţă a întreprinderii de sursele atrase şi împrumutate. Gestiunea datoriilor constă în estimarea posibilităţilor de finanţare prin împrumut şi alegerea variantei optime în funcţie de accesibilitate şi costul capitalului. Unul din cei mai importanţi coeficienţi ai structurii surselor de finanţare reprezintă coeficientul

de autonomie financiară. El reflectă ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii în suma totală a activelor  întreprinderii. Caf=(Capital Propriu/ Total activ)*100%

Tabelul 2.7

Indicator  2002 i

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

36

20042003

20052004

20062005

1 CP(lei) 2 TA(lei) 3 Caf(%)

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41453985

195698523

328277299

381939517

542264734

652178308

+32578776

+22653510 7 +53362218

65.00

51.26

64.00

57.40

52.26

-14.00

+13.00

+67907396

+29615797

+16062521 7 -6.36

+109913574 -5.14

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Anume acest indicator se aplică, de obicei, în sistemul bancar al Moldovei în procesul aprecierii credibilităţii clientului. Din punct de vedere al creditorului, nivelul de siguranţă al acestui coeficient, după părerea preponderentă a specialiştilor, alcătuieşte cel puţin 50%. In acest caz riscul creditorului este minim, pentru că patrimoniul întreprinderii, care este format din surse  proprii, serveşte drept garanţie pentru achitarea tuturor datoriilor faţă de creditori. Dacă coeficientul de autonomie nu atinge cota minimă, atunci conducerii îi va fi greu de obţinut creditele necesare fără mărirea prealabilă a capitalului propriu sau vor primi credite cu condiţii mult mai dure. Întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, la acest capitol nu are de suferit deoarece pe parcursul tuturor celor cinci ani, acest indicator sa aflat în medie între 51-65%. Punctul de vîrf la atins în 2002. cu valoarea de 65%, apoi în 2003 are loc o diminuare de 13.74%, însă în 2004 revine pînă la valoarea de 64%. În 2005 şi 2006 are loc o reducere a indicatorului pînă la 57.4% şi respectiv 52.26%, însă aceste valori sunt peste nivelul minim admisibil. Un alt indicator la fel de important ca şi coeficientul de autonomie financiară este gradul de

 îndatorare pe termen lung faţă de capitalul permanent. GîndTL=(Datorii pe TL/Capital Propriu+Datorii pe TL)*100%

Tabelul 2.8

Indicator  2002 i 1 DTL(lei) 2 CP(lei) 3 GîndTL

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

46920052

46073966

36670162

46783617

146385468

-846086

-226535107

+67907396

+99601851

126829465

168283450

243363557

311270953

340886750

+41453985

+75080107

+67907396

+29615797

37,00

21,49

13,09

13,06

30,04

-16,00

-7,59

-0,03

+17,00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Din punct de vedere al creditorului, creşterea acestei rate în dinamică reprezintă o tendinţă negativă care reflectă majorarea riscului potenţial de a nimeri sub influenţa externă, care nu poate fi controlată de către conducerea întreprinderii sau proprietarii ei. In practica mondială se consideră convenabil nivelul ratei de pînă la 30%. La depăşirea acestui nivel recomandat, atragerea suplimentară a mijloacelor împrumutate pe termen lung urmează să fie oprită. Analizînd situaţia la 37

întreprindere, observăm că aceasta rată se încadrează în limitele convenabile, pe parcursul tuturor  anilor, doar că în anul 2002, acest nivel este puţin depăşit, atingind valoarea de 37%. Dar în anii următori situaţia se normalizează, deoarece odată cu majorarea capitalului propriu în 2003, cu 33%, are loc diminuarea nivelului datoriilor pe TL, cu 2%, astfel gradul de îndatorare ajungînd pînă la 21.49%. În 2004 datoriile continuă să se micşoreze ajungînd la o modificare de 20%, concomitent cu majorarea capitalului propriu cu 45%, rezultînd şi diminuarea nivelului de îndatorare pînă la 13.09%. în anul următor mari modificări nu se observă, deoarece , ambii factori influienţi se majorează în aceeaşi proporţie de 28 puncte procentuale, avînd loc o modificare a indicatorului nesemnificativă de micşorare cu 0,03%. În ultimul an analizat are loc o modificare vizibilă a datoriilor pe TL, de majorare cu aproximativ 213%, odată cu majorarea capitalului propriu cu 94%, ceea ce a determinat şi majorare gradului de îndatorare cu aproximativ 17%, atingind nivelul de 30%, ceea ce este admisibil.

3.3 Indicatorii lichidităţii întreprinderii Analiza lichidităţii Bilanţului contabil ocupă un loc central în aprecierea situaţiei financiare a întreprinderii. Importanţa deosebită a lichidităţii decurge din natura economică a acestui indice. In cadrul echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai importante condiţii de existenţă a întreprinderii pe piaţă—posibilitatea de a-şi onora obligaţiile de plată Ia termenele scadente. Fiind examinată pe o perioadă scurtă ori mai îndelungată de timp, capacitatea de plată semnifică corespunzător lichiditatea Bilanţului contabil sau solvabilitatea pe termen lung. Clasarea activelor în funcţie de capacitatea de a se transforma în mijloace băneşti şi gruparea surselor de finanţare în dependenţă de necesitatea achitării la termenele scadente permite calcularea coeficienţilor de lichiditate. Din definiţia lichidităţii Bilanţului contabil poate fi dedusă formula de  bază a acestui indece:  Lichiditatea=Mijloace de plată disponibile /Obligaţii de plată pe TS 

In funcţie de componenţa numărătorului şi numitorului formulei de bază, pot fi constituite numeroase variante de indicatori ai lichidităţii.

Liciditatea curentă, care presupune comparaţia activelor curente cu datoriile pe termen scurt. Lc=Active curente /Datorii pe TS 

38

Tabelul 2.9

Indicator  2002 i 1 2 3

AC(lei) DTS(lei) Lc

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

53954646

105792416

132434461

178607985

231049301

+51837770

+26642045

+46173524

+52441316

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

2,45

0,93

1,30

0,97

1,40

-1,52

+0,37

-0,33

+0,43

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Acest indice arată dacă întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în sumă deplină în perioada raportată. In literatura de specialitate, mărimea acestui coeficient trebuie să se încadreze în intervalul 1—2. Limita de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt, în caz contrar, întreprinderea va fi insolvabilă. În cazul întreprinderii analizate ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA, în 2002, acest indice depăşeşte puţin limita ajungînd la 2,45, probabil această situaţie a fost creată din cauza procesului îndelungat de producţie, ceea ce a determinat „îngheţarea” stocurilor de mărfuri şi materiale. În anul 2003 , acest indice cade sub valoarea minimă normală pînă la 0,93, factorul care a determinat această situaţie este majorare datoriilor pe TS, cu 419% şi majorarea activelor curente doar cu 96%,ceea ce a determinat acest raport. În următorul an, datorită majorarii nivelului activelor curente cu 25% şi a micşorării nivelului datoriilor pe termen scurt cu 11%, indicele de lichiditate atinge valoarea de 1,3. În anul 2005 nivelul datoriilor  înregistrează o creştere de 81%, iar activele curente cresc doar cu 35% ceea ce a influienţat şi căderea nivelului indicelui pînă la 0,97. În 2006 situaţia se normalizează, coieficientul atingînd valoarea de 1,40, odată cu majorarea act ivelor curente cu 29% şi micşorarea datoriilor pe TS cu 11%.

Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidităţii curente, condiţionat de faptul excluderii din componenţa activelor lichide a stocurilor de mărfuri şi materiale, precum şi a altor active curente. Acest coeficient reflectă cota datoriilor pe termen scurt care întreprinderea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor băneşti, investiţiilor pe termen scurt şi creanţelor pe termen scurt. Li=Mij.băneşti+Inv.pe TS+Creanţe peTS /Datorii pe TS 

39

Tabelul 2.10

Indicatori 1 2 3 4 5

MB(lei) CrTS(lei) DTS(lei) ITS(lei) Li

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

1534074

7605421

16398816

9404652

40102588

+607347

+8793395

-6994164

+30697936

10044034

29039561

15075668

42616025

57840950

+18995527

-13963893

+27540357

+15224925

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

8762395

34144700

0,40

0,60

_ 0,52

-

-

0,28

0,59

-0,12

-5347695 +0,45

-

-

-0,77

+0,17

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Se consideră că mărimea acestui coeficient trebuie să fie mai mare de 0,7. In calculul acestui incicator sînt cointeresaţi creditorii întreprinderii. Din cauza lipsei de investiţii pe termen scurt şi a cotelor foarte mici ale creanţelor-18%, şi ale mijloacelor băneşti-3% în cadrul întreprinderii ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA indicele lichidităţii intermediare a înregistrat în 2002 valoarea de 0,52 . Rezultatul în cauză apreciază că doar 52% din totalul datoriilor pe termen scurt pot fi acoperite pe seama creanţelor şi mijloacelor băneşti. În următorul an acest indice continuă să descreacscă, în pofida faptului că cota Mij. Băneşti, Inv. Pe TS şi Creanţelor pe TS se ridică la 36%, ajungînd la valoarea de 0,40. În 2004 indicele atinge valoarea de 0,6 , dar această situaţie oricum nu este destul de îmbucurătoare, mai ales văzînd situaţia din anul următor, care este şi mai proastă- 0,28. În 2006 coieficientul ia valoarea de 0,59, înregistrînd o majorare cu 0,17, însă acest rezultat mai lasă de dorit. Cel mai strict şi dur criteriu de apreciere a lichidităţii întreprinderii îl reprezintă coeficientul

lichidităţii absolute. In cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe termen scurt.  La=Mij.băneşti /Datorii pe TS 

Tabelul 2.11

Indicatori 1 MB(lei) 2 DTS 3 La

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

1534074

7605421

16398816

9404652

40102588

+607347

+8793395

-6994164

+30697936

21949006

113919883

101605798

184210164

164906090

+91970877

-12314085

+82604366

-19304074

0,07

0,06

0,16

0,05

0,24

-0,01

+0,36

-0,45

+0,19

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Indicatorul de lichiditate La ia în consideraţie numai disponibilităţile efective existente în 40

conturi bancare, în casă, şi, eventual, titluri de credit cotate la bursă, care pot fi transformate imediat în bani. Aceasta reprezintă lichidităţi certe, putînd fi utilizate oricînd pentru acoperirea datorii  pe termen scurt, motiv pentru care indicatorul este cel mai sigur.De obicei acest coieficient trebuie să fie mai mare de 0,2. Nivelul coeficientului lichidităţii absolute arată că în anul 2002 întreprinderea ÎM,,Efes Vitanta Moldova Brewery’’SA dispunînd de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare, a fost capabilă să-şi achite numai 0,07% din datorii pe termen scurt,iar la finele anului 2003 valoarea acestui coeficient s-a micşorat, ajungînd la 0,06%. Aceste valori sînt mult mai mici decît nivelul optimal al coeficientului analizat (0,2) şi indică asupra incapacităţii întreprinderii de aşi achita datoriile, dispunînd numai de resurse băneşti şi de hîrtii de valoare. Totuşi e de menţionat că se observă o tendinţă de creştere, în 2004 indicele, atingînd valoare de 0,16.În anul 2005, are loc o cotitură, indicele micşorîndu-se pînă la 0,05. În 2006, datorită micşorării datoriilor pe TS, cu 11% şi a majorării Mijloacelor băneşti cu 362%, coieficientul ajunje la valoarea de 0,24, ceea ce se consideră pozitiv pentru întreprindere.

3.4 Indicatorii statistici ai activităţii întreprinderii În condiţiile economiei de piaţă o atenţie deosebită se acordă analizei factorilor de producţie,  printre care un loc important îl ocupă munca. Prin urmare este necesar de efectuat în cadrul analizei activităţii economico-financiare a întreprinderii şi analiza asigurării şi utilizării eficiente a resurselor  umane. Aprecierea asigurarii întreprinderii cu resurse umane se efectuiază sub două aspecte : cantitativ şi calitativ. La examinarea aspectului cantitativ al analizei resurselor umane este necesară divizarea  personalului în funcţie de diferite criterii. Astfel vom face divizarea în dependenşă de rolul  personalului în procesul de producţie: -muncitori(personalul care participă direct la procesul de  producţie);-funcţionari(personalul întreprinderii care asigură desfăşurarea procesului de producţie în condiţiile necesare). Un indicator cantitativ al personalului este Ponderea muncitorilor în numărul total al

salariaţilor.  Pm=(Numărul muncitorilor /Numărul angajaţilor)*100%

41

Tabelul 2.12

Indicatori 1 2 3

Nr.m(pers. ) Nr.a(pers.) PMm(%)

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

813

708

788

685

564

-105

+80

-103

-121

80,7

75,14

76,14

69,34

61,34

-6,00

+1,00

-6,00

-8,00

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Pe parcursul anilor analizaţi acest indicator a înregistra un ritm de micşorare odată cu micşorarea atît a numărului de angajaţi cît şi a numărului de muncitori. În 2002 această pondere egala cu 80.7%, reducîndu-se în 2003 pînă la 75.14%, apoi în 2004 observăm o mică majorare de 1%, majorînduse totodată şi valoarea factorilor influienţi. În ultimii doi ani analizaţi indicatorul continuă să descrească cu 9% şi respectiv cu 12%, ajungind în 2006 la o pondere de 61.34%, la un nivel al angajaţilor de 564 persoane şi al muncitorilor de 346 persoane. În continuare vom analiza aspectul calitativ al asigurării întreprinderii cu resurse umane, unde vom analiza următorii indicatori: Productivitatea medie anuală a unui angajat şi a unui muncitor şi  productivitatea medie a uni muncitor pe zi şi pe oră. Între aceşti indicatori calitativi există o legătură directă: sporirea productivităţii medii anuale a unui muncitor aste însoţită de majorarea productivităţii medii raspectiv pe zi şi peoră, în baza utilizării cît mai eficiente a fondului de timp programat pentru perioada de gestiune la întreprinderea analizată.Totodată între productivitatea medie a unui salariat şi a unui muncitor există o lrgătură reciprocă care este determinată de influienţa factorilor extensivi şi intensivi asupra modificării acestor indicatori rezultativi. Analiza productivităţii medii începe cu examinarea generală a modificării productivităţii medii anuale a unui salariat şi a unui muncitor în dinamică.

Productivitatea medie anuală a unui angajat Wma=VPF/Nr.angaj

Tabelul 2.13

Indicatori 1 2 3

VPF(lei) Nr.a(pers. ) Wa(lei)

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

1165376

1553553

1882885

5472762

7356448

+388177

+329332

+3589877

+1883686

813

708

788

685

564

-105

+80

-103

-121

1433,42

2194,28

2389,4

7989,43

13043,35

+760,86

+195,12

+5600,03

+5053,92

42

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery Analizînd acest indicator pe parcursul celor cinci ani am observat că se majorează, odată cu majorarea volumului producţiei şi odată cu micşorarea numărului angajaţilor.Dacă in 2002 indicatorul avea valoarea de 1433,42 lei, în 2003 a ajuns la valoarea de 2194,28 lei, ceea ce este cu 760,86 lei faţă de anul precedent. În anul următor cu toate că numărul angajaţilor creşte cu 11%,  productivitatea medie creşte doar cu 9%, deci aceasta ne demonstrează că majorarea numarului de angajaţi nu ajută la majorarea productivităţii muncii. În anii 2005 şi 2006 odată cu reducere numărului personalului, cu 13% şi respectiv cu 18%, are loc o majorare a productivităţii muncii anuale a unui angajat cu 5600,03 lei şi respectiv cu 5053,92 lei.Deci tendinţa de micşorare a numărului de angajaţi este foarte benefică pentru întreprindere.

Productivitatea medie anuală a unui muncitor WMm=VPF/Nr.munc.

Tabelul 2.14

Indicatori 1 2 3

VPF(lei) Nr.m(pers. ) Wm(lei)

2002

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

1165376

1553553

1882885

5472762

7356448

+388177

+329332

+3589877

+1883686

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

Sursa: Raportul financiar al Î.M.”Efes Vitanta Moldova Brewery” Aceiaşi situaţie se observă şi la acest indicator , ca şi la precedentul, odata cu majorarea volumului producţiei şi micşorarea numarului muncitorilor , se majorează productivitatea medie.În anul 2003 indicatorul se majorează cu 1143,62 lei, faţă de 2002 cînd acesta avea valoarea de 1776,5 lei.În urmatorii trei ani deasemenea se majorează cu 218,02 lei, 8383,46 lei şi respectiv cu 9739,81 lei , ajungînd în 2006 la o productivitate de 21261,41 lei.

Productivitatea medie pe zi şi pe oră a unui muncitor Wz=Wm/Tz; Tz=360 Wh=Wm/Th; Th=16*360

Tabelul 2.15

Indicator  2002 i 1 2 3

Wm(lei) Wz(lei) Wh(lei)

2003

2004

2005

2006

Abaterea 20032002

20042003

20052004

20062005

656

532

600

475

346

-125

+68

-125

-129

4,93

8,11

8,71

32,00

56,05

+3,18

+0,6

+23,29

+24,05

0,31

0,51

0,54

2,00

3,69

+0,2

+0,03

+0,66

+1,69

43