DISERTATIE

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE

IMPLEMENTAREA SISTEMULUI S.C.A.D.A. (SISTEMUL DE CONTROL SI MANAGEMENT LA DISTANŢĂ) ÎN OPERAREA STAŢIILOR DE EPURARE (FILOZOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL)

SANDU RALUCA - MIHAELA

Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

1


FILOSOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL STAŢIA DE EPURARE A APELOR UZATE FILOSOFIA DE AUTOMATIZARE ŞI CONTROL

1.- OBIECTIVELE PROIECTULUI 2.- PROGRAMATORUL LOGIC DE CONTROL 2.1. GENERALITĂŢI 2.2. COMPUNEREA PLC 2.3. FUNCŢIUNILE PLC INDUSTRIALE 3.- REŢELE ŞI PROTOCOALE DE COMUNICAŢIE 3.1. STRUCTURA REŢELEI DE COMUNICAŢIE 4.- CONTROLUL AUTOMATIC AL PROCESELOR 4.1. SEMNALE CONSIDERATE PENTRU CONTROLUL AUTOMATIC AL NOILOR ECHIPAMENTE 4.2. SISTEMUL DE DATE: SUPERVIZAREA CONTROLULUI ŞI A ACHIZIŢIILOR 4.3. ECHIPAMENTELE SISTEMULUI CENTRAL- SISTEMUL S.C.A.D.A. 4.4. DIAGRAME. 4.5. DESCRIEREA FUNCŢIONĂRII ECHIPAMENTELOR PROPUSE 5.- FILOSOFIA DE CONTROL 5.0. INTRODUCERE 5.1. LINIA APEI 5.1.1. CAMERA DE INTRARE ŞI MĂSURAREA DEBITULUI 5.1.3. PUŢUL GRĂTARELOR 5.1.4. POMPE 5.1.5. GRĂTARE 5.1.6. REŢINEREA NISIPULUI SI GRĂSIMILOR 5.1.7. DECANTAREA PRIMARĂ LAMELARĂ 5.1.8. CAMERA DE DISTRIBUŢIE CĂTRE REACTOARELE BIOLOGICE 5.1.9. REACTOARELE BIOLOGICE 5.1.11. ELIMINAREA CHIMICĂ A FOSFORULUI 5.1.12. DECANTAREA SECUNDARĂ 5.1.13. MASURAREA DEBITULUI DE APĂ TRATATĂ 5.1.14. POMPAREA SUPERNATANTULUI 5.2. LINIA NAMOLULUI 5.2.1. INGROŞAREA PRIMARĂ A NĂMOLULUI 5.2.2. POMPAREA NĂMOLULUI DE RETUR 5.2.3. POMPAREA NĂMOLULUI DE EXCES 5.2.4. ÎNGROŞAREA NĂMOLULUI BIOLOGIC DE EXCES 5.2.5. CAMERA DE AMESTEC A NĂMOLULUI DE EXCES 5.2.6. PROCESUL DE DIGESTIE 5.2.6.1.ALIMENTAREA DIGESTORULUI ANAEROBIC 5.2.6.2.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA NĂMOLULUI) 5.2.6.3.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA SCH IMBĂTORULUI DE CĂLDURĂ) 5.2.6.4.DIGESTIA ANAEROBĂ (LINIA DE GAZ) 5.2.7. îNGROSĂTOR SECUNDAR AL NĂMOLULUI DIGESTAT 5.2.8. DESHIDRATARE MECANICĂ


2


1. -

OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectivul acestei anexe este să decrie procesul şi componentele necesare pentru execuţia controlului automat al echipamentelor instalate în Staţia de tratare a apei uzate .

Controlul automatic al echipamentelor este făcut de către PLC – uri care permit operarea automată a echipamentelor şi elementelor instalate in staţie. Aceasta va asigura un sistem de control automatic total cu monitorizare centralizată şi facilităţi de control.


3


Această automatizare a staţiei va fi executată de noile PLC pentru controlul echipamentelor din staţie. PLC-urile vor include echipamentele de furnizare a electricităţii. Un CPU în care programul se va rula; carduri digitale de input care vor furniza informaţii despre starea diferitelor echipamente din staţie; carduri digitale de output pentru a trimite comenzi funcţionale către operatorii de teren; carduri analogice de input ce vor face inregistrări de la instrumentele de măsură şi carduri analogice de output ce vor trimite semnale adecvate către variatoarele de frecvenţă şi vanele de reglaj. Toate PLC-urile selectate vor veni de acelaşi furnizor şi se vor incadra în specificaţiile generale referitoare la controlul procesului: Memorie Număr de I/O Timp de execuţie Alimentare Comunicaţie Programare Temperatura de Funcţionare Umiditatea

PLC - SPECIFICAŢII GENERALE De la 32 la 256 KB cu posibilitatea de extindere cu un card de memorie Pina la 256 <1 mS in operare 110-220 VAC/24 VDC cu conectare la curent RS-232 sau RS485 IEC 1131 0 to 55º C pentru instalare orizontală 5 to 95 %(fără condensare)

ERALE TABLOUL DE CONTROL: ECRAN TACTIL 5,7” SPECIFICAŢII Temperatură/umiditate relativă/ altitudine < 50ºC / < 80% / < 2000m Grad de protecţie IP65 (faţă), IP20 (spate) Tensiune asigurată / consum 24V / 18W Ecran LCD 5,7” 1024 x 1024 Culoare Albastru şi alb cu 16 nivele de gri Memoria aplicată 16Mb Flash Eprom Ceas în timp real Ceas în timp real încorporat Conectare COM1:RS232, COM2: RS485

UL DE CONTROL: ECRAN SPECIFICATII Noul computer din locaţia centrală va controla toate celelate locaţii prin pachetul SCADA sub Windows XP Professional.

Operarea Operaţiunile pot fi controlate manual, semiautomat sau automat in funcţie de nevoia de intervenţie umană în vederea pornirii diferitelor procese: • Control manual: Operatorul poate acţiona manual apăsând direct pe butoanele întrerupătoare. Controlul se va numi local – manual când butoanele se află pe echipament şi manual – comandă când butoanele se află departe de echipament (în tabloul de control). • Control Semiautomatic: Operatorul poate iniţia o secvenţă a operaţiunilor apăsând direct pe un buton sau intrerupător şi restul secţiunii se va desfăşura automatic până la finalizare fără intervenţia operatorului. • Control Automatic: Sistemul funcţionează fără ca operatorul să intervină. Secvenţele vor fi iniţiate de semnalele primare de la instrumentele digitale sau analogice. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

4


S.C.A.D.A. (Supervisory Control And Data Acquisition) (Control de Supervizare şi Achiziţie de Date) Sistemele de monitorizare şi control al datelor (SCADA) sunt realizate de sisteme informatice dedicate. O astfel de aplicaţie prezintă grafic valorile mărimilor achiziţionate în timp real, iar modificările sunt reflectate automat şi în interfaţa grafică. Controlul constă în posibilitatea de a da comezi către sistem din interfaţa grafică. Un sistem SCADA culege informaţii, cum ar fi o defecţiune tehnică la un dispozitiv electric, transferă informaţia către sistemul central, alertează o anumită staţie despre apariţia defecţiunii, realizează analiza şi controlul operaţiilor pentru a determina dacă defecţiunea este critică, şi afişează informaţia într-o manieră logică şi organizată.


5


ARHITECTURA Reţeaua propusă şi arhitectura sa sunt specificate mai jos:


6


2.- PROGRAMATOR LOGIC DE CONTROL 2.1- GENERALITĂŢI Controlul procesului şi monitorizarea staţiei sunt bazate pe controlere programabile (PLC). Aceste PLC - uri sunt destinate zonelor specifice de proces şi sunt instalate în tabloul de control al fiecarei zone. Fiecare tablou de control formează o parte integrantă în MCC asociat. Controlul automat al staţiei va fi făcut de controlere programate logic care vor permite tuturor motoarelor din staţie să funcţioneze automat. Acest tip de echipament va face posibil schimbul de date cu alte echipamente integrate din staţie. În fiecare nou MCC va fi instalat un PLC industrial şi un tablou de control LCD 5,7” pentru controlul automatic al echipamentelor care formează diagrama. Cea mai mare parte a informaţiei colectate de instrumente şi echipamente de masură situate în fiecare zonă se va trimite la PLC – ul corespunzător. Astfel, sistemul proiectat va putea comunica de la echipamentele centrale şi din PLC. Perechi de cabluri de comunicaţie (cupru) vor conecta PLC - urile şi alte echipamente cu sistemul SCADA central. În termeni generali, reţeaua va cuprinde: Postul central şi managerul de reţea vor fi localizaţi în cladirea administrativă. Postul constă dintr-un PC, a cărui misiune este să conducă şi să controleze toate sistemele în reţea la fel de bine ca şi dezvoltarea sistemului de telecontrol. 2.2.- COMPUNEREA PLC PLC –urile vor fi instalate în clădirile noi sau reabilitate. Acestea vor fi capabile să controleze automat echipamentele existente şi procesele menţionate anterior prin aceste PLC-uri având mereu posibilitatea operării manual din tabloul de control ca şi din postul central. Prin reţea, postul va fi conectat permanent la postul central prin care vor fi executate toate manevrele necesare. PLC- urile vor fi conectate la PC printr-un card de comunicaţie Internet, folosind TCP/IP protocol de comunicaţie şi va include un card de memorie în CPU. În cazul oricărei căderi de tensiune, computerul supervisor nu-şi va opri Funcţionarea datorită unui sistem UPS. Următoarele echipamente vor fi parte din sistemul de automatizare proiectat: SEAR VALOA VAL SEAR VALOARE PLC - MCC TRATAMENT MECANIC 1 ut. PLC - MCC BIOLOGIC 1 ut. PLC - MCC DIGESTOR 1 ut. PLC - MCC DESHIDRATARE 1 ut. VIZUALIZAREA STEMULUI SCADA + PC 1 ut. ECRAN TACTIL LCD 5,7" (PENTRU FIECARE PLC) 4 ut. REŢEAUA DE COMUNICAŢIE (CUPRU) PENTRU PLC´S 1 ut. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

7


R Semnalele propuse sunt afişate mai jos: I/ FARA REZERVA 20P I / O SEMNALE FĂRĂ REZERVĂ 20% PLC DI DO MCC TRATAMENT MECANIC 178 47 MCC BIOLOGIC 182 48 MCC DIGESTOR 136 37 MCC DESHIDRATARE 114 29 DO AI AO Elementele PLC:

AI 6 11 13 6

AO 1 1 0 0

Acest PLC va fi compus din următoarele echipamente: - Alimentare cu energie electrică 230 Vac / 24 Vcc. - CPU cu port de comunicare. - Carduri digitale de input. - Carduri digitale de output. - Carduri analogice de input. - Carduri analogice de output. - Accesorii care garanteaza operarea echipamentelor comunicarea cu postul central. - Carduri de memorie pentru stocarea programului. Fiecare post va avea o rezervă minimă de 20% ca şi spaţiu şi o rezervă de 20% în memoria CPU. 2.3.- FUNCŢIUNILE PLC- URILOR INDUSTRIALE În general, oice PLC va avea următoarele funcţiuni: - Achiziţia de informaţii de la echipamentele de câmp (inputuri digitale şi analogice). - Transmisia informaţiilor obţinute în câmp către postul central. - Stocarea informaţiilor menţionate anterior în eventualitatea unei erori de transmisie către postul central. - Managementul comunicaţiilor cu postul central. - Recepţia instrucţiunilor venite de la postul central. - Procesarea acestor instrucţiuni şi modificarea output-ului corespunzător (digital şi analogic). - Schimbare în starea input-ului în conformitate cu programul setat. - Securizarea funcţionării automate a instalaţiilor şi reglarea acestora, inclusiv managementul datelor. - Istorice.

3.- REŢELE ŞI PROTOCOALE DE COMUNICAŢIE 3.1.- STRUCTURA REŢELEI DE COMUNICAŢIE


8


Urmatoarea propunere de reţea a fost proiectată cu facilitatea de a permite, daca e necesar, integrarea perfectă cu un posibil sistem de tele-management, ori reţea de internet către postul director.

Structura reţelei este compusă dintr-un post central localizat în clădirea de operare a staţiei unde toate echipamentele reţelei vor fi supervizate. Acest post va fi conectat cu toate posturile din teren din diferitele CCM. Media fizică folosită pentru transmisia de date va fi condusă de perechi de cabluri conducătoare izolate de exterior şi împletite în vederea evitării separării fizice şi pentru a obţine impedanţa definită.

4.- CONTROLUL AUTOMAT AL PROCESELOR


9


Toate echipamentele integrate în sistemul de control vor cuprinde senzori de bază aşa cum urmează: - Un senzor numit selector de zonă ce va trimite un semnal indicând disponibilitatea unui echipament în MCC, ce poate fi manual sau automatic. - Un senzor numit termic ce va trimite un semnal de alarmă în cazul în care echipamentul va suferi o cădere electrică sau, daca nu, dacă este disponibil. - Un senzor numit confirmarea funcţionării sau operării, care va trimite un semnal indicând starea curentă a echipamentului, dacă este în Funcţionare sau în Repaus. - Un echipament numit contactor, care va trimite un semnal de performanţă către echipamentul în discuţie, pentru a intra în operare. În acelaşi timp, fiecare sistem va avea senzorii proprii şi performeri necesari să fie în stare să transporte funcţionarea automatică particulară.

4.1.- SEMNALE PENTRU CONTROLUL AUTOMATIC AL NOULUI ECHIPAMENT Mai jos sunt informaţiile folosite pentru presiune în fiecare ansamblu de piesă a echipamentului: Nr: echipamentul trebuie să fie corect numerotat în toate instalaţiile. Nominalizarea: numele echipamentului bazat pe operaţiunea executată. Puterea nominală tip P2 [kW]: puterea nominală a echipamentului (a fi confirmată înaintea execuţiei). Uts instalate: numărul total de unităţi ce se vor lua în considerare. Uts în serviciu: numărul de unităţi ce Funcţionează simultan. Echipament cu tabloul propriu de control: se referă la echipamentele furnizate cu tablou propriu de control. Ieşire protecţie termo-magnetică şi nu se consideră o protecţie a motorului. Tipul starterului: tipul starterului trebuie luat în considerare aşa cum urmează: D.O.L: starter în linie INV: starter cu inversor 2V: starter cu două viteze V.F.D.: starter cu convertizor de frecvenţă S/CP: starter neinclus în MCC, furnizat cu tabloul propriu de control . Orice combinatie de tipul: D.O.L-INV., D.O.L-V.F.D. înseamnă că atunci când motorul este pornit manual, este în modul direct şi în modurile ce urmează, atunci când este pornit automat. Semnale digitale de bază: input/output minime în PLC pentru grupul de echipamente corespunzător. Semnale digitale adiţionale: Numărul de semnale adiţionale digitale de input(D.I) / output(D.O.) (nelimitate) pentru un grup de echipamente. Mai poate fi folosit pentru desemnarea echipamentelor incluse (butoane, conectări, etc.). Semnale analogice: Numărul de semnale analogice estimate şi nelimitate, inputuri analogice (A.I.) / output-uri analogice(A.O.) pentru grupul de echipamente. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

10


Starterul descris: un starter special sau o manetă de control pentru un grup corespunzător de echipamente. Semnalele care au fost luate în considerare pentru automatizarea noilor instalaţii sunt arătate în tabelele de mai jos: LIMIT.


11


1 1

1 1

3

OVERHEAD CRANE

2,64

1

1

5

SUBMERSIBLE PUMP (RAW WATER)

34,00

6

5

7 8 9

COARSE SCREEN FINE SCREEN COMPACTOR SCREW CONVEYOR (COARSE SCREENING) COMPACTOR SCREW CONVEYOR (FINE SCREENING) BLOWER (GRIT AND GREASE REMOVAL) WALL FAN GRIT AND GREASE REMOVAL BRIDGE VERTICAL GRIT PUMP GRIT CLASSIFIER GREASE SEPARATOR PRIMARY SLUDGE SCRAPER HELICOIDAL PUMP (PRIMARY SLUDGE PUMPING) PRIMARY THICKENER BRIDGE ELECTROVALVE (SLEEVE VALVE FOR PRIMARY SLUDGE EXTRAC.) COMPRESSOR AIR DRYER TOTAL

0,55 1,10 0,75

2 2 1

0,75

10 11 12 14 15 16 17 19 20 21 22 23 24


D.O.L.-INV S/CP

DESCRIPTION STARTINGS

BASIC SIGNALS 1

18

6

2 2 1

D.O.L.V.F.D. D.O.L.-INV D.O.L.-INV D.O.L.

6 6 3

2 2 1

2 2 1

1

1

D.O.L.

3

1

1

11,00 0,37 0,25 2,20 0,75 0,25 0,37 1,50

3 2 2 2 1 1 2 3

2 2 2 2 1 1 2 2

D.O.L. D.O.L. D.O.L.-INV D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L.

9 6 6 6 3 6 6 9

3 2 2 2 1 2 2 3

0,55 0,01

1 1

1 1

D.O.L. D.O.L.

3 3

1 1

3,00 0,28

2 1 36

1 1 32

D.O.L. D.O.L.

6 3 105

2 1 35

A.O.

SEVERAL

LEVEL FLOATS

PUSH-BUTTON EMERG.

D.O.

D.I.

STARTER'S TYPE

3

YE S YE S

D.O.

SEVERAL

1,50 2,20

D.I.

SEVERAL

MOTORIZED FLOODGATE SHELLSPOON

SIGNALS CONTROL

PAIR LIMIT.

1 2

EQUIPMENT WITH OWN CUPBOARD

DENOMINATION

UNITS SERVICE

CONSUMING EQUIPMENT

INSTALLED UNITS

Nº

[kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE

MCC MECHANIC TREATMENT

1

3

1

3

1

6

2

2 1 15

4

Inversor

S/CP 1

1

1

1 VFD (altern.)

2 2

2

Inversor

1 2 2 1

14

1

6

1

12


BASIC SIGNALS

2

1

D.O.L.

6

2

1

1

S/CP

3

1

111

37

2 2 2 2 2 2

14 15 16

SUBMERSIBLE PUMP (EXCESS SLUDGE PUMPING) THICKENER (EXCESS SLUDGE) HELICOIDAL SCREW PUMP (EXCESS THICKENED SLUDGE) HELICOIDAL SCREW PUMP (SEC. THICKENED SLUDGE PUMPING) BOOSTER SYSTEM

2,00 0,18 1,60

3 1 2

4,00 15,00

37 32

Y E S

5

3

1

8

3

1


3 1 2

2 3 2 2 2 3

A.O.

SEVERAL

9 3 6

3,50 0,70 1,50 1,50 0,75 30,00

D.O.

SEVERAL

2 1 1

INTERNAL RECIRCULATION PUMP DOSING PUMP (FERRIC CHLORIDE) WALL FAN COMPRESSOR SUCTION SCRAPER BRIDGE SUBMERSIBLE PUMP (RETURN SLUDGE PUMPING)

SEVERAL

2 3 2 2 2 3

4 6 7 10 11 13

PAIR LIMIT.

6 9 6 6 6 9

6 8

LEVEL FLOATS

EMERG.PUSH-BUTTON 6 8

6 8

D.I.

6 8

5,50 44,00

TOTAL

STARTER'S TYPE

18 24

SUBMERSIBLE MIXER (ANOXIC ZONES) SURFACE AERATOR

18

D.I.

D.O.L. D.O.L.V.F.D. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L.V.F.D. D.O.L. D.O.L. D.O.L.

2 3

17

SIGNALS CONTROL

D.O.

DENOMINATION


CONSUMING EQUIPMENT

UNITS SERVICE

Nº

INSTALLED UNITS

[ kW/ud]MECHANICAL POWER P2 TYPE

TO MCC BIOLOGICAL

1 2 2

2 1

1 VFD (altern.)

1

1 16

2

3

TAL 36 32 105 35 14 1 6 15 4 1 S


13


1 2 3 5 7 9 10 11 12 16 17 20 21 22 23 24 25

SUBMERSIBLE MIXER (MIXING CHAMBER) HELICOIDAL PUMP (MIXED SLUDGE PUMPING) VERTICAL MIXER (DIGESTER) COMPRESSOR (GAS FEEDING) AUTOMATIC STAR BOARD DIGESTER VALVE HELICOIDAL SCREW PUMP (DIGESTER RECIRCULATION) HORIZONTAL PUMP (HOT WATER PUMPING) TRIVALVE (DIGESTER) BURNING (DIGESTER) ELECTROVALVE (BOILER) ELECTROVALVE 1 (BOILER) ELECTROVALVE 2 (BOILER) OIL BOOSTER ELECTROVALVE (OIL BOOSTER) EXTRACTOR (HEATING ROOM) COMPRESSOR (GAS HOLDER) TOTAL

SIGNALSBASIC

1 2 1 1

D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L.

6 6 3 6

2 2 1 2

3,00 0,01 1,10 0,01 0,01 0,01 0,37 0,25 0,37 1,10

2 2 2 2 1 6 1 1 3 1 32

1 2 1 1 1 6 1 1 3 1 26

D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. S/CP D.O.L. D.O.L. D.O.L.

6 6 6 6 3 18

2 2 2 2 1 6

3 9 3 93

1 3 1 31

YES


2 2 1 2

D.I.

A.O.

SEVERAL

1 2 1

D.O.

SEVERAL

3 6 3

SEVERAL

D.O.L. D.O.L. D.O.L.

LEVEL CH4

1 1 1

D.O.

1 2 1

STARTER'S TYPE

1,30 4,00 10,0 0 4,00 0,37 0,25 4,00

LEVEL FLOATS

D.I.

PUSH-BUTTONEMERG.


DENOMINATION

SIGNALS CONTROL

UNITS SERVICE

CONSUMING EQUIPMENT

INSTALLED UNITS

Nº


EVERAL MCC DIGESTER

1 2 1

1

1

2

3

1

SEVERAL SERVICE STARTER'S TYPE Nº Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

14


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

THICKENER (SECONDARY SLUDGE) POLYELECTROLYTE PREPARATION UNIT HELICOIDAL SCREW PUMP (POLYELECTROLYTE DOSING) HELICOIDAL SCREW PUMP (BELT FILTER PRESS FEEDING) BELT FILTER PRESS MIXER (BELT FILTER PRESS) SCREW CONVEYOR (DEWATERED SLUDGE TRANSPORT) HORIZONTAL PUMP (BELT LEANING) COMPRESSOR AIR DRYER HELICOIDAL SCREW PUMP (DEWATERED SLUDGE TRANSPORT) HOIST DISCHARGE GATE (SLUDGE HOOPER) DOSING SCREEW (LIME DOSING) TRANSPORTER SCREEW ARCH BREAKIER (LIME DOSING) WALL FAN ELECTRIC VALVE FAN TOTAL

0,18 1,50 0,55 4,00 4,00 0,75 1,10 11,00 0,55 0,78 11,00 4,00 0,75 0,37 0,75 0,25 0,37 0,01 0,37

1 1 2 2 2 2 1 2 2 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 26

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 1 1 20

YES

YES

D.O.L. S/CP D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. S/CP D.O.L.-INV D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L. D.O.L.

3

1

6 6 6 6 3 6 6 3 3

2 2 2 2 1 2 2 1 1

3 3 3 3 6 3 3 72

1 1 1 1 2 1 1 24

A.O .


D.O .

SEVERAL

SEVERAL

PAIR LIMIT.

LEVEL FLOATS

PUSH-BUTTON EMERG.

D.O.

D.I.

SEVERAL

SIGNALS CONTROL

BASIC SIGNALS D.I.

STARTER'S TYPE


DENOMINATION

UNITS SERVICE

CONSUMING EQUIPMENT

INSTALLED UNITS

Nº


CONSUMER E.D. FAILURE TOTALIZER D MCC DEWATERING

1

2 2 1

10

1 2 1

1

6

1

1

2

1

15

1

Inversor

ENOMINATION INPUT OUTPUT DIGITALS ANALOG. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

15


CC BIOLOGICAL: IN

ULTRASONIC LEVEL METER (PUMPING STATION) ULTRASONIC FLOW METER (KAFHAGI CHANNEL) pH SENSOR CONDUCTIVITY SENSOR ELECTROMAGNETIC FLOW METER (PRIMARY SLUDGE PUMPING) ULTRASONIC LEVEL METER (COARSE SCREENING) TEMPERATURE SENSOR TOTAL

1 1 1 1 1 1 1 7

1

1 1 1 1 1

2

5

1

OUTPUT

1 1 1 1 1 1 1 7

TOTALIZER

INPUT

1 2 4 5 6 28 29

ANALOG.

E.D. FAILURE

DESCRIPTION

CONSUMER

DIGITALS Nº INSTALLED UTS.

MCC MECHANIC TREATMENT: INSTRUMENTATION DEVICES Nº

DENOMINATION

MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT MCC MECHANIC TREATMENT

TRUMENTATION DEVICESESCRIMI

MCC BIOLOGICAL: INSTRUMENTATION DEVICES

8 9 11 12 13 31

DISSOLVED OXYGEN SENSOR REDOX SENSOR ULTRASONIC FLOW METER (KAFHAGI CHANNEL) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (RETURN SLUDGE PUMPING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (EXCESS SLUDGE PUMPING) TEMPERATURE SENSOR (BIOLOGICAL REACTORS) TOTAL

2 2 1 1 1 2 9

2 2 1 1 1 2 9

1 1 1

2 2 1 1 1 2 9

3

OUTPUT

INPUT

CONSUMER

ANALOG.

TOTALIZER

DIGITALS E.D. FAILURE

DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS.

Nº

DENOMINATION

MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL MCC BIOLOGICAL

NATIONNº I NS

MCC DIGESTER: INSTRUMENTATION DEVICES Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

16

ELECTROMAGNETIC FLOW METER (MIXED SLUDGE PUMPING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (DIGESTED SLUDGE) pH SENSOR (DIGESTER) TEMPERATURE SENSOR (DIGESTER) TEMPERATURE SENSOR (BOILER) LEVEL METER (GAS OIL) GAS FLOW METER (DIGESTER PRODUCTION) ULTRASONIC LEVEL METER (GAS HOLDER) TOTAL

1 1 1 1 4 1 1 1 11

1 1 1 1 4 1 1 1 11

1 1

OUTPUT

INPUT

14 15 18 19 23 27 32 33

ANALOG.

TOTALIZER

DESCRIPTION

CONSUMER

DIGITALS E.D. FAILURE

Nº

Nº INSTALLED UTS.


1 1 1 1 4 1 1 1 11

1 3

DENOMINATION

MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER MCC DIGESTER

.

20 34 35

ELECTROMAGNETIC FLOW METER (DEWATERING) ELECTROMAGNETIC FLOW METER (POLYELECTROLYTE DOSING) LEVEL METER (LIME HOOPER) TOTAL

2 2 1 5

2 2 1 5

2 2 4

2 2 1 5

OUTPUT

ANALOG.

INPUT

CONSUMER

DIGITALS

TOTALIZER

DESCRIPTION Nº INSTALLED UTS.

Nº

E.D. FAILURE

MCC DEWATERING: INSTRUMENTATION DEVICES

DENOMINATION

MCC DEWATERING MCC DEWATERING MCC DEWATERING

DENOMINATION INPUT OUTPUT INSTRUMENTATION DEVICES


17


4.2.- SISTEMUL DE DATE : CONTROL ŞI ACHIZIŢIE Sistemul SCADA funcţionează cu programul Runtime. Sistemul are următoarele caracteristici: CONCEPT VALOARE Scop Procesare şi achiziţie de date de la RTU. Sistem de operare Windows NT 2.000 / W XP. OPC Server Client/server. Control şi utilizatori Sim. Frecvenţa maximă a semnalului este de 10 Hertzi. Evenimente şi inregistrare de date Definite de utilizator. Integrarea cu alte scopuri Mediul Windows. Tip de cuplaj DDE, OLE, OPC, prin PLC. Procesare text - Text transparent şi text. Lista funcţiunilor poate fi configurată. Funcţiunile serverului de date Sim. Baza de date cu conexiuni MS Access, SQL server, Sybase. Tipul de conexiune Natural, ODBC, OPC, SQL. Serverul de date pentru Internet este optional (în funcţie de necesităţi). Consultarea comenzii Sim. Unităţi specifice pentru SPC Sim. SPC procese statistice Semi - diverse. Pentru îndeplinirea stemului de automatizare şi control pentru proces va fi necesar să se instaleze şi integreze în sistemul de tele-control, software-ul adecvat ce permite conectarea între operatorul staţiei sistemul automat la fel de bine ca şi schimbul de date între postul central posturile instalate în MCC. Mai mult, postul central va fi dotat cu un software capabil să controleze şi să achiziţioneze date de la posturi diferite. 4.3.- HARDWARE-UL SISTEMULUI CENTRAL - SISTEMUL SCADA


18


Sistemul de control şi management la distanţă va fi compus dintr-un post central echipat cu hardware şi cu următoarele periferice: Calculatorul încorporat: permite ca timpul de operare al echipamentelor sa fie înregistrat Funcţie statistică: Permite calcularea valorilor statistice pe baza datelor colectate. Meniu: Permite operatorului sa acceseze informatia clar şi rapid. Istorie fişier: fişierele create de către funcţia statistică sunt stocate pe disc. Toate aceste funcţii sunt descrise în detaliu mai jos: (a) Meniurile, unde este posibil, nu sunt o simplă listă de afisări, ci sunt expuse într-o formă schematică legată de sistemul staţiei. Aceste afişări nu vor expune vreo informaţie legată de procesul tehnologic, dar va facilita mutarea la afişajul potrivit pentru acest scop. (b) Schemele sinoptice furnizează o reprezentare schematică cu o singură linie a staţiei şi sunt “active”, adică, statutul staţiei şi procesele afişate, se schimbă în funcţie de schimbările fizice ale sistemului. Schemele sinoptice sunt prevăzute pentru sistemul staţiei în procesul de tratare şi pentru alte sisteme cum ar fi distribuţia electricităţii pe fiecare zonă, sistem de control, etc. (c) Când observăm schema sinoptică relevantă pentru o transmisie, vană, etc. pentru care va exista un dispozitiv de control ‘mână SCADA’, va fi posibilă deschiderea unei mici ferestre de control pentru ca acel articol sa poată fi controlat manual şi vazut în acelaşi timp. (d) Tabelele de parametri operator-selectabili pot da posibilitatea operatorului să vadă valorile actuale, mentinute în PLC-uri, şi de a ajusta acesti parametri. (e) Semnalul de alarmă va fi în permaneneţă la vedere în partea de jos a fiecarui ecran şi va arăta cele mai recente alarme neconfirmate. (f) Înregistrarile semnalelor de alarmă vor afişa toate alarmele în funcţie de grupul şi starea lor. (g) Tendinţele arată, în formă grafică, variaţia în funcţie de timp a valorilor de proces sau starea unei transmisiuni, etc. Dacă operatorul SCADA încearcă să intre într-o instrucţiune de control a procesului care nu este validă, o fereastră de avertizare va apărea pe ecran şi acţiunea va fi prevenită. Este posibil să se acceseze afişările din meniul principal sau dintr-un sub-meniu şi să se deselecteze orice afişaj, cu întoarcerea la meniul sau submeniul relaţionat. ‘WINDOWS’ STRUCTURA AFIŞAJELOR Pachetul SCADA funcţionează într-un sistem de operare “WindowsXP Professional“. Semnalul de alarmă este o fereastră de mărime fixată şi localizată în partea de jos a fiecarui ecran de sistem SCADA. În general, celelalte afişaje nu au mărime sau locaţie fixate, aşa că apar deasupra înregistrării semnalelor de alarmă. Singura posibilă excepţie este fereastra de control “mână SCADA’, unde s-ar putea sa fie necesar sa se furnizeze o posibilitate de ‘selectare şi tragere’ astfel fereastra poate fi poziţionată la depărtare de articolul care este controlat şi astfel, daca este necesar, mai mult de o fereastră de control “mână SCADA“ poate fi operată în acelaşi timp. Posibilităţi de închidere automată a ferestrelor care nu sunt vizionate este furnizată pentru a preveni o acumulare de ferestre deschise, de care operatorul nu este conştient.


19


FRECVENŢA CU CARE SE UPDATEAZĂ AFIŞAJELE Cand un afişaj apare la oricare punct de lucru SCADA, toate datele primare, transmise, legate de staţie, sunt updatate în intervale care nu depăşesc o secunda. MANAGEMENTUL ALARMELOR ŞI A EVENIMENTELOR Definiţii: O ‘alarmă’ este definită ca fiind un eveniment care va fi tratat de catre sistemul SCADA după cum urmeaza: - Apare pe afişajul sistemelor de alarmă până când a fost confirmată sau mutata suficient de jos pe lista de alarme neconfirmate de către alte alarme mai recente. - Cauzează ca fiecare punct de lucru al sistemului SCADA să emită un ton de alarmă scurt care se aude pentru a atrage atenţia oricărui operator care este aproape de sistemul de control. Este înregistrat de către imprimanta de alarme şi evenimente în momentul în care are loc, dar nu este reţinută ca date arhivate decât dacă este un ‘eveniment’. Ora şi data confirmării şi resetării fiecărei alarme sunt deasemenea înregistrate pe imprimantă. Este repartizată la unul sau mai multe “grupuri de alarmă”,astfel încât, un operator poate determina uşor care alarme sunt uzuale pentru o parte din operarea fizică, şi care pentru cea logică. În general, o alarmă va corespunde unei condiţii de operare neobişnuite, un nivel neobisnuit de înalt sau de jos, sau o avarie în statie, incapacitatea unei unitati de disc de a porni sau de a se opri cand este necesar ca sa faca acest lucru. De obicei, următoarele întâmplări sunt tratate ca evenimente: • O schimbare între dispozitivele ‘de Funcţionare’ şi ‘de stare de aşteptare’ iniţiate de către operator. • Pornirea şi oprirea pompelor principale şi ale altor utilaje mari selectate. • Operarea anumitor vane importante. Stabilirea de prioritati în ceea ce priveste alarmele Alarmele urmeaza nivelele de prioritate dupa cum urmeaza: Nivel 1 - Alarme care au nevoie de atenţie imediată. Nivel 2 - Alarme care nu au nevoie de nici o acţiune particulară imediată, alta decât recunoaşterea de către operator, pentru că nu produc erori serioase sau de control. Fereastra de alarmă Următoarele cerinţe sunt aplicate: Afişarea fiecărei noi alarme pe fereastra de alarme cuprinde: - data (zi luna an) - ora (ora minute) - descriere, limitată la 50 caractere - stare (activa/inactiva) - nivelul alarmei. Există modalităţti diferite de a accepta alarme prin folosirea ferestrei de alarmă. Fereastra de alarmă afişeaza în orice moment cel putin trei din cele mai recente alarme neconfirmate pentru întregul sistem. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

20


Interdicţii alarmă Operatorul de sistem SCADA este capabil de a impiedica operarea oricărei alarme. Astfel de acţiuni sunt înregistrate în imprimanta de alarme şi evenimente şi va fi afiştă într-un mod uşor de recunoscutl pe paginile alarmelor afişate de către sistemul SCADA. Atenţie deosebită îi este dată impiedicării automate a unor alarme dacă alte alarme se pornesc. De exemplu, o cădere de tensiune pe un şantier este foarte probabil sa ridice probleme de alarmă ‘avarie motor” care în practică nu relevă o adevarată avarie. De aceea ar fi potrivită suprimarea acestor alarme în cazul în care are loc o cădere de tensiune. Grafice de evenimente Există grafice de evenimente aranjate într-un mod similar cu înregistrările alarmelor. Format afişaj evenimente Data eveniment (zi luna an) Ora evenimentului (ora min) Descrierea evenimentului (limitat la 50 caractere) Nume index eveniment Stare eveniment (ex: motor ‘funcţional’ / ‘nefuncţional’ sau vana ‘deschisa’/‘închisa’). Rapoarte Urmatoarele rapoarte pot fi scoase pe imprimanta pentru raporturi. - Un raport zilnic - Un raport la comanda la orice moment de un buton de pe SCADA. Acces siguranţă Este posibil să se vizualizeze toate afişajele la oricare staţie de lucru fără a intra în sistemul SCADA sau a introduce vreo parola. Acesta este nivelul de siguranta 1. Este deasemenea posibilă pornirea şi oprirea motoarelor şi doar să se citească valorile predefinite. Alte caracteristici ale sistemului SCADA care permit unui utilizator sa confirme alarme, control staţie, modifice parametri, etc cer utilizatorului să se intre în sistem şi să introducă o parola validă. Este posibil ca mai mulţi utilizatori sa aibă acces la sistem la oricare din nivelele următoare: Nivel 2: acces nivel 1 plus posibilitatea de a ajusta şi de a modifica valori prescrise ale instrumentaţiei şi valori prescrise care pot fi doar cittite; Nivel 3: Configuraţia doar Inginer / Administrator Sistemul se duce înapoi automatic de la oricare din nivelele 2 sau 3 la nivelul 1 dacă nici o apăsare a tastaturii nu este introdusă pentru o perioada. Înainte de acest lucru este prevazut un semnal de avertizare. Verificator virus Poate fi prevăzut şi un verificator virus pe linie reţea, care funcţioneaza tot timpul. Pentru acest scop se va crea un ansamblu de sinapse interactive (deasemenea cunoscute ca ecrane), de unde poate fi realizat managementul comunicaţiei cu porturi satelit, de asemenea detectarea erorilor, managementul alarmelor, stocarea datelor. Sub forma sinapselor color interactive, sistemul va prezenta starea continuă a informaţiei şi stocarea condiţiilor şi măsurătorilor. Numărul minim al ecranelor va fi o imagine generală a ajustărilor, unul pentru fiecare proces şi din toate imaginile necesare mărite pentru operarea lui perfectă. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

21


Aplicaţia va crea în mod automat istorice la perioade fixe de timp. Aceste istorice vor fi stocate pentru cel putin o lună, şi apoi arhivate. 4.4.- DIAGRAMA. Camera de control are un panou cu schema sinoptică care reprezinta grafic principalele circuite de tratare. Panoul va fi controlat folosind PLC, care va fi integrat în instalaţie printr-o reţea informatică.

4.5.- DESCRIEREA MODULUI DE OPERARE A ECHIPAMENTULUI PLĂNUIT În general tot echimapentul inclus în prezentul document ar trebui sa aibă urmatoarele specificaţii: 1. Protecţie şi alarme: cănd o alarmă sau orice alt semnal este activat într-un echipament, indiferent dacă se datorează protecţiei sale asociate sau instalate magnetică, termică şi/ori termo-magnetică sau similară, sonda protecţie internă termică, sonde impermeabile, operarea întrerupatoarelor sau a echipamentelor, nivel de sigurantă sau minim plutitor, întrerupator de sfârşit de cursa, confirmare operaţiune sau buton urgenţă, etc. (depinde de protecţie) echipamentul va fi oprit şi un semnal va fi trimis la echipamentul corespunzator şi înregistrat direct în PLC-uri conform punctului 8 – SEMNALIZARE. Aceste alarme vor avea prioritate asupra operaţiunilor manuale, ceea ce însemnă că echipamentul asociat care este operat manual şi acelea în care exista un defect în sistemul de automatizare trebuie oprite. În cazurile în care unul dintre dispozitivele de siguranta sunt activate (plutitor nivel minim, întrerupator presiune, limitatoare torsiune sau protectie termo-magnetica, etc) toate echipamentele manuale sau automate ar trebui sa fie oprite imediat.


22


2. Reactivarea alarmelor şi protecţiilor: odată ce alarmele au fost reactivate, echipamentele vor continua sa funcţioneze automat dacă întrerupătorul de selecţie mod este configurat astfel. 3. Pornirea echipamentelor şi cronometrare: toate echipamentele pot fi pornite şi oprite manual de la MCC şi PC, excepţie face setul de echipamente care face parte din procesul de deshidratare şi altele de o anumită natură, care pot fi pornite doar manual de la MCC. 4. Contor de timp de utilizare si Contor de pornire: toate echipamentele care vor opera în toate modurile, vor avea contoare de timp şi contoare pornire folosind software şi posibilitatea de afişare vizuală şi resetare individuală. Echipamentul va avea un numar predefinit de ore de funcţionare, care poate fi programat folosindu-se software şi va activa o alarma virtual interioara daca numarul prestabilit de ore funcţionare este depăşit. 5. Operarea cu plutitoare de nivel: orice discrepanţă detectată în starea plutitoarelor de nivel, în echipamente cu plutitoare, va rezulta în oprirea echipamentului. O restartare nu va fi posibilă până nu se va observa o perioadă de gardă. Acesta poate fi programat folosinduse software-ul (în minute şi secunde). Nu va fi necesară reactivarea acestei alarme din moment ce perioada de gardă a fost observată atunci starea plutitorului ar fi trebuit sa se fi întors la normal şi echipamentul va monitoriza operaţiunile fără a reactiva alarma. Fluctuatii tipice la nivele plutitorului cauzate de catre fluide va fi avuta în considerare şi precautii necesare vot fi luate pentru a evita restartarea succesiva şi inutila a pompelor ca rezultat al acestor fluctuatii. În general, dupa manual şi modurile de operare manuala şi automatizata, echipamentul va fi pornit fara activarea plutitoarelor de pornire. Cu toate acestea în toate cazurile în care echipamentul este oprit datorita activarii plutitoarelor de nivel minim, ar trebui sa fie un releu cronometrizat sau un dispozitiv similar care va cronometriza restartarea echipamentelor în mometul în care plutitorul de nivel minim va fi dezactivat. În acest mod o succesiune de restartari pentru ambele tipuri de moduri operationale (manual şi automatic-manual) este evitata. 6. Alternanţa în cazuri în care sunt doua sau mai multe piese de echipament din acelaşi grup (grupul de echipamente care este capabil sa mearga invers este indicat) va duce la o pornire alternanta a echipamentului disponibil. În cazuri unde o problema cu un echipament, urmatorul echipament disponibil va fi data în exploatare. 7. Alternanţa cu convertoare frecvenţă: avarierea convertorului ar trebui evitata în orice moment şi numarul minim de modificari posibile ale convertorului ar trebui efectuate. În general alternante ar trebui sa apara în directia echipamentului care nu este în exploatare şi starturile convertor ar trebui distribuite egal prin echipament. 8. Semnalizare: Contactele auxiliare şi luminile de semnalizare care indica în Funcţionale (verde) şi în pana de Funcţionale (rosu) vor fi folosite pentru fiecare echipament inclus în acest document şi orice greseala activata de oricare dintre protectii va fi indicata ca pana de Funcţionare. Oricare dintre alarme înregistrate în PLC şi software-ul SCADA va fi indicată într-un mod specific (bazată pe cerinţele software-ului SCADA).


23


5.- FILOSOFIE DE CONTROL 5.0. - INTRODUCERE Filosofia de automatizare şi control descrie, pentru fiecare element, sistemul său de monitorizare şi control pentru a asigura o operare automatizată şi sigură completă a tuturor unitaţilor de tratare din Staţia de Epurare.


24


5.1. – LINIA APEI 5.1.1. – CAMERA DE INTRARE ŞI MĂSURAREA DEBITULUI

Apa netratată va ajunge în acestă cameră de intrare printr-un colector. Un hipsometru va fi instalat pentru a măsura debitul de intrare ce trece prin canalul deschis Khafagi-Venturi. Scopul acestei camere este faptul că dă posibilitatea de a izola complet, trimiţând toată apa netratată la punctul de revărsare, prin by-pass-ul general al staţiei, fără vreun tratament. Pentru a face acest lucru este destul să se închidă stăvilarul motorizat de la intrarea în staţie, forţând apa să se reverse peste deversor, la Bypass-ul general. Echipamentele electronice instalate în această incintă sunt: - Hipsometru Ultrasonic • Funcţie: De a măsura nivelul / debitul de apă netratată la intrarea în canalul KhafagiVenturi. - Cameră intrare stăvilar perete motorizat • Funcţie: Să izoleze, trimiţând toată apa netratată la by-passul general, print-un deversor. - Senzor de PH • Funcţie: Să măsoare pH-ul apei netratate. - Senzor de conductivitate • Funcţie: Măsurarea conductivităţii apei pretratate. - Senzor de temperatură


25


• Funcţie: măsurarea temperaturii apei netratate. 5.1.2. – PUŢUL GRĂTARELOR

Puţul grosier are funcţia de a depozita rezidurile grosiere care se depozitează la fund, datorită greutăţii lor pentru a evita orice problemă în urmatoarea pompă de ridicare. Aceste reziduri voluminoase vor fi extrase din puţ cu ajutorul unei lingure bivalve cu o capacítate de 250l instalată deasupra unui pod rulant, şi vor fi descărcate într-un container instalat tocmai pentru acest scop. Apa brută ajunge la puţul grosier prin stăvilrul motorizat (02).


26


Pentru o mai mare siguranţă şi protecţie a pompei următoare, se va instala un grătar cu curăţire manuală cu deschidere între bare de 100 mm între puţul grătarelor şi pompa de ridicare a apei netratate.

Echipamentele electronice instalate în acesta incinta sunt:

- Pod rulant • Funcţie: să permită mişcarea lingurei bivalve, deasemenea lucrările de întreţinere la clădiri atunci când este necesar. • Dispozitive motor: cutie apasare butoane • Funcţionare doar manuală: Pornirea prin apăsarea butonului conectat la podul rulant prin cablu. Cutia cu butoane va permite mişcarea orizontală de translaţie a podului rulant pe spaţiul de rulaj al macaralei, mişcările verticale (în sus, în jos) ale cârligului şi închiderea graiferului. • Urgenţa: Maneta de urgenţă interblocată în toate modurile de operare, instalată în cutia cu butoane de comandă.


27


- Graifer • Funcţie: Să înlăture toate rezidurile depozitate pe fundul puţului grătarelor şi a le pune într-un container poziţionat pentru acest scop. • Alimentarea cu electricitate şi protectie în panoul de comanda al podului rulant (asociat) • Semnalizarea operatiunilor şi avariilor în panoul de comanda al podului rulant (asociat) • Dispozitive motor: cutie butoane comanda a podului rulant (asociat). • Funcţionare • Doar manuală: Pornirea prin apăsarea butonului conectat la podul rulant prin cablu. Cutia cu butoane va permite mişcarea orizontală de translaţie a podului rulant pe spatiul de rulaj al macaralei, miscarile verticale (în sus, în jos) ale carligului şi închiderea graiferului. * Urgenţa: Maneta de urgenţă interblocată în toate modurile de operare, instalată în cutia cu butoane de comanda a podului rulant (asociat). 5.1.3. – POMPĂ RIDICARE Funcţia staţiei de pompare este să lamineze debitul apei, garantând volumul minim pentru buna funcţionare pompelor centrifuge submersibile de 875m3/h care fac parte din staţie şi un volum total care permite pomparea întregului volum de apă netratată. Sistemul de control pentru pompa de ridicare apă netratată va fi instalat printr-un motor cu frecvenţă variabilă, operată de un hipsometru ultrasonic instalat în staţia de pompare. Pentru a evita funcţionarea în vacuum a pompelor, un întrerupător de flotaţie minimă va fi instalat, care va opri pomparea cand este activat. Echipamentele electronice instalate în acesta incinta sunt: - Pompe submersibile apă netratată • Funcţie: Să ridice apa netratată de la staţia de pompare la canalele de sortare. • Dispozitive motor: întrerupator de flotatie minima , hipsometru ultrasonic. • Prioritate: întrerupator de flotaţie minimă. Acesta va trece peste toate modurile operaţionale, chiar şi cel manual. • Urgenţa: maneta de urgenţă impărţită de către toate pompele în fiecare mod de operare. - Hipsometru ultrasonic • Funcţie: să măsoare nivelul de apă netratată din staţia de pompare acţionând asupra tuturor modurilor de operare a pompelor submersibile pentru apa netratată. 5.1.4. - SORTARE Construcţia canalelor de sortare au obiectivul de a proteja împotriva blocării cu solide dense. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

28


Pentru sortarea de solide fine şi grosiere s-au construit două canale şi încă unul auxiliar. Fiecare canal are instalat un grătar rar, cu deschidere dintre bare de 25mm pentru sortarea solidelor mari şi un grătar des, cu deschidere între bare de 6mm pentru sortarea solidelor fine. Canalul auxiliar a fost construit pentru a preveni debitul în exces peste vârf, şi un grătar rar cu deschidere între bare de 25mm a fost instalat în el. Un hipsometru ultrasonic, instalat în canalul de distribuţie la canalele de sortare, în amontele grătarelor, va activa sistemul de curaţare al gratarelor fine şi dese, cand nivelul apei trece de un nivel determinat. Sistemele de curătare ar putea funcţiona temporizat. Compactor – conveyer cu şurub va colecta rezidurile de la grătarele rare şi le va descărca compactate într-un container instalat pentru acest scop. În acelaşi mod, deşeurile de la sortarea fină vor fi colectate de către un compactor-conveier cu şurub. Aceste şuruburi sunt interblocate cu grătarele rare şi dese, după cum este aplicabil, fiind activate dupa o perioada de întarziere în concordanţă cu pornirea curaţirii grătarelor asociate, şi oprite după încă un timp de întârziere conforma opririi echipamentelor asociate.

Echipamentele electrice instalate în această incintă sunt: - Grătare rare • Funcţie: de a evita intrarea de solide mai mari de 25mm care ar putea afecta echipamentele şi procesele staţiei. - Grătare dese • Funcţie: Să se evite intrarea solidelor mai mari de 6mm care ar putea afecta echipamentele şi procesele staţiei. - Hipsometru ultrasonic


29


• Funcţie: Să măsoare nivelul apei în camera de distribuţie pentru canalele de sortare şi să acţioneze asupra sistemului de curăţare ale grătarelor rare şi dese, atunci cand un nivel predeterminat a fost detectat. - Compactor – conveyer cu şurub al grătarului rar • Funcţie: Să compacteze toate deseurile provenite de la gratarele rare şi sa le transporte la containerul de depozitare deseuri. - Compactor – conveyer cu şurub al grătarului des • Funcţie: Să compacteze toate deşeurile de la grătarele rare şi să le transporte la containerul de depozitare deşeuri. 5.1.5. – ÎNLĂTURARE NISIP- GRĂSIME Construirea canalului de înlăturare nisip-grăsime are scopul de a elimina tot nisipul şi toată grăsimea care ar putea influneţa negativ restul proceselor. Cu acest tratament se elimină acţiunea abrazivă a particulelor de nisip şi grăsimea, care nu sunt benefice proceselor. Pentru înlăturarea de nisip şi grăsime, doua canale similare au fost construite echipate cu difuzoare cu bule şi un pod înlaturare nisip-grăsime pentru fiecare canal. Pe fiecare canal o pompă centrifugă veriticală va fi instalată pentru extragerea nisipului. În timpul funcţionării pompei verticale pentru nisip, nispurile vor fi transportate intr-un canal central care duce la un sortator de nisip, unde nisipurile sunt spălate şi recolectate în containere. Grăsimea este recolectată într-un canal şi trimisă la un concentrator de grăsime unde sunt tratate şi apoi recolectate în alte containere. Aerarea canalelor se va face cu trei suflante 800Nm³/h. Două întrerupătoare de apropiere sunt instalate pe fiecare proces de înlăturare nisipgrăsime (la început şi la sfarşit), delimitând mişcarea podului. Aceste întrerupătoare de apropiere ordonă schimbarea direcţiei de mişcare a podului.


30


Echipamentele electronice instalate în aceasta incinta sunt: - Pod de înlăturare nisip-grăsime • Funcţie: Pentru a transporta toată grăsimea şi materia flotantă la canalul de recolectare prin intermediul podurilor racloare şi mutarea pompei centrifuge instalate deasupra lui pentru extragerea nisipului de pe fundul canalului de înlaturare nisip-grasime. - Pompă centrifugă verticală de nisip • Funcţie: să extragă nisipul depozitat pe fundul canalului de înlăturare nisip-grăsime turnat în canal la sortatorul de nisip. - Sortator de nisip • Funcţie: Să sorteze şi să spele nisipurile extrase din înlăturarea nisipului, reducând conţinutul lor de apă şi evacuându-le la containerul poziţionat pentru acest scop. - Concentrator de grăsime • Funcţie: Să concentreze grăsimea extrasă de la înlăturarea grăsimii, reducând volumul ei şi trasportând-o la containerul special destinat. - Suflante pentru înlăturarea nisipului şi a grăsimii • Funcţie: Să insufle aer la procesul de înlăturare de nisip şi grăsime prin difuzoare, să favorizeze emulsia de grăsime şi sedimentarea nisipului. - Ventilator cu suflantă la înlăturarea nisipului şi a grăsimii • Funcţie: Să favorizeze ventilaţia suflantelor. - Extractor mural • Funcţie: Să ventileze camerele clădirii de pretratare 5.1.6. –SEDIMENTARE PRIMARĂ LAMELARĂ Pentru sedimetarea primară lamelară se vor construi două decantoare lamelare cu concentrarea nămolului de racloare de fund motorizate. Scopul acestei sedimentări primare este să elimine o parte din solidele suspendate si BOD5. Apa pretratată de la pretratament va fi colectată intr-un canal. Din acest canal, apa va accesa prin doua stăvilare perete manuale la decantoarele lamelare. Apa decantată va fi colectată prin intermediul ţevilor calibrate perforate care comunică cu un canal de colectare, care este acelaşi pentru cele două decantoare. Va fi un by-pass pentru sedimentarea primară printr-un canal construit intre două decantoare şi izolat printr-un stăvilar perete manual. Nămolul primar extras de la decantoare va fi pompat la ingroşătorul primar gravitational de trei pompe elicoidale cu rotor de 15m³/h. Pentru controlul nămolului primar trimis la ingroşătorul primar gravitaţional, un debitmetru electromagnetic a fost instalat in colectorul general pentru alimentarea ingroşătorului primar. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt:


31


- Pod decantor primar • Funcţie: să atragă solidele decantate in puţul central, cu scopul de a le extrage. - Pompe nămol primar • Funcţie: Să pompeze nămolul extras de la decantoarele primare la ingroşătorul gravitaţional pentru nămol primar. - Debitmetru electromagnetic pentru nămol primar • Funcţie: să măsoare debitul de nămol primar care alimentează îngroşătorul de nămol primar. 5.1.7. – CAMERA DE DISTRIBUŢIE LA REACTOARELE BIOLOGICE La ieşirea de la decantoarele lamelare primare, s-a contruit o cameră de distribuţie, unde ajunge recircularea nămolului activat, pentru a garanta distribuţia egală a debitului intre cele două reactoare biologice. Odată ce debitul a fost distribuit, un stăvilar perete manual va fi construit pentru a avea posibilitatea de a izola fiecare reactor. În această incintă nu este nici un echipament electric. 5.1.8. – REACTOR BIOLOGIC Trei dintre decantoarele vechi au fost reabilitate să funcţioneze ca două reactoare biologice pentru nămol. Fiecare reactor este impărtit in doua zone: o zona oxica si una anoxica. Pentru aerarea zonei oxice, care permite eliminarea BOD5, opt aeratoare de suprafaţă vor fi construite. Aceste aeratoare de suprafată vor fi controlate de către un senzor de oxigen dizolvat şi de către un senzor REDOX care va dispune pornirea respectiv oprirea aeratoarelor, cu scopul de a menţine concentraţia de oxigen in zona oxică. Pentru a garanta denitrificarea, doua pompe submersibile (una per reactor) de 350m³/h vor fi instalate. Aceste pompe vor intoarce lichidul amestecat de la zona oxica la cea anoxica. Pentru a menţine solidele suspendate si prevenirea sedimentării lor in zona anoxică, şase mixere submersibile vor fi instalate (trei per reactor). La ieşirea de la reactoarele biologice apa va inunda un deversor la un canal general al celor doua reactoare, cu un stăvilar perete manual in mijlocul său, care permite divizarea canalului in două canale diferite, facnad iesirea din fiecare reactor independenta. Două stăvilare perete manuale au fost instalate in acelaşi canal, la intrare în ţeava de alimentare a celor două reactoare secundare, pentru a le izola. In clădirea reactoarelor două extractoare murale au fost instalate. Echipamentele electrice instalate in acesta incinta sunt: - Aeratoare biologice de suprafaţă • Funcţie: de a furniza oxigen reactoarelor biologice - Mixere submerse – zonă anoxică • Funcţie: Sa amestece apa in zona anoxica pentru a evita sedimentarea solidelor.


32


- Pompe reciculare interne • Funcţie: sa faca recircularea lichidului amestecat de la zona oxica la zona anoxica, favorizand procesul de denitrificare. - Senzor oxigen dizolvat • Funcţie: Sa masoare oxigenul dizolvat in reactorul biologic, interblocat cu aeratoarele de suprafata pentru mentinerea concentratiei de oxygen (daca REDOX permite) - Senzor REDOX • Funcţie: Sa masoare potentialul REDOX in reactoarele biologice. - Extractor mural • Funcţie: Sa ventileze camerele de la cladirea reactorului 5.1.9. – INLATURAREA CHIMICA A FOSFORULUI Pentru a garanta eliminarea fosforului, pana la valorile limita cerute, o eliminare chimica a fosforului a fost instalata prin adaugarea de clorura ferica ca coagulant. Sistemul consista in doua (1+1S) depozite pentru stocarea solutiei de clorura ferica. Din acest depozit, doua (1+1S) pompe de dozare de 100l/h doza de solutie de clorura ferica peste cascada generata de solutia de clorura ferica in deversorul de iesire al reactoarelor biologice. Selectarea pompelor care alimenteaza cele doua reactoare se va face manual de catre vanele instalate pentru acest scop in tevile de emitere a impulsurilor. Inainte de inceperea dozarii, operatorul trebuie sa selecteze de la ce deposit se va pompa, sa deschida vana cu bila la iesire din depozitul selectat si sa inchida vana cu bila la iesirea din depozitul rezervat. Fiecare depozit are un întrerupător de flotabilitate minimă care va emite un semnal de alarmă cand se activeaza danad ordinal de oprire al pompelor de dozare. Echipamentele electronice instalate in acesta incinta sunt? - Pompe dozare Clorură Ferică


33


• Funcţie: De a pompa solutia comerciala de clorura ferica la punctual de dozare la iesire din reactoarele biologice. 5.1.10. – SEDIMENTARE SECUNDARA Doua (2) decantoare circulare de aspiratie au fost construite si instalate, cu un pod radial cu tractiune perimetrica. In aceste decantoare solidele suspendate ale apei vor cobora pe fundul bazinelor datorita efectului gravitatiei, ceea ce va produce namol care va fi colectat hidraulic intr-un canal de catre sistemul de aspiratie. Namolul recuperate astfel in canal va fi evacuat printr-un sifon la teava de drenaj de unde namolul ajunge la camera de recirculare si exces. O racleta conectata la podul de sedimentare vat rage material flotanta la o magazine de colectare de unde ajunge la o camera de pompare supranatante a sedimentarii secundare. Apa decantata va trece peste un deversor la o teava comuna celor doua (2) decantoare care trimit apa la un canal parshall reabilitat. Tevile de absorbtie a namolului au vane manual instalate pentru a regla debitulde namol colectat de la fiecare decantor. Echipamentele electrice instalate in aceasta incinta sunt: - Pod aspiraţie sedimentare secundară • Funcţie: Sa evacueze namolul decantat la camera de pompare namol secundar si materia flotanta la magazia de colectare a decantorului. 5.1.11. – DEBITMETRU APA TRATATA Canalul de iesire a apei existent a fost reabilitat sa masoare debitul apei tratate care ajunge la decantoarele secundare. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Hipsometru ultrasonic • Funcţie: sa masoare nivelul de apa tratata din canalul de evacuare 5.1.12. – POMPE SUPRANATANTE Supranatantele care ajung in diferitele incinte ale SEAU vor fi luate de gravitatie la putul gratarelor la intrare in statie. Pentru ca supranatantele ajung la ingrosatorul de namol de excess si la decantoarele secundare, o camera a fost contruita in care sunt pompate la putul gratarelor de doua (1+1S) pompe centrifuge submersibile de 60m3/h. Doua (2) intrerupatoare de flotabilitate (minim and maxim) vor controla operarea acestei statii de pompare. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Pompe submersibile supranatante • Funcţie: Sa pompeze supranatantele extrase de la decantoarele secundare si de la ingrosatorul de namol de exces la putul gratarelor.


34


5.2. – LINIA NAMOLULUI 5.2.1. – INGROSARE NAMOL PRIMAR Namolul de la sedimentarea primara lamelara va fi dus printr-o statie pompare la un (1) ingrosator gravitational. In acest ingrosator, namolul primar va fi gros si de aceea va fi amestecat intrun bazin de omogenizare, cu namolul ingrosat de exces, inainte de a merge la digestia anaeroba. Extragerea namolului se va face din putul central al influentului de pe fundul ingrosatorului, printr-o (1) vana pneumatica temporizata. Vanele instalate in teava de evacuare a namolului ingrosat permit golirea ingrosatorului de namol primar. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Îngroşător gravitaţional nămol primar * Funcţie: Sa ingroase namolul de la sedimentarea lamelara primara. - Electrovană extragere nămol - Îngrosator primar • Funcţie: Sa controleze sertarul cilindric flexibil instalat la extragerea namolului, permitand deschiderea si inchiderea acestei vane 5.2.2. – POMPARE NAMOL RETUR O camera de pompare a fost construita pentru a gazdui pompele de namol retur si cele de namol exces. Namolul extras de la sedimentarea secundara ajunge la acesta camera de unde o perioada este pompat de catre 3 (2+1S) pompe submersibile de1650m3/h la camera de distributie a reactoarelor biologice, si o alta parte a lui este pompat de trei pompe submerse t (2+1S) de 30m3/h la ingrosatorul gravitational de namol exces. Pentru a controla recircularea o (1) frecventa variabila si un (1) debitmetru electromagnetic au fost instalate in camera de pompare. Pentru a garanta siguranta lucrarilor de pompare un(1) plutitor de protective minima a fost instalat, comun celor sase (6) pompe instalate in aceasta camera (trei(2+1S) pompe de namol retur si trei (2+1S) pompe namol exces. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Pompe nămol retur • Funcţie : sa pompeze namolul secundar la camera de distributia a reactoarelor biologice, cu scopul de a mentine o concentratie de namol constanta in reactoare. - Debitmetru electromagnetic pentru recirculare • Funcţie: Sa masoare debitul de namol de retur la camera de distributie a reactoarelor biologice sip e aceasta cale sa controleze proportional debitul pompei de recirculare. 5.2.3. – POMPARE NAMOL EXCES O camera de pompare a fost contruita pentru a gazdui pompele de namol retur si cele de namol exces. Namolul extras de la sedimentarea secundara ajunge la aceasta camera de unde o parte din el este pompat de catre trei (2+1S) pompe submerse de 1650m3/h la camera de distributie a reactoarelor biologice, si cealalata parte este pompata de catre trei (2+1S) s pompe submerse de 30m3/h la ingrosatorul gravitational de namol exces. Sandu Raluca IMAC II – Lucrare de Disertaţie

35


Pomparea namolului in exces va Funcţiona prin temporizare. Pentru a-l protreja un intrerupator de flotabiltate minima a fost instalat, in comun cu pompa de namol retur. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Pompe nămol exces • Funcţie: sa pompeze namolul biologic in exces la ingrosatorul gravitational - Debitmetru electromagnetic pentru nămol în exces • Funcţie: Sa masoare debitul namolului de exces pompat la ingrosatorul gravitational. 5.2.4. – INGROŞARE BIOLOGICĂ NĂMOL EXCES Namolul extras de la sedimetarea secundara, va fi pompat de la camera namolului la un (1) ingrosator gravitational prin intermediul pompelor de namol descrise anterior. Dupa procesul de ingrosare, acest namol va fi extras de pe fundul ingrosatorului de catre doua (1+1S) pompe cu surup elicoidale de 19m3/h, la o camera de amestecare, sa fie amestecat cu namolul primar ingrosat, inainte de a pleca spre digestia anaeroba. Vanele instalate in teava de evacuare pentru namolul ingrosat va permite golirea ingrosatorului pentru namol primar. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Îngroşător gravitraţinal nămol exces • Funcţie: sa ingroase namolul biologic de exces care vine de la sedimentarea secundara. - Pompe nămol îngroşat de nămol • Funcţie: Sa pompeze namolul ingrosat secundar in ingrosatorul de namol exces la camera lipsa a namolului ingrosat. 5.2.5. – CAMERA AMESTECARE NĂMOL ÎNGROŞAT Namolul ingrosat extras de cele doua ingrosatoare gravitationale (namol primar si de exces), va ajunge, unul gravitational si altul pompat la camera de amestecare unde va fi amestecat datorita unui (mixer submersibil, instalat pentru acest scop. In aceasta camera, namolul va sta pana cand va fi pompat la digestia anaeroba. Doua intrerupatoare de flotabilitate (minim si maxim) au fost instalate. Primul (minim) ca system de siguranta pentru a evita vacuumul care lucreaza ambele: mixerul submersibil si pompele la digestia anaeroba, sic el de al doilea (maxim) ca sa evite revarsarea camerei de catre namol, dand dispozitie de oprire atunci cand extragerea de namol primar ingrosat si pomparea namolului de exces ingrosat. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Mixer submersibil • Funcţie: Sa omogenizeze namolul ingrosat in camera de amestecare. 5.2.6. – PROCES DIGESTIE 5.2.6.1. – ALIMENTAREA LA DIGESTIE ANAEROBĂ Namolul amestecat ( amestecare de la namolul primar ingrosat si namolul de exces ingrosat) este pompat la digestorul anaerob de catre doua (1+1S)pompe cu surub elicoidale de 25m3/h. Prin intermediul vanelor manual instalate in teava de pompare, este


36


posibila ocolirea digestorului, cu trimiterea namolului direct la ingrosatorul secundar al namolului fermentat, anterior deshidratarii mecanice. Debitul pompat va fi masurat de un debitmetru electromagnetic in teava. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Pompe de amestec a nămolului • Funcţie: Sa pompeze namolul ingrosat amestecat la digestorul anaerob si/sau sau la depozitul de stocare namol fermentat, depinzand de pozitia vanei manual in teava de pompare. - Debitmetru electromagnetic la alimentarea la digestor • Funcţie: Sa masoare debitul de namol ingrosat amestecat pompat la digestor. 5.2.6.2. – DIGESTOR ANAEROB (Linia nămolului) Namolul amestecat va ajunge la camera constrita penste digestor, unde este amestecat cu namolul de la recirculatie, pentru a-l introduce in digestor printr-o teava de alimentare. Namolul de la recirculare este extras de pe fundul digestorului de catre doua (1+1S) pompe submersibile de 100m3/h si trece printr-un schimbator de caldura unde i se mareste temperaturta, inainte sa fie amestecat in camera de deasupra cu alt tip de namol (namol ingrosat amestecat) Pentru amestecarea namolului digestorul va fi echipat cu un mixer vertical. Un sensor de temperature instalat in digestor va active recirculatia namolului si sistemul de incalzire cand ajunge la o valoare minima. In acelasi mod, cand temeperatura atinge o valoare de referinta minima, senzorul de temperature va da dispozitie sa se opreasca recircularea si sistemul de incalzire. In digestor s-a instalat un debitmetru electromagnetic. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Pompe recirculare nămol fermentat • Funcţie: sa mentina temperature in interiorul digestorului prin recircularea namolului fermentat, facandu-l sa treaca printr-un schimbator de caldura cand ii maresc temperatura. - Mixer vertical • Funcţie: Sa amestece sis a omogenizeze namolul din digestor. - Senzor temperatură • Funcţie: Sa masoare temperature namolului in digestor - Senzor PH • Funcţie: To measure the pH of the sludge inside the digester - Debitmetru electromagnetic la iesirea de la • Funcţie: Sa masoare debitul amolului fermentat - Extractor mural • Funcţie: Sa ventileze cladirea digestie


37


5.2.6.3. – DIGESTOR ANAEROB (Linie schimbător căldură) Transferul de caldura se va face de catre un schimbator sub forma de spiral, al carui lichid de incalzire este apa fierbinte generate de catre sistemul de incalzire. Sistemul de incalzire are doua (1+1S) boilere cu arzator dublu (ulei biogaz-gaz) de 650Mcal/h pentru a incalzi lichidul de transmitere (apa) in doua (1+1R) pompe centrifugede 50m3/h care pompeaza apa fierbinte prin schimbatorul de caldura sub forma de spirala. Combustibilul folosit de catre boilere este biogazul produs in procesul de digestie anaeroba. In cazul in care productia de biogaz este insuficienta pentru a satisface cererea de biogaz a boilerelor ( pentru pornirea digestorului, scadere in productia de biogaz...) exista un sistem de urgenta de combustibil alternativ compus dintr-un depozit de ulei-gaz de 30m3 si doua (1+1R)pompe de transfer de 100L/h care sa alimenteze boilerele. Controlul temperaturii apei care ajunge la schimbator seva face automat de catre o vana cu trei brate in linia apei de retur, conform cu temperatura namolului la iesirea din schimbator. Senzori de temperatura au fost deasemenea instalati la intrarea si la iesirea apei si la intrarea namolului. Echipamentele electronice instalate sunt: - Pompe apă fierbinte * Funcţie: Sa mentina debitul de circulatie prin reteaua apei a sistemului de incalzire. - Vană cu trei braţe • Funcţie: Sa redirectioneze debitul pentru a regla temperature apei care intra in schimbator conform cu temeperatura de referinta a namolului la iesirea din schimbator si temperature masurata de catre senzorul de temperatura. - Senzor temperatură (nămol fierbinte) • Funcţie: Sa masoare temperatura namolului la iesirea din schimbator, actionand proportional asupra vanei cu trei brate depinzand de valoarea de referinta a temperaturii - Senzor temperatură (nămol pentru încălzire, apă fierbinte şi apă răcită) • Funcţie: Sa masoare temperature namolului la intrare in schimbator, temperature apei racite la iesire din schimbator si temperature apei calde la intrare in schimbator (fara vreoun control asupra elementelor procesului) - Boiler încălyire apă + arzător • Funcţie: Sa incalzeasca apa din linia schimbatorului de caldura - Electrovana de umplere • Funcţie : Sa introduca apa inh sistemul schimbatorului de caldura pentru a mentine o presiune minima. 5.2.6.4. – DIGESTIE ANAEROBĂ (Linia Gazului) Biogazul produs de catre procesul de digestie anaeroba este colectat din partea de sus a digestorului si pompata de doyua (1+1S) suflante de 1.50Nm3/h la boilare, unde este folosita drept combustibil pentru incalzirea apei sistemului de schimbare caldura. Excesul de biogas va fi depozitat intr-un bazin sferic de depozitare gaz cu membrane dubla, excesul care nu a fost consumat si care nu aputut fi depozitat intr-un bazin de depozitare gaz va fi


38


trimis la o facla cu capacutatea de ardere 300Nm3/h biogas, unde va fi ars inainte de a fi eliberat in atmosfera. Un debitmetru la alimentarea boilarelor va masura debitul de biogas consumat in combustie pentru incalzirea apei din boilere. Un (1) hipsometru integrat intr-un bazin de stocare gaz va actiona asupra supapei de eliberare presiune instalata la intrarea la facla, permitand trecerea excesului de biogas pentru a fi ars. Un (1) intrerupator de presiune instalat la intrare in suflante le va opri cand presiunea de pe linie scade sub valoare de referinta, pentru a evita intrarea aerului care poate cauza o explozie pe linie. In acelasi mod un thermostat instalat pe linia de pompare va opri sistemul daca temperature creste peste limita prestabilita. S-a instalat un depozit de gaz-titei si un sistem de amplificare pentru momentele in care este deficit de biogaz. Echipamentele electronice instalate sunt: - Suflante biogaz • Funcţie: Sa conduca biogazul produs in digestor la arzatoare si la boilere. - Compresor bazin stocare gaz • Funcţie: Sa mentina umflata membrana exterioara a bazinului de depozitare gaz - Hipsometru (bazin stocare gaz) • Funcţie: Sa masoare nivelul membranei interioare a bazinului de stocare a gazului si sa actioneze asupra supapei de eliberare presiune instalata la intrarea la facla pentru a aelimina excesul de gaz care nu poate fi depozitat. - Supapă presiune automată • Funcţie: Prin masurarea biogazului in bazinul de depozitare gaz, mentine constanta presiune a in linia gazului, permitand trecerea gazului la facla proportional cu volumul de gaz de pe linie, permitand trecerea gazului la facla proportional cu volumul gazului de pe linie. - Debitmetru biogaz • Funcţie: măsoară cantitatea de biogaz consumată de arzătoare (fără nici un control asupra elementelor procesului) - Panou pentru aprinderea automata a faclei • Funcţie: Comanda arzătorul faclei - Sistem amplificator pentru combustibil • Funcţie: alimentează arzătorul boilerului cu motorină stocată în rezervorul de motorină. - Supapă de închidere a combustibilului • Funcţie: izolează motorina de linia de alimentare. - Indicator de nivel (combustibil) • Funcţie: măsoară nivelul de motorină din rezervorul de combustibil


39


5.2.7. – ÎNGROŞĂTOR SECUNDAR AL NĂMOLULUI FERMENTAT La acest îngroşător va ajunge cu ajutorul gravitaţiei nămolul fermentat de la digestor. De asemenea, în această incintă va ajunge nămolul care pot fi de-a trecut prin autoclavă de supapele instalate în conductelenămolurilor îngroşate amestecate . Pompele de alimentare ale presei cu filtru cu curea, incluse în procesul mecanic deshidratare, vor pompa de la îngroşător. Cu ajutorul unui grup de supape acţionate manual, această incintă de măsurare poate fi golită în reţeaua de canalizare. Echipamentele electronice instalate în această încăpere sunt: - Îngroşător gravitaţional secundar al nămolului • Funcţie: Sa ingroase si sa stocheze namolul fermentat care vine de la digestor sau de la by-pass-ul la procesul de digestie (fara digerare). 5.2.8. – DESHIDRATARE MECANICĂ Poziţionată în interiorul unei clădiri, funcţia deshidratării mecanice este de a reduce cantitatea de apă din nămolul îngroşat şi fermentat. Este compusa din doua (1+1S) pompe cu surub elicoidale de 20m3/h cu motor de frecventa variabila (10% - 100%) pentru pomparea namolului ingrosat si fermentat la mixere, doua (1+1S) mixere unde namulul fermentat se amesteca cu polielectrolitul si doua prese cu filtre cu curea unde deshidratarea in sine are loc. Asociate la cele doua prese cu filtre cu curea, un circuit pneumatic a fost instalat pentru alinierea si tensiunea curelei, compuse din (1+1S) compresoare, si deasemenea o (1) pompa orizontala de curatire curea pentru fiecare presa cu filtru cu curea (doua unitati). Pentru pregatirea solutiei de polielectrolit, o unitate automata de pregatire polielectrolit a fost instalat cu capacitate de 1500L/h, si doua (1+1S) pompe dozare de 900l/h cu actionare manuala cu frecventa variabila. Dupa procesul de deshidratare namolul este colectat la iesirea din presa cu filtru cu curea de catre un conveior cu surub de 6m3/h care alimenteaza o (1) pompa conveior excentric 6m3/h care va pompa namolul deshidratat la o magazie de 25m3 unde va ramane stocat, asteptand extragerea. Pentru stabilizarea namolului deshidratat cu var, o (1) magazie cu capacitatea de 60m3 si si un surub dozare de 175Kg/h cu propulsie manuala cu frecventa variabila (10% 100%)care va doza varul in magazia de stocare pentru namolul deshidratat. Cladirea are o masina de ridicat electrica cu capacitatea de 3200Kg. Echipamentele electronice instalate in aceasta incinta sunt: - Presă cu filtru cu curea • Funcţie: Sa deshidrateze namolul fermentat ingrosat. - Mixer presă cu filtru de curea • Funcţie: Sa favorizeze contactul prin amestecarea namolului fermentat ingrosat cu polielectrolit. Pompe alimentare presş cu filtru de curea • Funcţie: Pentru a pompa namolul ingrosat de la depozitul de stocare la mixer presa cu filtru cu curea.


40


- Pompe de curăţire presă cu filtru de curea • Funcţie: Sa curete curelele de la presa cu filtru cu curea. - Compresor • Funcţie: Sa mentina presiunea aerului in reteaua de aer a deshidratarii mecanice. - Unitate preparare polielectrolit • Funcţie: Sa pregateasca solutia de polielectrolit pentru a favoriza - Pompe dozare electrolit • Funcţie: Sa pompeze polielectrolitul pregatit in unitatea de pregatire automata la reteaua de namol unde va fi amestecata cu el. - Conveior orizontal cu şurub • Funcţie: Sa colecteze namolul deshidratat de la presa cu filtru cu curea si sa alimenteze pompa cu surub care il va trimite la magazie. - Pompă elicoidală cu şurub pentru transportul nămolului deshidratat • Funcţie: Sa pompeze namolul deshidratat la magazia de namol. - Debitmetru electromagnetic pentru nămol la deshidratare • Funcţie: Sa masoare debitul de namol care este trimis la deshidratare. - Debitmetru electromagnetic pentru polielectrolit • Funcţie: Sa masoare debitul de solutie polieletrolit care este amestecat cu namolul la deshidratare. - Dispozitiv de ridicare • Funcţie: Sa permita manipularea echipamentelor grele in interiorul cladirii de deshidratare oricand este necesar pentru motive de intretinere, reparatii, etc… - Poartă de descărcare motorizată a magaziei de nămol • Funcţie: Sa permita stocarea sau descarcarea namolului deshidratat stocat in magazie. - Şurub dozare var • Funcţie: Sa dozeze varul in conveiorul cu surub pentru var. - Şurub dozare var • Funcţie: Sa transporte varul la magazia de namol deshidratat. - Nivelator bolte în magazia de var • Funcţie: Să evite formarea de bolte în magazia de var. - Hipsometru (var) • Funcţie: Să măsoare nivelul de var din magazia de var. - Extractor mural • Funcţie: Să ventileze camerele clădirii de deshidratare mecanică.


41



42

DISERTATIE

Recommend Documents