CUPRINS 1 INTRODUCERE ……………...……………………………………………………………..... CAPITOLU CAPITOLUL L I. PREZENTAREA PREZENTAREA PRINCIPA PRINCIPALILOR LILOR INDICATO INDICATORI RI FINANCIARI FINANCIARI ŞI4 4 UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE… 6 1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile ..………………............. 8 1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare.………..........….….... financiare.………..........….…... . 9 1.3. Bilanţul – suport al analizei poziţiei financiare .………………..................................….. 1.4. Indicatori de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie .………………...........…. 12 1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie ...............………………………………………............... 14 1.6. Indicatori privind structura patrimonială ............………………………….........……….. 15 1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului ..…………………………….................... 18 19 1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului ..…………………………....................... 1.6.3. Analiza ratelor de sinteză ..........................…………………………….................... 20 1.6.4. Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare ..........................………………………..... 21 21 CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ GENERALĂ A SC OMV PETROM SA ………... .... 2.1. Scurt istoric al societăţii …………………………...…...................................................... 22 2.2. Obiectul de activitate …………………………………..…............................................... 27 2.3. Misiune, obiective, strategii ...........................……………………………………............ 29 2.4. Structura organizatorică a SC OMV PETROM SA ...……………………………............ 29 2.5. Mediul extern .................................................……………………………………............
31 CAPITOLUL III. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA SC OMV PETROM SA... ... 33 3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţul contabil ………………............ ………………................ 34 3.2. Analiza indicatorilor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie …………………….............. 40 3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială ……………..…………………………............. 43 3.4. Analiza riscului financiar …......................………………………………………............. 45 CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………….……………….……………... .... 49 Bibliografie ……………………………………………………….…………………...............
INTRODUCERE
Această lucrare îşi propune să evidenţieze modul în care informaţiile relevate de situaţiile financiare sunt prezentate şi valorificate în demersul lor, pentru a caracteriza activitatea unei entităţi, poziţia financiară şi performanţele acesteia, atât pentru nevoile proprii, cât şi pentru terţi. Global Globaliza izarea rea econo economii miilor lor face face ca informa informarea rea financi financiară ară clasic clasică, ă, articu articulat latăă în jurul jurul conceptelor contabile să nu mai răspundă aşteptărilor diferitelor categorii de utilizatori. Adesea, principiile principiile contabil contabilee admise admise produc produc distorsiu distorsiuni ni care deformeaz deformeazăă realitate realitateaa economic economică, ă, diversitatea practicilor contabile făcând dificil demersul analizei financiare, mai ales în cazul unor entităţi multinaţionale. În ultimele decenii, teoria şi practica economică au consemnat numeroase cazuri în care reuşita în economie este legată nu atât de reforme radicale, cât de valorificarea zonelor de graniţă dintre dintre subsis subsiste temel melee econo economic mic,, social social şi politi politic, c, und undee exist existăă perioa perioade de în care, care, deşi deşi dom domină ină exigenţele unui subsistem, rezultanta creează echilibru şi optim în toate trei 1. Dezvoltarea pieţelor de capital şi eficienţa acestora depinde de încrederea publicului în informaţia contabilă transparentă care trebuie însoţită şi de asumarea clară a responsabilităţii privind privind situaţiile situaţiile financiare, financiare, cu atât mai mult cu cât, prin scandaluri scandalurile le financiare financiare care au zguduit multe state ale lumii, încrederea destinatarilor situaţiilor financiare în raportarea financiară şi în auditarea acestora a fost afectată considerabil. Situaţ Situaţiil iilee financi financiare are ale ale unei unei com compan panii ii reprez reprezint intăă cel cel ma maii import important ant mijloc mijloc prin prin care care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor decizionali. De aceea, companiile îşi publică publică situaţiile situaţiile financiare financiare,, într-un într-un mod cât mai explicit, explicit, pentru pentru a putea putea fi înţelese înţelese de către cititorul interesat. Perfecţionarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esenţială a guvernelor în consolidarea funcţionării economiei de piaţă, iar pe termen scurt, realizarea obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană. În acest context, cadrul general de contabilitate şi audit financiar îşi îmbunătăţeşte continuu calitatea informaţiei conta contabil bilee prin aplica aplicarea rea regle reglemen mentăr tărilo ilorr contab contabile ile confor conforme me cu Direc Directiv tivel elee Comuni Comunităţ tăţii ii Economice Europene Europene (Directiva a-IV-a şi a VII-a) 2. Necesitat Necesitatea ea de conformita conformitate te este este impusă impusă de de 3 : • globalizarea economiilor naţionale; • accesul României pe pieţele de capital internaţionale; • transparenţa şi simplificarea raportărilor financiare. Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de modificări a adoptării legislative între care mentionăm: • modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr.82/1991; • reglementările contabile conforme cu Directiva IV-a şi a-VII-a • adoptarea IFRS şi IAS, prin Ordin M.F.P. 1
Done I, Ungureanu A– Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la UE, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007 2 Ionescu C – Contabilitate, baze şi proceduri, ed.a-II-a, Editura Fundaţiei României de Mâine, Bucureşti, 2007 3 Ionescu Ionescu C – Reglemen Reglementări tări contabile contabile conforme cu Directivele Directivele Europene Europene referitoa referitoare re la elaborare elaborareaa situaţiilo situaţiilor r financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007
2
În confor conformit mitate ate cu referen referenţia ţialul lul contab contabil il intern internaţi aţiona onall situaţ situaţiil iilee financi financiare are trebui trebuiee să permită permită aprecierea aprecierea poziţiei poziţiei financiare financiare,, performanţe performanţeii entităţii entităţii precum precum şi evoluţia evoluţia poziţiei poziţiei financiare, pentru ca investitorii să poată lua deciziile lor de investire şi de dezinvestire 4. Situaţiile financiare prezintă rezultatele financiare ale unei entităţi grupate pe categorii de informa informaţii ţii confor conform m carac caracter terist istici icilor lor econo economic micee denumi denumite te gener generic ic „struc „structur turile ile situaţ situaţiil iilor or financiare” care sunt direct legate de evaluarea poziţiei financiare (activele, datoriile şi capitalul propriu) propriu) şi a performanţe performanţeii (venituril (veniturilee şi chelt cheltuiel uielile) ile) 5. Analiza situaţiilor financiare este arta de a analiza şi de a interpreta informaţiile prezentate în diferitele rapoarte întocmite de o întreprindere. Indiferent că situaţiile financiare sunt analizate de persoane competente ale conducerii întreprinderii sau ale terţilor, scopul principal al analizei este acelaşi: să se furnizeze f urnizeze o bază pentru luarea unor decizii raţionale. Desigur că fiecare categorie de utilizatori ai informaţiilor contabile va pune accente pe diferite structuri ale situaţiilor financiare. Finanţatorul bancar este mai interesat asupra lichidităţii pe termen scurt, scurt, în timp ce investito investitorul rul potenţial potenţial sau actual actual va fi mai atent asupra profitabi profitabilităţ lităţii ii pe termen termen lung şi structurii structurii capitalu capitalului. lui. Un alt scop al analizei analizei situaţiilo situaţiilorr financiare financiare este de a dezvolta o bază relaţională pentru a prevedea viitorul. Deşi pentru analiza situaţiilor financiare se poate face prin apelul la unul sau mai multe instrumente (tehnici), cel mai adesea analiştii fac apel la analiza pe bază de rate. Ratele finan financi ciar aree pot pot fi util utiliz izat atee pent pentru ru a dezv dezvol olta ta un set set de stat statis isti tici ci care care să pună pună în evid eviden enţă ţă caracteristicile financiare cheie ale întreprinderii în cauză 6. Pornind de la o interpretare simplă, bilanţul este documentul de sinteză care prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat. Studiul financiar al bilanţului evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar funcţional sau patrimonial al întreprinderii la un moment dat (de regulă la sfârşitul perioadei de gestiune), permiţând deci o analiză financiară statică 7. Dincolo de rolul său în a completa informaţiile referitoare la compoziţia beneficiului, bilanţul bilanţul contri contribuie buie şi la furnizarea furnizarea bazei bazei informaţio informaţionale nale privind: privind: • calculul ratei de randament; r andament; • evaluarea structurii capitalului întreprinderii; 8 • determinarea lichidităţii şi flexibilităţii întreprinderii . Elaborarea lucrării de faţă a reprezentat un demers complex de studiu, analiză şi cercetare a unor aspecte semnificative referitoare la activitatea companiei S.C. OMV PETROM S.A., în care îmi desfăşor desfăşor în prezent prezent activitatea activitatea,, şi care prin aria sa de activitat activitate, e, deosebit deosebit de extinsă şi diversă, s-a constituit ca un domeniu incitant de studiu pentru analiza în dinamică a activităţii societăţii, pe parcursul anilor 2007, 2008 2 008 şi 2009. 4
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.22 5 Ionescu Ionescu C – Reglemen Reglementări tări contabile contabile conforme cu Directivele Directivele Europene Europene referitoa referitoare re la elaborare elaborareaa situaţiilo situaţiilor r financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007 6 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.23 7 Vintilă G – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006, p.33 8 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.79
3
Şi în aceast aceastăă perioa perioadă, dă, ce succe succede de proce procesul sului ui de privat privatiza izare, re, au avut avut loc num numero eroase ase schimb schimbări, ări, în dom domeni eniii esenţi esenţiale ale ale activi activităţ tăţii ii unei unei com compan panii, ii, schim schimbăr bării ce ţin de politi politici ci contabile, de maniera de organizare a activităţii, restructurări de sarcini şi activităţi, regândirea politicii politicii de resurse resurse umane în funcţie funcţie de noile obiective obiective şi priorităţi. priorităţi. Deaseme Deasemenea, nea, Petrom Petrom trebuie să se raporte raporteze ze perma permanen nentt la cerere cerereaa de piaţă, piaţă, să antici anticipez pezee mişcăr mişcările ile concu concuren renţei ţei,, să-şi să-şi autoevalueze limitele şi resursele de care dispune. Tocmai aceste schimbări care au avut loc în cadrul S.C. OMV PETROM S.A. au reprez reprezent entat at pentru pentru mine mine o provoca provocare re de a studia studia şi analiz analizaa dinam dinamica ica anumit anumitor or indica indicator torii economici, pentru a pune în evidenţă poziţia financiară a societăţii, modul de evoluţie al companiei, pe parcursul anilor 2007-2009, şi nu în ultimul rând, identificarea şi evidenţierea punctelor punctelor forte forte şi a punctelor punctelor slabe slabe din activ activitat itatea ea internă internă a companie companiei,i, precum precum şi a ameninţări ameninţărilor lor din mediul extern. Lucrare Lucrareaa este este siste sistemat matiza izată tă în trei trei capit capitole ole,, în primul primul capitol capitol am prezen prezentat tat mai întâi întâi fundament fundamentele ele teoretice teoretice privind privind importanţa importanţa situaţiilo situaţiilorr financiare financiare în furnizarea furnizarea informaţiil informaţiilor or contabile, după care am scos în evidenţă rolul bilanţului în reflectarea poziţiei financiare a unei întreprinderi precum şi principalii indicatori şi utilizarea acestora în contextul analizei poziţiei financiare la S.C. OMV Petrom S.A.. În al doilea doilea capitol capitol se arată arată prezentare prezentareaa generală generală a societăţii, societăţii, caracteriz caracterizarea area activităţil activităţilor or principale principale ale S.C. S.C. OMV Petrom S.A., precum precum şi obiectul obiectul de activitate, activitate, structura structura organizat organizatorică, orică, mediul extern. În al treilea capitol sunt studiate poziţia financiară a societăţii pe baza ratelor de lichiditate, solvabilitate şi de gestiune, a fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment pentru anii 2007, 2008 şi 2009. La sfârşitul lucrării sunt prezentate punctele forte şi puntele slabe ale S.C. OMV Petrom S.A. şi sunt expuse măsurile de îmbunătăţire a poziţiei financiare cât şi concluziile care decurg din parcurgerea acestei lucrări. Criza economică care a afectat şi ţara noastră, a influenţat negativ şi compania OMV Petrom Petrom,, determ determinâ inând nd scăde scăderea rea aproap aproapee a tuturo tuturorr indica indicator torilo ilorr econo economic mico-fi o-finan nancia ciari, ri, dar compan com pania ia prin strat strategi egiile ile pe care care le-a le-a adopt adoptat at (restr (restruct uctura urare, re, mod modern erniza izare re şi mon monito itoriz rizare areaa costurilor) a reuşit să facă faţă mediului economic nefavorabil.
4
CAPITOLUL I - PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI FINANCIARI ŞI UTILIZAREA ACESTORA ÎN CONTEXTUL ANALIZEI POZIŢIEI FINANCIARE În acest capitol am încercat să surprind importanţa situaţiilor financiare în analiza poziţiei financiare a unei firme şi principalii indicatori care contribuie la această analiză. Conform OMFP 3055/10.11.2009 situaţiile financiare anuale sunt întocmite de persoanele juridice juridice care care la data bilanţului bilanţului depăşesc depăşesc limitel limitelee a două două dintre dintre următoa următoarele rele criteri criterii: i: • total active: 3.650.000 euro • cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro • număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50.
1.1. Rolul situaţiilor financiare în furnizarea informaţiilor contabile Obiectivul principal al contabilităţii 9 este furnizarea de informaţii care să asigure o imagine fidelă asupra poziţiei financiare, performanţelor financiare şi modificărilor poziţiei financiare ale entităţii, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea fundamentării unor decizii economice. Pentru realizarea acestui obiectiv, este necesar ca lucrările curente de contabilitate să se sintetizeze periodic în informaţii generalizate, care să fie relevante pentru caracteri caracterizarea zarea activităţii activităţii desfăşurate desfăşurate de o entitate entitate într-o anumită anumită perioadă perioadă de timp. Acest Acest deziderat poate fi îndeplinit prin întocmirea periodică a unor documente de sinteză contabilă, care care pe parcur parcursul sul timpul timpului ui au purtat purtat divers diversee denum denumiri iri,, cum cum sunt: sunt: bilanţ bilanţ contab contabil, il, situaţ situaţii ii financiare anuale sau conturi anuale. Prin OMFP 3055/10.11.2009 s-au aprobat reglementările contabile conforme cu Directiva a-IV-a a Comunităţilor Economice Europene reglementări care prevăd formatul şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, principiile contabile şi regulile de recunoaştere, evaluare, scoatere din evidenţa şi prezentare a elementelor în situaţiile financiare anuale, regulile de întocmire, aprobare, auditare/verificare, potrivit legii, şi publicare a situaţiilor financiare anuale, unele reguli privind contabilitatea de gestiune, Planul de conturi general, precum şi conţinutul şi funcţiunea conturilor contabile. Acestea stabilesc, de asemenea, reguli privind organizarea şi conducerea contabilităţii şi raport raportăril ărilee efect efectuat uatee în confor conformit mitate ate cu cerinţ cerinţele ele instit instituţi uţiilo ilorr statul statului, ui, pentr pentruu uzul uzul tuturo tuturor r categoriilor de utilizatori 10. Pe plan plan mo mond ndia ial, l, s-a s-a căut căutat at o armo armoni niza zare re a mo modu dulu luii de organ organiz izar aree şi cond conduc ucer eree a contabilităţii în diferite ţări cu scopul realizării următoarelor obiective 11: • îmbunătăţirea organizării şi conducerii contabilităţii în diferite ţări; 9
Pântea I.P., Bodea Gh. – Contabilitatea Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007, p.463 10 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009 11 Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007
5
mai buna înţelegere a informaţiilor contabile şi controlul lor; • compararea informaţiilor contabile în timp şi spaţiu. De aceea, în vederea coordonării activităţii de armonizare a contabilităţii, în anul 1973 a luat fiinţă Comitetul de Standarde Contabile Internaţionale (Internaţional Accounting Standards Commitee IASC), cu sediul la Londra. Procesul de modernizare a sistemelor contabile folosite la nivel mondial a evoluat, astfel că, în anul 2000, IASC şi-a schimbat structura şi statutul, transformându-se în IASB. Incapa Incapacit citate ateaa siste sistemel melor or conta contabil bilee naţion naţionale ale de a produc producee o informa informaţie ţie conta contabil bilăă la standardele solicitate de investitorii străini a impus adoptarea de către majoritatea ţărilor a referenţial referenţialului ului contabil contabil internaţional, internaţional, ca sistem sistem de întocmire întocmire a Situaţiilor Situaţiilor financiare financiare pentru firmele care sunt listate pe piaţa de capital capita l12. Pentru a fi în acord cu standardele IAS/IFRS, situaţiile financiare f inanciare trebuie 13: • să cuprindă o menţiune explicită şi fără rezerve de conformitate cu aceste standarde; • să respecte integral solicitările fiecărui standard (IAS sau IFRS) şi fiecărei interpretări (SIC sau IFRIC) aplicabil(e). Standa Standardu rdull IAS 1 „Prezen „Prezenta tarea rea situaţ situaţiil iilor or financi financiare are”” descri descriee ipote ipotezel zelee de bază bază în elaborarea situaţiilor financiare: continuitatea exploatării, independenţa exerciţiilor, permanenţa metode metodelor lor de prezen prezentar tare, e, pragul pragul de semni semnific ficaţi aţiee şi grupar gruparea ea eleme elemente ntelor, lor, necom necompen pensar sarea ea,, informarea comparativă. Situaţiile financiare individuale sau consolidate se referă la: un bilanţ, un cont de profit şi pierdere, pierdere, o situaţie situaţie a variaţiei variaţiei capitaluril capitalurilor or proprii, proprii, un tablou tablou al fluxurilor fluxurilor de trezorerie trezorerie,, anexele anexele care cuprind o descriere a politicilor contabile semnificative semnificative şi notele explicative. În scopu scopull întoc întocmir mirii ii situaţ situaţiil iilor or financ financia iare re anuale anuale,, entită entităţil ţilee trebui trebuiee să proce procedez dezee la inventarierea şi evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor şi ş i capitalurilor proprii. În situaţiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii proprii se reflectă reflectă şi se evalueaz evalueazăă la valoarea valoarea contab contabilă, ilă, pusă pusă de acord acord cu rezulta rezultatele tele invent inventarieri arierii.i. Prezentele reglementări se aplică inclusiv în cazul bunurilor care au fost aduse drept aport la capital şi al activelor în curs de execuţie 14. După inventariere (cel puţin o dată pe an) întocmim situaţiile financiare – bilanţul 15. Referenţialul contabil internaţional analizează bilanţul în contextul cadrului conceptual şi al standardului IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” în forma lui revizuită în decembrie 2003. În acest standard în legătură cu bilanţul contabil, activele se împart în două mari categorii: • active necurente – active care se transformă în lichidităţi într-o perioadă mai mare de 1 an; • active curente – active care se transformă în lichidităţi într-un an (perioada de utilizare sub 1 an) •
12
Sălceanu A - Normalizarea contabilităţii româneşti rezultat al procesului de armonizare, Integrarea României în Uniunea Europeană Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007 13 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.25 14 OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009 15 Străoanu B.M.– Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, studii de caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010, p.293
6
Standardul internaţional IAS 1 defineşte şi realizează cele două mari categorii de datorii, ţinând cont de gradul lor de eligibilitate: • datorii necurente – datorii pe termen lung (scadenţă mai mare de un an); • datorii curente – datorii pe termen scurt (scadenţă mai mică de un an). În categoria acestora este inclusă şi partea pe termen scurt (achitabilă în următoarele 12 luni) a datoriilor pe termen lung16. Standardul IAS 1 face distincţie între elementele care prezintă poziţia financiară în bilanţ şi cele care fac o astfel de prezentare fie în bilanţ, fie în notele explicative. În Notele explicative la situaţiile financiare, entitatea trebuie să prezinte informaţii cu privire privire la bazel bazelee de întoc întocmire mire a acestora, acestora, astfel astfel 17: • să prezinte informaţii despre reglementările r eglementările contabile şi politicile contabile folosite; • să ofere informaţii suplimentare care nu sunt prezentate în bilanţ, contul de profit şi pierdere pierdere şi, după caz, în situaţia situaţia modificăril modificărilor or capitaluri capitalurilor lor proprii proprii sau situaţia situaţia fluxurilor fluxurilor de numerar, dar sunt relevante r elevante pentru înţelegerea acestora. Politicile contabile au făcut, deasemenea, obiectul definirilor şi analizelor referenţialului conta contabil bil intern internaţi aţiona onal.l. Dincol Dincoloo de faptul faptul că toate toate standa standarde rdele le intern internaţi aţiona onale le fac referi referire re la politicile politicile contabi contabile, le, în vederea vederea soluţionă soluţionării rii problemei problemei în cauză, cauză, sub aspect aspect conce conceptual ptual,, câmpul de reflecţii cel mai dens se găseşte în litera şi spiritul normelor IAS 1 „Prezentarea situaţiilor financiare” şi IAS 8 „ Politici contabile, schimbări de estimări şi erori”. 18 Notele Notele explicat explicative ive la situaţiil situaţiilee financiare financiare anuale conţin informaţii suplimenta suplimentare, re, relevante relevante pentru necesităţ necesităţile ile utilizato utilizatorilor. rilor. În nota explicat explicativă ivă numărul numărul nouă sunt prezentate prezentate exemple exemple de calcul şi analiză a principalilor indicatori economico-financiari. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să compare situaţiile financiare ale unei întreprideri, pe o anumită perioadă, pentru a identifica tendinţele poziţiei ei financiare, performanţelor sale şi fluxurilor de trezorerie presupuse de diverse activităţi. Pentru aceasta, întreprinderea trebuie să utilizeze aceleaşi politici contabile care vor fi adoptate pentru fiecare f iecare exerciţiu. Totuşi, Totuşi, aşa cum spunea spunea Disrae Disraeli li „Schim „Schimbar barea ea este este inevit inevitabi abilă lă într-o într-o ţară ţară progre progresiv sivă. ă. Schimbarea este constantă”.
1.2. Valorificarea informaţiilor contabile în analiza poziţiei financiare O prezentare mai adecvată a evenimentelor sau tranzacţiilor, care figurează în situaţiile financiare, este dată atunci când noua metodă contabilă conduce la o informare mai relevantă sau maii fiab ma fiabil ilăă asup asupra ra pozi poziţi ţiei ei fina financ ncia iare re,, perfo performa rmanţe nţelo lorr sau sau fluxu fluxuri rilo lorr de trez trezore orerie rie ale ale întreprinderii.
16
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.102 17 Ionescu C – Reglementări contabile conforme cu Directivele Europene referitoare la elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 2007 18 Feleagă N, Feleagă L – Politici şi opţiuni contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008, p.11
7
Performanţa financiară a unei entităţi se referă la profiturile pe care aceasta le obţine din resursele pe care le controlează, la componentele acestor profituri şi la caracteristicile acestor componente.19 Poziţia financiară a entităţii cuprinde resursele economice pe care aceasta le controlează, struct structura ura să financ financiar iară, ă, lichid lichidita itate teaa şi solvab solvabili ilitat tatea ea sa, mod modul ul de aborda abordare re a riscur riscurilo ilorr de activitate şi de conducere, capacitatea de a se adapta la schimbările în mediul în care operează 20. Într-o Într-o accepţ accepţiun iunee mai simpli simplistă stă poziţi poziţiaa financi financiară ară define defineşte şte potenţ potenţial ialul ul econo economic mic şi financiar al unei anume entităţi, însemnând patrimoniul propriu, patrimoniul administrat, valoare patrimonia patrimonială lă justă şi capacita capacitatea tea acestuia acestuia de a genera genera beneficii beneficii economic economice. e. Informaţiil Informaţiilee despre despre resursele economice controlate de instituţie sau de care poate dispune aceasta şi capacitatea sa din trecut de a modifica aceste resurse sunt utile pentru a anticipa forţa instituţiei de a genera numerar sau echivalente ale numerarului în viitor. Informaţiile despre structura financiară sunt utile pentru anticiparea nevoilor viitoare de creditare şi a modului în care profiturile şi fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes faţă de administraţie; acestea sunt utile şi pentru anticiparea şanselor entităţii de a primi finanţare în viitor. Informaţiile despre lichiditate şi solvabilitate sunt utile pentru a anticipa anticipa capacita capacitatea tea de a întreprinde întreprinde acţiuni, acţiuni, de a-şi onora angajame angajamentele ntele financiare financiare scadente. Primul pas în analiza poziţiei financiare îl reprezintă analiza de ansamblu a poziţiei financiare în cadrul căreia sunt abordate evoluţia şi mutaţiile structurale produse în cadrul structurii activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii pe baza informaţiilor puse la dispoziţie prin situaţiile situaţiile financiare. financiare. Sporirea Sporirea valorii valorii unei astfel astfel de analize analize necesită necesită investig investigarea area situaţiil situaţiilor or financiare pe mai multe exerciţii financiare succesive. Analiza poziţiei financiare trebuie să răspundă în principal următoarelor probleme: analiza ratel ratelor or de struct structură ură ale bilanţ bilanţulu ului,i, analiz analizaa lichid lichidită ităţii ţii şi solvab solvabili ilităţ tăţii, ii, analiz analizaa indica indicator torilo ilor r echilibrului financiar, modelarea analizei indicatorilor de gestiune precum şi analiza tablourilor fluxurilor de trezorerie.
Obiectivele analizei poziţiei financiare: • analiza stării de sănătate financiară a firmei; • evaluarea performanţelor managementului firmei; • prezentarea şi analiza indicatorilor de echilibru economico-financiar; • identificarea principalelor rate financiare şi ş i efectuarea de agregări între acestea; • prezentarea factorilor şi a cauzelor care pot genera o situaţie financiară favorabilă sau nefavorabilă a firmei şi propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea acestor situaţii.
1.3. Bilanţul – suport al analizei financiare 19
Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214 20 Feleagă (Malciu) L, Feleagă N– Contabilitate Financiara o abordare europeană şi internaţională, Vol.I, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005, p.214
8
Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite în primul rând de bilanţ. Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege 21. Bilanţul permite formularea de judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l asumă o întreprindere şi evaluarea mişcărilor viitoare de trezorerie. Pentru aceasta ea analizează, pe baza bilanţulu bilanţului,i, lichidit lichiditatea atea şi flexibil flexibilitate itateaa financiară financiară cu care se se confrunt confruntăă întreprinde întreprinderea. rea. Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie realiz realizat at sau sau conve converti rtitt în dispon disponibi ibilit lităţi, ăţi, sau pentru ca o datori datoriee să fie achit achitată ată.. Pentr Pentruu o întreprindere, se afirmă că, în general, cu cât lichiditatea este mai mare, cu atât aceasta riscă mai puţin să dea dea faliment faliment.. Flexibilitatea financiară reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a lua măsurile necesare, în vederea modificării valorilor şi calendarului mişcărilor de trezorerie, astfel încât să se poată face faţă nevoilor şi situaţiilor neprevăzute. O primă primă me metod todăă de analiz analizăă a bilanţ bilanţulu uluii const constăă în grupar gruparea ea postur posturilo ilorr bilanţ bilanţier ieree în subansambluri semnificative, care duce la o reprezentare sintetică a bilanţului şi permite să se exprime şi să se calculeze noţiunile fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond de rulment şi trezorerie22. Pe baza informaţiilor din bilanţ se determină anumiţi indicatori economico-financiari, prin intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al situaţiei financiare şi a rentabilităţii entităţii 23. Confruntarea între grupările bilanţului permite să se formuleze relaţiile fundamentale de trezorerie, pe care se sprijină funcţionarea întreprinderii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mijlociu şi lung. În bilanţ, elementele de activ şi datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv natură şi exigibilitate. Bilanţul poate fi considerat deci ca o situaţie a firmei la un moment dat, situaţie ce poate fi prezentată prezentată şi şi interpre interpretată tată într-o într-o logic logicăă juridică, juridică, una una economi economică că sau sau una financiară. financiară. Ca orice document normalizat, bilanţul are anumite limite în reflectarea situaţiei unei firme şi respectiv analiza acesteia. Bilanţul nu înregistrează decât mărimile monetare şi nu furnizează decât o fotografie la un moment dat, susceptibilă de a fi f i modificată rapid de operaţiunile viitoare. Elementele 24 legat legatee directe directe de evalu evaluare areaa poziţi poziţiei ei financi financiare are sunt: sunt: activele activele,, datoriile datoriile şi capitalul. Ecuaţia fundamentală a poziţiei financiare este de forma 25: CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV – DATORII
Analiza financiară pe bază de bilanţ are ca obiectiv formularea unor judecăţi de valoare privind privind valoarea, valoarea, echilibru echilibrul,l, sănătatea, sănătatea, poziţia financiară financiară a firmei. firmei. Pentru realizarea realizarea unei analize 21
Moroşan I – Analiza economico-financiară, Editura Fundatiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.228 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.100 23 Pântea I.P, Bodea Gh.– Contabilitatea Financiară Financiară Româneasca conformă cu Directivele Europene, Europene, Editia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007 24 Moroşan i – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 25 Ristea M, coordonator – Contabilitatea financiară a intreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pp.18-19 22
9
financiare pertinente în literatura de specialitate sunt prezentate două teorii fundamentale, în baza cărora se propune elaborarea aşa-zisului ,, bilanţ – suport al analizei financiare ”: • teoria bilanţului patrimonial; • teoria bilanţului funcţional. Abordarea patrimonială (financiară) este o abordare externă, care prezintă interes pentru următoarele următoarele categorii categorii de utilizat utilizatori: ori: acţionarii, acţionarii, interesaţi interesaţi să cunoască cunoască valoarea valoarea patrimoni patrimoniului; ului; creditorii, care privesc patrimoniul ca o garanţie pentru creditele acordate şi potenţialii investitori şi creditori. Bilanţul Bilanţul patrimonial patrimonial 26 (financiar) este un instrument de analiză realizat prin retratarea bilanţulu bilanţuluii contabil. contabil. Problemele Problemele principale principale ale analizei analizei poziţiei poziţiei financiare financiare a firmei firmei rezolvate rezolvate prin apelarea la bilanţul patrimonial sunt: • determinarea patrimoniului net; • analiza structurii financiare; • analiza lichidităţii şi solvabilităţii • determinarea gradului de îndatorare. În sfârşit, metoda ratelor aplicată la studiul bilanţului aduce informaţii complementare, analitice, care permit să se aprofundeze şi să se precizeze aspectele relevante de aprecierea sintetică a bilanţului 27.
1.4. Indicatorii de lichiditate, solvabilitate, de gestiune şi trezorerie Lichiditatea caracterizează capacitatea firmei de a-şi achita obligaţiile la scadenţă şi de a face face faţă faţă uno unorr nevoi nevoi neprev neprevăzu ăzute te de dispon disponibi ibilit lităţi ăţi băneşt băneşti,i, fiind fiind consid considera eratt factor factorul ul care care guvernează supravieţuirea 28. Solvabilitatea Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei firme de a acoperi datoriile totale. 29 Pentru Pentru caracteriz caracterizarea area lichidit lichidităţii ăţii unei unei firme firme se comp compar arăă pasi pasive vele le pe terme termenn scurt scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt:
Rata Rata lichidit lichidităţii ăţii curente curente (genera (generală) lă) (R LC LC) arată măsura în care datoriile curente (pe termen scurt) pot fi acoperite acoperite pe seama activelor activelor curente : R LC
=
Active circulante Datorii curente
Datoriile curente sunt formate din obligaţiile faţă de furnizori, cele fiscale şi salariale, creditele pe termen scurt precum şi partea din împrumuturile pe termen mediu şi lung a căror scadenţă este în cadrul exerciţiului financiar curent.
26
Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.100 28 Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000, p.237 29 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256 27
10
Se aprec apreciaz iazăă că situaţ situaţia ia lichid lichidită ităţii ţii gener generale ale este este satisfă satisfăcăt cătoar oare, e, după după unele unele surse, surse, în condiţiile încadrării acestei rate în intervalul 1,2 şi 1,8, iar după altele, în intervalul 2 şi 2,2 30.
Rata lichidităţii rapide: Active circulante − Stocuri = R LR Datorii curente Potrivit teoriei nord-americane, această rată este cunoscută şi sub denumirea de "testul acid" şi arată posibilitatea posibilitatea achitării datoriilor datoriilor curente curente din valorile valorile de trezorerie trezorerie disponibile disponibile existente, precum şi din cele care se vor încasa în urma lichidării creanţelor la scadenţă. Această rată este de obicei subunitară. Intervalul considerat ca satisfăcător pentru această rată este de 0,65-1 sau 0,8-1 după alte teorii economice.
Rata lichidităţii la vedere 31: Disponibil + Investitii financiare pe termen scurt = Datorii curente R LV
În teoria economică, această rată este cunoscută şi sub denumirea de rata solvabilităţii imediate. Interpretarea acesteia trebuie făcută cu mare grijă. Astfel, un nivel ridicat al acesteia indică o solvabilitate mare, dar poate fi consecinţa unei utilizări mai puţin performante a resurselor disponibile. Valoarea ridicată a acestei rate nu constituie în acelaşi timp o garanţie a solvab solvabili ilităţ tăţii, ii, dacă dacă restul restul active activelor lor circul circulant antee au un grad grad redus redus de lichid lichidita itate te.. Valoa Valoarea rea recomandată a acestui indicator este de 0,2.
Rata solvabilităţii generale reflectă gradul în care o firmă poate face faţă datoriilor şi se calculează astfel: Active totale RSG = Datorii totale Nivelul Nivelul minim minim al aceste acesteii rate este este 1,4 (în condiţi condiţiile ile în care care ponderea ponderea minimă a capita capitaluril lurilor or proprii proprii în totalul totalul capitaluri capitalurilor lor este de 30%). 30%). O mărime mărime subunitară subunitară a ratei solvabili solvabilităţii tăţii globale globale arată că firma este insolvabilă, activele totale fiind mai mici decât datoriile totale. Cauza unei asemenea situaţii este reprezentată de pierderea înregistrată, care este mai mare decât capitalul social, rezervele constituite şi alte surse proprii, pr oprii, ceea ce a determinat un capital propriu negativ.
Rata solvabilităţii patrimoniale: RSP
=
Capital propriu Capital propriu + Credite bancare
Valoarea minimă a ratei solvabilităţii patrimoniale se apreciază că trebuie să se încadreze în limitele 0,3-0,5, iar peste 0,5 situaţia poate fi considerată normală. 32 30
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.203 Moroşan I – Analiza Economico-Financiară, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.256 32 Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.204 31
11
Ratele Ratele de îndat îndatora orare re eviden evidenţia ţiază ză import importanţ anţaa îndat îndatorăr orării ii asupra asupra gesti gestiuni uniii financ financiar iaree a compan com panie iei.i. Gradul Gradul de îndato îndatorare rare arată arată raport raportul ul dintre dintre datorii datoriile le pe terme termenn lung lung şi capit capital alul ul permanent. permanent. Valoarea Valoarea recoman recomandată dată de de teoria teoria econom economică ică este este mai mai mică mică de 0,3. 0,3.
Ratele de gestiune a activelor Indicatorii de gestiune furnizează informaţii cu privire la: • viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de trezorerie ale entităţii; • capacitatea entităţii de a controla capitalul circulant şi activităţile comerciale de bază ale entităţii. Literatura de specialitate evidenţiază două modalităţi de exprimare a acestor rate: • ca număr de rotaţii (Nr.rot.) prin (Nr.rot.) prin cifra cifra de afaceri, afaceri, exprimându exprimându-se -se de câte câte ori un element element de activ (de exemplu, active circulante) se transformă în lichidităţi. Pentru ca activitatea să fie considerată performantă, aceşti indicatori trebuie să se situeze la niveluri cât mai ridicate, adică elementul de bilanţ să participe la cât mai multe cicluri de producţie. Se determină conform relaţiei: CA Nr .rot . = post de bilanţ durata în zile a unei rotaţii (Dz) arată durata medie în care elementul analizat (de exemplu activele circulante) parcurge întregul ciclu economic şi se reîntoarce în firmă sub forma iniţială bănească. În cazul în care ratele de rotaţie se exprimă în această formă, pentru ca firma să fie performantă, indicatorii trebuie să se situeze la niveluri cât mai scăzute ceea ce înseamnă o recuperare mai rapidă a elementului analizat sub formă bănească. Modelul general de calcul este dat de relaţia: post de bilanţ × 365 Dz = CA •
Analiza ratelor de rotaţie Ratele de rotaţie 33 furnizează informaţiile calitative cele mai bogate în semnificaţii pentru analiza bilanţului. Aceste rate exprimă de fapt ritmul în care diferite elemente ale bilanţului sunt reînnoite, în cadrul activităţii curente a întreprinderii. Pentru a aprofunda analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante se impune efectuarea analizei pe elemente componente. a) Rotaţia creanţelor exprimată în număr de rotaţii (în decursul unei perioade, de regulă de un an) se calculează astfel: CA Rc = Cr unde: C r – sold mediu al creanţelor creanţelor şi CA – cifra de afaceri. O altă modalitate de exprimare a rotaţiei creanţelor o reprezintă indicatorul durata de recuperare a creanţelor (Drc), exprimată în zile: 33
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.133
12
T Rc unde: T – număr de zile al perioadei (360 pentru un an, 180 pentru un semestru). Cu cât mai mare este numărul de rotaţii pe an sau cu cât mai scurtă este perioada de încasare, cu atât mai rapid se recuperează sumele ce pot fi utilizate în onorarea obligaţiilor ce devin exigibile. Drc =
b) Rotaţia stocurilor Stocur Stocurile ile oricăr oricărei ei firme firme necesi necesită tă timp timp pentru pentru a fi transfo transforma rmate te în creanţ creanţee şi apoi apoi în lichidităţi. Rotaţia stocurilor poate fi calculată prin raportarea la cifra de afaceri sau la costul vânzărilor. În general, este preferată următoarea rată: Costul bunurilor vandute R s = Stocuri Ca şi în cazul duratei de recuperare a creanţelor, şi în acest caz putem calcula durata de rotaţie a stocurilor astfel: T Drs = Rs O durată de rotaţie a stocurilor în scădere reprezintă un semnal favorabil.
1.5. Analiza fluxurilor de trezorerie Noţiunea de fond de rulment a dat loc la multe formulări. Totuşi două dintre aceste formulări prezintă un interes particular şi apar drept concepte fundamentale ale gestiunii şi analizei financiare. Este vorba de noţiunea de fond de rulment net sau permanent , pe de o parte, parte, şi de noţiunea noţiunea de de fond de rulment propriu, pe de altă parte 34. Fondul de rulment 35 reprezintă partea din capitalul permanent utilizată pentru finanţarea activelor circulante, impusă de diferenţele dintre sumele de încasat şi sumele de plătit, precum şi de decalajul dintre termenul mediu de transformare a activelor circulante în lichidităţi şi durata medie în care datoriile pe termen scurt devin devin eligibile. Noţiunea de FRN36 poate poate fi definită definită prin două formulări formulări echivale echivalente, nte, exprimând exprimând,, fie o abordare a părţii de sus a bilanţului, fie o abordare a părţii de jos a bilanţului. FRN = Capitaluri Capitaluri perman permanente ente – Active imobilizate imobilizate FRN = Active circulante circulante – Datorii Datorii pe termen termen scurt scurt
Din calcularea FR pot pot apare apare una una din din situaţii situaţiile: le:
34
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.108 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.190 36 Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.109
35
13
1) Capitalu Capitaluri ri permanente permanente > Active Active imobiliza imobilizate, te, rezultă rezultă FRN > 0. Dacă acă FRN FRN > 0 semnificaţia este următoarea: capitalurile permanente permit să se finanţeze integral activele imobilizate şi o parte din activele circulante. 2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezultă FRN < 0 . Dacă FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezintă o sumă suficientă pentru a finanţa integral imobilizările. Acestea trebuie deci să fie parţial finanţate prin resurse pe termen scurt. 3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezultă FRN = 0 . Această situaţie este puţin probabilă probabilă exprimâ exprimând nd o armoniz armonizare are totală totală a structu structurii rii resursel resurselor or cu utiliz utilizarea area acest acestora. ora. Fondul Fondul de rulment rulment propriu propriu prezintă o utilitate mai limitată decât fondul de rulment net. Se calculează când se doreşte să se aprecieze autonomia financiară a unei întreprinderi. Se poate defini prin formula următoare: FRP = Capitaluri Capitaluri proprii proprii – Active Active imobilizate imobilizate O valoare pozitivă indică faptul că activele reale nete cu lichiditate mai mare de un an vor fi în întregime finanţate de capitalurile proprii, chiar şi după rambursarea împrumuturilor pe termen lung. O valoare negativă nu înseamnă obligatoriu un dezechilibru, ci trebuie să tragă un semnal de alarmă pentru viitor.
Fondul de rulment împrumutat 37 exprimă mărimea resurselor împrumutate pe termen lung, destinate să finanţeze activele pe termen scurt (circulante). Această mărime se calculează ca diferenţă între fondul de rulment net sau permanent şi fondul de rulment propriu. FRI = FRN = FRN – FRP Analiza statică funcţională a riscului de faliment utilizează ca instrumente operaţionale; nevoia de fond de rulment (NFR) şi trezoreria (T) 38.
Nevoia de fond de rulment 39 reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare, respectiv suma necesară finanţării decalajelor, care se produc între fluxurile reale şi fluxurile de trezorerie determinate în special de activitatea de exploatare. Pe baza bilanţului patrimonial, acesta se stabileşte astfel: NFR = (Active (Active circulante circulante – Disponibilităţi Disponibilităţi băneşti) – Obligaţii Obligaţii pe termen termen scurt scurt Unde: Obligaţii pe termen scurt = Datorii pe termen scurt – Credite pe termen scurt
Sau: NFR = (Stocuri + Creanţe) – Credite pe termen scurt
Necesarul Necesarul de fond de rulment semnifică semnifică în esenţă, esenţă, activele circulan circulante te de natura stocurilor stocurilor şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaţiile pe 37
Ilie Vasile – Gestiunea Financiară Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Press, Bucureşti, 2006, p.112 Marin Dumitru – Finanţele Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p.52 39 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.191 38
14
termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, până în momentul plătii lor reprezintă o sursă atrasă de finanţare a activelor circulante. Repre Reprezin zintă tă diferenţ diferenţaa dintre dintre active activele le circul circulant antee (mai (mai puţin puţin dispon disponibi ibilit lităţi ăţile le băneşt băneşti) i) şi datoriile curente, sau diferenţa dintre nevoile temporare (exclusiv disponibilităţile) şi resursele temporare (exclusiv creditele de trezorerie), fiind expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt, dintre necesarul şi resursele curente. O valoare pozitivă semnifică un surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibil de mobilizat. O valoare negativă semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, situaţie ce poate fi apreciată favorabilă numai dacă este rezultatul accelerării vitezei de rotaţie a activelor circulante şi al angajării de datorii cu scadenţe mai mari.
Trezoreria netă40 exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment, reflectând situaţia financiară a firmei, atât pe termen mediu şi lung cât şi pe termen scurt. Permite determinarea echilibrului financiar între fondul de rulment net n et şi necesarul de fond de rulment: TN = FRN = FRN – NFR, O valoare pozitivă reflectă un excedent de trezorerie, ceea ce semnifică faptul că firma dispune de lichidităţi care îi permit atât rambursarea datoriilor, acordarea de împrumuturi terţilor şi/sau efectuarea de plasamente pe piaţa financiar-monetară. O valoare negativă arată că firma are o trezorerie negativă, fiind nevoită să apeleze la împrumuturi şi credite bancare pentru finanţarea în întregime a fondului f ondului de rulment. Obiectivul unui manager nu este obţinerea unei trezorerii pozitive cât mai mari, aceasta antrenând costuri de oportunitate ale nevalorificării capitalurilor disponibile. O trezorerie netă pozitivă pozitivă certifică certifică o stare de optim din punct de vedere vedere al echilibrul echilibrului ui financiar financiar numai în măsura în care se situează la niveluri rezonabile.
1.6. Indicatorii Indicatorii privind structura patrimonială Analiza Analiza structurii structurii patrimoni patrimoniale ale are ca obiectiv obiectiv stabilire stabilireaa raporturilor raporturilor dintre dintre diferitel diferitelee elemente patrimoniale. Metoda de analiză este metoda ratelor .
Ratele de structură ajută la comparaţia între firme de dimensiuni diferite, precum şi la reflectarea unor modificări structurale în cadrul aceleaşi firme. Analiza structurii patrimoniale a firmei vizează două aspecte: 1) analiza ratelor de structură ale activului; 2) analiza ratelor de structură ale pasivului.
1.6.1. Analiza ratelor de structură ale activului 40
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.192
15
Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea şi urmărirea evoluţiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale (de activ şi de pasiv). Ratele de structură patrimonială oferă posibilita posibilitatea tea exprimării exprimării bilanţului bilanţului în procente procente şi permite identific identificarea area caracteri caracteristici sticilor lor majore ale structurii bilanţului oferind deasemenea posibilitatea realizării de analize comparative în timp şi spaţiu. spaţiu.41 Acestea reflectă ponderea activelor, activelor, a elementelor de activ activ în totalul patrimoniului firmei: Rata structu structură ră activ = (Element (Element activ activ / Total Total activ)*1 activ)*100 00 Ratele de structură a activului, ca valoare, sunt influenţate de caracteristicile tehnice, economice şi juridice ale activităţii firmei. 42 În sistemul ratelor de structură ale activului, cele mai semnificative ca valoare informativă şi totodată mai frecvent fr ecvent recomandate de literatura de specialitate sunt: a) Rata activelor imobilizate: Active imobilizat e × 100 R AI = Total activ Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului în firma analizată. Conţin Conţinutu utull diferi diferitt al compo componen nentel telor or imobil imobiliză izăril rilor, or, precum precum şi reacţi reacţiaa nuanţa nuanţată tă a acesto acestor r componente la acţiunea factorilor tehnici, juridici, economici justifică utilizarea în teoria şi practica practica econom economică ică a unor rate compl complemen ementare. tare. a1) Rata imobilizărilor necorporale (R INC INC) care se calculează: imobilizar i necorporal e × 100 R INC = Total activ Acest indicator măsoară ponderea activelor intangibile de natura brevetelor, licenţelor, mărcilor mărcilor comercial comerciale, e, fondului fondului comercial comercial în patrimoni patrimoniul ul firmei. firmei. În cazul cazul firmelor firmelor româneşti, româneşti, ponderea ponderea imobilizăril imobilizărilor or necorporale necorporale este foarte redusă, în comparaţie comparaţie cu alte ţări unde ponderea ponderea imobilizărilor necorporale este mare. Evident, în acest caz apar diferenţe de la o firmă la alta în funcţie de specificul activităţii, strategia de dezvoltare, faza de maturitate. a2) Rata imobilizărilor corporale (R IC IC) care se calculează: imobilizar i corporale × 100 R IC = Total activ Mărimea acestui indicator este determinată, în primul rând, de natura activităţii. De regulă, înreg înregist istrea rează ză valori valori ridica ridicate te în cadru cadrull firmel firmelor or ce necesi necesită tă o infrast infrastruc ructur turăă import important antăă sau echipamente costisitoare costisitoare cum ar fi: producţia şi distribuţia de energie, transporturi feroviare etc.
41
Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.194 42 Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.194
16
Nivelul Nivelul acestui acestui indicator indicator este influenţat influenţat în mare măsură de politica politica de amortizare amortizare,, politica politica de inves investiţ tiţii ii sau alege alegerea rea conta contabil bilăă între între cost cost istori istoricc şi valoare valoare justă justă pentru pentru imobil imobiliză izăril rilee corporale. După aprecierea specialiştilor, rata imobilizărilor corporale arată capacitatea firmei de a rezista unei crize economice, ştiindu-se foarte bine că o imobilizare ridicată a capitalului atrage după sine un risc ridicat al netransformării acestora în lichidităţi. a3) Rata imobilizărilor financiare (R IFIF) care se calculează: imobilizar i financiare × 100 R IF = Total activ Rata imobilizărilor financiare exprimă intensitatea legăturilor şi relaţiilor financiare pe care firma analizată le-a stabilit cu alte firme. Indicatorul înregistrează valori ridicate în cazul holdingurilor al căror obiect de activitate îl reprezintă gestionarea unui portofoliu de participaţii. Valori reduse se pot întâlni la firmele mici şi mijlocii, la firmele care nu dezvoltă o politică activă de investiţii financiare. b) Rata activelor circulante (R AC AC) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul activelor firmei şi evidenţiază flexibilitate f lexibilitateaa financiară a acesteia: Active circulante × 100 R AC = Total activ Între rata activelor imobilizate şi rata r ata activelor circulante se formează relaţia: R AI + R AC = 100 Ca şi în cazul activelor imobilizate, pentru procesul de decizie operaţional se recomandă ratele ratele analit analitice ice ale activ activel elor or circul circulant ante: e: rata rata stocur stocurilo ilor, r, rata rata creanţ creanţel elor or com comerc ercial ialee şi rata rata disponibilităţilor. b1) Rata stocurilor (R S): Stocuri × 100 RS = Total activ Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul, în funcţie de natura activităţii: mai ridicată la firmele din sfera producţiei şi distribuţiei de bunuri materiale şi foarte scăzute în sfera serviciilor. Durata ciclului de exploatare se reflectă direct în nivelul acestei rate. La firmele cu ciclu de exploatare lung, rata stocurilor este ridicată şi invers. De asemenea, nivelul stocurilor se poate poate modifica modifica sub influe influenţa nţa factoril factorilor or conjunct conjuncturali urali şi a condiţi condiţiilor ilor pieţe pieţei.i. Interpretarea evoluţiei în timp a stocurilor, respectiv a ratei stocurilor necesită corelarea cu nivelul activităţii, admiţându-se ca ecuaţie minimă de echilibru structural: I CA CA > I S S Unde:
ICA reprezintă indicele cifrei de afaceri; IS - indicele stocurilor.
17
O creştere a volumului de activitate generează o sporire justificată a stocurilor. În schimb, încetinirea rotaţiei stocurilor, formarea stocurilor fără mişcare sau cu mişcare lentă se apreciază negativ negativ datorită datorită dificultăţ dificultăţilor ilor de transformare transformare în lichidit lichidităţi ăţi şi consecinţe consecinţelor lor negative negative asupra solvabilităţii firmei. b2) Rata creanţelor comerciale (R C): Clienti si conturi asimilate × 100 Rc = Total activ Acest Acest indica indicator tor reflec reflectă tă import importanţ anţaa relati relativă vă a portof portofoli oliulu uluii de creanţ creanţee com comerc ercial ialee în patrimoniu patrimoniull firmei. firmei. Rata creanţelo creanţelorr este influenţa influenţată tă de specificul specificul activităţi activităţii,i, de puterea puterea de negociere a firmei cu partenerii comerciali din amonte (aceasta determină perioada de efectuare a plăţilor plăţilor de către către clienţ clienţi), i), dar şi de manageme managementul ntul firmei. firmei. Dacă în dinamică rata prezintă o tendinţă de creştere , atunci ponderea creanţelor creşte ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mare decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, pentru a asigura realizarea unei viteze de rotaţie superioare periodei de bază. Dacă în dinamică rata prezintă prezintă o tendinţă de diminuare ca urmare a modificării valorii lor într-o proporţie mai mică decât cea a activelor curente, situaţie favorabilă dacă este dată de realizarea unei cifre de afaceri într-o proporţie superioară, cu acelaşi efect de accelerare a vitezei de rotaţie faţă de perioada de bază.43 b3) Rata disponibilităţilor (R D): R D =
Disponibil itati banesti + Titluri de plasament × 100 Total activ
Denumită şi rata de asigurare cu disponibil, aceasta reprezintă o măsură a lichidităţii interne a firmei. O valoare ridicată a disponibilităţilor poate reflecta o situaţie favorabilă în termeni de echilibru financiar, dar poate fi şi semnul deţinerii unor resurse insuficient utilizate. De asemenea, nivelul disponibilităţilor poate fi foarte fluctuant într-un interval redus. Ratele de structură ale surselor de finanţare ale firmei permit aprecierea politicii financiare a acesteia, prin punerea în evidenţă a unor aspecte privind stabilitatea şi autonomia financiară a acesteia.
1.6.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului Ratele privind structura pasivului reflectă ponderea elementelor de pasiv în totalul surselor de acoperire a mijloacelor mijloacelor economice economice a unei companii: companii: Rata structu structură ră pasiv pasiv = (Element pasiv / Total pasiv)*100 Principalele rate de structură a pasivului bilanţului utilizate sunt: 43
Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza situaţiei financiare a firmei, Elemente teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p.141
18
a) Rata stabilităţii financiare (R SF SF) reflectă legătura dintre capitalul permanent de care firma dispune în mod stabil (pe o perioadă mai mare de 1 an) şi patrimoniul total. Capital permanent × 100 RSF = Total pasiv Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent (stabil) faţă de total resurse. Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanţării activităţii şi un grad ridicat de siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă industrială este de 50%. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de creştere, aceasta este o situaţie favorabilă în condiţiile în care majorarea capitalului permanent în raport cu totalul surselor de finanţare se datorează modificării capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung. Dacă rata, în dinamică, prezintă o reducere, aceasta este considerată o situaţie favorabilă în cazul în care se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu şi lung, fără ca rata să scadă sub valoarea minim acceptabilă.
Rata auton autonom omiei iei financ financiare iare global globalee (R AFG b) Rata este un indi indica cato torr glob global al refer referit itor or la AFG) este autonomia financiară a firmei apreciată în ansamblul finanţării sale: Capital propriu × 100 R AFG = Capital permanent Rata autonomiei financiare globale arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe baza resurselor proprii. Valoarea minim admisibilă este de 33%, deşi se consideră că sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o proporţie de cel puţin 50%. Între aceste valori, firma se poate poate împrumuta împrumuta,, însă, trebuie obligatoriu obligatoriu să beneficiez beneficiezee de efectul de levier al îndatorării. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul resurselor; firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a beneficia de credit pe termen mediu sau lung. Sub valoarea minim admisibilă, firma se află într-o situaţie nefavorabilă în ceea ce priveşte riscul de insolvabilitate. Când, în dinamică, rata prezintă o tendinţă de creştere, are loc şi o creştere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai mare decât totalul resurselor. Este recomandabil ca această creştere să se datoreze sporirii într-un ritm mai rapid a rezultatului net al exerciţiului, faţă de celelalte elemente de capitaluri proprii. Dacă rata, în dinamică, prezintă o tendinţă de reducere, are loc o reducere a autonomiei financiare globale ca urmare a modificării capitalului propriu într-un ritm mai lent decât totalul resurselor. Aceasta este considerată o situaţie normală când se datorează creşterii într-un ritm mai rapid a datoriilor din exploatare (cu condiţia ca acest lucru să fie asumarea unei relaxări a termenelor de plată) şi a creditelor bancare pe termen mediu şi lung (cu condiţia ca firma să beneficie beneficieze ze de efectul efectul de levier). levier). c) Rata datoriilor pe termen scurt (R DTS DTS): 19
R DTS =
Datorii pe termen scurt × 100 Total pasiv
Indicatorul măsoară ponderea datoriilor eligibile pe termen sub un an în totalul surselor de finanţare şi trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidenţia gradul de echilibru financiar pe termen scurt. d) Rata de îndatorare globală (R IG IG): Datorii totale × 100 R IG = Total pasiv Indicatorul măsoară importanţa relativă a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate. Rata este influenţată de specificul activităţii de exploatare şi de structura de finanţare a firmei. Mărimea Mărimea indicato indicatorului rului poate fi influenţată influenţată de următoarel următoarelee rate parţiale parţiale ale îndatorării îndatorării globale44: rata datoriilor bancare, rata datoriilor comerciale, rata datoriilor fiscale, rata altor datorii.
1.6.3 Analiza ratelor de sinteză Ratele Ratele de sinte sinteză ză se calcul calculeaz eazăă deasem deasemene eneaa pornin pornindd de la elemen elemente te ale bilanţ bilanţulu ului,i, comparând diferite componente ale activului cu diferite componente ale pasivului. Vom compara mai întâi elemente cu o durată mai mare de un an, apoi elemente cu o durată mai mică de un an. Capitaluri permanente × 100 R = Active imobilizat e Această rată exprimă condiţiile finanţării imobilizărilor. Dacă este superioară sau egală cu unita unitatea tea,, însea înseamnă mnă că totalu totalull imobil imobiliză izăril rilor or se finanţe finanţeaz azăă din resurs resursee stabil stabile. e. Aceast Aceastăă rată rată furnizează, în termeni relativi, o informaţie apropiată de cea furnizată de noţiunea de FRN, în valoare absolută. Disponibil itati R = Datorii pe termen scurt × 100 Această rată a lichidităţii imediate exprimă capacitatea de rambursare instantanee, ţinând cont de încasările întreprinderii.
1.6.4 Analiza ratelor de finanţare şi îndatorare Rata de finanţare a imobilizărilor sau rata fondului de rulment se determină ca raport între capitalurile permanente şi activele imobilizate nete, în situaţia în care fondul de rulment este stabilit stabilit în optica optica analizei analizei lichidita lichiditate-ex te-exigibi igibilita litate. te. Dacă valoarea valoarea este supraunita supraunitară, ră, se poate poate 44
Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară pe bază de bilanţ, Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2001, p.56-57
20
concluziona că activele stabile sunt finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de surse permamente care constituie FRN. În cazul unei valori subunitare, activele stabile sunt finanţate doar parţial din surse permanente, iar FRN este negativ.
Rata de finanţare a stocurilor : Fond de rulment R FS = Stocuri Rata de autofinanţare a activelor : Capital propriu R AA = Active fixe + Active circulante Ratele de îndatorare, dimensionate în optica analizei lichiditate-exigibiliate, evidenţiază importanţa îndatorării asupra gestiunii financiare a firmei. Comparând finanţarea externă prin capitalurile împrumutate, cu capitalurile proprii, prin intermediul acestor rate managementul activi activităţ tăţii ii financ financiar iar-co -conta ntabil bilee pun punee în evide evidenţă nţă compo componen nenta ta fonduri fondurilor lor împrum împrumuta utate te dar şi repartiţia capitalurilor permanente între fondurile proprii şi ş i cele împrumutate pe termen lung. Gradul de îndatorare arată partea din activele firmei finanţată de creditori în comparaţie cu partea partea finanţată finanţată din resurse resurse proprii proprii.. Capital imprumutat × 100 G I = Capital propriu Cu cât nivelul acestui indicator este mai mare ( valoarea maximă acceptată se consideră a fi 30%), cu atât obligaţiile firmei sunt mai stricte iar situaţia sa mai riscantă. Construcţia ratelor s-a dovedit a fi destul de utilă în procesul decizional, pe baza lor efectuându-se o serie de analize economico-financiare absolut necesare eficientizării activităţii.
21
CAPITOLUL II - PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI Acest Acest capit capitol ol reprez reprezintă intă o scurtă scurtă preze prezenta ntare re a socie societăţi tăţiii SC OMV OMV PETRO PETROM M SA BUCUREŞTI, prin care se arată obiectul de activitate al societăţii, un scurt istoric, misiunea şi obiectivele cât şi strategiile de viitor. Începând cu 1 ianuarie 2010, denumirea companiei este OMV PETROM S.A., ca urmare a hotărârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor din data de 20 octombrie 2009. Denumirea mărcii comerciale şi sigla companiei rămân neschimbate. Prin urmare, orice referire în lucrare la „Petrom” sau „Societate” va fi interpretată ca o referire la persoana juridică juridică OMV OMV Petrom Petrom S.A. S.A.
2.1. Scurt istoric al societăţii Petrom este cea mai importantă companie petrolieră din România, cu activităţi de explorare şi producţie, rafinare şi petrochimie petrochimie şi marketing având rezerve estimate de circa circa 1 mld barili echivalent petrol, o capacitate anuală de rafinare de 8 mil. de tone şi 550 de benzinării. benzinării. În anul 1997, Societate Societateaa Comercială Comercială Petrom se înfiinţează înfiinţează prin O.U.G nr. 49 din 15 septembrie 1997, prin unirea activităţilor Regiei Regiei Autonome Autonome Petrom Petrom care avea ca obiect de activitate explorarea şi producţia de petrol şi gaze gaze cu Compania Română de Petrol care avea ca obiect de activitate rafinarea petrolului prin intermediul rafinăriilor Petrobrazi şi Arpechim şi distribuţia produselor petroliere prin intermediul staţiilor PECO. Anul 2005 a marcat o nouă era pentru Petrom, după privatizarea din 23 iulie 2004, când compania a devenit o parte a grupului OMV Austria, care a achiziţionat 51% din acţiunile PETROM , formând cel mai mare grup integrat de petrol şi gaze din Europa Centrală. La sfârşitul anului 2009, Petrom avea rezerve dovedite de 843 mil. bep, o capacitate maximă anuală de rafinare de 8 mil. de tone, circa 546 de staţii de distribuţii în România şi circa 269 de benzinării în Moldova, Bulgaria şi Serbia. Volumul investiţional crescut, continuarea proiectelor de modernizare şi iniţierea de proiecte proiecte noi noi au determi determinat nat ca ca o conse consecinţă cinţă firească firească următoare următoarele: le: • Petrom are cea mai mare valoare de piaţă din România; • Programul de investiţii este cel mai mare din sectorul energetic românesc, şi anume mai mult de 3 mil de euro, până în 2010. Petrom este compania care contribuie cel mai mult la bugetul statului: aproximativ 45% din EBITD EBITDA A este este distri distribui buitt instit instituţi uţiilo ilorr statul statului ui sub formă formă de taxe, taxe, contri contribuţ buţii ii şi dividende. 22
2.2. Obiectul de activitate Societatea OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI este persoană juridică română, având forma juridică de societate comercială pe acţiuni. Sediul societăţii este în România, municipiul Bucureşti, Calea Dorobanţilor numărul 239, 239, sect sector or 1 şi este este înma înmatr tric icul ulat atăă în Regi Regist strul rul Come Comerţu rţulu luii Bucu Bucure reşt ştii sub sub numă număru rull J40/8302/1997, având codul unic de înregistrare 1590082. Capitalu Capitalull social social al S.C. PETROM S.A . la 31 decembrie 2009 este în sumă de 5.664.108.335 RON, reprezentând 56.644.108.335 de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 RON pe acţiune. În prezent, structura acţionariatului Petrom45 se prezintă astfel: Tabelul 2.1. Portofoliul de acţiuni la S.C. OMV PETROM S.A.
Nr.crt. 1 2 3 4 5
Acţionariat OMV Aktiengesellschaft Ministerul Economiei Fondul Proprietatea S.A. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare Investitorii Total
Val. acţiuni 28.894.467.414 11.690.694.418 11.391.130.186 1.147.770.061 3.520.046.256
% 51,01 20,64 20,11 2,03 6,21
56.644.108.335
100
Fig. 2.1. Structura acţionariatului la S.C.OMV PETROM S.A. Fondul Proprietatea; 20,11%
BERD; 2,03% Investitorii; 6,21%
Ministerul Economiei Economiei ; 20,64%
OMV; 51,01%
Societatea are ca obiect principal de activitate explorarea şi exploatarea zăcămintelor de petrol şi gaze naturale, conform clasificării CAEN-1110. Petrom, cel mai important operator integrat în domeniul petrolier din România şi din sud estul Europei, desfăşoară activităţi de explorarea zăcămintelor şi producţie de ţiţei şi gaze natu natura rale le,, rafi rafina nare re şi petr petroc ochi himi miee precu precum m şi come comerc rcia iali liza zare re de carbu carbura ranţ nţii şi prod produs usee complemetare si, deasemenea, are activitati in Kazahstan.
Explorare şi producţie 45
www.petrom.com
23
Petr Petrom om este este cel cel ma maii ma mare re produ producă căto torr de petr petrol ol şi gaze gaze din din sudsud-es estu tull Euro Europe pei.i. Îmbinând experienţa primei ţări petroliere din lume cu know how-ul internaţional al OMV, cel mai important grup de petrol şi gaze din Europa Centrală s-au creat premizele transformării transformării Petrom în cel mai de succes producător producător de ţiţei şi gaze din sud-estul Europei. Europei. Unul dintre obiectivele principale îl reprezintă finalizarea construcţiei staţiei de compre com presoa soare re Hu Hurez rezani ani.. Progra Programul mul de inves investiţ tiţii ii va viza viza în princi principal pal optimi optimizar zarea ea livrări livrăriii gazelor la Hurezani, forarea de sonde de dezvoltare şi de producţie, lucrările de intervenţie la sonde, instalaţiile de producţie şi infrastructura. infr astructura. Petrom face eforturi de a minimiza declinul natural al producţiei, astfel se va concentra pe manageme managementul ntul rezervo rezervoarelo arelor, r, forajul de îndesire îndesire si menţine menţinere re a numărului numărului de de operaţiun operaţiuni,i, în cadrul programului de intervenţii la sonde, la acelaşi nivel ca in 2009. Activitatea de explorare e de aşteptat să se intensifice faţă de 2009. În anul 2009, Petrom a produs, în România, 5,54 mil de tone de ţiţei şi condensat şi 5,55 mld mc de gaze naturale. În România, deţine dreptul de concesiune a 17 blocuri de explorare, dezvoltare şi producţie, respectiv circa 270 de câmpuri comerciale de petrol şi gaze naturale. Compania operează aproximativ 11.000 de sonde de petrol şi gaze pe teritoriul României (onshore) şi 7 platforme de producţie offshore în Marea Neagră. Petrom evaluează permanent oportunităţile de extindere în Marea Neagră, Regiunea Caspic Caspică, ă, Rusia. Rusia. Astfel, Astfel, la sfârşi sfârşitul tul anului anului 2008, Petro Petrom m şi Exxon Exxon Mobil Mobil Explor Explorare are şi Producţie Romania LTD au semnat un acord privind explorarea potenţialului de hidrocarburi din din zona zona de ma mare re adân adânci cime me a peri perime metr trul ului ui Nept Neptun un,, de pe plat platou oull ma marit ritim im româ române nesc sc.. Prospecţiunea seismică 3D în perimetrul Neptun a fost finalizată în noiembrie şi a acoperit o zonă de aproximativ 3.200 km 2.
Rafinare Procesarea ţiţeiului extras se realizează prin cele două rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, ce au o capacitate totală de rafinare de 8 mil. tone/an 46. Capacitatea rafinăriei Petrobrazi va fi redusă la 4,2 mil tone/an, iar în intervalul 20102014 vor fi efectuate investiţii în valoare de 750 mil euro pentru modernizare şi lucrări de mentenanţă. Ambele rafinării, Petrobrazi şi Arpechim, sunt conectate la un sistem vast de conducte cu ajuto ajutorul rul cărora cărora ţiţeiu ţiţeiull este este transp transport ortat at atât atât de la zăcămi zăcăminte ntele le Petro Petrom m precum precum şi de la terminalul de import de ţiţei din Constanţa. Infrastructura rafinăriilor Petrom permite acestora să livreze produsele prin conducte (pe piaţa internă şi la export prin terminalul Portului Constanţa), prin cisterne pe calea ferată şi prin autocisterne. Odată ce România a devenit membră a Uniunii Europeane, cadrul legal a trebuit să fie aliniat la standardele de calitate stabilite prin directive, astfel incat carburanţii produşi sunt conformi cu standardele europene. De aceea, toţi combustibilii vânduţi în România începând cu anul 2009, trebuie să aibă conţinutul maxim de sulf de 10 ppm. Ambele rafinării sunt 46
Raport anual Petrom Petrom 2009
24
producătoare producătoare ale întregii întregii game game de combustibil combustibil cu 10 ppm sulf pentru pentru piaţa româneasc româneascaa şi pot satisface cererile pieţei externe. Rata de utilizare a capacităţii de rafinare este de 65 %, acesta fiind efectul optimizării importurilor de ţiţei în condiţii economice economice nefavorabile. nefavorabile. Petrom a renunţat la activităţile secundare (produsele chimice şi petrochimice) dat fiind mediul economic nefavorabil şi randamentul scăzut al acestor activităţi, şi a decis transferul activelor, la sfârşitul anului 2009, aferente activităţii de petrochimie din cadrul Arpechim, companiei Oltchim.
Marketing Activitatea de marketing deţine 30 depozite în funcţiune, începând cu 2005 au fost închise din 146 de depozite, 116 până la sfârşitul anului 2009 şi deasemenea are 546 staţii de distribuţie funcţionale. Petrom ocupă o poziţie puternică pe piaţa internă. Aproap Aproapee jumat jumatăte ăte din staţii staţiile le de distri distribuţ buţie ie ale ale Petrom au fost fost mo mode dern rniz izat atee şi recondiţionate. În acest sector, a fost finalizată modernizarea reţelei de staţii de distribuţie din Româ Români nia, a, sist sistem emul ul full full agen agency cy (staţ (staţii ii deţi deţinu nute te de Petr Petrom om şi admi admini nist stra rate te de deal dealer erii ii independenţi) fiind implementat integral. Ca o consecinţă directă, volumul vânzărilor totale în Marketing a crescut, ajungând la nivelul de 4,823 mii tone în 2009, cu 12% comparativ cu 2008, în pofida mediului economic nefavorabil, ca urmare a investiţiilor în optimizarea reţelei staţiilor de distribuţie. Tabel 2.2. - Evoluţia numărului de staţii de distribuţie
Staţii de distribuţie
2007 550 257
România Internaţional
2008 550 269
2009 546 268
Petrom este lider pe piaţa românească de distribuţie cu amănuntul, având o reţea puternică puternică de staţii staţii de distribuţi distribuţie, e, cota de piaţă retail 40%. Pe o piaţă cu concurenţă concurenţă crescută crescută din partea partea compa companii niilor lor ca Rompet Rompetrol rol,, Lukoil Lukoil,, Mol Mol şi Agip, Agip, Petro Petrom m păstrează păstrează un avantaj avantaj semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea celui mai bun raport preţ-calitate în cele mai bine poziţionat poziţionatee staţii staţii de distribuţi distribuţie. e. Transport Transportul produselor petroliere de la rafinării la consumatorii finali se realizează prin conduc conductel telee adm admini inistr strate ate de Petro Petrotra trans ns (Conpe (Conpet) t) (12%) (12%),, pe cale cale rutier rutierăă (autov (autovehi ehicul culee specializate aparţinând Petrom) (46%) si feroviară (cazane CF) (42%). În prezent, parcul auto al Petrom este supus unei ample acţiuni de modernizare şi reorganizare. Activitatea internaţională
25
Unul din obiectivele Petrom este crearea unei poziţii puternice pe pieţele de distribuţie din ţările vecine. Astfel, a continuat procesul de consolidare a poziţiei companiei pe piaţa din Moldova şi Ungaria, în timp ce în Confederaţia Serbia şi Muntenegru a pus bazele unei de dezvoltări viitoare. Reţeaua de distribuţie a Petrom Moldova cuprindea în 2009, 113 de staţii. Serbia şi Muntenegru În anul 1999 a fost înfiinţată înfiinţată filiala filiala DOO Petrom Yu S.R.L, S.R.L, proprieta proprietate te integrală integrală a Petrom, având ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere. Petrom a decis să achiziţioneze 12 locaţii pentru construirea de staţii de distribuţie, ca urmare a unei decizii emise de Guvernul sârb, care impune suprafeţe minime obligatorii ce trebuiesc achiziţionate pentru construirea construirea de staţii staţii de distribuţie distribuţie pe autostrazi autostrazile le E70 şi E75. Reţeaua de distribuţi distribuţiee cuprindea în 2009, 59 de staţii. În Bulgaria, reţeaua de distribuţie cuprindea în 2009, 96 de staţii. S-a achiziţionat o participaţie suplimentară de 20,8% în Petrom Aviation S.A. Această inves investiţ tiţie ie permit permitee integ integrare rareaa furniz furnizăril ărilor or de servic servicii ii pentru pentru indust industria ria aviati aviatică: că: Petrom Aviation şi Aviation Petroleum, creând sinergii şi mărind cota de piaţă privind combustibilul pentru aviaţie aviaţie la la 45%. 45%. Afiliatele Petrom şi-au mărit cota pe piaţa vânzărilor cu amănuntul: amănuntul: 31% în în Moldova, 21% Bulgaria, 19% Serbia (anul 2009).
Gaze naturale şi energie Începând cu anul 2006, a fost înfiinţată o nouă Divizie de Gaze Naturale, pentru a se dedica în totalitate pieţei de gaze naturale, pentru dezvoltarea poziţiei Petrom în acest sector şi pentru a se pregăti pentru oportunităţile şi încercările odată cu liberalizarea pieţei de gaze naturale, după aderarea la UE. Împreună cu Petrom Distribuţie Gaze SRL, care a fost separată în 2007 şi concentrată într-o companie deţinută integral de Petrom, Grupul Petrom a reuşit să deservească toate segmentele de piaţă: clienţii mari şi prin companiile de distribuţie gaze; clienţii casnici şi comerciali (peste 14.000 ). Petrom este un jucător de top pe piaţa românească a gazelor naturale, acoperind toate segmentele pieţei, de la micii consumatori casnici până la marii consumatori industriali şi producători producători de energie energie electrică. electrică. În vederea vederea creşterii creşterii valorii valorii gazelor gazelor naturale, naturale, conducere conducereaa companiei a hotărât extinderea lanţului valoric prin dezvoltarea propriei activităţi de energie electrică. În 2009, producţia totală de gaze naturale s-a ridicat la un volum de 5,27 miliarde mc. În 2009, vânzările de consolidate de gaze ale Petrom s-au ridicat la 4,8 miliarde mc, ceea ce reprezintă 37% din consumul de gaze din România în 2009 şi aproximativ 50 % din producţia producţia internă internă a Românie României.i. Petrom se va concentra în continuare pe extinderea lanţului valoric al gazelor naturale, prin continuarea continuarea construcţiei construcţiei centralei centralei electrice electrice pe bază de gaze (860 MW) la Petrobrazi, Petrobrazi, o investiţie investiţie de 353 mil euro şi se estimează estimează că furnizarea în sistemul sistemul energetic energetic naţional naţional la
26
întreaga capacitate capacitate va începe în anul 2011. În plus, plus, Petrom evaluează oportunitatea oportunitatea intrării intrării pe piaţa piaţa de energie energie regene regenerabil rabilă, ă, în particu particular lar a energiei energiei eolie eoliene. ne. Noua divizie divizie de energie energie va constitui constitui o interfaţă unică a Petrom cu partenerii externi şi consumatorii interni şi externi de pe piaţa de energie. Strategia constă în alcătuirea unui portofoliu portofoliu de proiecte proiecte acoperind acoperind diferite tipuri tipuri de energie din surse convenţiona convenţionale le (CECC) şi surse regenerabile (energie geotermala, energie eoliana, hidroenergie, energie solară). Primul proiect, proiect, presupunân presupunândd investiţi investiţiii de câteva câteva sute de milioane milioane euro, euro, constă constă în construirea construirea unei Centrale Centrale Electrice Electrice pe baza de gaze (860 KW) la Petrobrazi Petrobrazi şi se estimează estimează că furnizarea furnizarea în sistemul energetic naţional la întreaga capacitate va începe în anul 2011. Servicii de explorare şi producţie Încă Încă din 200 2008, 8, toţi toţi angaja angajaţii ţii care care presta prestauu servic servicii ii relev relevant antee pentru pentru activi activităţ tăţile ile de explorare şi producţie din Petrom au fost reintegraţi în Petrom sub denumirea de “Servicii de Explor Explorare are şi Produc Producţie ţie”. ”. EPS EPS contri contribui buiee la succe succesul sul Petrom Petrom furnizâ furnizând nd servi servicii cii de înalt înaltăă calitate pentru a asigura o producţie de ţiţei şi gaze eficientă şi fără probleme. Integrarea cu succe success a EPS a reprez reprezent entat at factor factorul ul princi principal pal al reduce reducerii rii consid considera erabil bilee a costur costurilo ilorr de producţie producţie în 2009 2009;;
Global Solutions – centru de servicii financiare şi IT Global Solutions este un centrul integrat de servicii globale care asigură o mare variet varietate ate de alte alte servic servicii, ii, dintre dintre care care enume enumerăm: răm: servic servicii ii de conta contabil bilita itate, te, servic servicii ii IT, deasemenea servicii medicale, etc. Evidenţa contabilă la SC OMV PETROM SA se desfăşoară în cadrul centrului de servicii Global Solutions. Aceasta este realizată de către 6 mari departamente (stream-uri), resp respec ecti tiv: v: Depa Depart rtam amen entu tull clie clienţi nţi,, Depa Depart rtam amen entu tull furn furniz izor ori, i, Depa Depart rtam amen entu tull sala salari rii,i, Departamentul mijloace mijloace fixe, Departamentul Cartea Mare şi Departamentul Departamentul taxe. taxe . Global Solutions este un furnizor de servicii complete pentru toate domeniile de management financiar şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii în domeniul financiar şi cunoştinţe vaste în ceea ce priveşte operaţiunile de control/planificare. Prin urmare, oferă asistenţă pentru întocmirea situaţiilor financiare până la contabilizarea activelor fixe, de la contabilitatea operaţiilor de trezorerie, până la cea a creanţelor şi a datoriilor, şi oferă soluţii individuale de planificare, consultanţă şi întocmire de rapoarte SAP. Dease Deasemen menea ea depar departam tament entul ul IT oferă oferă servic servicii ii care care includ includ consu consulta ltanţă, nţă, proiec proiectul tul în întregime, active şi managementul licenţelor, prin formularea unor concepte operaţionale, a utiliz utilizării ării şi mo monit nitoriz orizării ării siste sistemel melor or imple implemen mentat tatee la nivel nivelul ul infrast infrastruc ructur turii ii naţion naţionale ale şi internaţionale, oferind servicii şi aplicaţii. Dimensiunea şi specificul companiei OMV, devenită acţionar majoritar al companiei PETROM S.A. au impus, impus, utilizarea unui sistem informatic deosebit de performant - sistemul sistemul SAP (Sisteme, Aplicaţii şi Produse) - care să permită concernului născut din fuziunea celor două mari companii, funcţionarea cu maximum de eficienţă pe piaţă, într-un domeniu supus
27
unei unei acerbe acerbe concur concurenţ enţee şi dispu dispute te pentru pentru extin extinder derea ea sferel sferelor or de acţiun acţiune, e, a reţele reţelelor lor de producţie producţie şi distribuţie distribuţie a produse produselor lor petrolie petroliere. re. Adoptarea acestui sistem informatic s-a dovedit a fi şi un act de strategie, cu bune rezultate, având în vedere extensia şi dispersia teritorială, la nivel de continente, ţări şi zone de influenţă, a companiei PETROM-OMV. PETROM-OMV. Un aspect aspect deosebit deosebit de important important sub aspectul aspectul beneficiilor beneficiilor utilizării utilizării SAP în cadrul companiei companiei PETROM, PETROM, îl constitui constituiee dezvoltar dezvoltarea ea posibilit posibilităţilo ăţilorr de reducere reducere la minimum minimum a potenţiale potenţialelor lor surse de eroare eroare umană umană în procesul procesul de prelucrare prelucrare a datelor, datelor, aspect aspect esenţial esenţial în condiţiile prelucrării unui volum volum extrem de mare de date date şi informaţii primare, al corelării corelării şi sintetizării acestora în rapoarte. Sistemul permite configurarea a numeroase tipuri de rapoarte financiar - contabile, oferă oferă posibi posibilit litate ateaa ierarh ierarhiză izării rii şi com compac pactăr tării ii datel datelor, or, efectu efectuare areaa de analiz analizee econo economic micee fundame fundamenta ntate te pe indici indici de perfor performan manţă, ţă, de creare creare a rapoar rapoarte telor lor propri propriii pentru pentru fiecar fiecaree utilizator, în funcţie de cerinţe imediate sau de perspectivă. Concluzie: Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România şi din Europa de sud-est, afirmaţie susţinută prin cifre la sfârşitul anului 2009: 47 Cifra de afaceri netă: 12,842 milioane RON Ţiţei procesat: 5,161 milioane tone Staţii de distribuţie: 546 Angajaţi: 27,470
2.3. Misiune, obiective, strategii Petrom şi-a şi-a prop propus us obie obiect ctiv ivee am ambi biţi ţioa oase se pent pentru ru a asig asigura ura un nive nivell cons consta tant nt al producţiei producţiei de ţiţei şi gaze în România. România. Astfel, Astfel, până în anul 201 2010, 0, Petrom Petrom va stabiliza stabiliza producţia producţia zilnic zilnicăă la 210.00 210.0000 bep şi va ajunge ajunge la o rată rată de înlocu înlocuire ire a rezervelo rezervelorr de 70%. 70%. Aceste obiective ambiţioase sunt susţinute de investiţii, dar la un nivel considerabil redus faţă de perioadele precedente, având în vedere condiţiile economice nefavorabile. O aten atenţi ţiee deos deoseb ebit ităă se acord acordaa acti activi vită tăţi ţiii de expl explor orar are, e, pent pentru ru care care sunt sunt aloc alocat atee sume sume considerabile anual pentru a finanţa programe vaste de explorare, bazate pe experienţă internaţională în operarea zăcămintelor mature şi folosirea pe scară largă a tehnologiilor moderne de seismică 3D. Se analizează continuu posibilitatea diversificării resurselor energetice prin explorarea oportunităţilor de afacere în domeniul energiei regenerabile, urmărindu-se integrarea acestora în activitatea de bază a companiei.
47
Raport anual Petrom Petrom 2009
28
Se implemente implementează ază proiecte proiecte pentru modernizarea modernizarea instalaţiilo instalaţiilorr şi se aplică aplică programe programe tehnologice pentru zăcăminte mature, se doreşte reducerea semnificativă a costurilor de procesare procesare şi investeşt investeştee în eficie eficienţa nţa energe energetică tică şi în îmbunăt îmbunătăţirea ăţirea mix-ului mix-ului de produse. produse. Se investeşte semnificativ în extinderea activităţii în domeniul gazelor naturale şi se ia în considerare posibilitatea de a intra pe piaţa de energie electrică prin construirea unei centrale electrice pe gaze.
Obiective Compania Compania Petrom Petrom are obiective obiective clare clare pentru anul 2010. Scopul Scopul este de a consolida consolida poziţia poziţia de lider lider pe piaţa integrată integrată de petrol petrol şi gaze naturale naturale din Europa de sud-est, sud-est, de a îmbunătăţi performanţele şi de a reduce costurile. Obie Ob iect ctiv ivel elee E&P E&P Petr Petrom om sunt sunt de a stab stabil iliz izaa prod produc ucţi ţia, a, de a asig asigura ura o pozi poziţi ţiee competitivă şi un viitor sigur pentru companie, de a dezvolta pe plan internaţional şi de a avea cei mai buni angajaţi. Unul dintre obiectivele diviziei Rafinare este de a creşte cantitatea de ţiţei procesată de către rafinării pentru a atinge un grad de utilizare de 95%. Divizia de Marketing are ca scop optimizarea reţelei de distribuţie şi Petrom intenţionează să înlocuiască toate depozitele existente cu 9 terminale noi, în concordanţă cu standardele Petrom OMV. Strategia Petrom 2010 48 E&P • maximizarea şi asigurarea producţiei de ţiţei şi gaze pe termen lung în România. • deblocarea producţie de gaze; • obţinerea unor costuri de producţie competitive; • dezvoltarea activităţilor internaţionale, regiunea Caspică în special. R&M • extinderea şi modernizarea rafinăriei Petrobrazi; • consolidarea poziţiei pe piaţa combustibililor pentru aviaţie şi pe piaţa GPL; • menţinerea cotei de piaţă a vânzărilor cu amănuntul, prin furnizarea serviciilor de cea mai înaltă calitate şi prin sporirea eficienţei; G&E • consolidarea poziţiei Petrom pe piaţa gazelor naturale, cu scopul de a deveni lider pe piaţa din Român România ia şi un importa important nt participa participant nt pe piaţa din Sud-Estul Sud-Estul Europe Europei.i. • intrarea pe piaţa energiei electrice, prin construirea unei centrale de cogenerare de 860 MW. MW. • intrarea pe piaţa energiei regenerabile.
48
www.petrom.com
29
2.4. Structura organizatorică a S.C. OMV PETROM S.A Pentru personalul de la nivelul managementului de top, atribuţiile şi responsabilităţile acestuia sunt descrise în Statutul societăţii, astfel: •
Adunarea Adunarea Generală a Acţionarilor Acţionarilor
•
Consiliul de Administraţie
•
Comitetul Executiv
•
Directorul Directorul general al "SC "SC OMV PETROM PETROM S.A" Bucureşti Bucureşti
Organizarea structurală a Petrom este evidenţiată în documentele organizatorice din cadrul societăţii. Organigrama este piramidală, specifică unei structuri organizatorice de tip ierarhic-funcţional. Organigrama companiei Petrom arată arată mo modul dul în care care este este struct structura urată tă conduc conducere erea, a, precum precum şi cele cele mai mai importa importante nte şi mai dezvo dezvoltate ltate compartim compartimente ente.. Oame Oamenii nii cheie cheie în struct structura ura şi funcţi funcţiona onalit litate ateaa societ societăţii ăţii sunt sunt Direc Directoru torull Gener General al,, Directorul Financiar, precum şi membrii Directoratului. Aceştia au în subordine şefii de compar com partim timent ente, e, care care fac legătu legătura ra între între struct structura ura superi superioar oarăă şi angaja angajaţii ţii respec respectiv tivulu uluii departament. La rândul său, fiecare departament are o ”miniorganigramă”, după care se conduce. Fiecare compartiment are atribuţiunile sale, bine stabilite, iar toate aceste elemente alăturate formează imaginea unei companii dezvoltate, ale cărei elemente conlucrează armonios. Pentru personalul de execuţie, sarcinile, competenţele şi responsabilităţile acestora sunt trecute in fişele fiecărui post.
2.5. Mediul extern Petrom este cea mai mare companie petrolieră din România şi face parte din grupul OMV Aktiengesellschaft, care este cea mai mare companie industrială listată din Austria şi este lider în industria de petrol şi gaze din Europa Centrală, desfăşurând activităţi de rafinare şi marketing în 13 ţări. Lider al pieţei româneşti de distribuţie a carburanţilor, Petrom deţine cea mai extinsă reţea de distribuţie în România cu 546 benzinării, situate în toate judeţele ţării. În mai 2007, Petrom a achiziţionat pachetele majoritare ale Shell Gas şi Trans Gas Services, ca urmare a deciziei Shell de a renunţa la afacerea cu gaz petrolier lichefiat (GPL). Până în momentul achiziţiei, Petrom era prezent pe piaţa internă de GPL, în principal, prin propria reţea de distribuţie butelii precum şi prin participaţiile de 44,47% în Shell Gas România (cel mai mare operator pe piaţa de distribuţie a buteliilor) şi 20% în Trans Gas Services SRL, furnizor de propan din import import.. 30
Societatea Petrom intră în relaţii directe, permanente şi puternic dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale. Agenţii din mediul extern firmei care au o importanţă deosebită pentru întreprinde întreprindere re sunt: sunt: furnizorii, furnizorii, clien clienţii ţii şi concurenţi concurenţii.i.
Furnizorii Pentru buna desfăşurare a activităţii, compania compania Petrom întreţine relaţii comerciale, în calitate de furnizori de materiale şi prestatori de servicii, cu importante societăţi comerciale. Clienţii Clienţii Petrom se împart în trei mari categorii ale comerţului, respectiv: • Come Comerţu rţull cu am amăn ănun untu tul, l, care care come comerc rcia iali lize zeaz azăă prod produs usel elee noas noastr tree dire direct ct cătr cătree consumatori; • Comerţul cu ridicata , care comercializează produsele noastre catre terţe persoane; • Corporaţii industriale, agricole, de transport, de taximetrie etc.. Petrom deţine marca cea mai cunoscută (86%), urmată de OMV şi Shell. Peste 65% din conducătorii auto din România sunt clienţi ocazionali ai Petrom (au alimentat cel puţin o dată pe an de la Petrom) şi peste 45% sunt clienţi fideli, 20% din clienţii Petrom folosesc deasemenea magazinele Petrom din staţiile de benzină. Concurenţii În ceea ce priveşte distribuţia şi comercializarea produselor petroliere, Petrom este lider de piaţă având un număr de 819 staţii de benzină, în cadrul Grupului Petrom cu o cotă de piaţă pe sectorul sectorul retail retail de 40 % pe pe piaţa piaţa românea românească. scă. După Petrom Petrom,, următorii competitori sunt Lukoil şi Rompetrol, care au realizat investiţii semnificative în reţele de distribuţie începând cu anul 2004, urmate de Mol şi Agip care au investit şi ele sume considerabile creându-şi propriile propriile reţele reţele de benzinării benzinării în aproape aproape toate toate regiunile regiunile ţării. Datorită poziţiei sale, Petrom este în mod clar cea care stabileşte preţurile pe această piaţă, cei mai mulţi dintre dintre concurenţii concurenţii săi ajustându ajustându-şi -şi preţurile la acelaşi acelaşi nivel, Lukoil fiind singurul care se află în mod constant sub nivelul Petrom, OMV şi MOL aflându-se deasupra Petrom în ceea ce priveşte nivelul preţurilor. pr eţurilor. Pe plan plan naţi naţion onal al,, Petr Petrom om are ca rival rival compa compania nia Rompet Rompetrol rol,, deşi deşi între între cele cele dou douăă companii există înţelegeri de schimburi de produse petroliere, menite a fi de folos ambelor. Alt rival important pe piaţa GPL este Rubis, un operator internaţional din industria petrolieră cu sediul la Paris, specializat în sectorul downstream şi cu o experienţă semnificativă în domeniul GPL.
CAPITOLUL III - ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE LA S.C. OMV PETROM S.A. BUCUREŞTI
31
Date Datele le neces necesare are pentr pentruu calcul calculul ul indic indicato atoril rilor or financ financiar iarii la socie societat tatea ea com comerc ercial ialăă PETROM SA BUCUREŞTI au fost preluate din situaţiile financiare din anii 2007, 2008 şi 2009, a căror formă sintetizată o prezentăm în continuare. De asemenea vom prezenta evoluţia procentuală a indicatorilor din bilanţul contabil al anului 2008 faţă de 2007 şi 2009 faţă de 2008. Tabel nr.3.1. - Bilanţ contabil (Ron)
ACTIV Active imobilizate
Bilanţul contabil la SC PETROM SA 2007 2008 2009 2008 2008/2 /200 0077 2009 2009/2 /200 0088 22,243,002,58 16,374 16,374,82 ,829,9 9,978 78 19,806 19,806,47 ,471,2 1,218 18 1.21 1.12 2
necorporale coporale financiare
303,556,285 10,564,332,777 5,506,940,916
1,129,715,521 13,655,674,197 5,021,081,500
987,168,130 15,828,768,819 5,427,065,633
3.72 1.29 0.91
0.87 1.16 1.08
Active circulante
4,690,827,457
5,084,109,292
4,413,732,144
1.08
0.87
1,922,375,343 2,015,809,727 7,616 752,634,771 95,376,124
2,394,434,361 1,704,211,989 724,024,630 261,438,312 36,865,667
2,097,889,862 2,035,806,491 280,035,791 56,803,658
1.20 0.85 95066.26 0.35 0.39
0.88 1.19 0.00 1.07 1.54
21,161,033,55 24,927,446,17 26,713,538,384 9 7
1.18
1.07
stocuri creanţe investiţii pe termen scurt disponibilităţi Cheltuieli in avans
TOTAL ACTIV Datorii pe o perioadă< 1 an Datorii pe o perioadă> 1 an Provi rovizi zioa oane ne pt.r pt.ris iscu curi ri şi chelt. Venituri în avans
CAPITAL SI REZERVE Capital Prime de capital Rezerve din reevaluare Rezerv Rezervee (legal (legale, e, statut statutare are,, alte rezerve) Profitul reportat-sold creditor Profitul reportat-sold debitor Rezultatul exerciţiului -profit Rezul ezulta tattul exerc xerciiţiul ţiului ui -pierdere Repartizarea profitului
Total capitaluri proprii
2,580,025,427 28,982,010
3,446,027,370 1,504,095,402
3,561,335,579 2,822,317,311
1.34 51.90
1.03 1.88
5,196,454,236
6,262,466,399
6,176,529,278
1.21
0.99
171,453,281 5,664,410,834 57,417,759
146,258,559 5,664,410,834 50,904,252
97,208,977 5,664,410,834 81,614,855
0.85 0.00 1.00 0.00 0.89
0.66 0.00 1.00 0.00 1.60
5,792,755,272
6,315,308,717
5,483,143,103
1.09
0.87
1,521,411 1,778,042,301
587,632,269 1,022,387,463
1,537,974,645 1,368,127,631
386.24 0.00 0.58
2.62 0.00 1.34
-
-
-
0.00
0.00
110,028,972
72,045,088
79,123,829
0.65
1.10
13,568,598,44 14,056,147,23 7 9
1.03
1.04
13,568,598,447
1.03
1.04
13,184,118,605
Total capitaluri
13,184,118,605
TOTAL PASIV
21,161,033,55 24,927,446,17 26,713,538,384 1.18 1.07 9 7 Tabel nr. 3.2. - Contul de profit şi pierdere (Ron)
32
14,056,147,239
33
Tabel nr.3.3.- Analiza rezultatului din exploatare (Ron) 007 2008 2009 Indicatori Analiza rezultatului din2exploatare la S.C. PETROM S.A. 12,28 2,284, 4,37 3788,40 ,408 162,75 ,7 0,7266,45 ,457 2102,84 2, ,384,0 ,01172009 Cifra Nr.crt.de afaceri Indicatori 00570,72 088422,384
11,795,873,413 Producţia 1 Cvândută ifra de afaceri netă 48(3+4 8,+4+ 50+45,9)95 Venituri din 2 Covânzarea stul tul bun bunuumărfurilor ril rilor vândute dute şi al al se serviciil ciiloor pr prestate tate(3 120,783,952 Variaţia stocurilor 3 Cheltuielde ile produse activităţifinite-sold i de bază C Variaţia stocurilor de produse finite-sold D 4 C heltuielile ac activităţilor au auxiliare 22,145,515 Producţia imobilizată 5 venituri Chedin ltuiexploatare elile indirecte de producţie 57,638,849 Alte 6 venituri Profidin tul bexploatare rut aferent cifrei de afaceri nete (1-21)2,484,946,724 Total 7 Cheltuielile activităţii de desfacere 10,520,348,294 Total cheltuieli de exploatare 8 Cheltuielile generale de administraţie 1,964,598,430 Profit din exploatare-profit 9 Alte venituri din exploatare Profit din exploatare-pierdere 10 Profitul din exploatare (6-7-8+9) 498,296,964 Total venituri financiare 313,268,366 Total cheltuieli financiare 185,028,598 Profit financiar-profit Profit financiar-pierdere Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar-profit Rezultatul extraordinar-pierdere 12,983,243,688 Total venituri 10,833,616,660 Total cheltuieli 2,149,627,028 Profitul brut-profit Profitul brut-pierdere 371,584,727 Impozit pe profit 1,778,042,301 Profit net al exerciţiului financiar-profit Profit net al exerciţiului financiar-pierdere
12,28145,,377985,,480184,01861,750,1712,62,54517,5431,24,78042,384,017 956,8 4,892172,31746,577,6 ,5,9101,68401,0,7 547769,034, 9,162, 62,016, 01 7,6104, 04 0, 34,836 3 6 6 , 8 7 1 , 9 5 4 6,904,713,982 10,986,029,48 8,115,801,008 1,0860,989 1,410,810402,,208209,2927,244,7112,0877,5915,19,76958,254,689 846,510329,,596956,9719,346,8621,5776,1743,759094,979,139 3,12127,3,36919,5,68214,6827,173,11232,2,30461,182,27,50773,349,181 96196,2,00990,0,30901,456801,91424,0,80686,904,297398,067,191 2461,1,39039,0,20303,231201,9411,1,29273,278,462435,747,276 57,638,849 139,996,979 157,743,750 1,964,598,430 1,309,233,231 1,197,278,464 1,931,761,930 1,119,379,543 1,635,431,821 619,138,262 296,330,109 500,241,281 19,331,386,617 14,325,562,300 17,725,823,277 12,628,042,555 1,605,563,340 1,697,519,745 583,175,877 329,392,114 1,022,387,463 1,368,127, 631 -
3.1. Analiza evoluţiei procentuale a indicatorilor din bilanţ activele totale însumau 25 mld lei, cu 18% mai mult La data de 31 decembrie 2008, activele faţă de sfârşitul anului 2007, în special datorită creşterii activelor corporale şi necorporale, activelor financiare şi a stocurilor, valoare contrabalansată de scăderea creanţelor, precum şi de diminuarea soldului contului casă şi conturi la bănci. Ieşirile de numerar mai mari pentru inves investiţ tiţii, ii, credit creditele ele acorda acordate te filial filialel elor or şi plata plata divide dividende ndelor lor către către statul statul român, român, OMV OMV şi acţionarii minoritari au determinat un nivel mai scăzut al numerarului net la data de 31 decembrie 2008. Activele totale în anul 2009 însumau 26.713 mil.lei, cu 7% mai mult faţă de sfârşitul anului 2008, în special datorită investiţiilor realizate în 2009. Activele imobilizate, măsoară gradul de investire a capitalului în societate 49 şi conţin imobilizările necorporale, corporale şi financiare care au crescut în 2008 faţă de 2007 cu 21% 49
Ion Bucur, Bucur, Diagnostic Diagnostic economico economico - financiar,Edi financiar,Editura tura Universitară, Universitară, Bucureşti Bucureşti 2006, 2006, pag.111 pag.111
34
până la 20 mld lei, în special ca rezultat al investiţiilor investiţiilor semnificati semnificative ve efectuate efectuate în activitatea activitatea de E&P: E&P: achi achizi ziţi ţiaa acti activi vită tăţi ţiii de serv servic icii ii petr petrol olie iere re a Petr Petrom omse servi rvice ce,, dezv dezvol olta tare reaa şi modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie au fost parţial parţial contrabala contrabalansate nsate de reducerea reducerea activelo activelorr financiare, financiare, în principal principal ca urmare a vânzării vânzării plasamente plasamentelor lor în fonduri fonduri umbre umbrelă lă (investiţi (investiţiii în fonduri fonduri mutua mutuale le şi alte alte invest investiţii iţii financi financiare are prin prin intermediul fondurilor umbrelă). În 2009 activele imobilizate au crescut cu 12% faţă de 2008, în principal datorită inve invest stiţ iţii iilo lorr semn semnifi ifica cati tive ve efec efectu tuat atee atât atât în acti activi vita tate teaa E&P, E&P, pent pentru ru dezv dezvol olta tare reaa şi modernizarea sondelor, a instalaţiilor de suprafaţă şi a echipamentelor de producţie, dar şi în proiectel proiectelee de R&M şi de Energie. Energie. În 2009, valoarea activelor activelor imobilizat imobilizatee a fost mai mare şi datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor. Stocurile au crescut în anul 2008 faţă de anul precedent din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi gaze. Creşterea stocurilor a fost depăşită de scăderea activelor circulante, cum ar fi numerarul şi creanţele. În anul 2009 valoarea stocurilor a scăzut faţă de anul 2008, în special ca urmare a scăderii materialelor aflate în stoc. În consecinţă, nivelul activelor circulante totale (inclusiv cheltuielile în avans) a crescut cu 7% în anul 2008, 2 008, ajungând la 5.121 mil lei, comparativ cu sfârşitul sf ârşitul anului 2007. Totalul activelor circulante a scăzut cu 13% în 2009 faţă de 2008, în principal ca urmare a reducerii investiţiilor pe termen scurt în instrumente de acoperire a riscului, privind preţul la ţiţei, ţiţei, dar şi ca efect al scăderii scăderii stocurilor stocurilor,, compensate compensate parţial de creşterea creşterea activelor activelor financiare pe termen scurt. Totalul Totalul datoriilor datoriilor a crescut cu 42% faţă de 2007 atingând, la 31 decembrie 2008, valoarea de 11.358 mil lei, în principal ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi scurt şi a provizioanelor mai mari. În 2009 totalul datoriilor a crescut cu 11%, având valoarea de 12.657 mil.lei, în special ca urmare a creşterii împrumuturilor pe termen lung şi a datoriilor pentru instrumentele de acoperire a riscului, compensate de scăderea datoriilor către cătr e furnizori şi a provizioanelor. Capitalurile proprii au însumat 13.569 mil lei la data de 31 decembrie 2008, cu 3% mai mult faţă de sfârşitul anului 2007 (13.184 mil lei) ca rezultat al profitului net în valoare de 1.022 mil lei din anul 2008, efect al operaţiunilor strategice de acoperire a riscurilor, care au generat 518 mil lei, a distribuirii în 2008 a dividendelor în valoare de 1.082 mil lei şi reversarii reevaluării la valoarea justă a fondurilor umbrelă vândute în primul trimestru din 2008, însumând 74 mil lei. În anul 2009 capitalurile proprii sunt în valoare de 14.056 mil. lei, cu 4% mai mult faţă de valoarea înregistrată în 2008, această creştere s-a datorat profitului net generat în anul curent, dar care a fost redus cu valoarea justă aferentă instrumentelor de acoperire a riscului privind privind preţul preţul ţiţeiul ţiţeiului. ui.
35
În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei). În anul 2009 au provenit din împrumuturile contractate de-a lungul anului, în sumă de 1,435 mil lei, depăşind cu mult plăţile pentru dividende în sumă de 15 mil lei. În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. Iar în anul 2009 intrările pozitive de numerar din operare şi împrumuturile contractate au fost folosite pentru a acoperi investiţiile menţinute la un nivel înalt.
3.2. Analiza ratelor de lichiditate, solvabilitate, trezorerie Analiza indicatorilor de lichiditate Tabel nr.3.4.- Rate de lichiditate
Rate de lichiditate Active circulante (lei) Stocuri (lei) Datorii curente (lei) Disponibilităţi băneşti (lei) Rata lichid.generale (At/Dc) Rata lichid.curente (Cr+Ds)/Dc Rata lichid.imediate (Ds/Dc)
2007 4,690,827,457 1,922,375,343 2,580,025,427 752,634,771 1,81 1,07 0,29
2008 5,084,109,292 2,394,434,361 3,446,027,370 261,438,312 1,48 0,78 0,08
2009 4,413,732,144 2,097,889,862 3,561,335,579 280,035,791 1,24 0,65 0,08
Fig. 3.1.Rate de lichiditate 2 1,5 Rata lichidităţii lichidităţii genera le
1
Rata lichidităţii curente Rata lichidităţii imediate
0,5 0
2007
2008
2009
În cazul ratelor de lichiditate se observă o diminuare a acestora în anul 2008 şi 2009 faţă de 2007, cu excepţia ratei lichidităţii imediate care în anul 2009 se menţine la nivelul din 2008, când a atins o valoare aproape de 2, Petrom reuşind în acel an să-şi achite obligaţiile de plată din activ activele ele circul circulante ante.. În 2008 2008 şi 2009 2009,, cauzele cauzele micşor micşorării ării acest acestor or indicato indicatori ri s-au datorat datorat 36
pe de o parte micşorării micşorării disponib disponibilită ilităţilor ţilor băneşti, băneşti, care în anul 2009 2009 au ajuns la un nivel nivel mult scăzut faţă de ceilalţi ani, iar pe de altă parte măririi datoriilor curente către furnizori, în condiţiile în care stocurile de carburanţi s-au mărit în 2008, însă creanţele au scăzut în 2008, dar au crescut în 2009. Totuşi, Petrom prin rata de lichiditate generală se încadrează în limitele admise de teoriile economice. În privinţa ratei de lichiditate curente se observă că aceasta se încadrează în limitele admise de teoriile teoriile economice de 0,65-1 sau 0,8-1. În anii 2007 - 2009, Petrom Petrom nu se încadrează în limitele admise de teoriile economice, în ceea ce priveşte rata de lichiditate imediată, fiind mai mică de 0,3, dar în 2007 se apropie de această valoare datorită pe de o parte unui unui disponib disponibil il în bancă bancă mai mare, mare, iar iar pe de altă altă parte, parte, datoriile datoriile curente curente relativ relativ mai mai mici în acel an.
Analiza indicatorilor de solvabilitate Solvabilitatea arată capacitatea companiei de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele prevăzute. prevăzute. Tabel nr.3.5.- Rata de solvabilitate şi de îndatorare
Rate de solvabilitate şi de îndatorare Total pasiv (lei) Capital pr propriu (l (lei) Datorii pe termen lung (lei) Capitalul permanent ( lei) Rata solvab.patrim (Cp/ Pasiv) Grad îndatorare (Dat.t.l./Cpr)
2007 2008 21,161,033,559 24,927,446,177 13,184,118,605 13,568,598,447 28,982,010 1,504,095,402 13,213,100,615 15,072,693,849 0,62 0,54 0,0022 0,0998
2009 26,713,538,384 14,056,147,239 2,822,317,311 16,878,464,550 0,53 0,1672
Fig. 3.2.Rata de solvabilitate şi rata de îndatorare
0,7 0,6 0,5 0,4
Rata solvabilităţii patrimoniale
0,3
Gradul de îndatorare
0,2 0,1 0
2007
2008
2009
37
Rata solvabilităţii patrimoniale este de peste 0,3-0,5, limite impuse de teoria economică, situaţia considerându-se bună, în condiţiile în care în anul 2007 nu au fost contractate credite pe termen termen scurt şi lung. lung. În anul 2008, s-a diminuat diminuat rata solvabilităţii solvabilităţii patrimoniale patrimoniale,, deoarece deoarece Petrom a contractat un împrumut pe termen de peste 1 an de la un consorţiu de bănci pentru finanţarea investiţiilor în sectorul E&P şi deasemenea a fost nevoită să constituie un provizion de litigii cu foştii angajaţi şi actualii salariaţi de valoare foarte mare. În anul 2009 rata solvabilităţii este apropiată de cea din 2008 deoarece Petrom a contractat o linie de credit multi-valută şi ş i a extins împrumutul deja contractat. Cel de-al doilea indicator, gradul de îndatorare, reflectă ponderea datoriilor pe termen lung în capitalul permanent şi trebuie să aibă o valoare mai mică de 0,3. Se observă că la Petrom acest indicator se încadrează încadrează în limitele teoriei economice economice în toţi anii: 2007, 2008 şi 2009. Deci, acest indicator prezintă un aspect pozitiv, chiar dacă are o uşoară tendinţă de creştere din cauza împrumutului contractat pentru finanţarea investiţiilor din sectorul de extracţie. Gradul de îndatorare la sfârşitul anului 2008 a crescut faţă de anul 2007. Creşterea este urmarea împrumuturilor pe termen lung angajate în 2008 (1.468 mil lei), necesare finanţării programelor programelor priorit prioritare are de investiţi investiţii.i. În anul 2009 numerarul net generat de activităţile de exploatare a fost scăzut din cauza influenţei mediului economic nefavorabil, compania a continuat investiţiile în proiectele strate strategic gicee cu impact impact econo economic mic putern puternic, ic, fapt ce a deter determin minat at neces necesita itate teaa de finanţă finanţări ri suplimentare. În consecinţă gradul de îndatorare a crescut faţă de anul 2008.
Analiza indicatorilor de gestiune a activelor circulante Tabel nr.3.6.-Indicatori de gestiune a activelor circulante
Rate privind activele circulante Active circulante (lei) Cifra de afaceri netă (lei) Valoare stoc mediu (lei) Creanţe (lei) Vit.rot.activ.circ. (nr.rot.)(CA/Ac) Vit.rot.activ.circ. (zile)(At/CA*365) Nr.de rotaţii (CA/St mediu) Dur.o rot. (zile)(Sm/CA*365) Nr.de rotaţii (CA/Creanţe) Durata Durata med medie ie de recup recupera erare re creanţe creanţe (Creanţe/CA*365)
2007 4,690,827,457 12,284,378,408 1,693,751,981 2,015,809,727 2,62 140 8 51 7 60
38
2008 5,084,109,292 16,750,726,457 2,158,404,852 1,704,211,989 3,29 111 8 48 10 38
2009 4,413,732,144 12,842,384,017 2,246,162,112 2,035,806,491 2,91 126 6 64 7 58
Fig. 3.3. Indicatori Indicatori de gestiune gestiune a activelor circulante 140 120 100 80
Nr.de rotaţii a activelor circulante
60
Nr.de Nr.de zile de rotaţie a activelor circulante
40 20 0
2007
2008
2009
Fig. 3.4. Indicatori Indicatori de gestiune a stocului mediu
70 60 50 40
Nr.de rotaţii a stocului mediu
30
Durata unei rotaţii a stocului me diu
20 10 0
2007
2008
2009
Fig. 3.5. Indicatori de gestiune a creanţelor
60 50 40 Nr.de rotaţii
30
Durata Durata me die de recuperare a creanţelor
20 10 0
2007
2008
2009
Din tabel se poate observa că numărul de rotaţii a activelor circulante se măreşte în anul 2008, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv, datorită pe de o parte măririi cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 cu 36% şi datorită eficienţei crescute a valorii activelor circulante. În anul 2009 numărul de rotaţii a scăzut faţă de 2008 datorită scăderii cifrei de afaceri în proporţie 39
mai mare faţă de valoarea activelor circulante. Eficienţa activelor circulante este demonstrată şi de reducerea numărului de zile necesare unei rotaţii de la 140 în 2007 la 111 în 2008, crescând în anul 2009 la 126 de zile. În anul 2008 faţă de anul 2007 se remarcă o creştere a vitezei de rotaţie a activelor circulante de la 2,62 la 3,29, iar pentru anul 2009 se observă o uşoară scădere la 2,91. În cazul în care calculăm indicatorii de gestiune a stocurilor cu ajutorul stocului mediu, se observă că în 2008 faţă de 2007, numărul de de rotaţii se măreşte de la 7,25 la 7,76, în timp ce durata unei rotaţii se micşorează de la 51 de zile la 48 de zile pentru aceeiaşi perioadă ceea ce este un semnal pozitiv. În anul 2009 faţă de 2008 se remarcă faptul că numărul de rotaţii este mai mic, fiind de 5,72 în timp ce durata unei rotaţii se măreşte de la 48 de zile la 64 de zile, ceea ce reprezintă un semnal negativ. Accelerarea vitezei de rotaţie în 2008 se datorează creşterii cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007 şi a diminuării creanţelor. Încetinirea vitezei de rotaţie în 2009 se datorează creşterii stocului mediu şi micşorării cifrei de afaceri faţă de 2008. Teoria economică arată că valoarea minimă care asigură eficienţa gestiunii stocurilor este de 8 rotaţii, respectiv de 45 de zile. Petrom din punct de vedere al acestui indicator se încadrează în limitele recomandate în anul 2008, dar în anul 2009 nu se mai încadrează. În 2007, compania a schimbat metoda contabilă de reevaluare a stocurilor de la primul intrat-primul ieşit la metoda costului mediu ponderat. Cu toate acestea, datorită vitezei mari de rotaţie a stocurilor, această schimbare nu a avut efecte materiale în situaţiile financiare. În privinţa creanţelor, se poate vedea o evoluţie sinuoasă, asfel în 2008 se observă o accelerare a vitezei de rotaţie a creanţelor, urmată de o încetinire a acesteia din cauza măririi soldului de creanţe în 2009 şi micşorării cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Intervalul mediu de timp în care are loc încasarea creanţelor de la clienţi ar trebui să fie de maxim 30 zile, conform teoriilor economice. La Petrom, numărul de zile este depăşit, mai ales în anul 2007 şi 2009.
Analiza fondului de rulment, nevoii de rulment şi trezoreriei nete Tabel nr.3.7.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă
Indicatori ai echilibrului financiar Active circulante (lei) Stocuri (lei) Creanţe (lei) Datorii pe termen scurt (lei) Fondul de rulment (Ac-D ts) Necesarul de fond de rulment rulment Trezoreria netă (FRN-NFR)
2007 4,690,827,457 1,922,375,343 2,015,809,727 2,580,025,427 2,110,802,030 1,358,159,643 752,642,387
40
2008 5,084,109,292 2,394,434,361 1,704,211,989 3,446,027,370 1,638,081,922 652,618,980 985,462,942
2009 4,413,732,144 2,097,889,862 2,035,806,491 3,561,335,579 852,396,565 572,360,774 280,035,791
Fig. 3.6.- Fondul şi necesarul de rulment, trezoreria netă 2500000000 2000000000 1500000000
Fond de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria netă
1000000000 500000000 0
2007
2008
2009
Din punct de vedere vedere al echilibrului financiar, Petrom Petrom a înregistrat o scădere a fondului de rulment în 2008 faţă de 2007, cât şi în 2009 faţă de 2008, ca urmare a scăderii considerab considerabile ile a disponibi disponibilită lităţilor ţilor băneşti, băneşti, dar prezintă prezintă o valoare valoare pozitivă, pozitivă, ceea ce denotă denotă o stare de echilibru pe termen scurt. În 2008 faţă de 2007 se remarcă o scădere a fondului de rulment ca urmare a măririi datoriilor pe termen scurt şi anume contractarea unui unui credit de de la un consorţiu bancar şi majorarea datoriilor către furnizorii de materiale şi prestări servicii. În 2009 faţă de 2008 deaseme deasemenea nea se remarcă o scădere accentuată accentuată a fondului de rulment cauzată cauzată de creşterea datoriilor pe termen scurt prin contractarea unui împrumut de la Banca UniCredit Austria AG. În privinţa necesarului de fond de rulment, acesta are o tendinţă pozitivă care semnifică existenţa unor resurse temporare mai mari decât nevoile temporare, înregistrând o valoare semnificativă la sfârşitul anului 2007, din cauza măririi stocurilor de mărfuri şi creanţelor, pentru ca la sfârşitul sfârşitul anului anului 2008 să înregistre înregistreze ze o scădere scădere datorită datorită achiziţio achiziţionării nării unui împrumut care determinat o finanţare mai bună a activităţii curente şi scăderii creanţelor ceea ce denotă o îmbunătăţire a încasării creanţelor şi o creştere a vitezei de rotaţie a stocurilor. În anul 2009 necesarul de fond de rulment scade uşor faţă de 2008 datorită contractării unui împrumut pe termen scurt, valoarea acestuia fiind pozitivă constituie o situaţie normală situându-se la un nivel rezonabil în concordanţă cu specificul domeniului de activitate. Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică o stare de echilibru financiar la nivelul companiei, deci Petrom se bucură de autonomie financiară pe termen scurt.
3.3. Analiza ratelor de structură patrimonială Ratele privind structura activului Tabel nr. 3.8. - Ratele activelor imobilizate
Ratele activelor imobilizate Imobilizări necorporale (lei)
2007 303,556,285
41
2008 1,129,715,521
2009 987,168,130
Imobilizări co corporale (l (lei) Active imobilizate (lei) Imobilizări financiare (lei) Total activ (lei) Rata activelor imobilizate Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor financiare
10,564,332,777 16,374,829,978 5,506,940,916 21,161,033,559 77,38 1,44 49,92 26,02
13,655,674,197 19,806,471,218 5,021,081,500 24,927,446,177 79,46 4,54 54,78 20,14
15,828,768,819 22,243,002,582 5,427,065,633 26,713,538,384 83,27 3,70 59,25 20,32
Fig. 3.7. Ratele activelor imobilizate 60 50 40
Rata imobilizărilor necorporale Rata imobilizărilor corporale Rata imobilizărilor financiare
30 20 10 0
2007
2008
2009
Rata activelor imobilizate a crescut în anul 2008 faţă de 2007 ca rezultat al investiţiilor semnificative efectuate în E&P, achiziţia de servicii petroliere a Petromservice, dezvoltarea, modern mod erniza izarea rea sonde sondelor lor,, iar în anul anul 200 20099 a crescu crescutt prin prin redezv redezvolt oltare areaa zăcămi zăcăminte ntelor lor şi extinderea activităţii internaţionale cât şi datorită creşterii împrumuturilor acordate filialelor. Rata Rata imob imobil iliz izări ărilo lorr neco necorp rpor oral alee a cres crescu cutt în 2008 2008 faţă faţă de anul anul 2007 2007 dato datorit rităă achiziţionării activităţii de servicii petroliere (Petromservice) şi a fost identificată valoarea acestora în urma evaluărilor la valoarea justă, după care în anul 2009 a scăzut în principal datorită segmentului E&P dar şi segmentului R&M. Imob Imobil iliz izăr ăril ilee fina financ ncia iare re au scăz scăzut ut în 2008 2008 faţă faţă de 2007 2007 ca urma urmare re a vânz vânzări ăriii plasamente plasamentelor lor în fonduri fonduri umbre umbrelă lă (investiţi (investiţiii în fonduri fonduri mutua mutuale le şi alte alte invest investiţii iţii financi financiare are prin prin intermediul fondurilor umbrelă) iar în 2009 s-au mărit datorită creşterii titlurilor de participare reprezentâ reprezentând nd acţiuni acţiuni deţinute deţinute la anumite anumite societăţi, societăţi, a împrumutur împrumuturilor ilor acordate acordate de Petrom Petrom filialelor din Kazahstan şi a altor filiale din segmentul de rafinare şi gaz. Deasemenea creşterea se datorează şi sporirii creanţelor către statul român, care are obligaţia, conform contractului de privatizare, să suporte toate cheltuielile de dezafectare la sondele abandonate şi care urmează să fie scoase din funcţiune efectuate înainte de privatizarea din 2004.
Ratele activelor circulante Tabel nr. 3.9. - Ratele activelor circulante
Rata activelor circulante
2007
42
2008
2009
Active circulante (lei) Stocuri (lei) Disponibilităţi băneşti (lei) Creanţe (lei) Total activ (lei) Rata activelor circulante Rata stocurilor Rata creanţelor comerciale Rata dispon ponibi ibilităţil ţilor băneşti plasamentelor
şi
a
4,690,827,457 1,922,375,343 752,634,771 2,015,809,727 21,161,033,559 22.17 9,08 9,53 3,56
5,084,109,292 4,413,732,144 2,394,434,361 2,097,889,862 261,438,312 280,035,791 1,704,211,989 2,035,806,491 24,927,446,177 26,713,538,384 20,40 16,52 9,61 7,85 6,84 7,62 1,05 1,05
Fig. 3.8. Ratele activelor circulante 10 8 Rata stocurilor
6
Rata creanţelor comerciale Rata disponibilităţilor băneşti
4 2 0
2007
2008
2009
Rata activelor circulante a înregistrat o scădere în 2008 faţă de 2007 ca urmare a scăderii considerabile a disponibilităţilor băneşti cauzată de: ieşiri de numerar mai mari pentru investiţi investiţii,i, credite acordate acordate filialelor filialelor şi plata plata dividendelo dividendelorr către statul statul român, acţionarii acţionarii OMV. OMV. În anul anul 200 20099 rata rata active activelor lor circul circulant antee deasem deasemene eneaa a scăzut scăzut fiind fiind influe influenţa nţată tă de creşterea investiţiilor, a avansurilor şi imobilizărilor în curs. Rata stocurilor a crescut în 2008 faţă de 2007 cu implicaţii negative ca urmare a măririi, în principal, a stocurilor de mărfuri, din cauza cantităţilor ridicate de materiale şi gaze cu efecte negative asupra societăţii prin imobilizarea fondurilor băneşti în ele. În anul 2009 au scăzut stocurile faţă de 2008 acesta fiind un factor pozitiv pentru p entru activitatea firmei. Rata creanţelor comerciale a crescut în 2007 faţă de 2006 urmare a măririi, neîncasării la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate cu 379,530,898 lei, având termen de lichiditate sub un an.
43
Rata creanţelor comerciale a scăzut în 2008 faţă de 2007 cu efecte negative, principalul factor de influenţă fiind scăderea preţului coroborată cu scăderea cantităţilor vândute. În anul 2009 aceasta a crescut faţă de 2008 urmare a măririi, neîncasării la termenele prevăzute în contracte a soldurilor conturilor de clienţi şi conturi asimilate, având termen de lichiditate sub un an.
Ratele privind structura pasivului Tabel nr. 3.10.- Ratele pasivului
Rate privind structura pasivului Capitalul pe permanent (l (lei) Capital pr propriu (l (lei) Total pasiv (lei) Rata stabilităţii finanţării (CP/TP) Rata autonom.financiare (Cpr/CP)
2007 13,213,100,615 13,184,118,605 21,161,033,559 62,44 99,78
2008 2009 15,072,693,849 16,878,464,550 13,568,598,447 14,056,147,239 24,927,446,177 26,713,538,384 60,47 63,18 90,02 83,28
Fig. 3.9. Ratele Ratele privind structura pasivului 100 80 60
Rata stabilităţii finanţării
40
Rata autonom.financiare
20 0
2007
2008
2009
Rata stabilităţii finanţării a scăzut în 2008 faţă de 2007 ceea ce reflectă un aspect mai puţin pozitiv pozitiv,, ca urmare a creşte creşterii rii împrumutu împrumuturilor rilor pe termen termen lung lung şi anume anume contracta contractarea rea unui credit acordat de un consorţiu bancar. bancar. În anul 2009 rata sta stabilităţii bilităţii financiare a crescut faţă de 2008 ceea ce indică un aspect pozitiv şi acest lucru se datorează în principal creşterii capitalului permanent. În 2008 intrările de numerar din activităţi de finanţare au provenit din creditele contractate de-a lungul anului, în sumă de 1.768 mil lei, depăşind plăţile pentru dividende în sumă de 1,114 mil lei (2007: 1,423 mil lei). În concluzie, pe parcursul întregului an 2008, intrările pozitive de numerar din operare şi creditele contractate au fost folosite integral pentru a acoperi investiţiile semnificativ mai
44
mari şi plăţile pentru dividende, acest lucru având ca rezultat o scădere a poziţiei de numerar la sfârşitul anului. Rata autonomiei financiare arată ponderea surselor proprii în finanţarea mijloacelor economice şi se recomandă ca valoarea acesteia să fie mai mare de ½.50 Din datele menţionate în tabel se poate observa că valoarea ratei este mult peste valoarea recomandată în teoria economică ceea ce reprezintă un aspect foarte pozitiv.
3.4. Analiza riscului financiar Model Modelul ul Altma Altmann face face parte parte din categ categori oriaa mo model delulu uluii de determ determina inare re a riscul riscului ui de faliment şi care reprezintă o combinaţie combinaţie lineară lineară între mai multe rate financiare: Z = 3,3 × R1 + 1,4 × R2 + 1,2 × R3 + 0,9 × R4 + 0,6 × R5
unde: R 1=Profitul brut / Total active; R 2=Capitalul permanent / Total Active; R 3=Fondul de rulment / Total Active; R 4=Cifra de afaceri /Total active; R 5=Capital propriu / Datorii pe termen lung Tabel nr. 3.11.- Rate financiare şi modelul Altman
Rate financiare R 1 R 2 R 3(fc.Ac) R 4 R 5
2007 0,10 0,62 0,10 0,58 454,91
2008 0,06 0,60 0,07 0,67 9,02
2009 0,06 0,63 0,03 0,48 4,98
Modelul Modelul Altman(Ac) Altman(Ac)
274,79
7,14
6,18
Din datele menţionate în tabel se observă că firma este solvabilă deoarece valorile modelului Altman sunt peste valoarea de 3. Totuşi putem menţiona că în 2009 valoarea acestui indicator a fost apropiată de cea din 2008, dar faţă de 2007, a scăzut foarte mult valoarea acestui indicator datorită ratei financiare R 5 care indică creşterea datoriilor pe termen lung prin contractarea unui împrumut de la un consorţiu de bănci. Pentru anul 2007 se observă valori foarte mari pentru modelul Altman, care sunt cauzate de rata financiară R 5, unde capitalul propriu este foarte mare în comparaţie cu datoriile pe termen lung. 50
Isfănescu Aurel, Vasile Robu–Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002, p.197
45
CONCLUZII ŞI PROPUNER P ROPUNERII
Este necesară o analiză SWOT pentru compania Petrom deoarece pe baza concluziilor, să poată fi luate măsuri de îmbunătăţire a activităţii, astfel încât Petrom să işi menţină şi să îşi întărească poziţia de lider ppee piaţa produselor petroliere din România.
Punctele tari ale companiei Petrom: • Pe piaţa românească, compania este cea mai mare producătoare şi distribuitoare de produse produse petroli petroliere ere şi are are o imagi imagine ne favorabil favorabilăă pe piaţa piaţa pe care acţioneaz acţionează. ă. • Datorită faptului că Petrom reuşeşte să-şi asigure în mare masură necesarul de materii prime şi materiale pentru rafinăriile pe care le deţine, prezintă avantaje faţă de competitori nu numai prin produsele şi serviciile de calitate superioară, ci şi prin producerea şi extragerea petrolului. • Petr Petrom om prez prezint intăă acti activi vită tăţi ţi inte integr grat atee de expl explor orare are,, prod produc ucţi ţie, e, dist distrib ribuţ uţie ie şi comercializare. • Îmbunătăţirea eficienţei operaţionale pe baza investiţiilor semnificative în toate segmentele de activitate, cu precădere în segmentul E&P, care au condus la consolidarea poziţiei poziţiei indust industriei riei petroli petroliere ere române româneşti. şti. • Folosirea eficientă a instrumentelor de acoperire a riscului privind preţul ţiţeiului. • În acti activi vita tate teaa de ma mark rket eting ing,, au cres crescu cutt vânz vânzări ările le me medi diii pe staţ staţie ie dato datori rită tă implementării sistemului full agency;
46
Consolidarea poziţiei pe piaţa gazelor naturale din ţară prin orientarea Diviziei de Gaze Naturale către companiile mari de distribuţie cu capital de stat, în timp ce societatea afiliată 100% Petrom Gas şi-a extins prezenţa pe piaţa consumatorilor finali şi sectorul industrial. • Situaţie economico-financiară pozitivă, acest lucru se reflectă prin indicatorii: cifra de afaceri, profit brut, fond de rulment, trezorerie neta; • Contribuţia majoră a Petrom prin varsămintele de impozite şi taxe la bugetului statului şi cel al asigurărilor sociale. • Asigură o mare varietate de alte servicii prin centrul integrat de servicii globale: Global Solutions, dintre care enumerăm: servicii de contabilitate, servicii IT, deasemenea servicii medicale, etc. • Grad ridicat de specializare a personalului din cadrul managementului de top al comp compan anie iei, i, perfe perfecţ cţio iona nare reaa cont contin inuă uă a pers person onal alul ului ui prin prin impl implic icar area ea în prog progra rame me de perfecţionare perfecţionare.. Punctele slabe ale companiei Petrom: • Cheltuieli de exploatare mari care conduc la costuri mari pentru obţinerea ţiţeiului şi gazelor naturale; • Randamentul scăzut al activităţilor de produse chimice şi petrochimice p etrochimice;; • Existenţa unor tehnologii şi instalaţii vechi, în special în sectorul explorării şi producţiei producţiei de de petrol; petrol; • Gradul de uzură al activelor fixe destul de ridicat, ceea ce se reflectă în deprecierea contabilă a activelor Petrom; • Petrom s-a confruntat de-a lungul timpului cu probleme referitoare la respectarea protecţie protecţieii mediului mediului încon înconjurăto jurător; r; • Dependenţa de un singur distribuitor – Distrigaz Sud în distribuirea producţiei proprii proprii de gaze gaze natura naturale; le; • În cond condiţ iţii iile le criz crizei ei econo conomi mice ce,, când când şi alte alte firm firmee se conf confru runt ntăă cu lips lipsaa disponibilităţilor băneşti, duratele de recuperare a creanţelor cresc, în timp ce datoriile sunt achitate la termenele prevăzute în contracte, ceea ce conduce la dezechilibre şi micşorarea disponibilului din bănci; • Proble Probleme me legate legate de dreptu dreptull de propri propriet etate ate asupra asupra imobil imobiliză izăril rilor or corpor corporale ale ale companiei. • Dezvo Dezvolta ltarea rea concur concurenţ enţei ei în dom domen eniul iul rafină rafinării rii (Lukoi (Lukoil,l, Rompet Rompetrol rol,, Rafo) Rafo) şi dezvoltarea companiilor rivale de transport (Oil Terminal, Conpet, Petrotrans). •
Riscuri la care trebuie să răspundă compania Petrom Petrom fiind o companie petrolieră integrată este expusă unor riscuri diverse, cum ar fi: climatul internaţional şi alţi factori specifici activităţii de ţiţei şi gaze. p iaţă, precum şi riscurile legate de marjele comerciale; • Preţurile diferite pe piaţă,
47
Scăderea preţului petrolului la nivel mondial determină compania să nu aibă o politică politică coerentă coerentă de preţ, ceea ceea ce are are efecte efecte negati negative ve atât atât asupra asupra profitul profitului, ui, dar dar poate poate duce şi la pierderea pierderea de clientelă; clientelă; • Riscul de schimb valutar, în special evoluţia cursului USD şi al incidentelor majore periculoase periculoase,, ultimul ultimul având având o probabilit probabilitate ate scazut scazutăă în schimb schimb poate poate avea implicaţi implicaţiii majore. majore. • Riscul de lichiditate în vederea protejării fluxului f luxului de numerar al companiei; • Noile politici politici de mediu mediu europene europene la care compania compania trebuie trebuie să se alinieze alinieze vor pune compania în situaţia efectuării unor cheltuieli mari de retehnologizare; retehnologizare; • Creşterea inflaţiei, iar în viitor perioada de tranziţie financiară pe care o va parcurge în momentul trecerii României la moneda europeana Euro. • Scăderea producţiei de petrol prin epuizarea resurselor; • Riscurile legate de personal se manifestă prin atragerea personalului specializat de către companiile rivale ca urmare a salariilor mai atractive sau a altor avantaje materiale oferite de acestea. • Alte riscuri la care poate fi supusă compania Petrom sunt: riscurile operaţionale, riscul climatic, riscul politic. Măsuri propuse şi concluzii •
Analiza poziţiei financiare efectuată pe modelul de activitate al S.C.OMV Petrom S.A. s-a constituit într-un studiu pertinent de dinamică economică, bazat pe cifre şi indicatori ce comensurează puterea economică a companiei analizate şi pune în evidenţă punctele forte dar şi lucrurile ce trebuiesc îmbunătăţite în viitor. Anal An aliz izaa pozi poziţi ţiei ei finan financi ciar aree a presu presupu puss o anal analiz izăă ma maii am ampl plăă şi ma maii comp comple lexă xă a indicatorilor financiar-contabili specifici, cu evidenţierea şi calculul ratelor de lichiditate, solvabilitate, de echilibru financiar, a fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment, valorile pozitive ale acestor indicatori, presupunând un echilibru financiar pe termen lung, ratele supraunitare de rentabilitate, solvabilitate şi trezoreria netă pozitivă, dând o imagine grăitoare asupra gradului sporit de independenţă economică şi financiară al companiei. Au fost evidenţiate punctele forte ale acesteia, constând în gradul ridicat de integrare şi specializare a activităţilor, reinvestirea profitului ce dă siguranţă unor surse certe de finanţare a obiectivelor de modernizare şi retehnologizare, dar şi punctele ce trebuiesc îmbunătăţite, punctele punctele slabe. slabe. Managementul de top al firmei trebuie să ţină cont în viitor atât de menţinerea şi îmbuna îmbunatăţ tăţire ireaa aspec aspectel telor or poziti pozitive ve,, dar trebui trebuiee să acţio acţionez nezee prin prin măsuri măsuri care care să elimi elimine ne punctele punctele negative, negative, slabe ale firmei, firmei, deaseme deasemenea nea să preîntâmp preîntâmpine ine efectele efectele ameninţări ameninţărilor, lor, riscurilor care vizează activitatea companiei. Dintre măsurile propuse se evidentiază: • continuarea cercetării-dezvoltării; • descoperirea de noi rezerve de petrol la nivel naţional precum şi orientarea spre alte zone în căutarea şi găsirea de parteneri comerciali; 48
reducerea costurilor pe toate segmentele de activitate; • concentrarea în continuare pe managementul strict al costurilor şi pe optimizarea organizaţională; • pătrunderea pătrunderea pe noi noi pieţe pieţe şi menţin menţinerea erea pe cele cele deja deja existen existente; te; • elaborarea unor prognoze economice multiple care să aibă la bază scenarii de viitor cât mai complexe; r afinare; • utilizarea mai eficientă a capacităţilor de rafinare; • adaptarea la cerinţele europene privind politica de mediu; • implementarea unor standarde înalte de siguranţă, securitate şi mediu; • creşterea disponibilului în bănci şi plasarea acestuia cât mai avantajos, astfel încât comp compan ania ia să-şi să-şi achit achitee obli obliga gaţi ţiil ilee într într-o -o peri perioa oadă dă cât cât ma maii scur scurtă tă,, confo conform rm clau clauze zelo lor r contractuale; • vânzarea sau casarea mijloacelor fixe care nu aduc profit, ci din contră generează cheltuieli cu întreţinerea lor; • investiţii financiare în companii profitabile; p rofitabile; • încurajarea, sprijinirea şi st stimularea imularea iniţiativelor persoanelor persoanelor competente; • mărirea performanţelor prin specializarea angajaţilor; • menţinerea şi dezvoltarea programului de pregătire şi perfecţionare a personalului; • schimburi de experienţă cu angajaţi ai OMV din alte ţări; În ciuda condiţiilor nefavorabile ale actualei crize economice, Petrom, prin oamenii săi, prin manageme managementul ntul adoptat, adoptat, reuşeşte reuşeşte să se menţină menţină şi să-şi consolide consolideze ze poziţia poziţia pe piaţa carburaţiilor. Cei mai mulţi din indicatorii calculaţi şi analizaţi în cadrul proiectului arătă şi demonstrează că societatea are o poziţie economică solidă, iar în cazul indicatorilor care prezintă prezintă evoluţii evoluţii descrescăt descrescătoare, oare, Petrom Petrom şi-a revizuit revizuit opţiunile opţiunile de dezvolta dezvoltare, re, şi-a schimbat schimbat strategiile viitoare pentru menţinerea echilibrului economico-financiar. Reflecta Reflectarea rea fidelă fidelă a realităţii realităţii economic economico-fina o-financiar nciaree şi a consecinţe consecinţelor lor sale sociale, sociale, umane, instituţionale sunt atributele definitorii ale contabilităţii, pentru perfecţionarea căreia se luptă şi muncesc astăzi cei mai redutabili specialişti în „ştiinţa conturilor”. Preocupaţi de standarde, de convergenţă, de reflectarea contabilă a realităţii, profesioniştii contabili se preocupă preocupă în fapt f apt de economie, economie, de instituţii instituţii,, de oameni. oameni. Este poate, cea mai frumoasă parte a profesiei profesiei contabile contabile.. Este unul din motivele motivele pentru pentru care Uniunea Uniunea Europeană Europeană a luat în considerare oportunitatea recunoaşterii profesiei contabile la nivel european şi deasemenea este unul din motivele pentru care eu mi-am ales şi fac cu plăcere această meserie. Elab Elabor orar area ea preze prezent ntei ei lucr lucrări ări a repre repreze zent ntat at un impo import rtan antt bene benefic ficiu iu perso persona nall şi profesional profesional,, deoarece deoarece mi-a oferit prilejul prilejul unei familiarizări familiarizări depline cu compania compania în care îmi desfăşor activitatea, şi i-am putut urmări poziţia financiară prin analiza efectuată pe baza situaţiilor financiare, nu doar pe baza unor simple cifre de raportări statistice oficiale, ci şi pe baza efortului efortului propriu propriu de analiză, analiză, cunoaştere cunoaştere şi detaliere detaliere a unor aspecte aspecte semnifica semnificative tive din compania Petrom. •
49
Realizările înregistrate până acum ca urmare a eforturilor continue, situaţia financiară solidă, gradul redus de îndatorare al companiei plasează societatea Petrom într-o poziţie avantajoasă, datorită căreia să poată face faţă provocărilor ce însoţesc deteriorarea mediului economic51.
BIBLIOGRAFIE Cărţi 1. Bătrâncea Ioan (coord.)- Analiza financiară financiară pe bază de bilanţ , Presa Universitară Clujană, Cluj Napoca, 2001; 2. Bucur Ion, Diagnostic Diagnostic economicoeconomico-financiar financiar , Editura Universitară, Bucureşti 2006
3. Coman Florin – Contabilitatea financiară a societăţilor comerciale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006; Dumi mitr truu Mari Marinn – Gestiun Ediţia a-II-a a-II-a,, Editur Edituraa Fundaţi Fundaţiei ei Gestiunea ea Financi Financiară ară a Întrepr Întreprind inderii erii,, Ediţia 4. Du România de Mâine, Bucureşti, 2005; Finanţele Întreprinderii Întreprinderii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 5. Dumitru Marin – Finanţele 2006; 6. Eros-Stark Lorant, Pantea Ioan Marius – Analiza Analiza situaţiei financiare financiare a firmei, firmei, Elemente Elemente teoretice. teoretice. Studiu de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001; 7. Ionescu Cicilia – Contabilitate, Contabilitate, baze şi proceduri proceduri, Ediţia a-II-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007; Ionescuu Cicilia Cicilia – Reglementări Reglementări contabile conforme conforme cu Directivele Directivele Europene Europene referitoare referitoare la 8. Ionesc B ucureşti, 2007; elaborarea situaţiilor financiare - Suport de curs – Bucureşti, 9. Feleagă (Malciu) Liliana, Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi B ucureşti, 2005; internaţională, Volumul I, Editura InfoMega, Bucureşti, 10. Feleagă (Malciu) Liliana , Feleagă Niculae – Contabilitate Financiară o abordare europeană şi internaţională, Volumul II, Editura InfoMega, Bucureşti, 2005; 11. Feleagă Nicolae, Feleagă Liliana – Politici şi opţiuni contabile contabile, Editura Infomega, Bucureşti, 2008; 51
www.petrom.com
50
12. Greuning V. Hennie – Standarde Internaţionale de raportare financiară, Ghid practic, ediţie revizuită 2007, Institutul Irecson, Bucureşti, 2007; Analiza economico-fina economico-financiară nciară, Editura ASE, Bucureşti, 2002; 13. Isfănescu Aurel, Vasile Robu – Analiza 14. Isfănescu Aurel, Vasile Robu, Anca Maria Cristea, Camelia Vasilescu – Analiza economicoeconomico financiară financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002; 15. Morris Mitchel – Cum să devii manageri de succes, traducere, Editura ALL BECK, Bucureşti, 2000; Moroşann Iosefi Iosefina na – Analiza economico-fina Edituraa Fundaţi Fundaţiei ei Români Româniaa de Mâine, Mâine, economico-financiară nciară, Editur 16. Moroşa Bucureşti, 2006; 17. Pântea Iacob Petru, Bodea Gheorghe – Contabilitatea Financiară Românească conformă cu Directivele Directivele Europene Europene, Ediţia a-II-a, Editura Intelcredo, Deva, 2007; Ristea ea Mihai Mihai,, coor coord. d. – Contabi Edituraa Univer Universit sitară ară,, 18. Rist Contabilita litatea tea financia financiară ră a întrepr întreprinde inderii rii, Editur Bucureşti, 2005; Examen la conta? Nimic mai uşor! 585 de subiecte teoretice, teoretice, studii de 19. Străoanu Boni Mihaela – Examen caz, monografii şi aplicaţii rezolvate... sau nu, Editura Economică, Bucureşti, 2010 Managementul financiar al întreprinderi întreprinderiii, Editura Mesagerul, Cluj Napoca, 1997; 20. Trenca I.Ioan – Managementul 21. Vasile Ilie – Gestiunea Financiară a întreprinderii, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006; 22. Vintilă Georgeta – Gestiunea Financiară a Întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., Bucureşti, 2006;
Reviste sau articole din volume 1. Cişmaşu Irina – “Analiza vitezei de rotaţie a activelor circulante”, revista “Tribuna Economică, 2.
3.
4. 5. 6.
2002; Done Ioan, Ungureanu Adrian – Cota unică de impozitare şi convergenţa economiei naţionale la Integrar rarea ea Români României ei în Uniunea Uniunea Europe Europeană ană,, Opo Oportu rtunit nităţi ăţi şi provoc provocări ări,, Suplim Supliment ent al UE, Integ Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007; Sălcea Sălceanu nu Alexan Alexandru dru – Normalizarea Normalizarea contabilităţii contabilităţii româneşti româneşti – rezultat al procesului procesului de normalizare, Integrarea României în Uniunea Europeană, Oportunităţi şi provocări, Supliment al Revistei de Economie teoretică şi aplicată, vol.II, 2007; Rapo Raport rt anua anuall Petr Petrom om 2007 2007;; Rapo Raport rt anua anuall Petr Petrom om 2008 2008;; Rapo Raport rt anua anuall Petr Petrom om 2009 2009;;
Referinţe Internet 1. www.petrom.com
Legislaţie 51
1. Legea contabilităţii nr.82/1991 republicată; Reglementărilor contabile contabile conforme conforme cu directivele 2. OMFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea Reglementărilor europene, Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.766 bis/10.11.2009; 3. Directiva Directiva a-IV-a a-IV-a a Comunităţil Comunităţilor or Econo Economice mice Europene; Europene; 4. Directiva Directiva a-VIIa-VII-aa a Comunităţilo Comunităţilorr Econom Economice ice Europe Europene; ne;
52
