Universitatea OVIDIUS Constanta Facultatea de Medicina Dentara Masterat Managementul Serviciilor de Sanatate
LUCRARE DE DISERTATIE
Coordonator stiintific: Masterand: Prof. Univ. Dr. Dana Galieta Minca Dr. Eda Ciorabai
2008 UNIVERI!"!E" #VIDIU C#N!"N!" $"CU%! $"CU%!"!E" DEMED D EMEDICIN ICIN" " DEN! DEN !"R" M"!ER"! M"N"GEMEN!U%ERVICII%#R M"N"GEMEN!U% ERVICII%#R DE "N"! "N"!"!E
Evaluarea calitatii vietii apartinatorilor pacientilor cu dementa
Coordonator stiintific: Masterand: Prof. Univ. Dr. Dana Galieta Minca Dr. Eda Ciorabai
2008
CURI!S
Evaluarea calitatii vietii apartinatorilor pacientilor cu dementa
Coordonator stiintific: Masterand: Prof. Univ. Dr. Dana Galieta Minca Dr. Eda Ciorabai
2008
CURI!S
&. Introd'cere 2. Parte Generala (. Parte Personala ). co* +. #biective ,. Metodolo-ie . Re/'ltate obtin'te 8. Concl'/ii si recoandari 1. iblio-rafie &0."ne3e
Calitatea vietii apartinatorilor ce ingri"esc persoane su#erind de dementa Eda Ciora$ai% Ciora$ai% Clinica de si&iatrie si&iatrie Constanta
Introducere
Un n'a n'arr tot tot ai ai are are de *ers *ersoa oane ne s'nt s'nt diadia-no nost stic icat ate e c' deenta de ti* "l/4eier iar in-ri5irea acestora la doicili' re*re/inta o adevarata *rovocare6 atat datorita i/olarii sociale a *acient'l'i cat si a
efort'l'i eotional si fi/ic al cel'i ce7l in-ri5este si a ebrilor failiei ce loc'iesc i*re'na in aceeasi casa. Persoanele s'ferind de boala "l/4eier in od obisn'it necesita in-ri5iri si acestea s'nt a*roa*e intotdea'na oferite de failie si *rieteni Rabins6&1189. Cererea de in-ri5ire este le-ata de orbiditatea fi/ica si *si4iatrica a cel'i in-ri5it rodat et al.6&1109. In sc4ib6 s'*raviet'irea si calitatea vietii *ersoanei in-ri5ite este le-ata de sanatatea cel'i ce7l in-ri5este rodat and %'scobe6&1189. %'scobe6&1189. Const Constien ienti/ ti/are area a *ersoa *ersoanei nei ce in-ri5 in-ri5est este e *acie *acient nt c' deent deenta a as'*ra e3istentei acestei boli creste abilitatile a'to7*erce*'te de co*insi sc scad ade e rate ratele le de de*r de*res esie ie la *ers *ersoa oane nele le c' dee deent nta a Ca4 Ca4il illl and and 4a*ir 4a*iro6& o6&11 11 ;Gra4a ;Gra4a et al.6 al.6 &119. &119. a7l a7l const constien ienti/ ti/e/i e/i *e ce7l ce7l ce in-ri5este de e3istenta acestei s'ferinte la cel in-ri5it cccccc "trib'irea eval'ea/a intele-erea ca fiind in o*o/itie c' c'noasterea. !eoria atrib'irii tinteste sa intelea-a c' e3*lica oaenii co*ortaent'l.1
*ovara a in-ri5irii *ractice a 'n'i ebr' al failiei ce n' ai e ca*abil sa se desc desc'r 'rce ce de 'n'l 'n'l sinsin-'r 'r.. "stf "stfel el66 in-r in-ri5 i5it itor or'l 'l7s 7sot ot in vars varsta ta ce e3*erientea/a efort'l *si4ic sa' fi/ic se afla la risc cresc't *entr' *roblee de sanatate si ortalitate decat alti in-ri5itori. Provocarile la care s'nt s'*'si *ot eroda sanatatea lor entala si fi/ica. # inter nterv vent entie -andi andita ta66 croi roita *ent *entr' r' a int inta*i a*in na nevoi evoile le individ'ale ale in-ri5itor'l'i si care se adresea/a 'lti*lelor fatete ale in-ri5irii 'nei r'de s'ferind de deenta6 *oate ib'natatii calitatea vietii in-ri5itor'l'i si *oate red'ce *robabilitatea de a de/volta de*resie.
Dementa
A' De#initie' Deenta este o t'lb'rare caracteri/ata *rin defici deficite te co-ni co-nitiv tive e 'lti 'lti*le *le66 care care incl'd incl'de e scader scaderea ea eor eoriei iei.. !ot'si6 ot'si6 consti constient enta a n' este este afecta afectata ta in deent deenta6 a6 asa c' este este in deliri deliri'. '. $'nctiile afectate incl'de inteli-enta6 liba5'l6 re/olvarea *robleelor6
eoria6 invatarea6 orientarea6 *erce*tia6 atentia6 5'decata6 concentrarea si abilitatile sociale. DM7IV7!R cere ca defectele sa re*re/inte o sc4ibare senificativa fata de sit'atia initiala baseline9 si sa interfere/e c' f'nctionarea.
(' Epidemiologie' Constit'ie in *ri'l rand 'n sindro al varstnicilor. In 5'r de +> din aericanii de *este ,+ de ani a' deenta severa6 iar &+> a' deenta 'soara. "*ro3iativ 20> din aericanii de *este 80 de ani a' deenta severa. Varsta inaintata este cel ai i*ortant factor de risc. Un sfert din bolnavii c' deenta s'fera de diferite boli tratabile. # /ecie din deente s'nt reversibile.
C' Etiologie' Cea ai frecventa ca'/a este aladia "l/4eier +07,0> din ca/'ri96 'rata de *atolo-ia vasc'lara forele i3te s'nt si ele frecvente9. "lte ca'/e frecvente incl'de tra'atisele cranio7cerebrale6 alcool'l6 t'lb'rarile de iscare6 c' ar fi bolile <'ntin-ton si Par?inson si infectia c' vir's'l i'nodeficientei 'ane
D' Diagnostic% semne si simptome' Defectele a5ore din deenta i*lica orientarea6 eoria6 *erce*tia6 f'nctionarea intelect'ala si rationaentele. Pot sa e3iste odificari arcate ale *ersonalitatii6 afect'l'i si co*ortaent'l'i. Deentele se insotesc frecvent de 4al'cinatii 207(0> din *acienti9 si delir'ri (07)0>9. i*toele de de*resie si an3ietate s'nt *re/ente la )07+0> din bolnavii c' deenta. Deenta se dia-nostic4ea/a in f'nctie de etiolo-ie: deenta de ti* "l/4eier D"!@D!"96 deenta vasc'lara6 deenta datorata altor conditii edicale -enerale !abel'l )7,96 deenta *ersistenta ind'sa de s'bstante6 deenta datorata 'nor etiolo-ii 'lti*le si deenta N"M.
!"E%U% )7, CRITERIILE DE DIA)!OSTIC DSM*IV*TR E!TRU DEME!TA DATORATA U!EI ALTE CO!DITII MEDICALE )E!ERALE
". De/voltarea 'nor deficite co-nitive 'lti*le6 c' anifestari de la abele *'ncte de ai 5os: &. "fectare a eoriei descresterea ca*acitatii de a invata inforatii noi sa' de a evoca inforatii invatate anterior9. 2. Una sa' ai 'lte9 din 'ratoarele t'lb'rari co-nitive: a. "fa/ie t'lb'rare a liba5'l'i9. b. "*ra3ie afectarea abilitatii de a efect'a activitati otorii6 c' toate ca f'nctia otorie este indena9. c. "-no/ie inca*acitatea de a rec'noaste sa' identifica obiecte6 c' toate ca f'nctia sen/oriala este indena9. d. Pert'rbarea f'nctionarii e3ec'tive *lanificare6 or-ani/are6 secventiali/are6 abstracti/are9. . Deficitele co-nitive de la Criteriile "& si "2 ca'/ea/a6 fiecare6 afectarea senificativa a f'nctionarii sociale sa' oc'*ationale si constit'ie 'n declin senificativ fata de 'n nivel anterior de f'nctionare. C. Istoric'l6 e3aen'l soatic sa' datele de laborator f'rni/ea/a dove/i *otrivit carora t'lb'rarea este consecinta fi/iolo-ica directa a 'nei conditii edicale -enerale6 alta decat boala "l/4eier sa' boala cerebro7vasc'lara de e3: infectie
Cre't/feldt7Aa?ob6 4idrocefalia c' *resi'ne norala6 4i*otiroidis'l6 t'orile cerebrale sa' deficit'l de vitaina &2 9. D. Deficitele n' a*ar e3cl'siv in c'rs'l 'n'i deliri'. Codificati in f'nctie de *re/enta sa' absenta 'nei t'lb'rari co*ortaentale senificative clinic: Fara pertur$area comportamentului+ daca *ert'rbarea co-nitiva n' se insoteste de vreo *ert'rbare co*ortaentala senificativ clinic. Cu pertur$area comportamentului+ daca t'lb'rarea co-nitiva se insoteste de o *ert'rbare co*ortaentala senificativ clinic. !ota de codi#icare+ e va codifica6 de aseenea6 conditia edicala -enerala *e "3a III de e3: infectie
Din: "erican Psc4iatric "ssociation. Dia-nostic and tatistical Man'al of Mental Disorders6 te3t revision6 ) t4 ed. =as4in-ton6 DC: "erican Psc4iatric "ssociatior6 Co*ri-4t 20006 c' *erisi'ne. E. Investigatii paraclinice' Ve/i !abel'l )7. e ca'ta ai intai o ca'/a *otential reversibila a deentei; a*oi6 se identifica alte conditii edicale tratabile6 care altfel ar *'tea sa a-rave/e deenta declin'l co-nitiv este adeseori *reci*itat de alte boli edicale9. ateria de investi-atii treb'ie sa incl'da senele vitale6 4eo7le'co-raa co*leta6 V<6 bioc4iia san-'ina co*leta6 nivel'rile serice ale vitainei &2 si folat'l'i6 testele f'nctiei 4e*atice si renale6 testele f'nctiei tiroidiene6 e3aen'l de 'rina6 to3icolo-ia 'rinara6 EBG6 radio-rafia toracica6 C! sa' RMN cerebral si *'nctie lobara. !oo-rafia c' eisie de foton 'nic PEC!9 *oate fi folosita *entr' evidentierea *atern'rilor etabolis'l'i cerebral in 'nele ti*'ri de deenta.
!"E%U% )7
I!VESTI)AREA DEME!TEI
ARACLI!ICA
COMRE,E!SIVA
A
E3aen'l soatic6 incl'/and 'n e3aen ne'rolo-ic co*let enele vitale E3ainarea starii intale Mini7Mental tate E3aination MME9 Revi/'irea edicatiilor si nivel'rilor edicaentelor ceen7'ri ale san-el'i si 'rinii *entr' alcool6 dro-'ri si etale a -rele Investi-atii fi/iolo-ice er: electroliti@-l'co/a@Ca 6 M- !estele f'nctiei 4e*atice6 renale M"7&2 sa' 'n *rofil ec4ivalent al bioc4iiei serice "nali/a 'rinei
"celea care s'nt indicate de istoric si de e3aen'l soatic. b Necesita consitaant si consiliere s*eciale.
C
Poate fi 'tila in diferentierea deentei de alte sindroae ne'ro*si4iatrice6 daca aceasta n' *oate fi fac'ta clinic. "da*tat din to'deire ".6 !4o*son !%. Reco-ni/in- and treatin- deentia. Geriatrics &18&; (,:&&26 c' *erisi'ne. $. -' normala/' 0' 1'
Diagnostic di#erential Declinul cognitiv legat de varsta .im$atranirea Depresia' Deliriumul'
G. Evolutie si prognostic' Deenta *oate sa fie *ro-resiva6 reitenta sa' stabila. Datorita fa*t'l'i ca in 5'r de &+> din deente s'nt reversibile de e3: cele ca'/ate de 4i*otiroidis6 sifilis'l NC6 4eatoae s'bd'rale6 deficit'l de vitaina &2 6 'reie6 4i*o3ie96 evol'tia acestor ca/'ri de*inde de ra*iditatea tratarii ca'/ei lor. Daca inlat'rarea ca'/ei este *rea tardiva6 *acient'l *oate sa raana c' deficite re/id'ale6 al caror c'rs 'lterior raane stabil ne*ro-redientF daca n' s7a' instalat de5a le/i'ni cerebrale e3tinse. In ceea ce *riveste deenta fara ca'/a identificabila de e3: D"!96 evol'tia *robabila este cea de deteriorare lenta. olnav'l se *oate rataci in loc'ri failiare6 *ierde ca*acitatea de a an'i bani6 ai tar/i' n' ii ai rec'noaste *e cei din failie6 devenind6 in cele din 'ra6 incontinent *entr' fecale si 'rina. <. Tratament' !rataent'l este6 in -eneral6 de ti* s'*ortiv. e va asi-'ra tratarea adecvata a oricaror *roblee edicale concoitente. e vor asi-'ra cores*'n/ator n'tritia6 e3ercitiile fi/ice si activitatile. Medi'l oferit bolnav'l'i treb'ie sa ii *'na la dis*o/itie eleente n'eroase si frcvente care sa il a5'te sa se oriente/e fata de /i'a din sa*taana6 data6 loc si ti*. #data c' descresterea f'nctionarii6 *oate sa fie necesara *lasarea intr7o casa de in-ri5ire n'rsin-9. "deseori6 deteriorarea co-nitiva se *oate accent'a in c'rs'l no*tii *acient'l a*'neH9. Unele caine de n'rsin- a' instit'it c' s'cces *ro-rae de activitati de noa*te6 care contrib'ie la diin'area acestei *roblee. &. Tratamentul psi&ologic' Pacientii *ot fi a5'tati sa faca fata si sa se sita ai *'tin fr'strati si nea5'torati *rin tera*ie
s'*ortiva6 tera*ie de -r'*; failiile *ot beneficia de referirile catre or-ani/atii ale failiilor *acientilor c' deenta. 2. Tratamentul #armacologic' In -eneral6 barbit'ricele si ben/odia/e*inele treb'ie evitate6 *entr' ca *ot sa inra'tateasca co-nitia. Pentr' a-itatie s'nt eficiente do/ele ici de anti*si4otice de e3: 4alo*eridol 2 - oral sa' intra'sc'lar sa' 062+ *ana la &60 ris*eridon *e /i6 oral9. Unii clinicieni s'-erea/a *rescrierea 'nei ben/odia/e*ine c' d'rata sc'rta de acti'ne in sco* 4i*noind'ctor de e3: tria/ola7
Dementa de tip Al2&eimer .DAT/
". De#initie' Deenta *ro-resiva in care toate ca'/ele reversibile c'nosc'te ale deentei a' fost e3cl'se. "re do'a ti*'ri c' deb't tardiv d'*a varsta de ,+ de ani9 si c' deb't *recoce inainte de ,+ de ani9. . Diagnostic% semne si simptome' Ve/i !abel'l )71.
!"E%U% )71 CRITERIILE DE DIA)!OSTIC DSM*IV*TR E!TRU DEME!TA DE TI AL3,EIMER .DAT/ ". "*aritia de 'lti*le deficite co-nitive6 c' anifestari de la abele *'ncte de ai 5os: &9 Deficit de eorie afectarea ca*acitatii de invatare a inforatiilor noi sa' de evocare a inforatiilor invatate anterior9. 29 Una sa' ai 'lte9 din 'ratoarele t'lb'rari co-nitive: a. "fa/ie t'lb'rare a liba5'l'i9. b. "*ra3ie afectarea abilitatii de a efect'a activitati otorii6 c' toate ca f'nctia otorie este indena9. c. "-no/ie inca*acitatea de a rec'noaste sa' identifica obiecte6 c' toate ca f'nctia sen/oriala este indena9. d. Pert'rbarea f'nctionarii e3ec'tive *lanificare6 or-ani/are6 secventiali/are6 abstracti/are9. . Deficitele co-nitive de la criteriile "& si "2 ca'/ea/a6 fiecare6 afectarea senificativa a f'nctionarii sociale sa' oc'*ationale si constit'ie 'n declin senificativ fata de 'n nivel anterior de f'nctionare. C. Evol'tia se caracteri/ea/a *rin deb't -radat si declin co-nitiv contin''. D. Deficitele co-nitive de la criteriile " si n' se datorea/a nici 'neia din ca'/ele de ai 5os: &. alte conditii ale siste'l'i nervos central care ca'/ea/a deficite *ro-resive ale eoriei si co-nitiei de e3: boala cerebro7 vasc'lara6 boala Par?inson6 boala <'ntin-ton6 4eatoae s'bd'rale6 4idrocefalie c' *resi'ne norala6 t'ora cerebrala9; 2. conditii sisteice c'nosc'te dre*t ca'/e de deenta de e3:4i*otiroidie6 deficit de vitaina &2 sa' de acid folic6 deficit de niacina6 4i*ercalceie6 ne'rol'es6 infectie
Codificati *e ba/a *re/entei sa' absentei 'nei *ert'rbari co*ortaentale senificative clinic: Fara pertur$are comportamentala+ Daca t'lb'rarea co-nitiva n' se insoteste de vreo *ert'rbare co*ortaentala senificativa clinic. Cu pertur$are comportamentala+ Daca t'lb'rarea co-nitiva se insoteste de o *ert'rbare co*ortaentala senificativa clinic de e3: 'blat'l fara tinta6 a-itatie9. Specificati subtipul: Cu de$ut precoce: Daca deb't'l are loc la varsta de ,+ de ani sa' ai *'tin. Cu de$ut tardiv: Daca deb't'l are loc d'*a varsta de ,+ de ani. !ota de codi#icare: e va codifica si boala "l/4eier6 *e "3a III. e vor indica *e "3a I alte eleente clinice i*ortante le-ate de boala "l/4eier de e3: t'lb'rare a dis*o/itiei datorata bolii "l/4eier6 c' eleente de*resive6 sa' odificare a *ersonalitatii datorata bolii "l/4eier6 ti* a-resiv9.
Din:"erican Psc4iatric "ssociation. Dia-nostic and tatistical Man'al of Mental Disorders6 te3t revision6 ) t4 ed. =as4in-ton6 DC: "erican Psc4iatric "ssociation6 Co*ri-4t 20006 c' *erisi'ne.
C. Epidemiologie. Este cea ai frecventa ca'/a de deenta. D"! constit'ie +07,0> din total'l deentelor. Poate sa afecte/e *ana la +> din *ersoanele in varsta de *este ,+ de ani si &+7 2+> din *ersoanele in varsta de *este 8) de ani. $actorii de risc incl'de se3'l feinin6 istoric'l de tra'atis cranian6 *re/enta 'nei r'de de -rad'l intai care are boala. Incidenta creste c' varsta. olnavii c' D"! oc'*a ai 'lt de +0> din *at'rile din cainele de n'rsin-.
D. Etiologie' $actorii -enetici 5oaca 'n rol; *ana la )0> din *acienti a' istoric failial de D"!. Rata concordantei la -eenii ono/i-oti este de )(>6 fata de 8> la -eenii di/i-oti. In 'nele ca/'ri
s7a doc'entat o transitere a'tosoal doinanta. E3ista o asociere intre sindro'l Don si D"!. "r *'tea fi i*licata -ena *entr' *roteina *rec'rsoare a ailoid'l'i6 de *e croo/o'l 2&. Ne'rotransitatorii i*licati cel ai frecvent s'nt acetilcolina si noradrenalina. e considera ca abii s'nt 4i*oactivi. 7a consenat de-enerarea ne'ronilor coliner-ici din n'cel'l ba/al al l'i Menert6 *e lan-a descresterea concentratiilor cerebrale ale acetilcolinei si a en/iei c4eie a sinte/ei ei acetilcolintransfera/a. "lte dove/i in favoarea i*ote/ei coliner-ice incl'd efectele favorabile ale in4ibitorilor colinestera/ei si de-radarea s'*lientara a co-nitiei care se asocia/a c' anticoliner-icele. 7a' -asit an'ite dove/i as'*ra descresterii n'ar'l'i de ne'roni care contin noradrenalina in loc's coer'le's. "r *'tea fi i*licate si nivel'rile sca/'te ale corticotro*inei si soatostatinei. "lte ca'/e care a' fost *ro*'se incl'de re-larea anorala a etabolis'l'i fosfoli*idelor din ebrana cel'lara si to3icitatea al'ini'l'i.
E. !europatologie' Modificarile ne'ro*atolo-ice caracteristice6 descrise *entr' *ria data de "lois "l/4eier6 consta' din a-loerari ne'rofibrilare6 *laci senile si de-enerari -rn'lo7 vac'olare. "ceste odificari *ot a*area si odata c' ibatranirea norala6 dar s'nt constant *re/ente in creier'l *acientilor c' D"!. Constatarile *atolo-ice se locali/ea/a in s*ecial *arieto7te*oral si *redoina in cea ai are as'ra in ai-dala6 4i*oca*6 corte3 si creier'l anterior ba/al. !eoria etiolo-ica a to3icitatii al'ini'l'i se ba/ea/a *e fa*t'l ca str'ct'rile *atolo-ice din creier contin cantitati ridicate de al'ini'. Dia-nostic'l de certit'dine al bolii "l/4eier este n'ai cel 4isto*atolo-ic. Dia-nostic'l clinic de D"! n' *oate fi decat cel de boala "l/4eier *osibila sa' *robabila. "lte anoralitati care s7a' constatat la *acientii c' D"! incl'd atrofia corticala dif'/a la C! sa' RMN6 arirea ventric'lilor si descresterea etabolis'l'i acetilcolinic cerebral. Nivel'rile sca/'te ale acetilcolinei e3*lica de ce acesti *acienti s'nt foarte sensibili la efectele edicatiei anticoliner-ice si a' cond's la de/voltarea strate-iilor tera*e'tice de s'*linire a colinei.
$. Evolutie si diagnostic &. Deb't de re-'la insidios6 la o *ersoana in varsta de +07 0 de ani; boala este lent *ro-resiva. 2. D'*a cativa ani de evol'tie6 s'nt adesea *re/ente afa/ie6 a*ra3ie si a-no/ie. (. Mai tar/i'6 *acient'l *oate de/volta t'lb'rari otorii si ale ers'l'i6 care *ot re/'lt in iobili/area la *at. ). '*raviet'irea edie este de 8 ani de la deb't'l bolii6 c' e3tree intre & si 20 de ani.
G. Tratament. Done*e/il'l "rice*t96 rivasti-ina E3elon9 si tacrin'l Co-ne39 s'nt in4ibitori de colinestera/a care a' fost a*robati de "dinistratia "lientelor si Medicaentelor $D"9 din U" ca trataent al bolii "l/4eier. "ceste edicaente ib'natatesc co-nitia si incetinesc declin'l co-nitiv la 'nii *acienti c' boala "l/4eier 'soara *ana la oderata. Medicaentele de ai s's n' odifica *roces'l orbid s'biacent. !acrin'l se foloseste rar6 din ca'/a to3icitatii 4e*atice.
iblio-rafie Ba*lan J adoc? Man'al de b'/'nar de *si4iatrie clinica. Editia a III7a. Edit'ra Medicala; *-. +16,9.
EVALUAREA CALITATII VIETII ERSOA!ELOR CE I!)RI4ESC RUDE SUFERI!D DE DEME!TA ractica clinica Se# de Lucrari Dr' Eda Malic&e Ciora$ai Facultatea de Medicina5Ovidius5 Constanta
Desi constit'ie obiect de st'di' al ai 'ltor stiinte sociolo-ie6 *si4olo-ie6 stiinte econoice96 n' s7a a5'ns la o definitie co'na as'*ra calitatii vietii6 ceea ce face dificila cercetarea in acest doeni'.Din *'nct de vedere seantic6 viata se refera la totalitatea *roceselor fi/iolo-ice e3istente intre nastere si oarte6 iar calitatea re*re/inta o caracteristica care *oate fi *erce*'ta c' sit'rile noastre. Cobinand cele do'a c'vinte6 sociolo-ii a' a5'ns la teren'l de e3istenta fericitaH6 intele-and *rin calitatea vietii -rad'l de satisfacere a nevoilor ateriale si iateriale ale oaenilor6 a le-at'rilor lor c' alti oaeni6 c' societatea si c' nat'ra. Econoistii considera calitatea vietii o e3istenta bo-ataH6 as'rand7o *rin PN@ca* de loc'itor. Din *'nct
de vedere edical6 calitatea vietii este re*re/entata deH entinerea noral'l'i *e a3a sanatate7 boalaH . Ca 'rare s7ar *'tea s'stine o definitie c'*rin/atoare care ar avea in vedere res'rsele esentiale econoice si sociale 6 *rec' si diensi'nile fi/ice6 entale si s*irit'ale ale sanatatii 'n'i individ6 -r'* sa' c4iar a intre-ii societati. Conce*t'l'i de calitate a vietii I se *oate ada'-a si o diensi'ne dinaica *rin st'di'l factorilor care ib'natatesc conditiile -enerale ale vietii. E6ista trei tipuri de modele de cercetare a calitatii vietii : &.Modele -enerale care descri' res'rsele dis*onibile *entr' intrea-a *o*'latie. 2.Modele individ'ali/ate care st'dia/a indivi/i sa' *o*'latii ici7 acestea necesita instr'ente detaliate6 de nat'ra calitativa6 care aco*era diverse as*ecte s*ecifice. (.Modele s*ecifice bolii6 care eval'ea/a *ersonae c' an'ite boli da' interventii edicale. Studiul calitatii vietii la nivel de indivi2i Masurarea calitatii vietii la nivel de indivi/i add'ce date s'*lientare as'*ra starii de sanatate a acestora si as'*ra beneficiilor sa' da'nelor ad'se de in-ri5irea edicala. O$iectivele masurarii calitatii vietii la nivel de indivi2i : 7Probe de screenin7s'*rave-4erea ca/'rilor care *re/inta *roblee *si4osociale sa' a evol'tiei bolilor cronice 7anc4ete *o*'lationale *entr' de*istarea *robleelor de sanatate 7anc4ete edicale 7as'rarea re/'ltatelor in serviciile de sanatate sa' cercetare eval'ative 7cercetari clinice as'*ra efectelor 'n'i trataent 7anali/e cost7'tilitate in vederea alocarii res'rselor sa' ale-erii intre ai 'lte *ro-rae alternative *entr' tratarea acelorasi *acienti. Dimensiunile calitatii vietii: 7f'nctia fi/ica7 de e3e*l' obilitatea6 a'toin-ri5irea 7f'nctia afectiva7de e3e*l' de*resia6 an3ietatea
7f'nctia sociala7 de e3e*l' intiitatea6 a5'tor'l social6 contact'l social6 7inde*linirea obli-atiilor la loc'l de 'nca si in -os*odarie 7d'rerea 7alte si*toe7de e3e*l' oboseala6 -reata6 si*toe s*ecifice 'nei an'ite boli. Alegerea dimensiunilor de evaluat este in#luentata de : 7severitatea si nat'ra bolii 7beneficiile aste*tate si efectele adverse ale trataent'l'i 7ariea st'di'l'i 7dis*onibilitatea instr'entelor cores*'n/atoare 7edi'l in care vor avea loc as'ratorile *ital@ doicili'9. Selectarea instrumentelor de evaluare electarea instr'entelor de eval'are este infl'entata de: *ro*rietatile *si4oetrice ale acestora6 ti*'l instr'ent'l'i6 etoda de adinistrare si edi'l c'lt'ral. 1.Proprietatile psihometrice: 7re*rod'ctibilitatea 7validitatea6 7sensibilitatea la sc4ibare aceasta se refera la ca*acitatea instr'ent'l'i de a detecta sc4ibari ici dar senificative *etrec'te in ti*9. 2.Tipul instrumentului E3ista instr'ente de as'rare a starii de sanatate care incl'd conce*tele de calitatea vietii6 b'nastare6 satisfactia *acient'l'i. co*'rile 'tili/arii acestor instr'ente *ot consta in: 7diferentierea intre indivi/i sa' intre -r'*'ri6 7*redictia nevoilor 7eval'are si onitori/are.
Instrumente care se adresea2a unei singure dimensiuni : 7=<# + =ell ein- K'estionnaire sa' Ma5or De*ression InventorICD&096
7inde3 of Inde*endence in activities of Dail %ivin- asoara -rad'l de de*endenta9 7Rand $'nctional tat's Inde3 asoara sanatatea fi/ica s'b as*ect'l f'nctionalitatii9 7ec? De*ression Inventor 7Mental
Instrumente care masoara sanatatea multidimensional : ". *ecifice 'nei boli6 . Nes*ecifice: &.*rofil'l7 f'rni/ea/a inforatii des*re nivel'l fiecarei diensi'ni6 fara a le cobina6 2.inde3'l7ibina diensi'nile starii de sanatate6 obtinand 'n sin-'r scor ce descrie starea -enerala de sanatate 0L decedat6 &L *erfect sanatos97Rosser inde36 E'roK#%6 K'alit of =ellbein- cale. Instr'entele de ti* inde3 a' 'tilitate clinica liitata6 n' *erit co*aratii si ad'c inforatii inco*lete. Instrumente destinate unor populatii speci#ice Aceste instr'ente descri' stare de sanatate la 'n an''t oent6 n' *re/ic evol'tia6 s'nt in -eneral insensibile la sc4ibarile ar-inale s'ferite ine3*erientele clinice6 n' a' ca*acitatea de a detecta nivelele sca/'te de invaliditate si n' evidentia/a efectele neaste*tate ale noilor trataente.
Metoda de administrare "ceste instr'ente n' *ot fi a'toadinistrate daca ave de7a face c' *ersonae care n' *ot citi sa' scrie din otive de liba6 ed'catie sa' stare de sanatate6 sa' daca *ersoanele s'nt reticente. $olosirea o*eratorilor de intervi' este insa ai costisitoare. Mas'ratorile treb'ie sa fie fac'te in ti* 'til6 altfel *oate intervene deces'l sa' *ierderea din 'rarire. e va tine cont de aseenea de fa*t'l ca 'nele trataente s'nt ciclice6 *rec' si de *erioadele in care a*are ras*'ns'l a3i la trataent.
Mediul cultural e va acorda atentie folosirii 'n'i instr'ent in alt s*ati' c'lt'ral decat acela incare a fost reali/at. Starile de boala descries de Rosser INC"P"CI!"!E $IIC" 7fara inca*acitate 7'soara inca*acitate sociala 7inca*acitate sociala severa si@sa' 'soara ineficienta in *erforanta la loc'l de 'nca. Ca*abili sa efect'e/e toate 'ncile casnice c' e3ce*tia sarcinilor foarte -rele. 7ca*acitate de 'nca sa *erforanta la loc'l de 'nca foarte liitata. Gos*odinele si *ersoanele varstnice *ot sa faca doar 'nci casnice 'soare si *ot iesi la c'*arat'ri. 7n' *ot sa7si as'e nici o 'nca *latita. Inca*abili sa contin'e orice fora de invataant. Persoanele varstnice sta' n'ai in casa6 *ot iesi doar *entr' sc'rte *libari si n'ai c' insotitor6 darn ' s'nt ca*abili sa faca c'*arat'ri. Gos*odinele *ot reali/e doar cateva sarcini si*le 7iobili/ati in sca'n sa' in sca'n c' rotile sa' ca*abili sa se iste *rin casa c' a5'tor'l 'n'i asistent. 7iobili/ati la *at. 7inconstienti. !U%UR"RI PI
indivi/ilor sa' ale societatii *entr' o an'ita cobinatie de nivele de sanatate. Mas'ra folosita in acest ti* de eval'are se n'este K"%O'alit ad5'sted life7ears9. K"% este 'n inde3 care cobina odificarile in s'*raviet'ire c' calitatea vietii *acientilor *entr' a eval'a beneficial ad's de inerventia efect'ata trataent6 *ro-ra de sanatate6 etc.9. Pentr' eval'area calitatii vietii 6instr'entele se *ot a*lica:&.in *o*'latia -enerala6 2. *ersonal'l'i edical ce in-ri5este bolnavii6 (.*acientilor. "nii de viata a5'stati c' calitatea s'nt obtin'ti *rin in'ltirea calitatii vietii Utilitatii9 'n'i individ c' n'ar'l de ani de s'*raviet'ire la care cores*'nde aceasta calitate.&9
ROMOVAREA SA!ATATII SI STRATE)II REVE!TIVE Conce*t'l de *rofila3ie6 desi este 'n conce*t foarte vec4i de *este do'a ilenii9 a c'nosc't in 'ltiele decenii o react'ali/are6 devenind o *reoc'*are doinanta a 'ltor societati si -'verne din tatile de/voltate. $actorii ce a' d's la aceasta react'ali/are a' fost: &. #bservatia ca te4nolo-iile edicale noi6 de varf6 de/voltarea 'nei edicini s'*ras*eciali/ate n' a' av't efect'l scontat in ib'natatirea starii de sanatate a *o*'latiei. 2. C4elt'ielile *entr' ocrotirea sanatatii a' cresc't 'lt6 intr7'n rit ai are decat *rod's'l national br't al tarilor 6 iar re/'ltatele in doeni'l sanatatii n' a' fost *e as'ra investitiilor. !arile n' ai *'tea' face fata cresterii c4elt'ielilor datorate ibatranirii *o*'latiei6 cresterii s'*raviet'irii bolnavilor c' afecti'ni cornice6 factori care a' d's la cresterea vol''l'i in-ri5irilor edicale care a' devenit si ai costisitoare. (. Unele aeliorari ale starii de sanatate a' a*ar't inainte de introd'cerea in *ractica a 'nor te4nolo-ii foarte sc'*e rol'l altor factori decat cei sanitari in aeliorarea starii de sanatate9. ). Inec4itati ale starii de sanatate intre diferite *o*'latii definite -eo-ra*4ic sa' socioeconoic6 edicina oderna neavand o infl'enta satisfacatoare. Prin pro#ila6ie se intele-e ansabl'l as'rilor l'ate de individ6 failie6 societate si stat ca *'tere9 care are dre*t sco*'ri: sa *roove/e sanatatea;
sa ocroteasca sanatatea; sa *revina bolile; sa red'ca consecintele acestora inca*acitatea6 invaliditatea9; sa evite decesele *reat're. Conce*t'l de *rofila3ie este a*licabil atat in edicina clinica intalnit si s'b n'ele de edicina *reventiva96 cat si in sanatatea *'blica.
Obiectivele principale in medicina preventiva Ernest =inder defineste dre*t obiectiv *rinci*al al edicinii *reventive: 7sa #aci populatia sa decede2e cat mai tar2iu posi$il% dar valida5 R.Doll defineste do'a obiective:
*rel'n-irea vietii *rin cresterea lon-evitatii a d'ratei
edii a vietii9; scaderea inca*acitatii. # varianta a celor do'a obiective en'ntate ai s's intalni in strate-ia e'ro*eana *rivind anatatea *entr' toti *ana in an'l 2000H si an'e s'nt for'late trei obiective: &. A da viata anilor *rin as'ri de control al orbiditatii si inca*acitatii9; 2. A da sanatate vietii *rin *roovarea sanatatii9; (. A da ani vietii .*rin red'cerea n'ar'l'i deceselor *reat're si *rin cresterea d'ratei edii a vietii9. Modificarile sociale inre-istrate in 'lti'l secol in tarile de/voltate sc4ibari in doeni'l n'tritiei6 in diensi'nea failiei6 cresterea nivel'l'i de ed'catie6 asiilarea de catre *o*'latie a 'nor c'nostinte stiintifice in doeni'l edicinii9 si a*licarea 'nor as'ri *reventive in *ractica a' cond's la inre-istrarea 'nor s'ccese i*ortante in *roovarea sanatatii6 s'ccese arcate *rin scaderea ortalitatii la tineri s'b )+ ani96 ca de e3e*l' in "n-lia6 'nde *onderea deceselor inre-istrate la varste ai ici de )+ ani a sca/'t de la )8> la )7,> sa' *rin e3ces'l ortalitatii la varste ai ari de + ani. In conditiile c'nostintelor act'ale6 edicina isi *oate *ro*'ne cresterea d'ratei edii a vietii *ana in 5'r'l varstei de 8+ de ani *rin red'cerea deceselor la varste c'*rinse intre ++7) ani. Red'cerea inca*acitatii6 al doilea obiectiv *rinci*al al strate-iilor *reventive6 este i*ortanta *entr' ca ea va face sa scada *ovara sarcinilor *e care le are societatea in conditiile cresterii lon-evitatii6 deoarece cresterea lon-evitatii d'ce si la cresterea diferitelor -rade de inca*acitate. Re/'lta necesitatea de/voltarii 'nor servicii noi.
MODELE DE ABORDARE A PROMOVARII SANATATII SI PREVENIRII BOLILOR E3ista trei odele *osibile de abordare a *roovarii sanatatii si *revenirii bolilor: &. Model'l ba/at *e intele-erea etiolo-iei bolilor. 2. Model'l e*ideiolo-ic. (. Model'l eta*elor vietii. Controll bolilor ba!at pe intele"erea etiolo"iei bolilor# !reb'ie *reci/at ca acest deers al control'l'i bolilor incl'de in factorii etiolo-ici si factorii de risc. McBeon a -r'*at bolile in ) -r'*e ari: a' (olile prenatale care sunt determinate la #ecundare. 'nt incl'se aici defecte si afecti'ni ale 'nei sin-'re -ene6 ce *rod'c aberatii croo/oiale6 inde*endente de edi'l abiental si co*ortaent. "ceste boli n' *ot fi in od *ractice infl'entate. Desi n'ar'l entitatilor acestor afecti'ni n' este ic6 frecventa lor este rara6 de 'nde fa*t'l ca n' *re/inta o *reoc'*are a5ora din *'nct de vedere al sanatatii *'blice; ele n' *of fi *revenite6 cid oar interce*tate. $' (olile determinate prenatal% dar dupa #ecundare 6 de factori ce a*ar in *erioada intranatala nidarea o'l'i si *riele fa/e de 'lti*licare9 *rin interferarea acestor fa/e c' 'nii factori infectiosi6 to3ici6 fi/ici r'beola6 talidoida6 iradiere6 f'at6 'nele dro-'ri des*re care n' se stie *rea 'lt6 carenta de iod care este tot ai frecvent citata in literat'ra etc9; re/'lta ca 'nele afecti'ni din aceasta -r'*a *ot fi controlate. c' (olile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni a #actorilor de risc din mediu . "ici se re-asesc cele ai 'lte afecti'ni ce doina odel'l de orbiditate din tarile in c'rs de de/voltare si in tarile in care nivel'l de de/voltare socio7econoic si cel al serviciilor sanitare tinde sa a5'n-a la odel'l tarilor de/voltate. "ici intra: bolile n'tririonale aln'tritia; bolile infecto7*ara/itare; bolile le-ate de carente i-ienice.
Control'l se *oate reali/a *rin: as'ri c' caracter socio7econoic; as'ri de sanitatie. Cele do'a cate-orii de as'ri necesita interventia stat'l'i. d' (oli postnatale determinate de de#ecte de adaptare a organismului% a *o*'latiei la odel'l de viata no'a6 caracteristic tariloe de/voltate6 odel de viata deterinat de te4nolo-ia no'a6 cerinte sociale noi6 inca*acitatea ada*tarii or-anis'l'i la vite/a c' care societatea absoarbe te4nolo-ii noi. "*ar odificari de co*ortaent si bolile le-ate de stil'l de viata. In odel'l act'al al orbiditatii din tara noastra se reintalnesc toate cele *atr' -r'*e de boli.
Modell epidemiolo"ic Model'l traditional este odel'l e*ideiolo-ic al bolilor transisibile a-ent ca'/al7 efect9. Mas'rile de interventie se vor adresa fie rece*tor'l'i *rin cresterea re/istentei s*ecifice si@sa' nes*ecifice6 fie vector'l'i6 *rin intrer'*erea cailor de transitere. "cest odel este valabil *entr' 'n n'ar liitat de boli. Model'l valabil *entr' cea ai are *arte a bolilor care doina tablo'l orbiditatii act'ale este odel'l e*ideiolo-ic 'ltifactorial. "ceasta abordarea are in vedere frecventa bolilor si factorii care conditionea/a fiecare clasa de boli factori biolo-ici6 de edi'6 stil de viata6 servicii de sanatate9. Mas'rile de interventie vor fi l'ate in f'nctie de acesti factori. e *oate adite i*ote/a 'nor acti'ni orientate as'*ra ai 'ltor factori de risc co'ni ai 'ltor boli. Modell etapelor vietii Este odel'l la care se face tot ai 'lt a*el6 fiind ada*tat *robleaticii act'ale a starii de sanatate si n' celei traditionale. Ideea de la care s7a *ornit a fost 'ratoarea: eleentele nefavorabile a*ar aleator6 dar c' o *robabilitate diferita in diferitele oente ale vietii6 in f'nctie de conditiile biolo-ice6 oc'*ationale6 edicale etc.
"cesta abordare *erite elaborarea 'nor *ac4ete de servicii *reventive s*ecifice diferitelor -r'*e de varsta&9
STRATE$II PREVENTIVE
&. Strategia $a2ata pe demersul individual6 in care acti'nile se adresea/a individ'l'i c' boala sa. "ceasta strate-ie a*artine e3cl'siv sector'l'i clinic. Intrebarile *e care si le *'ne edic'l cand are bolnav'l in fata: 8De ce a #acut $oala9: 8De ce a #acut*o acum 9: 8Ce ar #i tre$uit sa #aca $olnavul ca $oala sa nu #i aparut9: Este strate-ia in care6 in fiecare oent6 in intea edic'l'i a*are ideea risc'l'i relativ ca e3*resie a fortei asociatiei e*ideiolo-ice. Este o strate-ie i*ortanta *entr' *ractica edicala individ'ala. 2. Strategia populationala6 care se ba/ea/a *e *o*'latie6 in care interesea/a n' boala individ'l'i6 ci incidenta bolii in *o*'latie. Ca'/ele bolii s'nt diferite de ca'/ele incidentei. $actorii -enetici *ot e3*lica s'sce*tibilitatea individ'l'i fata de boala6 dar n' e3*lica frecventa bolii. $actorii -enetici e3*lica deci 4etero-enitatea individ'ala6 n' *e cea interindivid'ala. $recventa bolii este e3*licata *rin factori abientali. trate-ia *o*'lationala interesea/a edic'l colectivitatii de sanatate *'blica9. Ea *oate fi ia-inata s'b do'a fore: 0'a' Strategia riscului inalt 6 ba/ata *e *o*'latia la risc inalt. Pentr' a fi inteleasa s'nt necesare conce*tele e*ideiolo-iei. Pria o*eratie in cadr'l acestei strate-ii este identificarea *ersoanelor la risc inalt6 deoarece filosofiaQ strate-iei este: cel la risc inalt este cel ai s'sce*tibil sa faca boala; de 'nde si nevoia de as'ri adecvate de *revenire si cobatere a bolii sa' deces'l'i.
Prin *ersoane la risc inalt se intele- *ersoanele care vor face c' o *robabilitate ai are boala. Deci aceasta strate-ie trece *rin screenin-'l *o*'latiei6 *entr' a fi retin'te *ersoanele la risc inalt. Identificarea acestor *ersoane se *oate reali/a si fara screenin-cand6 c'noscand'7se factorii de risc6 se *ot identifica s'sce*tibilii fara a ai fi e3ainati e3.: s'-arii6 'ncitorii care l'crea/a in edii c' no3e etc9. Avanta"e+ interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor individ'l'i6 caci cel c' factori de risc este ai interesat sa ado*te as'ri *reventive; odel'l este a*ro*iat rationaent'l'i clinic; otivatia individ'l'i de a *artici*a este ai are; la fel si cea a edic'l'i; ra*ort'l cost@eficacitate este favorabil *entr' ca s'nt s'*'si event'al efectelor sec'ndareQ n'ai cei s'sce*tibili6 n' si ceilalti. Limite+ dific'ltatile si cost'rile screenin-'l'i6 cand este necesara efect'area l'i; efectele vor fi *aleative si te*orare6 d'rata lor fiind e-ala c' d'rata interventiei e3ercitate as'*ra -r'*'l'i la risc inalt. Deci este *rote5at doar -r'*'l identificat initial6 *ersoanele noi la risc inalt care vor a*are *e *arc'rs fiind i-norate; efectele *o/itive ale 'nei aseenea interventii s'nt liitate la cei care fac obiect'l interventiei si n' la toata *o*'latia; liite de ordin co*ortaental6 *si4olo-ic6 deoarece sa face o se-re-are etica6 *rote5and n'ai o *arte a *o*'latiei; intr7o *o*'latie data6 n'ar'l indivi/ilor la risc inalt este ic de aici avanta5'l econoic96 in ti* ce *ersoanele la risc ic sa' oderat6 care s'nt cele ai n'eroase6 raan ne*rote5ate.
0'$' Strategia ecologica .care se adresea2a intregului grup populational/ "ceasta strate-ie incearca sa odifice ca'/ele care *rod'c incidenta6 adica sa deterine scaderea incidentei *rin scaderea nivel'l'i edi' al factorilor de risc in *o*'latia -enerala6 deci sa odifice distrib'tia factorilor de risc in *o*'latie.
Avanta"e+ abordarea n' ai este *aleativa6 ea adresand'7se distrib'tiei factor'l'i de risc in *o*'latie; *otential are de e3. st'di'l e*ideiolo-ic $rain-4a a aratat ca o scadere c' &0<- a !" sistolice va avea dre*t consecinta o scadere c' (0> a ortalitatii datorate
Limite+ *re/inta avanta5e ici *entr' cei la risc inalt; otivatia este ins'ficienta *entr' individ si edic; *res'*'ne 'n alt od de abordare a serviciilor sanitare6 neobisn'it; ra*ort'l benefici'@risc n' ai este asa de are ca la strate-ia risc'l'i inalt. Este vorba de *arado3'l *reveniriiQ6 as'rile *reventive care ad'c ari beneficii *entr' *o*'latia -enerala6 dar beneficii ici *entr' indivi/ii la risc inalt.
Cond'ita o*tia ar fi re*re/entata de cobinarea celor do'a strate-ii6 *entr' ca strate-ia risc'l'i inalt si strate-ia econoica n' s'nt co*etitive6 ci co*leentare. E3ista *atr' nivel'ri de *revenire6 care cores*'nd diferitelor fa/e din evol'tia 'nei boli: nivel *riordial; nivel *riar; nivel sec'ndar; nivel tertiar.
reventia primordiala este cel ai recent identificat dintre toate6 s7a de/voltat ca re/'ltat al ac''larii c'nostintelor des*re e*ideiolo-ia bolilor cardiovasc'lare. e stie ca boala coronariana a*are *e scara lar-a doar daca e3ista o ca'/a f'ndaentala: o alientatie bo-ata in -rasii aniale. "colo 'nde acesta ca'/a este in are as'ra absenta6 c' este ca/'l C4inei si Aa*oniei6 boala coronariana raane o ca'/a rara de orbiditate si ortalitate6 in ci'da frecventei ridicate a altor factori
de risc6 c' s'nt f'at'l si 4i*ertensi'nea arteriala lac?b'rn6 &119. C' toate acestea6 cancer'l *'lonar ind's de f'at este in crestere6 iar accidentele cardiovasc'lare cerebrale deterinate de 4i*ertensi'nea arteriala s'nt frecvente6 atat in 5a*onia6 cat si in C4ina. co*'l *revenirii *riordiale ste de a i*iedica a*aritia si stabilirea 'nor odele sociale6 econoice si c'lt'rale de viata des*re care se stie ca *ot contrib'i la cresterea risc'l'i de boala. Mortalitatea datorata bolilor infectioase este in scadere intr7'n are n'ar de tari in c'rs de de/voltare si s*eranta de viata este in crestere. In consecinta6 bolile netransisibile6 in s*ecial ranirile neintentionate6 cancer'l si bolile coronariene ca*ata o i*ortanta relativ ai are ca *roblee de sanatate *'blica6 c4iar daca bolile infectioase si *ara/itare n' s'nt co*let s'b control. In 'nele tari in c'rs de de/voltare6 boala coronariana devine o *roblea i*ortanta *entr' -r'*'rile sociale 'rbane c' venit'ri i5locii si ari6 care a' dobandit de5a 'n co*ortaent c' risc cresc't. Pe as'ra ce s'rvine de/voltarea socio7econoica6 ne *'te aste*ta ca factorii de risc sa devina ai lar- ras*anditi si sa d'ca la o crestere a5ora a bolilor cardivasc'lare. Prevenirea *riordiala este de aseenea necesara in le-at'ra c' efectele -lobale ale *ol'arii atosferice efect'l de sera6 distr'-erea strat'l'i de o/on6 *loile acide9 si c' efectele *e care le are so-7'l 'rban as'*ra sanatatii boli *'lonare si cardiace9. Concentratiile de bio3id de s'lf in atosfera catorva orase ari de*aseste concentratiile a3ie adise de #r-ani/atia Mondiala a anatatii. In a5oritatea tarilor este nevoie de ado*tarea 'nei *olitici de sanatate *'blica destinata *revenirii fenoenelor care se afla la ori-inea acestor sit'atii6 in vederea *rote5arii sanatatii. I*ortanta *revenirii *riordiale a fost adesea inteleasa *rea tar/i'. In 'lte tari6 ca'/ele f'ndaentale care se afla la ori-ine 'nor boli s*ecifice s'nt de5a *re/ente6 desi e*ideiile *ro*ri'7/ise s'nt abia in c'rs de de/voltare. $'at'l este in crstere in n'eroase tari in c'rs de de/voltare6 in ti* ce cons''l -eneral de ti-ari este in c'rs de scadere in 'lte din tarile de/voltate. In tarile care s'nt ac' e3*'se la ca*aniile de *roovare a van/arii de ti-ari6 e*ideia de cancer *'lonar n' va deveni o realitae decat *este circa (0 ani. e estiea/a ca in an' 20&0 in C4ina se vor *rod'ce *este 'n ilion de
decese din ca'/a efectelor f'at'l'i6 in ca/'l in care n' se face 'n efort a5or *entr' red'cerea acet'ia Crofton6 &189. Prevenirea *riordiala eficienta in acest doeni' necesita re-leentari stricte din *artea -'vernelor6 *rec' si acti'ni c' caracter fiscal care sa o*reasca *roovarea van/arii de ti-ari si ras*andirea obicei'l'i de a f'a. P'tine -'verne a' anifestat vointa *olitica de a actiona *entr' *revenirea e*ideiilor deterinate de f'at. !oate tarile a' nevoie sa evite de/voltarea 'n'i stil de viata si a 'n'i odel de cons' da'natoare6 ca acestea sa *atr'nda in societate si in c'lt'ra. C' cat vor fi interventiile ai *ro*te6 c' atat se vor dovedia fi ai eficiente din *'nct de vedere al cost'rilor Manton6 &1889. Interventia *riordiala *entr' boala coronariana ar treb'i sa incl'da o *olitica nationala si *ro-rae alientare care sa i*lice sector'l a-ricol6 ind'stria alientara si sector'l de i*ort@e3*ort *entr' aliente. De aseenea6 ar treb'i *roovate *olitici de desc'ra5are a f'at'l'i6 *ro-rae *entr' *revenirea 4i*ertensi'nii arteriale6 *rec' si *ro-rae de *roovare a activitatii fi/ice. E3e*l'l f'at'l'i arata ca -'vern'l treb'ie sa se i*lice foarte 'lt *entr' reali/area *ro-raelor de *revenire *riordiala. reventia primara are dre*t sco* liitarea incidentei bolilor *rin control'l ca'/elor si factorilor de risc. Incidenta ridicata a bolii coronariene in a5oritatea tarilor de/voltate ind'strial este datorata nivel'l'i inalt al factorilor de risc ai intre-ii *o*'latii6 si n' *robleelor 'n'i -r'* inoritar. Un e3e*l' de *revenire *riara care are in vedere *ractic intrea-a *o*'latie este red'cerea *ol'arii atosferice in /onele 'rbane *rin scaderea eisi'nilor de bio3id de s'lf si a altor s'bstante nocive9 de catre a'toobile6 de 'nitatile ind'striale si de sisteele de incal/ire casnice. #r-ani/atia Mondiala a anatatii a elaborat o serie de recoandari c' *rivire la calitatea aer'l'i6 a caror a*licare ar d'ce6 daca s7ar face6 la *revenirea *riara. In n'eroase orase insa6 valorile entionate de recoandari s'nt de*asite. # abordare aseanatoare este a*licabila in edi'l ind'strial6 'nde *revenirea *riara inseana red'cerea e3*'nerii *ana la nivel'ri care n' da'nea/a sanatatii. In od ideal6 risc'rile *rofesionale ar treb'i eliinate c' tot'l; de e3e*l'6 ben/en'l6 'n solvent or-anic care *oate ca'/a cancer6 a fost inter/is in ind'stria 'ltor tari. Daca acest l'cr' n' este c' *'tinta6 *ot fi stabilite liite a3ie de e3*'nere6 si acest l'cr' s7a fac't intr7adevar in n'eroase tari.
"lte e3e*le de *revenire *riara s'nt 'tili/area *re/ervativ'l'i *entr' *revenirea infectiei
trataent'l 4i*ertensi'nii la *ersoanele de varsta i5locie si la cele varstnice6 as'ratorile *entr' aval'area *ierderii a'/'l'i si consilierea c' *rivire la *rotectia i*otriva /-oot'l'i la 'ncitorii ind'striali6 testele c'tanate si radiosco*iile toracice *entr' dia-nostic'l t'berc'lo/ei6 *rec' si trataent'l 'lterior al acestei boli. revenirea tertiara are dre*t sco* red'cerea evol'tiei si co*licatiilor 'nei boli declarate. "cest ti* de *revenire constit'ie 'n as*ect i*ortant al edicinii tera*e'tice si de reabilitare. Prevenirea tertiara consta in a*licarea de as'ri care a' ca sco* red'cerea inca*acitatii si sec4elelor6 red'cerea s'ferintei deterinate de boala si de *roovarea ada*tarii *acientilor la conditiile 'nei boli inc'rabile. Prevenirea tertiara este deseori dificil de se*arat de trataent'l *ro*ri'7/is al bolilor6 deoarece 'n'l dintre tel'rile *rinci*ale ale trataent'l'i bolilor cronice este de a *reveni rec'rentele. Reabilitarea *acientilor c' *olioielita6 a celor care a' s'ferit accidente vasc'lare cerebrale6 raniri6 a celor care si7a' *ierd't vederea6 s.a..d.6 este foarte i*ortanta *entr' a7i face *e acestia ca*abili sa7si contin'e *artici*area la viata cotidiana. Prevenirea tertiara *oate sa insene o ib'natatire s'bstantiala a starii de bine individ'ale6 *oate a5'ta la cresterea venit'l'i failiei6 atat in tarile de/voltate6 cat si in cele in c'rs de de/voltare. &9
Furni2area de ingri"ire
Peste tot in l'e failia raane *iatra de teelie a in-ri5irii *ersoanelor in varsta care si7a' *ierd't ca*acitatea de trai inde*endent6 fie ca re/'ltat al deentei6 fie al altor t'lb'rari entale.
#ric'6 e3ista o -raada de stereoti*'ri care a' 'n *otential de a ind'ce in eroare. "stfel6 in tarile de/voltate6 c' sisteele lor de in-ri5ire de sanatate si sociale c'*rin/atoare6 rol'l vital de in-ri5ire al failiilor si nevoia lor de s'*ort este adesea s'*raestiata. "cest fa*t este 'n adevar6 de e3e*l'6 in Marea ritanie6 'nde6 in *ofida str'ct'rii n'cleare a failiei si contrar acestei s'*o/itii6 e3ista o traditie *'ternica ce *ersista si asta/i *entr' co*iii din re-i'ne sa asi-'re s'*ort'l *arintilor lor infiri. In sc4ib6 in tarile in c'rs de de/voltare6 veridicitatea si 'niversalitatea siste'l'i de in-ri5ire a failiei este adesea s'*raestiat. Persoanele in varsta s'nt *rintre cele ai v'lnerabile -r'*'ri in tarile in c'rs de de/voltare6 in *arte datorita continarii it'l'i le-at de loc'l lor in societate. Este adesea *res'*'s ca starea lor de bine este asi-'rata de e3istenta failiei e3tinse. Disc'tabil6 cel ai are obstacol *entr' obtinerea 'n'i s'*ort efectiv si o in-ri5ire *entr' *ersoanele varstnice este li*sa constienti/arii *robleei *rintre cei ce de/volta *olitici de sanatate6 f'rni/orii de in-ri5iri de sanatate si co'nitate. Mitolo-i/area rol'l'i de in-ri5itor al failiei6 in od evident6 d'ce la risc'ri ale *er*et'arii 'nei a'tolinistiri false. t'di'l *ilot 'lticentric Deentia Researc4 Gro'* a fost *ria eval'are sisteatica c'*rin/atoare a aran5aentelor de in-ri5ire *entr' *ersoanele c' deenta in tarile in c'rs de de/voltare si a i*act'l'i as'*ra *ersoanelor din failie ce7i in-ri5esc. %a fel ca in st'di'l EUR#C"RE6 c' date obtin'te de la &) tari e'ro*ene6 a5oritatea *ersoanelor de in-ri5ire in tarile de de/voltare era' feei in varsta care avea' -ri5a de sotii lor sa' feei tinere care avea' -ri5a de *arintii lor. In-ri5irea a fost asociata c' s'stinere *si4olo-ica s'bstantiala.
Incredere si memorie: strategii organi2ationale% conditii de institutionali2are si negocierea increderii in clinici speciale pentru $oala AL3,EIMER' Clinicienii a' dre*t tinta stabilirea increderii in dec'rs'l intervi'l'i edical6 deoarece6 fara aceasta6 cons'atorii de sanatate n' ar ca'ta in-ri5irea edicala6 considerand dia-nostic'l ca le-iti ori n' ar adera la re-i'l de trataent. In st'di'l sa'6 Renee %. eard e3ainea/a identificarea si trataent'l *ierderii eoriei in cadr'l a do'a clinici de s*ecialitate6 *entr' a intele-e dinaica c'lt'rala6 c' este *lan'l or-ani/ational si c' *racticile de 'nca infl'entea/a tesat'ra sociala de eval'are co-nitiva. Datele etno-rafice s'-erea/a i*ortante diferente istorice si c'lt'rale in abordarea bolii "l/4eier. R'tinele or-ani/ationale 6 in orice ca/6 dovedesc 'n tel co'n6 acela de a 'ta stat't'l individ'l'i de la *otential *acientH la *acient si in cele din 'ra s'biect de st'di'6*rin interedi'l stabilirii increderii. Desi *rocesele *rin care increderea este *otential obtin'ta6 sa' conditiile sociale ale increderiiH6 s'nt siilare in aando'a loc'rile6 obiect'l increderii era diferit; in ti* ce 'na din clinici inc'ra5ea/a increderea c' a5'tor'l e3*erti/ei edicale colective6 cealalta focali/ea/a increderea as'*ra 'nor individ'alitati6 an'iti clinicieni. "ceste conditii afectea/a consecintele clinice ale increderii6 in od *artic'lar c' si cand este *'s dia-nostic'l6 'tili/area teren'l'i de boala "%
as'*ra dia-nostic'l'i si si*toelor in sine6 identitatea si traiectoria bolii 'r &182; C4ara/ &11&; Bleinan &1889. !rasat'rile acro focali/ea/a as'*ra *oliticii intalnirilor edicaleH =ait/?in &11&9; incl'/and *rovocarile te4nolo-iilor oderne i*otriva increderii "ndreassen et al. 200,; roo 200+9 si c' or-ani/area in-ri5irii de sanatate afectea/a increderea doctor7*acient =iles si
increderea *oate ince*e *rin etoda iniali/arii indoielii as'*ra sisteelor de c'nostinte abstracteH si asi-'rarea control'l'i de catre *acienti6 at'nci doctorii treb'ie sa se an-a5e/e intr7o serie de acti'ni destinate constr'irii increderii. "cest st'di' anali/ea/a eval'arile co-nitive in *ractica de s*ecialitate ca 'n st'di' de ca/ co*arativ ce se focali/ea/a as'*ra a ceea ce fac clinicienii *entr' a stabili si entine ceea ce ei *erce* a fi increderea6 sa' *rocesele de de/voltare a increderii. "ceasta l'crare n' este *reoc'*ata daca in fa*t increderea este sa' n' obtin'ta. "r-'ente/: conditiile clinice -enerea/a consecinte@re/'ltate atat *entr' *ractica edicala cat si *entr' interloc'toriH. t'di'l s'-erea/a ca at'nci cand ac'/a *rinci*ala a *otentialilor *acientiH aeninta rol'l lor ca actori a'tonoi6 stabilirea increderii *oate avea consecinte 'nintended9. Increderea !eoreticienii ti*'rii ar-'enta' ca stabilirea increderii era otivata de acti'ni rationale si ca 'rare anali/a' relatiile *ersonale si *rofesionale6 ale-erile *ietei de acti'ne si *oliticile interne si internationale iel &108@&1109. Interes'l in f'nctionarile si forele increderii se ba/a' *e relatiile din si dintre or-ani/atii si a-enti individ'ali. "ceasta recr'descenta conte*orana in st'di'l increderii in stiintele sociale incl'de econoisti si cercetatori in doeni'l *oliticii care st'dia/a increderea *entr' a intele-e radacinile cantitative ale co*ortaent'l'i calc'lative6 de e3: anali/a cost@benefici'9 si sociolo-ii si *si4olo-ii ce e3*lorea/a ba/ele afective ale increderii strate-iceH de e3: rationaentele sociale si eotionale *entr' credinte sa' co*ortaente9. ociolo-ii locali/ea/a increderea in societate ai de-raba decat in *erce*tiile individ'ale. Increderea e *o/itionala ca o co*onenta esentiala a relatiilor sociale eli-an &119 5'cate de actori diversi6 -r'*'ri de a-enti sa' instit'tii. Este 'n *roces de*endent de conte3t si refle3iv ai de-raba decat 'n calc'l si*l' sa' o eotie. Increderea este o *ractica relationala co*le3a in cadr'l 'n'i conte3t *artic'lar socio7*olitic ronlie and
%'4ann &116 &188@20009 *entr' entinerea ordinii sociale %eis and =ei-ert &18+; Mis/tal &11,9 *entr' asi-'rarea coo*erarii@facilitarii acti'nii colective Gilson et al. &1196 *entr' ana-erierea risc'rilor asociate odernitatii Giddens &11); eli-an &1196 *entr' distrib'irea ca*ital'l'i social "4ern and
Incredere si medicina Pentr' sociolo-ii in doeni'l edical increderea este li*ici'l esential ce tine i*re'na co'nitatileH Mec4anic &11,: ,,29 si *rin aceasta intalnirile6 intervi'rile edicale s'nt o i*ortanta activitate de constr'ire a increderii. Ca 'n -old standardH si ca 'n *rec'rsor necesar *entr' 'n trataent de s'ccesH increderea a5'ta relatiei doctor7*acient sa l'cre/e eficient Coo? et al. 200)9. #r-ani/area sociala a intalnirilor edicale se ba/ea/a *e 'n nivel de incredere obtin't de si *rin interacti'nea doctor7*acient. Increderea este in od *artic'lar atasata intalnirii edicale intr7o societate refle3iva *ost7 oderna6 datorita abilitatii sale sa re/olve *roblee s*ecifice de risc %'4ann &118 si eli-an &1196 face din incredere 'n edi' cr'cial de interacti'ne c' sisteele abstract oderne si s'rsele de a'toritate si e3*erti/a Giddens &11&9. Daca r'tinele de or-ani/ari sociale infl'entea/a inforatia data cons'atorilor6 at'nci conditiile sociale ale str'ct'rii edicale s4a*e9 clivea/a interacti'nile incl'/and *erce*tiile as'*ra risc'l'i
infl'entea/a relatia doctor7*acient care in sc4ib inc'ra5ea/a si reflecta e3*ectatiile diverse ale actorilor Gilson 200(9. Descarcarea inforatiei intre edici *racticanti si *acienti7failii este or-ani/at in 5'r'l r'tinelor si cerintelor *redeterinate
O(IECTIVE+
Cresterea s'*raviet'irii bolnavilor c' afecti'ni cronice6 cresterea c4elt'ielilor datorate ibatranirii *o*'latiei a d's la necesitatea ca'tarii 'nor as'ri de *rofila3ie centrate *e individ6 failie6 societate si stat c' sco*'l *revenirii bolilor6 a red'cerii consecintelor acestora inca*acitate6 invaliditate96 cresterea calitatii vietii *ersoanelor ce in-ri5esc r'de varstnice s'ferind de deenta . t'di'l arata ca 'n *rocent ridicat dintre *ersoanele avand in intretinere *acienti dia-nosticati c' deenta "l/4eier a' *re/entat o i*ovarare considerabila atat financiara6 cat si eotionala si fi/ica6 *revalenta t'lb'rarii de*resive fiind de 8 *rocente6 in s*ecial la r'dele de -rad'l &6 sot sa' co*il7ad'lt. Utili/area 'nei strate-ii de interventie este necesara : 7 *entr' a inta*ina nevoile individ'ale si
7 a se adresa as*ectelor variate ale in-ri5irii 'nei *ersoane c' deenta6 7*entr' a ib'natatii calitatea vietii in-ri5itor'l'i si 7 a red'ce si*toele de*resiei instalate de5a. trate-ia de l'cr' a av't in centr'l atentiei *ersoana in-ri5itor'l'i si *erce*tia acest'ia as'*ra interacti'nii inter'ane6 a relationarii c' *acient'l si a a incl's ca as'ri tera*e'tice *reventive acordarea inforatiilor detaliate as'*ra entitatii sindroolo-ice@ nosolo-ice deenta sindro6 "D96 instr'irea7*si4oed'catia6 introd'cerea 5oc'l'i de rol6 re/olvarea de *roblee6 antrenarea abilitatilor6 te4nici de ana-eent al stres'l'i si *osibilitatea de s'*ort *rin telefon. "' fost st'diate co*onentele si corelatiile i*ovararii in-ri5itor'l'i6 *rec' si factorii de aeliorare a calitatii vietii in-ri5itor'l'i.
MATERIAL SI METODA+ t'di'l s7a desfas'rat in *erioada febr'arie7i'lie 20086 in Clinica de Psi4iatrie din cadr'l *ital'l'i Clinic A'detean de Ur-enta Constanta6 din rand'l *acientilor internati c' dia-nostic'l de deenta. t'di'l *re/ent a eval'at calitatea vietii ebrilor failiei ce in-ri5esc r'de s'ferind de deenta6 sti't fiind fa*t'l ca acestia s'nt teelia in-ri5irii *ersoanelor in varsta. Conce*and *roblea ca fiind n' doar *acient'l in sine6 ci6 de fa*t6 c'*l'l *acient7a*artinator6 a l'at in st'di' cel de7al doilea eleent din relatie6 *ersoana ce7si in-ri5este r'da s'ferind de deenta. Partici*antii la st'di'7 in-ri5itori ai *ersoanelor in varsta s'ferind de deenta6 ce loc'iesc i*re'na c' acestia6 care a' fost de acord sa fie intervievati des*re sit'atia vietii lor si des*re e3*erienta conviet'irii lor c' *acient'l6 si care a' co*letat testele solicitate. In-ri5itorii a' fost identificati de *acient ca ebr' de failie6 sot sa' co*il7ad'lt6 i*licat direct in in-ri5irea acest'ia.
Masuratori + Pentr' caracteristici ale *acient'l'i : 7Dia-nostic'l *e ba/a criteriilor DM7!R *entr' deenta6 7si*toele *si4ice eval'ate *rin testele MME6 "D%7-lobal6 NPI scor -lobal6 scala Reisber-. Pentr' caracteristicile in-ri5itor'l'i si -rad'l de i*ovarare: 7test'l <"M7D&96 7test'l "RI!6 eval'area sarcinii a5'tor'l'i *rinci*al 7 c4estionar'l care-ivers Kol Int A Geriatr Psc4iatr 200,;2&:+07+,9.
RE3ULTATE
$i-.& Distrib'tia *e se3e a in-ri5itorilor
$i-. 2 tr'ct'ra failiala : in-ri5itori sotiTin-ri5itori co*ii ad'lti
$i-. ( Distrib'tia *e -r'*e de varsta & L *acienti c' varsta c'*rinsa intre +788 ani
2 L in-ri5itori soti c' varsta c'*rinsa intre ,+7, ani ( L in-ri5itori co*ii ad'lti c' varsta c'*rinsa intre (27+1 ani
$i-. ) cor MME & L cor MME *acienti 2 L cor MME in-ri5itori
SCALA DE EVALUARE A CALITATII VIETII I!)RI4ITORULUI
$i-. + " Co*etenta co*ortaentala de a face fata dific'ltatilor create de boala
$i-. , Relatia c' edi'l
$i-. C
$i-. 8 D
Tabel I
Nr.crt. & 2 ( ) + , 8 1 &0 && &2
IDEI DE%IR"N!E <"%UCIN"!II "GI!"!IE@"GREIVI!"!E DEPREIE@DI$#RIE "NSIE!"!E ES"%!"RE@EU$#RIE "P"!IE@INDI$EREN!" DEIN
Caracteristicile demogra#ice ale pacientului si ingri"itorului Partici*anti la st'di'6 (8 de *ersoane ce7si in-ri5ea' r'de s'ferind de deenta6 dintre acestia 28 era' feei iar &0 barbati6 &2 era' soti6 2, co*ii 7ad'lti. Pacientii avea' varsta c'*rinsa intre + si 88 de ani6 iar in-ri5itorii soti intre ,+ si , ani6 in-ri5itorii co*ii7ad'lti intre (2 si +1 ani. a loc'iasca c' si sa fie casatorit c' *acient'l6 creste *erce*tia de nea5'torare. Simptomele pacientului + Re/'ltatele n' a' aratat diferente senificative intre -r'*'l c' deenta oderata si severa6 nici intre in-ri5itor'l sot@ co*il ad'lt. I*ovararea in-ri5itor'l'i este asociata de*resiei acest'ia6
severitatii t'lb'rarilor de co*ortaent si frecventei *robleelor de co*ortaent . "*licarea strate-iilor de constienti/are 6 de instr'ire6 5oc'l de rol 6 de re/olvare a *robleelor *entr' ana-eent'l disf'nctiilor e3ec'tive ale *acient'l'i6 toate acestea contrib'ie la aeliorarea dis*o/itiei in-ri5itor'l'i si scaderea i*ovararii acest'ia.
CO!CLU3II
Interventia *entr' ebrii failiei s7a focali/at as'*ra odificarii ras*'ns'l'i afectiv si a co*ortaent'l'i la adresa *acient'l'i. t'di'l a aratat ca folosind aceasta strate-ie rata de*resiei a5ore a fost senificativ red'sa la *ersoanele ce in-ri5esc *acienti c' deenta. Perce*tia in-ri5itor'l'i care a *artici*at la st'di' a fost cea de crestere a increderii in ca*acitatea de a7l in-ri5i cat ai bine6 le7a fac't viata ai 'soaraH6 se sit ai *re-atiti *entr' a in-ri5i *ersoana c' deenta si a7I ib'natatii viata. "stfel se intar/ie *robabil aditerea *acient'l'i intr7o instit'tie de in-ri5ire. Dintr7o *ers*ectiva a sanatatii *'blice 6 la fel ca si in concl'/iile altor st'dii6 cresterea c4elt'ielilor *entr' in-ri5ire este o s'rsa de stress *entr' sanatatea fi/ica si entala a *ersoanelor ce7si in-ri5esc r'dele in varsta s'ferind de deenta. Ca 'rare i*act'l c4elt'ielilor *oate fi considerat 'n indicator de -rad de stress si s'*rasarcina6 in od *artic'lar i*ovararea eotionala ce aco*ania/a atat de des res*onsabilitatile in-ri5itor'l'i.
I;' (I(LIO)RAFIE + &.Minca Dana Galieta6 Marc' M.G.7Sanatate Publica si anagement Sanitar 6 Note de c'rs *entr' invataant'l *ost'niversitar6 editia a II7a revi/'ita6 edit'ra Universitara C"R#% D"VI%" 'c'resti6200+6 *a-.7816 &+7&,+. 2.".!a?eda6 E.%ovean6 ".Cle--6 A.Birb6 A.Picot6 E.Pane6 C.Green6 ! s"stematic re#ie$ of the clinical effecti#eness of donepe%il& ri#astigmine and galantamine on cognition& 'ualit" of life and ad#erse e#ents in !l%heimer(s disease6 International Ao'rnal of GERI"!RIC PC
Ne'rolo-ical
disorders6
*'blic
4ealt4
+. Renee %.eard6 Trust and emor" :rgani%ational Strategies& *nstitutional Conditions and Trust /egotiations inSpecialt" Clinics for !l%heimer(s )isease6 C'lt're6 Medicine6and Psc4iatr."n International Ao'rnal of Cross7C'lt'ral
"NC<#6 arnardo ICU and %'ciana . Motta6 )emented elderl" people li#ing at home in Rio de 0aneiro& rasil :,#aluation of ependiture on care& PC<#GERI"!RIC6!4e #fficial Ao'rnal of t4e Aa*anese Psc4o-eriatric ociet6 vol'e86n'ber 26 5'ne20086 =ile7lac?ell6 *a-.8871+. .Aoni Paton6 Bate Ao4nston6 Corneli's Batona6 GI%% %ivin-ston6 hat causes problems in !lsheimer(s disease :attrbutions b" caregi#ers.! 'ualitati#e stud" International Ao'rnal of GERI"!RIC PC
N"
"EN! $RECVEN!" GR"VI!"!E $@G
IDEI DE%IR"N!E <"%UCIN"!II "GI!"!IE@"GREIVI!"!E DEPREIE@DI$#RIE "NSIE!"!E ES"%!"RE@EU$#RIE "P"!IE@INDI$EREN!" DEIN
C#R NPI !#!"% Re*erc'rsi'ni :QQCat de -re' de s'*ortat este co*ortaent *entr' dvs *e *lan eotional incalitate de s'*rave-4etor6 *ersoana a*ro*iata 9 QQ 7deloc resititL0 7'sor resititL& 7dest'l de resititL2 7edi' resititL( 7*'ternic resititL) 7foarte resititL+
acest
A!E;A 0 "RI! : Eval'area sarcinii a5'tor'l'i *rinci*al D'*a fiecare afiratie indicati frecventa c' care resititi aceasta stare : 7NICI#D"!"L0 7R"RE#RIL& 7UNE#RIL2 7DEE#RIL( 7"PR#"PE !#! !IMPU%L) &.ititi ca r'da dvs. Va cere a5'tor'l ai 'lt decat are nevoie 2.Va -anditi ca n' ai aveti dest'l ti* *entr' voi insiva *entr' ca il acordati r'dei dvs (.Va sititi s'renat oc'*and'7va de r'da dvs.in ti* ce va confr'ntati si c' alte res*onsabilitati failiale sa' sociale ).'nteti stan5enit de co*ortaent'l r'dei dvs. +.'nteti iritat cand r'da dvs. este a*roa*e de dvs. ,.ititi infl'enta ne-ativa a r'dei dvs. as'*ra relatiilor c' alti ebrii ai failiei sa' c' *rietenii dvs. .Va este teaa de viitor **entr' r'da dvs. 8.Va -anditi ca r'da dvs se afla in in-ri5irea dvs. 1.Va sititi tensionat lan-a r'da dvs. &0.Va -anditi ca sanatatea va este *ericlitata de an-a5aent'l de
a fi lan-a r'da dvs. &&.Va -anditi ca n' aveti intiitatea *e care ati dori7o6 in *re/enta r'dei dvs. &2.Va -anditi ca viata dvs. sociala a fost afectata de cand va oc'*ati de r'da dvs. &(.Va sititi incoodat din ca'/a r'dei dvs. cand va *riiti *rietenii &).Va -anditi ca r'da dvs. *are ca astea*ta sa va oc'*ati de el ca si c' ati sin-'ra *ersoana ca*abila sa7 l in-ri5easca &+.Va -anditi ca in afara de c4elt'ielile dvs. n' aveti dest'i bani ca sa va oc'*ati de r'da dvs. &,. Va -anditi ca n' va veti ai oc'*a 'lt ti* de r'da dvs. &.ititi ca s'nteti sta*an *e *ro*ria dvs. viata de cand r'da dvs.este bolnava &8."ti dori intr7adevar ca altcineva sa se in-ri5easca de r'da dvs. &1.va indoiti ca ai este ceva de fac't *entr' r'da dvs. 20.Credeti ca ar treb'i sa faceti ceva ai 'lt *entr' r'da dvs. 2&.Va -anditi ca dvs. ati *'tea sa va oc'*ati ai bine de r'da dvs. 22. In fine6 resititi o -re'tate oc'*and'7va de r'da dvs. A!E;A 1 C"%" DE EV"%U"RE " C"%I!"!II VIE!II INGRIAI!#RU%UI Int.A.Geriatr.Psc4iatr 200, ; 2& :+07+,. Ao4n ile and sons6ltd.9 C4estionar :
da
n'
n' c'noaste
&. !I7" dat vre'n edic dia-nostic'l *acient'l'i "9 2. " fost nevoie sa te 'ti in c'rs'l acest'i an *entr' a a5'ta la ib'natatirea starii *acient'l'i 9 (. in 'ltiele sase l'ni ai fost nevoit sa7ti aani o in-ri5ire edicala6 o *ro-raare sa' o internare datorata bolii r'dei C9 ). fa*t'l ca ai -ri5a de r'da ta bolnava ti7a ad's vreo dific'ltate sa' a av't vreo consecinta as'*ra fel'l'i6 od'l'i de viata al failie tale 9 +. fa*t'l ca ai -ri5a de r'da ta bolnava ti7a ad's vreo dific'ltate in relatia ta c' *rietenii 9
,. !e siti intr7o fora b'na de sanatate D9 . "i *riit s'ficiente e3*licatii as'*ra in-ri5orarilor le-ate de or-ani/area *ro-ra'l'i de in-ri5ire la doicili' al *acient'l'i "9 8. anatatea dvs. fi/ica sa' entala a av't de s'ferit *rin fa*t'l ca aveti de in-ri5it *acient'l D9 1. iti ca faci fata sit'atiei *acient'l'i D9 &0. $a*t'l ca faci fata 6 sta*anesti sit'atia *acient'l'i iti ad'ce dific'ltati in activitatile tale de ti* liber C9 &&. Iti *eriti o 5'atate de d'*aia/a de leneveala *e l'na cel *'tin6 fara *acient'l ta' 9 &2. !e in-ri5ore/i *entr' viitor D9 &(. !e siti i*ovarat Pe o scala de la &'sor9 la &0-re'9 'nde te7ai sit'a .+ &). !i7e teaa ca vei de/volta deenta d9 &+. !e siti trist D9 &,. it'atia ta financiara a devenit ai dificil de controlat de cand ai ince*'t sa ai -ri5a de r'da ta 9 &. Pacient'l beneficia/a de a5'tor la doicili' "9 &8. " fost nevoie sa7ti reada*te/i sa' sa7ti red'ci activitatea *rofesionala sa' asociata 9 &1. !e siti e*'i/at C9 20. Urarind boala r'dei dvs.6 ai 'tili/at antide*resive6 tranc4ili/ante sa' *astile de son D9
cor'l GR" : e-al *ierderea K#%. K#% al in-ri5itor'l'i a fost i*artit in *atr' doenii de observatie : 7co*etenta co*ortaentala de a face fata dific'ltatilor create de boala"9 7relatia c' edi'l9 7*erce*tia *si4olo-ica a sit'atieiC9 7*osibila *erce*tie a disconfort'l'iD9 Ras*'ns'ri senificative W NU X :&6,6616&&6&. 'rsa: Ao4n 200, ;2& :+07+,.
=ile
Jons6
%td.
6intAGeriatr
Psc4iatr
A!E;A < SCALA DE EVALUARE ,AMILTO! A DERESIEI .,AM*D/
&. !"RE DE PREIV" tristete6 de/nade5de6 ne*'tinta6 deotivare9 0 L "bsenta. & L Dis*o/itie de*resiva6 *esiis6 li*sa s*erantei. "ceste stari reies n'ai *rin intervievare. 2 L "ceste stari s'nt ra*ortate verbal6 s*ontan. Plans oca/ional. ( L "ceste stari' s'nt co'nicate non7verbal *rin iica fetei6 *ost'ra6 voce. Plans frecvent. ) L Pacient'l ra*ortea/a *ractic doar aceste stari *rin co'nicare verbala si nonverbala. 2. EN!IMEN!E DE VIN#V"!IE 0 L "bsente.
& L C'l*abili/are. "'tore*ros. ite ca si7a de/aa-it c'nosc'tii. 2 L Idei de vinovatie sa' r'inatie le-ate de -reselile sa' *acatele din trec't. ( L "fecti'nea act'ala este o *edea*sa. Il'/ia vinovatiei. ) L
+. IN#MNI" MEDIE !U%UR"RI DE #MN9 0 L on fara *roblee. & L Pacient'l se *lan-e ca n' se odi4neste bine noa*tea a-itatie in ti*'l no*tii9. 2 L !re/iri noct'rne7 orice ridicare din *at este cotata c' 2 c' e3ce*tia tre/irilor din otive fi/iolo-ice6 c' este 'rinat'l9.
,. IN#MNI" !"RDIV" 0 L "bsenta. & L e tre/este devree6 dar se intoarce la son. 2 L N' *oate sa adoara la loc odata ce s7a ridicat din *at.
. "C!IVI!"!E" PR#$EI#"N%" I <#7URI%E 0 L $ara dific'ltati. & L Ideatie si sentiente de inca*acitate6 fati-abilitate sa' slabici'ne le-ata de activitati6 servici' sa' 4obb7'ri. 2 L Pierderea interes'l'i fata de activitati6 4obb7'ri sa' servici'7 ra*ortate direct de *acient sa' reflectate indirect *rin li*sa de interes6 indeci/ie si ne4otarare site ca treb'ie sa de*'na efort *entr' a l'cra sa' a efect'a diverse activitati9. ( L Diin'area ti*'l'i dedicat activitatilor sa' scaderea *rod'ctivitatii. In conditii intras*italicesti se notea/a c' ( daca *acient'l *etrece ai *'tin de ( ore *entr' diverse activitati in afara celor obli-atorii9. ) L " incetat orice activitate din ca'/a bolii act'ale. In conditii intras*italicesti se notea/a c' ) daca *acient'l n' se an-a5ea/a in nici 'n fel de activitate c' e3ce*tia celor obli-atorii sa' n' re'seste sa d'ca la b'n sfarsit sarcinile fara asistenta.
8. %EN!#"RE PI
&&. "NSIE!"!E #M"!IC" anifestari -astro7intestinale6 trans*iratii6 *ola?i'rie6 tinit's9 0 L "bsenta. & L Usoara. 2 L Moderata. ( L evera. ) L Invalidanta.
cardiovasc'lare6
res*iratorii6
&2. IMP!#ME #M"!ICE G"!R#7IN!E!IN"%E 0 L "bsente. & L caderea a*etit'l'i6 dar se 4raneste fara a fi indenat de *ersonal. en/atia de *iatra in stoacH. 2 L N' se 4raneste daca n' e i*'lsionat6 necesita la3ative sa' alta edicatie *entr' si*toele intestinale. &(. IMP!#ME #M"!ICE GENER"%E 0 L "bsente. & L en/atia de -re'tate in e3treitati6 s*ate sa' ca*. D'reri de s*ate6 cefalee6 ial-ii. "tonie6 fati-abilitate6 astenie. 2 L #rice si*to evident se notea/a c' 2. &). IMP!#ME #M"!ICE GENI!"%E *ierderea libido'l'i6 t'lb'rari enstr'ale9 0 L "bsente. & L Moderate. 2 L evere. &+. IP#<#NDRIE 0 L "bsenta. & L Preoc'*at de sine. 2 L Preoc'*at de starea de sanatate. ( L "c'/e frecvente6 cere asistenta. ) L Delir i*o4ondric. &,. C"DERE IN GREU!"!E. " : Eval'ata din istoric'l bolnav'l'i 0 L "bsenta.
