CUPRINS Introducere………………………………………………………………………...…2
CAPITOLUL I - Noţiuni de bază în e!ătură cu dez"otarea dez"otarea durabiă..................# durabiă..................#
CAPITOLUL II - $ez"otarea durabiă în Ro%&nia............................................' Ro%&nia............................................'2 2
2.1. Provocări ale dezvoltării durabile................................. durabile........................................................ ........................................12 .................12 2.2. Dezvoltarea durabilă economică în România................................ România....................................................... .......................20 20 2.3. Orizonturi ale României în 2020 şi 2030.................................................... 2030..............................................................32 ..........32 CAPITO CAPITOLUL LUL III ( Studiu Studiu de caz - Strate Strate!ia !ia de dez"o dez"otar taree durabi durabiă ă a )unici*iuui R&%nicu +&cea…………………… +&cea………………………………….…… …………….……..................... ............................,' .......,'
3.1 Asecte economice şi ecolo!ice în Râmnicu "âlcea#########..##$1 3.2 %trate!ia de dezvoltare durabilă a mediului urban din Râmnicu "âlcea####.$& "âlcea####.$&
CONCLUII I PROPUN/RI............................... PROPUN/RI...................................................... ...........................................0, ....................0, 1I1LIORA3I/......................... 1I1LIORA3I/................................................ .............................................. .............................................. .................................00 ..........00
1
INTRO$UC/R/
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să romoveze o viziune strate!ică în ceea ce riveşte dezvoltarea sa viitoare. 'isa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă (aotică) în cadrul căreia se ot rata oortunită*i şi se consumă ira*ional resurse re*ioase. +inând cont că un mediu sănătos este esen*ial entru asi!urarea roserită*ii şi calită*ii vie*ii şi de realitatea că daunele şi costurile roduse de oluare şi sc(imbări climatice sunt considerabile) Râmnicu "âlcea) romovează concetul de deculare a imactului şi de!r de!rad adăr ării ii me medi diul ului ui de creş creşte tere reaa econ econom omic ică) ă) rin rin rom romov ovar area ea ecoe ecoe,ic ,icie ien* n*ei ei şi rin rin interretarea standardelor ridicate de rotec*ia mediului ca o rovocare sre inova*ie) crearea de noi ie*e şi oortunită*i de a,aceri. Râmnicu "âlcea disune) e lân!ă caitalul economic şi de un caital natural şi cultural deosebit de valoros în conte-t na*ional şi euroean) care este relativ bine conservat) nee-istând interven*ii umane maore. /coturismul) turismul în natura şi turismul rural sunt alternative de dezvoltare a turismului de masă sau a turismului de ti case de vacan*ă) aducând e lân!ă conservarea caitalului natural şi cultural şi resurse ,inanciare mai mari şi e teremen mai lun!. lun!. Prezenta lucrare îşi roune să rezinte şi să analizeze asectele economice şi ecolo!ice ce caracterizează oraşul Rm. "âlcea) recum şi riscurile la care este suus acesta din cauza resiunii umane. ecesitatea unei asemenea abordări este rimordială) deoarece trebuie indenti,icate corect roblemele înainte de a căuta solu*ii e,iciente. Deasemenea) vor ,i rezentate strate!iile şi lanurile locale de ac*iune) recum şi obiectivele e termen mediu şi lun! elaborate entru dezvoltarea urbană durabilă a oraşului. %e va avea în vedere în rimul rând revenirea osibilelor amenin*ări) şi aoi tratarea roblemelor e-istente. %e alică concetul “este mai important să previi decât să tratezi”. Ast,el) această lucrare îşi roune să devină suortul necesar entru identi,icarea unor solu*ii viabile şi e,iciente în ceea ce riveşte dezvoltarea urbană durabilă a oraşului Rm. "âlcea.
2
INTRO$UC/R/
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să romoveze o viziune strate!ică în ceea ce riveşte dezvoltarea sa viitoare. 'isa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă (aotică) în cadrul căreia se ot rata oortunită*i şi se consumă ira*ional resurse re*ioase. +inând cont că un mediu sănătos este esen*ial entru asi!urarea roserită*ii şi calită*ii vie*ii şi de realitatea că daunele şi costurile roduse de oluare şi sc(imbări climatice sunt considerabile) Râmnicu "âlcea) romovează concetul de deculare a imactului şi de!r de!rad adăr ării ii me medi diul ului ui de creş creşte tere reaa econ econom omic ică) ă) rin rin rom romov ovar area ea ecoe ecoe,ic ,icie ien* n*ei ei şi rin rin interretarea standardelor ridicate de rotec*ia mediului ca o rovocare sre inova*ie) crearea de noi ie*e şi oortunită*i de a,aceri. Râmnicu "âlcea disune) e lân!ă caitalul economic şi de un caital natural şi cultural deosebit de valoros în conte-t na*ional şi euroean) care este relativ bine conservat) nee-istând interven*ii umane maore. /coturismul) turismul în natura şi turismul rural sunt alternative de dezvoltare a turismului de masă sau a turismului de ti case de vacan*ă) aducând e lân!ă conservarea caitalului natural şi cultural şi resurse ,inanciare mai mari şi e teremen mai lun!. lun!. Prezenta lucrare îşi roune să rezinte şi să analizeze asectele economice şi ecolo!ice ce caracterizează oraşul Rm. "âlcea) recum şi riscurile la care este suus acesta din cauza resiunii umane. ecesitatea unei asemenea abordări este rimordială) deoarece trebuie indenti,icate corect roblemele înainte de a căuta solu*ii e,iciente. Deasemenea) vor ,i rezentate strate!iile şi lanurile locale de ac*iune) recum şi obiectivele e termen mediu şi lun! elaborate entru dezvoltarea urbană durabilă a oraşului. %e va avea în vedere în rimul rând revenirea osibilelor amenin*ări) şi aoi tratarea roblemelor e-istente. %e alică concetul “este mai important să previi decât să tratezi”. Ast,el) această lucrare îşi roune să devină suortul necesar entru identi,icarea unor solu*ii viabile şi e,iciente în ceea ce riveşte dezvoltarea urbană durabilă a oraşului Rm. "âlcea.
2
CAPITOLUL ' Noţiuni de bază ţn e!ătură cu dez"otarea durabiă
/vocat entru rima oară în 1& cu ocazia reuniunii omisiei mondiale entru mediu şi dezvoltare) concetul de dezvoltare durabilă are numeroşi sus*inători4 or!anisme interna*ionale şi surana*ionale) societatea civilă) uterile ublice şi diverse întrerinderi. once oncetu tul)l) ,oarte ,oarte vast) vast) îşi roun rounee să răsun răsundă dă nevoil nevoilor or reze rezen*e n*e ,ără ,ără a comro comromit mitee suravie*uirea !enera*iilor următoare) are tan!en*e cu economia) administra*ia ublică şi rivată) rotec*ia mediului înconurător) înconurător) sănătatea) educa*ia) educa*ia) a!ricultura) turismul) dezvoltarea interna*ională. Actori Actoriii de e scena scena olitic olitică) ă) econom economică ică şi socia socială lă trebui trebuiee să ia în consi consider derare are dezvoltarea durabilă în cadrul strate!iilor lor. 5estionarea riscurilor care lanează asura mediului înconurător) consultan*ă în domeniul ecolo!ic) cod etic şi deontolo!ie) audit social sau ecolo!ic şi evaluare) comunicare ,inanciară) !uvernare) consultan*ă entru o strate!ie durabilă... Pro,esioniştii în domeniu se înmul*esc şi se secializează) o,erta de ,ormare în domeniu creşte de la an la an şi se diversi,ică. Pro,esioniştii în domeniu se !ăsesc în marile întrerinderi) la baza creării de noi întrerinderi) în cabinetele de consultan*ă) societă*ile de evaluare) bănci) O56uri) or!aniza*ii interna*ionale) na*ionale şi re!ionale. Pro,esioniştii din domeniul dezvoltării durabile e,ectuează) în rimul rând) o muncă de rosectare e termen lun!. Pentru a ,ace acest lucru) înainte de a încee studiile în acest domeniu) studentul trebuie să de*ină dea cunoştin*e de economie) administra*ie) dret) in!inerie) amenaare a teritoriului... De aceea) ,ormările în dezvoltare durabilă sunt destinate ersoanelor care au ob*inut dea o dilomă de ,ormare ini*ială în domenii tradi*ionale şi) mai ales) celor care se situează la nivelul de masterand 7bac8$9:; şi este acest nivel. oncetul de Dezvoltare Durabilă rerezintă o nouă aradi!mă a Dezvoltării) concet romovat în cadrul on,erin*ei
aneiro în 1&&2 şi reiterat cu mai mare ,or*ă la >o(anesbur! duă 10 ani. oncetul marc(ează o sc(imbare maoră în abordarea roblemelor dezvoltării umanită*ii rin o*iunile de asi!urare a unui ec(ilibru dinamic între comonentele caitalului natural şi sistemele socio6economice. socio6economice. ?Dezvoltarea durabilă răsunde necesită*ilor !enera*iilor actuale ,ără a comromite abilitatea !enera*iilor viitoare de a răsunde roriilor necesită*i@ 1 7omisia
3
arametri 7creşterea oula*iei) imactul industrializării) e,ectele oluării) roduc*ia de 4
alimente şi tendin*ele de euizare a resurselor naturale;) su!erând concluzia că modelul de dezvoltare racticat în acea erioadă nu oate ,i sus*inut e termen lun!. Proble Problema matic ticaa raort raorturi urilor lor dintre dintre om şi mediul mediul natur natural al a intrat intrat în reocu reocuă ările rile comunită*ii interna*ionale înceând cu rima on,erin*ă a O= asura
care satis,ace nevoile !enera*iei actuale ,ără a comromite şansele viitoarelor !enera*ii de a6şi satis,ace roriile nevoi@. oncetul de dezvoltare durabilă rerezintă rezultatul unei abordări inte!rate a ,actorilor olitici şi decizionali) în care rotec*ia mediului şi creşterea economică e termen lun! sunt sunt considerate comlementare comlementare şi reciroc reciroc deendente. deendente. De la aces acestt unc unct) t) rob roble leme mele le com comle le-e -e ale ale dezv dezvol oltă tării rii dura durabi bile le au căă căăta tatt o dimensiune olitică !lobală) ,iind abordate la cel mai înalt nivel la on,erin*a aneiro 71&&2;) la %esiunea %ecială a Adună Adu nării rii 5enera 5enerale le O= şi adot adotare areaa Obiect Obiective ivelor lor o(an >o(annes nesbur bur!! 72002; 72002;.. %6au %6au contura conturat)t) ast,el ast,el)) ro!rame concrete de ac*iune la nivel !lobal şi local 7A!enda 21 'ocală; con,orm dictonului Hsă !ândim !lobal şi să ac*ionăm local@2. n cadrul acestui roces au ,ost adotate o seamă de conven*ii interna*ionale care stabilesc obli!a*ii recise din artea statelor şi termene stricte de imlementare rivind sc(imbările climatice) conservarea biodiversită*ii) rotearea ,ondului ,orestier şi zonelor umede) limitarea ,olosirii anumitor roduse c(imice) accesul la in,orma*ii rivind starea mediului şi altele) care conturează un sa*iu uridic interna*ional entru alicarea în ractică a recetelor dezvoltării dezvoltării durabile. %e recunoaşte) ast,el) că erra erra are o caacitate limitată de a satis,ace cererea crescândă de resurse naturale din artea sistemului socio6economic şi de a absorbi e,ectele distructive ale ,olosirii lor. %c(imbările climatice) ,enomenele de eroziune şi deşerti,icare) oluarea solului) aei şi aerului) reducerea sura,e*ei sistemelor ,orestiere troicale şi a zonelor umede) disari*ia sau ericlitarea e-isten*ei unui număr mare de secii de lante şi animale terestre sau acvatice) euizarea accelerată a resurselor naturale nere!enerabile au înceut să aibă e,ecte ne!ative) măsurabile) asura dezvoltării socio6economice socio6economice şi calită*ii vie*ii oamenilor în zone vaste ale lanetei. 2 /art( %ummit A!enda 21) (e =nited ations Pro!ramme
Declaratia de mediu si dezvoltare) a!.3
5
o, Action ,rom Rio) =nited ations) 1&&2 I
%ustenabilitatea ori dezvoltarea durabilă este un obiectiv central al oliticii =niunii /uroene. Prin inte!rarea în =niunea /uroeană) România adotă automat acest obiectiv. Aceasta nu înseamnă că =niunea /uroeană ne ,urnizează şi un Jilot automat entru dezvoltarea durabilăK. 5uvernul României) rin resursele uriaşe e care le !estionează) este sin!urul centru na*ional credibil al mana!ementului dezvoltării durabile a României. Dar misiunea în dezvoltarea durabilă oate ,i sus*inută cu instrumente concetuale adecvate şi e-istente la stadiul dellKarte 7Jstate o, t(e artK) în limba en!leză;) concete care *in seama de realitate) concete asimilate în acele universită*i care s 6au trans,ormat dea în veritabile comunită*i eistemice) asimilând aradi!ma ra*ionalită*ii instrumentale. n această aradi!mă) instrumentele sunt miloacele ra*ionale ,olosite entru atin!erea unei *inte restabilite. Aceste instrumente intelectuale sunt ,olosite în analizele) evaluările şi interretările e care se sriină deciziile olitice în roblematica dezvoltării economice culată cu salv!ardarea calită*ilor mediului înconurător din *ara noastră. oile instrumente intelectuale entru dezvoltarea durabilă la stadiul dellKarte constituie substan*a discursivă a caitolelor /colo!iei Lndustriale. A sune că dezvoltarea durabilă 7sustenabilitatea; este identi,icabilă cu o reocuare e-clusiv centrată e starea mediului înconurător) ori HrezervareaM mediului ambiant) înseamnă o simli,icare e-cesivă şi o sărăcire a concetului Jdezvoltării durabileK. n realitate) sustenabilitatea imlică obli!atoriu trei asecte 7numite şi Jrinciiile CrundtlandK;4 6 o c(estiune ambientală N 6 o c(estiune economică N 6 o c(estiune socială. Raortul Crundtland de,ineşte @dezvoltarea durabilă dret dezvoltarea care îmlineşte necesită*ile rezentului) ,ără a comromite caacitatea !enera*iilor viitoare de a îmlini roriile lor nevoi.@ Bormularea e-actă în limba en!leză este 4 @%ustainable develoment îs develoment t(at meets t(e needs o, t(e resent Eit(out comromisin! t(e abilit o, ,uture !enerations to meet t(eir oEn needs.@ 3 %ă observăm că în acord cu economistul britanic >o(n o(n RaEls 71&21I2002;. Dar) mai mult decât atât) comisia 3 Căltăre*u Andreea) /coturism şi dezvoltare durabilă) /ditura Prouniversitaria) Cucureşti) 200) a!.
6
$:
coordonată de 5ro Garlem Crundtland a de,init dezvoltarea durabilă dret o roblemă cu obiective multile) al cărei mana!ement cere să ,ie realizată o Jer,orman*ă trilăK 7Jt(e trile bottom lineK) sus e en!lezeşte;. Din de,ini*ia dezvoltării durabile ,ormulată rin Raortul Crundtland în 1&) reies următoarele asecte$4 a; introducerea sinta!mei dezvoltare durabilă în vocabularul uzual al ştiin*ei economice a rerezentat o necesitate obiectivă. o*iunea a ,ost c(emată şi imusă să servească) e lan teoretic) dret răsuns la criză economică şi ecolo!ică e care o arcur!e lumea la s,ârşit de secol şi înceut de nou mileniu. b; la nivelul unanimită*ii) în sondaul oiniei ublice) se a,lă ideea duă care dezvoltarea durabilă are o uternică încărcătură morală. %e leacă ) aici) de la remisa realistă că) e zestre e care o moşteneşte) ,iecare !enera*ie îşi construieşte viitorul. Din acest unct de vedere) este de datoria !enera*iei actuale) că ea să o,ere noilor şi viitorilor veni*i cel u*in aceleaşi şanse e care ea le6a moştenit. c; dezvoltarea durabilă va deveni tot mai mult o constantă a oliticilor economice şi sociale ale ,iecărui stat. d; dezvoltarea durabilă comortă un tratament di,erit că nivel) mod de abordare şi în*ele!ere) te(nolo!ie) resurse la care se oate ,ace ael şi şanse de reuşită. Alt,el sus) căăta sensuri şi semni,ica*ii di,erite în ,unc*ie de tim) sa*iu) zonă !eo!ra,ică etc. e; no*iunea de durabil trimite la durată) la un interval de tim îndelun!at. Procesul trebuie convertit sre o dezvoltare umană durabilă) orientată rioritar sre calitatea vie*ii şi a mediului. (iar dacă dezvoltarea durabilă este condusă duă rinciiile Crundtland) trebuie să observăm că în rimul rând rovocarea ambientală este ,actorul ce ,ocalizează modul de elaborare a strate!iilor de astăzi în or!anizarea industrială. n cartea noastră rounem un roiect românesc de or!anizare a răsunsului la rovocarea ambientală) un roiect de or!anizare a Harcurilor industriale entru dezvoltarea durabilăM) or!anizare ,acilitată de acele universită*i care s 6 au trans,ormat dea în comunită*i eistemice entru mana!ementul roiectelor în oua /conomie. %ub resiunea le!ilor şi a re!lementărilor na*ionale rivind încărcările mediului înconurător) a directivelor =niunii /uroene) a rati,icării rotocoalelor interna*ionale ambientale de arlamentele *ărilor ai căror diloma*i au ne!ociat acele acorduri) ori ur şi 4 Căltăre*u Andreea) /coturism şi dezvoltare durabilă) /ditura Prouniversitaria) Cucureşti) 200) a!.
7
$&
simlu în virtutea ocului cometitiv imus de concuren*ă) întrerinderile9or!aniza*iile sunt obli!ate acum) în toate ,elurile descrise) să *ină cont şi de valorile ambientale atunci când îşi redactează lanurile lor strate!ice. O ersectivă nouă asura rela*iilor dintre mediul ambiant) om şi industrie este adusă de /colo!ia Lndustrială) desre care se oate arecia) ,ără deriziune sau e-a!erare) că este ştiin*a dezvoltării durabile. n /colo!ia Lndustrială se trans!resează ,rontierele demersului tradi*ional al ra*ionamentului e,ectuat udecând strict în termenii reducerii oluării la sursele unctuale 7care ot ,i modelate în sa*iu ca un unct !eometric;) ac*ionându6se deci numai la Jcaătul *eviiK 7Jend o, ieK acesta este c(iar termenul consacrat în limba en!leză; sau la Hsursa de încărcare ambientalăM) într6o abordare strict S ecolo!istă T) indi,erentă la costurile economice şi condi*iile sociale. Dezvoltarea durabilă ori KsustenabilitateaK cere şi resectarea inte!rită*ii ecolo!ice a naturii şi a biodiversită*ii sale) alături de o considerare a e,icien*ei economice) recum şi de o măsurare a dimensiunii sociale ori a Udimensiunii comunită*iiU în dezvoltarea economiei. Atunci când mana!erii or!aniza*iilor economice antamează roblema !estionării încărcărilor ambientale associate roduselor9serviciilor e care le ,urnizează e ia*ă) ei trebuie să ia în considerare abordarea e ciclul de via*ă. Aten*ia nu trebuie ,ocalizată doar asura comozi*iei rodusului) eventual şi asura ,azei de rocesare) ci e întrea!a via*ă ,izică a rodusului) din amonte în aval) adică de la e-trac*ia materiilor rime şi ână la ,inalul de via*ă al rodusului. Abordarea e ciclul de via*ă entru mana!ementul ambiental al rodusului in,uzează ?resonsabilitate ecolo!icăM în economia de ia*ă. Persectiva e ciclul de via*ă a lumii arte,actelor industriale tinde să devină arte din cultura ostmodernă. Rerezentarea ontolo!ică asura unui rodus) din această ersectivă) oartă numele de Analiză e ciclul de via*ă 7A";) ,iind rerezentarea interac*iunii om I natură. Ale!eri 7J(oicesK; rin udecă*i de valoare se ,ac în toate ,azele e-ecutării corecte a unei Analize e ciclul de via*ă. Pentru a nu construi o distoie) este necesar să e-iste comatibilitate între ale!erile de valoare din toate ,azele Analizei e ciclul de via*ă. Această comatibilitate este asi!urată rin ,olosirea ersectivelor ar(etiale din eoria ulturală. unoaşterea metodolo!iei A" în!ăduie ac(izi*ionarea unor cometen*e rocedurale de ti UFnoE (oEU entru dezvoltarea durabilă. =n rodus industrial are asociat şi imactul ambiental descris în studiul A" al rodusului 7,ireşte) în condi*iile în care studiul nu a ,ost distorsionat rin malra-is;. Analiza e ciclul de via*ă al rodusului este instrumentală. 5ândirea arte,actelor industriale e ciclul de via*ă a devenit arte a ,elului în care
8
concetualizăm c(estiunile ambientale) şi calea e care abordăm !estionarea roblemelor ambientale. Analiza e ciclul de via*ă este arte dintr 6 un Eeltansc(auun! ost6modern. Analiza e ciclul de via*ă este situată la intersec*ia celor trei tiuri de cunoaştere umană 4 teoretică) te(nico6roductivă) şi ruden*ială. 'ectura ?Raortului dezvoltării umanită*iiM din anul 1&&) 66document o,icial al Pro!ramului a*iunilor =nite entru Dezvoltare 7P=D;) care6i clari,icarea şi continuarea temelor A!endei 2166) dezvăluie că o na*iune devine bo!ată numai când stăâneşte er,ect cele trei tiuri de cunoaştere. Lnstrumentele de analiză ambientală care incororează asecte ,oarte distincte ale cunoaşterii) aşa cum este Analiza ciclului de via*ă al roduselor) erceută de cercetătorii domeniului ca ,iind @,ascinantă şi so,isticată@) este institu*ionalizată în roiectul dezvoltării durabile. %trate!ia LPP adotă această cultură or!aniza*ională în arcurile industriale. 'a ora actuală) criză maoră este constituită de o deteriorare într6un roces continuu a stării sau S calită*ii T mediului înconurător :. De e-emlu) lani,icarea tradi*ională a dezvoltării arcurilor industriale imlică alocarea unor lar!i arcele de teren ocuat ini*ial de ecosisteme) sc(imbarea destina*iei terenurilor şi distru!erea ecosistemelor de e acele terenuri) investi*ii ublice entru construirea şi între*inerea unor in,rastructuri costisitoare) înlocuirea sorburilor naturale de dio-id de carbon cu industrii care emit !aze cu e,ect de seră) deversări de lic(ide reziduale şi mari cantită*i cumulate ale unor deşeuri solide eliminate de industrii) dar imosibil de reciclat) i!norarea a!resivă de către investitori atotuternici sau doar S ma,io*i locali T a siturilor ambientale cu valoare recrea*ională şi (edonică) erturbarea unor vaste arii de (abitat. aitolele /colo!iei Lndustriale roun căi de rezolvare e,ective entru stoarea acestei deteriorări) solu*ii ideolo!ice rimare) în sensul că sunt realmente nişte idei e,iciente) care ot să ,ie credibil înscrise e o listă de alternative a,late dincolo de H!lobalizareM) e care economistul >ose( %c(umeter 71361&:0;) 66care a redat la universită*ile din ernău*i şi Garvard66) o numea @distru!ere creativă@. n rinciiu) alternativele la @distru!erea creativă@ ot ,i alese ca enun*uri decizionale cu valoare adău!ată) într6o democra*ie articiativă reală) unde e-istă institu*ii normale 7universită*i) academii etc; care un asemenea liste cu variantele de solu*ii osibile la disozi*ia oamenilor olitici. Dar oate că în esen*a sa) ce nu aar*ine Jmitului ,atalistK al rela*iei om6natură) @/colo!ia Lndustrială@ este mai mult decât o simlă ştiin*ă. ăci) rin rinciiul ei ,undamental 4 HDin lea!ăn ână la mormântM 7HBrom t(e cradle to t(e !raveM;) adică din HbatisteriulM roduselor industriilor 7care nu mai sunt 5 istoreanu Puiu 7coordonator;) /coturism
şi turism rural) /ditura A.%./.) Cucureşti) 2003) a!. Q
9
Jroduse industrialeK în sens clasic;) şi ână la momentul lor HseulturalM Ideozitul ambiental) !roaa ecolo!ică) incineratorul) sau buclele de reciclare totală din arcurile industriale cu te(nolo!ie simbiotică66) @/colo!ia Lndustrială@ edi,ică o ar(itectură ontolo!ică a noilor arte,acte 6 roduse ce nu sunt detrimentale entru om ori entru ecosistemele lanetei. Aceste rerezentări ale Kontolo!iilor de arte,acteK din industrii şi servicii ot ,urniza în ultimă instan*ă ar!umentele şi vocabularul ideolo!ic rimar entru construirea redicatelor necesare suravie*uirii noastre ca secie alături de alte secii e-istente e un Pământ caracterizat) încă) rintr6un anumit !rad de biodiversitate ozitivă 7entru că e-istă şi o biodiversitate ne!ativă) adică o lume oulată cu GL" şi /bola;. Deci în ideolo!ia rimară se cer şanse nu doar entru om) ci şi entru biodiversitatea ozitivă a lumii. Lar într6o terminolo!ie strict ecolo!ică) se vorbeşte aici desre tranzi*ia de la aitalismul6r 7malt(usian;) la aitalismul6 7lo!istic;. Parcurile industriale entru dezvoltarea durabilă aar*in concetual aitalismului6) şi ele sunt o comonentă imortantă a strate!iei dezvoltării în oua /conomie. n !eneral) Uarcurile industrialeU rerezintă roiecte ale dezvoltării re!ionale realizate cu inten*ia atra!erii de activită*i industriale ori servicii caracterizate rintr6o valoare adău!ată mare) şi am ,olosit aici termenul cu semni,ica*ia lui ri!uroasă din economie. /colo!ia Lndustrială aduce o dimensiune nouă în dezvoltarea industriilor şi serviciilor) c(iar când acestea adau!ă valoare rin te(nolo!ie 4 Bezabilitatea te(nică trebuie să osede şi un Permis moral. Atunci când Uarcurile industrialeU sunt or!anizate e baza rinciiilor /colo!iei Lndustriale) ele se numesc ,ie Uarcuri industriale simbioticeU) ,ie Uarcuri industriale ecolo!iceU ) ,ie Uarcuri eco6 industrialeU) ,ie Keco6arcuriK Q. oi le denumim Jarcuri industriale entru dezvoltarea durabilăK. Duă lansarea listei de condi*ionări entru dezvoltarea durabilă) celebra A!enda 21) Uarcurile industrialeU nu ot căăta ,iin*ă concretă la ora actuală) într6o *ară realmente democrată) decât rin alocarea terenurilor de către comunită*ile locale) ori de către autorită*ile re!ionale 7ude*ene) în condi*iile României;) resectândându6se riorită*ile de e o listă de Kteme ambientaleK rezente e) 66,olosim mai întâi abrevierea ,recvent întâlnită în documente electronice şi e (ârtie consacrate dezvoltării durabile6) 'A 21) acronimul e-resiei J'ocal A!enda 21K) adică o UA!enda 21 localăU. %e ştie că ta-onomia unei A!ende 21 locale trebuie să ,ie or!anizată ast,el încât să curindă şi Uteme ambientaleU) ori subiectele de salv!ardare ale teritoriului. =na dintre aceste Uteme ambientaleU ce re,lectă erce*ia societală desre 6 istoreanu Puiu 7coordonator;) /coturism
şi turism rural) /ditura A.%./.) Cucureşti) 2003) a!. &2
10
Hcalitatea mediului ambientM se c(eamă U,olosirea terenuluiU. Deci în mod automat) un Uarc industrialU care ,oloseşte corect) Idin unctul de vedere al /colo!iei Lndustriale66) terenul e care l6a rimit este un Uarc industrial ecolo!icU.Punctul nostru de vedere nu este sin!ular. ăci rimul e-emlu de Ksimbioză industrialăK eviden*iat în teren) a,lat la alundbor!) e coasta marină daneză) este numit atât Uarc industrialU) cât şi Uarc eco6industrialU. alundbor! mai este citat în studii semnate de autori ,oarte di,eri*i) ca e-emli,icare entru concetele 4 @simbioză industrială localizată@) @coa!ulare industrială@ 7Kindustrial clusterK;) @comleindustrial ec(ilibrat din unct de vedere ambiental@) şi @ecosistem industrial localizat@) ori Jol de cometen*ă în /colo!ia LndustrialăK. oncetul de dezvoltare durabilă are ca remisă constatarea că civiliza*ia umană este un subsistem al ecos,erei) deendent de ,lu-urile de materie şi ener!ie din cadrul acesteia) de stabilitatea şi caacitatea ei de autore!lare. Politicile ublice care se elaborează e această bază) recum rezenta %trate!ie a*ională entru Dezvoltare Durabilă a României) urmăresc restabilirea şi men*inerea unui ec(ilibru ra*ional) e termen lun!) între dezvoltarea economică şi inte!ritatea mediului natural în ,orme în*elese şi accetate de societate. Pentru România) ca stat membru al =niunii /uroene) dezvoltarea durabilă nu este una dintre o*iunile osibile) ci sin!ura ersectivă ra*ională a devenirii na*ionale) având ca rezultat statornicirea unei noi aradi!me de dezvoltare rin con,luen*a ,actorilor economici) sociali şi de mediu.
11
CAPITOLUL 2 $ez"otarea durabiă în Ro%&nia
2.'. Pro"ocări ae dez"otării durabie
a orice roiect de anver!ură) dezvoltarea durabilă resuune o evolu*ie rocesuală realizabilă rin rezolvarea unor robleme. =nele sunt comune) aar*in rocesului dezvoltării în !eneral) altele sunt seci,ice. um dezvoltarea durabilă nu este decât o secven*ă a dezvoltării în !eneral) vom încerca o succintă trecere în revistă a roblemelor. ' - Con4tr&n!erea de%o!ra5ică
Bactorul oula*ie şi in,luen*a să asura dezvoltării în !eneral) a celei durabile) în secial) ot ,i analizate din multe uncte de vedere. Obiectivul reocuării noastre imune accentul asura numărului) structurii şi sănătă*ii oula*iei. %tructura oula*iei nu une mai u*ine robleme decât numărul ei. Lnteresează aici) în rimul rând) structura socio6ro,esională) !radul de instruire) calitatea oula*iei. Dacă dezvoltarea durabilă este con,runtată şi are de rezolvat o roblemă) aceasta se une în următorii termeni4 e-act acolo unde creşterea economică trebuie să câşti!e) atât cantitativ cât şi calitativ) adică în re!iunile mai u*in dezvoltate) e-act acolo nivelul de educa*ie al oula*iei su,eră. n al doilea rând) rezintă imortan*ă) din unct de vedere al dezvoltării durabile) ) rearti*ia oula*iei în creştere e cele 2 mari zone4 urban şi rural. %e ştie că o caracteristică a creşterii economice clasice a ,ost e-odul masiv al oula*iei de la sat sre oraş) e-od care şi6a avut lo!ica lui) le!ată de îmreurări cum ar ,i4 6 accelerarea industrializării) cu toate avantaele ce decur! de aici e linia locurilor de muncă) serviciilor ie,tine) abundente şi de calitateN 6 de,avorizarea zonelor rurale sub raortul investi*iilor ublice şi rivate dar şi în lan social) cultural) civic) de unde o ,or*a şi reac*ie de resin!ere a satului) asimilat cu mizeria şi incultură. Pentru oraş) suraoularea a condus la aari*ia unor ,enomene ne!ative în lanul4 6 ocuării ,or*ei de muncă 7şoma masiv;N 6 locuin*elorN 6 serviciilor urbaneN
12
6 aari*ia unor eri,erii) insule ale mizeriei) sărăciei şi romiscuită*ii) contrastante s,idător cu centrele oulenteN 6 delicven*a) violen*a) rostitu*ie) dro!uri etcN 6 di,icultă*ilor de arovizionare cu alimente) ener!ie) aă etcN 6 di,icultă*ilor administrative. Pentru satul deoulat) roblemele nu au lisit şi nu lisesc. Poula*ia rămasă) trebuie să ,acă ,a*ă unei sarcini colosale) de (rănire a între!ii colectivită*ii. Aceasta înseamnă o a!ricultură intensă) de mare randament) realizabilă rin miloace cunoscute4 mecanizare) c(imizare) iri!are etc. A!ricultura intensivă an!aează) la rândul ei) consumuri mari de ener!ie) de!radarea unor terenuri) euizarea unor resurse) oluare cu insecticide) esticide etc. De aici şi întrebările cărora dezvoltarea durabilă trebuie să dea răsuns4 mi!rarea oula*iei dinsre sat sre oraş oate continuaV Dacă da) ână când şi în ce condi*iiV are sunt ,actorii imlica*i care in,luen*ează raortul otim oula*ie urbană9oula*ie rurală şi unde se situează ra!ul critic al acestei roor*iiV Revolu*ia verde) industriile curate) ro!rame de dezvoltare în care dimensiunea economică trebuie corelată cu cea socială) olitică) culturală şi) nu în ultimul rând ecolo!ică) ar a ,i răsunsurile la această roblemă. Dezvoltarea durabilă este cea care ,ace din calitatea vie*ii oamenilor obiectivul surem. u se oate concee şi nu se oate vorbi desre calitatea vie*ii în a,ara sănătă*ii. n rocesul dezvoltării) sănătatea oamenilor aare în dublă iostază4 de condi*ie dar şi de obiectiv al ei. 2 ( Con4tr&n!erea te6nică
ntrebarea la care dezvoltarea durabilă trebuie) aici) să răsundă este următoarea4 are este nivelul ma-im osibil al roduc*iei ce se oate realiza) în condi*iile date ale ro!resului te(nic) ,ară a a,ecta ec(ilibrul mediuluiV ntrebarea este le!itimă în condi*iile în care ştim că dezvoltarea imlică creştere economică) deci) mărirea roduc*iei. reşterea dimensiunilor roduc*iei) din ăcate) creează oluare. aacitatea de absorb*ie de către mediu a oluării este) e de altă arte) limitată) de unde şi reocuarea de a !ăsi o linie de ec(ilibru între aceste mărimi. oncluzia de ma-imă imortan*ă entru olitica dezvoltării durabile este că4 1; nivelul ma-im al roduc*iei ce se oate realiza ,ără modi,icarea calită*ii mediului) se a,lă în rela*ie 4
13
W
direct roor*ională cu caacitatea de absorb*ie a mediului) a instala*iilor antioluante de a re*ine emisiile oluante) caitalul investit în instala*ii antioluante şi volumul sau sura,a*a de disersie a oluan*ilorN
W
invers roor*ională cu emisiile oluante care) la rândul lor) deind de nivelul roduc*iei şi cel al consumului.
2; în re!iunile dezvoltate) volumul mare al roduc*iei şi consumului ca şi caacitatea de absorb*ie a unui mediu dea oluat) ot coborî nivelul roduc*iei ma-ime ce se oate realiza cu men*inerea ec(ilibrului ecolo!ic. 3; ro!resul te(nic este ,actorul c(eie în men*inerea unei rate accetabile a dezvoltării economice cu men*inerea calită*ii mediului ambiant) ceea ce usti,ică imortan*a mare a investi*iilor antioluante în cadrul oliticilor de dezvoltare care au în vedere men*inerea şi c(iar re,acerea mediului. $; stabilirea unctului de ec(ilibru este deendentă de ,actori imortan*i recum4 structura economiei) a roduc*iei) vec(imea caitalului roductiv) !radul de oluare al mediului etc. :; men*inerea stării de ec(ilibru şi asi!urarea unei roduc*ii ma-ime cu men*inerea ec(ilibrului ecolo!ic) resuun interven*ia autorită*ilor ublice rin olitici de dezvoltare care să ,ie armonizate cu oliticile de rotec*ie a mediului. # ( /c6itate 7i co%*en4are intra 7i inter- !eneraţii
De,ini*ia dezvoltării durabile induce ideea ca realizarea ei devine ,ezabilă doar în condi*iile în care între !enera*ii şi în interiorul aceleeasi !enera*ii se mani,estă un sirit asociativ) de toleran*ă) asociativitate şi !riă recirocăN unul în virturea căruia binele şi bunăstarea unuia nu trebuie) în nici un ,el) să a,ecteze ,ericire altuia. , ( /cono%ia %ediuui
/conomia mediului rerezintă o rovocare entru teoria dezvoltării durabile în măsura în care ea încearcă) rintre altele şi tentativă de a umaniza şi a ecolo!iza economia. 0 - Re4ur4ee $ez"otării $urabie
/sen*a dezvoltării durabile a societă*ii umane este dată de modul de !estionare) actuală şi viitoare) a resurselor sale naturale) ener!etice) materiale şi in,orma*ionale) în raort cu obiectivele creşterii economice şi asi!urarea unei calită*i din ce în ce mai bune a vie*ii şi a mediului. Dezvoltarea economică este realizată nu numai entru satis,acerea nevoilor materiale de bază) ci şi entru a ,urniza resursele de îmbunătă*ire a calită*ii vie*ii în direc*ii ca sănătatea) educa*ia şi un mediu bun.
!enerează roduse oluante şi deteriorări ale mediului. Dar) în acelaşi tim e-istă multe căi rin care anumite tiuri de activitate economică ot rotea sau îmbunătă*i mediul înconurător. Acestea includ măsurile de e,icientizare a utilizării resurselor naturale) ener!iei) materialelor) in,orma*iilor) te(nolo!ii şi te(nici îmbunătă*ite de mana!ement) o mai bună roiectare şi marFetin! entru roduse) minimizarea deteriorărilor roduse mediului 7te(nolo!ii neoluante) te(nolo!ii mici consumatoare de materiale şi ener!ie) te(nolo!ii de valori,icare a deşeurilor) biote(nolo!ii etc.;) ractici a!ricole rietenoase entru mediu) o mai bună utilizare a ământului şi construc*iilor) e,icien*a îmbunătă*ită a transorturilor etc. =na din rovocările maore ale dezvoltării durabile este de a !ăsi căi de încuraare a activită*ilor economice rietenoase entru mediul înconurător şi de a descuraa activită*ile care rovoacă deteriorări ale mediului 7oluarea aerului) aelor şi solului) resectiv subsolului;. n ceea ce riveşte resursele naturale şi ener!etice) activită*ile se des,ăşoară e 2 direc*ii rinciale4 utilizarea ra*ională a resurselor naturale rin te(nolo!ii de relucrare economică 7reducerea şi reciclarea deşeurilor;) resectiv reducerea consumului şi ,olosirea unor surse neconven*ionale de ener!ie. n rezent) aceentul se une e utilizarea ra*ională a resurselor naturale şi ener!etice) devenit ast,el un imerativ al rezentului. Alături de acestea) resursele materiale şi in,orma*ionale comletează ansamblul resurselor dezvoltării durabile. 8 - Princi*ii 7i criterii ae dez"otării durabie
=n rinciiu de sustenabilitate este un rinciiu avut în vedere la ,undamentarea mana!ementului strate!ic şi inte!rat al dezvoltării durabile. =n criteriu de sustenabilitate resuune că) la nivel minim) !enera*iile viitoare ar utea să trăiască mai rău decât !enera*iile actuale. riteriul sustenabilită*ii cere îndelinirea condi*iilor necesare entru un acces e!al la baza de resurse de către ,iecare dintre !enera*iile viitoare. riteriile ,undamentale ale dezvoltării durabile) stabilite de omisia omunită*ii /uroene încă din anul 1&&3) sunt următoarele N 6 men*inerea în totalitate a calită*ii vie*ii4 6 men*inerea unui acees continuu la resursele naturaleN 6 evitarea deteriorărilor ermanente asura mediului înconurătorN
15
16
bene,icii mar!inale la ăr*ile ter*e ,ără ca acestea să lătească 7 cercetare6dezvoltare) rotec*ia mediului) educa*ie) dezvoltare re!ională) întrerinderi mici şi milocii etc;N 6 Particiarea ublică resuune accesul nerestric*ionat la in,orma*ia rivind mediul şi resursele sale) dretul ublicului de a lua decizii în domeniul mediului şi a resurselor sale şi de a lua în considerare consecin*ele acestora) dretul de acunoaste din tim osibilele riscuri de mediu şi asura resurselorN 6 Princiiul bunei !uvernări revede ca autorită*ile şi institu*iile statului să6şi des,ăşoare activitatea transarent) e,icient şi onest) în condi*iile revederii şi enalizării oluării şi ale romovării rotec*iei mediuluiN 6 Parteneriatele ublic6rivat şi rivat6ublic se bazează e cooerarea directă) inter şi intrainstitutionala) între ăr*ile interesate 7staFe(olders; rerezentate de autorită*ile şi institu*iile ublice) O5) !ruuri şi ,irme industriale) re*ele şi oameni de a,aceri) care îmreună ot ob*ine o valoare adău!ată suerioară entru sustenabilitatea creşterii economice la niveluri macro şi microeconomic N 6 ooerarea între state include resonsabilită*i comune) dar di,eren*iate) în ,unc*ie de nivelul de dezvoltare al *ărilorN se ot alica o serie de abordări di,eren*iate în ceea ce riveşte obli!a*iile economico6,inanciare entru rotec*ia mediului la nivel local) re!ional şi interna*ional) *ările dezvoltate recunoscând ,atul că le revine o resonsabilitate mai mare) inclusiv în ceea ce riveşte acordarea de asisten*ă *ărilor în curs de dezvoltare sau cu economie de ia*ă eme!enta. Princiiile şi abordările criteriale ale mana!ementului strate!ic al dezvoltării economice durabile a României sunt în delin consens cu siritul şi recomandările Declara*iei de la Rio) A!endei 21) Declara*iei
Pilonul economic al dezvoltării durabile a României) căruia i se adau!ă în mod comlementar şi indeendent cel social) ambiental şi cultural) are câteva obiective şi riorită*i. =n rim obiectiv economic ,undamental este creşterea ermanentă a PLC cu un ritm mediu anual de creştere în erioada 2006202: de cel u*in Q):X. Această creştere resuune un e,ort investi*ional sus*inut) cu e,icien*ă ridicată) o dinamică înaltă a roductivită*ii totale a ,actorilor de roduc*ie) dar mai ales satis,acerea criteriului ecoe,icientei de a ?realiza mai mult cu mai u*inM consum de resurse naturale) materiale) ener!etice şi umane. 17
n cursa de diminuare a decalaelor economice şi sociale dintre România şi *ările dezvoltate) mana!ementul strate!ic la nivelurile macro şi micro va ,i nevoit să monitorizeze şi evalueze strate!ii şi substrate!ii ale creşterii economice durabile care să includă ,actorul ecolo!ic) într6un roces de creştere9decrestere di,eren*iată
a sectoarelor economice) a
ramurilor) subramurilor şi !ruelor de roduse şi servicii) în concordan*ă cu evolu*ia arametrilor cererii viitoare interne şi e-terne) de bunuri şi servicii. n această idee) trebuie avută în vedere alinierea la le!isla*ia şi standardele =/ şi resectarea lor ulterioară. o(annesbur! 7setembrie 2002;. Pu*ine state îşi ermit să nu aibă o strate!ie a dezvoltării economice durabile ca reer entru ,undamentarea unor decizii e,iciente e termen lun!. a urmare a creşterii imortan*ei şi acutizării roblemelor dezvoltării durabile) în anul 2000 a ,ost adotată la Briiber!( 7%uedia; declara*ia rivind romovarea Ytiin*ei sustenabilită*ii 7%tatement on %ustainabilit %cience; care îşi roune să îmbunătă*ească substan*ial interac*iunile dintre natura şi societate) *inând seama că în ultimile decenii) direc*ia de dezvoltare a omenirii nu este sustenabila) recum şi de necesitatea reconcilierii scourilor evolu*iei sociale cu limitele ecolo!ice ale lanetei e termen lun!) acordându6se o aten*ie deosebită modului în care sc(imbările de mediu se reercutează asura societă*ii. : - Sc6i%bări i%*u4e de dez"otarea durabiă
oncetul de durabilitate) resuune sc(imbări drastice în mai toate domeniile vie*ii. u doar obiceiurile consumatorilor trebuie sc(imbate) lucru care este) cu si!uran*ă) destul de !reu în sine) ci) mai mult) trebuie sc(imbată conce*ia oamenilor desre economie) societate şi olitică. 18
Durabilitatea este simlă şi comlicată în acelaşi tim. e e !reu să ne înc(iuim o societate cu adevărat durabilă. Pentru că ractic) totul ar trebuie să se sc(imbe) şi nu în ultimul rând) noi înşine. n ceea ce riveşte domeniul economic) trebuie introduse noi ,orme de administrare) care să *ină mai mult cont de ,actorul natură ca ,actor de roduc*ie. Aici nu va aărea însă doar întrebarea cum se oate transune acest lucru în cazurile sin!ulare 6 rin re!lementări olitico6administrative şi9sau economice 6 vor aărea însă şi disute re,eritoare la cât de mare oate ,i caacitatea de aclimatizare a economiei e o ia*ă !lobală care oerează descentralizat) dacă nu se stabilesc la nivel interna*ional aşii e calea unei dezvoltări durabile 6 aceşti aşi utând ,i c(iar nerealizabili. n domeniul social se imun revendicări cu totul noi în ceea ce riveşte rinciiul şi ractica ec(ită*ii în distribu*ie 6 iar acest lucru) din trei motive4 *inând cont de ,atul că acest concet de dezvoltare durabilă rovine din discursul de olitică a dezvoltării) este a,ectată în rimul rând distribu*ia şanselor de dezvoltare în cadrul comle-ului roblematic nord6sud. n al doilea rând este vorba desre cât de bine va ,i tolerată în cadrul societă*ii o modernizare ecolo!ică) care nu va aduce cu sine doar noi şanse) ci şi cu multe noi robleme. um se oate !aranta ,atul că osibilită*ile de via*ă) de lucru şi de consum vor ,i distribuite cât de cât corectV elor două robleme de mai sus li se mai adau!ă una) şi anume @ec(itatea distributivă inter6!enerativă@. Lnteresele !enera*iilor viitoare trebuie avute în vedere în cadrul distribu*iei de astăzi a şanselor) ceea ce înseamnă că societatea trebuie să *ină cont de ,atul că rezentul nu este altceva decât trecutul viitorului nostru) asura ale cărui şanse decidem acum. Această roblemă e-trem de imortantă vizează disonibilitatea societă*ii) a economiei şi a ,iecăruia dintre noi) de a acceta aceste sc(imbări în comortamentul nostru de roduc*ie şi consum) ba c(iar şi în stilul nostru de via*ă. ele mai imortante sc(imbări trebuie să se etreacă însă în domeniul olitic. ncă de la ,ormularea obiectivelor entru o dezvoltare durabilă) sistemul olitic actual) ro!ramat e termen scurt) în ,unc*ie de succesul reurtat la ale!eri şi orientat în vederea creşterea nivelului de trăi din simlul motiv entru a6şi asi!ura uterea) este în mod cert surasolicitat. ransunerea acestor obiective dovedeşte necesitatea sorită de sc(imbare a oliticului) entru că noile orientări valorice şi stilurile de via*ă emer!ente nu ot ,i re!lementate nici la nivel olitic) nici la nivel administrativ) el neutând ,i roli,erate decât la nivel comunicativ. De aceea) în dezbaterea rivind imlementarea concetului de @dezvoltare
19
durabilă@ s6a auns la un consens asura ,atului că o articiare sorită a cetă*enilor constituie remisa necesară entru succesul acestei idei. Asta înseamnă că) atât în ceea ce riveşte ,ormularea obiectivelor) cât şi transunerea acestora) este nevoie de o cu totul nouă @cultură a dialo!ului@) care resuune disonibilitatea resonsabililor de la nivelul oliticii şi societă*ii) de a elabora *elurile) recum şi aşii întru imlementare) la comun cu ersoane) !ruări şi asocia*ii an!aate. Politica durabilită*ii ne cere tuturor să ne !ândim ,ără e!oism ce am utea realiza dacă interesele noastre ersonale ar coincide întru totul cu interesele comunită*ii. Ldeea durabilită*ii ne conduce ast,el) într6un salt calitativ) sre articiare civilă şi) ână la urmă) la o modernizare a democra*iei. Pentru că aici nu mai este vorba numai de articiarea la ac*iuni ini*iate la nivel olitic sau administrativ) ci de o articiare conştientă) resonsabilă) de o @cons,ătuire asura roblemelor comune@ 7Aristotel;) asura misiunii de or!anizare a oliticii. Asta înseamnă că actorii socio6olitici trebuie să îşi asume o resonsabilitate deosebită în ceea ce riveşte imunerea olitică a durabilită*ii) ,at care atra!e duă sine consecin*e structurale) institu*ionale şi ,inanciare. 2.2. $ez"otarea durabiă econo%ică în Ro%&nia
Pentru realizarea unei dezvoltări durabile a economiei româneşti se imune realizarea unui comer* economic durabil 7,air trade;) unei a!riculturi durabile) consum şi utilizare de ener!ie re!enerabilă durabile şi turism durabil şi sustenabil. %e orneşte de la remisa că realizarea unei dezvoltări accelerate e termen mediu şi lun! în toate cele trei comonente esen*iale 7economică) socială şi de mediu; nu este doar una dintre o*iunile osibile) ci rerezintă condi*ia esen*ială entru reducerea tretată) într6un orizont de tim cât mai scurt osibil) a decalaelor care seară încă România de nivelul mediu al =/ în rivin*a calită*ii vie*ii şi entru asi!urarea unei coeziuni reale) atât la nivel na*ional) cât şi în cadrul mai lar! al =niunii /uroene. /volu*ia economică a României din ultimii ani) cu o rată medie anuală de creştere medie a rodusului intern brut de este QX ) ,a*ă de un ritm de sub 2X în =/62:) demonstrează că realizarea acestui obiectiv este osibilă. Lntrarea e Pia*a =nică a =niunii /uroene) îmbunătă*irea mediului de a,aceri şi a cadrului concuren*ial) consolidarea 8 Albu '.) Dobrescu /.) Dezvoltarea durabila in Romania) /ditura
20
/-ert) Cucureşti) 200) a!. 3$
sectorului rivat) creşterea ratei şi calită*ii investi*iilor sunt ,actori încuraatori) care ,avorizează continuarea acestui roces. n condi*iile e-tinderii liberei circula*ii de bunuri şi servicii şi a e,ectelor !lobalizării) cometitivitatea şi eco6e,icien*a vor rerezenta ,actori determinan*i ai sustenabilită*ii creşterii economice. Asi!urarea er,orman*ei e termen mediu şi lun! a economiei româneşti imune) rin urmare) adotarea de instrumente e,iciente de olitică economică) care să ermită !estionarea şi valori,icarea substan*ial îmbunătă*ită a oten*ialului e-istent în anumite domenii6c(eie) care determină dezvoltarea durabilă într6un cadru concuren*ial. Princialele obiective e termen mediu) stabilite în domeniul economic rin documentele ro!ramatice na*ionale) în con,ormitate cu *intele revăzute în %trate!ia 'isabona revizuită) în 'iniile Directoare 5enerale de Politică /conomică şi în Pactul de %tabilitate şi reştere al =niunii /uroene) sunt4 W
W
mbunătă*irea redictibilită*ii şi er,orman*elor oliticii ,iscale) inclusiv atra!erea şi utilizarea e,icientă a ,ondurilor euroene nerambursabileN
W
ontinuarea şi adâncirea re,ormelor structurale şi ,urnizarea de servicii îmbunătă*ite de sănătate) educa*ie) ,ormare ro,esională) cercetare şi dezvoltare) recum şi continuarea re,ormelor necesare entru a sori nivelul de resonsabilizare şi de e,icien*ăN
W
Asi!urarea sustenabilită*ii ,inan*elor ublice e termen lun!N
W
mbunătă*irea mediului de a,aceri) romovarea culturii antrerenoriale) creşterea ,le-ibilită*ii şi articiării e ia*a muncii şi o dezvoltare re!ională armonioasăN
W
Re,orma administra*iei ublice.
O condi*ie esen*ială entru îndelinirea obiectivelor dezvoltării durabile este imlementarea unei combina*ii adecvate de olitici macroeconomice coerente) rin care să se asi!ure sustenabilitatea resurselor materiale şi ener!etice ,olosite entru creşterea economică) ,inan*area investi*iilor strict necesare entru modernizarea şi creşterea cometitivită*ii sectoarelor roductive şi de servicii) recum şi a in,rastructurilor) cali,icarea şi er,ec*ionarea continuă a ,or*ei de muncă în acord cu cerin*ele ro!resului te(nic şi te(nolo!ic. Din analiza evolu*iei economice a României în ultimii 1 ani rezultă că în acest sco se imune) de asemenea) solu*ionarea unor robleme de imortan*ă rinciială4
21
W
mbinarea otimă a ini*iativei rivate cu o ra*ională interven*ie ublică e baza unor olitici ,le-ibile de corectare a dis,unc*ionalită*ilor mecanismelor de ia*ă. Lnterven*ia statului în economie trebuie să vizeze numai domeniile în care se dovedeşte că ia*a ar solu*iona roblemele e-istente cu risiă de resurse sau într6un tim mai îndelun!at) ornind de la investi!a*ii şi evaluări realabile realizate în mod imar*ial) indeendent şi transarent.
W
mbunătă*irea semni,icativă a structurii şi atribu*iilor institu*iilor ublice centrale) re!ionale şi locale) de,inirea mai recisă a resonsabilită*ilor şi modului de conlucrare entru a ermite o evaluare corectă a er,orman*elor ob*inute şi identi,icarea domeniilor în care se imun măsuri entru creşterea e,icien*ei actului administrativ la toate nivelurile.
W
Accelerarea descentralizării con,orm rinciiului subsidiarită*ii) concomitent cu măsuri entru creşterea caacită*ii administrative şi a cometen*elor decizionale.
W
=rmărirea sistematică a obiectivului coeziunii sociale ca remisă a dezvoltării durabile şi re6e-aminarea eriodică) din această ersectivă) a oliticilor salariale) ,iscale şi sociale.
Bară a se substitui ro!ramelor e-istente de dezvoltare a României) rezenta %trate!ie roune o viziune ,ocalizată e atin!erea unor obiective e termen lun!) care transced orizonturile curente de re,erin*ă şi ciclurile electorale) rin risma criteriilor de sustenabilitate stiulate în Directivele =niunii /uroene şi a tendin*elor rinciale care se conturează e lan mondial. n ceea ce riveşte asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a consumurilor energetice şi materiale bazată e evaluarea realistă a caacită*ii de suort a caitalului
natural) intensitatea ener!etică rimară şi cea ,inală sunt) în România) de este trei ori mai ridicate decât nivelurile medii actuale din =/. De aici decur!e constatarea că e-istă un oten*ial imortant entru reducerea consumului de ener!ie) rinciala sursă ,iind creşterea e,icien*ei ener!etice în sectoarele roductive de bunuri şi servicii) şi diminuarea ierderilor considerabile de ener!ie în sectorul reziden*ial. Potrivit ro!ramelor na*ionale în domeniul e,icien*ei ener!etice) se ro!nozează că intensitatea ener!iei rimare se va utea reduce în anul 2013) ,a*ă de 200Q) cu este o treime) de la 0)::: la 0)3 tone ec(ivalent etrol 7*e; entru !enerarea unei valori de 1.000 euro în PLC) e-rimată în re*uri constante şi euro 2000) iar ână în 2020 cu încă 2362$X 70)2Q *e;) aun!ând la nivelul mediu al =/ din 200Q. 22
n aceste condi*ii) creşterile medii anuale ale PLC estimate entru erioada 20106 2020 se ot realiza rin decularea creşterii economice de consumul de ener!ie rimară. Pentru asi!urarea sustenabilită*ii consumului total de resurse materiale în raort cu !estionarea resonsabilă a caitalului natural se imune ca o reocuare rioritară ameliorarea semni,icativă a roductivită*ii resurselor. /ste de revăzut că şi le!isla*ia rimară şi secundară a =/ în materie să evolueze în direc*ia stabilirii unor obiective mai ambi*ioase şi a unor re!lementări mai e-i!ente) în con,ormitate cu A!enda 'isabona reînnoită. Din analiza evolu*iei din ultimii ani a industriei relucrătoare din România a rezultat) de e-emlu) că în sectoarele ener!o6 şi material6intensive 7metalur!ie) relucrarea *i*eiului) substan*e şi roduse c(imice) materiale de construc*ie;) care) în lus) sunt oluante şi rerezintă 2:X din totalul roduc*iei) se constată tendin*a de reducere a roductivită*ii resurselor ca urmare a creşterii consumului intermediar. omarativ cu anul 2000) în 2012 consumul total de resurse în industria metalur!ică a crescut cu este $X) în tim ce valoarea adău!ată s6a redus cu 2)QX. n industria de relucrare a *i*eiului) la o creştere cu 12)$X a valorii adău!ate) consumul de resurse s6a maorat cu este :0X. n anul 2012) roductivitatea resurselor totale consumate în metalur!ie a ,ost de numai 0)1) iar în relucrarea *i*eiului 0)3$) ,a*ă de 0):: e ansamblul industriei relucrătoare. /-emle similare ot ,i ,urnizate şi în rivin*a roductivită*ii resurselor din a!ricultură şi silvicultură. Yi în acest caz) se observă că e-istă un oten*ial însemnat entru îmbunătă*irea substan*ială a situa*iei) într6un termen rezonabil de tim) rin romovarea unor olitici care să stimuleze modernizarea te(nolo!ică şi creşterea onderii roduselor cu relucrare avansată) atât entru e-ort cât şi entru consumul intern. Per,ectarea) într6o rimă etaă) a unor acorduri voluntare cu asocia*iile atronale 7aşa cum se rocedează dea în unele *ări ale =/; şi adotarea ulterioară a unor re!lementări entru trans,erul unei ăr*i din imozitul e ,or*a de muncă sre imozitarea consumului de resurse materiale şi ener!etice ar stimula oeratorii economici să ac*ioneze entru creşterea roductivită*ii resurselor) ceea ce va avea) în ,inal) un imact ,avorabil asura costurilor şi cometitivită*ii şi asura sustenabilită*ii consumului de resurse. Având în vedere creşterea considerabilă în viitor a onderii imorturilor de resurse rimare de ener!ie şi materii rime) este necesară elaborarea unei strate!ii seciale atât entru diversi,icarea surselor de arovizionare) cât şi entru securizarea acestora rin acorduri de lun!ă durată. n analiza modernizării treptate a macrostructurii economiei entru a coresunde cerin*elor sociale şi de mediu) se observă că creşterea onderii serviciilor în ,ormarea PLC de 23
la $)X în 200Q la circa ::X în 2013 şi Q06Q:X în 2020 7aroae de nivelul mediu actual din =/; şi a calită*ii acestora vă determina şi sorirea e,icien*ei economice şi a cometitivită*ii în celelalte sectoare economice) cu e,ecte sociale bene,ice asura mobilită*ii verticale a ,or*ei de muncă şi a nivelului de cali,icare şi remunerare. Dezvoltarea serviciilor de cercetare) consultan*ă) e-ertiză) in,ormatică) a celor ,inanciare şi de er,ec*ionare mana!erială va contribui direct la creşterea roductivită*ii resurselor totale consumate e ansamblul economiei) având în vedere că în sectorul serviciilor raortul dintre valoarea adău!ată brută şi consumul intermediar este net suerior celui din a!ricultură) industrie şi construc*ii. Austarea structurilor intersectoriale va avea loc) în secial) rin stimularea dezvoltării rioritare a substructurilor care realizează valoare adău!ată mare cu un consum mai redus de resurse) cu accent e ,olosirea resurselor re!enerabile sau reciclabile. n industrie) se va une accentul e dotarea cu te(nolo!ii de comle-itate medie şi înaltă şi e dezvoltarea şi introducerea în roduc*ia rorie a unor asemenea te(nolo!ii cu e,ect imortant de antrenare şi care ot avea o contribu*ie substan*ială la creşterea volumului şi e,icien*ei e-orturilor. /co6e,icien*a şi ,olosirea celor mai bune te(nolo!ii disonibile vor deveni) într6o măsură crescândă) criterii esen*iale în deciziile investi*ionale) nu numai în domeniul ac(izi*iilor ublice) ci şi în alte s,ere ale activită*ii economice. %c(imbările cele mai ro,unde se vor roduce în mediul rural rin înlocuirea în mare măsură) e arcursul vie*ii unei sin!ure !enera*ii) a structurilor ar(aice) a racticilor de roduc*ie în a!ricultură şi a în,ă*işării satului românesc) în condi*iile ăstrării identită*ii locale şi culturale seci,ice. Dezvoltarea roduc*iei a!ro6alimentare or!anice) antrenarea comunită*ilor locale în activită*i de ecolo!izare şi conservare a mediului natural) cointeresarea lor directă în rotearea monumentelor şi siturilor cu valoare istorică sau de atrimoniu cultural) asi!urarea accesului la serviciile comunale şi sociale de bază) reducerea şi eliminarea sărăciei) îmbunătă*irea comunica*iilor şi a rela*iilor de ia*ă vor contribui la estomarea tretată a discrean*elor în rivin*a calită*ii vie*ii între sat şi oraş. +inând seama de cerin*ele de dezvoltare în ro,il re!ional) de necesitatea unei absorb*ii otime a ,ondurilor cu co,inan*are comunitară şi de nevoia de a atra!e investi*ii sulimentare) mai ales entru modernizarea in,rastructurii edilitare) de transort şi de sus*inere a a!riculturii) se imune un e,ort sorit entru constituirea şi actualizarea ermanentă a unui orto,oliu de roiecte viabile) înso*ite de analize de re,ezabilitate ro,esional alcătuite) care să întrunească sriinul activ al tuturor ,actorilor de decizie şi al comunită*ilor locale. 24
De asemenea) remarcam că nivelul productivităţii muncii e ansamblul economiei 7PLC e ersoană ocuată; cât şi la nivel sectorial sau de întrerindere 7valoare adău!ată brută e salariat; este încă mult in,erior în România comarativ cu nivelul mediu al =/. ivelul relativ scăzut al salariilor din România) în secial al celor mici) se e-lică în arte rin acest decala de roductivitate care se re,lectă) aro-imativ în acelaşi raort) în calitatea locurilor de muncă şi volumul veniturilor disozabile. Reînnoirea lentă a bazei te(nolo!ice) calitatea in,erioară a in,rastructurilor) sub,inan*area cronică) contribu*ia slabă a activită*ilor rorii de cercetare6dezvoltare6inovare) er,orman*ele scăzute ale roduselor şi serviciilor o,erite e ia*ă) caacitatea insu,icientă de adatare la cerin*ele ie*ei !lobalizate au ,ost rincialele cauze care au in,luen*at ne!ativ atât roductivitatea muncii) cât şi randamentul ,olosirii resurselor. Deşi în ultimii ani ritmul de creştere al roductivită*ii muncii în România) mai ales în industriile rocesatoare şi în construc*ii) a ,ost mai mare decât media =/) di,eren*a rămâne ,oarte ridicată. ntrucât roductivitatea resurselor materiale 7randamentul utilizării; şi roductivitatea muncii sunt determinan*ii rinciali ai e,icien*ei şi cometitivită*ii şi) imlicit) ai sustenabilită*ii dezvoltării economice şi sociale) se imun e,orturi considerabile) investi*ionale şi de mana!ement) entru remedierea situa*iei şi alinierea la standardele curente ale =niunii /uroene. aracterul de ur!en*ă al acestor măsuri este us în eviden*ă şi de evolu*iile demo!ra,ice ne,avorabile) cu tendin*e de a!ravare în cazul României. n acelaşi tim) este necesară îmbunătă*irea ratei de ocuare a ,or*ei de muncă oten*ial active care) în erioada 20026200Q) a ,ost în România de :)&X) comarativ cu media =/ de Q3)1X) în aceeaşi erioadă. Prin oliticile de creştere a investi*iilor în caitalul uman) se estimează o rată de ocuare a oula*iei între 1: şi Q$ ani de este Q2X) în 2013) cu tendin*ă de îmbunătă*ire constantă în erioadele următoare 7Q$6Q:X în 2020;. n erioadele următoare) se imune o creştere considerabilă a calită*ii mana!ementului economic la toate nivelurile) de la cel na*ional sau re!ional ână la nivel de întrerindere sau e-loata*ie a!ricolă) entru utilizarea e,icientă şi comletă a resurselor de caital disonibile şi atra!erea unor surse de ,inan*are sulimentare entru investi*ii atât în dotarea cu te(nolo!ie modernă) cât şi în ,ormarea şi er,ec*ionarea ,or*ei de muncă) în cercetarea ştiin*i,ică) dezvoltarea te(nolo!ică şi inovare. ntrucât creşterea sustenabilă a rodusului intern brut este determinată de evolu*ia valorii adău!ate realizate de oeratorii economici) e-tinderea mana!ementului er,ormant este crucială în toate veri!ile rinciale ale activită*ii ,iecărei unită*i roducătoare de bunuri sau servicii4 administrativ şi te(nic) te(nolo!ic) ,inanciar) lo!istic) comercial) recum şi în !estionarea resurselor umane. 25
n acest sco) este oortună stabilirea de criterii seci,ice de er,orman*ă entru mana!eri în sectorul ublic şi încuraarea alicării unor standarde similare în sectorul rivat) rin an!aarea resonsabilită*ii ac*ionarilor şi consiliilor de administra*ie în monitorizarea er,orman*ei mana!eriale con,orm standardelor minimale stabilite entru creşterea valorii adău!ate) a cometitivită*ii şi ro,itului. %e are în vedere) de asemenea) revizuirea oliticilor de amortizare a imobilizărilor cororale în corelare cu evolu*ia ro!resului te(nolo!ic din ,iecare domeniu entru a reveni uzura morală a utilaelor) care !enerează consumuri maorate de resurse ener!etice) materiale şi de muncă şi are e,ecte ne!ative directe asura cometitivită*ii. Lmlementarea în activitatea curentă a ,irmelor a elaborării de bu!ete multianuale) cel u*in e termen mediu) este necesară atât entru asi!urarea unei viziuni e termen lun! rivind ersectiva de dezvoltare) cât şi entru ,undamentarea unor olitici e,iciente în domeniul investi*iilor şi entru adatarea volumului şi structurii roduc*iei de bunuri şi servicii la tendin*ele anticiate ale ie*ei. evoile seci,ice de dezvoltare ale României şi asigurarea compatibilităţii politicilor economice, sociale şi de mediu cu ,ilonul rincial de evolu*ie în cadrul =/ necesită
imlicarea activă şi resonsabilă a institu*iilor ublice centrale şi locale) a sectorului rivat) a asocia*iilor ro,esionale) artenerilor sociali şi societă*ii civile în men*inerea unui mediu de a,aceri ,avorabil investi*iilor de caital auto(ton şi străin destinate modernizării şi dezvoltării durabile a *ării.
lun! 71:620 ani;N încuraarea băncilor de economisire să6şi e-tindă activită*ile în mediul rural. De asemenea) este util să se e-amineze costurile şi bene,iciile utilizării unor instrumente ,iscale entru stimularea economisirii. /-tinderea utilizării ie*ei de caital rin listarea comaniilor la care statul mai de*ine ac(ete semni,icative de ac*iuni şi îmbunătă*irea re!lementărilor în acest domeniu oate atra!e un volum considerabil de caital entru asi!urarea ,inan*ării sulimentare direc*ionate a marilor roiecte de in,rastructură în scoul ur!entării ,inalizării acestora) cu e,ecte economice şi sociale bene,ice în ro,il sa*ial. Dezvoltarea arteneriatelor ublic6rivat nu trebuie să se limiteze la concesionări) deşi acestea trebuie încuraate în continuare) în condi*ii economico6,inanciare ,avorabile dezvoltării durabile. n,iin*area unor comanii noi) caitalizate ar*ial rin o,erte ublice ini*iale 7LPO;) în care statul sau autoritatea locală de*ine un ac(et minoritar în comania care ,ace investi*ia şi o e-loatează) dar care se caitalizează ulterior rin listarea e bursă) oate constitui o altă solu*ie entru reducerea e,ortului bu!etar ini*ial şi a c(eltuielilor de între*inere duă darea în e-loatare în cazul investi*iilor în in,rastructură. Reducerea articiării banilor ublici diminuează în acelaşi tim oten*ialul de coru*ie şi e,ectele ne!ative asura e,icien*ei investi*iilor. =tilizarea comletă şi e,icientă a ,ondurilor alocate rin ro!ramele =/ oate contribui substan*ial atât la creşterea ratei de investi*ii cât şi la reducerea de,icitului de cont curent) având în vedere că onderea acestora în PLC a ,ost de circa 2):X în 200 şi de este 3X în erioada 201062013) în tim ce contribu*ia României la bu!etul comunitar se reduce de la 0)&X din PLC în 200 la 0)60)X în 2013. %e estimează că absorb*ia comletă a ,ondurilor structurale şi de coeziune va duce la o creştere sulimentară a PLC de 1:620X ână în anul 201:. Realizarea unei creşteri economice sustenabile) de,inite rin ratele medii anuale de evoluţie a PI) şi a *intelor oera*ionale ale rezen*ei %trate!ii la orizontul anului 2030 este
condi*ionată de imlementarea unui comle- adecvat şi coerent de olitici economice care să ,ie în concordan*ă cu obiectivele convenite în cadrul =/) în secial cu %trate!ia 'isabona revizuită. Analizând roblematica dezvoltării regionale) se observa că dezbaterile care au avut loc e mar!inea roiectului rezentei %trate!ii în cele re!iuni de dezvoltare ale României con,irmă constatările con*inute în Pro!ramul Oera*ional Re!ional 20062013) adotat în arilie 200) rivind unctele slabe identi,icate la nivel re!ional4
27
W
oncentrarea creşterii economice) imulsionată de investi*iile străine directe) în urul Cucureştiului şi creşterea disarită*ilor dintre re!iunea Cucureşti6Ll,ov şi celelalte şate re!iuni) recum şi aari*ia roblemelor de con!estionare a oraşului6caitalăN
W
Declinul socio6economic al unui număr însemnat de centre urbane mari şi diminuarea rolului lor în dezvoltarea arealelor adiacente şi a re!iunilorN
W
Accentuarea dezec(ilibrelor demo!ra,ice la nivel re!ional) de!radarea structurii e vârste şi îmbătrânirea oula*iei căătând dimensiuni alarmante în re!iunile din sudul *ăriiN
W
Pierderea ,unc*iilor urbane ale multor oraşe mici şi milocii) în secial ale celor monoindustriale a,ectate de restructurare) ,recvent asociată cu accentuarea roblemelor socialeN
W
Reaari*ia dezec(ilibrului istoric de dezvoltare între umătatea de est şi cea de vest a *ării) decularea economică a unor zone tradi*ional subdezvoltate din nordul şi estul *ării şi de6a lun!ul DunăriiN
W
Accesibilitatea redusă a unor zone cu e,ecte ne!ative asura dezvoltării localeN
W
/-isten*a unor zone e-tinse cu de,icit de ,or*ă de muncă datorită scăderii oula*iei) mi!ra*iei temorare masive şi îmbătrânirii) ceea ce duce la o resiune sorită asura serviciilor sociale şi de sănătateN
W
Posibila aari*ie a unui ,enomen de sta!nare economică în zonele montaneN
W
%labă cometitivitate a multor a,aceri) în secial în turism) nivelul scăzut al roductivită*ii muncii) lisa investi*iilor de caital şi a caacită*ii mana!eriale) !radul scăzut de utilizare a te(nolo!iilor moderneN
W
alitatea scăzută a in,rastructurii ublice) de!radarea utilită*ilor urbane) incaacitatea de a conserva bunurile istorice şi culturaleN
W
/-erien*a şi cali,icarea limitate ale autorită*ilor locale în !estionarea unor ro!rame comle-e de dezvoltare durabilă incluzând comonentele economice) sociale şi de mediu.
/lementele strate!ice con*inute în Pro!ramul Oera*ional Re!ional 20062013 au menirea de a da răsunsuri concrete şi e,ective la unctele slabe identi,icate mai sus rin mobilizarea activă a resurselor şi oten*ialului re!ional şi local e direc*iile care ot avea cea mai mare in,luen*ă directă asura dezvoltării re!ionale şi locale. Pe această bază se ,undamentează măsurile care intră în cometen*a autorită*ilor re!ionale) ude*ene şi locale entru remedierea şi îmbunătă*irea substan*ială a situa*iei e termen scurt şi mediu. 28
Obiectivele seci,ice ale Pro!ramului au ,ost de,inite e baza analizelor economice şi sociale la nivel na*ional recum şi la nivelul celor ot re!iuni de dezvoltare) analizei %ZO şi viziunii strate!ice a Planului a*ional de Dezvoltare şi adrului a*ional %trate!ic de Re,erin*ă în concordan*ă cu riorită*ile =niunii /uroene. Orizont 2013. Obiectiv na*ional4 %riinirea dezvoltării economice şi sociale ec(ilibrate teritorial şi durabile a re!iunilor României coresunzător nevoilor şi resurselor lor seci,ice rin concentrarea asura olilor urbani de creştereN îmbunătă*irea condi*iilor in,rastructurale şi a mediului de a,aceri entru a ,ace din re!iunile României) în secial cele rămase în urmă) locuri mai atractive entru a locui) a le vizita) a înveşti şi a munci. n scoul realizării acestui obiectiv central se va une accentul rincial e creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane rin adotarea unei abordări olicentrice în vederea unei dezvoltări mai ec(ilibrate a re!iunilor. Lnterven*iile sectoriale la nivel na*ional vor ,i comletate rin ac*iuni cu seci,ic re!ional) subre!ional şi local entru a sriini alicarea rinciiilor dezvoltării durabile. Dezvoltarea ec(ilibrată a tuturor re!iunilor se va realiza rintr6o abordare inte!rată) bazată e combinarea investi*iilor ublice în in,rastructura locală cu olitici active de stimulare a activită*ilor de a,aceri şi sriinirea valori,icării resurselor locale e următoarele a-e rioritare tematice4 n ceea ce riveşte spri!inirea dezvoltării durabile a oraşelor ca oli urbani de creştere) ac*iunile se vor concentra e creşterea calită*ii vie*ii şi crearea de noi locuri de muncă rin reabilitarea in,rastructurii urbane) îmbunătă*irea serviciilor urbane) inclusiv a serviciilor sociale) şi dezvoltarea structurilor de sriinire a a,acerilor şi antrerenoriatului. Pentru a contribui la o dezvoltare teritorială ec(ilibrată a *ării şi entru a evita creşterea disarită*ilor interne) investi*iile vor ,i concentrate în acele oraşe care ac*ionează ca oli re!ionali şi9sau locali de creştere şi iradiază dezvoltare în zonele adiacente) acordându6se rioritate olilor de creştere localiza*i în re!iunile şi ude*ele cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în termeni de PLC e locuitor şi de rată a şomaului. Având în vedere situa*ia actuală din oraşele României) este revăzut că ,ondurile alocate dezvoltării urbane să ,ie utilizate în roor*ie de Q0X entru in,rastructura ublică urbană) 2:X entru in,rastructura socială şi 1:X entru îmbunătă*irea mediului de a,aceri. Pentru îmbunătă*irea in,rastructurii sociale a re!iunilor) se vor crea remisele necesare entru asi!urarea oula*iei cu serviciile esen*iale) contribuind ast,el la atin!erea obiectivului =/ al coeziunii economice şi sociale rin îmbunătă*irea in,rastructurii serviciilor de sănătate) educa*ionale) sociale) si!uran*ă ublică şi entru situa*ii de ur!en*ă. <ăsurile avute în vedere 29
şi *intele rouse e termen scurt şi mediu entru descentralizarea şi e,icientizarea serviciilor de sănătate) sociale şi educa*ionale şi entru întărirea resonsabilită*ilor autorită*ilor re!ionale. Lnvesti*iile în acest domeniu au ca sco îmbunătă*irea calită*ii acestor servicii şi ridicarea lor la standarde euroene) cu imlica*ii ozitive asura realizării ersonale) stării de sănătate şi articiării oula*iei e ia*a muncii) recum şi în ceea ce riveşte !radul !eneral de atractivitate a re!iunilor. %re a consolida mediul de a"aceri regional şi local ) se va ac*iona entru în,iin*area şi dezvoltarea structurilor de a,aceri de imortan*ă re!ională şi locală) reabilitarea siturilor industriale şi sriinirea ini*iativelor antrerenoriale con,orm seci,icului ,iecărei re!iuni) în secial în zonele mai u*in dezvoltate sau a,late în declin economic. Dezvoltarea sustenabilă a structurilor de sriinire a a,acerilor cu imact e lan re!ional şi local) e baza e-erien*ei ozitive acumulate în cadrul arcurilor industriale) zonelor de a,aceri şi lat,ormelor lo!istice rin4 construirea) reabilitarea sau e-tinderea de clădiri destinate e-clusiv activită*ilor de roduc*ie şi servicii) cu e-ce*ia celor entru incubatoare de a,aceriN reabilitarea şi e-tinderea sistemului de străzi din interiorul structurii de a,aceri şi a drumurilor de accesN asi!urarea utilită*ilor de bază 7sta*ii de tratare a aei) ,urnizare de ener!ie şi !az) sistem de canalizare; şi a re*elelor de cablare şi conectare broadbandN demolarea de clădiri redundante în erimetrele de a,aceri) îndeărtarea molozului şi deşeurilor) servicii de salubritateN activită*i romo*ionale. Dezvoltarea durabilă şi romovarea turismului rezintă măsuri stabilite ce vizează în rincial valori,icarea sustenabilă a atrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu oten*ial turistic recum şi îmbunătă*irea calită*ii in,rastructurii turistice de cazare şi a!rement în vederea creşterii atractivită*ii re!iunilor) dezvoltării economiilor locale 7comer*) construc*ii) transorturi) alimenta*ie ublică) industria mică şi artizanat; şi creării de noi locuri de muncă. n acest ,el re!iunile) zonele şi localită*ile îşi identi,ică şi consolidează o identitate rorie şi îşi îmbunătă*esc avantaele cometitive în sectoare cu valoare adău!ată mare şi con*inut calitativ şi co!nitiv ridicat) atât e ie*ele tradi*ionale cât şi e cele noi) în ,ormare. O arte însemnată a locurilor de muncă nou create o,eră oortunită*i sorite entru ocuarea ,or*ei de muncă ,eminine şi a unor cate!orii de,avorizate. Restaurarea şi valori,icarea atrimoniului cultural şi modernizarea in,rastructurii cone-eN W
rearea) dezvoltarea şi modernizarea in,rastructurilor seci,ice entru valori,icarea
sustenabilă a resurselor naturale şi entru creşterea calită*ii serviciilor turistice rin4 30
amenaarea obiectivelor turistice naturale cu oten*ial turistic 7canioane) de,ileuri) eşteri) lacuri !laciare) Delta Dunării şi alte zone umede etc.; în condi*iile monitorizării ermanente a resiunii asura mediului în con,ormitate cu lanurile de mana!ement entru ariile naturale roteate) inclusiv siturile atura 2000N valori,icarea oten*ialului turismului montan) inclusiv amenaarea căilor de acces) a lat,ormelor de camare şi a re,u!iilor aline) marcarea traseelor turistice) instalarea de osturi %alvamontN dezvoltarea turismului balnearN crearea) modernizarea şi e-tinderea structurilor de cazare şi de a!rement recum şi ale utilită*ilor a,erente. W Promovarea oten*ialului turistic şi crearea in,rastructurii necesare în scoul creşterii atractivită*ii României ca destina*ie turistică) rin roiectarea unei ima!ini ozitive a României) de,inirea şi romovarea brandului turistic na*ional) dezvoltarea turismului intern rin diversi,icarea o,ertei şi a activită*ilor de marFetin! seci,ice) inclusiv rin realizarea unui sistem unitar de in,ormare şi statistică turistică on6line. 'a nivelul anului 201: se revede imlementarea a $00 de roiecte în domeniul in,rastructurii de turism) sriinirea directă sau indirectă a 3:0 ,irme în domeniul turismului) des,ăşurarea a cel u*in 10 camanii de romovare a brandului turistic la nivel na*ional şi interna*ional şi în,iin*area a 10 centre na*ionale de in,ormare şi romovare turistică) având ca rezultat) rintre altele) crearea unui număr de 1.000 de noi locuri de muncă. n lus ,a*ă de revederile seci,ice ale Pro!ramului rivind turismul balnear) se roune e-tinderea şi diversi,icarea) în sta*iunile balneo6climaterice) a rocedurilor de tratament e baza ,actorilor naturali) dezvoltarea unei re*ele de arcuri balneare care să o,ere servicii comle-e de ti Eellness) romovarea tratamentelor !erontolo!ice cu medicamente şi rearate ori!inale româneşti. Pentru realizarea obiectivelor Pro!ramului Oera*ional Re!ional 20062013 c(eltuielile eli!ibile ot ,i ,inan*ate în roor*ie de :X 7circa 3) miliarde euro; din Bondul /uroean de Dezvoltare Re!ională) cu o co,inan*are ublică na*ională de Q:):Q milioane euro şi ,onduri rivate estimate la1$)Q milioane euro.
31
2.#. Orizonturi ae Ro%&niei în 2;2; 7i 2;#;
%trate!iile şi ro!ramele e-istente rivind dezvoltarea re!iunilor nu con*in roiec*ii dincolo de actualul e-erci*iu bu!etar =/ 20062013) cu e-ce*ia unor *inte seci,ice ro!ramate la nivelul anului 201:&. Dezvoltarea rurală) a!ricultura) silvicultura şi escuitul 6 disozi*iile le!ale) documentele ro!ramatice şi deciziile e-ecutive în aceste domenii sunt corelate cu directivele =/ şi re!lementările comunitare) recum şi cu strate!iile na*ionale şi ro!ramele sectoriale ale României. Orizont 2013. Obiectiv na*ional4 reşterea dinamismului economic al zonelor rurale din România în condi*iile men*inerii ec(ilibrului social rin dezvoltarea durabilă a a!riculturii) silviculturii şi escuitului) inclusiv a industriilor rocesatoare a,erente entru satis,acerea otimă a nevoilor de (rană ale oula*iei şi entru asi!urarea conservării şi îmbunătă*irii resurselor naturale10. Obiectivele rinciale entru erioada imediat următoare sunt4 W
Dezvoltarea cometitivită*ii sectoarelor a!ricol) ,orestier şi de escuit bazat e cunoaştere şi ini*iativă rivatăN
W
Reducerea oula*iei ocuate în a!ricultură în corelare cu crearea de e-loata*ii viabileN
W
Reducerea !radului de ,ra!mentare a sura,e*ei a!ricole şi stimularea concentrării ,ermelor de mici dimensiuniN
W
%e vor imlementa revederile Planului a*ional %trate!ic entru Dezvoltare Rurală 20062013. Orizont 2030. Obiectiv na*ional4 Adotarea în totalitate a oliticilor şi racticilor comunitare în domeniul a!riculturii) silviculturii şi escuituluiN ,inalizarea restructurării şi modernizării acestor sectoare şi a sa*iului rural11.
9 Albu '.) Dobrescu /.) Dezvoltarea durabila in Romania) /ditura
/-ert) Cucureşti) 200) a!. 3$
10 Albu '.) Dobrescu /.) Dezvoltarea durabila in Romania) /ditura
/-ert) Cucureşti) 200) a!. 32
11 Albu '.) Dobrescu /.) Dezvoltarea durabila in Romania) /ditura
/-ert) Cucureşti) 200) a!. 3:
32
n această erioadă se vizează atin!erea unui nivel înalt de cometitivitate în sectorul a!ro6 alimentar) care va deveni comatibil cu cel vest6euroean ca urmare a creării unor structuri a!ricole viabile) modernizării economiei rurale) diversi,icării roduc*iei şi realizării unor roduse de calitate. România va recuera decalaele de roductivitate în sectorul a!ricol şi se va aroia de nivelul de dezvoltare a industriilor alimentare din *ările euroene cu tradi*ie. %e vor asi!ura inte!ral normele de si!uran*ă a alimentelor rin resectarea cerin*elor de eco6 condi*ionalitate comunitare. n urma alicării ro!ramului multianual coerent în domeniul silviculturii) rocentul de îmădurire va aun!e) în anul 2030) la 3$X din sura,a*a *ării) cu ersectiva să evolueze în continuare sre rocentaul otim de $:X. <ăsurile ce urmează a ,i întrerinse recum şi necesarul de ,inan*are urmează a ,i stabilite în ,unc*ie de evaluarea rezultatelor ob*inute în erioadă anterioară) e baza unor studii de secialitate care să ia în considerare di,erite scenarii osibile) inclusiv volumul de investi*ii e ro!rame şi obiective. Lmlementarea A!endei 'ocale entru secolul L 7A'621; 6 romovarea sistematică a rinciiilor şi racticilor dezvoltării durabile a înceut în România încă din anul 2000 rin imlementarea unor roiecte concrete la nivel local ini*iate şi co,inan*ate de Pro!ramul a*iunilor =nite entru Dezvoltare 6 România în cadrul A!endei 'ocale 21. Pro!ramul A!enda 'ocală 21 a ornit ini*ial de la nivelul municiiilor medii6mari şi a ,ost diversi,icat atât în sensul e-tinderii ariei de imlementare la nivel ude*ean cât şi rin restrân!erea anver!urii roiectului ână la nivel de oraş sau comunitate rurală. n erioada 200062003 a ,ost de,initivată metodolo!ia şi s6au elaborat rimele seturi de documente A'621 entru & municiii6ilot. Rezultatele acestei etae au ,ost areciate atât la nivelul autorită*ilor şi comunită*ilor locale cât şi la nivel central !uvernamental) mai ales rin risma calită*ii contribu*iilor rezultate din dezbaterile ublice) de care s6a *inut seama în de,initivarea Planului a*ional de Dezvoltare al României. a urmare) 5uvernul României a decis e-tinderea ro!ramului A!enda 'ocală 21 la nivel na*ional) curinzând este $0 de noi localită*i sau unită*i teritoriale ână la s,ârşitul anului 200. n acest sens s6a semnat o onven*ie de colaborare între rerezentan*ii 5uvernului) Bedera*iei Autorită*ilor 'ocale din România şi Pro!ramului a*iunilor =nite entru Dezvoltare rin entrul a*ional entru Dezvoltare Durabilă. Proiectele realizate în erioada 20036200 au inclus de această dată şi Q ude*e şi 2 comune 12. 12
33
Pro!ramul a bene,iciat de asisten*ă te(nică din artea unor e-er*i O=) =/ şi ai Lnstitutului Lnterna*ional entru Dezvoltare Durabilă 7anada;) recum şi din artea unor a!en*ii de dezvoltare interna*ională din /uroa şi America. #mena!area teritoriului şi plani"icarea spaţială în ersectiva dezvoltării durabile)
sa*iul !eo!ra,ic amenaat şi locuit 6 curinzând elemente ,izice naturale şi antroice dar şi elemente institu*ionale şi culturale 6 rerezintă un comle- ,unc*ional care sus*ine calitatea vie*ii oula*iei şi rerezintă acea arte a avu*iei na*ionale de care bene,iciază to*i cetă*enii. Obiectivul de a realiza coeziunea teritorială a =niunii /uroene este rezent în ratatul de Re,ormă de la 'isabona 713 decembrie 200; şi a căătat tretat contur în documentele adotate la nivel ministerial încă 1&3) cu o sistematizare mai recisă în arta de la 'eizi! 7mai 200;. oeziunea teritorială resuune adecvarea resurselor teritoriului 7naturale şi antroice; la necesită*ile dezvoltării socio6economice în vederea eliminării disarită*ilor şi dis,unc*ionalită*ilor între di,erite unită*i sa*iale în condi*iile ăstrării diversită*ii naturale şi culturale a re!iunilor. Aşezările umane) ca subsistem al teritoriului locuit) rerezintă sa*iul unde roblemele economice) sociale şi de mediu trebuie coordonate la scări sa*iale di,erite) instrumentele de imlementare ,iind amenaarea teritoriului şi urbanismul. eritoriul) în*eles ca sa*iu !eo!ra,ic locuit) include elemente ,izice naturale şi antroice) dar şi elemente institu*ionale şi culturale) toate inte!rate într6un comle- ,unc*ional al cărui rincial sco şi resursă îl rerezintă oula*ia umană. Aşezarea umană ca entitate ,unc*ională) ,izică) institu*ională şi culturală rerezintă cadrul de asi!urare a unui cât mai înalt nivel al calită*ii vie*ii. Aşezările umane trebuie rivite în calitate de consumatoare de resurse dar şi de !eneratoare de bunăstare şi oten*ială resursă de creativitate) în secial în mediul urban. Amenaarea teritoriului are un caracter redominant strate!ic) stabilind direc*iile de dezvoltare în ro,il sa*ial) care se determină e baza analizelor multidiscilinare şi a sintezelor interdiscilinare. Documentele care rezultă din acest roces au un caracter atât te(nic) rin coordonările sa*iale e rinciiul ma-imalizării siner!iilor oten*iale ale dezvoltării sectoriale în teritoriu cât şi le!al) având în vedere că) duă arobarea documenta*iilor) acestea devin norme de dezvoltare sa*ială entru teritoriul resectiv. Asectele te(nice) le!ale şi olitice inte!rate în lanurile arobate de amenaare a teritoriului constituie elemente care ,undamentează lanurile re!ionale de dezvoltare şi constituie e-resia coordonată sa*ial şi temoral a oliticilor de dezvoltare. Planurile de amenaare a teritoriului constituie ,undamentarea te(nică şi asumarea olitică şi le!ală a strate!iilor în vederea accesului la ,inan*area ro!ramelor şi roiectelor din ,onduri na*ionale şi euroene) 34
în articular rin Pro!ramul Oera*ional Re!ional şi ro!ramele oera*ionale sectoriale. n cadrul ac*iunii de alicare a Planului de Amenaare a eritoriului a*ional au ,ost arobate rin le!e) ânâ în luna setembrie 200) cinci sec*iuni4 re*ele de transort) aă) arii roteate) re*eaua de localită*i şi zone de risc natural. n condi*iile seci,ice ale României) clari,icarea re!imului uridic al rorietă*ii asura terenurilor 6 ,ie intravilane 7construibile;) ,ie e-travilane 7reonderent a!ricole) silvice sau erimetre naturale roteate; 6 rintr6un sistem cadastral adecvat rerezintă obiectul rincial al dezvoltării teritoriale sănătoase şi recede stabilirea re!imului te(nic şi economic rin documenta*ii de urbanism. Plani"icarea spaţială 6 concetul de lani,icare sa*ială rerezintă un cumul de
metode) ro!rame) roiecte şi ac*iuni rin care se realizează dezvoltarea direc*ionată) !(idată de strate!ii e-licite) a sa*iului ,izic entru a ec(ilibra comonentele economice) sociale) culturale şi istorice) de eisa şi mediu natural ale unui teritoriu. Plani,icarea sa*ială resuune demersuri interdiscilinare şi include aliere di,erite de analiză şi roiectare) constituind baza concetuală a oliticilor de dezvoltare re!ională şi intervenind entru corectarea anomaliilor şi dis,unc*ionalită*ilor care ot să aară în derularea acestora. %trate!iile) ro!ramele şi lanurile de amenaare inte!rată în teritoriu şi localită*ile din România vor trebui) rin urmare) să încororeze orientările comune entru sa*iul amenaat euroean) cu re,erin*ă rioritară la men*inerea unui ec(ilibru ra*ional între interesul rivat şi cel ublic) în condi*iile resectării stricte a re!imului uridic al rorietă*ii asura terenurilor. %e are în vedere evitarea disersiei zonelor de locuit) asi!urarea diversită*ii sociale şi culturale intraurbane) controlul ocurilor seculative de ocuare a sa*iilor ublice şi eisaului) mi-aul otim între elementele ,unc*ionale şi cele sociale. n acest ,el) dezvoltarea ec(ilibrată a localită*ilor) îmbinată cu resectarea sa*iului cultural şi natural) va o,eri o contribu*ie esen*ială la ameliorarea calită*ii vie*ii în armonie cu mediul ambiant) la ,olosirea corectă a resurselor şi la revenirea unor evolu*ii ne!ative ireversibile. Pentru întrea!a erioadă ână în anul 2030) îmbunătă*irea condi*iilor de locuit) inclusiv în cartierele de clădiri multietaate din oraşe) în sriinul dezvoltării urbane durabile vizează următoarele obiective4 W
Adatarea dinamicii şi caracteristicilor locuin*elor la nevoile rezente şi viitoare ale oula*ieiN
W
Precizarea direc*iilor de dezvoltare viitoare a construc*iei de locuin*e 7rinciii de construc*ie) materiale şi structură adatate la condi*iile seci,ice;N
35
W
Dezvoltarea controlată a zonelor reziden*iale 7asi!urarea accesului la utilită*i) transort) servicii ublice şi sociale;N
W
Realizarea unor olitici de locuire care să inte!reze !ruurile vulnerabile şi să asi!ure mi-itatea socialăN
W
onstituirea de rezerve ,unciare su,iciente şi disuse în amlasamente diverse rin realizarea unor olitici locale coerente re,eritoare la ,olosin*a terenurilorN
W
Asi!urarea accesului la condi*ii de locuire si!ure şi sănătoase entru ersoanele care nu îşi ot ac(izi*iona locuin*e e ia*a liberă.
Orizont 2013. Obiectiv na*ional4 Lnte!rarea recetelor ştiin*i,ice ale lani,icării sa*iale în ro!ramele de dezvoltare re!ionalăN modernizarea cadrului le!islativ şi normativ în concordan*ă cu orientările de coeziune teritorială a =/ şi cu cerin*ele dezvoltării durabile. n acest sco se revăd) în comletarea măsurilor stabilite rin Pro!ramul Oera*ional Re!ional şi în concordan*ă cu revederile oncetului a*ional de Dezvoltare %a*ială 6 România 202:) următoarele direc*ii de ac*iune rioritare4 W
omletarea cadrului le!islativ entru inte!rarea viziunii strate!ice de lani,icare sa*ială şi amenaare a teritoriului în ro!ramele de dezvoltare re!ionalăN
W
Determinarea viitoarelor centre urbane de olarizare a zonelor rurale entru a mări !radul de accesibilitate a oula*iei rurale la servicii de calitate 7sănătate) educa*ie) servicii sociale;N
W
%tabilirea cadrului le!islativ şi te(nico6normativ entru demararea unui ro!ram multianual vizând strămutarea locuin*elor a,late în zone de risc 7cutremur) inunda*ii) alunecări de teren) avalanşe) oluare c(imică sau radioactivă;N
W
/laborarea) arobarea şi alicarea normelor care imun consultarea oula*iei asura deciziilor de urbanism şi a celor care rivesc dezvoltarea comunită*iiN
W
'imitarea rin le!e a e-ansiunii sa*iului intravilan al localită*ilor urbane entru o erioadă de 10 ani în ,avoarea restructurării 7reciclării; terenurilor intravilane e-istente entru noile investi*iiN
W
ntocmirea lanurilor strate!ice de dezvoltare a oraşelor mari şi arobarea lor ca lanuri6temă entru lanurile urbanistice !enerale) reactualizate con,orm rinciiilor de dezvoltare inte!rată şi sustenabilitate urbană accetate în cadrul =/N
36
W
ntocmirea) la nivelul ,iecărei localită*i) a lanului local de dezvoltare durabilă 7A!enda 'ocală 21; cu antrenarea lar!ă şi activă a comunită*iiN
W
%tatuarea obli!ativită*ii că lanurile strate!ice şi urbanistice entru oraşele mari să ,ie elaborate şi arobate în corelare cu cele ale unită*ilor teritorial6 administrative adiacenteN
W
%tabilirea şi alicarea lanurilor de măsuri entru realizarea centurilor verzi6 !albene 7sa*ii verzi şi terenuri a!ricole; în urul oraşelor de ran!ul L şi LN mărirea sura,e*elor de sa*ii verzi intravilane cu 10X entru atin!erea unui indicator de minimum 1: metri ătra*i e locuitorN
W
'ansarea roiectelor entru sorirea sa*iilor de arcare în oraşele mariN
W
Promovarea orientărilor strate!ice ale =/ rivind cooerarea teritorială euroeană rin imlementarea ro!ramelor oera*ionale comune în interiorul ,rontierelor =/ 7cu =n!aria şi Cul!aria; şi în zonele ,rontierei e-terne 7cu %erbia) =craina6
Orizont 2020. Obiectiv na*ional4 onstituirea la nivel re!ional) con,orm strate!iilor de dezvoltare sa*iala) a sistemului olicentric de arii ,unc*ionale urbane 7a!lomerări urbane; şi de coridoare de urbanizare în lun!ul arterelor de transort de interes euroean 7olicentricitate de re*ea;. Pe lân!ă continuarea ac*iunilor ini*iate în cadrul imlementării ro!ramelor lansate în erioada 20062013) se vor urmări următoarele *inte orientative4 W
Asi!urarea în totalitate a terenurilor entru construc*ii noi rin reciclarea terenurilor intravilane şi e-travilane desemnate rin lanurile strate!ice sau restructurarea terenurilor subutilizate sau ărăsite şi limitarea e-ansiunii zonelor urbanizateN
W
Realizarea structurilor ,izice şi institu*ionale care să ermită declararea ca localită*i urbane a viitoarelor centre de olarizare a zonelor ruraleN
W
Recon,i!urarea sa*ială la nivelul comunelor în vederea micşorării numărului de unită*i teritorial6administrativeN
37
W
Dezvoltarea sa*ială olicentrică şi ec(ilibrată a ariilor cu ,unc*iuni metroolitane 7Cucureşti şi imişoara) aoi onstan*a şi Laşi; şi re!ătirea accesului la cate!oria de metroole a $ municiii cu este 300 mii locuitori 7Craşov) lu6aoca) raiova şi sistemul urban 5ala*i6Crăila;N
W
Realizarea e,ectivă a centurilor verzi6!albene din urul oraşelor de ran!ul LN atin!erea unui indicator de sa*iu verde de 2Q metri ătra*i e locuitor entru oraşele de ran!ul L şi LN
W
Atin!erea unei valori medii e *ară a indicelui sura,e*ei locuibile de 1: metri ătra*i e locuitorN
W
Reducerea la $0X a roor*iei locuin*elor încălzite cu sobe cu combustibil solid rin înlocuirea instala*iilor şi introducerea unor sisteme moderne de încălzireN
W
Realizarea de sa*ii ublice de calitate în toate zonele rinciale ale oraşelorN
W
Rezolvarea roblemei arcaelor entru oraşele de ran!ul L) inclusiv
W
Ob*inerea unei mi-ită*i ,unc*ionale şi sociale otime a localită*ilor entru a evita enclavizarea socio6economicăN
W
ontinuarea şi amli,icarea ro!ramelor de colaborare trans,rontalieră) transna*ională şi interre!ională entru a asi!ura îndelinirea obiectivelor de coeziune teritorială a =niunii /uroene şi a îmbunătă*i conectivitatea şi interac*iunea cu sa*iile învecinate.
Orizont 2030. Obiectiv na*ional4 %tructurarea şi dezvoltarea re*elei e-tinse de localită*i urbane şi rurale ca remisă entru a,irmarea re!iunilor României ca entită*i dinamice) atră!ătoare şi cometitive şi entru racordarea lor delină la sa*iul euroean. n acest sens se revăd ca *inte orientative4 W reşterea nivelului de urbanizare ână la 0X rin atin!erea indicatorilor care să ermită includerea a circa Q:0 de localită*i rurale în cate!oria de oraşe şi rin alicarea !eneralizată a instrumentelor de dezvoltare urbană inte!ratăN W
Realizarea rincialelor elemente ale tramei na*ionale de interconectare ,unc*ională a re!iunilor României 7inclusiv rin coridoarele transcaratice; ca armătură a dezvoltării lor durabile şi a racordării lor la sistemul euroeanN
38
W
Bolosirea oliticilor şi instrumentelor de amenaare a teritoriului entru re,acerea ,ondului ,orestier) renaturarea luncii Dunării) re6crearea bazinelor naturale de reten*ie a aelor şi reabilitarea zonei de litoralN
W
Realizarea centurilor verzi6!albene în urul oraşelor de ran!ul LLN atin!erea unui indicator de sa*iu verde de 3: metri ătra*i e locuitor entru oraşele de ran!ul L şi LN
W
nc(eierea ro!ramului de strămutare a locuin*elor a,late în zone de risc la (azardurile naturale sau antroiceN
W
Atin!erea unei valori medii e *ară a indicelui sura,e*ei locuibile de 1 metri ătra*i e locuitor.
$imensiunea culturală a dezvoltării durabile 6 ăstrarea atrimoniului cultural)
crea*iei contemorane şi diversită*ii culturale ca remisă a coeziunii şi solidarită*ii euroene este men*ionată în mod e-res în %trate!ia entru Dezvoltare Durabilă a =/ şi se re!ăseşte în rincialele documente olitice ale =niunii /uroene) inclusiv în ratatul de la 'isabona) recum şi într6o serie de conven*ii multilaterale adotate sub e!ida =/%O sau a onsiliului /uroei. Lmortan*a dimensiunii culturale la nivelul =niunii /uroene este eviden*iată de ,atul că în domeniul crea*iei şi serviciilor culturale lucrează aro-imativ Q milioane de cetă*eni euroeni) rerezentând 3)1X din totalul locurilor de muncă în =/. ema rotec*iei şi valori,icării bunurilor culturale 7imobile) mobile şi imateriale) eisaele culturale; revine ,recvent în dezbaterile Parlamentului /uroean) !enerând ini*iative imortante cum ar ,i introducerea unei si!le a atrimoniului euroean) măsuri sulimentare entru rotec*ia rorietă*ii intelectuale) inclusiv entru crea*iile online) realizarea unui ec(ilibru ra*ional între libertatea de acces şi combaterea irateriei di!itale) romovarea unui cadru ,iscal ,avorabil industriilor culturale. %e subliniază) de asemenea) valoarea intrinsecă şi erenă a diversită*ii şi creativită*ii culturale şi se recomandă ruden*ă în alicarea mecanică a lo!icii strict economice la domeniul cultural. Dezvoltarea durabilă ca obiectiv strate!ic ,undamental resuune încetă*enirea unor ractici şi instrumente libere şi diverse de acces la educa*ie şi cunoaştere) la tezaurul cultural al roriei na*iuni şi al umanită*ii în ansamblu) la toate resursele care ot dezvolta creativitatea şi siritul novator. /ste vorba de asi!urarea şansei entru to*i indivizii de a deveni roducători de cultură) deăşind ast,el statutul de simli consumatori de divertisment. n esen*ă) rinciiile dezvoltării durabile se alică în e!ală măsură atrimoniului cultural ca şi caitalului natural) ,iind vorba de resurse moştenite de care trebuie să 39
bene,icieze şi !enera*iile următoare. ntrucât avem de6a ,ace cu resurse nere!enerabile) eventuala lor irosire) din i!noran*ă sau ne!lien*ă) devine ast,el irecuerabilă şi ireversibilă. Orizont 2013. Obiectiv na*ional4 rearea şi men*inerea unui cadru le!islativ şi institu*ional coerent) con!ruent cu re!lementările şi racticile e-istente în cadrul =/N imlementarea rimei ,aze a lanurilor de măsuri entru inventarierea) rotearea şi valori,icarea atrimoniului cultural na*ional şi racordarea lui delină la sa*iul euroean şi universal al valorilor culturaleN creşterea accesului tuturor cate!oriilor de oula*ie) din toate zonele şi mediile sociale) la in,orma*ie şi cultură şi îmbunătă*irea statutului social şi economic al creatorului şi artistului. Proiectul de %trate!ie în domeniul Patrimoniului ultural a*ional 20062013) elaborat în ,ebruarie 200) de,ineşte atrimoniul na*ional ca un ansamblu de resurse moştenite) identi,icate ca atare indi,erent de re!imul de rorietate) care rerezintă mărturia şi e-resia valorilor) credin*elor) cunoştin*elor şi tradi*iilor a,late în continuă evolu*ie şi curinde toate elementele rezultate din interac*iunea dintre ,actorii umani şi naturali de6a lun!ul timului. %trate!ia evocă dreturile culturale de bază) aşa cum sunt ,undamentate la nivelul =niunii /uroene) şi stabileşte că rinciii !enerale4 articiarea cetă*enilor) îmbunătă*irea administra*iei în sectorul atrimoniului cultural) dezvoltarea resurselor culturale şi ,olosirea durabilă a resurselor atrimoniului. Priorită*ile !enerale identi,icate în această %trate!ie sunt4 realizarea inventarului şi a codului atrimoniului cultural na*ional recum şi a unui sistem in,orma*ional oerativ şi e,icient care să conecteze) în condi*ii de transaren*ă) autorită*ile centrale şi locale) institu*iile secializate şi ,orma*iunile societă*ii civile cu atribu*ii sau interese în domeniu.
40
CAPITOLUL III ( Studiu de caz - Strate!ia de dez"otare durabiă a )unici*iuui R&%nicu +&cea
#.' A4*ecte econo%ice 7i ecoo!ice în R&%nicu +&cea /cono%ia ude*ului "âlcea are un ro,il industrial 6 a!rar. Reartizarea activită*ilor
economice e teritoriul ude*ului scoate în eviden*ă dezvoltarea industriei în municiiul Râmnicu "âlcea) cultura cerealelor şi a vi*ei de vie în sud) omicultura şi silvicultura în zona nordică. n Rm "âlcea se a,lă secializări remarcate în re!iunea %ud "est Oltenia a industriei te-tile şi a roduselor c(imice. Ponderea întrerinderilor mari din "âlcea în re!iune este de 1&)& XN în roduc*ia maorită*ii întrerinderilor de to din ude* şi maoritatea din Rm "âlcea4 ,abricarea roduselor c(imice de bază 7% O'GL< %A;) transortul şi distribu*ia aburului şi aei calde7 % / 5ovora %A;) ,abricarea roduselor de morărit % Coromir Lnd %R';) ener!ie electrică 7Biliala entru reara*ii şi %ervicii Gidroserv Rm "âlcea;. Lnvesti*ii străine sunt la arteneri de to % "L'
Dezvoltarea şi modernizarea a!riculturii este o sarcină de rim ordin entru asi!urarea securită*ii alimentare a cetă*enilor oricărei localită*i. Prin ,ondul ,unciar de care disune)
13 %trate!ia de Dezvoltare Durabila
a
41
Indu4tria
%ectorul industrial din Râmnicu "âlcea este vast şi include4 ] Produse c(imice şi similareN ] Alimente şi băuturiN ] (erestea şi roduse ,orestiereN ] e-tileN ] Produse etroc(imiceN ] ntre*inere şi reara*ii transortN ]
42
Lndustria oraşului a cunoscut în ultimii ani un roces de restructurare . otodată s6au constituit noi oeratori economici cu caital rivat care au comensat în arte urmările ne!ative !enerate de inconsecven*ele din acest interval de tranzi*ie la economia de ia*ă. Din datele bilan*urilor entru anul 200 deuse de cele :Q$1 societă*i comerciale ce ,unc*ionează în municiiu 7&3X din totalul societă*ilor e-istente la nivel ude*;) se ot ,ace arecieri cu rivire la structura şi starea lor economică.1$
Con4trucţiie
%ituat la intersec*ia aralelei $:^0K latitudine nordică cu meridianul 2$^22K21KK lon!itudine estică) la umătatea distan*ei dintre /cuator şi Polul ord) în lină zonă 14 %trate!ia de Dezvoltare Durabila
a
43
temerată) cu cele mai ,avorabile condi*ii de dezvoltare a vie*ii omeneşti)
Activitatea de comer*) deşi este rerezentată de 2212 a!en*i economici 7este 3&X din numărul acestora e municiiu; concentrează numai 13)Q$X din numărul mediu de salaria*i din oraş şi articiă cu aro-imativ 23X la ci,ra de a,aceri. Dezvoltând analiza de comer*) observăm că !rua societă*ilor comerciale cu rata ridicată 7ce este rerezentată de $0 a!en*i economici) adică 33)$:X;) deşi concentrează 33)&1X din numărul an!aa*ilor realizează :Q)3X din ci,ra de a,aceri ) în tim ce la cei 1$2 a!en*i economici din comer*ul cu amănuntul 7QQ):QX din total; cu QQ)0&X din numărul an!aa*ilor se înre!istrează numai $3)Q3X din ci,ra de a,aceri.1:
15 %trate!ia de Dezvoltare Durabila
a
44
Din totalul a!en*ilor economici e-isten*i) 3&)2X des,ăşoară activită*i de comer* 7inclusiv alimenta*ia ublică;) aroae 31)QX sunt restatori de servicii) 10)X au activitate industrială) )QX lucrează în construc*ii) &)0X au ca ro,il activitatea de transorturi şi 0)&X se ocuă de a!ricultură şi silvicultură.
n ceea ce riveşte acti"itatea ecoo!ică la nivelul oraşului Râmnicu "âlcea utem sune că măsurile în acest domeniu sunt numeroase şi constituie o rioritate entru edilii municiiului. n ultima erioadă au avut loc di,erite ini*iative în ceea ce riveşte trans,ormarea oraşului într6unul cât mai ecolo!ic. Ast,el) măsurile imlementate ână la ora actuală în ceea ce riveşte asectul ecolo!ic) sunt4 a< Recicarea de7eurior
n cursul anului 200Q la nivelul municiiului Râmnicu "âlcea s6a imlementat sistemul de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile) având $ comonente 4 sticla 7albă şi colorată;) (ârtie) P/6uri şi deşeuri or!anice biode!radabile. Au ,ost amlasa*i e teritoriul municiiului reciien*i entru ,iecare ti de deşeu şi au ,ost distribuite la oula*ie 33.000 miniubele entru deşeurile biode!radabile rezultate din activită*i casnice. O arte din materialele refolosibile 7(ârtie) carton) sticlă) ,ier; se recuerează direct de la roducătorii de deşeuri sau indirect rin intermediul întrerinzătorilor articulari) rintr6 o unitate secializată) R/
cost. n anul 1&&&) cantită*ile de materiale re,olosibile colectate de R/
Ri 6 reciclabile intrate Rv 6 reciclabile valori,icate L 6 indicator de er,orman*a
7Rv 9 Ri - 100;
b< $e*ozite ecoo!ice *entru de7euri
=n deozit ecolo!ic construit cu ,onduri euroene a ,ost inau!urat la Râmnicu "âlcea în octombrie 200&4 deozitul ecolo!ic Be*eni şi %ta*ia de omostare) destinate deşeurilor solide neericuloase din municiiul Râmnicu "âlcea şi construite cu ,onduri euroene. Deozitul este amlasat la cinci Filometri de centrul municiiului Râmnicu "âlcea) ocuă o sura,a*ă activă de circa 3.000 m.) şi are o caacitate de deozitare de aro-imativ 1.130.000 m.c) cu un tim de ,unc*ionare de 2: de ani. 1Q "aloarea roiectului este de aro-imativ 1Q milioane de euro. Din această sumă) 11.0$ milioane rerezintă ,onduri nerambursabile din artea =niunii /uroene) rin
comuna6roesti9
46
2.: milioane de euro au ,ost asi!ura*i de la bu!etul de stat) 1.1 milioane de euro au ,ost contribu*ia bu!etului local) iar 1.3Q milioane de euro au ,ost asi!ura*i con,orm O=5 13:9200 rivind alocarea de la bu!etul de stat a ,ondurilor necesare entru continuarea şi ,inalizarea masurilor e-6L%PA. on,orm declara*iei rimarului municiiului) Primăria Râmnicu "âlcea va continua să atra!ă ,onduri e-terne. Oraşul a ,ost rimul municiiu din *ară căruia i s6a arobat) în anul 200&) Planul Lnte!ral de Dezvoltare) cu o valoare de aro-imativ 0 de milioane euro) e noua roiecte) care vor ,i inte!ral duse la ,inalizare. %tudiul de ,ezabilitate entru construirea unei noi !roi de !unoi a ,ost arobat în unanimitate la s,ârşitul lunii ianuarie 2010) în şedin*ă ordinară) or!anizată în cadrul onsiliului >ude*ean "âlcea. 'oca*ia otimă aleasă a ,ost în localitatea Roeşti) unde se vor construi şi două sta*ii4 una de comost şi una de sortare. "aloarea totală a investi*iei este de $2 milioane de euro) iar roiectul urmează a ,i ,inan*at de Pro!ramul Oera*ional %ectorial de
5ria edililor entru natura seacă bu!etul local) dar autorită*ile sun că investi*ia se recuerează. Primul bec ecolo!ic e-erimental @âlâie@ în ,a*a rimăriei. Dacă va ,i rentabil) Râmnicul va ,i iluminat de la soare. 1 /ner!ie curată şi becuri e te(nolo!ie '/D e toată alea lui raian) au romis edilii oraşului entru anul 2010. Având în vedere ,atul că te(nolo!ia de ultima !enera*ie nu se vinde ie,tin) costul investitiei se ridica la 1)1 milioane de euro) e care o,icialită*ile îl vor lăti din bu!etul local. Până la instalarea e,ectivă nu mai era decât un as) întrucât studiul de ,ezabilitate ,usese dea arobat de onsiliul 'ocal în şedin*a din lună martie a anului 2010. n acel moment) e alea lui raian sistemul de iluminat ublic era ,ormat din ec(iamente vec(i şi noi reabilitate sau modernizate 6 o instala*ie uzată care nu mai coresunde standardelor. oua şi costisitoarea instala*ie de iluminat ublic se întinde de la un caăt la altul al Culevardului alea lui raian) iar toate lămile vor bene,icia de te(nolo!ie '/D. /-er*ii care au întocmit studiul de ,ezabilitate sus*in că lămile '/D au o durată de via*ă de aro-imativ 20 de ani) iar ener!ia electrică e care acestea o consumă este e-trem de redusă. Pe acest lucru au mizat edilii) care a,irmă că investi*ia se va recuera rin c(eltuielile mici cu ener!ia electrică) de6a lun!ul anilor următori. 17 EEE.rimariavl.ro
47
a să ,ie eco ână la caăt rimăria a instalat şi rimul bec alimentat de ener!ie solară c(iar în sensul !iratoriu din ,a*a institu*iei. Deşi nu este o,icial) surse din rimărie sun că este vorba de un e-eriment entru a se observa dacă iluminatul ublic alimentat !ratuit de la soare ar utea ,i ,ezabil. n cazul în care e-erimentul dă rezultate) o arte din iluminatul stradal ar utea trece e ener!ie solară. =n nou roiect în acest sens des,ăşurat în Râmnicu "âlcea este iluminarea străzilor) şcolilor şi !rădini*elor cu ener!ie solară. Ast,el) consilierii locali au arobat ac(izi*ionarea unei sura,e*e de 1.$00 metri ătra*i situată în zona industrială a oraşului) e strada %tolniceni) unde va încee amenaarea entru construirea unei centrale ,otovoltaice. Proiectul este în valoare de 10 milioane de euro) ,inan*area ,iind asi!urată &X de către
d< /ner!ie "erde ( ener!ie eoiană
on,orm studiilor e,ectuate de rerezentan*ii re,ecturii) ude*ul "âlcea are oten*ial eolian I e-istă 12 amlasamente unde se oate roduce ener!ie verde. Acestea sunt la "oineasa) în zona "idra şi Obârşia 'otrului) la <ălăia) Crezoi şi Gorezu. Pentru ast,el de roiecte e-istă ,inan*are euroeană) ast,el încât "âlcea s6ar utea trans,orma într6o zonă a ener!iei verzi. năl*imea eoliană otimă este de 1.:00 de metri. Pentru a roduce ener!ie verde) autorită*ile locale din zonele cu oten*ial trebuie să ,acă roiecte şi să atra!ă ,onduri euroene e A-a $.2) utând ob*ine ,inan*are de &X din valoarea investi*iei. Proiectele au înceut să se deună de la 1 au!ust 200&. Administra*ia ublică locală are 2X co,inan*are şi acest rocent este lătit de stat. Autorită*ile trebuie să !ăsească o ,irmă de consultan*ă e ener!ie verde ca să ,acă roiectul. ând va ,i avizat) va ,i lătită şi ,irma de consultan*ă din cei 2X) entru elaborarea lui. "âlcea e secializată în ener!ie verde şi se !ăsesc secialişti) numai că trebuie să e-iste şi voin*a. Au baza) bani sunt) rămâne ca autorită*ile locale să ,acă roiecte) în 18 (tt499EEE.adevarul.ro9locale9ramnicu6
valcea9Orasul_iluminat_cu_becuri_ecolo!ice_de_un_milion_de_euro_0_20:1&:2$.(tml
48
acest ,el ,iind asi!urate şi locuri de muncă. De asemenea) rorietarii de terenuri vor bene,icia de subven*ii de la =/ dacă vor ,i amlasate e rorietă*ile lor câmurile eoliene. e< Tran4*ort ecoo!ic
Oeratorul de transort ublic din Râmnicu "âlcea) % /A %A) a rimit entru o erioadă de 2 sătămâni) în mod !ratuit entru robe şi teste) un nou model de autobuz urban marca ?I4uzu Citi%ar= M) în luna noiembrie a anului 200&. 1& oate c(eltuielile ocazionate de e-loatarea autobuzului) mai u*in cele cu combustibilul) vor ,i suortate de ,irma imortatoare) % Anadolu Automobil Rom %R'. Autobuzul) numit în limba curent ?midibuzM) datorită caacită*ii şi dimensiunilor sale 723 locuri e scaune 6 & m;) va ,i utilizat e traseul de microbuze A) omle- Germes 6
un con,ort sorit asa!erilor) având interiorul ,oarte sa*ios) uşi mari
şi ,iind revăzut cu odea oasă în dretul celei de6a două uşi entru a ,acilita accesul ersoanelor cu dizabilită*i.
#.2 Strate!ia de dez"otare durabiă a %ediuui urban din R&%nicu +&cea
Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze şi să romoveze o viziune strate!ică în ceea ce riveşte dezvoltarea sa viitoare. 'isa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă (aotică) în cadrul căreia se ot rata oortunită*i şi se consumă ira*ional resurse re*ioase. /-erien*a interna*ională a arătat că roiectele şi ro!ramele oera*ionale ,unc*ionează cel mai bine atunci când ,ac arte dintr6un cadru coerent şi când e-istă o 19 EEE.rimariavl.ro
49
coordonare la nivel strate!ic. Procesul de lani,icare strate!ică a vizat de,inirea reerelor strate!ice de dezvoltare a comunită*ii e o erioadă de : ani. /taele metodolo!ice rinciale ale rocesului de lani,icare strate!ică au ,ost următoarele4 realizarea unei analize reliminare) stabilirea viziunii asura dezvoltării strate!ice a comunită*ii) analiza sectorială a domeniilor strate!ice rinciale şi articularea documentului strate!ic. Princiiile care au stat la baza rocesului de lani,icare strate!ică au ,ost asi!urarea validită*ii ştiin*i,ice) imlicarea comunită*ii) transaren*a) obiectivitatea) coeren*a şi continuitatea demersului. /valuarea realabilă a sistemului socio6economic rerezentat de municiiul Râmnicu "âlcea a scos în eviden*ă toate vulnerabilită*ile ce se mani,estă la nivelul caitalului natural) economic şi social) ce creează multile dis,unc*ionalită*i şi resiuni atât în lanul calită*ii vie*ii individuale şi comunitare) cât şi în mediul economic şi ambiental. Analiza %ZO realizată cu ocazia evaluării stării sistemului mai sus amintit) subliniază unctele tari şi e cele slabe) cât şi oortunită*ile de care disune administra*ia) entru a combate amenin*ările oten*iale. oncluzia ce se desrinde din această analiză este că obiectivele !enerale ale strate!iei de dezvoltare durabilă şi să ,ie de,inite ca reere ,undamentale ale Planului 'ocal de Ac*iune reactualizat sunt4 ] crearea de noi locuri de muncă având în vedere scăderea numărului de lucrători în a!ricultură şi alte câteva sectoare industriale) ] dezvoltarea durabilă a re!iunii rin imbunătă*irea in,rastructurii ) valori,icarea zonelor urbane şi a oten*ialului turistic creşterea atractivită*ii locale) ] creşterea cometitivită*ii re!ionale rin sriinirea întrerinderilor) dezvoltarea in,rastructurii şi cali,icarea resurselor umane. âteva riorită*i stabilite sunt4 modernizarea şi dezvoltarea in,rastructurii) dezvoltarea turismului şi a atrimoniului natural şi a moştenirii cultural6istorice) dezvoltarea resurselor umane în sriinul ocuării durabile şi imbunată*irea serviciilor sociale) rotec*ia şi imbunătă*irea calită*ii mediului. Pornind de la dia!noza rezentului) au ,ost identi,icate câteva robleme cu care se con,runtă comunitatea locală le!ate de condi*iile minime de via*ă 7entru domeniul aei4 re*ea) canalizare) eurare) salubrizare) drumurilor ublice) transortului local) iluminatul ublic şi altele necesare bunei ,unc*ionari a serviciilor de sănătate) învă*ământ) cultură etc;.
50
=n veritabil instrument în acest sens ar utea ,i cooerarea descentralizată ca urmare a evaluării imortan*ei crescânde rivind cooerarea descentralizată ca un veritabil instrument de muncă şi de dezvoltare a oliticilor locale într6un conte-t euroean. O dată cu descentralizarea şi deconcentrarea serviciilor ublice soreşte in,luen*a administra*iei ublice locale. Ln,luen*a administra*iei centrale asura administra*iei ublice locale este slabă. Acest lucru se va îndreta atunci când administra*ia centrală va dezvolta acele olitici care să conducă la asi!urarea stabilită*ii macroeconomice la re!lementarea cadrului le!al na*ional şi la distribuirea veniturilor. Acest lucru a dus la încetineală în acesarea ,ondurilor din ,inan*ările desc(ise 7elaborarea !(idurilor;) de în*ele!ere a noilor rinciii) re!uli) di,icultatea entru asi!urarea co,inan*ării şi a intcmirii documenta*iei necesare. Ast,el o rimă solu*ie) un rim as entru dezvoltarea locală este realizarea de arteneriate îmreuna cu artenerii săi euroeni. %istemul de realizare a unor obiective în sistemul arteneriatelor ublic6rivat este solu*ia ractică) concretă în crearea veniturilor rorii ale autorită*ilor ublice locale. %itua*ia actuală este ca autoritatea ublică locală este mai bo!ată în active) imobiliare şi mai sărace în lic(idită*i entru a ,i în măsură să se ,inan*eze alte roiecte. =n alt asect sunt roiectele de sute de milioane de euro e care le avem active. Aici e-istă câteva asecte ractice entru instrumentul Parteneriat Public Privat 7PPP;. Realizarea unui roiect ce nu oate ,i ,inan*at inte!ral oate ,i combinat cu un alt roiect) ceea ce ,ace ca ambele roiecte să oată ,i ,inan*ate mai uşor. ntr6o ast,el de situa*ie de acest !en ambele ărti sunt câşti!ătoare. ele ăr*i trebuie să ,ie într6o ozi*ie de ec(ilibru. %e ot alica di,erite tiuri de sc(eme. Atunci când se ,ace un roiect întotdeauna e-istă un artener rivat. n sc(ema PPP cei doi arteneri trebuie să lucreze îmreună entru realizarea unui obiectiv) iar ,inalul este realizarea şi ,inalizarea unui serviciu. n acest cadru amenin*ările) riscurile în realizarea unui PPP sunt4 avizele, autorizaţiileN calitatea I 7de e- a lucrărilor) când duă un tim se de,ectează;N mar%etingul 7credem că
avem cui să vindem rodusul;N veniturile& costurile de e'ploatare& riscurile instituţionale ) seriozitatea sectorului rivat.
/-istă unele sectoare care sunt ,oarte sensibile) iar oamenii se îndreată către sectorul rivat. De asemenea e-istă activită*i care nu ot ,i rivate 7de e-emlu) oli*ia nu oate ,i rivată;.
51
=n motiv imortant entru autorită*ile ublice este să aibă la disozi*ie mai mul*i bani şi un altul să asi!ure o bună valoare a banilor investi*i. /ste un criteriu ,oarte bun de areciere şi în =/) însă trebuie să se ,acă în con,ormitate cu le!isla*ia în vi!oare. Acesta trebuie să ,ie în le!ătură cu re!lementările euroene. n orice roiect trebuie să !ăsim o metodă de a !ăsi bani lic(izi. Pentru unele roiecte ublice e-istă costuri care deăşesc timul lani,icat. De e-emlu 6 se oate înc(eia un PPP cu un investitor entru un roiect ce nu aduce bani 7bază sortivă;) insă se ot combina cu altele 7ma!azine) restaurante;) ce ot !enera ro,it. PPP este un mod simlu şi comercial de a !ândi lucrurile) este un mod simlu de a transune ideile în ractică. %trate!ia de dezvoltare durabilă a oraşului Rm. "âlcea stabileşte) urmăreşte anumite riorită*i) iar realizarea acestora necesită stabilirea unor măsuri concrete de ac*iune. 'a nivelul oraşului Râmnicu "âlcea au ,ost stabilite următoarele riorită*i şi măsuri420 Ø
%riin entru creşterea cometitivită*ii economice în sectorul rivat4 •
%riin entru dezvoltarea 7inclusiv în cadrul administra*iei ublice locale; caacită*ii de cercetare9inovare9dezvoltareN
•
Ø
%riin entru dezvoltarea caitalului rivat.
Dezvoltarea şi modernizarea in,rastructurii4 •
Lmbunătă*irea unui transort modernN
•
Realizarea unor situri industriale) comerciale) te(nolo!ice) meşteşu!ăreştiN
•
mbunătă*irea in,rastructurii sociale) educa*ionaleN
•
Reabilitarea unor zone urbane 7zone verzi) moşteniri culturale) sort) activită*i recreative) arcări) zone ietonale) control tra,ic) arcuri;N
•
rearea in,rastructurii ener!etice şi valori,icarea ener!iilor re!enerabileN
•
rearea in,rastructurii entru cercetare şi dezvoltare te(nolo!ică entru sectorul rivat şi autoritatea ublică locală.
Ø
Dezvoltarea şi romovarea turismului) culturii şi istoricului zonei4 •
%riin entru dezvoltarea in,rastructurii în turismN dezvoltarea marFetin!6ului municial.
Ø
Dezvoltarea resurselor umane în sriinul unei ocuări durabile şi imbunată*irea serviciilor sociale4
20 %trate!ia de Dezvoltare Durabila
a
52
•
Dezvoltarea sistemului educa*iei) ,ormare ro,esională) ,acilitarea tranzac*iei de la şcoală la ia*a munciiN
•
Dezvoltarea sistemului de ,ormare ro,esională continuă N creşterea accesului şi articiarea la ,ormare ro,esională continuă e tot arcursul vie*iiN
•
<ăsuri de instruire entru şomeri) !ruuri dezavantaateN
•
Dezvoltarea serviciilor medicale) sociale şi de voluntariat) în sriinul cetă*enilor.
Ø
Protec*ia şi imbunătă*irea calită*ii mediului4 •
mbunătă*irea şi e-tinderea in,rastructurii de utilită*i 7alimentare cu aă) canalizare) !aze naturale şi termo,icare;N
•
%isteme de tratare a aelor uzateN
•
•
Dezvoltarea unui sistem inte!rat de monitorizare a mediului şi interven*ie raidăN
•
Reabilitarea siturilor industriale oluanteN
•
Reducerea imactului ne!ativ asura mediului !enerat de centralele de ener!ie electricăN
•
<ăsuri entru reducerea z!omotului ambiental.
%trate!ia de dezvoltare durabilă a
Pe baza acestor in,orma*ii au ,ost determina*i următorii indicatori) ce re,lectă) într6o manieră sintetică) solvabilitatea ,inanciară şi bu!etară şi e,icien*a mana!ementului ,inanciar4 indicatori ai veniturilor sau care re,lectă caacitatea de a !enera venituri) indicatori ai c(eltuielilor şi indicatori care re,lectă caacitatea de investire.
53
CONCLUII I PROPUN/RI Rm. "âlcea este un ol de dezvoltare urbană ) iar municialitatea se a,lă într6o lută continuă entru creşterea nivelului de dezvoltare a oraşului. Dezvoltarea durabilă resuune elaborarea de strate!ii şi lanuri de ac*iune adecvate caracteristicului oraşului) ca ast,el rezultatele să ,ie e,iciente. onştientizarea roblemelor cu care se con,runtă comunitatea) atât de către ,actorii de decizie) cât şi de către cetă*eni va accelera !ăsirea solu*iilor otime necesare atin!erii obiectivelor dezvoltării durabile. Orice roces de elaborare a strate!iilor şi lanurilor de ac*iune trebuie să ,ie suus consultării tuturor cate!oriilor sociale) entru a avea si!uran*a ca odată adotate ele vor ,i use în ractică) entru că rerezintă e-resia voin*ei maorită*ii membrilor comunită*ii. Acest lucru se oate realiza rin 4 sensibilizarea şi educarea oamenilor) rin consultarea şi atra!erea articiării lor la realizarea măsurilor) rin crearea de arteneriate şi rin măsurarea) surave!(erea) evaluarea şi declararea ro!reselor înre!istrate e calea dezvoltării durabile. Râmnicu "âlcea a înre!istrat succese în domeniul rotec*iei mediului) al rotec*iei sociale şi al dezvoltării economice rin imlementarea e,icientă a unor ro!rame locale) cu imlicarea autorită*ilor locale) a societă*ii civile) şi a sectorului rivat.
54
1ibio!ra5ie Ø
Albu '.) Dobrescu /.) Dezvoltarea durabilă în Romania) /ditura /-ert) Cucureşti) 200:
Ø
Androniceanu) A. 6 (outăţi )n managementul public) /d. =niversitară) Cucureşti) 200$N
Ø
Carret %. I *conomic $evelopment and *nvironmental Polic+ ) BAO) 1&&QN
Ø
Căltăre*u Andreea) /coturism şi dezvoltare durabilă) /ditura Prouniversitaria) Cucureşti) 200N
Ø
Cran B. 6 omponenta ecologică a deciziilor de dezvoltare economic) - studiu de caz silvicultura şi turism/) /d. A%/) Cucureşti) 2002N
Ø
Cran B. I Probleme ecologice şi riscuri economice ) /d. A%/) Cucureşti) 2000N
Ø
Cran B.) Roansc(i ".) 5ri!ore B. 6 *lemente de economia şi managementul mediului ) /d. /conomică) Cucureşti) 200$N
Ø
Cran) B.N ândea) <.N imoieru) L. 6 0rganizarea, amena!area şi dezvoltarea durabilă a spaţiului geogra"ic ) /d. =niversitară) Cucureşti) 200QN
Ø
onstantinescu) <.) %ta(l) G.) Dră!an) L. 6 1rban 2ro3t4 Processes )n 5omania ) /d.
Ø
Daduianu) ". L. I 6ediul şi *conomia) /d. Didactică şi Peda!o!ică) Cucureşti) 1&&N
Ø
5albrait() >. . I 7tiinta economică şi interesul public ) /d. Politică) Cucureşti) 1&2N
Ø
5oodland) R.N 'edec) 5. I *nvironmental management )n 8ustainable *conomic $evelopment ) Lnterna*ional Association o, Lmact Assesment) 1&N
Ø
Lancu) A. I reşterea *conomică şi mediul )ncon!urător ) /d. Politică) Cucureşti) 1&$N
Ø
Ø
Ø
Ø
istoreanu Puiu 7coordonator;) /coturism şi turism rural) /ditura A.%./.) Cucureşti) 2003
55
