Depozitarea marfurilor tipologia si amplasarea depozitelor.docx

Depozitarea marfurilor Transportul in timp al marfurilor se realizeaza in principal prin stocare, respectiv depozitare. Depozitarea marfurilor este insa strans legata si de procesul de transport. Procesull de tran Procesu transpo sport rt cup cuprind rindee ata atatt timp timpul ul aloc alocat at tran transpo sportul rtului, ui, cat si cel pentru incarcare, descarcare, intocmirea documentelor si formalitatilor, depozitare temporara etc. Depozitarea propriu zisa are drept principale cauze - nat n atur urale ale :

- periodifitatea productiilor agricole - cond condit itii ii cl clim imat ater eric icee de deos oseb ebit itee (i (inz nzap apez ezir iri, i, in inun unda dati tiii et etc. c.)) ca care re af afec ecte teaz azaa transportul si necesita depozitare - obisnui obisnuintel ntelee de consum: consum: anu anumit mitee prod produse use se con consum sumaa iarn iarnaa (lem (lemnel nelee de foc) altele in tot cursul anului. Ambele necesita realizarea de stocuri. - conditii meteorologice care obliga la restrangerea sezoniera a activitatii -eco -e cono nomic micee:

- se sezo zona nali lita tate teaa ce cere reri riii pe pent ntru ru an anum umit itee pr prod odus usee mo modi difi fica ca ma majo jorr pr pret etul ul de vinzare.Productia trebuie stocata pina la timpul cererii sau cel al pretului optim -

desi multe desi multe pro procese cese au cara caracte cterr conti continuu nuu ele imp implica lica cre creare areaa de de stoc stocuri uri de siguranta pentru a asigura continuitatea productiei

- deseori, realizarea transporturilor in partizi mari, mari, scade costul transportului, mult mai mult decat costul depozitarii - acumulare acumulare de marfur marfurii in scopuri speculative speculative sau pentru constituirea de gajuri, garantii etc. - necesitatea necesitatea prezentarii marfurilor prin interm intermediul ediul epozitiilor, epozitiilor, magazinelor magazinelor cu vanzare etc. -stategice:

The world’s largest digital library

Try Scribd FREE for 30 days to access over 125 million titles without ads or interruptions! Start Free Trial Cancel Anytime.







- realizarea de stocuri pentru perioade de razboi, calamitate etc. formate din stocuri strategice de alimente, combustibili, munitii, medicamente etc Depozitul: este locul in care se face transportul marfurilor in timp. Putem

avea depozite la producator, la vanzator sau pe parcurs fie ca unitati independente, specializate numai pentru depozitare, fie ca unitati aneate unei alte stucturi. Depozitele pot fi specializate dupa produs, dupa zone geografice (marfuri pentru !uropa, Asia etc.), dupa clientela sau pot fi generale. Depozitul are un spatiu de contact cu furnizorii. Acest spatiu este amenajat caracteristic tipului de marfa si taliei depozitului: gasim o anumita constructie si dotare pentru transportul pe calea ferata, alta pentru transportul auto si alta pentru transport auto containerizat, de eemplu. "iind specializate in depozitare ele preiau cantitati mari de marfa astfel incat operatiile de incarcare descarcare sunt cat mai apropiate de standardele internationale aceptate. Depozitul are un spatiu de contac Depozitul contactt cu clientii, care poate avea amena amenajari jari mite: pentru transport transpor t de mare capacitate sau pentru transport de partizi mici de marfuri. Ambele tipuri includ si zona de evidenta contabila si financia financiara ra si pentru emiterea documentelor de transport, inclusiv cele pentru transportul interational, care sunt foart fo artee sp spec ecial ializa izate te.. #n #neor eorii po pott in inclu clude de si un sp spati atiuu pe pent ntru ru co cont ntrol rol vam vamal al si fitosanitar. $n interiorul spatiului de depozitare (acoperit sau nu) avem spatiile pentru depozitare efectiva si cele pentru operatii de productie: dezambalare, sortare, reambalare, grupare, lotizare, control de calitate, reconditionare etc. $n timpul depozitarii, functie de natura marfii, se fac si controalele periodice privind calitatea. %patiile de depozitare sunt amenajate diferit functie de marfa: spatiile pentru grau vor fi diferite de cele pentru benzina sau computere. Depozitele specializate eclusiv in depozitare pot emite documentul numit &arant care atesta prezenta in depozit a anui anumit fel de marfa intr-o anumita cant ca ntit itat ate. e. Ace cest stee do docu cum men ente te se po pott ne nego gooc ocia ia si po pott as asig igur uraa fi fina nant ntar area ea intreprinderilo intrepri nderilor. r. ' conditie esentiala privind astfel de operati operatiuni uni este credib credibilitatea ilitatea depozitului respectiv. $n marile porturi depozitele au dimensiuni foarte mari, cu capacitati imense. !pl ! ploa oatar tarea ea lo lorr es este te de tip in indus dustri trial al di dinn ca cauz uzaa vo volum lumulu uluii ma mare re de ma marfu rfuri ri manevrate zilnic. Depozitele moderne sunt computerizate, atat pentru evidenta marfurilor depozitate cit si pentru operatiile cu transportatorii si depozitarii. Tenologiile moderne de transport au permis standardizarea muncii in depozite si un mare randament al activitatii.







respectiv cumpararea de marfuri peste nevoile normale de consum, mai ales a marfurilor de folosinta indelungata, ajungandu-se la adevarate depozite de aine, pantofi, carti, et. AMPLASAREA DEPOZITELO DEPOZITELOR R

"iecar "iec aree co com mpa pani niee tr treb ebui uiee sa is isii de depo pozi zite teze ze pr prod odus usel elee fi fini nite te pa pana na suntvandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. "unctia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor discrep antelor eistente eistente intre produc productie tie si cantita cantitatile tile de produs cerute pe piata . Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mairepede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si celtuieli mult mai mari . ateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. $ntreprinderea poate detine depozite private sau poate inciria spatiu in depozitele publice. ompaniile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei infleibilitati inceea ce priveste scimbarea locatiilor in functie de cerintele pietei. De cealalata parte, depozitele publice inciriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa aces ac este teaa si se serv rvic icii ii ad adit itio iona nale le,, co cont ntra ra co cost st,, cu cum m ar fi in insp spec ecti tiaa pr prod odus usel elor or,, ambalareasi transportul acestora. Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adrese adreseaza aza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele eistente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse carepleaca careplea ca spre toate directiile di rectiile si realizat un ecilibru intre costurile cost urile totale total e si beneficiileaduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. #n tip de depozit dep ozit care care are oam oamplas plasare are foarte foarte bine gandita gandita este un centru de distribut distributie ie . Acesta Ace sta este stra strateg tegic ic loc localiz alizat at pen pentru tru acc accesu esull tra transpo nsportu rturilo rilor, r, de obi obicei cei lan langa ga autostrazile autostra zile interstatale. interstatale. #n astfel de centru poate servi drept punct de consoli consolidare dare pentru alte depozite eistente in sistem. %ucesul foarte mare avut de lantul de magaz ma gazin inee al- l-art art si Du Duc c&e &ellll-Al Alco co,, es este te da dato tora ratt ce centr ntrelo elorr so sofis fistic ticat atee de distributie care aprovizioneaza magazinele lor. De fapt, dupa cum s-a notat in areting Action emo, ceia preturilor joase de comercializare a produselor celor de la al-art, al-art, este reteaua eficien eficienta ta de centre de distribu distributie, tie, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe oraza de /01 m.#n depozit va fi stabilit pe un anum an umit it am ampla plasam samen ent, t, nu numa maii dac dacaa ge gene nerea reaza za ef efec ecte te fa favo vorab rabile ile in dom domen eniul iul maretingului si vanzarilor si reduce costurile totale. $n mod traditional, variantele au fost clasificate astfel: a) amplasa amplasarea rea in functi functiee de piata







Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. #n depozit amplasat in proimitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate pe distante mari. b) amplasarea in functie de producti productie. e.

Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. "unctiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor.Apelarea la l a un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anum an umit it pr prod odus, us, ia iarr cli clien entii tii so solic licita ita un so sorti rtime ment nt co comp mplet let.. Pr Print intre re av avan antaj tajele ele specifice se inscriu urmatoarele: facilitarea obtinerii de catre client a unui sortiment constituit din produse fabricate de diferite unitati2  redu reducer cerea ea cos costuri turilord lordee tra transp nsport ort prin cons consolid olidare areaa liv livrari rarilor lor catr catree clienti2  posibilitatea clientilor de a comanda o cantitate mica din fiecare produs2  simplificarea pentru client, a operatiunilor de urmarire a livrarilor efec ef ectua tuate te de fu furn rnizo izor, r, dat dator orita ita pri primi mirii rii ma maii mu multo ltorr pro produ duse se,, cu o singura factura. 

c) amplasar mplasarea ea interme intermediara diara .

%pre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe proimitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie ale producatorului. Depozitele sunt pozitionate intre clienti si unitatile de productie. "unctiile indeplinite sunt consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de productie. 3a un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita. ercetarile pentru stabilirea amplasamentului unor facilitati ( unitati de productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Prim Pr imele ele pr preo eocu cupa pari ri in ac acest est dom domen eniu iu da date teaz azaa de la inc incep eputu utull se seco colul lului ui 44 44.. etod e todel elee de am ampl plasa asare re a de depo pozit zitelo elor, r, de dezv zvol oltat tatee pr prin in ac aces este te ce cerce rceta tari, ri, po pott fi clasificate in functie de urmatoarele criterii : •

numarul depozitelor .

3ocalizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de amplasarea mai







•

caracterul discret al alegerii.

#nele metode eploreaza eploreaza fiecare locatie posibila eistenta in spatiul continuu, continuu, si o va alege pe cea mai buna . Aceste metode poarta denumirea de metode continue de ampl am plas asar are. e. %p %pre rede deos oseb ebir iree de ac aces este tea, a, me meto tode dele le di disc scre rete te pe perm rmit it se sele lect ctar area ea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. $n practica, metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite. •

gradul de agregare agregare al datelor. datelor.

etodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. $n scimb, metodele bazate pe date cu grad gr ad mic de ag agre rega gare re pe perm rmit it di dife fere rent ntie iere reaa in intr tree do doua ua am ampl plas asam amen ente te fo foar arte te apropiate, de eemplu separate doar de o strada. •

orizontul de timp.

Apelarea la date referitoare la o singura perioada de timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice. Amplasarea infunctie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cuajutorul metodelor dinamice.

Tipologia depozitelor

Deciziile referitoare la alegerea tipurilor Deciziile tipurilor de depozite presupun analizarea de catre logisticieni a variantelor posibile. %electia anumitor tipuri si modul lor de combina com binare re sunt dire direct ct inf influen luentate tate de car caracte acterist risticil icilee cere cererii rii clie clientil ntilor or,, pol politic iticaa firmei, avantajele si limitele fiecarui tip de depozit si eistenta pe piata a unor operatori de incredere, specializati in oferirea de servicii de depozitare. Principalele tipuri de depozite .

Tipologia depozitelor este relativ larga. Demersul de clasificare poate fi declansat prin considerarea felului marfurilor depozitate si conditiilor de depozitare asigu as igura rate. te. 5aria riante ntele le po posib sibile ile os osci cilea leaza za int intre re de depo pozi zitel telee de ma marf rfuri uri ge gene neral ralee (capabile sa pastreze o gama larga de produse) si depozitele specializate pe un anumit produs sau grupa de produse, care ofera conditii adecvate caracteristicilor specifice ale marfurilor (de eemplu spatii frigorifice pentru produse alimentare sau cimice, spatii de depozitare a produselor vrac etc.).







asupra depozitelor a impus conceptul de centru (depozit) de distributie, in esenta, centrul de distributie este un tip de depozit care pune accentul pe circulatia rapida a bunurilor. 6olul sau consta in accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim mini m a duratei de depozitare, in cazul centrelor de distributie, pastrarea are doar un caracte cara cterr tem tempora porar. r. Prin Princip cipalel alelee car caracte acterist ristici ici ale cen centrel trelor or de dist distrib ributie utie sun suntt urmatoarele: 7

servirea unei piete regionale2

7 regruparea produselor pe comenzi conform cerintelor clientilor2 7 mentinerea unei linii complete de produse pentru distributia la clienti2 7 consolidarea livrarilor de la diferite puncte de productie2 7 utilizarea calculatoarelor si ecipamentelor de manipulare2 7 apelarea la sisteme automatizate, mai degraba decat la munca manuala2 7 constructia cu un singur nivel, in majoritatea cazurilor. #n criteriu criteriu frecvent frecvent util utiliza izatt pentru pentru clas clasific ificare areaa dep depozi ozitelo telorr est estee forma de proprietate. ! !pe perie rient ntaa e eist isten enta ta pe plan plan int intern ernat ation ional al pe perm rmite ite dif difer eren entie tierea rea urmatoarelor tipuri: • depozitul privat - aflat in proprietatea si managementul aceleiasi firme care

detine proprietatea asupra bunurilor pastrate si manipulate in depozit2 • depozi depozitul tul publi publicc -

ce apartine unei firme specializate in operatiuni de depozitare sau logistice, care ofera servicii clientilor interesati, in scimbul unei tae2 • depozitul contractual -

bazat pe un aranjament pe termen lung si destinat in eclusivitate unui anumit client. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor. criterii decat cele ce le pre preze zent ntate ate.. Po Pott fi co cons nside idera rate, te, de e eem emplu plu,, tip tipul ul co const nstruc ructiv tiv,, gr gradu adull de autom au tomat atiza izare re si me meca caniz nizar are, e, am amena enaja jarea rea int interi erioa oara ra a de depoz pozite itelo lorr etc etc.. in plu plus, s, acceptiunea conceptului de depozit se poate etinde, in afara de spatiile de depozitare fie, firmele pot considera si 'depozitele mobile' , respectiv stocarea in tranzit. ijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii. $mportanta acestor 8depozite mobile8 sporeste cu cat









$n continuare, sunt analizate tipurile de depozite eistente, in privinta formei de proprietate. %unt prezentate, de asemenea, criteriile care stau la baza strategiei referitoare la tipurile de depozite si variantele strategice posibile. 9umeroase firme dispun de depozite private. Decizia de a detine un spatiu de depozitare privat inseamna o investitie de capital in spatiul de pastrare a marfurilor si ecipamentele de manipulare necesare. onstruirea unui depozit privat se justifica in conditiile in care firma satisface o cerere substantiala si constanta. Depozitele private pot fi proprietatea firmei care le utilizeaza sau pot fi obtinute prin leasing. #nele firme recurg la aranjamente de vanzare in vederea leasingului, prin care vand depozitul propriu unei firme specializate, pentru ca ulterior sa preia de la cumparator si sa eploateze acelasi depozit, pe baza unui cont co ntra ract ct de in inc cir irie iere re.. !s !ste te o so solu luti tiee pe pent ntru ru di disp spon onib ibil iliz izar area ea un unor or fo fond ndur urii imobilizate in active fie. 'ptiunea pentru un depozit propriu sau unul in leasing este determ 'ptiunea determinata inata atat de costurile pe care le implica fiecare alternativa, cat si de gradul de conformitate cu cerintele firmei. 5arianta depozitului propriu presupune o implicare financiara considerabila conside rabila din partea firmei, mai mare decat in cazul unui depozit in leasing, in principiu, fata de leasing, construirea constr uirea unui depozit propriu permite per mite asigurarea unui flu mai eficient al produselor, in conformitate cu particularitatile acestora, in realitate, tot mai multe firme care construiesc depozite pentru a le oferi in sistem de leasing sunt interesate sa proiecteze depozite in functie de specificatiile firmei care va utiliza viitorul depozit, pe o durata de cel putin cinci ani. ' so solu luti tiee pr prof ofit itab abil ilaa pe pent ntru ru mul ulte te fi firm rmee es este te ap apel elar area ea la op oper erat ator orii specializati, special izati, care ofera servicii de depozitare. #tilizarea #tilizarea depozi depozitelor telor publice are ca scop satisfacerea necesitatilor de depozitare temporare, din perioadele de varf, cand firmele se confrunta cu o crestere sezoniera sau neasteptata a cererii. #n depozit public serveste simultan mai multi clienti care au nevoie de spatii







7 depozite pentru produse de uz casnic - destinate mobilei si diferitelor produse utilizate in gospodarie2 7 depozite de marfuri generale - folosite pentru pentru o gama variata de produse care ca re nu ne nece cesit sitaa co cond nditi itiile ile de pa past strar raree si ma mani nipu pular laree sp speci ecific ficee ca cate tego gorii riilo lor r anterioare. %e co cons nsid ider eraa ca de depo pozi zite tele le pu publ blic icee po pott of ofer erii un av avan anta tajj co comp mpet etit itiv iv.. Principalele motive sunt urmatoarele: •

•

•

•

reducerea celtuielilor indirecte, ceea ce permite investirea capitalului in alte domenii2 posib pos ibili ilita tatea tea fi firm rmelo elorr de a se con conce cent ntra ra as asup upra ra pu punc ncte telo lorr for forte te specifice2 facilitarea penetrarii pe o anumita piata a firmelor nou create si a producatorilor straini2 sporirea profiturilor si eficientei logistice.

recepti ptia! a! %ervi %e rvici ciile ile de ba baza za al alee un unui ui de depo pozi zitt pu publ blic ic su sunt nt ur urma matoa toare rele le rece pa"trarea! livrarea! con"olidarea! divizarea lotului "i crearea "tructurii "ortimentale. ajoritatea depozitelor publice ofera o gama mai larga de servicii.

American areousemen8s Association a intocmit o lista a serviciilor care pot fi asteptate de la un depozit public. Printre serviciile cuprinse in lista respectiva se inscriu urmatoarele: 7 serviciile de manipulare, pastrare si distributie2 7 depozitarea in tranzit2 7 spatiile cu temperatura si umiditate controlata2







7 repararea, esantionarea, cantarirea, controlul2 7 colectarea numerarului la livrare 7 livrarea catre o lista de clienti acreditati2 7 transportul local si la distante mari2 7 livrarea si instalarea de produse2 7 plata anticipata a documentelor referitoare la navlu2 7 imprumuturile pe baza produselor primare stocate2 7 depozitarea produselor care necesita ecipament de utilizare special2 7 manipularea, pastrarea si ambalarea in saci, a produselor primare uscate2 7 manipularea, pastrarea si imbutelierea produselor licide vrac2 7 manipularea si stocarea materialelor containerizate etc.

$n ultimele trei decenii, gama serviciilor pe care le ofera depozitele publice a inregistrat scimbari majore. 'peratorii depozitelor si-au etins serviciile de baza, pentru a satisface in mai mare masura cerintele ceri ntele de distributie dist ributie ale clientilor. Printre noile no ile se servi rvici ciii se inc inclu ludd as asigu igura rarea rea un unei ei div divers ersita itati ti de co cons nstru truct ctii, ii, sp sprij rijin inire ireaa eforturilor de mareting, combinarea in loturi integrate a produselor distribuite de diferiti membri ai canalelor de mareting si oferirea de servicii de sustinere a productiei. De la simpla pastrare a produselor, depozitele publice s-au orientat spre servicii de depozitare de tip linie completa, in afara de serviciile traditionale, sunt disponibile servicii de valoare adaugata si de terminal.







"iecare firma care necesita servicii de depozitare poate utiliza una dintre variantele prezentate - depozit privat, depozit public si depozit contractual - sau o combinatie a acestora. %trategia referitoare la tipurile de depozite folosite va fi stabilita in functie de particularitatile cererii pietei si activitatii firmei, precum si de avantajele oferite de fiecare varianta de depozit. %atisfacerea necesitatilor de depozit %atisfacerea depozitare are numai prin intermediul intermediul unui depozit privat este justificata in conditiile unei cereri constante pe parcursul anului, care permite un grad maim mai m de utilizare a capacitatii. capacitatii . ajoritatea ajori tatea firmelor fir melor se confrunta insa cu o cerere variabila. onstruirea depozitului privat in functie de cererea maima ar conduce la utilizarea partiala a capacitatii sale, in perioadele cu cerere scazuta. De eemplu, 0-/0 din durata unui an, depozitul privat ar fi neutilizat, in consecinta, se recomanda crearea unui depozit privat pentru B0-=0 din cererea maima si apelarea la depozite publice sau contractuale pentru restul stocurilor necesare, in functie de fluctuatiile cererii . Pe piete diferite, in functie de volumul si variatia cererii, se poate recurge recurge la strategii distincte. Pe o anumita piata, firma poate dispune de un depozit privat, iar pe alta piata, de spatii de depozitare publice. $n cazul produselor de cerere sezoniera, firma poate folosi depozite publice apropiate de pietele tinta, in care plaseaza marfurile cu putin timp inainte de declansarea sezonului. sezonului . 'rientarea spre depozitul contractual presupune o evaluare prealabila a efectelor. $ntervalul de timp de la stabilirea primului contact intre operator si client pana la inceperea functionarii depozitului depozit ului poate dura peste pest e / luni >, in i n functie de volumul stocurilor, decizia de contractare a serviciilor de depozitare poate viza mai multi mu lti op oper erato atori. ri. Ape pelar larea ea la de depo pozit zitare areaa co cont ntrac ractu tuala ala nu e ecl clud udee de deci cizia zia de menti tinnere a unor de deppozite pri rivvate te,, ceea ce fa facce posibi bila la com ompparare reaa performantelor. %trategia referitoare $a tipurile de depozite utilizate de firma se stabileste pe baza unui set de criterii cantitative si calitative . Principalele criterii cantitat Principalele cantitative ive folosite pentru evaluar evaluarea ea tipurilo tipurilorr de depozite sunt urmatoarele:







decat depozitele depozitele publice, in situatia unui grad inalt de utilizar utilizaree a capacit capacitatii, atii, in cea mai mare parte a timpului. %e considera adesea, ca depozitul privat este mai convenabil decat depozitul public, datorita absentei marjei de profit, in realitate, este necesara evaluarea atenta a costurilor, deoarece, pentru un depozit public, costurile pot fi mai mici decat in cazul unui depozit privat, datorita eficientei mai mari, gradului mai inalt de utilizare a capacitatii, salariilor mai mici acordate personalului depozitului etc. in plus, costurile generate de utilizarea depozitelor publice pot fi mai mici fata de cele corespunzatoare depozitelor private, datorita mentinerii marfurilor in stoc pe o perioada limitata, in functie de necesitati. Pe termen lung, costul specific unui depozit contractual este mai mic decat cel al unui depozit public obisnuit. $n afara de criteriile cantitative prezentate, stabilirea strategiei referitore la tipur tip urile ile de de depo pozit zitee ut util iliza izate te es este te fu fund ndam ament entata ata fr frec ecven ventt pe ba baza za un unor or criterii calitative. ele mai utilizate criterii calitative sunt urmatoarele : a) gradul de conformitate cu specificul gamei de produse produse. %e considera ca un depozit privat, construit in functie de particularitatile produselor, manipularii si pastrarii acestora, raspunde in mai mare masura asteptarilor utilizatorului, comparativ cu alte tipuri de depozite. Amenajarea depozitelor in spatii preeistente neadecvate sau modificarea radicala a structurii gamei de produse a utilizatorului pot influenta negativ gradul de conformitate. Depozitele contractuale dedicate indeplinesc la un nivel inalt cerintelor utilizatorului. %pre deosebire de acestea, depozitele publice eistente in zona de interes pentru firma utilizatoare pot sa nu aibaa ca aib cara racte cteris ristic ticile ile co cores respu punza nzato toare are me menti ntine nerii rii in st stoc oc a an anum umito itorr gr grup upee de produse. Pe plan international, dezvoltarea si diversificarea depozitelor publice au sporit sansele utilizatorilor potentiali de a identifica spatii la nivelul necesitatilor si eigentelor proprii. b) flexibilitatea operationala, in esenta, fleibilitatea operationala se refera la ca capa paci cita tate teaa de mod odif ific icar aree a po poli liti tici cilo lorr si pro roce cedu duri rilo lorr, in fu func ncti tiee de particularitatile produselor si cerintele clientilor. Depozitele private sunt capabile sa ofere o fleibilitate mare, datorita faptului ca se afla sub controlul complet al









amplasamen amplasa mentelo telorr ope operato ratorilo rilorr eis eisten tenti), ti), insa dur durata ata con contrac tractulu tuluii dim diminue inueaza aza posibilitatea unor modificari rapide rapi de in functie de conjunctura pietei. d) efectele sinergetice potentiale. Apelarea la spatii de depozitare folosite de alte firme, care servesc clienti din aceeasi industrie, poate avea un efect sinergetic. onsolidarea de catre depozitul public, pentru fiecare client al utilizatorilor, a livrarilor de marfuri provenind de la mai multi furnizori, determina reducerea costurilor de transport. Depozitele publice partajate sunt capabile sa genereze efec ef ecte te sim simila ilare re.. in ca cazu zull de depo pozit zitelo elorr pri priva vate, te, efe efecte ctele le sin siner erge getic ticee de depi pind nd de specificul cererii si activitatii depozitelor respective. e) economiile de scara potentiale . Acest criteriu se refera la posibilitatea de a diminua costurile de manipulare si pastrare a marfurilor, ca rezultat al aplicarii tenologiilor avansate. $nvestitiile in ecipamente de mecanizare, automatizare si info in form rmat atiz izar aree a de depo pozi zite telo lorr pe perm rmit it cr cres este tere reaa ru rula laju julu luii de mar arfu furi ri,, im impl plic icit it distribuirea costurilor fie asupra unui volum mai mare de produse. Promovarea tenologiilor avansate determina simultan o scadere a costurilor directe variabile, in principiu, depozitele publice si cele private faciliteaza obtinerea unor economii de scara mai mari decat depozitele private, datorita veicularii unui volum mare de marfuri apartinand mai multor clienti. Depozitele private de mare anvergura, care apartin companiilor cu un volum mare de activitate, capabile si interesate sa investeasca in noi tenologii, permit obtinerea de economii de scara comparabile cu celelalte tipuri de depozite. $nde $n depl plin inir irea ea ob obie iect ctiv ivel elor or lo logi gist stic icee es este te in infl flue uent ntat ataa de ef efic icac acit itat atea ea







3ear #ngeni face parte din divizia de scaune, avCnd ca obiect de activitate producia de use pentru scaune auto, deinCnd astEzi un numEr de aproimativ 11 angajai Fi deine locul ; Cn topul celor mai mari eportatori din 6epublica oldova. Nn prezent compania produce Fi livreazE tapierie auto pentru urmEtorii producEtori de maFini, aceFtia fiind Fi clienii companiei (- clienii 3ear orp o rpor orati ation on): ): e erce rcede des( s(- -las lasse se), ), I I( (;% ;%eri eries es), ), ToOot Oota( a(A AOgo go), ), A6< 6

Depozitarea marfurilor tipologia si amplasarea depozitelor.docx

Recommend Documents