Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing
Referat logistica “Amplasarea depozitelor”
Bucuresti, 2008 Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6.
Variante Variante si metode metode de amplasare....... amplasare................ ................. ................. ...............4 ......4 O perspectiva perspectiva istorica istorica asupra amplasame amplasamentulu ntului...... i............... ...........6 ..6 Metode Metode de amplasare amplasare a unui singur depozit.. depozit.......... ................. .............7 ....7 Metode Metode de amplasare amplasare a mai multor depozite depozite......... .................. .............9 ....9 Amplasare Amplasareaa dinamica dinamica a depozitel depozitelor.... or............. .................. ................. ............14 ....14 Studii de caz......................................................................16 Bibliografie.......................................................................35
2
Amplasarea depozitelor
Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze produsele finite pana sunt vandute, deoarece rareori se intampla ca procesul de consum sa aiba loc aproape imediat dupa cel de productie. Functia de depozitare ajuta la eliminarea discrepantelor existente intre productie si cantitatile de produs cerute pe piata 1. Companiile sunt cele care decid numarul necesar de locatii de depozitare. Astfel, cele care furnizeaza produse ambalate consumatorilor si-au micsorat numarul de depozite de la 10-15 la numai 5-7, iar distribuitorii farmaceutici si-au redus de asemenea numarul de depozite de la 90 la aproape 45. Un exemplu in acest sens ar fi National Semiconductor, care si-a inchis cele 6 depozite pe care le avea si a deschis unul central in Singapore, lucru care i-a micsorat timpul de livrare cu 47%, cheltuielile de distributie i-au scazut cu 2.5%, iar vanzarile i-au crescut cu 34 procente. Pe de o parte, mai multe locatii de depozitare inseamna ca produsele ajung mult mai repede la consumatori, dar reprezinta de asemenea si cheltuieli mult mai mari2. Cateva companii pastreaza o parte din stocul de produse in interiorul locurilor de productie sau in apropierea acestora, iar restul de produse sunt situate in depozite din intreaga tara. Intreprinderea poate detine depozite private sau poate inchiria spatiu in depozitele publice . Companiile au mai mult control in cele private, insa costurile sunt ridicate si de asemenea trebuie sa faca fata si unei inflexibilitati in ceea ce prive priveste ste schimb schimbare areaa locati locatiilo ilorr in functi functiee de cerint cerintele ele pietei pietei.. De ceala cealalat lataa parte, parte, depozitele publice inchiriaza spatii la un anumit pret si ofera pe langa acestea si servicii aditionale, contra cost, cum ar fi inspectia produselor, ambalarea ambalarea si transportul acestora. Depozitarea prezinta mai multe probleme manageriale: numarul, tipologia si amplasarea depozitelor, precum si gradul de proprietate asupra unui astfel de spatiu. Amplasarea si numarul depozitelor depinde de locatia publicului tinta catre care se adreseaza produsele companiei, sursele care produc aceste bunuri, precum si rutele existente pentru transport. Trebuie luate in considerare volumele de produse care pleaca pleaca spre toate directiile si realizat realizat un echilibru echilibru intre costurile costurile totale si beneficiil beneficiilee aduse de amplasarea unui depozit intr-un anumit loc. Un tip de depozit care are o amplasare foarte bine gandita este un centru de distributie3. Acesta este strategic localizat pentru accesul transporturilor, de obicei lang langaa auto autost stra razi zile le inte inters rsta tata tale le.. Un astf astfel el de cent centru ru poat poatee serv servii drep dreptt punc punctt de consolidare pentru alte depozite existente in sistem. Sucesul foarte mare avut de lantul de magaz magazine ine Wal-Ma Wal-Mart rt si Duckwe Duckwell-A ll-Alco lco,, este este datora datoratt centre centrelor lor sofist sofistica icate te de distri distribut butie ie care care aprovi aprovizio zione neaza aza magaz magazine inele le lor. lor. De fapt, fapt, dupa dupa cum cum s-a notat notat in Marketing Action Memo, cheia preturilor joase de comercializare a produselor celor 1
Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management, 12e, Prentice Hall, 2006, p. 527;
2
Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall,1980, p.434-435; p.434-435;
3
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing, Third Edition, Irwin, 1992, p.421-425;
3
de la Wal-Mart, este reteaua eficienta de centre de distributie, depozite, care servesc magazinele lor aflate pe o raza de 250 km.
Studiu de caz: Wal-Mart: Unde amplasarea depozitelor chiar conteaza!4 Reteaua Wal-Mart, condusa de Sam Walton, a crescut de la cateva buticuri situate in Arkansas, la un intreg lant ce se intinde pe 35 state si cuprinde 1400 de magazine universale, peste 120 de cluburi Sam’sWholesale si 3 hypermarketuri. WalMart are vanzari anuale de peste 25 Miliarde $. Sam Walton datoreaza cea mai mare parte a profitului si a cresterii in vanzari, marketingului de distributie „hub-and-spoke”. Ca majoritatea comerciantilor, WalMart sustine ca primele 3 lucruri care trebuiesc luate in considerare pentru a avea succes in aceasta afacere sunt locatia, locatia si locatia. Si acum urmeaza cea mai mare mare surpri surpriza za:: Wal-Ma Wal-Mart rt este este in princi principa pall int intere eresat sataa de amplas amplasare areaa depoz depozite itelor lor.. „Ceilalti „Ceilalti construie construiesc sc depozite depozite pentru a furniza furniza produse produse outletelor outletelor existente existente,, insa Walton a adus o schimbare de 180° in acest sens. A construit intial un depozit gigantic, dupa care a amplasat magazine in jurul lui”, a relatat revista Forbes. Astazi, aproximativ 77% din necesarul de aprovizionare al maganizelor, este furnizat de 13 centre de distributie. Sistem Sistemul ul de distri distribut butie ie este este in mod consta constant nt actua actualiz lizat, at, desi desi costur costurile ile de distributie se afla acum la un nivel care se crede a fi inferior standardului in aceasta industrie. Aprovizonarea magazinelor magazinelor a caror numar creste in fiecare luna, este un test continuu pentru sistemul de distributie al celor de la Wal-Mart. Deciziile de amplasare a depozitelor au un impact direct asupra capacitatii sistemului logistic de a oferi nivelul dorit de servire a clientilor clientilor si costurile totale. totale. In continuare, sunt analizate variantele variantele clasice de amplasare amplasare a depozitelor si metodele ce pot fi utilizate pentru pozitionarea spatiala a unui depozit sau a unei retele de depozite.
1.Variante si metode de amplasare Numarul si amplasarea depozitelor sunt determinate de coordonatele spatiale ale clientilor si unitatilor de productie, precum si de particularitatile produselor. Depozitele au rolul de a contribui la eforturile firmei de a oferi clientilor unitati de timp si loc.
4
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.423
4
Un depozit va fi stabilit pe un anumit amplasament, numai daca genereaza efecte favorabile in domeniul marketingului si vanzarilor si reduce costurile totale. In mod traditional, variantele au fost clasificate 5 astfel: a) amplasarea in functie de piata. Aceasta varianta presupune localizarea depoz depozitu itului lui in apropi apropiere ereaa clien clientilo tilorr cheie. cheie. Aria Aria geogr geografi afica ca servit servitaa de depozit depinde de o serie de factori, de exemplu de viteza livrarilor, marimea comenzii medii si costul unitar al livrarii totale. Amplasarea unui depozit in functie de piata se justifica atunci cand constituie modalitatea de a oferi clientilor un sprijin logistic rapid, cu cel mai mic cost total. Un depozit amplasat in proximitatea clientilor indeplineste functia de creare a unei structuri sortimentale, pe baza marfurilor provenite din surse multiple. Produsele sunt primite de la furnizori in transporturi consolidate, efectuate pe distante mari. Diversitatea sortimentala a stocului mentinut de depozit este mare. Principale Principalele le avantaje avantaje oferite de aceasta aceasta varianta varianta de amplasar amplasaree sunt sunt urma urmato toar arel ele: e: (i) (i) cost costur uril ilee de tran transp spor ortt rela relati tivv mi mici ci,, dato datori rita ta aprovizionarii in cantitati mari de la furnizori; (ii) sortimentul de produse vari variat at;; (iii (iii)) posi posibi bili lita tate teaa apro aprovi vizi zion onar arii ii fiec fiecar arui ui clie client nt,, conf confor orm m nece necesi sita tati tilo lor, r, cu cant cantit itat atii de prod produs usee mai mai mi mici ci deca decatt cele cele spec specif ific icee aprov aprovizi iziona onarii rii direc directe te de la furniz furnizori ori;; (iv) (iv) reduc reducere ereaa tim timpul pului ui necesa necesar r pentru completarea stocului, la nivelul firmelor cliente. Amplasarea in apropiere apropiereaa pietei pietei este o solutie solutie intalnita intalnita in cazul cazul produselo produselorr alimentare alimentare si bun bunur uril ilor or de cons consum um cure curent nt.. De asem asemen enea ea,, se apli aplica ca in dome domeni niul ul sprijinului logistic pentru productie, in vederea asigurarii componentelor care fac obiectul unor strategii de tip “just-in-time”. b) amplasarea in functie de productie. Depozitul este plasat in apropierea unitatilor de fabricatie ale unei firme producatoare. Functiile principale pe care le indeplineste sunt combinarea produselor si consolidarea livrarilor. Apelarea la un astfel de depozit este necesara in cazul in care fiecare unitate de fabricatie este specializata in realizarea unui anumit produs, iar clientii solicita un sortiment complet. Printre avantajele specifice se inscriu urmato urmatoare arele: le: (i) facili facilitar tarea ea obtine obtinerii rii de catre catre client client a unui unui sortim sortiment ent constituit din produse fabricate de diferite unitati; (ii) reducerea costurilor de transport prin consolidarea livrarilor catre clienti; (iii) posibilitatea clie client ntil ilor or de a coma comand ndaa o cant cantit itat atee mi mica ca din din fiec fiecar aree prod produs us;; (iv) (iv) simpli simplifica ficarea rea pentru pentru client, client, a operat operatiun iunilo ilorr de urmarire urmarire a liv livrar rarilo ilor r efectuate de furnizor, datorita primirii mai multor produse, cu o singura factura. c) amplasarea intermediara. Spre deosebire de celelalte doua variante, nu pune accentual pe proximitatea fata de clienti sau fata de unitatile de fabricatie fabricatie ale producato producatorului rului.. Depozite Depozitele le sunt pozitiona pozitionate te intre clienti si unitatile de productie. Functiile indeplinite sunt consolidarea si crearea sortimentului. Aceasta varianta se aseamana cu amplasarea in functie de productie. La un cost logistic scazut, se livreaza fiecarui client structura sortimentala dorita. Prezenta depozitelor unei firme in apropierea clientilor a fost mult timp privita ca un avantaj competitiv, o conditie a succesului. Clientii considerau ca pot beneficia de un nivel inalt de servicii logistice doar de la furnizorii care dispun de depozite 5
Carmen Balan, Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006,p. 228229;
5
situate in apropierea lor. Paradigma prezentei locale 6 a determinat numerosi furnizori sa creez creezee retele retele de depozi depozite, te, in cadrul cadrul caror caroraa numero numeroase ase unitat unitatii mentin mentinea eauu un sortiment complet de produse. In prezent, depozitul local nu mai este absolut necesar pentru identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor. Cercet Cercetari arile le pentru pentru stabil stabilire ireaa amplas amplasame amentu ntului lui unor unor facili facilitat tatii ( unitat unitatii de productie, depozite, magazine) au fost deosebit de numeroase. Primele preocupari in acest acest domeni domeniuu datea dateaza za de la incepu inceputul tul secolu secolului lui XX. Metode Metodele le de amplas amplasare are a depozitelor, dezvoltate prin aceste cercetari, pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii7: a) numarul depozitelor. depozitelor. Localizarea unui singur depozit este o problema cu totul diferita de amplasarea mai multor depozite in acelasi timp. Metodele de ampla amplasar saree a unui unui depozi depozitt unic unic consid considera era o proble problema ma simpli simplific ficata ata,, deoarece nu iau in considerare distribuirea cererii pe mai multe depozite, efectele de consolidare a stocurilor si costul depozitului. b) caracte caracterul rul discret discret al alegeri alegerii. i. Unele metode exploreaza fiecare locatie posibila existenta in spatiul continuu, si o va alege pe cea mai buna. Aceste meto metode de poar poarta ta denu denumi mire reaa de meto metode de continue de ampl amplas asar are. e. Sp Spre re deosebire de acestea, metodele discrete permit selectarea amplasamentului dintr-o lista de alegeri posibile. In practica, metodele discrete sunt mai frecvent utilizate, in special pentru amplasarea mai multor depozite. c) gradul de agregare al datelor. Metodele care utilizeaza date cu grad mare de agregare limiteaza amplasamentul la o arie geografica larga, de pilda o localitate. In schimb, metodele bazate pe date cu grad mic de agregare permit diferentierea intre doua amplasamente amplasamente foarte apropiate, apropiate, de exemplu separate doar de o strada. d) orizontul de timp. Apelarea Apelarea la date referito referitoare are la o singura perioad perioadaa de timp( de pilda, un an) este specifica metodelor statice . Amplas Amplasare areaa in functie de evolutiile estimate pentru mai multi ani se poate stabili cu ajutorul metodelor dinamice.
2. O perspectiva istorica asupra amplasamentului Multe dintre primele teorii legate de locatie au fost formulate de economisti si geografi cum ar fi: Johann von Thünen, Alfred Weber, T. Palander, August Lösch, Edgar Hoover, Melvin Greenhut Greenhut si Walter Isard. O tema comuna comuna in lucrarile acestora a fost importanta costurilor de transport in determinarea amplasamentului. O mare parte dintre conceptele care au fost sugerate de acestia, pot fi aplicate si in zilele noastre. 6
Donald J.Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The integrated Supply Chain Process, The McGraw- Companies, 1996, p.498-499 7 Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management, Fifth Edition, Prentice Hall , 2004, p. 551-552;
6
3. Metode de amplasare amplasare a unui unui singur depozit Pentru localizarea unui singur depozit se pot utiliza metode exacte, grafice sau de aproximare. aproximare. Metoda frecvent frecvent utilizata utilizata pentru stabilirea stabilirea amplasam amplasamentul entului ui este metoda centrului de gravitatie. Aceasta metoda este denumita si metoda grilei. Are un caracter static si continuu. Cu ajutorul metodei centrului de gravitatie, se poate determina amplasamentul care asigura satisfacerea cererii clientilor, in conditiile celui mai mic cost total. Costul de transport trebuie sa fie minimizat pentru ansamblul ariei geografice unde va fi amplasat centrul de gravitatie. Se considera ca, in principiu, costurile de transport sunt o functie de distanta, cantitate si timp. In cadrul unui anumit teritoriu, depozitul va putea fi amplasat in centrul de gravitatie calculat intr-una din urmatoarele variante: (i) in functie de cantitate; (ii) in functie de distanta; (iii) in functie de cantitate si distanta; (iv) in functie de timp, cantitate si distanta 8. Aplicarea metodei se bazeaza pe geometria analitica si impune utilizarea unui sistem de coordonate cartezian. Fiecare centru de cerere este pozitionat spatial prin coordonatele sale x si y. Cu ajutorul teoremei lui Pitagora, se determina distanta dintre oricare doua puncte reprezentate in sistemul de coordonate. O prima varianta de amplasare a depozitului este cea bazata pe centrul de gravitatie in functie de cantitate . In acest caz, este considerata numai una dintre cele trei variabile: distanta, cantitate si timp. Solutia obtinuta cu ajutorul acestei metode este amplasamentul care asigura echilibrul intre destinatii, pe o anumita perioada, in functie de cantitate. Coordonatele x si y ale depozitului se calculeaza pe baza urmatoarelor formule: n
n
∑ xi F i x=
i =1 n
∑ F i i =1
∑ y i F i y=
i =1 n
∑ F i i =1
unde x si y sunt coordonatele depozitului, x i si yi sunt coordonatele centrului de cerere i si F i este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i. Amplasarea unui singur depozit se poate realiza si prin metoda centrului de gravitate in functie de distanta . Solutia obtinuta indica punctul care minimizeaza varian varianta ta bazat bazataa pe canti cantitat tate, e, stabil stabilire ireaa celui celui mai mai bun ampla amplasam sament ent presup presupune une parcurgerea unui proces iterativ, pentru a obtine o localizare din ce in ce mai buna a depozitului. Coordonatele depozitului depozitului si distanta de la depozit la punctele de livrare se recalculeaza in fiecare etapa, pana cand imbunatatirea obtinuta de la o etapa la alta este minima sau nula.Pentru determinarea solutiei se apeleaza la urmatoarele formule:
8
Donald J. Bowersox, David J. Closs, op.cit., p. 555-561
7
n
xk =
n
xi
∑ d i =1
i
n
y k =
1
∑ d i =1
y i
∑ d i =1 n
i
1
∑ d i =1
i
i
unde x k si y k sunt coordon coordonatel atelee depozitul depozitului ui pentru iteratia iteratia k, xi si yi sunt coordonatele centrului de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k. Distanta dintre orice centru de cerere si depozit se calculeaza astfel: d i =
( xi − x k ) 2 + ( y i − y k ) 2
unde d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k, x k si y k sunt coordonatele depozitului pentru iteratia iteratia k, iar xi si yi sunt coordonatele centrului de cerere i. Varianta centrulu centruluii de gravitati gravitatiee in functie functie de cantitate cantitate si distanta distanta este superioara in raport cu celelalte doua variante analizate.Comparativ cu metoda bazata numai pe distanta, ia in considerare frecventa livrarilor la fiecare destinatie. Spre deosebire de metoda bazata pe cantitate, urmareste si influenta distantei. Identificarea celui mai bun amplasament in functie de cantitate si distanta este un proces iterativ. Formulele utilizate pentru localizarea depozitului sunt urmatoarele: n
∑ xk =
n
xi F i
∑
d i
i =1 n
y k =
F i
∑ d i =1
yi F i d i
i =1 n
F i
∑ d i =1
i
i
unde x k si y k sunt coordon coordonatel atelee depozitul depozitului ui pentru iteratia iteratia k, xi si yi sunt coordonatele centrului de cerere i, F i este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i si d i este distanta dintre punctul i si depozit, in iteratia k. Considerarea tuturor factorilor care influenteaza costurile conduce la varianta centrului de gravitatie in functie de timp, cantitate si distanta . Amplasamentul se determina printr-un proces iterativ, cu ajutorul formulelor: n
∑ xk =
i =1 n
n
xi F i
∑
M i
yk =
F i
∑ M i =1
i =1 n
yi F i M i F i
∑ M i =1
i
i
unde x k si y k sunt coordon coordonatel atelee depozitul depozitului ui pentru iteratia iteratia k, xi si yi sunt coordonatele centrului de cerere i, F i este cantitatea anuala de produse solicitate de centrul de cerere i si M i este rata de miscare exprimata in km/ora. M i se calculeaza in functie de distanta ( d n ) si timpul ( t n ) de livrare de la depozit la toate punctele de livrare, in cazul fiecarei iteratii. Durata deplasarii este influentata de tipul de drum si de trafic. tr afic. M i se determina astfel: M i =
d n t n
Metoda centrului de gravitatie, tehnicile grafice si metodele de aproximare, utilizate pentru stabilirea celui mai bun amplasament al unui singur depozit, se diferentiaza prin capacitatea lor de a garanta o solutie optima. Decizia finala de localizare a depozitului este ghidata de solutiile obtinute cu ajutorul acestor metode, 8
fara fara a coinc coincide ide neapar neaparat at cu coordo coordona natel telee calcu calculat late. e. Motivu Motivull const constaa in faptul faptul ca metodele respective pornesc de la ipoteze care simplifica realitatea. Ca exemple de ipoteze9, pot fi considerate urmatoarele: concentrarea cererii intr-un punct. In practica, cererea provine de la mai multe firme cliente dispersate pe o arie teritoriala. In consecinta, costul de transport la punctul de cerere nu coincide cu cel pana la clientii individuali. limitarea la costurile variabile. variabile. Modelele de amplasare a unui singur depozit gasesc de obicei locatii bazate pe costuri variabile. Insa nu sunt luate in consid considera erare re difere diferente ntele le de cost cost cores corespun punza zatoa toare re locali localizar zarilo ilorr posibi posibile le ale depozitului sau alte costuri cum ar fi forta de munca. relati relatia a direct direct propor proportio tional nala a dintre dintre trans transpor portt si dista distanta nta.. In realitate, realitate, cresterea distantei nu conduce la o crestere in aceeasi proportie a costurilor de transp transport ort.. Cauza Cauza relati relatiei ei nelini neliniare are este este faptul faptul ca in struc structur turaa tarife tarifelor lor de transport exista deopotriva componente fixe si componente variabile. rutele rectilinii. Dependenta de caile de transport existente face din rutele rectilinii o exceptie. Se pot utiliza coeficienti de transformare a distantei in linie dreapta in distante pe calea ferata, sosea, etc. caracterul static. Metodele de amplasare a unui singur depozit se refera la o singura perioada. Nu iau in calcul modificarile de venituri si costuri, care vor surveni in viitor. •
•
•
•
•
4. Metode de amplasare a mai multor depozite Pentru cele mai multe firme, cea mai complexa si reala problema in ceea ce priveste locatia, este in momentul in care doua sau mai multe depozite trebuie sa fie amplasate simultan, sau la o perioada scurta de timp. Aceasta problema este comuna deoarece majoritatea companiilor, in afara de cele mici, au mai multe facilitati in sistemele lor logistice. Este complexa deoarece aceste facilitati nu pot fi privite independent din punct de vedere economic, si numarul de posibilitati de amplasare devine enorm. Proble Problema ma amplas amplasari ariii depozi depozitel telor or este este carac caracter teriza izata ta de catev catevaa int intreb rebari ari de 10 baza : - Cate depozite ar trebui sa existe in reteaua de aprovizionare a companiei? Cat de mari ar trebui sa fie si unde anume ar trebui sa fie f ie localizate? - Care Care maga magazi zine ne ar treb trebui ui asoc asocia iate te depo depozi zitu tulu luii resp respec ecti tivv pent pentru ru a le aproviziona? Care depozit ar trebui asociat fiecarei fabrici, magazin, etc? - Ce produse ar trebui stocate in fiecare depozit? Care produse ar trebui transportate direct de la punctul de productie la consumatori?
9
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 561-562; Ronald H. Ballou, op.cit., p. 563;
10
9
Au fost descoperite mai multe metode de determinare a locatiei depozitelor care ajuta la aflarea aflarea raspunsuri raspunsurilor lor pentru pentru unele unele dintre dintre aceste aceste intrebari. intrebari. Cateva dintre ele, cum ar fi metodele exacte si de simulare, sunt prezentate in continuare. Categoria metodelor exacte include metoda centrului de gravitatie multiplu si metodele de programare liniara. Metodele exacte au capacitatea de a garanta fie o solutie matematica optima, fie o solutie de precizie cunoscuta. centru rulu luii de grav gravit itat atie ie mult multip ipla la determina Metoda cent determina amplasame amplasamentele ntele depozitelor care genereaza costul de transport minim. Aplicarea metodei presupune crea creare reaa de subp subpro robl blem emee de ampl amplas asar are. e. Cent Centre rele le de cere cerere re sunt sunt repa repart rtiz izat atee pe depoz depozite itele le care care urmeaz urmeazaa sa fie locali localizat zate. e. Amplas Amplasare areaa fiecar fiecarui ui depozi depozitt al retele reteleii reprezinta o subproblema care va fi solutionata cu ajutorul metodei centrului de gravitatie pentru un singur depozit. Pentru alocarea destinatiilor pe depozite se vor considera grupele ce se pot constitui din centre de cerere apropiate. Se poate porni de la un numar de depozite egal cu numarul centrelor de cerere, se determina amplasamentele si se calculeza cost costul ul afer aferen ent. t. Se dimi diminu nuea eaza za apoi apoi numa numaru rull depo depozi zite telo lorr si se reca recalc lcul ulea eaza za coordonatele lor si costul. Scaderea numarului de depozite conduce la cresterea costurilor de transport. Se poate inregistra o scadere simultana a costurilor fixe si a costurilor de mentinere a stocurilor. Solutia de amplasare cea mai buna este cea care minimizeaza costul total. Din categoria metodelor exacte, fac parte si metodele de programare liniara. Cu ajutorul lor se determina solutia optima, din mai multe variante posibile, in conditiile anumitor restrictii. Un model de optimizare considera setul agregat de cerinte ale clientilor, setul agregat de posibilitati de productie, punctele intermediare posibile, alternativele de transport si dezvolta sistemul optim 11. Pentru rezolvarea problemelor de programare liniara se folosesc pachete software specifice. Aplica Aplicabil bilita itatea tea progra programar marii ii lin liniar iaree pentr pentruu proble problemel melee de amplas amplasare are a mai multor multor depozite depozite presupune presupune indeplinirea indeplinirea a doua conditii conditii de baza. Pe de o parte, parte, doua sau mai multe amplasamente sau activitati trebuie sa concureze pentru accesul la resurse limitate. De exemplu, un client poate fi aprovizionat din doua sau mai multe surse. surse. Pe de alta alta parte, parte, toate toate relati relatiile ile din problem problemaa trebui trebuiee sa aiba aiba un carac caracter ter determinist si sa poata fi aproximate liniar. Ca varian variante te metod metodolo ologic gicee de progra programar maree lin liniar iara, a, pentru pentru locali localizar zarea ea mai mai multor depozite, se utilizeaza optimizarea retelei si programarea cu numere intregi Optimizarea retelei considera canalul de distributie o retea alcatuita din mixta. Optimizarea noduri noduri (in care care se afla afla depozi depozitel tele) e) si arce arce (repre (reprezen zentat tatee de caile caile de transp transport ort). ). Obiec Obiectiv tivul ul este este de a minimi minimiza za costur costurile ile variab variabile ile de produc productie tie si transp transport ort,, in conditiile anumitor restrictii legate de oferta, cerere si capacitati. O metoda de optimizare a retelei frecvent intalnita este metoda de transport t ransport, care are ca obiectiv satisfacerea integrala a cererii, cu un cost de transport minim. Matricea unei probleme de transport prezinta cantitatea solicitata de fiecare arie de piata, cantitatea pe care o poate furniza fiecare depozit si costul transportului de la depoz depozit it la punctu punctull de cerere cerere.. Aplica Aplicarea rea metode metodeii consta consta in stabil stabilire ireaa combin combinati atiei ei optime de depozite dintr-o lista de amplasamente posibile. Solutia problemei indica localizarea optima a depozitelor si fluxurile de marfuri intre depozite si destinatii. este o meto metoda da mai mai comp comple lexa xa Progra Programar marea ea cu numere numere intre intregi gi mixta mixta este comparativ comparativ cu optimizare optimizareaa retelei retelei si are un grad de aplicabilit aplicabilitate ate practica mai mare, mare, deoarece reflecta restrictiile existente in sistemele logistice reale. Un avantaj notabil al acestei metode este faptul ca pot fi incluse in analiza costurile fixe (care nu erau 11
Carmen Balan, op.cit., p.234;
10
considerate in cazul optimizarii retelei), precum si diferite tipuri de costuri variabile. De asemenea, aceasta metoda reflecta cresterea costurilor fixe si economiile de scara ocazionate de utilizarea unor depozite mai mari. Problema de programare liniara cu numere intregi consta in determinarea numarului, marimii si amplasarii depozitelor, astfel incat sa fie minimizate costurile fixe fixe si lin liniar iar variab variabile ile,, coresp corespunz unzato atoare are vehicu vehicular larii ii produs produselo elorr prin prin retea reteaua ua de 12 depozite, in conditiile anumitor restrictii. Aceste restrictii pot fi enuntate astfel: oferta disponibila pentru fiecare produs nu poate fi depasita; este necesara satisfacerea integrala a cererii; capacitatea depozitelor nu poate fi depasita; crearea unui depozit este conditionata de indeplinirea unui rulaj minim; toate produsele destinate unui anumit client vor fi livrate de la acelasi depozit; Principala Principala limita a metodei metodei programar programarii ii liniare liniare cu numere numere intregi intregi mixta, mixta, care era legata de dimensiunea problemelor pe care le putea rezolva, a fost inlaturata prin tehnica descompunerii 13.Cu ajutorul ei, o situatie multi-produs este divizata intr-o serie de probleme referitoare la un singur produs. Tehnica descompunerii faciliteaza apropierea de realitate, deoarece majoritatea firmelor dispun de o varietate de produse pe care clientii le pot comanda in sortimente si cantitati diferite. Procedura de stabilire a amplasarii depozitelor, pe baza tehnicii de descompunere, are un caracter iterativ. Costurile asociate fiecarui produs sunt testate pentru convergenta pana cand se obtine costul minim. Utilizarea programarii liniare se confrunta cu o serie de dificultati in cazul sistem sistemelo elorr logist logistice ice compl complexe exe.. Consid Considera erarea rea tut tuturo urorr combin combinati atiilo ilorr posibi posibile le de furnizori, amplasamente ale unitatilor de productie, amplasamente ale depozitelor, angrosisti, clienti si produse conduce la o problema de dimensiuni foarte mari. In plus, caracterul optim al solutiei este relativ, datorita faptului ca depinde de modul de definire al problemei, de ipotezele avansate. Desi poate parea ca modelele de amplasare a depozitelor care ofera solutii matematice sunt cele mai bune, trebuie sa realizam ca solutia optima a problemei de localizare a lumii reale nu este mai buna buna decat descrierea reala reala a problemei facuta de 14 modelul respectiv . In plus, aceste modele de optimizare sunt de obicei greu de inteles si cer anumite aptitudini tehnice pe care multi manageri nu le poseda. De aceea, cei care cer ca descrierea exacta a problemei sa fie prioritara, se bazeaza pe simulare , ca metoda de alegere a unui amplasament. Acestia prefera sa riste si sa gaseasca o solutie imbunatatita, sub nivelul optim, la o problema descrisa cu precizie , decat sa gaseasca o solutie optima la o problema vag formulata. f ormulata. In esenta, simularea se refera la studierea unui sistem dat cu ajutorul unui sistem inlocuitor, cu care se afla intr-o relatie de analogie. Solutia obtinuta cu ajutorul unei metode de simulare este imbunatatita sau suboptima, spre deosebire de solutia optima optima genera generata ta cu ajuto ajutorul rul progra programar marii ii lin liniar iare. e. Caract Caracteru erull subop suboptim tim nu este este in totalitate un dezavantaj. Descrierea precisa a realitatii este principalul element de atractivitate al metodelor de simulare. Un model model de simula simulare re pentru pentru ampla amplasar sarea ea depoz depozite itelor lor este este o reprez reprezent entare are matematica a unui sistem logistic, cu ajutorul unor enunturi matematice si logice, care pot fi manipulate cu ajutorul calculatorului. Aplicarea metodei presupune definirea prealabila a retelei logistice si a componentelor majore de cost. Reteaua consta in unitati de productie, depozite si clienti. Principalele costuri urmarite sunt costurile • • • • •
12
Ronald H. Ballou, op.cit. , p.565; Carmen Balan, op.cit. p.235; 14 Ronald H. Ballou, op.cit., p. 569-570; 13
11
fixe si variabile ale depozitului, costul transportului de la surse la depozite si de la depozite la clienti, precum si costul de mentinere a produselor in stoc. Modelul de simulare permite evaluarea impactului pe care il au diferite configuratii ale retelei. Prin intermediul simularii repetate, se identifica cea mai buna retea, pornind de la diferite moduri de amplasare si alocare a depozitelor. Calitatea si eficienta rezultatelor depind de gama amplasamentelor care au fost selectate pentru analiza. Sub aspect aspectul ul preciz preciziei iei rezult rezultate atelor lor obtinu obtinute, te, metode metodele le de simula simulare re sunt sunt clasificate in doua tipuri distincte – simulari fundamentate matematic si simulari euristice. Simularile fundamentate matematic se bazeaza pe teoria probabilitatilor si a statistica matematica, ceea ce le permite sa asocieze rezultatelor obtinute o estimare a erorilor fata de realitate. Simularile Simularile euristice nu se bazeaza pe studii matematice riguroase sau neglijeaza calculele referitoare la precizie. In problemele de stabilire a amplasamentului mai multor depozite, procedurile euristice conduc la diminuarea timpului necesar pentru gasirea unei solutii bune, dintre numeroase variante. Etapa initiala a simularii euristice presupune considerarea tuturor amplasamentelor posibile ale depozitelor. Destinatiile (clientii) sunt repartizate pe depozite astfel incat sa se obtina cel mai mic cost total, serviciul maxim ori o combinatie a acestora. Simularea continua prin inlaturarea progresiva a cate unui depozit, din numarul maxim al amplasamentelor posibile, pana cand se ajunge la un numar minim prestabilit. In fiecare iteratie, se evalueaza impactul pe care il are inlaturarea unui depozit asupra costului total, prin compararea cresterii costurilor variabile cu scaderea costurilor fixe. In cazul in care costul total scade, se renunta la depozitul respectiv. Depozitul inlaturat in fiecare iteratie este cel caruia ii corespund costurile cele mai mari. Cererea pe care o satisfacea anterior depozitul inlaturat este repartizata depozitului apropiat, care are cele mai mici costuri si procedura se repeta. Comparativ cu metodele de optimizare, metodele de simulare sunt mai simple si mai putin costisitoare. Fara a oferi o solutie optima, simularea permite incorporarea mai multor multor detalii detalii referitoar referitoaree la clienti, clienti, produse, produse, depozite, depozite, marimea marimea loturilor loturilor livrate, livrate, fata de metodele de programare liniara. Un model de simulare clasic 15 acum acum folo folosi sitt pent pentru ru dete determ rmin inar area ea amplas amplasame amentu ntului lui unor unor depozi depozite te este este cel cel realiz realizat at de catre catre H.J.He H.J.Heinz inz Compa Company ny si adoptat apoi de catre compania Nestlé, care avea probleme legate de distributia produselor. Metoda asigura raspunsuri la intrebarile de baza legate de localizarea unui depozit( numar, locatie, alocarea de cereri unui anumit depozit, etc.) si se putea ocupa de pana la 4000 clienti, 40 de depozite, si 10-15 fabrici. Cele mai importante costuri ale distributiei luate in considerare de metoda de simulare elaborata de compania Heinz au fost: - Clientii . Caracteristicile acestora care influenteaza costurile de distributie sunt: a) amplasarea clientilor; b) cererea anuala de produse; c) tipurile de produse achizitionate; - Depozitele . Caracteristicile depozitelor care afecteaza costurile sunt: a) investitiile fixe in depozitele private. Unele companii prefera depozitele publice deoarece implica o investitie relativ scazuta; b) operatiunile anuale si costurile administrative; c) cost costur uril ilee vari variab abil ilee de stoc stocar are, e, de admi admini nist stra rare re,, rota rotati tiaa stoc stocur uril ilor or si procesarea datelor; 15
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 570-572;
12
- Fabricile. Locatia acestora si produsele disponibile in fiecare punct de productie, sunt elementele care afecteaza cel mai mult costurile de distributie. - Costurile de transport. Costurile necesare mutarii produselor de la fabrici in depozite sunt denumite costuri de transport. Acestea depind de locatia fabricii si depozitului luate in considerare, marimea cantitatii ce va fi transportata, si de tipul produsului ce va fi mutat. - Costuri de predare. Costurile necesare mutarii produselor de la depozite la consumatori sunt denumite costuri de predare, si depind de cantitatea transportata, locatia depozitului si a clientului, precum si tipul produsului. Procesarea datelor de intrare a fost impartita in doua. Pe de o parte, un program de procesare separa cererile clientilor care puteau fi onorate prin intermediul unui depozit, de cele care puteau fi onorate direct de la punctele de productie. Dupa care au fost determinate cu ajutorul unui program distantele existente intre depozite si consum consumato atori, ri, si int intre re depozi depozite te si fabric fabrici.i. Consum Consumato atorii rii au fost fost repart repartiza izati ti unor unor depozite, dupa ce au fost analizate 5 dintre cele mai apropiate puncte de aprovizionare si a fost ales depozitul care presupunea cele mai mici costuri in ceea ce privea transportul catre client, precum si costurile de depozitare si cele de transport a marfurilor marfurilor de la centrul centrul la productie productie la depozit. depozit. S-a utilizat o metoda metoda de programar programaree liniara pentru a rezolva unele dintre problemele de capacitate pe care le aveau fabricile. Model Model de simula simulare re pentru pentru deter determin minare areaa locati locatiei ei depozi depozitel telor or elabor elaborat at de compania Heinz:
Modelele de simulare continua sa joace un rol important in determinarea locatiei depozitelor.O problema majora a acestora este faptul ca utilizatorul nu poate sti cat de apropiata este solutia de amplasare gasita de aceste modele, de cea optima. Insa, Insa, atata atata vreme vreme cat un numar numar rezona rezonabil bil de config configura uratii tii de amplas amplasare are au fost fost evaluate, putem crede cu tarie ca macar o solutie satisfacatoare o a fost gasita. 13
Manage Managerii rii logist logistici ici pot recurg recurgee la metode metodele le de ampla amplasar saree a mai multor multor depozite, datorita avantajelor semnificative pe care acestea le prezinta: capacitatea de a solu soluti tion onaa o prob proble lema ma cu mari mari im impl plic icat atii ii pent pentru ru firma firma,, cost costur uril ilee rela relati tivv mi mici ci comparativ cu beneficiile, faptul ca se bazeaza pe informatii disponibile in orice firma. In prezent, exista numeroase pachete software care pot fi utilizate pentru rezolvarea problemelor de amplasare. Totusi, metodele prezentate nu pot aborda cu precizie relatiile neliniare si discontinue in privinta costurilor. Deocamdata, ele nu sunt sunt cu adevar adevarat at modele modele ale unei unei retele retele int integr egrate ate,, deoar deoarece ece neces necesita ita rezolv rezolvare areaa separata a fiecarei probleme. Sub aspectul perioadelor de timp considerate , metodele prezentate au un caracter static. Pentru inlaturarea acestei limite se poate recurge la metode dinamice de amplasare.
5. Amplasarea dinamica a depozitelor
Modelele de amplasare analizate pana acum reprezinta un tip de cercetare sofisticata care este utilizata pentru asistarea logisticienilor in rezolvarea problemelor legate de locatia depozitelor. Desi multe imbunatatiri au facut ca aceste metode sa fie mai eficiente si reprezentative, ele raman totusi statice in practica 16. De aceea, ele nu pot furniza tipare optime de amplasare in timp. Tiparele legate de cerere si de costuri se schimba in timp, de aceea implementarea unei solutii bazate pe datele de astazi se poate dovedi a fi sub nivelul optim, luand in considerare conditiile economice de maine. Gasirea Gasirea celor mai bune configura configuratii tii de amplasare amplasare in timp,poate timp,poate fi privita privita din mai multe perspective. In primul rand, cea mai buna locatie pentru un depozit , poate fi gasita utilizand conditiile curente, precum si cele care sunt preconizate pentru viitor. In al doil doilea ea rand rand,, cea cea mai mai buna buna conf config igur urat atie ie cure curent ntaa poat poatee fi gasi gasita ta si implementata. Astfel, in fiecare an, de indata ce datele sunt disponibile pentru acea perio perioada ada,, cea mai buna buna si noua noua locati locatiee pentru pentru depozi depozite te este este desco descoper perita ita.. Daca Daca economiile dintre amplasamentul cel nou si cel vechi sunt mai mari decat costurile asociate mutarii in noua locatie, atunci schimbarea ar trebui luata in considerare. Aceasta metoda are avantajul de a lucra mereu cu date curente si nu cu date previzionate. In ultimul rand, o solutie optima de amplasare poate fi gasita in timp, care iti va arata cu siguranta cand este nevoie de o mutare intr-un alt depozit, precum si locul unde se afla acesta situat. Astfel, metodologistii care au fost adusi in discutie la amplasarea unui singur depozit, pot fi incorporati intr-un procedura dinamica de programare pentru a gasi solutia optima de localizare a depozitelor. Depozitele pot fi o parte foarte importanta din politica de servire a clientilor 17, atunci cand o companie are depozite la aproape 300 km de fiecare consumator pentru 16
17
Ronald H. Ballou, op.cit., p. 582-583; Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, op.cit., p.421;
14
a le putea furniza produse intr-un timp cat mai scurt. Din pacate, si costurile sunt foarte ridicate in acest caz, si de aceea trebuie sa se ajunga la un compromis intre serviciile care trebuie sa fie furnizate acestora si costurile necesare realizarii lor.
Studii de caz
1. Cumpara teren in jurul autostrazii! 15
Normele impuse de UE ii obliga pe marii retaileri sa isi asigure spatii de depozitare in afara aglomeratiei urbane. Cei care detin loturi de teren cu acces la principalele drumuri nationale pot obtine randamente semnificative daca dezvolta pe ele depozite pentru marile lanturi de retail. Speculatiile cu terenurile din jurul marilor autostrazi din tara au fost si au ramas in continuare o afacere profitabila. Factorii care determina rentabilitatea unei asemenea investitii sunt numeroasele companii, straine si autohtone, care si-au facut cunoscuta intentia de a demara proiecte logistice (depozite) in aceste zone. Mai mult, relocarea fostilor mastodonti industriali din zonele centrale ale marilor orase devine tot mai evidenta si singurul loc disponibil sunt terenurile din jurul autostrazilor. Din aceste considerente preturile au prins un val ascendent in ultimii doi ani si ameninta sa ramana la acelasi nivel. "Apropierea de o autostrada atrage in primul rand companiile comerciale care ofera servicii de convenienta conducatorilor auto. In aceasta categorie putem include: restaurante, fast-fooduri, benzinarii, service-uri auto, moteluri, pensiuni etc.", sustine Razvan Sin, consultant in cadrul Departamentului de retail al DTZ Echinox. Cine alege autostrada?
Un retail park reuneste, in general, operatori de dimensiuni mari care acopera urmatoarele functiuni: cash&carry (Metro, Selgros), hipermarket (Carrefour, Cora, Auchan, Real), magazin de bricolaj (Praktiker, Bricostore, Baumax), magazin de mobila (Mobilia, Mobexpert, Ikea), magazin de electrice si electrocasnice (Media Galaxy, Domo, Flanco), magazine de moda sau sport de dimensiuni medii si mari, food court si uneori elemente de entertainment (cinematograf, bowling). Un centru de tip outlet reuneste, in general, o serie de comercianti care isi vand produsele la preturi reduse. Cu toate acestea, nu doar parcurile de retail sunt dezvoltate in jurul autostrazilor, in functie de vizibilitatea, de accesul, pretul si destinatia zonei prin planurile de urbanism, terenurile pot fi suportul oricarui tip de dezvoltare. Industria scoasa din oras
Avand in vedere faptul ca Romania are in continuare o singura autostrada terminata 100%, nu putem vorbi decat de spatiile industriale de pe A1, Bucuresti Pitesti, respectiv Cefin Logistic Park (120.000 mp existenti si 70.000 mp prevazuti a fi livrati anul acesta), Bucharest West (livrarea a 70.000 mp pana la sfarsitul lui 2007), ProLogis Park (56.000 mp pentru 2007) si A1 Industrial (60.000 mp tot pentru acest an). "In apropierea autostrazilor se pot construi hale de mari dimensiuni pentru depozitare si logistica, spatii de productie usoara. Un parc industrial devine rentabil din momentul achizitiei la un pret convenabil a terenului pe care se va dezvolta viitorul parc. Fiecare dezvoltator isi imbunatateste mai departe procentele de profit in functie de chirii, optimizarea cheltuielilor legate de constructia halei etc.", subliniaza Ionut Ciocan, consultant in cadrul Departamentului industrial al DTZ Echinox. Ciocan considera ca orice fel de companie care vede avantajul unei autostrazi, mai precis rapiditatea accesului catre orice punct al tarii si conectivitatea la fel de 16
buna cu Capitala, este interesata sa aiba un spatiu de depozitare in apropierea unei autostrazi. http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310
2. ProLogis deschide noi spatii de depozitare in Bucuresti Compania americana ProLogis investeste 80 de milioane de dolari in primele doua module ale ProLogis Park Bucharest A1. Suprafata totala a parcului industrial este de 157.736 metri patrati, din care pentru inceput sunt folositi doar 55.000 de metri patrati. Compania americana va finaliza lucrarile la prima parte a parcului industrial la sfarsitul acestui an. Spatiile de depozitare ale companiei vor fi plasate in vestul Capitalei, in zona autostrazii Bucuresti-Pitesti. Din cele sase cladiri cate va avea parcul industrial, cele doua incepute au o suprafata minima de inchiriat de 8.000 de metri patrati. Pretul chiriei va fi stabilit in functie de suprafata inchiriata si de profilul de activitate al companiei. Celelalte patru module vor fi terminate anul viitor. „Daca ne uitam la piata actuala observam ca spatiile de depozit sunt date in chirie pe 5 euro pe metru patrat, asta pentru ca in Bucuresti nu sunt destule spatii de depozitare, iar companiile nu au de ales, asa ca vom putea oferi chirii competitive”, a mentionat Michael De Jong-Douglas, vicepresedintele ProLogis pe Europa Centrala si de Est. Pe langa spatiile de depozitare ProLogis Park Bucharest A1 va cuprinde si spatii de distributie, de birouri si spatii la mezaninul cladirilor. Spre deosebire de majoritatea investitorilor in real-estate, ProLogis nu investeste intr-un parc industrial pentru pentru a vinde spatiile. spatiile. Ei inchiriaz inchiriazaa si isi creaza un portofoliu portofoliu internationa international.l. Pentru Pentru acest proiect ProLogis a cumparat de la o persoana privata cele 28 de hectare de care dispune parcul industrial. Suma platita pentru teren este de 8 milioane de euro. http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807
3. Bucureşti, Cluj, Braşov - zone cu o creştere importantă pentru TCE
17
Din perspectiva cantităţilor transportate, TCE Logistică a reuşit în 2007 să transporte peste 2,2 milioane de colete şi 220.000 de paleţi. Acestea au reprezentat 120.000 de tone de marfă, în creştere cu 20% faţă de 2006. În afară de Bucureşti, zonele cu o creştere importantă pentru TCE au fost Clujul şi Braşovul. În ambele ambele locaţi locaţiii compan compania ia a dublat dublat supraf suprafeţe eţele le de depoz depozita itare re şi a crescu crescutt numărul personalului."În 2007 am deschis la Slatina un nou punct de lucru cu depozit, datorită creşterii volumelor", a declarat Sofian. De asemenea, acesta a spus că TCE va relua şi promovarea activităţii de depozitare. Totodată, TCE Logistică a finalizat investiţia în software şi terminale mobile. Prin utilizarea acestor dispozitive, informaţiile ajung în timp real într-o formă exactă. "Acesta este momentul în care putem folosi integral sistemul de "cod de bare", după mai bine de un an de la demararea investiţiilor. Pentru a face funcţională această componentă, am alocat până acum 700.000 de euro", a declarat Sofian. Furnizorul sistemelor cu care lucrează TCE este producătorul finlandez NordicID. De la acesta, compania a achiziţionat pentru 400.000 de euro un număr de 300 de terminale, dintre care 250 pentru agenţii de livrare, iar restul 50 pentru depozite. TCE dispune de 250 de vehicule proprii, cu masă utilă între 800 de kilograme şi şapte tone. http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-0314/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+pia 14/TCE+Logistica+ar+pute a+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl ta+europeana&hl =depozite&tip=toate
4. Metro gestioneaza un centru de logistica in care a investit 12 milioane de euro Metro Romania va asigura aprovizionarea magazinelor sale de tip cash & carr carryy prin prin inte interm rmed ediu iull unui unui nou nou cent centru ru de logi logist stic ica, a, oper operat atiu iune ne care care va aduc aducee majorarea cifrei de afaceri cu pana la 7%, estimeaza oficialii companiei. "Aceasta masura era necesara pentru a gestiona mai bine stocurile, in care inve invest stim im foar foarte te mult mult.. Simp Simpli lific ficam am proc proces esul ul de dist distri ribu buti tiee a prod produs usel elor or de la producatori catre clientii Metro, cu cele mai mici costuri", a explicat directorul administrativ al Metro Romania, Bert Van Der Velde. Rezultat al unei investitii de 12 milioane de euro, centrul logistic cuprinde doua depozite, unul pentru produse alimentare proaspete, cu o suprafata de 7.700 mp, si un depozit pentru produsele ambientale, de peste 4.000 mp. Gestionarea marfurilor si transportul intre platforma logistica si magazine vor intra in responsabilitatea unor firme de logistica selectate de Metro. Compania Geodis Calberson Romania se va ocupa de produsele ambientale, in timp ce Tibbett & Britten Delamode va avea in gestionare produsele alimentare proaspete. Reteaua Metro in Romania cuprinde 19 magazine, prima unitate comerciala fiind deschisa in 1996. Investitiile in fiecare magazin sunt estimate la circa 15 milioane de euro, suprafata de vanzare pornind de la 6.500 mp pana la 10.000 mp. 18
Vanzarile Metro in Romania in anul trecut au insumat 762 de milioane de euro, o crestere de 27% in comparatie cu rezultatele precedente ale companiei. Pe plan global, grupul Metro a inregistrat o cifra de afaceri pentru 2003 de 53,6 miliarde de euro. Grupul german a raportat recent rezultate financiare in crestere pentru primul trimestru al anului. Activitatea din Europa de Est, mai ales in Romania, Bulgaria si Rusia, a reprezentat una dintre sursele principale de crestere pentru Metro.Vanzarile subsidiarelor Metro din Europa de Est au crescut cu 21,3% in primul trimestru al anului, daca sunt raportate la rate constante de schimb. http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842
5. Se poarta spatiile de depozitare
Pest Pestee 300 300 mi mili lioa oane ne de euro euro au fost fost inve invest stit itee in parc parcur urii logi logist stic icee si de depozitare din ‘90 si pana astazi.Cu toate acestea, dispunem de doar 15% din cat detine vecina noastra Ungaria, cu un total de un milion de metri patrati. Spatiile cu destinatie industriala si pentru depozitare din Bucuresti si din tara au inceput sa prinda contur. Platformele vechilor fabrici comuniste sunt lasate in urma de proiectele marilor dezvoltatori straini care investesc in Romania milioane de euro pentru spatii cu destinatie logistica. Primul parc logistic, cu spatii de clasa A, din tara noastra a fost inceput de cei de la Cefin Real Estate, iar primul parc de distributie a fost inaugurat in 1998 de Mega Company. Astazi avem o capacitate de depozitare de 150.000-170.000 de metri patrati. Daca acum parcurile logistice se concentreaza doar in zona de nord a Capitalei, pe marginea soselei de centura analistii imobiliari estimeaza o dezvoltare asemanatoare si in zona de sud, o data cu deschiderea noului inel de centura. Hectare de teren sunt transformate in cladiri intinse care vor acoperi bunuri de larg consum. Un metru patrat de teren pentru constructie costa 35 de euro sau 45 de euro daca dispune de utilitati. Pentru cladirile de clasa A cu destinatie industriala, metrul patrat de constructie este 400 de euro. Oferta de spatii industriale va aduce anul acesta alti 150.000 de metri patrati de spatii logistice. Radiografia parcurilor industriale
Cefin Logistics Park dispune de un total de 60 hectare de teren cu posibilitatea unei expansiuni de 20 de hectare. Dezvoltatorul, Cefin Real Estate, are planuiti peste 300.000 de metri patrati de cladiri, dintre care pana acum au fost inchiriati 80.000 de metri patrati, iar pana la toamna vor fi livrate alte doua cladiri a cate 25.000 de metri patrati fiecare. Potrivit directorului managerial al Cefin Romania, Stefano Albarosa, au fost contractate constructii pentru inca 30.000 de metri patrati. Acesta a mai anuntat ca se afla in proces de aprobare de construire a unui centru de service de 7.000 de metri patrati care va cuprinde un minimarket, o cantina care va avea 19
pos posib ibil ilit itat atea ea sa preg pregat atea easc scaa pest pestee 1.00 1.0000 de pran pranzu zuri ri pe zi, zi, spat spatii ii de biro birour urii si dormitoare pentru soferii veniti la Cefin. Chiriasii Cefin Logistics Park sunt: Iveco, Centrum, FM Logistic, Domo, Macromex, Lekkerland, Dumagas. Mercury Logistic Park are o suprafata de 20 de hectare, pe care dezvoltatorul Phoenix Real Estate va ridica aproximativ 100.000 de metri patrati de spatii de depozitare in urmatorii doi ani. Deja a fost semnat un contract pentru 14.000 de metri patrati cu retailerul MiniMax Discount. Terenul este localizat pe autostrada BucurestiPitesti la kilometrul 22. Grupul Grupul Portla Portland, nd, dezvol dezvoltat tatoru orull parcul parcului ui logist logistic ic Buchar Bucharest est West, West, are in proprietate un teren de 70 de hectare, disponibil spre vanzare in parcele de 1,5-6 hectare. Potrivit societatii de analiza imobiliara DTZ Echinox, patru hectare au fost deja vandute germanilor de la Schwarz Muller. Planul Portland este de a livra in jur de 350.000 de metri patrati de cladiri, dintre care 20-30% vor fi destinati pentru birouri. Cladirile nu vor fi mai mici de 1.600 de metri patrati. Prima faza a proiectului va fi demarata in primul trimestru al anului viitor. Bucharest Logistic Centre este situat pe soseaua de centura, in nord-vestul Capitalei. Developerul Liebrecht & Wood dispune de o suprafata de construire de 19 hectare pe care sunt planuiti peste 80.000 de metri patrati de spatii de depozitare si 14.000 de metri patrati de birouri. Cladirile sunt disponibile de la suprafata de 600 de metri patrati pana la 30.000 de metri patrati. Primele spatii vor fi livrate in primul trimestru al anului viitor. Compania americana ProLogis a cumparat de curand de la firma Universal Property un teren de 28 de hectare, amplasat in zona de vest a municipiului Bucuresti, dubland astfel suprafata de teren pe care va dezvolta primul proiect imobiliar propriu pe piata romaneasca. La inceputul lunii aprilie, ProLogis a anuntat ca va investi circa 80 milioane de dolari pentru constructia unui parc logistic in vestul Capitalei, in zona autostrazii Bucuresti-Pitesti, care va cuprinde sase cladiri cu o suprafata totala de aproape 158.000 de metri patrati. Aceasta tranzactie creste potentialul de dezvoltare a parcului pana la 12 cladiri, insumand o suprafata de peste 320.000 de metri patrati de spatiu industrial. Pentru proiectul denumit ProLogis Park Bucharest A1, dezvoltatorii au cumparat initial, cu circa opt milioane de euro, un teren de 28 de hectare. Pana la sfar sfarsi situ tull anul anului ui vor vor fi li livr vrat atii 25.0 25.000 00 de metri metri patr patrat atii de spat spatii ii de depo depozi zita tare re,, reprezentand prima faza a proiectului american. Mega Company a pregatit 21.000 de metri patrati de spatii de depozitare pentru noul lor parc logistic, Key Logistic Center. Au fost inchiriati in faza de proiect 15.000 de metri patrati, care vor fi livrati in acest an. Chiriasii acestei faze sunt: L’Oreal, L’Oreal, RH si Bic. Proiectul Proiectul dispune dispune de patru hectare hectare de teren. teren. Mega Company Company nu este la primul parc logistic, ei fiind pionierii primului parc de distributie din tara, Mega Park, in apropiere de Key Logistic Center. Capacitatea de depozitare a Mega Park este de 30.000 de metri patrati, complet inchiriati in acest moment. Cerere mare de la companiile de logistica
Conf Confor orm m Rapo Raportu rtulu luii Anua Anuall al Euris Eurisko ko,, cere cerere reaa de spat spatii ii indu indust stria riale le in Bucuresti inregistreaza un trend accentuat crescator, datorita intensificarii activitatilor de productie si de depozitare. Profilul cererii spatiilor industriale in anul 2005 a avut urmatoarea structura: companiile de logistica au avut ponderea cea mai importanta in totalul totalul cererii cererii de spatii de depozitar depozitare, e, urmate de retailerii care isi desfasoara desfasoara propria activitate de logistica si apoi de productia usoara, care reprezinta cea mai mica pondere in totalul cererii de spatii industriale. 20
Supraf Suprafete etele le medii medii de spatii spatii indust industria riale le si de depozi depozitar taree tranza tranzacti ctiona onate te pe parcursul anului trecut au vizat intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, insa au fost tranzactionate si suprafete mai mari de 7.000, 10.000 si 14.000 de metri patrati. http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522
6.Orasele din provincie, tinta dezvoltatorilor de proiecte industriale
Dezvoltarea puternica din ultimii ani a spatiilor logistice si industriale din Bucuresti, cumulata cu cresterea preturilor la terenuri, i-a determinat pe dezvoltatorii de profil sa se indrepte catre orasele mari din provincie, precum Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Brasov, Pitesti, Ploiesti si Constanta. "Vorbim atat despre spatii de depozitare pentru logistica sau retail, cat si desp despre re spat spatii ii de prod produc ucti tie, e, in spec specia iall in vest vestul ul tarii tarii.. Ofer Oferta ta anun anunta tata ta de catr catree dezv dezvol olta tato tori ri insu insume meaz azaa circ circaa 350. 350.00 0000 metri metri patr patrat atii de cons constr truc ucti tiee in oras orasel elee mentionate anterior. Acest stoc national echivaleaza cu noua oferta care este anuntata in Bucuresti pentru acest an", a declarat Rodica Tarcavu, directorul departamentului industrial al DTZ Echinox. Suprafata spatiilor industriale care vor fi finalizate in Bucuresti in acest an va fi de pana la 400.000 de metri patrati, urmand ca stocul de astfel de proprietati sa ajunga la finele lui 2008 la 900.000-950.000 de metri patrati, potrivit companiei de servicii imobiliare DTZ Echinox."Estimam rata de neocupare a acestor spatii in contin continuar uaree la un nivel nivel scazut scazut,, circa circa 7%, deoar deoarece ece piata piata are poten potentia tiall ridica ridicatt de absorbtie, iar cererea este si ea dinamica. In special in tara consideram ca noile depozite construite vor fi inchiriate in totalitate, din cauza lipsei de spatii moderne de depozitare si de productie, respectiv a parcurilor logistice pe plan national", explica Tarcavu. In Bucuresti, cele mai multe parcuri industriale se construiesc in zona de vest, printre cele mai importante fiind Cefin Logistics Park (foto), Bu?cha?rest West, Prologis Park Bucharest A1, A1 In?dustrial Park, Chitila Logistics Park si Olympian Park. Tendinta de crestere crestere a preturilor terenurilor terenurilor pentru proiecte industriale industriale cu 20% 30% din 2007 se va mentine si anul acesta. http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvoltato http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provinc ie__tinta_dezvoltatorilor_de_pro rilor_de_pro iecte_industriale.html
21
7. Unisistem Grup se extinde in provincie
Unisistem Grup, format din firmele Unistem Construct si LIV International, cu activitati de distributie a materialelor de constructii pe sectorul amenajari si finisaje, estimeaza pentru 2008 afaceri in urcare cu cel putin 20%, la peste 13,2 milioane de euro, si intentioneaza sa extinda reteaua de depozite in Constanta si Brasov. Unisis Unisistem tem Constr Construct uct gesti gestione oneaza aza cele cele patru patru centr centree logist logistice ice ale grupul grupului, ui, situate in Bucuresti si Craiova, precum si importul materialelor de constructii, iar LIV International coordoneaza activitatea celor sase depozite de materiale, din Capitala, precum si relatiile cu constructorii. Cele doua firme detin ponderi apropiate, de circa 50%, in totalul afacerilor Unisistem Grup. Piata Capitalei reprezinta 85% din afacerile companiei, insa in urmatoarele 18 luni compania se va extinde cu centre logistice noi, la Brasov si Constanta, investitia intr-o astfel de unitate, care depinde in mare masura de valoarea terenului, fiind de 200.000-500.000 de euro, a declarat Dan Stoicea, directorul general al grupului, pentru agentia de presa Mediafax. Distributia materialelor si asigurarea de servicii catre constructori reprezinta circa 90% din activitatea Unisistem Grup, diferenta fiind acoperita de activitati de retail. http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se http://www.zf.ro/articol_162726 /unisistem_grup_se_extinde_in_provinc _extinde_in_provincie.html ie.html
8. Vanzatorul cu amanuntul, CDW, isi mareste reteaua lanturilor de aprovizionare
La sfarsitul anului anului 1995, cu o crestere crestere in vanzari vanzari de 52% si in profit de 48%, vanzatorul de calculatoare si tehnologie cu amanuntul, CDW, s-a extins in martie 1996 si in Vernon Hills, Illinois, pe o suprafata de 130 000 m 2 . Constructia initiala oferea o crestere de 100% in spatiul detinut de companie si includea 9500 m 2 de depozitare in Chicago. Datorita cresterii continue, acei 9500 m 2 au fost indeajunsi doar un an, dupa care compania a trebuit sa mai adauge 9500 m 2 de depozitare. Daca aruncam o privire la cateva statistici, vom observa provocarea careia au trebuit sa-i faca fata cei de la CDW. Cand au inceput sa construiasca depozitul din Vernon Hills, CDW ajunsesera la o crestere de 52% in vanzari, ajungand la 628 milioane $. Profitul net a 22
trecut de 48 %, atingand suma de 80 milioane $. Decizia de a cumpara un nou loc de depozitare aproape de aeroportul O’Hare din Chicago era aproape inevitabila. Compania s-a mutat la sfarsitul anului 1997 in noul depozit, si vanzarile au crescut de aceasta data cu 1 miliard $. Doi ani mai tarziu, aveau nevoie din nou de spatiu si au construit un nou depozit de 25 000 m 2 in spatiul care mai era liber in Vernon Hills. Un avantaj pentru aceasta locatie a fost faptul ca era aproape de aeroportul O’Hare din Chicago. Acest lucru permitea reducerea timpului necesar transportului de marfuri. Soferii mergeau direct de la depozitul celor de la CDW la aeroport. Apropierea catre acest centru de transport aerian, a devenit un factor pentru selectia Las Vegas-ului, ca loc pentru un al doilea centru de distribuire al produselor. “ California reprezinta unul dintre locurile cu cea mai mare cerere pentru produsele celor de la CDW”, a spus Tegtmeyer, unul dintre conducatorii companiei. Illinois era de asemenea un centru de destinatie major, asa ca Vernon Hills era ideal pentru aceste piete. Calc Calcul ulan andu du-si -si cu grij grijaa fieca fiecare re pas pas al expa expans nsiu iuni nii, i, CDW CDW a reus reusit it sa-s sa-sii imbunatateasca serviciile catre clienti, clienti, pe una din cele mai mari piete, reducandu-si reducandu-si costurile de transport, micsorandu-si timpul de transport si mentinand aceeasi politica in cadrul companiei. http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp? S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue
9. Unilever inchiriaza spatii de depozitare de la ProLogis ProLog ProLogis is a anunta anuntatt saptam saptaman anaa aceas aceasta ta ca a imprum imprumuta utatt 28000 28000 m 2 de depozitare in Budapesta, Ungaria, celor de la Unilever. ProLogis a declarat ca acest spatiu se gaseste intr-o cladire recent terminata in parcul ProLogis Harbour, care este de 132 000 m 2 , si se afla situat in sud-vestul Budapestei. Unilever ocupa acest acest spatiu deoarece isi extinde operatiunile regionale si va folosi acest loc pentru a-si servi reteaua de clienti din Ungaria, Slovenia si Croatia. “Efici “Eficient enta, a, tim timpul pul de distri distribut butie ie al produs produselo elorr catre catre consu consumat matori oriii nostri nostri,, reprezinta cel mai important lucru al afacerii noastre si al succesului nostru pe piata”, a spus Martin Whitcombe, directorul european de logistica din cadrul companiei Unilever. Au apelat la ProLogis pentru a face rost de spatii de depozitare in toata lumea, acestia fiind capabili sa ofere servicii de inalta calitate in locatia potrivita si sa se concentreze concentreze in acelasi acelasi timp si pe segmentu segmentull de customer customer care. care. Cei de la Unilever Unilever sunt nerabdatori sa ocupe noul centru de distributie din Budapesta, avand in vedere beneficiile pe care acesta le va aduce intregii operatiuni logistice din Europa centrala si de est.
23
ProLogis detine 5 parcuri in Budapesta, ce cuprind o suprafata de 301 000 m , si un parc aproape de granita Austri-Slovacia, ProLogis Park Hegyeshalom, intins pe mai mult de 22 900 m 2 . De notat, este faptul ca parcul ProLogis Harbor, care este alcatuit din 11 depozite, este aproape de M6, un nou drum de-a lungul Dunarii, ce leaga Budapesta de Croatia. Acest parc este servit de catre compania nationala de transport feroviar MAV si se afla la 20 minute de aeroportul international din Budapesta. 2
http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse
10. TMT Warehousing deschide un nou depozit in Perrysburg TMT Warehousing, compania de distributie infiintata in Napoleon, Ohio, a inceput de curand operatiunile la un nou depozit din Perrysburg Township, ce se intinde pe 15000 m 2 . Compania a achizitionat aceasta cladire, care este un vechi depozit ConAgra, precum si un spatiu de 190 000 m 2 . TMT deja a angajat 30 persoane pentru a lucra in acest loc. Tony Marks, presedintele companiei TMT a explicat de ce au ales aceasta locatie si anume datorita faptului ca acest depozit ii va ajuta sa atraga noi consumatori din zona Toledo. A explicat de asemenea ca aceasta cladire ar putea aloca un spatiu si pentru reimpachetare daca va fi necesar. TMT a investit si in renovarea cladirii. Au incheiat un contract cu R. Meyers Company, Inc. of Napoleon and Poggerneyer Design Group, Inc. of Bowling Green, care care reprez reprezint intaa firma firma de constr construc uctii tii.. Invest Investiti itiaa tot totala ala in acest acest proiec proiectt a fost fost de aproximativ 2.5 milioane $. http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areastoledo/1111321-1.html
11. Macromex investeste 1 mil. de euro pentru cel mai performant centru logistic din tara
24
Macromex, lider de piata in distributia de produse alimentare care necesita temperatura controlata de depozitare si transport, a inaugurat primul centru logistic din Romania care beneficiaza de control total computerizat. Amplasat in comuna Chiajna, judetul Ilfov (Complexul Logistic Cefin), noul centru logistic inchiriat de Macromex se remarca atat prin caracterul unic si inovator, cat si prin standardele europene performante de exceptie, pentru prima data prezente in Romania. Inve Invest stit itia ia Macr Macrom omex ex in infra infrast stru ruct ctur uraa inte interi rioa oara ra,, sist sistem emul ul info inform rmat atic ic,, tehnologie si echipamente se va ridica la cca. 1milion de euro.Centrul logistic a deve deveni nitt oper operat atio iona nall la data data de 30 dece decemb mbri riee 2005 2005,, proc proces esul ul de cons constr truc ucti tiee si implem implement entare are a celei celei mai modern modernee platfo platforme rme de depozi depozitar taree destin destinata ata produs produselo elor r congelate, refrigerate si nu numai, realizandu-se in mai putin de un an. Ca noutate absoluta, centrul logistic va functiona si ca antrepozit vamal pentru produse congelate, primul de aceasta natura din Bucuresti. Intr Intreg egul ul cent centru ru insu insume meaz azaa 4000 4000 mp in ceea ceea ce priv prives este te capa capaci cita tate teaa de depozitare, si cuprinde doua camere: camera de refrigerare si camera de congelare. Cu o capacitate de stivuire de 6265 tone, spatiul de stocare este organizat pe cinci niveluri plus parter, asigurand astfel un grad de ocupare de 1,88 palet/mp, dublu fata de cel uzual, iar accesul in camerele de depozitare se realizeaza prin 19 porti de acces, unde se face de altfel si receptia r eceptia produselor. Centrul ofera siguranta totala privind temperatura de pastrare, prin utilizarea unei solutii frigorifice cu agent de racire intermediar -Tyfoxit- si prin monitorizarea perma permanen nenta ta pe int intern ernet et a instal instalati atiei ei frigori frigorific fice. e. Cele Cele doua doua camere camere de reglar reglaree a temperaturii, dotate cu sisteme independente, permit depozitarea de produse care necesita diferite temperaturi de depozitare (cele recomandate de catre producator), temperaturi controlate permanent printr-un sistem computerizat. Princi Principal palele ele obiect obiective ive Macrom Macromex ex sunt sunt orient orientate ate catre catre nevoil nevoilee clien clientilo tilor: r: reduce reducerea rea semni semnific ficati ativa va a costur costurilo ilorr operat operation ionale ale (dator (datorita ita reduce reducerii rii tim timpil pilor or de manipulare si livrare, eliminarea erorilor umane, asigurarea calitatii marfii livrate, etichetarea cu cod de bare inca din depozit etc), oferirea de servicii logistice complete si eficie eficiente nte si un aport aport import important ant la mentin mentinere ereaa calit calitati atiii produs produsulu ului,i, a valori valorilor lor marcilor distribuite si implicit a valorii serviciilor pe care clientii Macromex le ofera mai departe consumatorului final. http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-mil-deeuro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html
12. Operatorul de logistica al Domo, cea mai mare tranzactie pe industrial KLG (Kuijk (Kuijken en Logis Logistic ticss Group) Group) Europe Europe Logist Logistics ics,, operat operatoru orull olande olandezz de logistica al retailerului de electrocasnice Domo Domo,, a inchiriat 15.000 de metri patrati de depozite si 550 de metri patrati de birouri in cadrul Cefin Logistics Park, potrivit companiei DTZ Echinox, care a intermediat tranzactia.Chiria medie pentru un spatiu 25
de depozitare este situata in general la 4,5-6 euro pe metru patrat pe luna, potrivit jucatorilor de pe piata imobiliara, iar durata medie a unui contract este situata la aproximativ cinci ani. In aceste conditii, valoarea totala a tranzactiei ar putea depasi 4 mil. euro, aceasta fiind cea mai mare tranzatie de pe piata de profil de anul acesta. Operatorul de logistica va ocupa 60% din cladirea Cefin, care face parte din faza a doua a proiectului, care va fi finalizata pana la sfarsitul anului. Astfel, KLG va detine circa 20% din totalul spatiilor de depozitare construite pana in prezent in cadrul Cefin Logistic Park. Pana la sfarsitul anului, Cefin Logistic Park va oferi peste 80.000 de metri patrati de depozite, adica mai mult de 50% din totalul halelor de depozitare de pe piata logistica din Romania. In prezent sunt inchiriati circa 55.000 mp de depozite. Dupa ce a cautat mult timp parteneri pentru asociere, Cefin a vandut proiectul logistic in toamna toamna anului anului 2004 2004 catre catre fondu fondull de invest investiti itiii imobil imobiliar iar Europ Europoli olis, s, odata odata cu cresterea interesului investitorilor internationali pentru piata imobiliara locala. Cefin a intrat pe piata locala ca dealer pentru marca italiana Iveco. Dupa investitii importante in extindere, italienii au decis sa intre si pe piata imobiliara, prin proiectul Cefin Logistic Park.Tranzactia dintre Europolis si Cefin a implicat mai intai cumpa cumparar rarea ea de catre catre grupul grupul austr austriac iac a compan companiei iei care care dezvol dezvolta ta proiec proiectul tul Cefin Cefin Logistic Park, aflat in prima faza de dezvoltare din cele trei prevazute. KLG coordoneaza transportul intre depozite, magazine, precum si livrarile la domiciliu pentru clientii Domo. KLG a preluat activitatea de logistica, incluzand aici si cele 6 depozite regionale, r egionale, amplasate in Bucuresti, Constanta, Craiova, Cluj- Napoca Cluj- Napoca,, Timisoara si Targu Secuiesc. Stocul de spatii industriale din Romania ar putea creste in 2010 la 1 mil. mp, de la nivelul actual de 520.000 mp, daca vor fi finalizate proie proiecte ctele le anunta anuntate, te, potriv potrivit it CB Richar Richardd Ellis. Ellis. Majori Majoritat tatea ea spatii spatiilor lor indust industria riale le propuse propuse pentru pentru finalizare finalizare in 2007 sunt de mari dimensiun dimensiuni,i, respectiv respectiv 25.000-30.00 25.000-30.0000 mp pentru fiecare faza a proiectului. Daca vor fi finalizate proiectele, chiriile ar putea sa scada anul viitor cu 5-10%. http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica-al-domo http://megastructures.wordpress.com/2006/0 9/20/operatorul-de-logistica-al-domo-cea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/
13. Cea mai mare tranzactie tranzactie de pe piata de logistica Carrefour a semnat un contract cu Cefin Logistics Park, proiect detinut de grupul Europolis, pentru inchirierea unei suprafete de 45.000 mp de depozite si 2.000 mp de spatii de birouri amplasate la mezanin. 26
Carrefour Carrefour va beneficia beneficia,, prin acest contract, contract, in interiorul interiorul depozitelor depozitelor de 4.000 4.000 mp de suprafata frigorifica pentru depozitarea produselor proaspete si de de o camera camera de 1.200 1.200 mp pentr pentruu incarc incarcare areaa acumu acumulat latori orilor lor.. Carref Carrefour our,, impreu impreuna na cu Norbe Norbert rt Dentressangle, operatorul sau de logistica, vor prelua depozitele in mai multe faze, in urmatorii doi ani. In aceasta tranzactie, Cefin Real Estate Romania si Europolis au fost asistate de compania imobiliara DTZ Echinox. Compania a inchiriat in ultimii trei ani aproximativ 150.000 mp de depozite si birouri, aducand o contributie valoroasa la succesul CefinLogistics Park pe piata logistica bucuresteana. Cefin Logistics Park apartine companiei Europolis si este unul dintre cele mai important proiecte de pe piata logistica din Bucuresti fiind amplasat la Km 13 pe soseaua Bucuresti-Pitesti. in prezent, Cefin Logistics Park are construiti si inchiriati in totalitate 120.000 mp de depozite si birouri din Clasa A. in toamna lui 2007, Cefin va incheia doua noi faze de constructie, insumand cate 22.000 mp de spatii de depozitare fiecare. fiecare. intregul intregul proiect proiect va acoperi acoperi aproximativ aproximativ 320.000 320.000 mp de spatii spatii de depozitar depozitare, e, dezvoltat pe o suprafata de 80 de hectare si va fi complet la sfarsitul lui 2010. Consultantii imobiliari sustin ca pentru contractele mari, de peste 10.000 mp, chiria este in general de 4 - 4,25 euro/mp, in timp ce chiriile pentru spatiile mici, sub 3.000 mp, oscileaza intre 4,8 - 5 euro/mp. Pe langa chiria efectiva, companiile mai platesc o taxa de servicii, care variaza in functie de proiect de la 0,4 la 0,7 euro/mp. Aceasta suma acopera cheltuielile pentru managementul parcului, de la asigurarea curate curatenie nieii si ilu ilumin minatu atull spatii spatiilor lor comune comune,, la securi securitat tatee perime perimetra trala, la, indepa indeparta rtarea rea zapezii, intretinerea drumurilor sau asigurarea cladirilor. Cefin Logostics Park face parte din reteaua Europolis de centre de distributie. Aceasta retea se extinde rapid si totalizeaza 1.550.000 mp de depozite moderne aflate in proiecte deja existente sau planificate in Polonia, Ungaria, Cehia, Romania, Rusia si Ukraina. Europolis este in prezent unul dintre primii trei investitori in domeniile distributiei si depozitelor din Europa Centrala, Rasariteana si de Sud Est. Portofoliile imobiliare administrate de Europolis in prezent cuprind 35 de proprietati din Austria, Republica Ceha, Ungaria, Polonia, Croatia, Romania, Rusia si Ukraina. Valorile administrate s-au ridicat la 1,6 miliarde euro in 2006 si urmeaza sa ajunga la 3,4 miliarde euro in 2009. Carrefour este liderul european de pe piata de retail si lider in segmental hipermarketurilor din Romania, cu o cifra de afaceri de 608,9 milioane euro in 2006. Carrefour are deja opt hipermarketuri in Romania, din care cinci in Bucuresti, unul in Ploiesti, unul in Constanta si unul in Brasov. DTZ si-a deschis la Bucuresti birourile in noiembrie 2002 prin semnarea unui contra contract ct de parten parteneri eriat at cu Echino Echinoxx Consul Consultin ting, g, o compan companie ie imobil imobiliar iaraa locala locala de succes. DTZ este una din principalele societati de consultanta imobiliara la nivel global cu peste 9000 de angajati in peste 40 de tari. DTZ ofera servicii de consultanta pentru pentru companii, companii, agentie, agentie, brokeraj brokeraj,, evaluare evaluare,, finantari finantari corporativ corporative, e, manageme managementul ntul proprietatilor si cercetare.
http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de-pe piata-de-logistica.html
27
14. Romgaz: Patriciu e interesat de un depozit de gaze Presedintele Rompetrol Group Dinu Patriciu este interesat de depozitul de gaze naturale de la Roman-Margineni (judetul Neamt), am avut trei intalniri in acest sens si chiar am incheiat un Memorandum, iar omul de afaceri urmeza sa ia o decizie in acest sens,a declarat joi directorul general al Romgaz, Iakob Alexa."Am semnat un Memorandum de Intelegere, de confidentialitate, de un an jumatate, doi. Dansii au venit cu o solicitare, noi le-am pus niste conditii. Acum depinde de dansul (n.r. Dinu Patriciu) ce decizie va lua. Le-am propus o colaborare, la fel ca si companiei Gazprom si le-am le-am pus aceleas aceleasii condit conditii. ii. Dar desi Gazpro Gazprom m declar declaraa ca sunt sunt int intere eresat satii de depozitul de la Roman-Margineni, vad ca apoi o lasa mai moale. Vin si apoi pun alte conditii", spune Alexa, citat de NewsIn. Declaratia oficialului Romgaz vine dupa ce in ziua anterioara presedintele Rompetrol a declarat ca "Romgaz este o scoica tare a economiei romanesti, care ar trebui sparta". In opinia omului de afaceri, Romgaz nu este capabila sa gestioneze depozitarea gazelor naturale. "Aceasta companie de stat este o mare paguba pe care o platim toti, si la care trebuie sa renuntam. O mare parte din pretul mare al gazelor pe care romanii il platesc platesc se datoreaz datoreazaa monopolu monopolului lui detinut de Romgaz Romgaz si Transgaz" Transgaz",, a conchis atunci Dinu Patriciu.In replica, Iakob Alexa a precizat ca omul de afaceri este de fapt interesat sa preia o parte din Romgaz si ca stie foarte bine Patriciu de ce a facut acele afirmatii. "M-au deranjat afirmatiile domnului Patriciu, cand a spus ca Romgaz trebuie sparta. Problema e ca cineva doreste ca Romgaz sa fie sparta. Domnul Patriciu stie bine de ce a facut acele afirmatii. Dinu Patriciu nu poate prelua tot Romgazul, asta e cert, el vrea doar zacamintele. Deocamdata Romgaz e singura parghie in mana statului care poate controla strategia Romaniei pentru siguranta alimentarii cu gaz a Romaniei", a subliniat directorul Romgaz. Iakob a mentionat ca Romgaz nu a cerut niciodata majorarea pretului gazelor. "Patriciu stie ca este o intelegere cu Uniunea Europeana unde s-au impus niste termene, prin care Romania trebuie sa alinieze pretul gazelor. Pana la 1 ianuarie trebuie sa se faca deja alinierea. Este si o decizie politica despre cum se va compensa aceasta marire, daca si cum trebuie sa se faca", a mai mentionat Iakob Alexa. Compania Romgaz a avut in 2007 un profit brut de 250 milioane euro. Patriciu zice ca nu-l intereseaza intereseaza Romgazul
Dinu Dinu Patr Patric iciu iu neag neagaa inte intere resu sull fata fata de Romg Romgaz az si spun spunee ca decl declar arat atiil iilee referitoare la privatizarea licentelor companiei de gaze si cresterea pretului gazelor sunt doar remarci de bun simt. "Cand sunt mai multi investitori pe piata, evident ca preturile sunt mai mici pentru ca exista competitie", spune omul de afaceri."Toate afacerile mele sunt la vedere. Eu vorbesc despre afacerile mele dupa ce le inchei. Am discutat cu Romgaz in urma cu circa doi ani, dar acum nu ma mai intereseaza, iar o dovada in acest sens este faptul ca nu le-am dat niciun raspuns", a precizat Patriciu. 28
In schimb, de depozit se intereseaza Gazprom
Gazprom Gazprom e insa interesata interesata de construire construireaa de noi depozite depozite de gaze naturale naturale in Romania, mai ales de depozitul de la Roman-Margineni. Pana acum au avut loc mai multe intalniri si consultari intre compania rusa si companii de profil din Romania. "Const "Construc ructia tia depoz depozite itelor lor de gaze gaze natur naturale ale (n.r. (n.r. UGSF, UGSF, underg undergrou round nd gas storag storagee facilities) pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in cooperarea rusoromana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre consumatori a unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a capacitatilor de transport al gazelor" - afirma compania rusa. „Potrivit intelegerilor, expertii romani si rusi discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit Gazprom. http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-de-gazehttp://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-de pozit-de-gaze36513.html?&search_words[0]=ampla 36513.html?&sea rch_words[0]=amplasarea&search_wo sarea&search_words[1]=depozitelor rds[1]=depozitelor
15. FAN Courier investeste 7 mil. euro pentru un nou sediu si depozite FAN FAN Cour Courie ierr inve invest stes este te 7 mi mil. l. euro euro pent pentru ru un nou nou sedi sediuu si depo depozi zite te Constructia noului sediu central va incepe in octombrie 2007 si se va finaliza in toam toamna na anul anului ui viit viitor or.. in afar afaraa de achi achizi zitia tia tere terenu nulu lui, i, inve invest stiti itiil ilee ulte ulteri rioa oare re in constructia propriu-zisa se vor ridica la sume cuprinse intre patru si cinci milioane de euro. Constructia va cuprinde intr-o prima faza o hala de 4.000 de mp, un corp administrativ cu parter si patru nivele insumand 5.000 mp de birouri si o parcare de 10.000 mp. La acestea se adauga proiectele viitoare de construire a unui spatiu destinat coletelor nelivrate pe care nici clientul destinatar, nici expeditorul nu le vor si a unei spalatorii auto. "Compania creste semnificativ. Numai pentru acest an avem preconizata o cres creste tere re de 45%. 45%. A fost fost o deci decizi ziee bine bine cant cantar arit itaa si calc calcul ulat ata, a, iar iar ampl amplas asar area ea constructiei este una strategica si imbina toate aspectele importante pentru activitatile de curierat", a declarat directorul companiei, Adrian Mihai. Potrivit reprezentantilor companiei, partea de proiectare este in plina desfasurare.Constructia se va axa in special pe utilizarea cat mai eficienta a spatiului si va lua in considerare planurile de dezvoltare viitoare ale companiei, de marire a echipei la 1.800 de oameni si a flotei la 1.500 de autovehicule anul acesta. Activitatea FAN Courier se bazeaza 100% pe trasportul rutier, avand 44 de trasee optimizate si toate depozitele din tara sunt amplasate pe centura pentru un acces
29
mai usor. in functie de orasul deservit, fiecare depozit masoara intre 100 - 1.000 mp si 5.000 mp. Compania a fost infiintata in 1998 si este leader-ul pietei de curierat, incheind anul 2006 cu o cifra de afaceri de 22,5 milioane euro. Fan Courier Express are peste 1.500 de angajati, o flota de 1080 masini si cea mai mare retea de curierat din Romania cu peste 400 de depozite, filiale si puncte de lucru. Compania este condusa de catre Adrian Mihai, Felix Patrascanu si Neculai Mihai. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mileuro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html
16. Gazprom, interesata de construirea unor depozite de gaze naturale in Romania Gazprom este interesata de construirea de noi depozite de gaze naturale in Romania, pana acum avand loc mai multe intalniri si consultari intre compania rusa si companii companii de profil din Romania, Romania, potrivit potrivit reprezent reprezentantilo antilorr Gazprom." Gazprom."Const Constructi ructiaa depozitelor de gaze naturale pe teritoriul Romaniei este un element foarte important in cooperarea ruso-romana, in domeniul gazelor. Acest lucru ar permite furnizarea catre consumatori a unor cantitati de gaz suficiente pentru iarna si o utilizare mai eficienta a capacitatilor de transport al gazelor. Potrivit intelegerilor, expertii romani si rusi discuta in aceasta perioada conditiile crearii de noi depozite de gaze naturale in Romania. Au avut loc mai multe intalniri si consultari in Romania si Rusia pentru a defini principiile de baza ale cooperarii in sfera constructiei de astfel de depozite. Atat negocierile privind constructia depozitului de la Roman-Margineni, cat si despre alte depozite de gaze sunt in curs de desfasurare", potrivit reprezentantilor Gazprom. Gazprom considera ca Romania joaca un rol important in tranzitul gazului rusesc catre tarile balcanice. Compania rusa precizeaza totodata ca volumul gazului rusesc care a tranzitat teritoriul Romaniei a crescut in 2007 cu aproape 2 miliarde de metr metrii cubi cubi fata fata de anul anul 2006 2006.. "Rom "Roman ania ia joac joacaa un rol rol im impo porta rtant nt in intre intreti tine nere reaa tranzitului gazului rusesc catre Turcia si tarile Balcanice. Volumul gazului tranzitat pe terito teritoriul riul Romani Romaniei ei catre catre Bulgar Bulgaria, ia, Turcia Turcia,, Grecia Grecia,, Macedo Macedonia nia este este in creste crestere re constanta (aproape 15,5 miliarde de metri cubi in 2006 si17,4 miliarde metri cubi in 2007). Speram sa dezvoltam relatii fructuoase cu companiile din domeniul gazelor naturale din Romania", spun reprezentantii Gazprom. In urma unor discutii dintre Romgaz si Gazprom, care au avut loc in perioada 6-7 martie 2007, in privinta depozitului de gaze de la Roman-Margineni, care ar urma sa fie construit in judetul Neamt, Romgaz a solicitat rusilor infiintarea unei companii mixte care sa finanteze studiul de fezabilitate. "Gazprom a respins acesta propunere, iar varianta de compromis la care am ajuns a fost sa finantam noi un studiu", a declarat Alexa Iakob, director general al Romgaz, dupa intalnirea cu reprezentantii Gazprom. La inceputul lunii noiembrie 2007, directorul de dezvoltare al companiei Romgaz, Gheorghe Radu, a declarat ca studiul de fezabilitate al depozitului de la Roman-Margineni va costa peste doua milioane de dolari, fonduri provenite din 30
sursele proprii ale Romgaz. Studiul va fi finalizat la mijlocul anului 2008 cand vor fi reluate discutiile cu Gazprom pe marginea colaborarii in acest proiect. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-de-construireaunor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html
17. Depozite subterane de deşeuri petroliere, descoperite în Harghita Comisarii Gărzii de Mediu Harghita au descoperit, în Miercurea Ciuc, două depozite subterane ilegale de deşeuri petroliere, rezultate în urma derulării de afaceri cu produse produse petroliere.„ petroliere.„Este Este vorba de un rezervor cu capacita capacitatea tea de 25 metri cubi de deşeuri petroliere, cu un coeficient de umplere de 70%. Celălalt depozit are un coeficient de umplere de 60%", ne-a declarat Abos Gabriel, comisarul-şef de mediu de la Harghita. Acesta a adăugat că primul rezervor descoperit abandonat în subteran a aparţinut unei firme din localitate, care, în prezent, se află în lichidare judiciară.Foştii proprietari, care nu mai sunt de găsit, au vândut terenul unei alte societăţi, care a identificat depozitul ilegal şi a anunţat Garda de Mediu. „Din cercetările pe care le-am efectuat rezultă că, în zona respectivă, s-au derulat afaceri cu produse petroliere: depozitare, transvazare şi comercializare", a declarat Abos Gabriel. Acest fapt e probat de instalaţiile existente, unde au fost găsiţi inclusiv acizi şi urme de var. Cel de-al doilea depozit a fost depistat pe platforma CIM Harghita SA din Miercurea Ciuc. (Andreea Ofiţeru) http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=339435& section=articole&scree n=index&id=339435&search=depozite search=depozite
18. Incendiu de proporţii la cel mai mare complex de depozite din Galaţi Patru magazine care comercializau produse chimice şi alimentare au fost distruse de flăcări, duminică noaptea, după ce un incendiu a izbucnit la cel mai mare complex de depozite din Galaţi. Incendiul a fost descoperit de agenţii de pază ai complexului comercial, care au alertat pompierii militari, aceştia intervenind cu cinci autospeciale. Potrivit şefului Inspectoratului penru Situaţii de Urgenţă Galaţi, general Viorel Zaharia, cele patru magazine distruse erau situate într-o hală de 250 de metri pătraţi. În incinta acesteia erau depozitate produse alimentare, dar şi chimice.
31
Acestea din urmă au zadărnicit intervenţia pompierilor, care au fost nevoiţi să apeleze la spumă pentru a stinge incendiul. Intervenţia durat mai bine de două ore. Deşi nu au stabilit cu exactitate cauza incendiului, pompierii cred că este vorba despre defecţ defecţiun iunii apărut apărutee la instal instalaţi aţiile ile electri electrice ce.. Cercet Cercetări ările le vor conti continua nua,, luni, luni, pentru pentru stabilirea vinovaţilor şi tragerea lor la răspundere. http:// www .adevarul. http://www .adevarul.ro/index. ro/index.php? php? section=articole&screen=index&id=338583& section=articole&scree n=index&id=338583&search=depozite search=depozite
19. Immo Industry Group va demara construirea a trei proiecte industriale in Polonia si Slovacia Immo Immo Indust Industry ry Group, Group, dezvol dezvoltat tator or de proiec proiecte te imobil imobiliare iare indust industria riale, le, va demara lucrarile de construire a trei proiecte in Europa Centrala: un depozit de distributie pentru BMW si o facilitate de asamblare pentru ECI in Polonia, precum si o facilitate de productie pentru TI Automotive in Slovacia. Proiectul BMW va avea 15.200 mp de depozite si facilitati de birouri in Slubice, in partea de vest a Poloniei, aproape de granita cu Germania. Locatia va servi drept centru de distributie pentru piese de rezerva si accesorii de masini si motociclete pe pietele din Polonia si Germania, se arata intr-un comunicat al companiei. Proiectul are acces la E30, ruta r uta europeana principala care conecteaza Germania cu Polonia. Tot in Polonia, Immo Industry Group (IIG) a inceput construirea proiectului companiei Electrical Components International (ECI) in Bielsko Biala, in apropiere de Katowice, in partea de sud a tarii. IIG construieste o facilitate de productie si depozitare pentru fabricantul global de retele de cabluri electrice, in suprafata de 10.700 mp, care poate fi usor extinsa cu 3.500 mp. In plus, IIG si partenerul sau J&T au inceput lucrarile de construire pentru proie proiectu ctull TI Automo Automotiv tivee in cadru cadrull Parcul Parcului ui Indust Industria riall Trnava Trnava din Slo Slovac vacia. ia. TI Automotive, lider mondial in furnizarea de componente pentru automobile, a fost atras de locatia strategica a parcului, chiar in apropierea fabricii producatoare de masini PSA Peugeot Citroen si a facilitatii de productie Volkswagen Slovacia. "Noua facilitate va economisi costuri enorme logistice, avand in vedere ca pana in acest moment componentele erau transportate cu vaporul din Republica Ceha", a declarat managerul fabricii TI Automotive Trnava, Oliver Garaj. Immo Industry Group (IIG) este lider pan-european in dezvoltarea de proiecte imobiliare imobiliare industriale industriale inteligent inteligente, e, personali personalizate zate in functie functie de nevoile nevoile si cerintele cerintele clientilor, fie ca este vorba despre proiecte de sine statatoare, sau de proiecte realizate in parcuri industriale. IIG dezvolta solutii imobiliare de optimizare a costurilor on- si off-balance care reduc investitia initiala si costurile operationale. IIG va dezvolta 18 parcuri industriale in Europa Centrala si de Est si Rusia, dintre care doua parcuri industriale in Romania, la Satu Mare si Bucuresti (Fundulea). In Rusi Rusiaa si Slo Slovac vacia, ia, IIG IIG a inch incheeiat iat un jointint-vventu nture cu grup grupul ul Rostik stik (ImmoRo (ImmoRosIn sIndus dustry try)) si cu grupul grupul imobil imobiliar iar J&T. J&T. Portof Portofoli oliul ul IIG este este forma formatt din 32
proiecte de sine statatoare sau din parcuri industriale pentru clienti de top in logistica, retail si din domeniul industrial. http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-vademara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html
20. Producatorul de lactate Delaco a investit 2 mil. euro intr-un nou depozit Producatorul de lactate Delaco a investit peste 2 milioane de euro intr-un nou depozit situat la Codlea, anul acesta urmand sa mai inaugureze alte 2 centre logistice in tara.“Pot spune cu siguranta ca exista inca depozite agreate si functionale in Germania si Franta care nu sunt la fel de dotate ca cel pe care l-am construit la Delaco. Pentru constructia lui am lucrat cu firme experimentate in acest domeniu din Romania. De asemenea, am apelat la o firma de consultanta din Germania cu proiecte realizate pentru Porsche, Pfizer, Gardena, Hilti”, a declarat Tudor Comaniciu, general manager Delaco. Suprafata noului depozit este de 3000 mp, incluzand zone de comisionare marfa. Capacitatea depozitului este de 4000 de euro paleti. Investitia in utilitati a fost de 200.000 euro, care vor asigura si dezvoltarile ulterioare, intrucat datorita ritmului de crestere vom extinde acest depozit. Depozitul este construit in cadrul centrului logistic Delaco din localitatea Codlea, din apropiere de Brasov si este al doilea depozit de stoc al companiei, dupa cel finalizat la sfarsitul anului 2006. Anul trecut, producatorul si distribuitorul de lactate a investit circa 5 milioane de euro in consolidarea pozitiei de pe piata de profil, urmand ca anul acesta sa mai fie deschise alte doua centre logistice, in afara de cel de la Codlea. Decizia vine ca urmare a necesitatii companiei producatoare si distribuitoare de a-si crea o retea logistica ce sa acopere toata tara.Pe langa depozitul central, Delaco si-a creat cateva centre regionale de cross docking ( in Arad, Bucuresti si Bacau), iar in 2008 vor fi deschise deschise altele trei in Cluj, Constanta Constanta si Craiova. Craiova. In 2007, 2007, compania compania a investit investit peste un milion de euro pentru activitati de marketing. Infiintata in 1996, Delaco era specializata in productia de lactate proaspete, iar din anul 2000 s-a concentrat pe distributia de branzeturi si alte produse lactate importate din Germania, Austria, Franta, Olanda sau produse in Romania. Din 2007 este distribuitor unic al producatorului german Zott. http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delaco-ainvestit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html
33
Bibliografie: -
Eric N. Berkowitz, Roger A. Kerin, Steven W. Hartley, William Rudelius, Marketing,Third Marketing,Third Edition, Irwin, 1992;
-
Ronald H. Ballou, Business Logistics/ Supply Chain Management/ Fifth Edition, Prentice Hall, 2004;
-
Ronald H. Ballou, Business Logistics Management/ Third Edition,Prentice Hall, 1992;
34
-
-
Philip Kotler, Principles of Marketing, Third Edition, Prentice Hall, 1980 Donald J. Bowersox, David J. Closs, Logistical Management.The Integrated Supply Chain Process,The McGraw-Hill Companies,1996;
-
Philip Kotler, Kevin Lane Keller, Marketing Management/12e, Prentice Hall, 2006
-
Carmen Balan, Logistica-parte Logistica-parte integranta a lantului de aprovizionare-livrare, Uranus, 2006;
Referinte digitale:
http://www.baniinostri.ro/finantepersonale/index.php?ContentID=310 http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=6807 http://www.curierulnational.ro/Actualitate%20Companii/2008-0314/TCE+Logistica+ar+putea+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+pia 14/TCE+Logistica+ar+pute a+fi+vandut+unui+investitor+de+pe+piata+europeana&hl ta+europeana&hl =depozite&tip=toate http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=842 http://www.baniinostri.ro/stiri/stiri.php?ContentID=7522 http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_provincie__tinta_dezvo http://www.zf.ro/articol_162741/orasele_din_prov incie__tinta_dezvoltatorilor_de ltatorilor_de _proiecte_industriale.html http://www.zf.ro/articol_162726/unisistem_grup_se http://www.zf.ro/articol_16272 6/unisistem_grup_se_extinde_in_provin _extinde_in_provincie.html cie.html http://www.logisticstoday.com/displayStory.asp? S=1&sNO=9172&MLC=GlobalSearch&OASKEY=CurrentIssue http://www.logisticsmgmt.com/article/CA6534582.html?q=warehouse http://www.allbusiness.com/north-america/united-states-ohio-metro-areashttp://www.allbusiness.com/north-america/united-states -ohio-metro-areastoledo/1111321-1.html http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/13821/Macromex-investeste-1-milde-euro-pentru-cel-mai-performant-centru-logistic-din-tara/pagina-1.html http://megastructures.wordpress.com/2006/09/20/operatorul-de-logistica http://megastructures.wordpress.com/2006 /09/20/operatorul-de-logistica-al-domo-al-domocea-mai-mare-tranzactie-pe-industrial/
35
http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/32160/Cea-mai-mare-tranzactie-de pe-piata-de-logistica.html http://www.bizcity.ro/companii/romgaz-patriciu-e-interesat-de-un-depozit-degaze-36513.html?&search_words[0]=a gaze-36513.html? &search_words[0]=amplasarea&searc mplasarea&search_words[1]=depoz h_words[1]=depozitelor itelor http://www.wall-street.ro/articol/Companii/31478/FAN-Courier-investeste-7-mileuro-pentru-un-nou-sediu-si-depozite.html http://www.wall-street.ro/articol/Companii/37702/Gazprom-interesata-deconstruirea-unor-depozite-de-gaze-naturale-in-Romania.html http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=339435& section=articole&scree n=index&id=339435&search=depozite search=depozite http://www.adevarul.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=338583& section=articole&scree n=index&id=338583&search=depozite search=depozite http://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/39905/Immo-Industry-Group-vademara-construirea-a-trei-proiecte-industriale-in-Polonia-si-Slovacia.html http://www.wall-street.ro/articol/Companii/39798/Producatorul-de-lactate-Delacoa-investit-2-mil-euro-intr-un-nou-depozit.html
36
