Depozitarea Marfurilor
Grupa 1739
Cuprins
1.Depozitul 2.Evolutia conceptului de depozitare 3.Utilitatea depozitarii 3.1 Rolul depozitelor depozitelor 3.2 Functiile depozitelor depozitelor 4.Tipologia depozitelor depozitelor 5.Amenajarea 5.Amenajarea interioară a unui depozit
6 Studii de caz
1.Depozitul Depozitele de distribuţie sunt spaţii, respectiv puncte de stocare, care sunt implantate în drumul fizic al unui produs de la producător la utilizatorul final. Trebuie făcută distincţie între noţiunea de magazie şi cea de depozit. Se apreciază că, magazia este spaţiul de depozitare pentru materii prime, materiale, în general bune în curs de prelucrare sau utilizare, în timp ce depozitul are rolul de a păstra, în perfecte condiţii de siguranţă calitativă şi cantitativă, mărfurile destinate vânzării către clienţi. Noţiunea de depozit poate fi definită din punct de vedere economic şi din punct de vedere tehnic. Din punct de vedere economic, depozitul reprezintă unitatea de bază în cadrul proceselor de aprovizionare tehnico- materială care cuprinde totalitatea stocurilor de materiale sau produse finite păstrate în cadrul întreprinderii în vederea aprovizionării neîntrerupte a secţiilor şi atelierelor şi pentru asigurarea ritmicităţii livrărilor către beneficiari. Din punct de vedere tehnic depozitele sunt formate din totalitatea construcţiilor sau suprafeţelor special amenajate, împreună cu utilajele, instalaţiile şi dispozitivele necesare efectuării diverselor operaţii, în vederea păstrării materialelor sau produselor finite. Depozitele sunt echipate cu platforme de incarcare pentru a incarca si descarca, camioanele; sau uneori sunt incarcate direct de la cai ferate, aeroporturi sau porturi. Ele de asemenea au macarale si elevatoare de furca pentru a transporta bunuri, care sunt de obicei puse pe paleti standard ISO. Unele depozite sunt in intregime automatizate, cu nici un muncitor inauntru. Paletii si produsele sunt manevrate cu un sistem de transportoare automatizate si depozitare automatizata si cu ajutorul masinilor de recuperare coordonate de conducatorii de logica programabila si de catre computerele cu softuri de logistica. Aceste sisteme sunt adesea instalate in depozitele racite unde temperaturile sunt pastrate foarte reci pentru a impiedica produsul sa se deterioreze, si de asemenea unde pamantul este scump, deoarece sistemele de depozitare automatizate pot folosi spatiul vertical eficient. Directia si urmarirea materialelor in depozit este coordonatã cu ajutorul WMS, sau Warehouse Management System, o baza de date coordonata de un soft. WMS este folosit de personalul de logistica pentru a
imbunatati eficienta depozitului prin pastrarea unui inventar corect ce inregistreaza tranzactiile depozitului. Depozitarea traditionala a intrat in declin in ultimele decenii ale secolului 20 cu introducerea treptata de Just In Time( JIT) tehnici proiectate sa imbunatateasca amortizarea investitiilor unei afacere. Sistemul JIT promoveaza livrarea produsului direct de la fabrica la comerciantul de comert cu amanuntul, sau de la fabricantii de parti direct la o fabrica de scara mare, fara folosirea de depozite. Dezvoltarile recente din marketing au condus de asemenea la dezvoltare stilului depozitelor de comert cu amanuntul, prin situarea tavanului la un nivel foarte inalt unde raftuirea decorativa este inlocuita de rafturile industriale, prin articolele gata de vanzare deja plasate in partile inferioare ale rafturilor iar cele gata ambalate sau puse pe paleti fiind situate in partile superioare datorita accesului relativ usor cu macaraua. In acest mod, aceeasi cladire este folosita atat ca un magazin de comert cu amanuntul cat si ca un depozit. Depozitele moderne sunt de asemenea folosite cu o mare frecventa de catre exportatori/fabricanti ca punct de dezvoltare a outleturilor de comert cu amanuntul intr-o regiune speciala sau tara. Acest concept reduce costul final al produsului la consumator si astfel sporeste raportul de vanzare al productiei.
2. Evolutia conceptului de depozitare In prima jumatate a secolului, perspectiva asupra depozitarii, in domeniul conceptual si practic, a fost caracterizata de urmatoarele aspecte: •
caracterul static – rolul depozitului consta in pastrarea marfurilor
•
necorelarea cu alte activitati logistice – atentia utilizatorilor de
spatii de depozitare era focalizata numai asupra costurilor generate de acest domeniu de activitate
•
preocuparile limitate pentru cresterea eficacitatii – eforturile de
imbunatatire a eficacitatii activitatilor erau orientate prioritar spre productie •
accentul pe resursele umane – intrucat forta de munca era o
resursa necostisitoare, depozitarea presupunea realizarea manuala a majoritatii covarsitoare a activitatilor Dupa cel de-al doilea razboi mondial, mutatiile din domeniul productiei si distributiei au avut ca efect o noua atitudne fata de depozitarea marfurilor. Mai intai au aparut depozitele regionale care permiteau acoperirea unei arii teritoriale extinse, apoi depozitele localizate strategic, deoarece un depozit localizat favorabil putea lua locul spatiilor de depozitare existente la fiecare unitate de productie. Dezvoltarea distributiei contractuale, in anii ’80 si ’90, a generat un nou mod de a beneficia de servicii de depozitare. Distributia contractuala reprezinta furnizarea de catre un distribuitor tert a unui serviciu de distributie complet si operat pe seama unui anumit client. i Forma contractului poate varia de la asigurarea de facilitati de depozitare, la un centru de distributie dedicat unui client, fie producator, fie detailist. Centrul de distributie are rolul de a accelera circulatia marfurilor si, in plus, permite satisfacerea cerintelor specifice ale clientului. Comertul cu amanuntul a fost marcat in anii ’80, de crearea depozitelor de distributie centrale, ale marilor detailisti. Producatorii livrau comenzi de
dimensiuni mari depozitelor centrale ale detailistilor, fara a mai fi necesar sa dispuna de spatii proprii de depozitare. Marile corporatii, prezente simultan pe mai multe piete, au apelat la conceptul de depozit multi-tari. Pentru tarile dintr-o anumita zona, se creeaza un depozit central, care livreaza depozitelor existente la nivelul
filialelor companiei sau distribuie marfurile direct urmatorului nivel din canalele de marketing. Pentru secolul XXI, se considera ca obiectiv ideal in privinta depozitarii, reducerea neincetata a stocurilor de marfuri care nu se afla in miscare, pana cand se va realiza o miscare cvasi-continua.
3.Utilitatea depozitarii Fiecare companie trebuie sa isi depoziteze bunurile cat timp asteapta sa fie vandute. Pentru a se asigura ca pot indeplini comenzile rapid, trebuie sa aiba stoc disponibil. O functie de depozitare este necesara deoarece ciclurile de productie si consum rareori coincid. Functia de depozitare depaseste diferentele dintre cantitatile necesare si timp. O companie trebuie sa decida cat de multe si ce tipuri de depozite ii sunt necesare, si unde vor fi situate. Deciziile legate de unde sa fie localizate acestea pentru a fi eficiente, sensibile in fata economiei si a consumatorilor sunt decizii ale lantului strategic de aprovizionare in stransa legatura cu logistica. De obicei se folosesc doua abordari pentru identificarea celei mai putin costisitoare locatii si anume: “centrul de gravitate” si “sistemul de retea”. Compania poate folosi depozitele pentru a inmagazina bunurile de la scurte pana la lungi perioade de timp. Sau, pot folosi centrele de distributie, care sun proiectate sa primeasca bunuri de la diverse companii, sa preia comenzi, sa le indeplineasca eficient, si sa expedieze bunurile consumatorilor cat mai repede posibil.
3.1 Rolul depozitelor Rolul important al depozitelor de distribuţie rezultă din următoarele
considerente: Întreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor la locul şi timpul solicitate de către client; Depozitele de distribuţie, amplasate corespunzător, diminuează timpul de livrare; Transporturile în cantităţi de masă sunt mai ieftine decât transporturile mici; expedierea în cantităţi mari se face pe distanţe mari producătordepozit de distribuţie; expedierea de cantităţi mici poate să se limiteze pe distanţe mici.
3.2 Functiile depozitului Principalele funcţii ale unui depozit comercial sunt:
Depozitarea şi păstrarea mărfurilor, care asigură continuitatea aprovizionării consumatorilor individuali şi indistriali, în condiţiile existenţei unor diferenţe temporale între producţie şi consum, datorate fenomenului de sezonalitate şi de dispersie spaţială diferită. Sub aspectul duratei de păstrare a produselor în stoc, în practică există următoarele variante: Depozitarea pe termen lung . În cazul unei producţii sau unui consum concentrate în limitele unui sezon, depozitul poate menţine produsele necesare pentru satisfacerea cererii la momentul potrivit. De asemenea, produsele alimentare supuse unui proces de învechire sunt păstrate pe durată îndelungată. Depozitarea sezonieră . În cazul unui cererii sezoniere, este adesea mult mai profitabilă apelarea la depozite apropiate de pieţele strategice, care sunt aprovizionate de la depozitul central al firmei, cu puţin timp înainte de începerea sezonului. După terminarea sezonului, mărfurile rămase sunt returnate la depozitul central. Depozitarea temporară . Produsele sunt menţinute în depozit până la realizarea unor livrări care utilizează complet capacitatea mijloacelor de transport. Depozitele de distribuţie facilitează circulaţia produselor, fără să realizeze o depozitare pe termen lung. •
•
•
Consolidarea livrărilor, respectiv condiţionarea şi porţionarea ( dozarea ) mărfurilor, în vederea constituirii unei oferte adaptate diferitelor categorii de clienţi. Produsele primite de la mai multe surse sunt reunite în vederea livrării către client, prin intermediul unui singur transport. Avantajele consolidării sunt: obţinerea unor tarife de transport mai mici, prin livrarea unor cantităţi mari de produse către client; reducerea costurilor totale de distribuţie pentru fiecare producător, comparativ cu situaţia în care ar fi distribuit mărfurile în mod individual; Formarea sortimentului comercial prin corelare cu necesităţile ferme ale comerţului de detail. Acestă funcţie este întâlnită sub două variante, în funcţie de sursa de provenienţă a produselor: Unităţile de producţie ale aceleiaşi firme . Depozitul primeşte mărfurile de la mai multe fabrici ale producătorului şi livrează clienţilor o combinaţie de produse. Mărfurile sunt sortate, pentru a îndeplini solicitările fiecărui client sau pieţe ţintă, în privinţa structurii sortimentale; Firme diferite. Depozitul creează combinaţii de produse în mod anticipat faţă de comenzile clienţilor. Sortimentul include mai multe linii de produse de la diverşi furnizori. Avantajele oferite clienţilor sunt: reducerea numărului furnizorilor cu care trebuie să stabilească relaţii fiecare client; costuri de transport mai mici decât în cazul aprovizionării de către fiecare client, în mod individual, de la furnizor; asigurarea unei structuri sortimentale diversificate, adaptate cerinţelor clienţilor.
•
•
Transportarea şi ambalarea mărfurilor, fără de care nu este posibilă participarea la întregul lanţ de distribuţie, deplasarea bunurilor în interiorul depozitului; Prestarea de servicii cu valoare adăugată. Cele mai obişnuite servicii care constau în adăugarea de valoare sunt cele legate de ambalarea şi etichetarea mărfurilor.
4.Tipologia depozitelor Depozitele comerciale, în funcţie de diverse criterii, pot fi grupate în mai multe categorii: după caracterul activităţii principale pe care o îndeplinesc, depozitele pot fi: depozite de colectare, care concentrează partizi relativ mici de
mărfuri primite de la diverşi furnizori, în vederea formării unor partizi mari, pentru diferiţi beneficiari; depozite de repartizare, destinate acumulării mărfurilor în partizi mari, pentru a le livra beneficiarilor în partizi mici; depozite de tranzit şi transbordare , amplasate de regulă în gări şi porturi, servind pentru păstrarea temporală, şi, uneori, pentru pregătirea mărfurilor în vederea transportării ulterioare la depozitele principale sau la beneficiari; depozite pentru păstrarea sezonieră sau de lungă durată , destinate acumulării de mărfuri într-o perioadă scurtă pentru păstrarea sezonieră sau pentru păstrarea mai îndelungată.
după gradul de specializare, depozitele pot fi : depozite strict specializate , în care se păstrează un singur fel
de marfă a cărei caracteristică este prezenţa celui mai simplu sortiment ( de ex.sare, cartofi, combustibili lichizi); depozite specializate, având ca obiect stocarea unei singure grupe de mărfuri ( confecţii, cosmetice) depozite combinate, care asigură păstrarea a două sau trei grupe de mărfuri apropiate prin cererea de consum a populaţiei ( textile- încălţăminte, galanterie- cosmetice); depozite generale, destinate fie sectorului alimentar, fie sectorului nealimentar; depozite mixte, în care se păstreză mărfuri din ambele sectoare.
După forma construcţiei, depozitele pot fi : Construcţii deschise – depozit liber, folosite pentru mîrfurile
insensibile la acţiunea factorilor de climă; Construcţii semideschise – depozite acoperite, destinate mărfurilor ce trebuie protejate; suprafaţa utilizabilă va fi limitată de înălţime şi de punctele de sprijin; Construcţii închise.
În funcţie de natura şi condiţiile necesare pentru păstrarea mărfurilor depozitele pot fi:
Neclimatizate Parţial climatizate Climatizate.
În funcţie de poziţia faţă de nivelul solului , depozitele pot fi:
Deasupra pământului Sub pământ.
5.Amenajarea interioară a unui depozit La amenajarea interioară a unui depozit trebuie cunoscute următoarele elemente: Sistemul constructiv al depozitelor: suprafaţă şi înălţime, numărul nivelurilor pe care se desfăşoară suprafaţa depozitului, dotarea cu rampe de încărcare – descărcare; Condiţiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinţe speciale de temperatură şi umiditate, necesitatea ccesului pentru controlulu periodic şi efectuarea de operaţii de întreţinere a produselor în timpul depozitării, asigurarea respectării ordinii primul produs intrat – primul produs ieşit; Modul de ambalare; natura, forma geometrică şi rezistenţa mecanică la stivuire a ambalajelor de transport; Tipul de palete folosite. Preluarea mărfurilor din spaţiile de depozitare are o mare importanţă datorită costurilor de manipulare pe care le presupune. În principiu, există trei modalităţi de preluare a mărfurilor pentru constituirea comenzilor: Selecţia individuală. Produsele sunt prelucrate pe rând, unul câte unul. Dintr-un anumit loc din spaţiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienţi. Ulterior, este preluat un alt produs. Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mărfurilor parcurge în depozit o anumită rută, care îi permite să preia mai multe produse, înainte de a se îndrepta spre platforma de
•
•
expediere. Numărul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora şi de capacitatea echipamentului de manipulare folosit. Aria repartizată pe lucrător . Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumită zonă. Pentru asamblarea comenzilor, aplică fie selecţia individuală fie ruta de prelucrare, în aria atribuită. Pentru aranjarea mărfurilor în depozit se aplică urătoarele criterii: complementaritatea. Produsele care sunt folosite împreună în consum şi sunt solicitate de clienţi în cadrul aceleiaşi comenzi vor fi amplasate în apropiere. Compatibilitatea. Aranjarea mărfurilor în depozit trebuie să ia în considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate în apropiere, fără a genera riscuri. Popularitatea. Utilizarea acestui criteriu are la bază diferenţele existente între produse în privinţa vitezei de circulaţie. În cazul în care un produs cu circulaţie rapidă este preluat din stoc în cantităţi mai mici decât cele în care este furnizat, se recomandă amplasarea lui în apropierea punctelor de expediere către clienţi.în consecinţă, cu ocazia fiecărei operaţiuni de preluare, distanţa pe care o vor parcurge astfel mărfurile va fi cea mai scurtă. Mărimea. Potrivit acestui criteriu, mărfurile de dimensiuni mici se amplasează în apropierea zonelor de expediţie. Se asigură în acest mod o densitate mare de produse în proximitatea punctelor de livrare. Criteriul mărimii garantează cel mai mic cost de manipulare doar în cazul în care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulaţie rapidă. O exploatare raţională a unui depozit se realizează prin respectarea următoarelor principii generale: Depozitarea mărfurilor corespunzător proprietăţilor de utilizare; Alocarea unor spaţii izolate specializate, pentru mărfurile cu proprietăţi particulare deosebite ( camere frigorifice, de uscare) Exploatarea, într-o concepţie tehnologică unitară, a întregii suprafeţe de depozitare; Utilizarea la maximum a capacităţilor de depozitare; Corelarea mobilierului de păstrare cu funcţiile principale pe care le îndeplineşte depozitul respectiv; Asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor; •
-
-
-
-
Proiectarea şi construcţia depozitului în consens cu cerinţele de mecanizare a muncii.
Ţinând seama de rol şi destinaţie, suprafaţa totală a oricărui depozit este formată din: suprafaţa pentru păstrarea efectivă a mărfurilor, care are greutatea specifică cea mai mare în suprafaţa totală a depozitului şi un rol principal în funcţionarea acestuia; suprafaţa auxiliară, menită a deservi operaţiunile adiacentei funcţiei principale a depozitului, constituită din mai multe încăperi şi spaţii, în care au loc diferite operaţiuni: dezambalare, recepţionarea mărfurilor, preambalarea produselor, păstrarea provizorie a mărfurilor respinse la recepţie, laboratoare de analiză; suprafaţa administrativă şi cu caracter social; spaţiul de ciculaţie – culoare, coridoare, spaţiul ocupat de scări, lift; spaţiul ocupat de elementele constructive ale clădirii – stâlpi, coloane de susţinere, ziduri interioare despărţitoare. Este eficient şi recomandabil ca cea mai mare parte din suprafaţa totală a construcţiei să fie rezervată încăperilor operative, respectiv între 8090%. Din suprafaţa operativă a depozitului se delimitează şi se separă aşanumita suprafaţă utilă a depozitului. Ea se compune din.: încăperile unde se păstrează efectiv mărfurile; suprafaţa trecerilor dintre stive, stelaje, respectiv trecerile pe unde se aduc şi se scot mărfurile din depozit.
Dotarea depozitului cu mobilier şi utilaje comerciale
Exploatarea raţională a volumului util al depozitelor, reducerea timpului necesar formării comenzilor, uşurarea muncii salariaţilor, presupune dotarea, pe de o parte, cu tipuri de mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne, care au la bază paletizarea şi conteinerizarea mărfurilor, iar, pe de altă parte, cu tipuri de utilaje comerciale care să asigure mecanizarea şi automatizare proceselor de muncă specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. Tipuri de mobilier şi utilaje comerciale
În funcţie deanumite caracteristici, dotările dintr-un depozit se clasifică în diferite grupe: 1. după natura lor: un sistem intern de recipienţi, reprezentat de mijloace de depozitare cum sunt: containere, rafturi de orice fel, tancuri şi palete;
mijloacele muncii tehnice, respectiv toate mecanismele şi utilajele mecanizate şi automatizate; insatlaţii de transport, de ambalare, sortare;
2. după funcţiile pe care le îndeplinesc şi aparteneţa lor la diferite procese tehnologice: mijloace pentru depozitare: palete, recipienţi, tancuri, silozuri; mijloace pentru supravegherea şi păstrarea mărfurilor: mijloace de ambalare, aparate de control; mijloace pentru porţionare şi condiţionare: echipamente pentru dozare, maşini de măsurat, tăiat, mijloace de ambalare; mijloace pentru sortarea mărfurilor: aparate şi instalaţii de sortare, maşini de calibrare; mijloace pentru transport şi ambalare: aparate de ridicat, aparate pentru servirea rafturilor, palete; mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale de etichetare, împachetare. 3. după locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: dotări tehnice principale: toate mijloacele de muncă ce îndeplinesc o anumită funcţie a depozitului; dotări complementare, acele mijloace ale muncii care susţin sau completează capacitatea de funcţionare a dotărilor tehnice principale: mijloace de control, dispozitive care asigură depozitarea, mijloace care ajută la transportul intern.
6.Studii de caz 1.TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT este o firmă privată
româno-suedeză a cărei activitate de bază este
distribuirea
produselor
fabricate pe platformele industriale EUROPEAN DRINKS, SCANDIC DISTILLERIES şi EUROPEAN FOOD. . a).
Logistica de depozitare (Warehousing) Responsabil – funcţii, legături cu alte departamente
De depozitarea mărfii se ocupă gestionarul, care este şi şeful depozitului de mărfuri. Primirea mărfurilor se face în baza facturilor fiscale şi a avizelor de însoţire a mărfii. Recepţia mărfurilor se efectuează astfel: fabrica producătoare livrează marfa cu ajutorul tirurilor care o aduc la depozit. Aici gestionarul asistă la depozitarea ei şi o gestionează. La primirea mărfii persoanele de la Biroul Facturi întocmesc notele de recepţie şi constatare de diferenţe. b).
Spaţii de depozitare – descriere, amplasare, configuraţie
Depozitul Transilvania General Import-Export este localizat în zona Metalurgiei, în oraşul Iaşi. Depozitul este amplasat în incinta unui vechi mare depozit din Iaşi, al unei companii care l-a dat spre închiriere. Nu tot spaţiul intră în posesia Transilvania General Import-Export Iaşi, acesteia revenindu-i doar 10.000 m², în aceeaşi clădire desfăşurându-şi activitatea şi alţi distribuitori din judeţ.
Forma depozitului deţinut de punctul de lucru din Iaşi este dreptunghiulară şi sugestiv denumită un „labirint de paleţi”; este construit din cărămidă şi are acoperiş din tablă ondulată. Nu există spaţii de depozitare special amenajate pentru fiecare grupă de mărfuri în parte, iar depozitarea se face în funcţie de primirea produselor de la centrul din Oradea. Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare dintre aceşti paleţi având produsele organizate pe patru nivele, fiind repartizate în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uşoară manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două nivele. Păstrarea mărfurilor se face în spaţii aerisite, ferite de razele soarelui, de căldură şi îngheţ, astfel încât produsele să poată fi păstrate între parametrii normali. Conform standardului european ISO 9001, depozitarea mărfurilor se realizează ţinându-se cont de normele de siguranţă igienico-sanitare; depozitul este prevăzut cu sisteme de aerisire şi de iluminat. Pentru siguranţa consumatorilor, SANIPIDUL inspectează locaţia lunar. Aprovizionarea cu mărfuri se face pe o singură intrare, iar încărcarea în mijloacele de transport care o vor distribui clienţilor se realizează prin cele două ieşiri. Acestă modalitate de amenajare este specifică tuturor depozitelor Grupului European Drinks&Food din ţară, pentru o mai bună gestiune a comenzilor şi pentru o mai bună organizare. Depozitarea mărfii este realizată pe paleţi aflaţi pe trei nivele, fiecare dintre aceşti paleţi având produse organizate pe patru nivele, fiind repartizate
în funcţie de cantitate şi sortiment. Cu toate acestea, pentru o mai uşoară manipulare a mărfurilor, depozitarea se rezumă în general la două nivele.
Reprezentând grafic spaţiile de depozitare şi birourile punctului de lucru din Iaşi, acestea se prezintă astfel: 1
2
3
7
4
5 8
9
6
Fig. nr.2 – Schiţa spaţiilor de depozitare Legendă: 1 – Sală de şedinţe 2 – Birou Director de Vânzări şi Director de Marketing 3 – Birou Director de Zonă 4 – Birou Contabilitate 5 – Birou Secretariat
10
6 – Birouri Departament Economic 7 – Depozit 8 – Intrare mărfuri 9, 10 – Ieşiri mărfuri c).
Sisteme logistice – sisteme de depozitare, echipament de depozitare,
software logistic. Sistem de depozitare:
Depozitarea mărfurilor se realizează pe paleţi, direct pe podeaua de ciment. Primirea în gestiune a mărfurilor în depozit se face în funcţie de ordinea comenzilor primite de la clienţi, după metoda FIFO (First in, First out). Echipament de manipulare:
Manipularea mărfurilor se face cu ajutorul a: - 6 motostivuitoare pe bază de motorină sau GPL. - 32 transpaleţi manuali Software Logistic
Compania a alocat fiecărui agent de vânzări câte o zonă din Judeţul Iaşi. Pentru o mai bună organizare a procesului de distribuţie, fiecărei zone îi este atribuită un cod. Astfel, comenzile pe care le cumulează fiecare agent de vânzări de la clienţi, sunt clasificate pe categorii în funcţie de codul zonei.
2. Cris-Tim, centrul de Logistica de la Mogosoaia
Grupul Cris-Tim, liderul pietei de mezeluri din Romania, inaugureaza Centrul de Logistica de la Mogosoaia.
Dupa o serie de investitii in valoare de peste 18 milioane Euro, realizate in ultimii doi ani, Grupul Cris-Tim realizeaza o noua investitie importanta, Centrul de Logistica de la Mogoioaia, care va deservi aproximativ 1,800 de magazine din Bucureiti si zona Munteniei, precum si retele internationale. "Valoarea investitii planificate pentru Centrul de logistica de la Mogosoaia este de 4.965.000 euro, din care 2.000.000 euro reprezinta constructia centrului logistic. Un milion de Euro va fiinvestit pana la sfarsitul anului in automatizarea centrului cu utilaje performante, iar alte 2.000.000 euro vor fi investite in construirea sediului de birouri" declara Presedintele Grupului Cris-Tim, Radu Timis. Centrul logistic a devenit functional in luna iunie si va fideservit de 200 de angajati. Acesta va avea o capacitate de depozita-re de 120 tone/ zi si va beneficia de dotari speciale. Printre acestea se numara depozitele frigorifice ce respecta standardele HACCP in delimitarea fluxurilor. Suprafata totala construita a centrului este de 15.000 mp, din care platforma logistica din cadrul centrului de distributie pentru mezeluri, are o suprafata construita de 2.444 mp. CrisTim este in prezent liderul pe piata mezelurilor din Romania. Pentru anul 2010, conducerea grupului Cris-Tim are ca obiectiv depasirea unui volum mediu zilnic de vanzari de 300 tone/zi, respectiv 30% cota valorica pe piata. Grupul Cris-Tim este cea mai cunoscuta marca pe piata mezelurilor din Romania, avand o imgine foarte puternica si foarte bine definite in perceptia consumatorilor. 3. Albalact construieste un centru logistic langa Bucuresti
Producatorul de lactate Albalact a anuntat ca va achizitiona un teren in comuna Afumati, langa Bucuresti, pentru construirea unui centru logistic
destinat exclusiv distribuirii produselor companiei in Capitala si in sud estul tarii. Centrul urmeaza sa devina operational la mijlocul anului viitor. Terenul are suprafata de 10.000 mp si costa un milion euro, alte doua milioane de euro fiind alocate pentru construirea centrului. "Noul centru logistic va cuprinde depozite frigorifice de mari capacitati, platforme de incarcare/ descarcare, utilaje suplimentare necesare transportului de marfa si spatii adminis trative", se arata intr-un comunicat de presa al companiei. 4. Patru noi depozite construite de grupul Marathon
Grupul Marathon, cu activitati in distributie si industria alimentara, va investi in acest an 4-5 milioane de euro, in construirea a patru noi depozite si amenajarea fabricii Contec de la Tecuci. Depozitele logistice vor fi amenajate la Craiova, Deva, Timiioara si Oradea si vor necesita investitii de aproximativ 500.000 de euro fiecare. Totodata, grupul Marathon intentioneaza sa investeasca aproximativ 150.000 de euro intr-un laborator de analize si controlul calitatii produselor alimentare. Compania este distribuitoare de produse alimentare catre magazinde de vanzare cu amanuntul.
5. Dunca va investi inca 15 mil. euro in parcul logistic de la Timisoara
Dunca Expeditii va investi la anul inca 15 milioane euro in parcul logistic de 18 hectare din Timisoara, iar investitia va ajunge la 40 milioane euro, la finalul anului viitor, cand proiectul va fi terminat, a declarat pentru NewsIn, directorul general al Dunca Expeditii, Romeo Dunca.
Directorul Dunca Expeditii a precizat ca in prezent, in parcul logistic care ocupa o suprafata de 17,7 hectare sunt aproape 30.000 de metri patrati de depozite, iar anul acesta va mai fi construit un depozit frigorific cu o temperatura la interior de -25 de grade si o suprafata de 8.000 de metri patrati, plus inca un depozit conventional de 10.000 metri patrati. Astfel, la finele acestui an parcul va avea 46.000 de metri patrati de depozite, iar in 2008 va mai fi construit inca un depozit cu 18.000 de metri patrati, astfel ca suprafata va ajunge la 64.000 metri patrati. Parcul logistic a devenit functional incepand cu 1 august 2006, cand avea 15.000 metri patrati de depozite, iar printre chiriasi s-a numarat si compania Procter&Gamble. in incinta parcului se va mai afla o benzinarie, un service pentru cele peste 500 de vehicule ale flotei Dunca Expeditii, plus o cantina. Dunca Expeditii este una din cele mai mari companii de transport rutier din vestul tarii. Firma a intrat pe piata acum 13 ani, iar in 2005 avea 450 de angajati si o cifra de afaceri de 15 milioane de euro. Romeo Dunca a spus pentru NewsIn ca afacerile companiei sale au crescut cu 60% in 2006.
6. Midal Group a investit peste 5 mil. euro intr-un depozit logistic in Capitala
Midal Group, importator si distribuitor de echipamente frigorifice, a investit peste cinci milioane euro intr-un depozit logistic in Bucuresti, cu o suprafata totala de peste 2.000 de metri patrati.
Noul depozit al Midal Group cuprinde spatii de depozitare, productie, service si o statie de imbuteliere agenti refrigeranti. Depozitul este situat in apropierea Centurii Bucurestiului si a Autostrazii Soarelui. Depozitul include trei constructii industriale, doua hale si o statie de imbuteliere agenti refrigeranti (freoni), precum si o sectie de asamblare vitrine frigorifice. Statia de imbuteliere agenti refrigeranti in butelii reincarcabile are o capacitate de stocare ce acopera intreg consumul Romaniei de agenti refrigeranti pe un an, fiind cea mai moderna statie de acest gen din Sud-Estul Europei. Compania Midal Group este prezenta de 13 ani pe piata romaneasca a frigului comercial si industrial, avand ca domeniu de activitate importul si distributia de echipamente frigorifice si neutre pentru retele de magazine, supermarket-uri, hipermarket-uri si pentru procesatorii si comerciantii de produse alimentare.
7. Depozitele in Italia
Raportul aparut in februarie 2008 intitulat “Piata logisticii in 2007” a monitorizat evolutia imobiliarelor logistice din Italia. Unitatea imobiliara care face obiectul analizei este depozitul logistic destinat stocarii/ distributiei, in particular: - Depozitul logistic - Centrele de distributie - Centrele de sortare - Depozitele frigorifice
Imobilele in discutie au o suprafata superioara de 10.000 m2, o inaltime folosibila de cel putin 6.5 m iar anul de constructie este minim 1995. Datele globale ale sectorului In opinia lui J. L. La Salle, cu toate ca ar trebui sa se vorbeasca despre o piata in tranzitie, anul 2007 a marcat o etapa pozitiva pentru sectorul logisticii italiene, cu o cerere in crestere constanta. Estimarile sfarsitului de an pentru cifra de afaceri globala sunt de 3,8% in crestere fata de 2006, atingand cota de 4,1 miliarde euro. Cresterea sectorului este legata de diferiti factori: - Consolidarea constructiei manufacturate, mai des in nord, si imbunatatirea rezultatelor economice ale intreprinzatorilor mari si mijlocii - Procesul continuu de globalizare si interschimbul crescut cu estul europei si estul indepartat - Imbunatatirea infrastructurii transporturilor Astepatarile de crestere pentru urmatoarele luni sunt oarecum legate de evolutia economiei locale si globale. La nivelul ariilor geografice, daca se confirma rolul “celui care trage dupa el” al Lombardiei, se consolideaza si pozitia lui Triveneto care intersecteaza dinspe Europa de est si Rusia, in timp ce apare noul rol al Pugliei ca baza logistica pentru fluxurile distributive catre zona balcanica si Turcia.
Viitoarele alegeri de amplasare ale operatorilor logistici ar putea fi in plus influentate de normele pe care legislatia financiara pe 2008 le-a introdus pentru a imbunatati mobilitatea si pentru a intari infrastructurile, in special in ceea ce priveste autostrada Saberno – Reggio Calabria, intermodalitatea si transportul maritim. Cererea si oferta In 2007 au fost definitivate si date spre folosire peste 730.000 m2 de suprafatapentru depozite, in usoara scadere fata de cei 800.000 din 2006.
Aria asociata in principal cu noile dezvoltari a fost Lombardia cu 23%, urmata imediat de Piemonte si Emilia Romagna cu 21%. Relevante, desi minore, sunt datele referitoare la Veneto 11%, Lazio 12% si Puglia 12%. In general, fata de 2006, s-a intarit dispunerea de a achizitiona spatii logistice din partea utilizatorilor finali, in contratendinta fta de piata europeana, in majoritate orientata spre inchiriere. In concluzie, in opinia lui La Salle, cererea de spatii logistice in 2008 se va mentne puternica, sub trendul necesitatii de a dispune de noi centre de distributie in ceea ce priveste primirea si distribuirea produselor provenite din tarile Europei de Est si a Orientului Indepartat. In plus, independent de o posibila incetinire macroeconomica, faptul ca economiile occidentale sunt mereu foarte concentrate asupra
managementului lantului de aprovizionare in detrimentul productiei, va influenta pozitiv piata imobiliarelor logistice din viitorul apropiat. 8.Portul Constanta
Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci, produse metalice precum si alte marfuri. Produse chimice si ingrasaminte :
Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone. Produse alimentare
Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator. Cherestea si alte produse din lemn
Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului. Produse metalice
Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri. Alte marfuri generale
Alte cantitati importante de marfuri generale au fost operate in anul 2005 in Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si North Star Shipping.
i
