Creditul bancar

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GALAŢI

SPECIALIZAREA FINANŢE BANCI ANUL II,GRUPA 1

STUDENŢI: COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ONICA IBINCEANU MIHAELA

---2008---

CUPRINS

I.  CREDITUL............................... CREDITUL...................................................... .............................................. .............................................. .............................................. .........................3 ..3 1.TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CREDITULUI.........................................................3 2. TIPURI DE CREDITE................................................................................................................5 3. ALTE CLASIFICĂRI ALE CREDITULUI.............................................................................13 4. GARANŢIA CREDITULUI......................................................................................................15

 II. CARDUL BANCAR.............................. BANCAR..................................................... .............................................. .............................................. ................................18 .........18 1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE....................................................................................................18 2. CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATĂ..............................................................................19 3. TIPURI DE CARDURI..............................................................................................................21 4. OPERAŢIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI...................................................................24 5. CARDURILE ÎN ROMÂNIA....................................................................................................25

 III. BANCA TRANSILVANIA......................... TRANSILVANIA................................................ .............................................. ................................................26  .........................26  1. CREDITE PENTRU PERSOANELE FIZICE........................................................................26 2. CREDITE PENTRU IMM-uri..................................................................................................29 3. CREDITE PENTRU CLIENŢI CORPORATIVI...................................................................30

 IV. BANCA RAIFFEISEN.......................... RAIFFEISEN................................................. .............................................. ......................................... ............................. ...........33 33 1. CREDITE PENTRU PERSOANELE FIZICE........................................................................33 2.CREDITE PENTRU IMM-uri...................................................................................................34

V. CONCLUZII........................... CONCLUZII.................................................. .............................................. .............................................. ...............................................38 ........................38  Procesul de creditare este MOTORUL,iar educaţia în domeniul creditării este CONDUCĂTORUL!!!............... CONDUCĂTORUL!!!....................................... ............................................... .............................................. ...............................................38 ........................38  BIBLIOGRAFIE.......................  BIBLIOGRAFIE.............................................. .............................................. ................................................................ ......................................... .......39

2

I. CREDITUL 1.TRĂSĂTURI CARACTERISTICE ALE CREDITULUI Creditul reprezintă operaţiunea prin care se ia în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, în mod normal însoţite de plata unei dobînzi ce remunerează pe împrumutător. Operaţiunea de creditare priveşte două parţi. O parte acordă creditul, cealaltă parte îl  primeşte. Operaţiunile de creditare pot interveni într-o gamă amplă de relaţii între indivizi atât sub forma unor acorduri personale simple, cât şi sub formă de tranzacţii formalizate şi formulate în cadrul unor contracte complexe. Părţile implicate, tipul de instrumente utilizate şi condiţiile în care creditul este consimţit, sunt extrem de diverse. În amplitudinea sa, esenţa raportului de credit se dezvaluie prin analiza trăsăturilor caracteristice: a ) Subiectii raportului de credit, creditorul şi debitorul , prezintă o mare diversitate în ceea ce priveşte apartenenţa la structurile social-economice, motivele angajării în raport de credit şi durata angajării sale etc. În calitate de creditori se afirmă întreprinderile, care manevrează manevrează importante disponibilitaţi monetare. Pe de altă parte întreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de rezerv rezervă, ă, remune remunerea rează ză acţio acţiona narii, rii, ceea ceea ce majore majoreaz azăă global global capaci capacitat tatea ea de credit creditare are a economiei naţionale. naţionale. In acelaşi acelaşi timp creşterea venitului venitului populaţiei, prin angajarea angajarea masivă în  procesele economice, prin nivelul înalt de productivitate a muncii şi prin economisire, a făcut din populaţie un factor major în operaţiuni de creditare, în primul rînd în rol de creditor. În calitate de debitori alături de întreprinderi şi populaţie se afirmă şi statul, ca unul din  principa  principalii lii debitori. debitori. În ţările ţările dezvolta dezvoltate te atât întreprind întreprinderile erile şi populatia populatia sunt debitori debitori majori, majori, cât şi statul este un debitor major. Îndatoririle sale se pot compara în volum cu cele ale  populaţiei şi înterprinderilor. r aportului de credit, presupune riscuri, b) Promisiunea de rambursare, element esenţial al raportului şi necesită, în consecinţa, adesea, angajarea unei garanţii. În raporturile de credit, riscurile  probabile sunt: riscul de nerambursare constă în probabilitatea întirzierii plăţii sau a incapacitaţii de  plată datorită conjuncturii, dificultăţilor sectoriale, sau dificienţelor împrumutatului. riscul riscul de imobilizare imobilizare survine la bancă, bancă, sau la deţinătoru deţinătorull de depozite, depozite, care nu este în măsură să satisfacă cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereuşite a creditelor acordate. garanţia personală este angajamentul angajamentul luat de o terţa persoană de a plăti, în cazul în care debitorul este în incapacitate. În cazul garanţiei simple, garantul are dreptul de a disc discut utaa asup asupra ra înde îndepl plin inir irii ii obli obliga gaţi ţiei ei sale sale,, de a cere cere exec execut utar area ea prim primor ordi dial alaa a debitorului şi, în cazul în care există mai mulţi garanţi, să răspundă numai pentru  partea sa. În cazul garanţiei solidare garantul poate fi tras la răspundere pentru a plăti, concomitent, sau chiar înaintea debitorului, dacă aparent prezintă condiţii preferabile de solvabilitate. c) Termenul de rambursare ca trăsătură specifică a creditului are o mare varietate. De la termene foarte scurte, 24 ore, termen practicat între bănci pe pieţele mondiale, şi încheindu-se cu termene de la 30 la 50 de ani şi chiar 100, în cazul împrumuturilor pentru construcţia de locuinţe. Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate întreprinderilor, sau credite de consum, este caracteristică rambursarea integrală la scadenţă. Creditele pe termen mijlociu şi lung implică adesea rambursarea eşalonata. •

•

•

3

d) Dobânda , este o caracteristică esenţială a creditului. În acordurile de credit s-a încetaţenit clauza dobânzii fixe. Însă în anii 70 a apărut noţiunea de dobândă variabilă, ce variază în dependenţa de inflaţie. e ) Tranzacţia (acordarea creditului). Creditul poate fi consimţit în cadrul unei tranzacţii unice; acordarea acordarea unui împrumut, vînzarea unei obligaţiuni, obligaţiuni, angajarea unui depozit. depozit. În ultimul timp s-a dezvoltat sistemul de credit deschis, în cadrul căruia împrumuturile efective intervin la intervale liber alese de debitor.

4

2. TIPURI DE CREDITE Principalele tipuri de credite în economia ţărilor dezvoltate sunt: a)creditul comercial  b)creditul bancar  c)creditul obligatar  d)creditul ipotecar  e)creditul de consum

a) CRED CREDIT ITUL UL COME COMERC RCIAL IAL Creditul comercial este acel credit acordat între producători şi comercianţi prin vânzarea mărfurilor, în schimbul unor instrumente de credit (sau efecte de comerţ). De asemenea reprezintă o amânare la plată, acordată de un furnizor de mărfuri sau de servicii, clientului său. Fiind un împrumut civil, creditul comercial se deosebeşte fundamental fundamental de creditul bancar   prin aceea, că în timp ce banca împrumută banii depunătorilor sau fonduri ale altor bănci, împrumutătorul (creditorul) civil împrumută banii săi. Acest tip de împrumut fiind civil, chiar  dacă generează obligaţii comerciale, nu poate fi calificat ca operaţiune bancară. Resursele  partenerilor de afaceri constituie una dintre cele mai vechi şi eficace modalităţi de atragere de resurse financiare de către un întreprinzător. Această soluţie de finanţare a ciclului de exploatare se poate utiliza atât în relaţiile cu furnizorii de materii prime, materiale, utilităţi etc., cât şi cu distribuitorii şi clienţii firmei. Astfel în relaţiile cu furnizorii se primesc materii  prime, materiale, semifabricate etc., care se folosesc în procesul de producţie, iar plata lor se efectuează după o anumită perioadă convenită de părţi şi stipulată în contract. Utilizarea acestor resurse materiale livrate de furnizori fără a le plăti echivalează cu atragerea de către firmă a unui capital de valoarea respectivelor resurse, fără dobândă. Astfel se evită apelarea la un credit bancar curent pentru plata furnizorilor. Asemănător se derulează relaţia şi cu distribuitorii sau clienţii firmei. Aceştia virează în avans o sumă de bani firmei producătoare sau furnizoare pentru marfa ce le va fi livrată ulterior. Această sumă constituie, practic, o finanţare a firmei producătoare care, altfel, ar fi trebuit să utilizeze propriile lichidităţi sau credite. Această modalitate de finanţare, denumită şi finanţare prin capital comercial, se practică, de regulă, între firme care au relaţii comerciale îndelungate şi se bazează pe încredere reciprocă. Creditul comercial acordat între firme reprezintă o modalitate practică, apreciată diferit  prin prisma intereselor proprii, de către firma care-l acordă şi de către firma beneficiară. Conştiente că orice relaxare a activităţii oferă concurenţei avantaje greu de recuperat ulteri ult erior, or, firmele firmele urmăre urmăresc sc să-şi să-şi consoconso-lid lideze eze poziţi poziţiaa pe piaţă. piaţă. În acest acest scop, scop, pe lângă lângă îmbunătăţirea calităţii utilităţilor oferite şi a preţurilor practicate, competiţia se dă şi pe tărâmul facilităţilor acordate clienţilor. Din rândul acestora din urmă o importanţă deosebită o au facilităţile financiare referitoare la vânzările pe credit şi la rabatul acordat celor ce plătesc cash. Vânzările pe credit au drept consecinţă imediată amânarea încasărilor şi apariţia unui debit specific sub forma soldului contului clienţi. De aceea creditul comercial poate fi considerat o investiţie pe termen scurt. Obligaţia de plată se materializează în efectele de comerţ: cambie şi bilet la ordin. Experienţa practică evidenţiază că instrumentul de plată cel mai des utilizat este biletul la ordin, deşi efectele financiare şi juridice sunt în mare parte identice cu ale cambiei. Condiţiile de credit comercial se negociază între firmele implicate, ţinându-se seama de:  politica creditului comercial a firmei furnizoare; •

5

• • • •

natura obiectului actului de vânzare-cumpărare; situaţia financiară a vânzătorului (furnizorului-creditor); situaţia financiară a cumpărătorului (clientului-debitor); uzanţele comerciale specifice pieţei pe care se efectuează tranzacţia.

Scopul principal al politicii de credit comercial a firmei îl constituie creşterea cifrei de afaceri în scopul sporirii profitului net, iar pentru fundamentarea sa,firma trebuie sa elaboreze mai multe variante care să ţină seama de o serie de parametri precum): evoluţia probabilă a cifrei de afaceri în funcţie de condiţiile de credit pentru fiecare variantă; mărimea cheltuielilor de administrare a creditelor; riscul direct; mărimea absolută a rabatului (discountului); costul capitalului în funcţie de împrumutul acordat. •

• • • •

Totodată în determinarea politicii de credit comercial a firmei, managerul financiar trebuie să realizeze un echilibru între costurile implicate de acordarea creditului şi cele aferente neaco neacordă rdării rii sau sau diminu diminuări ăriii mărimii mărimii acest acestuia uia.. Astfel Astfel sunt sunt costu costuri ri ale acord acordări ăriii credit creditelo elor  r  comerciale: dobânda pierdută (acordarea creditului comercial este echivalentă cu a da credite fără dobândă); scăderea puterii de cumpărare (cu ocazia acordării creditului comercial are loc o transferare de valoare de la cel care acordă creditul la cel care-l obţine şi, datorită creşte creşterii rii genera generaliz lizate ate a preţur preţurilo ilor, r, acesta acesta din urmă urmă plăteş plăteşte te datori datoriaa la o valoa valoare re inferioară celei pe care a luat-o cu împrumut); costu costurile rile admini administr strări ăriii credit creditelo elorr comerc comercial ialee (de regulă regulă admin administ istrar rarea ea credit creditelo elor  r  comerciale presupune o creştere importantă a volumului contabilizării tranzacţiilor);  primele de asigurare a riscului de neplată (dacă firma nu adoptă o politică prudentă a creditului comercial, anumiţi clienţi, datorită insolvabilităţii financiare, nu vor putea  plăti; acest risc poate fi acoperit prin asigurare); rabatul acordat (se acordă cu prudenţă, pentru plata promptă a mărfurilor vândute pe credit, dar gestionarea lui presupune un anumit cost); aprecierea potenţialului valoric al clientului (de asemenea culegerea şi prelucrarea informaţiilor de către firmă sau agenţii specializate în scopul clasificării clienţilor  necesită un anumit cost). •

•

•

•

•

•

Totodată constituie costuri ale neacordării creditelor comerciale:   pierderea unor clienţi (pe o piaţă concurenţială, dacă ceilalţi concurenţi ai firmei acordă credit, va fi foarte dificil pentru aceasta să nu acorde credit comercial şi discounturi); nesiguranţa încasării numerarului (în condiţiile creditului comercial, plata bunurilor se face prin bancă, evitându-se, astfel încasările în numerar).

•

•

Politica de credit comercial, promovată de firma furnizoare, trebuie să cuprindă:  perioada creditului; rabatul acordat pentru urgentarea plăţii; calitatea creditului;  politica de încasări.

• • • •

6

Perioada creditului  reprezintă intervalul de timp pe care firma furnizoare îl acordă clienţilor săi pentru a efectua plata. În stabilirea perioadei se au în vedere următoarele aspecte: aspecte: natura economică a produsului (de pildă, legumele şi fructele proaspete sunt vândute  pe un credit foarte scurt, în timp ce bijuteriile pot beneficia de o perioadă a creditului mai mare); circum circumsta stanţe nţele le financ financiare iare ale firmei firmei furniz furnizoar oaree (de exemp exemplu, lu, dacă dacă lichid lichidita itatea tea financiară a acesteia este slabă va fi dificil să acorde un credit pe o perioadă prea mare, iar iar dacă dacă se urmă urmăre reşt ştee prom promov ovar area ea prod produs usel elor or poat poatee să acor acorde de cred credit itee şi să-ş să-şii îmbunătăţească îmbunătăţească lichiditatea prin alte metode); situaţ situaţia ia financ financiar iarăă a cumpăr cumpărăto ătorul rului ui (de regulă regulă,, clienţ clienţii ii potenţ potenţial ialii cu o situaţ situaţie ie financiară precară sunt evitaţi). •

•

•

 Rabatul acordat pentru urgentarea plăţii  urmăreşte pe de o parte să atragă noi clienţi, care îl apreciază ca fiind un mod de reducere a preţului, iar pe de altă parte o reducere a  perioadei de încasare a vânzărilor, deoarece anumiţi clienţi vor plăti mai repede pentru a  beneficia de avantajul acordării acestuia. Deciziile privind mărimea rabatului sunt în funcţie de rezultatele comparării costurilor şi a  beneficiilor diferitelor termene de acordare. De pildă, o formă poate decide să schimbe termenii creditelor de la „net 20“, care obligă clienţii să plătească în termen de 20 de zile, la „3/10, net 20“, care înseamnă că va admite un rabat de 3% dacă plăţile sunt făcute în termen de 10 zile. Calitatea creditului  se referă la forţa financiară minimă a clienţilor pentru a se acorda creditul. Stabilirea calităţii creditului presupune măsurarea acesteia, care se defineşte în funcţie de  probabilitatea neîndeplinirii obligaţiilor de către clienţi. „duritatea“ sau „lejeritatea“ în urmărirea plăţii, iar rata de Politica de încasări  evidenţiază „duritatea“ transformare a creditelor comerciale în bani cash reflectă eficienţa acestei politici. În practică, pentru a controla sumele de încasat de la clienţi există două tehnici principale, respectiv:  perioada medie de încasare; modelul sumelor rămase de încasat. • •

Perioada medie de încasare se determină prin raportarea sumelor pe care firma le are de încasat la media zilnică a vânzărilor. Deşi este lesne de calculat, această tehnică nu este suficient de eficace, deoarece, fiind o mărime agregată, tinde să înlăture diferenţele dintre  perioadele de încasare aferente diferiţilor clienţi ai firmei. deoarece ece indică indică proce procentu ntull vânză vânzăril rilor or pe credit credit,, Modelu Modelull sumelo sumelorr rămase rămase de încasa încasatt, deoar efectuate într-o lună, rămase neîncasate, prezintă două avantaje principale din punct de vedere managerial, respectiv: dezagregă sumele de încasat pentru fiecare lună în care are loc încasarea; deoarece sumele de încasat sunt raportate la vânzările din luna de origine, ele nu sunt vânzări-dependente. • •

În concluzie, avantajele creditului comercial sunt:  pentru beneficiar (cumpărător), creditul este o sursă de capital de lucru;

•

7

•

•

 pentru furnizor, creditul reprezintă atât un mijloc de sporire a profitabilităţii (prin dimi diminu nuar area ea chel cheltu tuie ieli lilo lorr cu depo depozi zita tare reaa şi creş creşte tere reaa cifr cifrei ei de afac afacer eri) i),, cât cât şi o modalitate de atragere şi menţinere a clienţilor; la nivelul economiei naţionale, creditul comercial asigură fluidizarea schimburilor  comerciale.

Acordarea creditului comercial poate fi privită ca o problemă de alocare (investire) a capitalului, iar extinderea acestuia constituie o investiţie care se concretizează în creşterea   profiturilor rezultată din mărimea vânzărilor. Totodată, această modalitate de investire a capitalului nu este lipsită de risc, iar politici diferite având acelaşi cost pot genera diferite venituri. Bineînţeles că politica preferată va fi cea care asigură venitul cel mai mare pe suma investită.

b) CRED CREDIT ITUL UL BANC BANCAR  AR  Creditul bancar este acel tip de credit care se acordă agenţilor economici sub formă  bănească de către instituţiile bancare. Înseamnă că pe de o parte agenţii economici având conturi deschise la bănci constituie depozite (la vedere şi la termen) care sunt folosite de către acestea drept resurse,iar pe de altă  parte Băncile Comerciale Comerciale acordă credite agenţilor agenţilor economici pentru nevoile nevoile lor de producţie sau de investiţii. Esenţial în aceste raporturi este faptul că unul din parteneri este banca, faţă de creditul comer comercia ciall unde unde ambii ambii parten parteneri eri sunt sunt agenţi agenţi econo economic mici.i. Relaţ Relaţia ia dintre dintre bancă bancă şi agentu agentull economic are loc în scopul valorificării surselor atrase de bănci în calitatea lor de intermediari financ financiar iarii princi principal palii în relaţi relaţiaa econo economis misire ire-inv -invest estire ire,, relaţi relaţiee decis decisivă ivă pentr pentruu creşte creşterea rea economică. Generalizând practica bancară din ţările dezvoltate putem grupa creditul bancar în următoarele tipuri: avansuri în cont curent . Ele sunt destinate să acopere nevoile curente ale agenţilor  economici respectiv cheltuielile de producţie imprevizibile şi greu de localizat pe obiecte care să reprezinte o garanţie reală. Aceste avansuri prin natura lor nu au stabilite termene de rambursare acordate lor având la bază depozitele din conturile curen curente te desch deschise ise la bănci bănci.. Restit Restituir uirea ea avans avansuri urilor lor se face face pe măsură măsură ce agentu agentull economic încasează sume în activitatea desfăşurată. linii de credite. Sistemul general de acordare este linia de credit deschisă fiecărui agent economic, stabilindu-se în cadrul ei şi un plafon maxim al creditelor ce urmează a fi acordate. În practică liniile de credit îmbracă următoarele forme: liniile de credit provizorii  sunt cele mai puţin avantajoase pentru agenţii  economici şi în consecinţă cele mai puţin utilizate pentru că banca finanţatoare poate cere clientului în orice moment acoperirea debitului respectiv restituirea împrumutului şi plata dobânzilor aferente  liniile de credit confirmate sunt mai avantajoase pentru agenţii economici decât primele, au la bază acorduri scrise între cei 2 parteneri în care sunt prevăzute clauze  privind acordarea şi rambursarea împrumuturilor  reprez ezin intă tă moda modali lita tate teaa cure curent ntăă şi cea cea mai mai  lini liniil ilee de cred credit it revo revolv lvin ing  g  repr avantajoasă avantajoasă de obţinere a creditelor de către agenţii economici. În cadrul liniei de credit se stabileşte un plafon maxim al împrumuturilor împărţite în mai multe tranşe. Negocierea creditului se face o singură dată la aprobarea liniei de credit. •

•

8

Mecanismul este simplu, odată îndeplinite condiţiile banca eliberează clientului prima tranşă, a doua tranşă şi următoarea se acordă automat fără a mai fi reluate negocierile. Condiţia este ca agentul economic să-şi ramburseze tranşele anterioare, în caz contrar linia de credit de  blochează. credite pentru stocuri pentru producţie sezonieră sau de campanie . Aceste credite sunt destinate să asigure resursele necesare în cazul apariţiei unui dezechilibru în cazul circuitului previzionare-producţie-desfacere. previzionare-producţie-desfacere. În acest caz creditele sunt garantate cu mărfurile aflate într-unul din aceste faze ale circuitului economic. credite pe bază de documente ; cel mai important document îl reprezintă warant-ul este un document care atestă existenţa mărfurilor într-un depozit general (porturi, vămi). Aceasta permite transmiterea proprietăţii, fiind utilizat pentru obţinerea şi garantarea creditelor bancare. Warant-ul se comportă deci ca un titlu de credit (efect de comerţ comerţ)) şi asigur asigurăă credit creditoru orului lui respe respecti ctivv băncii băncii garanţ garanţia ia asupra asupra mărfur mărfurilo ilorr şi  posibilitatea recuperării creditului acordat. De asemenea warant-ul poate fi negociat, vându vândutt băncii băncii dândudându-ii acest acesteia eia posibi posibilit litate ateaa să se refina refinanţe nţeze ze de la alte alte instit instituţi uţiii financiare. •

•

Toate aceste tipuri de credite bancare (implicit operaţiunile care le generează) sunt majoritare în activitatea băncilor în general, a băncilor comerciale îndeosebi. De regulă ele sunt credite pe termen scurt destinate acoperirii nevoilor de producţie şi comercializare ale agenţilor economici. Acoperirea necesarului de investiţii ale agenţilor economici are la bază alte căi de mobilizare a resurselor financiare, una din ele fiind şi creditul, în speţă creditul obligatar.

c) CRED CREDIT ITUL UL OBLI OBLIGA GATA TAR  R  Creditul obligatar are la bază câteva caracteristici mai importante: în calitate de debitor apar instituţiile de stat şi entităţile private, acestea emit hârtii de valoare respectiv titluri de creanţă de natura obligaţiunilor în scopul atragerii de resurse financiare pe termen mediu şi lung în calitate de creditor apar cei care subscriu la aceste titluri emise respectiv care investesc capitalurile lor disponibile, practic aceştia cumpără obligaţiunile emise de debitori pe piaţa primară de debitori şi obţin un venit suplimentar sub formă de dobânzi. sumel sumelee mobili mobilizat zatee prin prin emisi emisiune uneaa şi plasar plasarea ea acest acestor or valori valori mobilia mobiliare, re, acesto acestor  r  obligaţiuni au o destinaţie specială şi anume satisfacerea nevoilor de investiţii. aceste titluri odată achiziţionate reprezintă baza desfăşurării altor operaţiuni de credit. Altfel spus ele se vând în mod curent între firme şi bănci pe de o parte, între bănci şi o Bancă Bancă Comercia Comercială lă sau sau de Emisiu Emisiune ne pe de altă altă parte parte în cadrul cadrul operaţ operaţiun iunilo ilorr de optimizare a plasamentelor  aceste titluri emise de stat sau societăţile private reprezintă active importante în  patrimoniul fiecărei firme sau bănci cei cei carecare-şi şi const constitu ituie ie portof portofoli oliii format formatee din achiz achiziţia iţia acest acestor or titlur titlurii au una din următoarele posibilităţi:  fie le păstrează în portofoliul până la scadenţele titlurilor, încasând anual un cupon de dobândă. Ei îşi păstrează calitatea de proprietari ai acestor titluri în acest caz •

•

•

•

•

•

9

le pot vinde în bursă respectiv pe piaţa secundară de capital înainte de scadenţă transformându-le astfel în lichidităţi. Prin vânzarea în bursă îşi  pierd calitatea de proprietari ai acestor titluri şi implicit dreptul de a încasa dobânda  le pot depune în gaj la o bancă şi de a obţine un împrumut. Această operaţiune de împrumut pe gaj de titluri este cunoscută în practica  bancară sub denumirea de lombardare. Pentru acest împrumut băncile înca încase seaz azăă o dobâ dobând ndăă numi numită tă taxă taxă de lomb lombar ard, d, al căru căruii nive nivell este este apropiat celui al taxei scontului, acesta fiind ca şi taxa scontului un instrument important al reglării creditului în economie, al reglării masei monetare, al lichidităţilor. În acest caz nu se pierde calitatea de proprietar decât dacă nu rambursează împrumutul, iar   banca vinde în bursă titlurile depuse în gaj. Este şi motivul pentru care băncile acordă aceste împrumuturi cu mult sub valoarea nominală a titlurilor depuse în gaj. 

d) CRED CREDIT ITUL UL IPOT IPOTEC ECAR  AR  Creditul ipotecar reprezintă unul din cele mai importante tipuri de credite din economie, acesta afirmându-se ca principală modalitate de sprijinire a proprietăţii imobiliare. Creditul ipotecar are la bază o convenţie încheiată între creditor şi debitor şi ale cărui clauze mai importante vizează:  proprietatea care serveşte drept garanţie a rambursării; r ambursării; condiţiile de remunerare a capitalului imobilizat; scadenţele de rambursare; împrejurările în care datorită nerespectării clauzelor contractuale debitorul îşi  poate pierde proprietatea. În practică întâlnim următoarele tipuri de credit ipotecar: creditul ipotecar cu dobândă fixă a fost utilizat cu precădere până în anii ’80 (dată  până la care s-au practicat dobânzile fixe şi cursuri fixe). În acest caz rambursările au loc la anumite intervale pe întreaga perioadă a împrumutului. Fiecare rambursare cuprinde dobânda şi suma cu care se reduce datoria în curs creditul ipotecar cu dobândă variabilă s-a instituit după anii ’80 datorită trecerii de la dobânzile fixe la cele variabile pe fondul escaladării proceselor inflaţioniste. Creşterea inflaţiei a avut ca efect atât creşterea nivelului dobânzilor (şi implicit a costului de  procurare a capitalului de împrumut) cât şi o creştere a variaţiilor care au loc în acest nivel al dobânzilor. Datorită acestui fapt periodic dobânda de contract se actualizează în funcţie de evoluţia ratei de piaţă a dobânzii. reprez ezin intă tă o form formăă mai mai rece recent ntăă a creditul creditul ipotecar ipotecar cu rambursa rambursare re progresiv progresivăă repr creditului ipotecar, el vine să satisfacă (să acopere) cerinţele agenţilor economici cu venituri modeste, aflaţi la începutul activităţii lor şi care au perspectiva dezvoltării în viitor. Altfel spus pe măsură ce aceştia îşi dezvoltă cifra de afaceri şi deci creşte capacitatea de rambursare şi dobânda va fi din ce în ce mai mare. De asemenea agenţii economici pot beneficia la începutul activităţii şi de o perioadă de graţie. creditul ipotecar de anuităţi ; acest credit ipotecar urmăreşte să valorifice capitalul imobilizat în locuinţe proprietate, fără a se renunţa la dreptul de proprietate şi la uzufruct. Împrumutul se obţine prin ipoteca unei părţi a proprietăţii şi serveşte la achiziţionarea unui contract de anuităţi, acesta aducându-i proprietarului un venit  permanent constant. • • • •

•

•

•

•

10

Principalele instituţii financiare care mobilizează şi constituie resurse cu această destinaţie sunt: Casele de Economii, Băncile Mutuale de Economii, Băncile Comerciale, Companiile de Asigurări şi Bănci şi Societăţi Ipotecare (instituţii specializate). Iniţial aceste instituţii deţinătoare de resurse desfăşurau pe cont propriu operaţiuni de credit ipotecar asumându-şi rolul de creditor în cadrul contractului de împrumut. În prezent fluxurile de constituire şi redistribuire sunt organizate în forme f orme distincte. De exemplu: în SUA cu cea mai puternică piaţă a creditului ipotecar funcţionează în prezent o entitate specializată numită Sistemul Fondului Comun de Plasament constituit pe seama resurselor financiare atrase prin emiterea de obligaţiuni de către Asociaţiile Federale Ipotecare. De asemenea în Europa dezvoltată există o piaţă distinctă a creditului ipotecar în cadrul căreia operaţiunile se desfăşoară sub supravegherea unor instituţii de credit specializate.

Derularea creditului ipotecar Suma creditului acordat va fi pusă la dispoziţie beneficiarului eşalonat sau integral, plata făcându-se direct către vânzător, în cazul cumpărării unui imobil, respectiv către constructor, în celelalte cazuri. În cazul în care lucrările pentru care s-a acordat creditul ipotecar vor fi efectuate în regie proprie de către beneficiarii acestuia, sumele de bani se vor transmite acestora conform unui plan de finanţare stabilit prin contract. În cazul în care prin contractul de credit ipotecar s-a stabilit ca rata dobânzii să fie variabilă, se vor aplica următoarele reguli: variaţia ratei dobânzii trebuie să fie legată de fluctuaţiile unui indice de referinţă, ales dintr-o serie de indici de referinţă a căror listă şi modul de calcul vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, după avizarea de către Banca Naţională a României; contractul poate să prevadă ca variaţia ratei dobanzii să fie limitată, în sens crescător şi descrescător, descrescător, la un anumit nivel faţă de rata iniţială a dobânzii. Contractul poate să prevadă, de asemenea, că rata dobânzii nu variază decât atunci când modificarea în sens crescător sau descrescător înregistreaza, faţă de rata iniţială a dobânzii, o diferenţă minimală determinată; modificarea ratei dobânzii trebuie comunicată împrumutatului cel mai tarziu la data aplicării noii rate. De asemenea, Legea nr. 190/1999 instituie obligativitatea încheierii de către împrumutat a unui unui contra contract ct de asigur asigurare are privin privindd bunuri bunurile le ipotec ipotecate ate,, valab valabil il pe toată toată durata durata credit creditulu uluii ipotecar, în care împrumutătorul va figura ca beneficiar al  poliţei de asigurare. Primele de asigurare vor fi achitate de către împrumutat, odată cu rambursarea ratelor privind creditul ipotecar primit. În cazul în care împrumutatul este o persoană juridică, el va trebui să încheie, pe langă cont contra ract ctul ul de asig asigur urar aree amin aminti tit, t, un cont contra ract ct de asig asigur urar aree pent pentru ru riscu riscull nefi nefina nali liză zării rii construcţiilor pentru care s-a acordat creditul ipotecar, beneficiarul fiind împrumutătorul. Contractele de asigurare se vor încheia cu o societate de asigurări, împrumutătorul neavând dreptul să impună împrumutatului un anumit asigurator. •

•

e) CRED CREDIT ITUL UL DE CO CONSUM NSUM Creditul de consum este un credit de termen scurt sau mediu acordat persoanelor  indivi individua duale le şi desti destinat nat acoper acoperiri iriii costu costului lui servic serviciil iilor or de care care benefi beneficia ciază ză prin prin reţeau reţeauaa de comercializare. comercializare. Privit în evoluţie creditul de consum a îmbrăcat 2 forme: credit deschis, cu rambursare neeşalonată a fost prima formă a creditului de consum. Consta Consta practi practicc în posibi posibilit litate ateaa acorda acordată tă de comerc comercian ianţi ţi clienţ clienţilo ilorr solva solvabil bilii de a achiziţio achiziţiona na bunuri şi servicii servicii potrivit nevoilor nevoilor lor urmând ca lichidarea lichidarea şi reglarea reglarea •

11

•

datoriilor să se facă ulterior potrivit unor aranjamente personale diferite de la caz la caz creditul eşalonat.

În principal au fost 2 factori care au condus la reglementarea creditului de consum pe bata unor norme de creditare judicios elaborate: creşterea spectaculoasă a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată şi de valori mari necesitatea asigurării accesului cumpărătorilor la aceste bunuri. Concomitent cu reglementările acestui credit în ţările dezvoltate a fost creată o amplă şi diversificată reţea de instituţii de credit specializate în acest domeniu. O formă relativ modernă a creditului de consum (eşalonat sau reglementat) este şi creditul revolving, a cărui extindere pe o scară largă a fost posibilă datorită amplificării utilizării card cardur uril ilor or banc bancar aree resp respec ecti tivv a cărţ cărţil ilor or de cred credit it.. Aces Acestt cred credit it se cara caract cter eriz izea ează ză prin prin următoarele: se acordă în cadrul unei convenţii sau contract de împrumut stabilit între părţi  permite consumatorului să achiziţioneze bunuri sau să obţină împrumuturi fie direct de la creditori (bănci), fie indirect prin cărţile de credit consumatorul are posibilitatea să efectueze efectueze plăţile fie în totalitate, fie parţial şi periodic (pentru creditul în curs) în funcţie de posibilităţile financiare. f inanciare. •

•

• •

•

12

3. ALTE CLASIFICĂRI ALE CREDITULUI a)După criteriul perioadei creditului : Credite pe termen scurt  – începând de la 24 de ore (overnight – de pe o zi pe alta)  până de regulă la 1 an sau pe durata unui ciclu de producţie; Credite pe termen mediu  – între 1 şi 5 ani şi au ca obiectiv operaţiuni de investiţii, de import import sau sau export export,, cumpă cumpărar rarea ea de obiec obiecte te de folosi folosinţă nţă îndelu îndelunga ngată tă (de exempl exempluu autoturisme);  – până la 25-30 de ani pentru finanţări de obiective importante, Credite pe termen lung  –  pentru retehnologizări de mare amploare şi pentru construcţia de imobile (rezidenţiale sau de alt tip).

•

•

•

b)După criteriul obiectului : •

Credite pentru producţie şi comerţ  –

 pentru investiţii; •

•

•

fie pentru finanţarea capitalului circulant, fie

 – de regulă pe termen scurt pentru acoperirea unor cheltuieli  personale în cazul persoanelor fizice sau pentru cei cu profesiuni liberale; Credite pentru export sau import  – în care banca, pe lângă creditul propriu-zis, oferă servi servicii cii specif specifice ice (de exempl exempluu asigu asigurar rarea ea mărfur mărfurilo ilor). r). În multe multe ţări ţări (inclu (inclusiv siv în România) există bănci specializate pentru finanţarea acestor operaţiuni care necesită anal analiz izee ale ale risc riscur uril ilor or de ţară ţară.. În plus plus,, aces aceste te fina finanţ nţăr ării sunt sunt cost costis isit itoa oare re pent pentru ru împrumutat iar statul poate prelua o parte din costuri ca pârghie de stimulare a exporturilor; Credite comerciale  – conform denumirii din planul de conturi se referă la creditele acordate având la bază efecte de comerţ care sunt scontate. Caracteristica specială a acestora este că dobânda activă se încasează în momentul acordării respectivului credit, suma primită ca împrumut fiind diferenţa dintre valoarea nominală a efectelor  comerciale şi valoarea dobânzii şi a comisioanelor aferente serviciului respectiv. În această categorie intră creditele de scont, factoringul şi forfetarea. Credite de consum

c)După criteriul de clasificare al clientului: •

•

• •

 – agenţi economici care îşi desfăşoară activitatea pe baza legii societăţilor comerciale sau a micilor întreprinzători particulari; care pot pot fi cred credit itee de cons consum um sau sau ipot ipotec ecar aree Credite Credite pentru pentru persoane persoane fizice fizice   – care (cumpărarea sau construcţia de locuinţe uni sau multifamiliale). În această categorie  pot intra şi creditele acordate persoanelor ce desfăşoară activităţi lucrative şi sunt liber   profesionişti (medici de familie, contabili autorizaţi, avocaţi etc.) Credite pentru persoane juridice nebancare

Credite acordate băncilor sau altor instituţii financiare; Credite acordate agenţiilor guvernamentale (credite publice).

d)După modalitatea de stingere a obligaţiilor: există tă un scad scaden enţa ţarr clar clar când când îm împr prum umut utat atul ul treb trebui uiee să Credite amortizabile amortizabile   – exis ramburseze rata scadentă; Credite neamortizabile neamortizabile  – sunt facilităţi de casă continue şi reînnoibile, împrumutatul rambursând obligaţiile pe măsura încasărilor, plafonul acordat variind în funcţie de anumite criterii stabilite de bancă. La cererea băncii clientul trebuie să facă creditor  soldul contului său curent.

•

•

13

e)După modalitatea de rambursare: rambursare: • •

•

 La scadenţă (credit balon);  Prin anuităţi constante  – periodic

se plăteşte o sumă constantă care cuprinde o parte de capital şi o parte din dobânda aferentă capitalului;  Prin amortizări constante  – partea de capital se împarte la numărul de rambursări iar  dobânda se calculează la soldul restant şi ca atare plăţile periodice sunt descrescătoare în timp.

 f)După garanţie: • • • •

neacoperite de garanţii reale şi/sau financiare (numite credit cu garanţie acoperite cu active reale şi/sau financiare ; acoperite cu un echivalent în numerar  (depozite colaterale); acoperite cu ipoteci asupra clădirilor şi terenurilor .

personală);

 g)Din punct de vedere calitativ • •

 performa  per formante nte; neperformante .

Trecerea din categoria de performanţă în cea de neperformanţă se face conform unor norme  bancare clar precizate. Criteriul de bază este respectarea clauzelor contractuale. Dacă la un anumit moment de timp apar întârzieri în rambursare, atunci împrumutul va fi trecut într-o clasă specială de conturi – "Credite restante şi îndoielnice". Creditele neperformante au un impact negativ asupra activităţii băncii:  cresc cheltuielile aferente constituirii unor provizioane suplimentare pentru acoperirea riscurilor de neplată;  implică cheltuieli suplimentare pentru recuperare (cheltuieli pentru execuţia garanţiei, cheltuieli de judecată etc.);  diminuează indicatorul bancar numit Rata de solvabilitatea europeană (RSE) –  cunoscut şi sub denumirea de indicatorul Cooke, care trebuie să fie peste 12%.

14

4. GARANŢIA CREDITULUI Necesitatea garantării creditelor decurge din existenţa riscului împrumutului. Deci banca trebuie să se asigure că agenţii economici care trebuie să se împrumute au capacitatea restituirii creditelor şi oferă posibilitatea recuperării acestora şi a dobânzilor aferente, cand nu îşi achită aceste obligaţii. Posibilităţile de rambursare sunt determinate pe baza analizei financiare şi economice, a altor indicatori, date, studii, avizări. Se pune accent pe indicatorii economico-financiari şi pe   proie proiecte cte de invest investiţii iţii preze prezenta ntate te la bancă bancă si pentr pentruu care care se solici solicită tă credit credite.E e.Exis xisten tenţa ţa şi dete determ rmin inar area ea exac exactă tă a gara garanţ nţii iilo lorr este este mai mai im impo port rtan antă tă în cazu cazull cred credit itel elor or pe term termen en lung.Garanţiile imobiliare nu pot fi puse de regula în cazul creditelor pe termen scurt, întrucât  patrimoniul agentului economic ar fi în permanent pericol de a se fărâmiţa şi diminua. Se   poate afirma că garanţiile reprezintă acoperirea materială a datoriilor legate de creditele solicitate sau acordate. În practica internaţională şi cea românescă există trei tipuri principale de garanţii pentru credite şi anume: a)garanţii reale;  b)garanţii personale; c)alte garanţii. Garanţia este aşa de importantă încât există şi o clasificare a creditelor acordate de băncile comer comercia ciale. le. Astfel Astfel,, exist existăă credit creditul ul garan garantat tat sau acoper acoperit it si credit creditul ul negara negaranta ntatt cu valori valori materiale. Creditul negarantat poate fi individual, când se acordă unei persoane fizice fără nici o obligaţie sau formalitate, creditul cu gir personal, pentru fiecare operaţiune şi creditul prin scont scont de poliţe poliţe.. În acest acest din urmă urmă caz, caz, mai mai multe multe perso persoan anee prin prin obliga obligaţii ţii luate luate anteri anterior, or, garantează rambursarea la scadenţă. a) GARANŢIILE REALE Garanţia reală reprezintă un activ acordat de către un debitor unui creditor astfel încât datoria să fie însoţită de o anumită siguranţă. Deci o garanţie reală este întotdeuna un element de activ mobiliar sau imobiliar. Garanţia reală constă în rezervarea unor bunuri individualizate în scopul garantării creditului. Garanţiile reale cuprind ipotecile şi gajurile. Pentru a nu fi contestate, garanţiile reale trebuie să îndeplinească anumite condiţii: renunţarea debitorului şi punerea gajului în posesia creditorului sau a unei terţe  persoane convenite de cele două părţi; este necesar să se încheie un contract, care să expliciteze creditul şi să precizeze garanţiile consimţite; garanţiile reale impun o responsabilitate din partea celor care le păstrează; ei răspund de conservarea bunurilor ipotecate sau luate în gaj;  bunurile ce constituie garanţii, nu se pot elibera decât cu acordul creditorului; garanţiile să nu fie luate în perioadele periculoase ale unei ţări (criza economică, inflaţie galopantă, război);  banca trebuie să fie conştientă de faptul că gajul său poate fi preluat de către un alt creditor privilegiat (bugetul statului). Banca mai poate fi afectată şi de grija puterii politice de a ajuta să supravieţuiască agenţi economici cu dificultăţi. Este clar că în acest caz se micşorează drepturile creditorilor   beneficiari de ipoteci sau gaj . •

•

•

• •

•

15

Din această cauză, banca trebuie să acorde credite nu numai în funcţie de valoarea gajului, ci să se aibă în vedere şi justificările economice şi financiare. Acestea din urmă pot descoperi riscuri serioase, care atrag după ele dificultaţi majore. Ca urmare, nu este eficient ca o bancă să acorde credite pe gaj, cu unele excepţii, cum ar fi avansul pe mărfuri, credite acordate societăţilor de comerţ exterior, credite pe perioade foarte scurte. Creditele care cer o garanţie reală necesită o depunere în gaj a unor active. Vorbind de creditele pe termen scurt, gajul cuprinde active circulante (avansurile pe titluri, avansuri pe marfă şi avansul pe piaţă).  Avansul pe titluri este mai puţin folosit, întrucât agenţii economici nu au interesul să deţină în portofoliul lor, titluri cu negociere curentă. Totuşi unii agenţi economici pătrund pe  piaţă şi procură titluri de valoare în scopul realizării unui profit maxim. Aceste titluri pot const constitu ituii garanţ garanţie ie pentr pentruu credit creditele ele acorda acordate te în scopu scopull satisf satisface acerii rii nevoil nevoilor or de fondur fondurii de rulment ale agentului economic. Avansul pe titluri poate fi luat mai mult în consideraţie în viitor pentru garantarea creditelor acordate persoanelor fizice. Avansul pe marfă  este un credit ce se acordă pentru industrie şi comerţ. Pentru acest credit sunt luate în consideraţie mărfuri care sunt constituite în gaj la bancă.  Avansul pe piaţă  este o altă formă de creditare a producţiei şi are în vedere un activ circulant circulant (producţia (producţia neterminată, neterminată, produse produse finite). finite). Băncile Băncile manifestă manifestă o oarecare oarecare prudenţă prudenţă   pentru astfel de creditări. Se apelează la adjudecări şi licitaţii şi pentru ele se eliberează cauţiuni şi garanţii. Gajul  este un accesoriu al contractului de credite. Prin el se remite băncii un bun mobil  pentru garantarea creditului. Aceste bunuri trebuie să facă obiectul vânzării-cumpărării, deci să fie cuprinse cuprinse în circuitul circuitul civil. Gajul este de două feluri feluri şi anume: cu deposeda deposedare re şi fără deposedare. Gajul cu deposedare se mai numeşte şi amanet şi presupune depunerea bunului mobil la  bancă. Obiectele gajului cu deposedare pot fi reprezentate de bunuri de volum mic şi valoare mare (metale preţioase, opere de artă, bijuterii). Gajul Gajul fără deposeda deposedare re se aplică numai asupra produselor solului, materiilor prime industriale, produselor în curs de fabricaţie sau deja fabricate şi aflate în depozit. Pentru ca aceste produse să poată fi luate în garanţie, se cere îndeplinirea următoarelor condiţii: să existe posibilitatea reală de obţinere a lor; să se afle la agenţii economici sau în depozit; să existe o piaţă sigură de valorificare a produselor. Gajarea se face în ambele cazuri printr-un contract încheiat separat de contractul de credite, între bancă şi agentul economic ce solicită împrumutul.  Ipoteca reprezintă o garanţie, care nu presupune deposedarea celui ce o prezintă în vederea obţinerii creditului. Cel care constituie ipoteca poate fi debitorul sau un garant. Drept obiect al ipotecii se pot lua în consideraţie numai bunurile imobile actuale, nu şi cele viitoare. Aceste bunuri trebuie să fie incluse în circuitul civil şi sunt formate din terenuri şi clădiri de orice fel. Bunurile ipotecate pot fi luate în garanţie numai la valoarea de asigurare, când ele aparţin  persoanelor fizice, sau numai la valoarea de înregistrare în contabilitate dacă aparţin agenţilor  economici. Persoanele fizice pot cere reevaluarea bunurilor ipotecate, dacă consideră că valoarea reală a acestora este mai mare decât cea de asigurare. • • •

b) GARA GARANŢ NŢIIL IILE E PE PERS RSON ONAL ALE E Garanţiile personale reprezintă aranjamentele agenţilor economici şi persoane fizice prin care aceştia se obligă să suporte datoriile debitorilor către bancă pentru creditele acordate.

16

Acest tip de garanţie mai poartă denumirea de cauţiune sau  fidejusiune şi este valabil dacă sunt îndeplinite urmatoarele condiţii: să existe un contract separat prin care o persoana fizică sau juridică se obligă să garanteze obligaţiile agentului economic împrumutat cu întregul său patrimoniu; cel ce garantează să aibă deplină capacitate (să aibă 18 ani dacă este persoană fizică, sau să fie legal constituită în cazul persoanei juridice); garantul să fie solvabil; garantul să domicilieze sau să aibă sediul în judeţul unde funcţionează banca ce acordă creditul;  patrimoniul ce se constituie garanţie să nu fie afectat de alte datorii sau obligaţii. Cauţiunea sau garanţia personală poate fi materializată şi prin scrisoarea de garanţie  bancară. Aceasta este garanţia dată de o bancă în favoarea unui agent economic sau persoane fizice fizice care care contra contracte ctează ază un credit credit bancar bancar.. Scriso Scrisoare areaa de garanţ garanţie ie banca bancară ră poate poate avea avea o diversitate de forme, dar trebuie să cuprindă următoarele elemente obligatorii: să precizeze clar suma creditului pentru care se emite garanţia; titularul creditului;  beneficiarul garanţiei; termenul de valabilitate a garanţiei (care nu poate fi mai mic decât termenul de rambursare a creditului); să fie datată şi semnată de banca ce emite scrisoarea (de persoanele ce angajează şi reprezintă, patrimonial, banca). •

•

• •

•

• • • •

•

c) ALT ALTE GAR GARAN ANŢI ŢIII

Gajul general  este un gaj comun la dispoziţia tuturor creditorilor, aceştia având o poziţie egală faţă de bunurile debitorului împotriva căruia se derulează executarea silită.Acest gaj nu conferă băncii privilegiul de a-şi recupera singură datoriile (ca în cazul garanţiilor reale), ceea ce înseamnă că riscurile ei sunt mult mai mari. Gajul general cuprinde întreg patrimoniul debitorului, deci atât bunurile mobile, cât şi cele imobile. El reprezintă o garanţie prin efectul legii (chiar dacă nu s-a încheiat un înscris separat). Depozitele în lei şi valută. Este vorba numai de disponibilităţile băneşti constituite în depozite distincte, create special în scopul garanţiei creditelor. Aceste depozite se constituie  pe baza unor contracte de gaj cu deposedare. deposedare.

17

II. CARDUL BANCAR  1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE INTRODUCTIVE Cardul este o inovaţie revoluţionară care a putut fi aplicată datorită progreselor deosebite în domeniile informatic şi electronic în măsură să faciliteze schimbul de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacţii prin intermediul băncilor. Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor inovaţiilor componente s-a dovedit eficientă, adică preţurile echipamentelor şi reţelei au devenit accesibile, atât băncilor  cât mai ales populaţiei, principalul beneficiar, care putea efectua plaţi fără a mai folosi numerarul. Din punct de vedere istoric, apariţia cardului are loc în anul 1946, la New York, când o  bancă specializată în creditul de consum lansează pe piaţă un nou produs “Charge It”, care const constăă în emiter emiterea ea unui unui bon valori valoricc numit numit “scri “scrip”, p”, pe baza baza căruia căruia clien clienţii ţii puteau puteau efectu efectuaa cumpărături de la comercianţii care au acceptat acest nou sistem de decontare. Comercianţii depuneau bonurile la banca emitentă şi încasau contravaloarea bunurilor vândute, banca făcând transferul banilor din conturile clienţilor în conturile comercianţilor. În 1950 apare, tot în America, cardul de plastic pentru consum şi călătorii emis de o firmă Diners Club şi preluat apoi de bănci pentru creditul de consum. Extinderea cardului de plastic are loc în 1960 prin Bank of America care lansează produsul BANK AMERICARD (ulterior VISA International), care în 10 ani ajunge la peste 20 milioane de utilizatori. În Europa, prima lansare a unui card european are loc după 1967, în Franţa, prin “Carte Bleu”, un card care necesită semnătura clientului pe factură, după care facturile se trimiteau la bancă pentru încasare. Cardurile s-au răspândi răspânditt foarte foarte repede, repede, cele mai solicitate solicitate pe plan mondial mondial fiind VISA, MASTERCARD MASTERCARD şi EUROPAY. În România, primele carduri (VISA) au fost lansate în 1995 prin sistemul bancar, dar principiile principiile privind emiterea emiterea şi utili utilizarea zarea instrumentelo instrumentelorr de plată electronică electronică pe teritoriul teritoriul ţării noastre au fost stabilite de Banca Naţională a României, mai tarziu. Cardurile de plastic s-au extins rapid, s-au diversificat într-o gamă largă şi s-au  perfecţionat, atât tehnologic cât şi ca proceduri de lucru, devenind, din ce în ce mai mult, instru instrume mentu ntull de plată plată prefer preferat at pentru pentru popula populaţie ţie.. Cu toate toate acest acestea, ea, potriv potrivit it statis statistic ticilo ilor  r  internaţionale ale Grupului celor zece ţări cele mai dezvoltate, pe anul 2003, cardurile deţineau pana la 60% din volumul numeric al tranzacţiilor fara numerar şi numai pana la 2% din valoarea acestor tranzacţii. Această pondere valorică redusă este urmare a faptului că  plaţile prin carduri se fac, de regulă, de persoanele fizice care operează cu valori mici în comparaţie cu plaţile comerciale comerciale care sunt de de valori mari şi se folosesc folosesc alte instrumente instrumente de  plată.

18

2. CARDUL CA INSTRUMENT DE PLATĂ P LATĂ Cardul este definit ca un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie stan standa dard rdiz izat at,, secu securiz rizat at şi indi indivi vidu dual aliz izat at,, care care perm permit itee deţi deţina nato toru rulu luii său său să util utiliz izez ezee disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoa favoarea rea deţin deţinăto ătorul rului ui cardu cardului lui,, în veder vederea ea efectu efectuări ării,i, cumula cumulativ tiv sau nu, a urmato urmatoare arelor  lor  operaţiuni: retragerea de numerar, respectiv încărcarea şi descărcarea unitaţilor valorice în cazul unui unui inst instru rume ment nt de plat platăă de ti tipp mone monedă dă elec electr tron onic ică, ă, de la term termin inal alee prec precum um distribuitoarele de numerar şi ATM, de la ghişeele emitentului/băncii acceptante sau de la sediul unei instituţii obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică;  plata bunurilor sau a serviciilor achiziţionate de la comercianţii acceptanţi şi plata obligaţiilo obligaţiilorr către către autorităţil autorităţilee administr administraţiei aţiei publice, publice, reprezent reprezentând ând impozite, impozite, taxe, taxe, amenzi, penalitaţi etc., prin intermediul imprinterilor, terminalelor POS sau prin alte medii electronice; transf transferu erurile rile de fondur fondurii înt între re contu conturi, ri, altele altele decât decât cele cele ordona ordonate te şi execut executate ate de instituţiile financiare, efectuate prin intermediul instrumentului de plată electronică. Ca şi cecul, cardul nu este însă monedă, respectiv monedă electronică, ci numai un instrument de plată care mijloceşte transferul de monedă de la debitor la creditor, bazat pe un anumit tip de tehnologie. Cardul este un instrument de plată care permite efectuarea unui numar nelimitat de tranzacţii spre deosebire de instrumentele de plată pe suport hârtie care erau legate de o singură tranzacţie, iar transmiterea informaţiei-bani este electronică şi nu prin  poştă. Cardul conţine elemente de securizare şi de individualizare încorporate pe suprafaţa sa care să asigure urmatoarele caracteristici obligatorii: suport fizic din material plastic şi cu dimensiuni standard; aversul care conţine elemente confecţionate în relief (numărul cardului redactat în cifre arabe, numele şi prenumele posesorului în redactare cu caractere latine, data expirării valabilităţii [LL/AA] conform calendarului gregorian, card internaţional sau local); şi elemente destinate informării (sigla proprietarului de marcă, denumirea sau sigla emitentului, eventual o hologramă de securitate, tridimensională, vizibilă la lumina naturală); reversul care conţine o bandă magnetică standard pentru înregistrare cu cel puţin trei  piste şi/sau un microprocesor integrat (chip); un panel de semnatură, având elemente de sigura siguranţă nţă în desen desen care care să îngrăd îngrădea ească scă posib posibilit ilitate ateaa şterge ştergerii rii sau modifi modifică cării rii semnăturii;  pentru asigurarea interoperabilităţii sistemelor de plaţi electronice emitenţii trebuie să folosească numai standarde EMV (Europay, Mastercard, VISA). •

•

•

• •

•

•

Iniţial, cardurile nu aveau bandă magnetică, datele transmiţându-se telefonic către un centru unde se introduceau într-un terminal de calculator pentru a se verifica autenticitatea cardului şi existenţa disponibilului în cont. Această operaţiune necesită un timp de răspuns şi făcea ca vânzarea să sufere o anumită întârziere. Ulterior, cardurile s-au perfecţionat foarte mult şi în prezent sunt de doua feluri: a)carduri cu bandă magnetică; 19

 b)carduri cu microprocesor.

a) CARDURILE CU BANDĂ MAGNETICĂ Cardurile cu bandă magnetică sunt cele care au pe verso o bandă magnetică prin care se realizează procesul procesul de citire şi de transmitere tr ansmitere prin linie telefonică a datelor ( codul BIN - engl. Bank Identification Number, codul PIN – engl. Personal Identification Number, numele şi  prenumel  prenumelee deţinătoru deţinătorului, lui, caracteris caracteristicile ticile cardului cardului – debit, debit, credit, credit, cu/fără cu/fără PIN, data expirării, expirării, alte date privind securitatea cardului). La centrul de autorizare există un cititor de carduri care introduce automat în reţea informaţiile cuprinse în bandă. În acest fel, viteza de procesare este destu destull de mare mare şi se înl înlătu ătură ră inconv inconveni enient entul ul înt întârz ârzier ierii ii tranz tranzacţ acţiei iei.. Cardur Cardurile ile cu bandă bandă magnetică au însă dezavantajul că pot fi furate sau falsificate şi utilizate în mod fraudulos, ceea ce reprezintă un risc pentru posesor. Codul PIN este un număr atribuit de emitent pentru identificarea deţinătorului şi se utilizează de acesta atunci când foloseşte cardul la un terminal. În cazul în care plata se face  prin transfer electronic, PIN are rolul de semnatură electronică a deţinătorului cardului.

b) CARDURILE CU MICROPROCESOR  Cardurile cu microprocesor, cunoscute şi sub numele de SMART CARDS sau chipcarduri, sunt cele dotate cu o memorie (circuite integrate) încorporată într-o capsulă de dimensiuni mici. Această tehnologie aparţine unui jurnalist francez, Roland Moreno, care în anul 1973 a inserat într-un card un microprocesor integrat (chip) cu o memorie de câteva zeci de kilobyts. Memoria cardului cuprinde patru zone de stucturare a informaţiei, după cum urmează: informaţii neconfidenţiale (elemente de identificare a emitentului, numărul de cont al titularului, termenul de valabilitate etc.); informaţii confidenţiale (disponibilul în cont); informaţii inaccesibile (PIN, alte chei de codificare); înregistrări care cuprind informaţii unice privind tranzacţiile şi care se regăsesc într-o “agendă”. •

• • •

Cardul cu microprocesor prezintă certe avantaje faţă de cardul cu bandă magnetică şi este suficient sa ne referim la: securitatea pe care o oferă în sensul reducerii la minim a riscului falsificării şi întăririi controlului în momentul folosirii; capacitatea de a primi şi stoca date într-un volum destul de mare pentru a permite extinderea serviciilor electronice. Băncile sunt cele mai interesate în extinderea acestui nou tip de card, întrucât reduce riscul de falsificare şi deci pierderile care s-ar înregistra în asemenea situaţii, inclusiv disconfortul în relaţiile cu clienţii determinat de apariţia falsurilor, iar pe de altă parte cresc posibilităţile de a extinde gama serviciilor faţă de clienţi şi deci noi oportunităţi de comisioane, respectiv de venituri şi implicit de profituri. Comercianţii au mai multă încredere în noul instrument de  plată întrucât acesta este mai sigur şi mai operativ, iar posesorii pot extinde folosirea cardului la mai multe operaţii,datorită siguranţei sporite conferită de acesta. •

•

20

3. TIPURI DE CARDURI În practică există o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerinţelor tot mai complexe ale clienţilor. Aceste carduri se pot împărţi în mai multe tipuri în funcţie de urmă următo toar arel elee crit criter erii ii:: func funcţi ţiil ilee spec specifi ifice ce pe care care le înde îndepl plin ines esc, c, emit emiten entu tul, l, zona zona de acceptabilitate. În raport de funcţiile specifice se disting următoarele tipuri de carduri:

a) CARDUL DE CREDIT Cardul de credit, un instrument prin care plaţile se fac dintr-un credit acordat de banca emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se stabileşte la emiterea cardului în funcţie de solvabilitatea clientului şi de istoricul pe care acesta îl are în relaţiile cu  banca, pe baza unei fişe scoring. La persoanele fizice, limita de creditare este de 2-3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane cu venituri mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1-2 giranţi sau cu un depozit bancar colateral. Rambursarea se face lunar, în proporţie de cca. 20% din creditul existent în sold la finele lunii, astfel că pentru creditele  primite şi rambursate în cursul lunii nu se percepe dobândă. Dobânda este cea practicată la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt cele standard ale băncii (taxă emitere card, taxă anuală de utilizare, comisioane pentru operaţiuni de plaţi interbancare şi eliberări de numerar, taxă eliberare extras cont la cerere etc.). Valabilitatea liniei de credit este de 1-4 ani. Operaţiunile se evidenţiază într-un cont de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul  pentru cardul de debit, banca preluând automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit şi plata taxelor şi comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stab stabil ilit it se folo folose seşt ştee în cazu cazull card cardul ului ui de călă călăto tori riee şi dive divert rtis isme ment nt (eng (engl. l. trav travel el and and ente entert rtai ainm nmen entt card card), ), iar iar ramb rambur ursa sare reaa parţi parţial ală, ă, în cazu cazull lini liniei ei de cred credit it,, part partea ea răma rămasă să considerâ considerându-s ndu-see o extensie extensie a creditulu credituluii anterior anterior (engl. (engl. charge charge card). card). Cardul Cardul de credit credit este destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor şi serviciilor.

b) CARDUL DE DEBIT Cardul de debit este un instrument prin care plata se face în limita disponibilului existent în contul de card şi se foloseşte atât la efectuarea plăţilor pentru bunuri şi servicii, cât şi la retragerile de numerar. În cont trebuie păstrat un sold minim intangibil care se majorează prin transfer din contul curent. Pentru disponibilităţi, posesorul primeşte dobândă la vedere iar   pentru operaţiunile de plăţi şi retrageri de numerar se percep comisioane şi taxe pentru diverse servicii (utilizare card, înlocuire, magnetizarea benzii, eliberare extras cont etc). Cardurile de debit se emit atât în lei pentru tranzacţii locale, cât şi în valută pentru tranzacţii în străinătate, dar sunt şi unele carduri în lei valabile şi în străinătate, conversia leu/valută făcându-se automat la centrele de procesare (VISA). Cardurile de debit sunt cele mai des utilizate, mai ales în ţările în care rata dobânzii la credite este ridicată.

c) CARDUL DE DEBIT CU DESCOPERIT DE CONT Cardul de debit cu descoperit de cont (engl. overdraft) permite efectuarea plăţilor peste disponibilităţile băneşti din contul de card, într-o anumită sumă asimilată creditului. Se foloseşte în cazul cardurilor pentru salarii care se alimentează direct cu sumele virate periodic de firmele angajatoare. Descoperitul de cont pentru salarii se limitează la cca. 75% din salariu

21

şi se rambursează la virarea salariului în luna următoare. Garanţia rambursării este asigurată de firma angajatoare. angajatoare.

d) CARDURI DE NUMERAR  Acestea sunt cărţi de debit care se folosesc numai pentru retrageri de numerar dintr-un aparat automatizat şi cu un program informatic de casierie, numit automat de distribuire de numerar (engl. ATM, cash dispencer). Retragerile se fac dintr-un cont de card care trebuie să se alimenteze periodic de către titular.

e) CARDURI MULTIFUNCTIONALE Carduri multifuncţionale sunt acele carduri de debit care se folosesc la plăţi, retrageri de numerar, garantare şi alte operaţiuni de debit. Din punct de vedere al emitentului, cardurile sunt de următoarele tipuri:

a) CARDURI BANCARE Băncile emit o gamă largă de carduri şi intră în competiţie pentru câştigarea unui segment cât mai mare de piaţă. Pentru a facilita accesul clienţilor, băncile încheie între ele convenţii de  plăţi prin carduri, astfel că un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor bănci cu care banca sa are încheiată o convenţie. De asemenea, comercianţii încheie aranjamente cu   bănci băncile le pentru pentru folosi folosirea rea cardu carduril rilor or emise emise de aceste acestea. a. Asistă Asistăm m astfel astfel la un fenome fenomenn de interbancaritate a cardurilor care este în continuă extindere cu tendinţă de globalizare.

b) CARDURI PRIVATE (emise de comercianţi) Marile firme comerciale comerciale emit propriile propriile cărţi de plată clienţilor clienţilor săi pentru pentru a permite permite sau facilita plăţi în vederea achiziţionării de bunuri sau servicii exclusiv de la comercianţii emitenţi fără a acorda accesul la un cont bancar. Aceste carduri sunt însă valabile numai în magazinele sau lanţul de magazine ale comerciantului sau ale unui grup de comercianţi. Pentru a atrage clienţii, cardurile private trebuie să fie mai atractive decât cele bancare şi în acest scop se oferă unele facilităţi şi servicii financiare (discount la vânzare, neaplicarea de comisioane, livrări pe credit, asigurarea gratuită a bunurilor vândute etc). Cardul se emite de comerciant, gratuit, pe baza unei convenţii încheiate de acesta cu clientul. Plata se face fie din disponibilităţile clientului existente în contul de card la bancă, fie din credit acordat de comerciant pe o perioadă de până la un an. Toate aceste elemente se stabilesc prin convenţie. Plata din disponibilităţi poate fi imediată, în care caz în convenţie se menţionează banca şi contul clientului, precum şi acordul acestuia pentru solicitarea plăţii de către comerciant sau  plata amânată la sfârşitul lunii când datoria se stinge prin cec pe baza extrasului de cheltuieli transmis de comerciant. Plata din credit se poate face în mai multe variante: credit comercial acordat gratuit pe 10-15 zile de la livrare; credit pe 1-3 luni, în limita unei anumite sume, cu rambursarea în 2-3 tranşe; credit pe perioade mai mari de până 1 an, cu rambursarea lunară; linie de credit permanentă cu reîntregirea acesteia de către client. Pentru atragerea clienţilor, marile magazine mai oferă celor care folosesc cardurile lor diverse facilităţi ca bonuri gratuite de cumpărături de sărbători, reduceri de preţuri în anumite perioade, parcări gratuite la magazinele firmei etc.

22

c) CARDURI HIBRIDE Cardul Cardul hibrid hibrid (engl. (engl. dual card) este cardul cardul care conţine conţine atât bandă magnetică, magnetică, cât şi microprocesor şi care permite efectuarea unor operaţiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.

d) CARDUL CO-BRANDED Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerţul sau prestările de servicii.

e) CARDURI EMISE DE ALTE INSTITUŢII SAIU ORGANIZAŢII În afară de bănci şi comercianţi sunt numeroase alte instituţii care emit carduri, ca de exemplu: instituţii internaţionale specializate în carduri, instituţii de credit, companii de transporturi, în special cele aeriene, agenţii de turism, cluburi etc. Acestea emit carduri cu acce accepta ptabli blitat tatee redusă redusă,, specif specifice ice domen domeniul iului ui lor de activ activita itate, te, cu excepţ excepţia ia instit instituţi uţiilo ilor  r  internaţionale de specialitate şi a instituţiilor de credit care emit carduri cu acceptabilitate largă. largă. Dintre Dintre instit instituţi uţiile ile int intern ernaţi aţiona onale le specia specializ lizate ate cele cele mai mai import importan ante te sunt sunt Americ American an Express, American Express Gold si Diners Club. Acestea au o clientelă cu resurse financiare mai mari, cărora le eliberează carduri acreditive însoţite de numeroase servicii ca garanţii  pentru pierderea sau furtul cărţilor, asigurări medicale pe timpul călătoriei, garanţii pentru rezervare hotelieră, precum şi alte facilităţi speciale. Costul acestor carduri este însă destul de ridica ridicat.t. Societ Societăţi ăţile le comerc comercial ialee mai emit emit carduri cum sunt sunt card cardur uril ilee pent pentru ru carduri selecti selective ve cum abonamente telefonice, carduri de asigurare, carduri pentru a cumpăra benzină (staţii de   benzi benzină) nă),, deci deci cardur cardurii care care se folose folosesc sc pentru pentru anumit anumitee servic servicii ii presta prestate te de compan compania ia respectivă. Companiile de transport aeriene şi rutiere mai oferă carduri de abonament  care nu sunt carduri de plată dar asigură anumite facilităţi ca reduceri de tarife, bonusuri la un anumit  punctaj (număr de km parcurşi), prioritate la lista de aşteptare sau la rezervare hotelieră etc. În funcţie de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

a) CARDURI NAŢIONALE Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul naţional şi se pot emite de băncile locale, fie sub marca şi firma lor, fie sub marca şi denumirea unei instituţii internaţionale specializate. Cardurile au o utilzare tipică, adică pentru eliberări de numerar şi efectuarea de  plăţi din disponibil sau din credite.

b) CARDURI INTERNAŢIONALE Asemenea carduri se emit de instituţiile internaţionale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaţionale pentru carduri, dar numai sub marca şi firma sistem sistemulu uluii int intern ernaţi aţiona onall folosi folosit.t. Cele Cele mai mai cunos cunoscut cutee sistem sistemee int intern ernaţi aţiona onale le sunt sunt VISA VISA INTERNATIONAL şi EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite şi în ţara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăţi din disponibil sau din credite, în funcţie de tipul cardului, atât pe plan naţional cât şi internaţional.

23

4. OPERAŢIUNI FRAUDULOASE CU CARDURI Dezvoltarea activităţii cu carduri a scos în evidenţă şi unele imperfecţiuni în ce priveşte securitatea operaţiunilor şi a modului de utilizare de către posesori. Măsurile de securitate ca holograma, PIN-ul, verificarea specimenului de semnătură nu s-au dovedit suficiente şi au fost introduse măsuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacţii la un comercian comerciant,t, verificare verificareaa elemente elementelor lor de identificare identificare cu cele existente existente în baza de date şi alţi parametri specifici băncilor emitente. În acelaşi timp, perfecţionările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic şi la extinderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările de fraudă. Măsurile de protecţie mai noi   prevăd codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonic dar acest sistem este mai complicat şi mai scump şi nu este invulnerabil. În cazul tranzacţiilor de valori mai importante, comercianţii au luat măsura de a interoga banca emitentă şi aceasta pe deţinătorul cardului asupra realităţii operaţiei, măsură care presupune un răspuns suplimentar şi o autorizare întârziată, dar care s-a dovedit a fi foarte eficientă. Practica bancară cu carduri a arătat că frauda frauda se produce de cele mai mule ori în activitate activitateaa de acceptare, acceptare, determina determinată tă de posesorii posesorii cardurilor sau de terţe persoane. Fraude determinate de posesorii cardurilor: utilizarea cardului de către posesor fără existenţa disponibilului în cont pentru mai multe operaţiuni care nu sunt supuse autorizării (sub limita de autorizare), speculând faptul că operaţiunea nu se verifică; banca emitentă refuză plata, urmând ca banca acceptantă să se îndrepte împotriva comerciantului; soluţia este impunerea autorizării în toate cazurile în care se operează în mediu de risc; utilizarea cardului pentru tranzacţii pe care ulterior posesorul nu le mai recunoaşte, din rea intenţie sau alte motive (folosirea cardului de către un alt membru al familiei fără ştirea posesorului); în acest caz se ridică problema calităţii activităţii de triere a clien clienţil ţilor or de către către banca banca emiten emitentă tă şi a preoc preocupă upării rii pentr pentruu forma formarea rea unei unei cultur culturii  bancare; transmiterea cardului altor persoane care efectuează tranzacţii (de regulă în străinătate) fără ca deţinătorul să le recunoască; de asemenea, apare o problemă de relaţii cu clienţii, în special în perioada de început a folosirii cardurilor. •

•

•

Fraude determinate de terţe persoane: aflarea numărului cardului de către o terţă persoană în diverse împrejurări şi folosirea acestuia în operaţiuni frauduloase, ca de exemplu, folosirea cardului la un magazin, restaurant, hotel, cazinou pentru tranzacţii pe care le recunoaşte, însă numărul cardului a fost furnizat de un angajat al firmei unor persoane care utilizează aceste aceste informaţii în tranzacţii frauduloase sau transmiterea prin internet a numărului de card şi data valabilităţii pentru a beneficia de acces la un site ori pentru a plăti un bun/serviciu, aceste informaţii ajungând la un hacker care le foloseşte în detrimentul deţinătorului de card; din acest considerent multe bănci emitente limitează accesul cardurilor la tranzacţii pe internet; copierea benzii magnetice a unui card valid al cărui cont ataşat este alimentat cu un alt card pentru tranzacţii comerciale, procedură care se numeşte “skiming’’ şi este foarte greu de depistat ; folosi folosirea rea unor unor cardur cardurii pierdu pierdute/ te/fur furate ate sau contra contrafăc făcute ute,, profitâ profitând nd de ignora ignoranţa nţa comerciantului sau de complicitatea acestuia cu infractorul; de exemplu, în cazul cardurilor pierdute/furate comerciantul acceptă operaţiuni sub limita de autorizare fără

•

•

•

24

a consulta lista cardurilor nevalabile, iar în cazul cardurilor contrafăcute, în care se cumpără bunuri de valori mai mari (bijuterii, produse electronice, haine de lux etc), comerciantul fie că nu verifică cu atenţie cardul care se poate depista că nu este autentic, fie nu este prudent ca să solicite consultarea posesorului real; asemenea fraude se recuperează, la sesizarea deţinătorului real, de către banca emitentă, aceasta de la banca acceptantă şi apoi de la comerciant; în vederea contracarării acestor  situaţii, băncile acceptante procedează procedează fie la încheierea de contracte de asigurare, fie la obligarea comerciantului de a constitui un depozit colateral prin care să garanteze eventuale tranzacţii frauduloase. În general, cardurile cu procesor s-au dovedit a fi mult mai sigure, fraudele fiind nesemnificative. Datele statistice demonstrează acest lucru şi este de aşteptat elaborarea unor   procedee de securizare mai performante pe baza acestor carduri.

5. CARDURILE ÎN ROMÂNIA Cardurile au fost acceptate pentru prima dată în România în anul 1972, în cadrul Oficiului  Naţional de Turism (ONT) şi numai pentru persoanele fizice nerezidente. Bazele activităţii cu carduri s-au pus în 1992 când un număr de cinci bănci, Banca Agricolă, Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, BANCOREX şi Banca Comercială “I. Ţiriac”, s-au angajat în emiterea de carduri şi crearea condiţiilor pentru acceptarea la plată de către firmele româneşti. Aceste bănci şi-au creat departamente specializate în operaţiuni cu carduri şi au aderat la sistemele internaţionale VISA în1993 şi EUROPAY în 1994. În 1995 aceste bănci au constituit societatea ROMCARD specializată în operaţiunile cu carduri şi în autorizarea  plăţilor. Principalul motiv al creării ROMCARD a fost aprecierea băncilor că este mai eficient economic să utilizeze în comun nodurile de comunicaţii ale unei societăţi specializate, decât să facă facă inve invest stiţi iţiii sepa separa rate te în nodu noduri ri elec electr tron onic icee indi indivi vidu dual alee de acce access cătr cătree sist sistem emel elee internaţionale (VISA şi EUROPAY). De asemenea, erau necesare şi investiţii individuale în module module soft soft pentr pentruu accep acceptar tarea ea cardu carduril rilor or int intern ernaţi aţiona onale. le. ROMCAR ROMCARD D este este un centr centruu de autorizare vocală (prin telefon) a operaţiunilor derulate de comercianţi, autorizare electronică a eliberărilor de numerar de la ATM (bancomate), nod electronic de acces la VISA şi EUROPAY de autorizare, compensare şi decontare, nod de acces pentru bănci emitente de cardu carduri ri către către reţele reţelele le ROMCAR ROMCARD. D. Din anul anul 2000, 2000, pe lânga lânga ROMCAR ROMCARD D şi-au şi-au încep început ut activitatea alte două centre de procesare a cardurilor, Pay Net şi Provus care emit în numele  băncilor mici.

25

III. BANCA TRANSILVANIA

1. CREDITE PENTRU PERSOANELE FIZICE Banca Transilvania pune la dispoziţie oferta sa variată de credite pentru persoane fizice.Creditele se disting prin flexibilitate şi dobânzi atractive,adresându-se dorinţelor unui număr din ce în ce mai mare de clienţi. Banca Banca Transi Transilva lvania nia încear încearcă că să antici anticipez pezee nevoil nevoilee oameni oamenilor lor şi să le vină vină în întâmpinare,cu produse de creditare care să se muleze cât mai bine pe ceea ce aceştia îşi doresc.

a) CREDITELE DE NEVOI PERSONALE Creditele pentru nevoi personale de la Banca Transilvania au fost concepute pentru acoperirea nevoilor de disponibilităţi băneşti fără a condiţiona destinaţia acestor bani.Aceste credite se acordă rapid şi au o documentaţie redusă pentru aplicare. Creditul de nevoi personale cu garanţii  Banca Transilvania oferă Oferta BT şi Soluţia BT, două produse flexibile şi moderne pentru obţinerea căruia nu este necesară precizarea destinaţiei. Prin Oferta BT /Soluţia BT se pot efectua cheltuieli diverse - de la plata taxelor până la cumpărarea unor piese de mobilier, dar  şi achitarea unor lucrări dentare. Creditul de nevoi curente Practic BT  Creditul pentru nevoi curente Practic BT în lei este un produs flexibil şi modern pentru obţinerea căruia nu este necesară precizarea destinaţiei. Poţi beneficia de acest credit dacă eşti cetăţean român, ai domiciliul în România şi ai vârsta cuprinsă între 18 şi 70 de ani (vârsta maximă la sfârşitul perioadei de creditare). Prin Practic BT se pot efectua cheltuieli diverse - de la taxele şcolare ale copiilor, până la cumpărarea unui calculator sau a unor piese de mobilier, dar chiar şi achitarea contravalorii unei lucrări dentare. Creditul de nevoi personale fără rate Prin creditul fără rate, se pot efectua cheltuieli diverse - de la taxele şcolare ale copiilor, până la cumpărarea unui calculator sau a unor piese de mobilier, dar chiar şi achitarea contravalorii unei lucrări dentare. Creditul se acordă în lei, suma minimă de care se poate beneficia fiind de 1.000 EUR (în echivalent RON), în timp ce suma maximă este plafonată la echivalentul în RON a 10.000 EUR. Creditul pentru pacienţi  Se pot achita tratamentele medicale mult mai uşor, prin credite de la Banca Transilvania Pentru aceasta, s-a creat creditul pentru pacienţi, prin intermediul căruia se poate beneficia de o sumă maximă de 5.000 EUR (în echivalent lei), pe o perioadă de 5 ani. •

•

•

•

b) CREDITUL DE 2 ORI CÂT CASA Banca Transilvania oferă creditul „De 2 ori cât casa”,prin care se poate beneficia de un credit mai mai mare mare decâ decâtt gara garanţ nţii iile le im imob obil ilia iare re pe care care le va prez prezen enta ta pers persoa oana na care care soli solici cită tă creditul.Valoarea creditului depinde de veniturile realizate şi de valoarea garanţiei care trebuie să fie de minim 50% din credit. 26

Poţi aplica pentru acest credit dacă eşti cetăţean român cu domiciliul stabil în România sau dacă eşti cetăţean străin dar lucrezi în România şi ai domiciliul stabil aici.Vârsta maximă la sfârşitul perioadei de creditare este de 70 de ani. Veniturile acceptate sunt variate. Pentru a contracta acest credit este nevoie de: acte acte dovedi doveditoa toare re de venit: venit: adeve adeverin rinţă ţă de salari salariu, u, copie copie carte carte de muncă muncă/co /contr ntract act individual de muncă, alte acte doveditoare de venit (pensii, chirii, dividende, venituri din activităţi independente, alte venituri cu caracter permanent); actele de proprietate ale imobilului care constituie garanţia creditului (extras de Carte Funciară actualizat); act de identitate (pentru soţ/soţie, în original şi o copie); certificat de căsătorie (după caz, în original şi o copie); cerere de credit; acord de consultare a Biroului de Credit; acord de consultare CRB. •

•

• • • • •

c) CREDITELE IMOBILIARE-IPOTECARE

Creditul imobiliar  Prin acesta se poate finanţa 100% din valoarea terenului/imobilului/investiţiei propuse, iar   perioada de rambursare maximă este de 30 de ani. Creditul ipotecar  Este destinat cumpărării, construcţiei sau modernizării locuinţei.Perioada maximă de creditare este de 30 de ani. Creditul punte pentru credit ipotecar şi credit imobiliar  Banca Transilvania oferă Creditul Punte, un credit pe termen scurt sau mediu. Acesta permite finanţarea temporară în scopul achiziţionării unui imobil sau construirii unei noi proprietăţi imobiliare sau finanţării avansului pentru perioada cuprinsă între semnarea contractului de achiziţie până la vânzarea imobilului pe care îl deţine persoana respectivă în prezent. •

•

•

d)CREDITUL AUTO Poţi aplica pentru acest credit dacă eşti cetăţean român cu domiciliul stabil în România şi obţii venituri cu caracter permanent pe teritoriul ţării. Veniturile acceptate sunt variate.Vârsta maximă la sfârşitul perioadei de creditare este de 70 de ani. Pentru a contracta acest credit este nevoie de: acte acte dovedi doveditoa toare re de venit: venit: adeve adeverin rinţă ţă de salari salariu, u, copie copie carte carte de muncă muncă/co /contr ntract act individual de muncă, alte acte doveditoare de venit (pensii, chirii, dividende, venituri din activităţi independente, alte venituri cu caracter permanent); factura proformă emisă de dealer; act de identitate (pentru soţ/soţie, în original şi o copie); certificat de căsătorie (după caz, în original şi o copie); cerere de credit; acord de consultare a Biroului de Credit; acord de consultare CRB. •

• • • • • •

27

e) CREDITUL PENTRU CUMPARARE ACTIUNI Poţi aplica pentru acest credit dacă eşti cetăţean român cu domiciliul stabil în România şi obţii venituri cu caracter permanent pe teritoriul ţării. Veniturile acceptate sunt variate.Vârsta maximă la sfârşitul perioadei de creditare este de 70 de ani. Pentru a contracta acest credit este nevoie de: acte acte dovedi doveditoa toare re de venit: venit: adeve adeverin rinţă ţă de salari salariu, u, copie copie carte carte de muncă muncă/co /contr ntract act individual de muncă, alte acte doveditoare de venit (pensii, chirii, dividende, venituri din activităţi independente, alte venituri cu caracter permanent); factura proformă emisă de dealer; act de identitate (pentru soţ/soţie, în original şi o copie); certificat de căsătorie (după caz, în original şi o copie); cerere de credit; acord de consultare a Biroului de Credit; acord de consultare CRB. •

• • • • • •

f) CREDITE DIVERSE • • •

creditul turistic; creditul pentru românii din străinătate; creditul pentru studii.

28

2. CREDITE PENTRU IMM-uri Banca Transilvania propune soluţiile de finanţare, menite să vină în întâmpinarea firmelor  care doresc acces rapid şi simplificat la suport financiar, răspunzând, totodată, nevoilor de capital de lucru , acoperirii vârfurilor de plăţi pe termen scurt, demarării unei noi afaceri şi  programelor investiţionale avute în vedere.

a) CREDITE RAPIDE FĂRĂ GARANŢII Creditul 1 oră capital de lucru; dobândă 0; scontare 100%.

•

b) SCRISORI DE GARANTIE BANCARA Scrisori pentru licitaţii; Scrisori de retur avans şi de bună execuţie.

• •

c) CREDITE RAPIDE PENTRU INVESTIŢII Investi Inve stiţii ţii fără făr ă aport apor t; Proprietăţ Propriet ăţi imobiliare imobil iare pe firmă; f irmă; Creditul de două ori cât casa; casa ; Leasing 1 oră fără avans; Leasing 1 Oră Sale&Lease Back . Back .

• • • • •

d) CREDITE CU ANALIZĂ SIMPLIFICATĂ Pentru activitate activitat e curentă şi investiţii, până la 100.000 Eur ; Leasing 1 Oră Sale&Lease Back ; Back ; Credit pentru Credit pentru Firme din Mediul Rural.

• • •

e) CREDITE PENTRU FIRME NOU ÎNFIINŢATE Creditul Start UP; Start UP plus .

• •

f) CREDITE RAPIDE DIN SURSE BERD Pentru capital de lucru: Creditul 1 oră capital de lucru; Dobândă 0; Creditul Start UP. Pentru investiţii: Creditul 1 oră- Investiţii fără aport; Creditul Start UP plus.

•

•

29

3. CREDITE PENTRU CLIENŢI CORPORATIVI a) CREDIT PENTRU CAPITAL DE LUCRU Creditele pentru capital de lucru finanţează desfăşurarea activităţii curente a companiei. Forma cea mai cuprinzătoare, mai puţin restrictivă şi mai facilă sub aspectul derulării este finanţarea prin linie de credit. Dobânda se aplică numai la soldul debitor al contului curent al companiei deschis la Banca Transilvania.Astfel, orice încasări pe care compania le primeşte în contul curent la Banca Transilvania diminuează valoarea soldului debitor,respectiv suma la care se aplică, zilnic, rata convenită a dobânzii, ceea ce duce la plăţi de dobândă dimensionate în strictă concordanţă cu gradul de utilizare a facilităţii şi corelate cu rulajele companiei în conturile deschise la Banca Transilvania. Acest tip de credit se caracterizează printr-o flexibilitate sporită faţă de alte tipuri de facilităţi, în sensul că împrumutatul poate decide în mod eficient utilizarea disponibilului în contul curent, fără justificarea tranzacţiilor cu copii după facturi sau alte tipuri de documente (exceptând prima tragere).Există şi posibilitatea ca la scadenţă, în măsura în care necesităţile firmei se perpetuează, facilitatea să fie prelungită, pe bază de act adiţional, fără costuri suplimentare de înscriere a garanţiilor şi,de obicei, cu costuri bancare mai mici decât la acordarea iniţială. Varianta alternativă de finanţare a activităţii curente este creditul pe termen scurt, conceput pentru acoperirea deficitelor temporare sau ciclice de capital de lucru. Destinaţia concretă poate fi plata furnizorilor, constituirea de stocuri, realizarea unei comenzi sezoniere, susţinerea unui proiect definit etc. Creditul e disponibil ca şi produs individual, cu o singură acordare, sau în sistem revolving , în cadrul unui plafon de credite pe termen scurt. Creditele pentru capital de lucru sunt disponibile în lei şi valută şi se încadrează în termenul caracteristic pentru creditele pe termen scurt, de maxim 1 an.

b)CREDIT PENTRU INVESTIŢII În ultimii 10 ani Banca Transilvania a finanţat mii de proiecte încununate de succes. Se pun la dispoziţia clienţilor fonduri pentru: achiziţia şi construcţia de clădiri, cumpărarea de echipamente, utilaje sau mijloace de transport; dezvoltarea, modernizarea, retehnologizarea capacităţilor de producţie sau desfacere existente; asigurarea capitalului de lucru necesar demarării unor obiective de investiţii noi, aferente unor companii nou înfiinţate (maxim 20% din valoarea creditului); credite bilanţiere (de structurare bilanţieră), care presupun refinanţarea pe termen mediu a unor poziţii de credite bancare din bilanţul companiilor; creditul pentru achiziţia de acţiuni şi părţi sociale ale altor companii. Creditul se adresează tuturor categoriilor de persoane juridice şi este disponibil în lei sau valută.Valoarea creditului va fi corelată cu valoarea proiectului de investiţii şi în principiu se va situa la nivelul de 80-85% din valoarea proiectului, diferenţa constituind-o aportul propriu al comp compan anie iei. i. De regu regulă lă,, apor aportu tull firm firmei ei se va conc concre reti tiza za cel cel târz târziu iu odat odatăă cu vărs vărsar area ea împrumutului. Pentru firme noi sau fără o activitate relevantă contribuţia solicitată este de minim 30% din valoarea proiectului. Creditul pentru investiţii se poate acorda pe termen scurt, mediu şi lung în funcţie de valoarea creditului, complexitatea investiţiei, de necesităţile firmei şi de capacitatea de plată, •

•

•

•

•

30

iar rambursarea se va corela cu sursele de rambursare ale companiei, în rate lunare sau trimestriale, de regulă, egale. În funcţie de perioada estimată de punere în funcţiune a investiţiei, se poate acorda o perioadă de graţie de până la 12 luni la plata ratelor. Garantarea creditului va avea în vedere posibilităţile clientului (imobile, gajuri, obiectul investiţiei etc) şi normele interne de creditare privitoare la garanţii. Gradul minim acceptat de acoperire cu garanţii este de 120% aplicat la valoarea cumulată a creditului şi a dobânzii antecalculate pe primele trei luni.

c) CREDIT PENTRU NEVOI TEMPORARE Creditul pentru nevoi temporare rezolvă necesităţile temporare de lichidităţi ale clienţilor. Produsul e asemănător scontărilor de instrumente de plată, fiind garantat cu creanţele care decurg din astfel de documente (cec barat, bilet la ordin , factură acceptată la plată şi înscrisă cu contul BT). Cuantumul creditului se ridică până la un procent de 80% din valoarea înscrisă în documentul de încasat.Creditul e disponibil în RON şi poate avea un termen maxim de rambursare de 60 zile. Rapiditat Rapiditatea ea produsulu produsuluii şi structura structura lejeră de garanţii garanţii impun câteva câteva criterii criterii minimale minimale de eligibilitate pentru solicitanţi: să nu fie prezenţi cu incidente de plată în CIP în ultimul an; această condiţie trebuie să o îndeplinească şi debitorii cedaţi (plătitorii instrumentelor de plată); să nu constituie grup cu debitorii cedaţi; nu au înregistrat restanţe la CNT anterioare acordate de BT; nu au înregistrat restanţe mai vechi de 7 zile la creditele bancare. Pentru clienţii a căror nevoie de finanţare de acest gen se întinde pe o perioadă mai lungă de timp sau e permanentă, produsul poate fi conceput şi sub forma unui plafon revolving de CNT. Termenul de valabilitate al plafonului poate fi de maxim 1 an, iar valoarea acestuia va fi limitat la maxim 70% din media lunară a cifrei de afaceri din ultimele 3 luni. •

• • •

d) PROPRIETĂŢI IMOBILIARE PE FIRMĂ.CREDIT FĂRĂ AVANS Creditul se acordă pe o perioadă de până la 15 ani, cu graţie de până la 1 an, iar suma creditului poate ajunge până la 250.000 EUR  Pentru toate acestea acestea compania doritoare trebuie să îndeplinească îndeplinească câteva condiţii condiţii minime de eligibilitate: evoluţia cifrei de afaceri este pozitivă; înregistrează profit din exploatare; nu există înregistrări în Centrala Incidentelor de Plăţi cu mai mult de 3 incidente majore în ultimele 6 luni şi nu există interdicţie de a emite cecuri bancare; este stabilă financiar. • • •

•

e) SCONTARE 100% Compania trebuie să îndeplinească câteva condiţii minime de eligibilitate: nu figurează în Centrala Incidentelor de Plăţi cu incidente majore; aceeaşi condiţie trebuie respectată şi de către emitenţii instrumentelor de plată; are un istoric cu Banca Transilvania în derularea a cel puţin 5 credite pe documente necertificate; nu a înreg înregist istrat rat incide incidente nte în rambur rambursar sarea ea credit creditelo elorr nevoi nevoi tempor temporare are de care care a  beneficiat de la Banca Transilvania sau în rambursarea altor tipuri de credite ;

•

•

•

31

rulajul derulat prin Banca Transilvania în ultimele 3 luni este de 60% raportat la cifra de afaceri aferentă aceleiaşi perioade. Pentru aceste operaţiuni nu sunt necesare formalităţi suplimentare practicate în cazul scontărilor standard, totodată există posibilitatea construirii unui PLAFON REVOLVING de Scontări 100%. •

f) OPORTUNITATE FX Acest produs se adresează în principal companiilor performante din punct de vedere financiar care derulează o parte importantă din afacere prin conturile deschise la Banca Transilvania.Valoarea Transilvania.Valoarea plafonului de schimb se situează între 50.000 EUR şi 500.000 EUR.

g) CREDIT ENERGIE EFICIENTA Creditul este destinat tuturor agenţilor economici care doresc să facă investiţii pentru reducerea consumului de energie, respectiv cu scopul eficientizării producţiei şi a consumului de energie electrică. Proiectul ideal finanţat din acest credit va fi o reţea/infrastructură de energ energie ie deja deja exist existent entăă şi în folosi folosinţă nţă,c ,care are,pr ,prin in invest investiţii iţiile le demara demarate, te, va fi modif modifica icată tă şi îmbunătăţită printr-un proces de eficientizare a producţiei/distribuţiei/consu producţiei/distribuţiei/consumului mului de energie. AVANTAJE: După efectuarea investiţiilor se va obţine o reducere a cheltuielilor cu energia, mărind astfel competitivitatea societăţii comerciale; Conform contractului încheiat cu BERD , recuperarea a 15% din investiţie direct de la BERD în condiţia în care proiectul finanţat este finalizat aşa cum a fost prevăzut şi stabilit la contractarea creditului. PAŞI DE EFECTUAT:se va prezenta o descriere sumară a investiţiei, din care să rezulte costurile, aportul propriu, beneficiul energetic estimat şi alte date relevante(inclusiv date de contact). Aceasta se va prezenta la orice Sucursală sau Agenţie a Băncii Transilvania, clientul urmând a fi contactat de către Consultantul BERD pentru a stabili eligibilitatea din punct de vedere tehnic. În cazul proiectelor eligibile se va urma procedura normală pentru creditele de investiţii. EXEMPLE DE PROIECTE ELIGIBILE: Co-generarea de căldură şi electricitate la locul amplasamentului; Reabilitarea cazanelor (controale mărite, economizor, izolaţie îmbunătăţită, arzătoare care se regenerează, închidere automată); Înlocuirea cazanelor pe gaz cu cazanele pe condensator; Trecerea de la încălzirea pe electricitate la încălzirea bazată direct pe combustibil; Îmbunătăţiri ale proceselor prin intensificarea controalelor; Reabilitarea sistemelor de distribuţie cu abur: instalarea trapelor de aburi, recuperare sporită a condensatului; condensatului; Instalaţie de recuperare a căldurii din procese (ex. Instalaţii cu economizer de  preîncălzire, recuperare căldură pentru încalzirea de spaţii, recuperare căldură pentru uscare, etc); Instalarea de răcitoare cu absorbţie; Instalarea de noi răcitoare; Instalarea de variator de fricţiune pe motoare electrice selecţionate. •

•

• •

• • • •

•

• • •

32

IV. IV. BANCA RAIFFEISEN RAIFFE ISEN 1. CREDITE PENTRU PERSOANELE FIZICE a) CASA TA-CREDIT IMOBILIAR  • • •

valută: lei,euro,USD sau CHF; valoare: între 5.000 şi 500.000 de euro(sau echivalentul in lei,USD,CHF);  perioadă: între 3 şi 35 de ani.

b) FLEXICREDIT PLUS,CREDIT DE NEVOI PERSONALE,GARANTAT CU IPOTECĂ • •

•

valută: lei, euro, USD sau CHF; valoare: oricât îţi doreşti, în funcţie de venit şi garanţii (cu justificarea destinaţiei creditului pentru sume ce depăşesc 400.000 de euro sau echivalentul în lei,USD,CHF);  perioadă: între 6 luni şi 35 de ani.

AVANTAJELE PRODUSELOR OFERITE: • •

•

Perioadă extinsă de creditare de până la 35 de ani; 0% comision pentru plata în avans, în limita a 20% din soldul creditului (la aniversarea creditului); Dobânzi la alegerea ta: ai 3 opţiuni de dobândă la fiecare aniversare a creditului (împlinirea a câte 1 an de la acordarea creditului), pe toată perioada de creditare:  Dobândă fixă pe 1 an;  Dobândă fixă pe 3 ani. În cazul în care se alege aceasta,se poate opta din nou  pentru una din variantele de dobândă doar după expirarea perioadei de 3 ani;  Dobândă revizuibilă. În cazul în care nu se exercită dreptul de a opta la aniversare pentru dobânda fixă pe 1 an sau pentru dobânda fixă pe 3 ani,clientul este trecut automat la dobânda revizuibilă până la următoarea aniversare.

33

2.CREDITE PENTRU IMM-uri TIPURI DE FINANŢĂRI CASH:

•

Finanţare activitate curentă Finanţare investiţii Finanţare dezvoltare şi eficientizare activitate

•

FINANŢARE ACTIVITATE CURENTĂ

• •

a) OVERDRAFT-LINIE DE CREDIT Monedă: RON, EUR şi USD (compania trebuie să aibă încasări în valuta respectivă sau  preţurile să fie indexate la valuta respectivă); Utilizare: finanţarea activităţii curente a companiei, nefiind solicitate documente justificative din partea băncii; acoperirea nevoii de finanţare permanentă a capitalului de lucru, în cazul societăţilor care au un decalaj între încasări şi plăţi; plafon pentru emiterea scrisorilor de garanţie (L/G) şi a acreditivelor (L/C). Caracteri Caracteristici stici:: suma maximă 30% din cifra de afaceri afaceri a anului anului financiar financiar precedent; precedent; perioada perioada de rambursare rambursare maxim 12 luni; facilitatea facilitatea se rambursează rambursează la sfârşitul sfârşitul perioadei perioadei de creditare (doar dacă nu se decide prelungirea acesteia); garanţii- ipotecă, gaj. Avantaje şi beneficii: simplitate - linia de credit se ataşează contului curent, ceea ce înseamnă că sumele utilizate se rambursează automat, din orice încasare în contul respectiv,iar la scadenţă nu se impune acoperirea plafonului; costuri mai mici - prin mecanismul menţionat mai sus dobânda se plăteşte doar la suma care nu se rambursează din încasările zilnice şi nu se  percepe comision de neutilizare; utilizarea facilităţii se face fără solicitarea de documente  justificative ; posibilitatea de a emite L/G-uri fără a se bloca fondurile proprii; reducerea riscului valutar prin contractarea facilităţii în moneda încasărilor.

b) CREDIT CAPITAL(inclusiv opţiunea TOP UP) Monedă: RON, EUR şi USD (compania trebuie să aibă încasări în valuta respectivă sau  preţurile să fie indexate la valuta respectivă); Utilizare: finanţarea nevoilor pe termen scurt rezultate din diminuarea capitalului circulant sau  pentru acoperirea nevoii de finanţare pe termen scurt apărută datorită ciclului de exploatare sau a sezonalităţii; Caracteristici: nu există o sumă maximă; valoarea creditului depinde de nevoia specifică a companiei la un moment dat; perioada de rambursare maxim 24 luni; rambursare în rate de capital egale sau inegale (lunare sau trimestriale), în funcţie de specificul afacerii; garanţii ipotecă, gaj; limita acordată poate fi reîntregită la valoarea iniţială prin opţiunea TOP UP după 6 luni de rambursări. Mod de utilizare : tragerile din credit se vor aproba în baza unei cereri a clientului şi a document documentelor elor care certifică certifică utilizarea utilizarea fondurilor fondurilor conform conform înţeleger înţelegerii ii contractu contractuale ale (trageri (trageri controlate). Avantaje şi beneficii: posibilitatea de a face achiziţii de valori mari, rambursarea efectuânduse treptat fără a afecta în mod semnificativ lichiditatea firmei, având în vedere perioada de rambursare de până la 24 luni; posibilitatea de a obţine rapid reîntregirea sumei acordate iniţial (prin opţiunea TOP UP), fără a fi nevoie de reînregistrarea garanţiilor. 34

c) CREDIT CAPITAL NEGARANTAT Monedă: exclusiv RON; Utilizare: acoperă nevoia de finanţare pe termen scurt apărută datorită ciclului de exploatare sau a sezonalităţii pentru clienţi cu rating financiar bun. Caracteristici: suma maximă eq 150.000 EUR, pentru firme cu cifra de afacere peste 3 mil EUR, şi 100.000 EUR, pentru firme cu cifra de afacere cuprinsă între 1 mil EUR şi 3 mil EUR, conform celei mai recente raportări bilanţiere anuale; perioada de rambursare 6 luni, cu  posibilitatea de a fi extinsă până la 12 luni dacă firma beneficiază şi de alte facilităţi de credit în derulare la Raiffeisen Bank; modalitate de rambursare - anuităţi lunare egale; fără garanţii materiale. Mod de utilizare: tragerile din credit se vor aproba în baza unei cereri a clientului şi a document documentelor elor care certifică certifică utilizarea utilizarea fondurilor fondurilor conform conform înţeleger înţelegerii ii contractu contractuale ale (trageri (trageri controlate). Elemente de comfort comf ort: gaj pe conturile conturil e deschise la Raiffeisen Raif feisen Bank, Bank , garant fidejusor. fideju sor. Avantaje şi beneficii: produsul este 100% fără garanţii materiale, ceea ce înseamnă pentru companie acces mai rapid la credit prin economisirea timpului şi a costurilor generate de înregistrarea garanţiilor; lichidităţi suplimentare, obţinute rapid, pentru susţinerea activităţii curente. •

FINANŢARE INVESTIŢII

a) CREDIT INVEST Monedă: RON, EUR şi USD (compania trebuie să aibă încasări în valuta respectivă sau  preţurile să fie indexate la valuta respectivă); Utilizare: achiziţia de utilaje şi echipamente de producţie noi, extinderea parcului auto etc; dezvoltarea sau modernizarea capacităţilor de producţie, precum şi alinierea producţiei la normele europene. Caracteristici: nu există o sumă maximă; valoarea creditului depinde de nevoia specifică a companie companieii la un moment dat; perioada perioada de rambursare rambursare maxim120 maxim120 luni; perioada perioada de graţie maxim 6 luni, în funcţie de perioada necesară pentru implementarea investiţiei; modalitate de rambursare - rate de capital egale sau inegale (lunare sau trimestriale), în funcţie de specificul afacerii; avans(cash sau în natură) - 15% din valoarea investiţiei fără TVA; avansul poate fi mai mic de 15%, în situaţia îndeplinirii anumitor condiţii; condiţii; garanţii - ipotecă, gaj. gaj. Mod de utilizare : tragerile din credit se vor aproba în baza unei cereri a clientului şi a document documentelor elor care certifică certifică utilizarea utilizarea fondurilor fondurilor conform conform înţeleger înţelegerii ii contractu contractuale ale (trageri (trageri controlate) . Avantaje şi beneficii:accesarea acestei finanţări va duce la dezvoltarea bazei materiale a companie companiei,i, ceea ce înseamnă înseamnă moderniza modernizare, re, creştere creştere productiv productivitate itate,, eficientiz eficientizare are activitate activitate companie prin utilizarea unor echipamente, utilaje sau maşini noi;se poate garanta cu obiectul investiţiei; perioada de graţie de până la 6 luni, corelată cu perioada de implementare a   proie proiectu ctului lui,co ,confe nferă ră tim timpul pul necesa necesarr pentru pentru ca invest investiţi iţiaa să înceap înceapăă să gener genereze eze valoar valoaree adaugată, astfel încât presiunea rambursării ratelor de credit să fie minimă.

35

b) CREDIT IPOTECAR  Monedă: RON, EUR, USD (compania trebuie să aibă încasări în valuta respectiva sau  preţurile să fie indexate la valuta respectiva). Utilizare: destinat achiziţiei, renovării, extinderii sau reconstrucţiei de imobile utilizate în acti activi vita tate teaa de bază bază a inve invest stiţ iţiil iilor or pe term termen en medi mediuu nece necesa sare re susţ susţin iner erii ii nevo nevoil ilor or de dezvoltare/extindere dezvoltare/extindere ale afacerii Garanţii: Garanţii: ipotecă pe imobilul ce face obiectul obiectul garanţiei; garanţiei; în cazul în care nu este suficient suficient se solicită şi alte garanţii imobiliare. Caracteristici:nu există o sumă maximă; valoarea creditului depinde de nevoia specifică a dimen dimensiu siunii nii proiec proiectul tului ui de inves investiţi tiţie; e; perioa perioada da de rambur rambursar saree maxim maxim 180 luni;p luni;pent entru ru maturităţi mai mari de 10 ani este necesar ca garanţiile să fie exclusiv clădiri rezidenţiale, clădiri pentru afaceri, comerţ şi depozitare, clădiri social – administrative, iar gradul de acoperire cu colateral să fie min 100 %; perioada de utilizare maxim 12 luni, în funcţie de   perio perioada ada neces necesară ară pentru pentru implem implement entare areaa invest investiţie iţieii şi de tip tipul ul invest investiţi iţiei ei implem implement entate ate;;   perioada de graţie maxim 12 luni, în funcţie de perioada necesară pentru implementarea investiţiei şi de tipul investiţiei implementate; modalitate de rambursare - rate de capital egale sau inegale(lunare sau trimestriale), în funcţie de specificul afacerii; avans(cash sau în natură) - până la 15% din valoarea investiţiei fără TVA; avansul poate fi mai mic de 15%, în situaţia îndeplinirii anumitor condiţii. Avantaje Avantaje şi beneficii: beneficii: accesarea accesarea acestei finanţări finanţări va duce la dezvoltar dezvoltarea ea bazei bazei materiale materiale a companiei şi o creştere a valorii patrimoniului imobiliar; perioada de graţie de până la 12 luni, corelată cu perioada de realizare a proiectului,conferă timpul necesar pentru ca investiţia să înceapă să genereze valoare adaugată, adaugată, astfel încât presiunea rambursării ratelor de credit să fie minimă. •

FINANŢARE DEZVOLTARE ŞI EFICIENTIZARE ACTIVITATE

a) FLEXI IMM Monedă: RON, EUR. Utiliz Utilizare are:: susţin susţinere ereaa dezvol dezvoltăr tării ii obiect obiectulu uluii de activ activita itate te al compan companiei iei;de ;dezv zvolt oltare areaa sau modernizarea capacităţilor de producţie, precum şi alinierea producţiei la normele europene; investiţii imobiliare sau efectuarea de lucrări de modernizare/extindere în regie proprie; finanţarea capitalului de lucru pe termen mai lung. Caracteristici: suma maximă 300.000 EUR ;perioada de rambursare maxim 120 luni; perioada de utilizare 45 de zile calendaristice de la data semnării contractului; perioada de graţie nu se acordă; modalitate de rambursare - rate de capital egale sau inegale(lunare sau trimestriale), în funcţie funcţie de specificul specificul afacerii; afacerii; garanţii: garanţii: pentru facilităţi facilităţi cu maturitate maturitate până la 5 ani, inclusiv, inclusiv, tipurile de garanţii acceptate sunt ipotecile pe spaţii comerciale şi rezidenţiale şi gaj pe bunuri mobile (echipamente) nespecializate; nespecializate; pentru facilităţi cu maturitate mai mare de 5 ani, tipurile de garanţie acceptate sunt ipotecile pe spaţii comerciale şi rezidenţiale r ezidenţiale (exclus terenuri virane, clădiri agricole şi industriale);  NOU: Posibilitatea reîntregirii sumei acordate iniţial după plata a 6 rate consecutive. consecutive. Avan Avanta taje je şi bene benefi fici cii:l i:lib iber erta tate te în util utiliz izar area ea fond fondur uril ilor or (inve (invest stiţ iţii ii în lips lipsaa avan avansu sulu lui, i, construcţii/renovări/amenajări în regie proprie, plata datoriilor restante la buget;.utilizarea facilităţii se face fără solicitarea de documente justificative.

36

b) BUSINESS CREDIT CARD IMM Monedă: RON, EUR. Utilizare: plăţi directe la comercianţi, retrageri de numerar, plăţi internet; utilizarea de către management în călătoriile şi deplasările în ţară sau în afara ei, în orice tip de activitate; utilizarea ca rezervă pentru situaţii de urgenţă, eventuale sincope apărute în ciclul operaţional. Caracteristici: suma maximă 70.000 RON, dar nu mai mult de 10% din cifra de afaceri medie lunară a companiei, calculată pe baza ultimului bilanţ pentru an financiar intreg; scadenţă 24 luni; perioada de valabilitate a cardului 24 luni; suma minimă de rambursat lunar este10%;  perioada de graţie/ciclu de tranzacţionare 45 zile (inclusiv perioada de 15 zile în care trebuie rambursată suma minimă lunară); garanţii/elemente de confort - gaj pe conturile deschise la Raiffeisen Bank, garant fidejusor. Avantaje şi beneficii: se poate utiliza cardul atât pentru plata la comercianţi, cât şi pentru retrageri retrageri de numerar numerar la cele peste 940 ATM-uri Raiffeisen Raiffeisen Bank sau la oricare oricare din cele 450 agenţii din toată ţara; pentru sumele utilizate se beneficiază de perioada de graţie de 45 zile, ceea ce înseamnă că nu se percepe dobândă dacă se rambursează sumele utilizate în acest inte interv rval al de ti timp mp ; card cardul ul se emit emitee pe firmă firmă şi deco decont ntar area ea chel cheltu tuie ielil lilor or se va face face în contabilitatea societăţii doar pe baza extraselor de cont, nemaifiind necesare prezentarea ordinelor de deplasare, chitanţe sau facturi; se pot emite până la 50 carduri pe aceeaşi companie şi pot fi setate limite individuale pentru fiecare utilizator.

c) CREDIT AVARIE Monedă: exclusiv RON. Utilizare: finanţare pe termen scurt a nevoilor temporare de lichidităţi apărute din cauza unor  evenimente neprevăzute neprevăzute în activitatea curenta a clientului. Caracteristici:suma maximă 50.000 RON; scadenţa 30 zile de la data acordării; modalitate de rambursare - rată unică la scadenţă; garanţii/elemente garanţii/elemente de confort - garant fidejusor. Utilizare: împrumutul se utilizează într-o singură tragere, prin punerea la dispoziţie a limitei  pe contul clientului, pe bază de documente justificative (sunt acceptate şi copii/listă cu cecuri şi scadente la plată din conturile clientului deschise la alte bănci). Avantaje şi beneficii: soluţie de finanţare rapidă pentru o nevoie de capital punctuală; aprobare automată şi acces imediat la bani; facilitate negarantată material, se solicită garant fidejusor.

TIPURI DE FINANŢĂRI NON-CASH: •

SCRISOARE DE GARANŢIE BANCARĂ(LG-LETTER OF GUARANTEE)

Garanţia bancară reprezintă o obligaţie fermă, irevocabilă ir evocabilă şi necondiţionată a băncii de a  plăti o anumită sumă Beneficiarului în cazul neîndeplinirii de către clientul băncii (Ordonator) a obligaţiilor contractuale. Aceste angajamente angajamente au limite fixe şi se stabilesc în general pentru o perioadă de până la un an, cu posibilitate de reînnoire. Monedă: RON, EUR, USD. Tipuri de scrisori de garanţie:  de participare la licitaţie,  de bună execuţie a unui contract,  de plată, 37

  

de restituire a avansului, de garantare a plăţii chiriei, de garantare a plăţii taxelor vamale.

Avantaje şi beneficii: instrument de garantare al contractelor încheiate (chiar şi cele în valută) •

ACREDITIVUL(LC-LETTER OF CREDIT)

Acreditivul reprezintă o modalitate de plată, constând în angajamentul unei bănci (Banca Emitentă), asumat la cererea şi pe baza instrucţiunilor clientului său (ordonatorul), de a efectua plata documentelor (la vedere sau la scadenţă) dacă acestea sunt conforme cu termenii şi condiţiile acreditivului. Monedă: RON, EUR şi USD şi orice altă valută acceptată de bancă. Parţile implicate în derularea unui acreditiv sunt Ordonatorul (cumpărătorul) - cel care ordonă emiterea acreditivului, banca emitentă (banca cumpărătorului), beneficiarul (vânzătorul) - cel în favoarea căruia se emite angajamentul de plată, banca avizatoare - care este banca beneficiarului (vânzătorului) şi banca confirmatoare (o bancă intermediară dacă nu există relaţie directă de corespondenţă). Avantaje şi beneficii:cea mai bună protecţie ca exportator; înseamnă asigurarea unor riscuri minime de neplată; este un instrument sigur de plată recunoscut la nivel internaţional.

V. CONCLUZII

Procesul de creditare este MOTORUL,iar educaţia în domeniul creditării este CONDUCĂTORUL!!! CONDUCĂTORUL!!!

38

BIBLIOGRAFIE 1. „Analiza creditului” – Andrew Murray Ed. Expert, Bucureşti, 1998 2. „Cardul-instrumentul mondial de plată” - Hamzescu I. Ed. Tribuna economică, Bucureşti, 1998 3. „Creditare bancară - note de curs” – Lect. Dr. Ileana Nicula (Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir) 4. www.bancatransilvania.ro 5. www.raiffeisen.ro 6. www.e-referate.ro 7. www.referat.ro 8. www.referate.online.ro 9. www.RegieLive.ro

39

40