Sistemul Bancar Din Slovenia

Îndrumător: Lect. univ. drd. drd. Bogdan Căpraru

Realizat de: Hîj Teodora Ciumandru Ancuţa-Olivia Ancuţa-Olivia Marica Elena

An 2, Finanţe Bănci Grupa: 12

Iaşi-2011 Iaşi -2011

Sistemul Bancar din Slovenia

Cuprins Capitolul I Descrierea sistemului bancar din Slovenia ....3 1.1 Istoric ............................................................................................................ 3

1.2 Tipuri de instituții ......................... ...................................... .......................... .......................... ......................... ......................... ............... 4 1.3 Factori de apreciere ...................................................................................... 5

1.4 Factorii de influență ......................... ...................................... .......................... .......................... .......................... ...................... ......... 7 1.5 Tendințe.......................... ....................................... .......................... .......................... .......................... ......................... ........................ ............ 10

Capitolul II. Banca Banca Centrală a Sloveniei .......................11 2.1. Istoric ......................................................................................................... 11 2.2. Caracteristici definitorii .............................................................................. 12 ..................................... .......................... .......................... ......................... ...................... .......... 13 2.3. Obiective şi funcţii ........................

2.4.Implementarea politicii monetare şi instrumentele folosite ...................... 14 2.5.Implicarea Băncii Centrale în stabilitatea financiară ......................... ................................... .......... 16

Capitolul III. Bănci reprezentative din sistemul Bancar Sloven ........................................................ ........................................................................ ................17 3.1 Banca Abanka ............................................................................................. 17 Scurt istoric ....................................................................................................... 17 3.2 Banca Koper ................................................................................................ 21

Bibliografie………………………………………………… .............. 24

2


Capitolul I Descrierea sistemului bancar din Slovenia

1.1 Istoric Cadrul juridic actual a fost înfiinţat în anul 1999 cu o trecere la o nouă legislaţie bancară, care a fost introdusă pentru a aduce legislaţia slovenă, în conformitate cu directivele Uniunii Europene, legea suferind o serie de modificări în 2001 în domeniul supravegherii pe bază consolidată și a activității de creditare, etc. Sistemul financiar din Slovenia este dominat de instituţii financiare, şi doar un sfert din intermedierea financiară este efectuată de către instituţii financiare nemonetare. În ciuda creşterii rapide a intermedierii în timpul tranziţiei, intermedierea prin sistemul bancar rămâne încă scăzută în comparaţie cu celelalte ţări ale Uniunii Europene. Intermedierea financiară a înregistrat în Slovenia o valoare de 128% din PIB la nivelul anului 2008. Sistemul bancar sloven este un sistem bancar universal. Ca şi în majoritatea ţărilor europene continentale, nu există nici o cerinţă obligatorie pentru a separa băncile comerciale de băncile de investiții. Cu toate acestea, sistemul bancar universal nu exclude posibilitatea că instituţiile de credit individuale pot avea licenţe restrânse sau specializate, în special linii de business. Supravegherea sistemului bancar este responsabilitatea BOS (Basic Operating System). Autorităţile de supraveghere sunt organizate ca un departament în cadrul BOS. Acestea se concentrează pe detectarea precoce a riscurilor şi punerea în aplicare a măsurilor corective corespunzătoare. Nova Ljubljanska Banka (NLB) este cea mai mare bancă a Sloveniei. A doua cea mai mare bancă slovenă - Nova Kreditna banka Maribor (NKBM) - împărtăşeşte destinul altor instituţii de credit la nivel mondial şi emisiunea de obligaţiuni recente ar trebui să ajute la îmbunătăţirea raportului de adecvare a capitalului şi să furnizeze numerar pentru a fi transmis prin împrumuturi clienţilor săi. Cota de piaţă combinată a NLB şi NKBM raportată la activele 3


totale a fost de 40,6% la 31 septembrie 2009. NLB deține în totalul creditelor acordate o pondere de 28,3% eclipsând o cotă de 9,3% a NKBM din 30 septembrie 2009 şi imaginea rămâne identică atunci când capacitatea băncilor de a aduna depozite este de 31,5% şi 9,9% pentru NLB şi respectiv NKBM. Cu un profit net de 49,3 milioane de euro la 30 septembrie 2009, NLB a reprezentat o treime din profitul agregat generat de sectorul bancar sloven. Procesul de reabilitare a două bănci cu capital de stat a fost finalizat cu succes în iulie 1997 şi privatizarea lor era în curs de desfăşurare în anul 2000. La sfârşitul lunii mai 2001, Guvernul a aprobat programele de privatizare pentru cele mai mari două bănci slovene - Nova Ljubljanska Banka (NLB) şi Nova Kreditna Banka Maribor (NKBM). Privatizarea NLB a fost efectuată prin grupul belgian KBC cu achiziţionarea unei părți de 34%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a achiziţionat o parte de 5%. Programul Guvernului de privatizare pentru NKBM adoptat în mai 2001 prevedea vânzarea de 65% pentru un partener strategic străin. După o examinare atentă a trei oferte şi în urma negocierilor cu ofertanţii, comisia responsabilă pentru gestionarea şi supravegherea procedurii de vânzare a NKBM a ajuns la concluzia că niciuna dintre oferte nu îndeplineau toate obiectivele prevăzute în programul de privatizare NKBM. În aprilie 2002 Guvernul a confirmat decizia Comisiei de a suspenda procedura de vânzare de 65,94% din acţiunile NKBM. La sfârşitul anului 2007, 49% din acțiunile NKBM aflate în proprietatea statului au fost vândute la bursă.

1.2 Tipuri de instituții Sistemul bancar din Slovenia a înregistrat 18 bănci comerciale, 3 bănci de economii și 3 suscursale ale băncilor străine, la finalul anului 2008, numărul total al instituțiilor de credit scăzând cu 3 instituții față de anul anterior. 1. Băncile comerciale O caracteristică a băncilor comerciale sau de depozit este aceea că efectuează toate tipurile de operaţiuni bancare . Activitatea lor este diversă şi se poate modifica liber în funcţie de cerinţe, posibilităţi şi propria orientare

însă

operaţiunile de bază sunt reprezentate de

constituirea de depozite şi utilizarea lor în scopul acordării de credite agentilor economici . 4


Băncile comerciale sunt organizate ca societăţi comerciale şi urmăresc obţinerea de profit. În prezent, în Slovacia există 19 bănci comerciale.

2. Băncile de economii Băncile de economii sunt instituţii de credit stabilite în conformitate cu actul bancar, dar cu domeniu de aplicare mai restrâns de afaceri şi cerinţe mai reduse de capital iniţial (o cincime din capitalul iniţial pentru bănci, şi anume 1 milion EUR). Nu li se permite să gestioneze fondurile de investiţii și sunt limitate la operaţiuni de monedă naţională. Ca urmare a acestor limitări, a proprietății și unele motive istorice, acestea sunt limitate pentru a atrage depozite de la gospodăriile populaţiei, instituţiile non- profit care deservesc gospodăriile, precum și întreprinderile mici şi individuale. Fondurile sunt în mare parte canalizate către creditele acordate gospodăriilor şi depozite la bănci. În prezent, există doar două bănci de economii în Slovenia, având cota totală de piaţă slabă, de 0,4%. 3. Sucursale ale băncilor străine

1.3 Factori de apreciere Numărul de bănci a fost în continuă scădere din 1994. Nivelul ridicat de concentrare a băncilor în sistemul bancar a crescut în continuare în 2005 cu consolidarea cotei de piaţă a celei mai mari bănci de la 28,8% în 2000 la 30,3% la sfârşitul anului 2006 și 33,4%, împreună cu cele trei filiale. Activele bancare în Slovenia reprezintă 106,4% din PIB la sfârşitul anului 2006. Trei bănci Slovene se situează în top 1000 bănci de rang din lume, potrivit unui studiu realizat de revista The Banker. Banca Nova Ljubljanska Banka (NLB), se situează pe locul 419, banca Gorenjska pe locul 824 şi Nova Kreditna banka Maribor pe locul 906. NLB este de departe cea mai mare bancă de pe piața slovenă și singura cu extindere în străinătate. În graficul de mai jos este prezentat totalul cotelor de piață în procente, pentru primele șapte bănci din Slovenia în data de 31 decembrie 2006.

5


Sursa: http://www.investslovenia.org

Proporţia din capitalul social al băncilor în mâini străine au crescut în 2001 cu preluarea de SKB de către Société Générale, Paris şi achiziţionarea unei participații în Banka Koper de SanPaolo IMI. În prima jumătate a anului 2002 SanPaolo IMI a crescut participația în Banka Koper, şi proporţia de capital străin. La sfârşitul anului 2006, aproximativ 37,7% din capitalul băncilor din Slovenia a fost capital străin. În tabelul de mai jos sunt prezentate instituțiile Slovene în mâini străine în anul 2007.


În tabelul de mai jos este prezentată creșterea nominală și cota de piață a băncilor din Slovenia în perioada 31.12.2005 – 31.12.2006.

6



1.4 Factorii de influență Printre factorii ce influențiază activitatea sistemului bancar sloven, putem menționa produsul intern prut, rata șomajului, rata inflației, investiția străină și datoria public. În 2009, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 7,33%, aceasta fiind cea mai mare scădere din Uniunea Europeană după Țările Baltice şi Finlanda. Șomajul a crescut de la 5,1% în 2008 la 11,1% în noiembrie 2010, această creștere fiind peste media din Uniunea Europeană, continuând să crească în 2011. Rata șomajului în Slovenia a fost estimată la 10,6% pentru anul 2011. Din 1971 până în 2010, rata șomajului a înregistrat o medie de 11,62% ajungând la un maxim istoric de 15,5% în decembrie 1993 şi un minim de 6,3% în luna septembrie a anului 2005.

7


Sursa: CIA World Factbook

Rata inflaţiei din Slovenia a fost raportată la 1,4% în luna februarie a anului 2011. Din 1994 până în 2010, rata medie a inflaţiei din Slovenia a fost 6,79% ajungând la un maxim istoric de 22,60% în luna august a anului 1994 şi un nivel record de -0,6% în luna iulie a anului 2009.

Sursa Eurostat. Evoluția ratei inflației î n intervalul 2001-2012.

Odată cu independenţa, climatul de investiţii străine s-a îmbunătăţit în mod constant în Slovenia. Din 1988 până în 1990, cota de investiții străine a fost de 60% din cota PIB-ului mondial, reducându-se în 1998-2000 la 30%. Până la sfârşitul anilor „90 Slovenia a păstrat o serie de obstacole pentru investiţiile străine, orice companie încorporată în Slovenia fiind obligată să aibă o majoritate a slovenilor în consiliul de administraţie sau un director general de 8


naţionalitate slovenă. Fluxul investițiilor străine s-a ridicat la 375,2 milioane dolari în 1997, dar a scăzut la aproximativ 250 milioane dolari în 1998. În 1999 şi 2000, intrările de investiții străine au fost în medie de aproape 180 milioane dolari. În 2001, spre deose bire de tendinţa către declin a investiţiilor străine la nivel mondial, fluxul investițiilor străine în Slovenia a crescut la un record de 442 milioane dolari. În graficele următoare sunt prezentate sectoarele de activitate ale Sloveniei și ponderea investițiilor străine corespunzătoare, precum și principalele țări care investesc în Slovenia.

Sursa: http://www.sloveniapartner.eu

Sursa: http://www.sloveniapartner.eu

Criza economică, departe a a se fi încheiat, amenință să se transforme într -o criză a datoriilor publice. Țările își datorează între ele mulți bani iar la nivelul întregii Uniuni Europene, datoriile publice ale statelor membre ajung la 8.600 de miliarde de euro . În ianuarie 2011, totalul datoriei naționale a Sloveniei a fost de 35,9%, adică 12,5 miliarde euro.

9


1.5 Tendințe În activitatea băncilor s-au produs o serie de mutații semnificative1: -

Amplificarea forței marilor bănci corelată cu intensificarea internaționalizării și dezvoltării inegale a băncilor pe națiuni;

-

Substituirea progresivă a specializării și operațiunilor bancare cu universalizarea lor;

-

Înregistrarea unor transformări sensibile în relația dintre stat și băncile private;

-

Accentuarea modernizării tehnicilor și tehnologiilor de informatică bancară. Datorită concentrării capitalurilor bǎneşti, asistăm la o intensificare a puterii marilor

bǎnci atât pe plan intern, cât şi în relaţiile internaţionale. În lupta de concurenţǎ, marile bǎnci, datorită faptului că dispun de reţele extinse de unitǎţi operaţionale prezintǎ faţǎ de bǎncile mici şi mijlocii avantaje considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi de realizare a plasamentelor, în condiţiile unei profitabilitǎți ridicate. În Slovenia, sistemul bancar se caracterizează printr -o rețea bancară destul de puternică, Slovenia deținând chiar trei bănci ce se poziționează în rangul primelor 1000 de bănci din lume. Totodată specializarea bǎncilor este înlocuitǎ progresiv cu universalizarea operaţiunilor lor, astfel dacǎ la început bǎncile comerciale erau și bǎnci de emisiune, tendinţa de specializare s-a manifestat prin delimitarea atragerii de disponibilitǎţi și a acordării de credite. În ultimii ani domină tendinţa universalizǎrii operaţiunilor bancare și marile bǎnci nu se limiteazǎ doar la operaţiuni de creditare pe termen mediu şi lung a investiţiilor ci emit și cumparǎ acţiuni, se implicǎ în creditul de consum etc. În ultimul timp asistăm la un proces de dezetatizare și liberalizare a bǎncilor. Principalele forme de intervenţie ale statului în sfera activitǎţii bancare sunt naţionalizarea bǎncilor private şi instituirea controlului statal î n sfera operaţiunilor bancare. De asemenea se previzionează că banca viitorului este banca fǎrǎ ghişee, o bancă la domiciliu. Această evoluţie în sectorul bancar ar duce pe de o parte

la simplificarea

operaţiunilor, reducerea costurilor și creşterea operativitǎţii, iar pe de altă parte, la amplificarea

1

Vasile Turliuc, Angela Roman, Vasile Cocriş, Valeriu Dornescu, Ovidiu Stoica, Dan C hirleşan –

Monedă şi credit, Ed. Junimea, Iaşi 2011, pag 190-193. 10


riscurilor de fraudǎ și a înstrăinǎrii tot mai puternice a clientului față de banca sa, acestea putând duce la unele pertur bǎri în condiţiile concentrǎrii sistemului bancar.

Capitolul II. Banca Centrală a Sloveniei 2. 1. Is to ri c Slovenia este o ţară tânără, şi-a început existenţa ca stat independent în 1991, după un scurt război împotriva armatei iugoslave. În scurta sa istorie ca stat independent, Slovenia a cunoscut o uimitoare dezvoltare, şi-a dezvoltat instituţiile din sectorul public, incluzând aici constituţia, principalele organisme legislative şi procesele de muncă ale principalelor organe ale statului. În acelaşi timp, şi-a privatizat aproape în totalitate sectorul manufacturii, sectorul financiar si sectorul retail. Acest proces de privatizare s-a realizat cu succes, determinând intrarea Sloveniei în Uniunea Europeana la data de 1 Mai 2004. Banca Sloveniei este Banca Centrală a Republicii Sloveniei. Aceasta a fost înfiinţată la 25 iunie 1991, prin adoptarea de catre bancă a Actului Bosa si este o entitate juridică de drept public, autonomă în cedearea de active proprii.

11


De la introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2007, Banca Sloveniei, în îndeplinirea sarcinilor sale, rămâne pe deplin la dispoziţiile din statutul SEBC şi BCE.

2.2 . Cara cteri stici def initorii Banca Sloveniei, ca unul din zona euro a Băncilor Naţionale care fac parte în totalitate din Eurosistem, îndeplineşte sarcinile care îi revin acestuia în conformitate cu normele stabilite de de către organismele de luare a deciziilor BCE. Banca Sloveniei pune în aplicare operaţiuni de politică monetară, gestionează BCE rezervele proprii, gestionează şi supraveghează sistemele de plăţi , problemele legate de euro, bacnote,

în cooperare cu BCE, colectează statistici pentru BCE, asistă BCE cu traducerea şi

pregătirea de publicaţii şi ajută în analizele economice şi de cercetare. Această bancă poate îndeplini sarcini care nu fac parte din Eurosistem. Ca un exemplu al acestor sarcini, Banca Naţională a Sloveniei, ca şi majoritatea celorlalte bănci centrale din zona euro, efectuează supravegherea bancară. De asemenea gestionează conturile utilizatorilor de buget. Ea participă la procesul decisional din Eurosistem. Guvernatorul băncii este un membru al BCE de luare a deciziilor, iar Consiliul guvernatorilor defineste politica monetară pentru zona euro. Capitalul BCE se ridică la 10760000000 EUR. Cota băncii Sloveniei din capitalul BCE este de 0.3288% de la 1 ianuarie 2009, iar până pe 29 decembrie 2010 a vărsat sume de capital în valoare 24421025,10 EUR. Sub schema garantării depozitelor din Republica Slovenia, gradul de acoperire a depozitelor garantate este limitat de până la 100 000 EUR per depondent, garantat pentru depozitele sale la o bancă individuală sau la o bancă de economii. Odată cu introducerea monedei euro, Banca Sloveniei, ca şi celelalte bănci naţionale membre, au transferat o parte din activele sale şi din rezervele valutare BCE. BCE stabileşte valoarea totală a activelor si rezervelor valutare, iar Banca Centrală Naţională dă o proporţie din acest total. Astfel, bazat pe cheia de capital, banca Sloveniei a transferat rezerve, active externe 12


în sumă de 191,6 milioane euro către BCE la 1 ianuarie 2007. O altă parte din rezervele valutare nu sunt transferate către BCE, ramânând sub conducerae Băncii Sloveniei. Organele de decizie ale Băncii din Slovenia sunt guvernatorul şi consiliul de conducere. Consililu de administraţie cuprinde cinci membrii: guvernatorul şi patru vice-guvernatori. Guvernatorul poate abilita unul dintre vice-guvernatori să fie adjunctul său. Mandatul este la 6 ani. Dintre legile si regulamentele Băncii Sloveniei enumerăm următoarele: Actul de Banca Slovenia- Monitorul Oficial al RS. nr.1/ 91-l;Actul de Banca Sloveniei- Monitorul Oficial al RS, nr.58/ 02; Actul de Banca Sloveniei – Monitorul Oficial al RS, nr.17/91-l; Legea cu privire la unitatea monetară în Republica Slovenia- Monitorul Oficial al RS, NR.17/ 91-l; Legea cu privire ala utilizarea de unitate monetară a Republicii Slovenia- Monitorul Oficial al RS, nr,17/ 91l;Legea cu privire la schimbările privind unitatea monetară a Republicii Slovenia- Monitorul Oficial al RS, nr.33/ 92.

2.3 . Ob ie ct ive şi funcţii

Sistemul bancar sloven este organizat pe două trepte: pe prima se află banca centrală (Banca Naţională a Sloveniei), iar pe treapta a doua se află băncile comerciale. Întregul sistem bancar este supravegheat şi reglementat de Banca Sloveniei. Ca bancă centrală, principalul ei obiectiv este menţinerea stabilităţii preţurilor. Stabilitatea preţurilor înseamnă că creşterea de la an la an a indecelui armonizat nu trebuie să depăşească 2% în zona euro. Ea trebuie menţinută pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor BCE a declarat că va depune eforturi pentru a menţine inflaţia la circa 2% pe termen mediu pentru a atinge stabilitatea preţurilor. Funcţiile băncii centrale din Slovenia sunt următoarele: • co-gestionează rezervele valutare oficiale ale statelor membre, în conformitate cu Tratatul de instituire a Comunităţii Europene;

13


• promovează buna funcţionare a sistemelor de plăţi; • emisiunea monetară; • formularea şi implementarea politicii monetare comune; • depozitarea şi administrarea rezervelor valutare ale ţării; • acţionează ca trezorier al statului; • acordarea şi revocarea licenţelor instituţiilor de credit şi a permisurilor de înfiinţare şi funcţionare a sucursalelor şi agenţiilor instituţiilor de credit străine, supervizând activitatea lor; • dezvoltarea şi administrarea unui sistem de transfer interbancar de fonduri şi stabilirea condiţiilor de participare la sistem.

2.4 .I mplementarea po li ticii mone tare şi instr umentele fo losite Selecţia de instrumente de politică monetară a băncii central depinde foarte mult de poziţia structurală de pe piata monetară ( raportul dintre cererea şi oferta de lichiditate). Operaţiunile de piaţă monetară sunt instrumentul cel mai important pentru a gestiona situaţia lichidităţilor sistemului bancar. Facilităţile permanente ( facilitarea de creditare marginal şi facilitarea de depozit) au un anume impact asupra dobânzilor de lichiditate. Rezervele minime obligatorii sunt folosite pentru a stbiliza piaţa monetară, ratele dobânzilor şi de a acoperi dificitul de lichiditate. Pentru a atinge obiectivul principal al politici monetare- menţinerea stabilităţii preţurilor Eurosistemul foloseşte următorul set de instrumente de politică monetară: -operaţiunile de piaţă deschisă; -facilităţile permanente; -rezervele minime obligatorii 14


Operaţiunile de piaţă monetară

Operaţiunile de piaţă monetară au un rol important în orientarea ratelor dobânzilor, gestionarea lichidităţilor pe piaţă şi de orientare a politicii monetare. Eurosistemul foloseşte 5 tipuri de instrumente: -tranzacţiile reversibile( de către Banca de Slovenia numai pe bază de credite garantate); -cumpărări; -emiterea de certificate de creanţă; -schimb de swap-uri străine; -o colecţie de depozite la termen fix. Este posibil să execute operaţiunile de piaţă deschisă pe bază de: -lichidităţi standard -licitaţii rapide -peoceduri bilateral. Operaţiunile de piaţă, după scop, regularitatea şi peocedurile de punere în aplicare a instrumentelor se împart în patru categorii: 

Operaţiuni principale de refinanţare- acestea sunt tranzacţii reversibile regulate

pentru furnizarea de lichidităţi cu o frecvenţă lunară şi o scadenţă la o săptămână; ele sunt executate pe baze de oferte standard, în funcţie de calendarul pre-specificate. 

Operaţiuni principale de refinanţare pe termen lung- ele sunt tranzacţii regulate

pentru furnizarea de lichiditaţi cu o fercvenţă şi o scadenţă la 3 luni; acestea sunt executate pe bază de oferte standard şi în funcţie de calendar pre- specificate. 

Operaţiunile de reglaj fin- pot fi executate pe o bază ad-hoc pentru a gestiona

situaţia lichidităţilor pe piaţă şi orientarea ratelor dobânzilor.

15

Sistemul Bancar din Slovenia 

Operaţiunile structurale- vor fi execuate atunci cand se doreşte să ajusteze poziţia

structurală a Eurosistemului faţă de sectorul financiar; ele pot fi efectuate prin tranzacţii simple şi emiterea de certificate de creanţă. Facilităţile permanente

Facilitatea de creditare marginală- se foloseşte pentru a obţine lichidităţi de la Banca Sloveniei pe bază de active eligibile pentru garanţii a creanţelor. În această situatie rata dobâzii este în mod normal limita superioară a ratelor dobânzilor overnight. Facilitatea de depozit- se foloseşte pentru a plasa depozite overnight la Banca Sloveniei. Rata dobânzii facilităţii de depozit este limita inferioară dobânzilor overnight. Rezervele minime obligatorii

Intenţia regimului rezervelor minime obligatorii este de a urmări obiectivele de: -stabilizare a ratelor dobânzii pe piaţa monetară; existenţa dispozitiei medie de îndeplinire a rezervelor minime obligatorii permise institutelor de zi cu zi lichiditatea; -crearea (sau accentuarea) unui deficit structural de lichidităţi, care poate îmbunătăţi capacitatea Eurosistemului pentru a pilota ratele de pe piaţa monetară prin intermediul operaţiunilor de furnizare de lichiditate. Toate institutele de credit din zona euro trebuie să îndeplinească rezervele minime obligatorii. Pentru pasive cu o scadenţă peste 2 ani, rata rezervelor minime obliagatorii se determină la nivel de 2 %, iar pentru pasivele cu scadenţa până la 2 ani, rata este de 0%.

2.5 .I mpl icarea Bănc ii Ce nt ral e în sta bi li ta te a fi na ncia ră

Creşterea importanţei stabilităţii financiare a condus la crearea de către Banca Centrală a Direcţiei Stabiliatate Fiananciară în 2004. Departamentul colectează sistematic informaţiile care afectează stabilitatea, procesele

care analizează şi prezinta rezulatatele la nivelul

managementului superior al Băncii Sloveniei şi publicului larg. Direcţia Stabilitate Financiară se

16


concretizează pe bănci, instituţii financiare nebancare ( asigurătorii, fonduri de investiţii, fonduri de pensii, societăţi de leasing) şi infrastructuri financiare. Spre deosebire de autorităţile de supraveghere

monitorizate, instituţii individuale,

Direcţia Stabiliatate Financiară analizează expunerea la risc a grupurilor de inatituţii financiare similare şi face transefrul riscului între alte sectoare ale economiei naţionale (gospodărie, sectorul corporatist). Această direcţie întocmeşte în plus faţă de analiza internă, două analize complete în fiecare an. Ca o regulă ea prezintă Financial Stability Review, în iunie, care evaluează sistemul fiananciar sloven caun întreg. În toamna aceasta pregăteşte o evaluare de rezistenţă a sistemului bancar la şocuri în formă de teste de stres.

Capitolul III. Bănci reprezentative din Sistemul bancar Sloven

3.1 Ba nca Aban ka Scurt istoric

Abanka se mândreşte cu o tradiţie îndelungată, de la început cu o sucursală a Băncii Iugoslave pentru Comerţ Exterior în 1955. După mai mult de 20 de ani in afaceri, sucursala a schimbat numele în JugobankaTemeljna Banka Ljubljana în 1977. La acea vreme era deja pe locul al treilea în sistemul Jugobanka în termeni de volum de funcţionare. În decembrie 1989, printr-o decizie a Adunării Băncii, a devenit Abanka, o companie publică limitată, şi au părăsit sistemul de Jugobanka. La acea vreme, existau 26 de unităţi de afaceri activ în Slovenia. Ca Abanka Ljubljana, au început operaţiunile independente în ianuarie 1990, şi la 31 decembrie 2002, au fuzionat cu succes Banca VIPA .Sunt acum Abanka VIPA şi desfăşoară operaţiuni în şapte ramuri principale, în cazul în care muncesc din greu pentru a satisface toate nevoile financiare. 17


Abanka VIPA este înscrisă în registrul de companii de la Curtea Districtuală din Ljubljana sub formă de cerere. nr.1/02828/00, şi este licenţiată de către Banca Sloveniei pentru a oferi următoarele servicii bancare şi financiare: de facturare; emiterea de garanţii şi alte angajamente; de creditare, inclusiv credit de consum, credite ipotecare şi finanţarea tranzacţiilor comerciale; de tranzacţionare în mijloacele externe de plată, inclusiv operaţiuni de schimb valutar; de tranzacţionare în instrumente financiare derivate; analizarea conectarea şi furnizarea de informaţii cu privire la bonitatea persoanelor juridice; mediere în vânzarea de poliţe de asigurare în temeiul actului de asigurare, emiterea si administrarea altor instrumente de plată (de exemplu cărţi de plată, cecuri de călătorie, proiecte bancare); serviciile de custodie; servicii care implică titluri de valoare în temeiul actului de piaţa valorilor mobiliare; fondurile de pensii de gestionare în conformitate cu actul fondurilor de pensii; prestarea de servicii de tranzacţii şi servicii de tutelă. Abanka VIPA

este un membru al Camerei de Comerţ şi Industriei

Sloveniei şi

în Asociaţia Băncilor din Slovenia . În fiecare an fac o donatie umanitară majoră la o instituţie de sănătate care este selectată, precum şi deschiderea de noi filiale ce v-or aloca donaţii pentru diverse institute publice din mediul local. O parte a acestor fonduri sunt, de asemenea, alocate pentru activităţi sportive, culturale şi educaţionale. Indicatori de apreciere ai activitatii bancare

În cadrul Bancii Abanka sunt folosiţi o gama largă de indicatori de apreciere (de performanţă bancară, de structură bancară) datorită complexităţii activităţii bancare şi extinderii rapide pe plan naţional şi internaţional. Cei mai importanţi indicatori ai Bancii Abanka sunt următorii: 

Riscul de neplată

- analiza riscurilor este permanentă, în concordanţă cu schimbările

intervenite în tranzacţiile bancare. Ea începe la nivelul compartimentelor care pot expune banca la riscuri, urmărindu-se identificarea acestora înainte de a deveni reale, şi continuă cu evaluarea pe baza situaţiilor financiare şi contabile.

18

Sistemul Bancar din Slovenia 

Ratele de lichiditate

- măsoară capacitatea băncii de a-şi onora obligaţiile de plată pe

termen scurt cu perioada de maturitate mică. 

Ratele de profitabilitate si de analiză a activităţii băncii

au în vedere o serie de

aspecte legate de finalitatea activităţii băncii, dar şi ritmul de desfăşurare al acestei activităţi. Ratele se pot structura pe două subgrupe: ratele privind rezultatul activităţii şi ratele privind activitatea băncii. 

Rata de profitabilitate

cuprinde : marja brută de profit, marja netă de profit, rata

marjei brute a exploatării. Indicatorii privind structura financiară a companiei oferă băncii o imagine asupra modului în care compania înţelege să folosească resursele financiare de care dispune. Banca preferă ca firmele pe care le finanţează să aibă un anumit grad de îndatorare, relaţia iniţiată cu o bancă fiind: datoria totală raportată la active totale, datoria pe termen lung raportată la active totale, datoria pe termen lung raportată la acţiuni, capacitatea de plată a dobânzilor, capacitatea de plată a cheltuielilor financiare. Evoluţii

Putem spune că banca slovena Abanka a progresat într-un ritm rapid si a dus un proces intens de dezvoltare si modernizare prin inovaţiile aduse pe piata financiară şi prin structura sa bine definită. Abanka anticipează o creştere anuală de 6% a activelor nete ale diviziei de management al averilor şi îşi menţine previziunile referitoare la perspectivele de dezvoltare. Provenienţa capitalului

Având în vedere faptul că Abanka este o societate privată pe acţiuni, aceasta îşi constituie capitalul prin participarea persoanelor fizice şi juridice şi în acelaşi timp prin emisiunea de acţiuni.

19


Angajamente si relaţii

Prin comunicarea internă, Abanka are o strategie de punere în aplicare a operaţiunilor echitabile şi transparente cu relaţiile personale. Foloseşte diferite instrumente care să faciliteze comunicarea deschisă şi unificarea valorilor angajaţilor "cu valorile de la Abanka”. În domeniul de aplicare al proiectului sloven de organizare (SiOK), Abanka ia măsuri în mod regulat şi satisfacţia angajaţilor, precum şi planurile

de punere în aplicare a măsurilor de

îmbunătăţire a climatului organizaţional pe baza rezultatelor obţinute. Activitatea planificată plăteşte, după cum sa descoperit că rezultatele sunt peste medie pentru companii slovene, şi peste medie pentru băncile din Slovenia participante la proiect. Vor continua să depună eforturi pentru a îm bunătăţi rezultatele din fiecare an. Abanka îşi pune în abordări responsabile de mediu în diverse domenii şi prin activităţile sale care reflectă valorile, obiectivele şi politicile. În 2008 Abanka a fost cel mai activ în următoarele domenii: 

informarea părţilor interesate Băncii, relaţiile cu publicul de afaceri şi relaţii financiare şi relaţiile cu mass-media;



relaţii pozitive cu angajaţii;



selecţie de sponsorizări şi donaţii; Abanka faţă de angajaţii săi se bazează pe formare profesională pentru a obţine

cunoştinţe şi abilităţi care să faciliteze atingerea obiectivelor de afaceri al Băncii, cu privire la dezvoltarea profesională a individului şi la remunerarea pe baza unor criterii predefinite. Banca măsoară climatul organizaţional şi satisfacţia angajaţilor în fiecare an prin cercetare, comunicare internă şi dezvoltă, în conformitate cu parametrii de măsurat.

20


3.2 Ba nc a Koper

Istoric

A fost în acelaşi timp, dezvoltarea economică şi spaţiul social, în care desfăşoară activitatea de la începuturile sale la nivel local, este o realizare în faţa băncii central, ale instituţiilor slovene. Odata ce acest spaţiu este reprezentat in principal pe coasta Region, la danezi este tot din Slovenia.Povestea Banka Koper este, de asemenea, povestea cautată constant pentru soluţii mai bune şi, în operaţiunile bancare moderne.

Oferta de servici şi produse

- atragere de depozite şi alte fonduri rambursabile; - acordare de credite, incluzând printre altele: credite de consum, credite ipotecare, factoring, finanţarea tranzacţiilor comerciale, inclusiv forfetare, operaţiuni de plăţi; - emitere şi administrare de mijloace de plată, cum ar fi: cărţi de credit, cecuri de călătorie inclusiv emitere de monedă electronică; - emitere de garanţii şi asumare de angajamente;

21


- tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu: instrumente ale pieţei monetare, cum ar fi: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit; valută; contracte futures şi options financiare; instrumente având la bază rata dobânzii; valori mobiliare şi altele; - servicii de consultanţă cu privire la structura capitalului, strategia de afaceri şi alte aspecte legate de afaceri comerciale, servicii legate de fuziuni şi de consultanță; - administrare de portofolii şi consultanţă legată de aceasta; - custodie şi administrare de instrumente financiare; - intermediere pe piaţa interbancară; - prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul cred itării; - închiriere de casete de siguranţă şi nu în ultimul rând oferirea serviciilor online. Indicatori de apreciere

Marea majoritate a indicatorilor de apreciere bancari ai UBS sunt, în general, aceiaşi ca şi în cadrul bancii.  Indicatori de lichiditate:

a) lichiditatea curentă: raportul dintre Active curente /Datorii curente”. Acest indicator

vizează capitalul circulant si oferă garantia acoperirii datoriilor curente din active curente. b) lichiditatea imediată : raportul dintre (Active curente – Stocuri) / Datorii curente”. Acest indicator are aceeaşi semnificaţie cu indicatorul anterior, dar pe o arie mai restransă.  Indicatori de risc:

a) indicatorul gradului de îndatorare - se determină in două variante : V1: (Capital împrumutat / Capital propriu) / 100, sau V2: (Capital împrumutat / Capital angajat ) / 100 b) indicatorul privind acoperirea dobânzilor – determină de cate ori societatea poate achita cheltuiala cu dobanda. Cu cat valoarea indicatorului este mai mică cu atât poziţia societăţii este considerată mai riscantă.  Indicatori de activitate (indicatori de gestiune ) – furnizează

informatii cu privire la: -

viteza de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar ale întreprinderii;

22


- capacitatea întreprinderii de a controla capitalul circulant și activităţile comerciale de bază ale intreprinderii.  Indicatori de profitabilitate – exprimă

eficienţa întreprinderii în realizarea de profit prin

resursele disponibile : a) rentabilitatea capitalului angajat – reprezintă profitul pe care îl obţine întreprinderea din banii investiţi în afacere. b) marja brută din vânzări – o scădere a acestui procent poate scoate în evidenţa faptul că societatea nu este capabilă să-şi controleze costurile de producţie sau sa obţina preţul de vânzare optim. Relaţia de calcul este urmatoarea : R = Profit brut din vânzări / Cifra de afaceri * 100p.

Evoluţii

Banka Koper se afla pe locul 6 în topul băncilor din slovenia şi are 52 de sucursale, 830 de angajaţi, deserveşte peste 150000 de clienţi şi oferă o gamă foarte mare de servicii pentru persoane fizice şi juridice. Aproximativ 87% din tranzacţii sunt efectuate online pentru persoane fizice şi 90% pentru corporaţii. Banka Koper a lansat soluţia online Banka IN pentru a reduce riscurile şi a-şi păstra poziţia pe piaţă. În selectarea soluţiei software pe care să bazeze serviciile online, banca a căutat o tehnologie sigură şi performanţă care să integreze şi metodele de autentificare prin cip sau pin. Banca Koper cu o gama larga de, familie şi scopuri de afaceri. Atunci când se confruntă clienţii pentru a accesa produsele dorite şi servicii poate diferite trasee de operare faţa de modern clasic. Preluare a unuia dintre cele mai mari grupuri bancare internaţionale, Intesa Sanpaolo , care opereaza in mai mult de patruzeci de ţări din întreaga lume şi care sunt enumerate de lume pe cea mai sigură scară.

23


Bibliografie

1. Vasile Turliuc, Angela Roman, Vasile Cocriş, Valeriu Dornescu, Ovidiu Stoica, Dan Chirleşan – “ Monedă şi credit”, Ed. Junimea, Iaşi 2011 2. Bogdan Capraru – “ Activitatea bancară Sisteme, operaţiuni şi practici”. Ed. C.H.Beck 3. http://www.investslovenia.org 4.

http://www.bsi.si/en/

5. http://www.abanka.si/ 6. http://www.banka-koper.si/

24

Sistemul Bancar Din Slovenia

Recommend Documents