Sistemul Bancar Românesc
FACULTA FACULTATEA DE ECONOMIE ECON OMIE ȘI ADMINISTRAREA ADMINISTR AREA AFACERILOR AFACERILOR SPECIALIZ SPECIALIZAREA AREA AFAC AFACERI ERI INTERNAȚIONALE, IONALE, ANUL ANUL I CIUBOTARU CĂTĂLINA
1
Cuprins: 1. Introu!"r".. Introu!"r"...... ........ ........ ........ ......... ......... ........ ........ ......... ......... ........ ........ ......... ......... ........ ........ .......# ...# $. Pri%& '&n!( in )u%"..... )u%"......... ........ ......... ......... ........ ........ ......... ......... ........ ........ ......... ........* ...* #. Pri%& '&n!( ro%+n"&s!(. ro%+n"&s!(..... ........ ........ ........ ........ ........ ......... ......... ........ ........ ......... ........ ... -. Sist"%u) Sist"%u) '&n!&r '&n!&r ro%+n" ro%+n"s! s! p+n( p+n( n 1//0...... 1//0........... ......... ........ ........ ....... ... -.1. Sist"%u)ui '&n!&r '&n !&r ro%+n"s! up( 1//0........................../ 1//0........................../ 2. B(n!i ro%+n"ști !u%p(r&t" " '(n!i str(in"........ str(in"............ ........ ........ .....$2 .$2
2
Introducere Sist"%u) '&n!&r este ansamblul instituțiilor, relațiilor fnanciar-bancare, normelor,
inrastructurilor, tehnicilor ce interacționează în mod complex, cu scopul de a mobiliza sub ormă de depozite și de a distribui, sub ormă de credite, onduri fnanciare, precum și de a oeri acilități, inclusiv sisteme de plăți, pentru diverși aenți economici, fnanciari sau nefnanciari, inclusiv persoane fzice! "istemul bancar este o componentă a sistemului fnanciar al unei țări!
Sist"%u) '&n!&r &) ori!(r"i "!ono%ii " pi&3( !uprin" %&i %u)t" tipuri " '(n!i, i4"r"n3i&t" prin &tri'u3ii)" 5i p&rti!u)&rit(3i)" 4un!3ion(rii )or, !+t 5i prin pr"ro6&ti7")" !&r" )" sunt !on4"rit" prin )"6", &st4"): Banca Centrală (de emisie) s" &4)( n 4runt"& sist"%u)ui '&n!&r in ori!" st&t &) )u%ii, &7+n !& 4un!3ii prin!ip&)" ur%(to&r")": "%it"r"& " '&n!not", !on!"ntr&r"& r"8"r7")or '(n"5ti &)" '(n!i)or !o%"r!i&)" 5i &!or&r"& " !r"it" p"ntru &!"st"&, &!or&r"& " %pru%uturi st&tu)ui 5i p(str&r"& t"8&uru)ui " st&t, !ooron&r"& ntr"6ii po)iti!i %on"t&r" & st&tu)ui. B&n!& C"ntr&)( sup)i%"nt"&8( o4"rt& " %on"( &tun!i !+n: - alimentează nevoile de resurse financiare ale statului - n !&)it&t" " '&n!( & st&tu)ui, B&n!& C"ntr&)( &!or( !r"it" ir"!t Tr"8or"ri"i, !&r" "st" !&si"r& st&tu)ui, pun+n n &!"st 4") n !ir!u)&3i" %on"(. O &)t( t"9ni!(, %&i "s 4o)osit(, "st" !u%p(r&r"& " !(tr" '&n!( & 'onuri)or " t"8&ur " p" pi&3& )i'"r( s&u prin r"s!ont&r". Ini4"r"nt " t"9ni!& uti)i8&t(, r"8u)t&tu) po&rt( nu%")" " %on"ti8&r"& &tori"i pu')i!" 5i %(r"5t" ris!u) "!)&n5(rii unui pro!"s in4)&3ionist. - modifică masa monetară naţională în funcţie de nevoile de valută – %&s& %on"t&r( spor"5t" &tun!i !+n B&n!& C"ntr&)( !u%p(r( "7i8" str(in" o'3inut" prin "porturi)" " %(r4uri 5i s" i%inu"&8( !u o!&8i& 7in"rii "7i8")or p"ntru & 4in&n3& i%porturi)" p" !&r" )" 4&! &6"n3ii "!ono%i!i. - băncile comerciale au nevoie de sume suplimentare p"ntru & 4&!" 4&3( r"tr&6"ri)or %&i %&ri "!+t "pun"ri)" !)i"nt")"i s&)". Băncile comerciale pot 4i: ; de depozit < sunt 7"ri6i)" " '&8( &)" sist"%u)ui '&n!&r, pr"8"nt+nu;s" su' 4or%& unor '(n!i n4iin3&t" !& so!i"t(3i p" &!3iuni. E)" 5i pro!ur( %i=)o&!")" 4in&n!i&r" " p" pi&3(, prin &tr&6"r"& r"surs")or '(n"5ti &r &u 5i !&pit&) propriu. D" &s"%"n"&, &!"st" '(n!i 4urni8"&8( %on"( !")or)&)3i &6"n3i "!ono%i!i s&u p"rso&n")" 4i8i!" 5i =urii!". ; de afaceri < &u n 7""r" op"r&3iuni " in7"sti3ii, &t+t prin int"r%"i"r"& p)&s(rii opti%" & !&pit&)uri)or !)i"n3i)or, !+t 5i prin &%inistr&r"& !&pit&)u)ui propriu. B(n!i)" !o%"r!i&)" &u !&p&!it&t"& s( pot"n3"8" %&s& %on"t&r(, &i!( s( >!r""8" %on"(?. C""& !" "os"'"5t" '(n!i)" !o%"r!i&)" " !"i)&)3i int"r%"i&ri 4in&n!i&ri "st" to!%&i !&p&!it&t"& )or " & !r"& %on"( s!riptur&)(. Ni!i un &)t int"r%"i&r 4in&n!i&r nu &r" r"ptu) s( %pru%ut" o !&ntit&t" %&i %&r" " %on"( "!+t "po8it")" " !&r" ispun".
3
D" 4i"!&r" &t( !+n o '&n!( &!or( un %pru%ut, "& tr"'ui" s( sup)i%"nt"8" r"8"r7& )& '&n!& !"ntr&)(, potri7it r&t"i r"8"r7"i )"6&)" o')i6&torii. L"6(tur& intr" r"8"r"7" 5i "po8it", !&r" "pri%( )"6(tur& intr" '&8& %on"t&r( 5i o4"rt& %on"t&r(, po&rt( nu%")" " multiplicator al banilor s&u multiplicator al creditului.
Un ""%p)u n &!"st s"ns "st" ur%(toru): D"pun"r" ini3i&)( $20.000 u.%. B&n!& A: !r"it: $0$.200 nu%"r&r r"8"r7": $2.000
!r"it: $$2.000 B&n!& B: r"8"r7": $$.200
B&n!& C: !r"it: 1$.$20 r"8"r7": $0.$20 S" !onst&t( ur%(to&r")": - "pon"ntu) & "pus ini3i&) n '&n!& A $20.000 unit(3i %on"t&r" in !&r" '&n!& & oprit r"8"r7& o')i6&tori" " 10@ $2.000 unit(3i %on"t&r" i4"r"n3& " $20000; $2000$$2.000 unit(3i %on"t&r" %pru%ut+n;o &)t"i '(n!i B - '&n!& B )& r+nu) "i 7& opri r"8"r7& " 10@ i&r i4"r"n3& " $$2.000; $$.200$0$.200 unit(3i %on"t&r" o 7& %pru%ut& &)t"i '(n!i C !&r" 7& pro!"& &n&)o6 - !ir!uitu) po&t" !ontinu&. E7i"nt !( n s!9i%'u) !r"itu)ui &!or&t 4i"!&r" 7& pri%i o o'+n( !&r" !onstitui" " 4&pt !+5ti6u) '(n!ii. P+n( !+n 7& !ontinu& !ir!uitu) '&n!&r Cir!uitu) '&n!&r 7& !ontinu& p+n( !+n s" 7or !onstitui r"8"r7" n 7&)o&r" " $20.000 " unit(3i %on"t&r". Ast4") pro!"su) 7& &7"& "4"!tu) n)o!uirii & $20.000 u.% nu%"r&r !u $20.000 u.% "po8it" )& 7""r". N"&tin6"r"& &!"stui pr&6 s"%ni4i!( 4&ptu) !( n sist"%u) '&n!&r "ist( nu%"r&r n "!"s p"st" r"8"r7")" orit" 5i "!i "!9i)i'ru) %on"t&r nu & 4ost &tins. D&!( un !)i"nt &) '(n!ii 5i r"tr&6" o p&rt" in su%& " '&ni, ni7")u) r"8"r7")or 7& tr"'ui s( 4i" i%inu&t !u su%& r"sp"!ti7(. Trezoreria, n !&)it&t" " !&si"r &) st&tu)ui 5i '&n!(, &r" 4un!3i& pri%ori&)( " & &si6ur& 8i)ni! &!op"rir"& !9")tui")i)or st&tu)ui. Tr"8or"ri& "4"!tu"&8( !"& %&i %&r" p&rt" & p)(3i)or s&)" prin int"r%"iu) '(n!i)or !o%"r!i&)" 5i prin int"r%"iu) B(n!ii C"ntr&)". D&r "& s" po&t" s"r7i 5i " propri& %on"(, &7+n "!i, 4&!u)t&t"& " & !r"& %on"(, prin tr"!"r"& intr;un !ont 'u6"t&r ntr;un !ont )& 7""r". n %o !on!r"t Tr"8or"ri& o4"r( %on"( prin %pru%uturi)" p" !&r" )" !ontr&!t"&8( )& i4"rit" '(n!i !o%"r!i&)" su' 4or%& o')i6&3iuni)or "%is" 5i n"6o!i&t". #
Pro')"%& 4un&%"nt&)( & ori!(r"i "!ono%ii "st" r"&)i8&r"& unui r&port &"!7&t
între cantitatea de bani a%ată în circula&ie 'i nevoile reale ale activită&ii la un moment dat!
"copul este a'adar asiurarea echilibrului monetar (e reulă, cauzele care pot provoca derelarea raportului dintre cererea 'i oerta de monedă sunt) ; defcitul bugetar – dieren&a dintre venituri 'i cheltuieli se acoperă prin *împrumutul+ de la banca de emisiune! stel, masa monetară cre'te ără ca cererea reală de bani să f crescut 'i ea ; creditul bancar – c.nd se acordă credite exaerate pentru consum 'i nu pentru dezvoltarea economiei ; excedentul balanţei de plăţi externe – dacă în &ară intră o masă mare de monedă străină se a/une la cre'terea rezervelor valutare! stel, se asiură acoperirea unor noi emisiuni de monedă na&ională care nu-'i ăsesc echivalent în măruri 'i servicii, ceea ce duce la deprecierea monetară! celea'i eecte se produc dacă valuta este convertită în monedă na&ională contribuind la sporirea circula&iei monetare interne! ; intrarea în circulaţie a banilor care anterior erau ţinuţi sub ormă de economii de către posesorii lor, apt care
accentuează dezechilibrul monetar!
0otrivit unui concept al economistului american ilton riedman, varia&ia oertei monetare determină at.t mi'carea pre&urilor c.t 'i evolu&ia veniturilor nominale! "peciali'tii apreciază că puterea de cumpărare depinde de numeroase împre/urări economice dintre acestea cele mai relevante sunt) 1! "tarea economică care in%uen&ează 'i încrederea mai mare sau mai mică în moneda na&ională! n acest sens cei mai vizibili indicatori sunt or&a 'i nivelul de dezvoltare, stabilitatea 'i efcien&a! 2! 4blia&ia tuturor aen&ilor economici de a olosi pe teritoriul &ării respective moneda na&ională ca simbol al dreptului de a ob&ine în schimbul ei mărurile oerite spre v.nzare! 3! ncrederea colectivă a aen&ilor economici în cei în drept de a men&ine masa monetară în limite undamentate economic proced.nd la suplimentarea sau restr.nerea masei monetare! 4bserva&ie) (ezechilibrele monetar nu se conundă cu in%a&ia aceasta este o ormă de maniestare a dezechilibrului monetar! Prima bancă mondială
5storia activității bancare începe cu primele bănci de neoț din lumea antică, care acordau împrumuturi în r.ne către ermieri și comercianți care transportau bunurile între orașe! cest lucru a început prin 2666 î!7r! în siria și 8abilon!
Iniți&) &u 4ost uti)i8&t" r"pt %i=)o&!" " s!9i%' 'unuri !&r" p(r"&u %&i pr"țio&s", 'unuri pr"!u% s!oi!i, 'o&'", pi"tr" !o)or&t" s&u !9i&r p"n")" unor p(s(ri "oti!". O&t( !u tr"!"r"& ti%pu)ui &uru) și &r6intu) &u n)o!uit n %&=orit&t"& !u)turi)or !")")&)t" 'unuri " s!9i%' &torit( !&r&!t"risti!i)or 4&7or&'i)" " ur&'i)it&t", r"8ist"nț( n ti%p și &torit( t"%p"r&turii %i!i " topir"
$
!o%p&r&ti7 !u !") &) &)tor %"t&)". P"ntru o port&'i)it&t" %&i "4i!i"nt( &) &uru)ui și &r6intu)ui &ur&rii )";&u i7i8&t n unit(ți st&n&ri8&t" &) !(ror purit&t" și 6r&%&= "r&u &ut"nti!". Prin!ipiu) '&8&t p" &!ti7it&t"& '&n!&r( in Ro%& și Gr"!i& &nti!( & 4ost in4)u"nț&t( n sp"!i&) " uti)i8&r"& p" )&r6 &) %on"")or " &ur și &r6int. P"ntru & nț")"6" !u% s;& &=uns );& !on!"ptu) " "po8it&r" și !r"it&r", 7o% pr"8"nt& un ""%p)u. Epo!& &nti!( nu & 4ost un& intr" !")" %&i si6ur" p"rio&", i&r 4urturi)" "r&u 4o&rt" "s nt+)nit" n r+nu) o&%"ni)or " r+n. Aur&rii !&r" prou!"&u %on"")" " &ur și &r6int "r&u n"7oiți s( și prot"="8" 'unuri)". P"ntru prot"!ți& )or &!"ști& !onstrui&u s&4"uri și &n6&=&u p&8(. P"rso&n")" !&r" tr(i&u prin &propi"r" și or"&u s( și prot"="8" %on"")" " &ur, &p")&u )& &ur&r și )(s&u n prot"!ți& s& tot &uru), "si6ur totu) !ontr& p)&t(. D"o&r"!" "po!& &nti!( "r& o p"rio&( "stu) " ur(, și %u)ți o&%"ni nu și &si6ur&u "ist"nț&, &!"ști& &p")&u )& &ur&r !& s( i %pru%ut" %on"". Aur&ru) p"ntru & pro4it& " H!r"it")"? o4"rit" p"r!"p"& o o'+n( p"ntru s"r7i!ii)" pr"st&t" " &!"st"&. Con4or% o!u%"nt")or istori!", pri%")" p"rso&n" !&r" s" o!up&u " H&!ti7it&t" '&n!&r(? "r&u " ori6in" "7r"i&s!(. ctivitatea bancară modernă a început în perioada :enașterii în nordul 5taliei, în cele mai mari și boate orașe în acel moment) lorența, ;eneția și
%$Initi&), & 4ost 4on&t& su' "nu%ir"& Mont" i Pi"t&, s&u Mont" Pio, !u s!opu) " & 4&!" i%pru%uturi p"ntru s&r&!i, 4&r& !onitii s"7"r" " 4in&nt&r" si 4&r& o'&n8i. Ast4") B&n!& HMi)"i?, "st" inr"6istr&t& !& 4iin !"& %&i )on6"7i7& '&n!& in )u%". T"r%"nu) Mont", in tr&u!"r" )i'"r& ins"&%n& H%or%&n?, H6r&%&&? si s" 4&!" r"4"rir" )& !o)"!t&r"& " '&ni 4o)ositi p"ntru istri'uir"& " su%" !&rit&'i)", '&n!& s"r7in, intr;&"7&r, )& "87o)t&r"& "!ono%i"i or&su)ui it&)i&n. Intr;o int"r"s&nt& not& istori!& "st" pr"!i8&t 4&ptu) !& !"t&t"nii in Si"n& si;&u pus 7"nitu) o'tinut " p" ur%& pr")u!r&rii p&%&ntu)ui !& 6&r&nti" p"ntru i%pru%uturi)" &6ri!o)" si & in4r&stru!turii or&su)ui, )u!ru !&r" & "t"r%in&t !& pro!""u) r"4"ritor )& 6&r&nt&r"& !u t"r"nuri s& 4i" "nu%it Mont" "i P&s!9i. Est" &t"st&t& !& 4iin " "p&rt" !"& %&i 7"!9" '&n!& in )u%", o '&n!& sti%&t&, !u su!urs&)" in to&t& It&)i&. Cea mai veche banc& central& a lumii este banca central& a Suediei, Sveri'es Risban , n4iinț&t( n &nu) 1**.
n!( " )& n!"put, '&n!& & 4un! țion&t și & 4ost &%inistr&t( su' !ontro)u) ir"!t &) P&r)&%"ntu)ui, p"ntru & pr"nt+%pin& ris!u) !& r"6")" s( !&p"t" o pr"& %&r" in4)u"nț( &supr& &!"st"i&. n!"p+n !u &nu) 1/, S7"ri6"s RiJs'&nJ !&p(t( r"ptu) "!)usi7 " & "%it" '&n!not". Mon"& su""8( 4un! țion& n r"6i%u) "t&)onu)ui;&ur, !""& !" ns"&%n( !( '&n!not")" "%is" " '&n!& !"ntr&)( & Su"i"i put"&u 4i s!9i%'&t", )& !"r"r", !u %on"" " &ur. A!"st )u!ru & 4ost 7&)&'i) p+n( n 1/#1, !+n & 4ost &t( o )"6" t"%por&r( !&r" ")i'"r& '&n!& " &!"&st( o')i6&ți". L"6"& !u pri!in& & 4ost r"nnoit( &n " &n p+n( n 1/2. Atun!i, & 4ost r&ti4i!&t( nou& Constituți" & Su"i"i, !&r" & s"p&r&t tot&) '&n!& !"ntr&)( " 6u7"rn, S7"ri6"s RiJs'&nJ "7"nin o institu ți" in"p"n"nt( și n"%&i&7+n ni!i un 4") " o')i6&ți" " & !on7"rti '&n!not")" "%is" " "& n &ur. Prima bancă românească
9
0rimele dovezi ale desășurării unei activități bancare pe teritoriul :omaniei au ost descoperite între anii 1=>9-1>$$, reprezent.nd $$ de plăci de piatră , ăsite într-o zonă de mine auriere!nca din 1>91 , a ost ridicată problema creării unei bănci naționale de 5on ?! 8rătianu , care într-un discurs al său spunea că at.ta timp c.t nu va exista o bancă națională nu vor dispărea crizele fnanciare din țară! ?uv.ntarea lui 5 ! ?! 8rătianu nu a ramas ăra ecou! n ebruarie 1>91 , anolachi ?ostachi @pureanu , președinte al ?onsiliului de iniștri și ministru de fnanțe , a publicat un proiect de lee pentru înfintarea unei banci de scont și circulație , cu un capital de 12 milioane lei vechi din care 3 milioane era subscris de stat , iar restul de A milioane de către particulari ! 0roiectul nu a ost votat , deoarece , între timp ,
9# a ost ondată ?asa de (epuneri si ?onsemnațiuni ! ceasta instituție , a avut un rol oarte important p.na la crearea 8ăncii Baționale a :om.niei in 1>>6 , întrucat a ost principala bancă de emisiune pe teritoriul 0rincipatelor Cnite! n aprilie 1>>6 proiectul de lee depus de 5 !?! 8rătianu a ost votat de către parlament și la 1 iulie 1>>6 apare 8anca Bațională a :om.niei! n ordinea cronoloică a înfințării, 8B: a ost cea de-a cinsprezecea bancă centrală a lumii! Da 2> noiembrie 1>>6, au ost puse în circulație primele bancnote ale 8B:! 8B: a ost înfințată după modelul băncii centrale a 8eliei! Sistemul bancar românesc până în 1990
n primul deceniu de activitate bancară, banca centrala apela în fecare an la credite externe, deși nu exista nici 5, nici 8anca ondială! Da începutul secolului al EElea, statul s-a conruntat cu pericolul incapacității de plată datorită crizei economice și a acumulării datoriei externe și a recurs la soluția privatizării băncilor, adică la v.nzarea acțiunilor statului din capitalul 8ăncii Baționale! 8anii încasați din privatizare s-au topit rapid astel înc.t uvernatorul a cerut 8ancii Bationale un nou împrumut!nul 1A6= s-a desasurat sub puternica in%uenta a doua crize deosebite) criza mo netara internationala pornita din "tatele Cnite ale mericii si criza arara sociala din tara, datorita rascoalelor țărănești! n aceeasi perioada, numeroase bănci noi cu capital rom.nesc își încep operațiunile în /udețe și în capitală! (acă în anul 1A66, existau 2= de banci, în 1A13, numarul bancilor a crescut la 1A=! cest enomen de nefrească prolierare a ăcut ca 8anca ondiala să a/ună la cncluzia, în anul 1A12,că în viitor, înmulț irea băncilor ar trebui să se acă numai după o cerere serioasă din care s-ar constata necesitatea reala a înfințarii unei noi bănci! Da 3 decembrie 1A1A, prin asocierea unui număr de 1= mari bănci s-a marcat un prores important al activității bancare, prin evitarea manipulării numeralului și reducerea costurilor serviciilor! ai mult de /umatate din rula/ul total al ?asei de ?ompensațiuni era reprezentat de patru mari banci) armorosch, 8lanF G ?o, 8anca de ?redit :om.nă, 8anca ?omerciala :om.nă și 8anca :om.nească! n perioada 1A2$- 1A2>, ondurile bănesti marchează o tendință de creștere continuă ce duce implicit la creșterea dob.nzilor! ?onsecința este scăderea solvabilității debitelor băncilor, marcată de creșterea numărului alimentelor! 5ntervine 0roramul, elaborat de uvern, pentru stabilizarea monetara si dezvoltarea economica! Crmat în 1A2A de adopatrea Deii stabilizarii! "e încearca si atraerea capitalului strain privat pentru investitii în :om.nia! Hoate eorturile au ost zadarnice, :om.nia se conrunta în perioada 1A2A-1A33 cu o putenica criza economica ce reprezinta un seism puternic pentru activitatea sistemului bancar rom.nesc! @ectele au ost resimtite de bancile populare, micile banci comerciale, precum si marile banci printre care au alimentat si 8anca
=
comertului de banca din acelasi an Deea pentru înlesnirea si reacerea creditului din anul 1A3$! n tot timpul ana/arii :om.niei în razboi alaturi de au ost dizolvate de plin, întreprinderile bancare si institutiile de c redit de orice el, cu capital particular sau de stat! u ost exceptate 8anca Bationala a :om.niei, ?asa de @conomii si ?ecuri 0ostale, ?asa de (epuneri si ?onsemnatiuni, precum si întreprinderile bancare si institutiile de credit înfintate printr-o conventie speciala între "tatul rom.n si un stat strain! laturi de 8anca Bationala, activitatea bancara era realizata si de bancile specializate) 8anca :om.na de ?omert @xterior, 8anca pentru ricultura si 5ndustrie limentara si 8anca de 5nvestitii, toate subordonate ?onsiliului de inistri! 5ncepand cu anul 1A#9 si in perioada care a urmat pana in 1AA6,asistam la un proces de lichidare a sistemului bancar clasic,de transormari structurale siunctionale,prin care se pun bazele unui sistem bancar etatist ce trebuia sa raspunda comandamentelor de tip socialist , super-centralizata!Bu se poate vorbi in aceasta perioada de un sistem bancar care sa poata promova o strateie monetara si de credit in nume propriu,ci de un sistem ara coloana vertebrala!
Sistemul bancar românesc după 1990
nul 1AA6 a insemnat anul de incepere a reormei bancare, consolidata de adoptarea leilor bancare in aprilie 1AA1 si crearea pietei de capital in 1AA$ prin infintarea 8ursei de ;alori 8ucuresti! ?omparand cu experientele celorlalte tari ale @uropei ?entrale si de @st, reorma sistemului bancar romanesc a inceput in acelasi timp ca in tari precum ?ehia si "lovacia K1AA6L, cu un an mai devreme ata de "lovenia K1AA1L si cu trei ani mai tarziu decat in tari ca 8ularia, Cnaria si 0olonia K1A>=L! :eorma sistemului bancar romanesc K1AA6L a surprins, o piata bancara in care activau doar $ banci cuprinse in cateorii distincte si bine structurate) - 8anca Bationala a :omaniei - 8ăncile de stat specializate si subordonate 8B:) 8anca :omana de ?omert @xterior, 8anca ricola, 8anca de 5nvestitii si ?asa de @conomii si ?onsemnatiuni! Da data intrarii in vioare a Deii nr!33J1AA1 existau > banci comerciale, in care un loc important il ocupa 8anca ?omerciala :omana infintata ca institutie bancara de stat avand ca obiect de activitate exercitarea operatiunilor bancare comerciale desasurate pana in acel moment de catre 8anca Bationala a :omaniei!
>
(in punct de vedere cantitativ, numarul bancilor a crescut considerabil, iar acestea la randul lor si-au dezvoltat reteaua unitatilor teritoriale! 5n acest context, a avut loc o transormare a structurii capitalului bancar find tot mai mult prezent sub orma capitalului privat Kautohton sau strainL, cooperatist si mixt! 5n 1AA= activau #= de banci din care 9 banci comerciale erau cu capital ma/oritar de stat K8?:, 8:(, 8B?4:@E, 8anca ricola, 8anc 0ost, @E58BML, 36 cu capital privat autohton siJsau strain, 11 sucursale ale bancilor straine si ?@?, care ocupa o pozitie mai deosebita in cadrul sistemului bancar datorita aptului ca statutul si obiectivele activitatii acesteia erau relementate in baza unei lei proprii! 0rivit in ansamblu sistemul bancar din aceasta perioada se caracteriza printrun grad de concentrare ridicat al portooliului bancilor determinat de pozitia dominanta a bancilor de stat si printr-o segmentare accentuata a distribuirii surselor de fnantareintermediate de banci! 0iata bancara autohtona de atunci era dominata de patru banci din cele 9 banci cu capital ma/oritar de stat K8:(, 8?:, 8B?4:@E, 8anca ricolaL si ?@?! 4 alta caracteristica cu o evolutie si maniestare tot mai pronuntata a ost gradul de segmentare a sistemului bancar ! cesta s-a maniestat prin orientarea surselor de fnantare a bancilor comerciale spre anumite domenii sau benefciari care activau in domenii areate de acestea! 8ancile cu capital de stat se ana/au in operatiuni de creditare, in special al sectorului de stat, iar bancile cu capital privat isi orientau fnantarile catre aentii economici privati! 5n ceea ce priveste bancile straine, tendinta acestora a ost de a-si concentra imprumuturile spre aentii economici straini, companii straine, respectiv clientilor lor din tara de oriine, care activau in :omania! 4 consecinta avorabila acestei sementari s-a concretizat in evolutia crescatoare a ponderii creditului aentilor economici cu capital ma/oritar privat in total credit neuvernamental, crescand de la 6,6$N in anul 1AA6, la aproximativ 26N in decembrie 1AA9 pentru ca aceasta pondere sa scada la 1=,#>N in 1AA= datorita crizei bancare care se maniesta in acel an! ediul economic in plina recesiune de la nivelul anilor - 1AA> si 1AAA - a determinat slabirea activitatii economice in ansamblu ai caror reprezentanti se conruntau cu numeroase probleme! 5n contextul practicarii unor politici inadecvate de administrare a resurselor si plasamentelor, a unui control intern lipsit de capacitatea de a identifca si prezenta administratorilor riscurile operationale existente sau potentiale, si capitalizarea insufcienta bancilor Kdatorita aptului ca actionarii nu detineau orta fnanciara necesara prevenirii unor situatii de criza fnanciaraL, a determinat numeroase banci sa intre in incapacitate de plata reclamand astel credite neperormante! Da fnele anului 1AA>, creditele clasifcate *indoielnic+ si *pierdere+ a/unsese la $#,>N din totalul creditului neuvernamental! cest nivel trebuie analizat structural deoarece la acea vreme existau un rup de = banci a caror situatie fnanciara era precara, si la care >6N din totalul creditelor acordate erau neperormante! Da acestea se mai adaua o provizionare de risc scazuta concomitent cu o diversifcare insufcienta a portooliului de active, ma/oritatea find credite! @xcluzand rupul celor = banci, rezulta o rata a riscului de credit de 3$N, iar raportul credite neperormante si active totale era de 13N, niveluri relativ normale pentru sistemul bancar de atunci! 5n acord cu acea situatie, autoritatile au luat masuri de evitare a riscului de contaminare si respectiv de salvare a sistemului bancar prin restructurarea bancilor cu probleme si inchiderea celor care nu mai puteau f salvate, precum si privatizarea bancilor cu capital de stat! "ectorul real a intampinat serioase probleme structurale, in care reormele nu au ost realizate sau au ost realizate dar intr-o masura oarte mica, aectand efcienta si rentabilitatea intreprinderilor de stat si mare parte din cele private! @ectele acestor probleme au avut un impact neativ asupra societatilor bancare, mai ales acelora expuse sectorial, care s-au conruntat cu o deteriorare a calitatii porto oliului de credite! (e exemplu, cazul 8ancorex si a 8ancii ricole, care in anii anteriori au creditat, chiar si in
A
baza unor acte normative, intreprinderi din sectorul eneretic K8ancorexL si aricultura K8anca ricolaL indierent de situatia fnanciara a acestor intreprinderi! "inura modalitate a bancilor de a-si recupera creantele compromise era valorifcarea arantiilor aerente creditelor nerecuperabile! 5n procesul de recuperare a creantelor, creditorii bancari se conruntau cu o leislatie deectuoasa in privinta debitorului, in mare parte datorita aptului ca nu existau sanctiuni erme si efciente impotriva celor care nu rambursau creditele iar daca totusi se recurea la trimiterea debitorului in instanta, procedura de recuperate a creantelor era una reoaie si de luna durata! ai mult, existau situatii in care, bancile intrau in posesia arantiilor, iar economia reala nu putea oerii o piata lichida pentru valorifcarea lor! lte probleme au ost enerate de un manaement inadecvat al bancilor, prin care s-a permis transerarea de catre stat a unor probleme ale economiei reale in sectorul bancar si astel, neli/area controlului bancar intern prin acordarea preerentiala de credite unor frme incapabile de a returna in fnal creditele! Hoate aceste probleme au aectat capacitatea de lichiditate a bancilor in cauza, care accentuata si de i nrautatirea ratin-ului de tara au limitat accesul bancilor romanesti la fnantarea externa! 5n 1AAA ponderea creantelor restante si indoielnice Kla valoarea netaL in totalul capitalurilor proprii ale bancilor erau de 2$3,9#N, ceea ce arata aptul ca daca cel putin /umatate din creantele respective nu ar f ost recuperate, sistemul bancar romanesc in ansamblu, ar f ost in aliment! 5nsa, acest apt nu se putea intampla pentru ca aproximativ =$N din aceste creantele indoielnice si restante din sistem erau localizate la # banci din sistem O 8ancorex, 8anca ricola, 8anFcoop, 8anca lbina O banci care detineau aproximativ 3#N din volumul activelor bancare si care se caracterizau prin lipsa de perormanta a manaementului lor, slaba calitate a activelor, administrarea deectuoasa a creditului si venituri insufciente pentru a acoperii costurile operatiunilor! asurile de redresare a situatiei fnanciare a acestor banci din partea 8B: s-au rezumat la solicitarea conducerilor a unor planuri erme de redresare cu obliatia de a prezenta raportari periodice a stadiului de realizare a acestora, apoi limitarea operatiunilor concomitent cu limitarea siJsau interzicerea atraerii de noi depozite de la populatie! Hoate aceste cazuri au avut impact neativ asupra credibilitatii si autoritatii 8B:! 0entru recuperarea debitelor restante a ost infintata Agentia de Valorifcare a Activelor Bancare (AVAB) Kdevenita mai tarziu O entia pentru ;alorifcarea ctivelor "tatuluiL prin colaborarea 8ancii Bationale cu experti ai 8ancii ondiale! 0rincipala atributie a acestei institutii era preluarea de la bancile la care statul era actionar ma/oritar, a%ate in proces de restructurare siJsau privatizare, a activelor bancare constatate ca si credite neperormante Kcreditele din cateoria *indoielnic+ si *pierdere+L si bunurile mobile sau imobile intrate in patrimoniul bancilor ca urmare a executarii silite, in scopul valorifcarii acestora! Cn rol important in limitarea riscului de sistem l-a constituit imbunatatirea activitatii Fondului de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar (FGDSB) prin intermediul 4rdonantei de urenta a
16
redresarea situatiei lor, in baza 4rdonantei $1J1AA>! 0rin aceasta ordonanta s-a stabilit cadrul /uridic pentru valorifcarea unor active neperormante ale bancilor, in vederea preatirii lor pentru inceperea procedurilor de privatizare, masuri de crestere a radului de solvabilitate si de accelerare a procedurilor de recuperare a debitelor restante!
BANC!"# – si-a inceput activitatea in 1!12!1AA6 ca banca comerciala sub denumirea de 8anca :omana de ?omert @xterior!
5n perioada restructurarii sistemului bancar romanesc 8ancorex a reprezentat cea mai mare amenintare pentru criza de sistem datorita dimensiunilor sale, pe plan national, find cea mai mare banca din punct de vedere a activelor sale, cu un volum mare de disponibilitati si depozite atrase de la populatie si a depozitelor atrase de pe piata interbancara, iar pe plan international ea constituia imainea statului roman! Da inceputul anului 1AAA, banca a inreistrat o situatie fnanciara precara rezultata in urma acumularii creditelor neperormante si a ana/amentelor extrabilenatiere care reprezentau la 31!12! 1AA> aproximativ >6N din total credite, si in urma imprumuturilor bancii, din ultima parte a anului 1AA>, de pe piata interbancara cu dobanzi ce au atins un nivel mediu de 29$N! @ectul s-a maniestat in luna ebruarie a anului 1AAA, cand banca a intrat in incetare de plati! vand in vedere aceasta situatie, cu motivatia de a limita riscul sistemic, 8B: a acordat un credit special, care in timp a insumat A !$66 miliarde lei vechi, si a luat masuri de restructurare si de administrare speciala a bancii prin numirea unui administrator special incepand cu luna martie a anului 1AAA! 0rimele masuri de restructurare a 8ancorex au vizat crearea unui cadru leislativ care sa permita reducerea bilantului acesteia prin transerarea activelor neperormante, in suma de 16!#9$ miliarde de lei vechi, catre ;8, si preluarea de catre 8anca ?omerciala :omana K8?:L a partii viabile a 8ancorex care cuprindea depozitele in lei si in valuta detinute de persoanele fzice K=19,3 miliarde lei vechi si =>,# milioane dolari "CL, depozitele in valuta a "ocietatii Bationale de Helecomunicatii :omtelecom K1$2 milioane dolari "CL si depozitele in lei si in valuta a altor institutii care nu inreistrau datorii ata de 8ancorex K#6,A miliarde lei vechi si 13,2 milio ane dolari "CL! :estructurarea operationala a bancii ce viza reducerea costurilor aerente activitatii bancare si a pierderilor inreistrate de banca in perioada administrarii speciale s-a realizat prin reducerea numarului de salariati corespunzator volumului de activitate desasurat de banca, inchiderea unitatilor teritoriale neviabile si reducerea cheltuielilor administrative! 5normatiile din presa aduce la cunostinta diverse exemple de active acumulate de 8B?4:@E, care ulterior s-au transormat in pierderi! Da = ani de la lichidarea si radierea bancii, cand s-a reluat cazul in atentia instantelor /udecatoresti, in ceea ce priveste posibilele *persona/e+ ce au raudat banca, media ne prezinta apte cum ca frma 4B5? ":D, al carui obiect de activitate era exportul cu ructe si import piese auto, a benefciat de o line de credit de la 8B?4:@E, in 1AA$, de 2$6!666 de dolari, care a crescut in 1AA9 la $66!666 de dolari, pentru ca in 1AA= sa a/una la 1!666!666 de dolari, credite acordare dupa criteriul *era un bun client+ Ksustine administratorul frmei de atunciL!P#Q Dinia de credit primita de aceasta frma nu a mai ost returnata creditorului, prin urmare banca a actionat frma in /udecata pentru nerambursarea liniei de credit si a declansat procedura de lichidare /udiciara! ?and s-au blocat conturile si s-a pus sechestrul de a/ frmei 4B5? ":D, aceasta avea in depozit peste =$6!666 de dolari! Dichidatorul frmei O 5"( ?onsultin O impreuna cu ;", trebuiau sa recupereze creantele si sa valorifce a/ul, in valoare de peste =$6!666 de dolari, din care pana la urma s-au recuperat doar 100 de dolari$
11
Da fnele anului 2669, ;", inca mai continua procesul de recuperare a creantelor 8ancorex prin licitarea activelor unor societati debitoare la un pret de pornire de 1,> milioane de dolari dupa cum urmeazaP$Q) -
ctivele Hransport si :eparatii 8ucovina pentru o creanta bancara restanta de 232!666 de dolari O pret de pornire pentru licitatie A=!666 de dolari
-
ctivele alpan "atu are pentru o creanta bancara restanta de 13=!666 de dolari O pret de pornire pentru licitatie $=!666 de dolari
-
ctivele lex ;asilescu Hrans 5nternational 8ucuresti pentru o creanta bancara restanta de 13=!666 de dolari1!166!666 de dolari
-
ctivele ?onrep 4radea pentru o creanta bancara restanta de 12A!666 de dolari, precum si activele altor societati ale caror valori nu depaseau 26!666 de dolari!
(in datele date publicitatii nu se poate cuantifca suma totala pe care statul a platito pana in prezent in urma alimentului bancii 8B?4:@E! "ursele ofciale sustin ca potentialul a/utor de stat in sume solicitate si nerecuperate depaseste valoarea de A66 de miliarde de dolari, dar valoarea titlurilor de stat emise in contul acestor debite ar f mult mai mare! 0entru fnalizarea completa a restructurarii bancii si a rezolvarii problemelor de ond ale acesteia, s-a emis 4rdonanta de
BANCA AG!%C&A ' a devenit operationala din 1!12!1AA6 iar situatia fnanciara a acesteia s-a inrautatit incepand cu anul 1AA=, an in care a ost demarat procesul de restructurarea al bancii! 0e baza unor masuri leislative s-a continuat procesul de restructurare a bancii si in anul 1AA>, prin intermediul carora s-a permis transerul la ;8 titlurile de participare ale bancii la ondul Bational de :estructurare (unarea pana la plaonul de 1629 miliarde de lei vechi, active in suma de 2!9>9 miliarde lei vechi concomitent si instituirea masurilor de admnistrare speciala a bancii!
Da 2 ebruarie 2666, ondul 0roprietatii de "tat a defnitivat si aprobat 0lanul de restructurare a bancii! stel ca pentru reabilitarea bancii, 8B: i-a acordat doua noi linii de credit special, a recurs la cumpararea defnitiva a unor titluri de stat pentru stinerea unei linii de credit acordate in 1AAA, iar pe baza unor acte normative i-a restituit acesteia unele rate si dobanzi incasate anterior de 8B:! (e asemenea in anul 2661 a avut loc o inuzie de capital in valoare de 3!A## miliarde de lei, reprezentand titluri de stat emise de inisterul inantelor 0ubliceP=Q, precum si emiterea unor titluri de stat, in valoare de 3=,= miliarde de lei vechiP>Q in contrapartida unor active transerate in domeniul public al statului si in administrarea :!! *dministratia 0atrimoniului 0rotocolului de "tat+! 5n $!6#!2666, s-a emis strateia de privatizare a 8ancii ricole de catre ?omisia de privatizare a acesteia, apt ce a enerat ca in septembrie 2 666, ?onsortiul investitorilor condus de ondul :omano - merican de 5nvestitii sa prezinte o oerta erma de cumparare a 8ancii ricole!
12
0e ondul continuarii neocierilor de privatizare, la 2A!63!2661, 0arlamentul :omaniei a aprobat leea privind recapitalizarea bancii, iar
BANCA A&B%NA ' a ost infintata inca din 1>=1, de romanii transilvaneni din "ibiu si a ost prima banca cu capital national, iar aparitia acesteia a reprezentat rezultatul dezvoltarii societatii romanesti in Hransilvania!
(upa reluarea activitatii in perioada de tranzitie a economiei romanesti, banca a inreistrat o situatie fnanciara deosebit de rava ara posibilitati reale de redresare a acesteia! 0rin urmare la 31!6$!1AAA, 8B: a hotarat retraerea autorizatiei de unctionare si introducerea in /ustitie a cererii pentru declansarea alimentului, admisa de instanta la 2$!6$!1AAA, iar apoi preluarea controlului bancii de catre lichidator! 5n perioada 1$!6=-2#!6>!1AAA, au ost eectuate plati compensatorii prin intermediul ondului de
Da 1A!11!1AAA, ?onsiliul de dministratie al 8B: a depus la tribunalul 8ucuresti, cererea de declansare a procedurii de aliment, admisa numai in data de >!62!2666, prile/ cu care ondul de
caracter universal!
a ost infintata din anul 1AA1, ca banca comerciala cu
5n calitate de creditor, 8B:, a declansat inca din cursul anului 1AA9, actiuni in instanta in vederea reoranizarii si lichidarii acestei bancii datorita situatiei fnanciare precare a bancii! Da 2#!11!1AA> s-a hotarat reluarea activitatii bancii printr-o decizie a Hribunalului din ?lu/, in baza Deii 9#J1AA$ stabilindu-se un plan de reoranizare al bancii! 5n realitate planul de reoranizare a ost aprobat, intr-o varianta reacuta, doar in 1>!16!1AAA, de Hribunalul din ?lu/! 5n paralel 8B: a contestat pe toate caile leale, in numeroase randuri decizia instantei de la ?lu/, datorita cerintelor necorespunzatoare prevazute in planul de redresare a bancii, dar /ustitia urma sa se pronunte asupra recursului abia la sarsitul anului 1AAA!
13
?u toate acestea, datorita nerespectarii prevederilor planului de reoranizare a bancii in ceea ce priveste onorarea ratelor la creditul special acordat de banca centrala, la $!6=!2666, se inainteaza in instanta cererea de incepere a procedurii alimentului, decizie contestata ulterior de debitor in /ustitie! Da 1$!63!2661 Hribunalul ?lu/ trebuia sa dispuna procedura de aliment a bancii pe baza cererilor ormulate de creditorii acesteia, dar decizia a ost din nou contestata de conducerea bancii! "alvarea bancii s-a realizat pe baza unei ordonante de urenta emise de mai 2661, prin care s-au stins obliatiile bancii catre creditori prin cesionarea de catre acestia a creantelor detinute de M4DD 8; msterdam si transormarea bancii in @urom 8anF! (e asemenea datoriile ata de banca centrala si ?@? au ost relementate prin 4C< 9>J2661, apt ce a enerat recapitalizarea bancii de catre noii proprietari la un nivel care sa satisaca indicatorii de prudentialitate! "ub denumirea de @urom 8anF a unctionat pana la 36!6>!2669 cand a ost achizitionata de
5n 1AA9, 8B:, in calitate de creditor a inaintat cererea de declansare a procedurii alimentului bancii ?redit 8anF Kinfintata in 1AA1L, cerere solutionata si admisa in instanta doar in A noiembrie 2666! stel, prin 4C< nr! 29J2666, 8B: a acordat bancii un credit necesar restituirii disponibilitatilor si depozitelor catre populatie in limita a $#!=9#!666 lei per deponent, limita practicata de altel in acea perioada si de catre ondul de
Da 22!6#!1AAA, (ecizia ?urtii "upreme de Tustitie de retraere a autorizatiei de unctionare a ?redit 8anF de catre 8B:, a ost defnitiva si irevocabila Kcerere depusa de ?onsiliul de administratie al 8B: inca din 1AA=L! 5deea infintarii 8ancii 5nternationale a :eliiilor K85:L a apartinut ?entrului 5nternational @cumenic, oranizatie neuvernamentala, laico-reliioasa, non-proft, de lara utilitate pu blica, cuprinzand reprezentanti ai cultelor si etniilor din :omania, unctionand sub eida CB@"?4! 8anca 5nternationala a :eliiilor Kreprezinta un caz unicat in lume O ne mai existand o astel de institutie de credit care sa se implice in spri/inirea actului de cultura si a vietii reliioaseL sia inceput activitatea operationala la 1 martie 1AA#, cu o sinura unitate, 13 salariati si un capital social de # miliarde de lei! Da 1 ianuarie 2666, banca avea un capital social varsat de 266 milioane de lei, 116 unitati in toate /udetele tarii, aentii, puncte de lucru si 1>96 de salariati! 0roftul cumulat al 85: in anii de unctionare s-a ridicat la 2$ de milioane de dolari "C! stel, 8:5 a intrat in atentia unui rup de interese, care in lunile ianuarie-mai 2666 i-a preatit conditiile *leale+ pentru declansarea alimentului! PAQ BANCA %N*"!NA*%NA&A A !"&%G%%&!$
(atorita aravarii situatiei fnanciare a bancii, in 1AAA, 8B: a eectuat masuri de redresare a acesteia insa actionarii si conducerea bancii nu au continuat actiunile de recuperare a creantelor si procedura de recapitalizare sau vanzare a acesteia catre un actionar puternic care sa a/ute la salvarea bancii! 5n urma eectuarii inspectiilor de supravehere *on-site+ de catre personalul specializat al 8B: la 8anca 5nternationala a :eliiilor s-a constatat existenta unor credite neperormante neprovizionate corespunzator si care nu au ost consemnate in raportarile fnanciare contabile! (e asemenea s-a constatat pr acticarea unui manaement inadecvat de administrare a patrimoniului si de estionare a riscurilor concomitent cu o criza de lichiditate si imposibilitatea bancii de a constitui rezervele minime obliatorii! 5n acest context la 1!62!2666, ?onsiliul de administratie al 8B: a decis instituirea supraveherii speciale a bancii si aplicarea de sanctiuni Kamendarea unor persoane din conducerea bancii si aparatul executiv al acesteiaL pentru nerespectarea prevederilor leale ale 8B:! (atorita aptului ca actionarii nu au spri/init banca pentru ma/orarea capitalului social, iar posibili investitori nu au maniestat un real interes pentru achizitionarea si 1#
recapitalizarea acesteia, la inceputul lunii martie 2666, banca a intrat in stare de insolvabilitate inreistrand un patrimoniu net neativ! (rept urmare i s-a aplicat bancii un reim special de decontare concomitent cu retraerea acesteia de pe piata bursiera, extrabursiera si a titlurilor de stat! Da 2A!69!2666, 8B: a depus in /ustitie cererea de incepere a procedurii alimentului bancii, cerere admisa de Hribunalul 8ucuresti in 16!6=!2666 si nesolutionata nici in anul 2661, desi leea >3J1AA> prevede /udecarea rapida a cauzelor privind alimentul bancilor! :estituirea depozitelor persoanelor fzice ale bancii, la sarsitul anului 2666 a reprezentat, ca si in cazul bancii 8anFcoop, un motiv inevitabil de emisiune monetara prin deschiderea unei linii de credit special de catre 8B: in avoarea ondului de !2661, cu privire la procesului de lichidare a bancii si stoparea acestuia! otivele aduse de respectiva persoana se bazau pe anumite inormatii unilaterale, partiale sau inventate, publicate si in do ua rapoarte cu continut dierit, departe de adevarata cauza a alimentului bancii Kacordarea de credite in conditii neprudentiale si nemonitorizate de catre conducerea banciiL! ?u acest prile/, 8B: a ost acuzata cum ca intentionat urmareste alimentarea bancilor romanesti in interesul unor cercuri straine si a unei frme de lichidare, acuzatii care nu au ost insotite de probe veridice! Hotusi la 2A!6$!2662, s-a contestat din nou decizia /ustitiei de deschidere a procedurii alimentului bancii, recurs respins in fnal de ?urtea "uprema de Tustitie! @xperienta cazului 8ancii 5nternationale a :eliiilor, incercarile repetate de revitalizare a acesteia au avut eecte neative asupra credibilitatii ana/amentului 8B: in procesul de restructurare si asanare a sistemului bancar in ansamblul sau!
BANCA C+"!C%A&A ,-N%!"A.$ Da /umatatea anului 2666, actionarul ma/oritar al 8ancii ?omerciale Cnirea Kinfintata in 1AA9L isi retrae o parte importanta din participatia anuntata la ma/orarea capitalului social al acesteia, apt ce a avut un eect neativ asupra lichiditatii bancii! @ectul a ost instituirea unui reim de decontare speciala din 2= iunie 2666 pana in anul 2661 si retraerea autorizatiei de unctionare in luna 63!6=!2666 prin hotararea ?onsiliului de administratie al 8B:! 5n luna noiembrie 2666, cererea de retraere a autorizatiei de unctionare a 8B: a ost contestata prin decizia ?urtii "upreme de Tustitie K(ecizia nr! 3A9AJ36!11!2661L in baza unor aporturi aduse la ma/orarea capitalului social al bancii de catre un rup de investitori straini, ma/orare care a determinat reincadrarea in valorile relemetate ale indicatorilor prudentiali si reluarea activitatii de banca! 0ozitia 8B: ata de aceasta reluare a activitatii a ost una sceptica datorita incertitudinilor privind structura actionariatului bancii! 5n cursul anului 2662 banca a ost preluata de rupul Bova 8anF!
BANCA *-!C'!+ANA ' infintata in 1AA#, a intampinat probleme incepand cu a doua /umatate a anului 2666! (atorita aparitiei in presa a unor inormatii privind vanzarea pachetului ma/oritar de actiuni detinut de 8?: si 8U5B(5: 74D(5B<" precum si inormatii privind demisia unora dintre conducatorii bancii, clientii bancii O persoane fzice si /uridice O au depus cereri masive de retraerea a depozitelor in lei si in valuta, cereri pe care banca nu a putut sa le onoreze intrand astel in criza de lichiditate! Dipsa de lichiditati a bancilor a ost enerata si de aptul ca banca detinea un portooliu insemnat de depozite plasate in mod raudulos, la banci din strainatate sub orma depozitelor colaterale pentru
1$
unele tranzactii de creditare eectuate de bancile respective in avoarea rupului 8UB(5: 74D(5B<"! ceste depozite *straine+ au ost inreistrate KincorectL in contabilitatea bancii ca si depozite la termen, nu sub orma depozitelor colaterale in conturi in aara bilantului asa cum ar f ost normal! 0rin urmare, aceste nereuli nu au putut f depistate in momentul evaluarii raportarilor periodice trimise b ancii centrale, apt ce ar f prevenit declansarea crizei bancii! 0entru evitarea unei crize sistemice, 8B: cu spri/inul
0entru aceasta banca Kinfintata in 1AA9L, 8B: a dispus in iulie 2661 instituirea supraveherii speciale, si apoi din decembrie 2661 reimul de decontare speciala K16!12!2661L datorita manaementului necorespunzator al ondurilor si surselor atrase practicat de conducerea bancii si datorita unor abateri rave de la disciplina bancara impusa! asurile de supravehere speciala au ost stabilite la inceput pentru 96 de zile, incepand din 62!6=!2661, perioada care a ost apoi prelunita cu inca 126 de zile! 5n ianuarie 2662, 8B: a dispus instituirea administrarii speciale a bancii si destituirea presedintelui acesteia K63!61!2662L urmand ca in luna urmatoare sa i se retraa autorizatia de unctionare si solicitarea instantei in vederea declansarii procedurii alimentului K2>!62!2662L! otivul destituirii presedintelui a ost depistarea unor raude deosebit de rave comise de acesta Kin mare parte realizarea operatiuni ara documente contabile intocmite lealL impreuna cu mare parte din personalul bancii si unii clienti ai institutiei, apt ce a impiedicat depistarea lor anterioara! 5nstanta a admis cererea 8B: la 19!6#!2662, si a dispus inceperea procedurii alimentului! BANCA !+ANA D" SCN*$
! onitorizarea speciala a 8ancii de 5nvestitii si (ezvoltare a inceput inca de la infintarea acesteia, din anul 2666, moment in care au ost sesizat 0archetul in privinta aportului de capital al actionarului ma/oritar! urmat o serie de inspectii dispuse de 8B: si desasurate de personalul de supravehere al acesteia insa chiar si in aceste conditii conducerea bancii a eectuat operatiuni rauduloase, care la scurt timp au deteriorat situatia fnanciara a bancii! 0entru prevenirea alimentului bancii si implicit pentru apararea intereselor deponentilor, sanctiunile aplicate bancii de catre 8B: au vizat limitarea operatiunilor bancii K11!61!2662L, retraerea autorizarii conducerii executive concomitent cu sesizarea 0olitiei in baza Deii =>J2666 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea aptelor de coruptie K11!63!2662L! BANCA D" %NV"S*%*%% S% D"/V&*A!"$
?azul 8ancii de 5nvestitii si (ezvoltare nu se poate incadra in cateoria raudelor bancare insa datorita expunerilor mari ata de 8anca :omana de "cont situatia fnanciara acesteia a ost puternic deteriorata, soldata cu pierderi si scaderea credibilitatii bancii! 5n acest context, dunarea
19
BANCA C+"!C%A&A !+ANA$ 4 situatie mai aparte s-a inreistrat la 8anca ?omerciala :omana, datorita unei campanii de zvonuri neondata, care a aectat imainea si credibilitatea bancii si care nu a ost depistata pana in fnal de oranele de drept! 5n realitate situatia fnanciara era una sanatoasa, prin nivelui perormante inreistrate a indicatorilor de natura lichiditatii si solvabilitatii! ?u toate acestea, eectele situatiei create s-au concretizat in retraeri masive de depozite din partea deponentilor!
?azul bancii s-a clarifcat relativ rapid, in termen de o saptamana in special in urma cooperarii promte dintre 8B: si conducerea 8?:! 0ozitia 8B: a avut in vedere monitorizarea bancii, mentinerea unui contact permanent cu conducerea bancii si mentinerea la nivel satisacator al numerarului necesar eectuarii la timp a platilor solicitate!
5n urma cererii de instituire a alimentului de catre cei 2 creditori ai sai O ?@? si ondul 0roprietatii de "tatP16QO la 2$!11!1AA>, 8anca ?olumna Kinfintata in 1AA#L a intrat in procesul de reoranizare /udiciara, in baza aceleiasi Dei 9#J1AA$! Tudecatorul sindic numit a prezentat la #!62!1AAA, planul de reoranizare a bancii care a ost contestat de conducerea acesteia, in special datorita declaratiilor de creante ormulate de o parte din creditori, enerandu-se in acest el o amanare a aprobarii planului de reoranizare a bancii pana dupa 2666! Hermenul de /udecata a cereri celor doi creditori importanti ai bancii a ost stabilit de Hribunalul 8ucuresti pentru data de 13!69!26 62! BANCA C&-+NA$
5n urma incalcarilor rave a prevederilor leislative si a relementarilor bancare in vioare mai ales in domeniul creditarii si provizionarii corespunzatoare a creditelor, la 2>!6=!2666, ?onsiliul de administratie al 8B: a hotarat retraerea defnitiva autorizatiei de unctionare a bancii! :eactia conducerii bancii s-a concretizat in contestarea acestei decizii la ?urtea "uprema de Tustitie urmand ca aceasta sa se pronunte in sedinta din 2>!6$!2662! (upa multe dispute si contestatii, Hribunalul 8ucuresti a hotarat la 1>!63!2663 declansarea procedurii alimentului, ara ca aceasta decizie sa aecteze unctionarea sistemului bancar in ansablu datorita aptului ca banca nu mai era operationala inca din anul 1AA>! omentul declansarii alimentului 8ancii ?olumna marcheaza fnalitatea actiunii de asanare a sistemului bancar din :omaniaP11Q! 5ncepand cu aceasta data, au ost eliminate din sistem, dupa multi ani, toate bancile a%ate in incetare de plati sau cu capital neativ! (in acest punct de vedere se poate afrma ca, incepand cu anul 2663 sistemul bancar romanesc a operat conorm principiilor unei economii de piata unctionale! Hoate aceste cazuri au avut un impact neativ asupra credibilitatii si autoritatii 8B:! alimentul bancilor din sistem a enerat slabirea temporara a credibilitatii deponentilor in sistemul bancar alaturi de eectele enerate de costurile suportate pentru platile compensatorii eectuate de ondul de
1=
depistarea si pedepsirea vinovatilor, urnizarea de probe si spri/inirea institutiilor abilitate pentru rezolvarea situatiilor de en, iar pe de alta parte a intervenit in vederea imbunatatirii relementarilor privind activitatea bancara prin stabilirea unor criterii de ordin calitativ in autorizarea conductorilor, administratorilor si actionarilor bancii precum si a unor standarde de cunoastere a clientelei! 0$ rivatizarea unor 1anci cu capital de stat
?onorm practicilor in domeniu, strateia de privatizare a bancilor, coordonata de uvern, este in%uentata de o serie de actori, in care determinant ar trebui sa fe maximizarea vitezei de transormare si dezvoltare a sectorului bancar :ezultatele procesului de privatizare se evalueaza cel mai adesea prin radul de reducere al in%uentei statului in economie, si in particular in sistemul bancar! stel putem surprinde o serie de avanta/e ale privatizarilor bancare)P12Q V
perectionarea manaementului companiilor si, in paralel, cresterea efcientei operatiunilor bancare
V
eliberarea autoritatilor administrative de responsabilitatea manaementului bancilor si inlaturarea , astel, a ofcialitatilor de a intervenii in activitatea acestora
V
imbunatatirea calitatii si extinderea amei de produse si servicii bancare, precum si imbunatatirea relatiei cu clientii, intr-un mediu concurential acerb
V
reducerea costului intermedierii fnanciare prin cresterea productivitatii muncii, introducerii noilor tehnoloii, dezvoltarea manaementului novator, perectionarea structurilor oranizationale si potentarea resurselor umane
V
accelerarea dezvoltarii pietei de capital prin cresterea capitalizarii bursei de valori si a numarului de companii viabile
V
implementarea modifcarilor institutionale menite sa asiure evolutia raduala a sistemului bancar si compatibilitatea acestuia cu cel din economiile dezvoltate!
@xtensia procesul de privatizare in :omania s-a re%ectat prin contributia sectorului privat la 0rodusului 5ntern 8rut si, respectiv, proportia din proprietatea de stat initiala care a ost transerata in proprietate privata! :eeritor la primul aspect, la fnele anului 1AA>, contributia sectorului privat la ormarea 058 a/unsese sa reprezinte $>,#N! Da vremea respectiva $>,#N era o cira modica comparativ cu celelalte economii in tranzitie din @uropa, dar totusi in crestere ata de anul 1A>A cand, partea din 058 realizata de sectorul privat reprezenta doar 12,>N!P13Q ?adrul de relementare al privatizarii a avut la baza &egea nr$ 23 din 45 august 4664 privind privatizarea societatilor comerciale ce cuprindea relementari privind
vanzarea de actiuni si de active ale societatilor comerciale catre persoane fzice sau /uridice, romane sau straine! 0rin intermediul acestei lei s-a creat totodata si cadru institutional al privatizarii! ost infintata entia Bationala de 0rivatizare KB0L ca institutie uvernamentala cu rol de relementare si supravehere si ondul 0roprietatii de "tat K0"L ca si *institutie publica cu caracter comercial si fnanciar+, care avea rolul de a estiona detinerile in proportie de pana la =6N din capitalul social al tuturor societatilor comerciale privatizabile! laturi de aceste institutii au ost infintate si $ onduri ale 0roprietatii 0rivate K00L, oranizate ca onduri mutuale si carora li s-a atribuit 36N din capitalul social al tuturor societatilor comerciale privatizabile precum si *certifcate de proprietate+ K?0L care au ost distribuite cu titlul ratuit populatiei!P1#Q 5n numarul 122 din 1A iunie 1AA$ a onitorului 4fcial al :omaniei a ost publicata &egea nr$ 22 din 42 iunie
1>
si prin care a ost initiat *0roramul de 0rivatizare in asa+! P1$Q Deea prevedea ca accelerarea privatizarii sa se realizeze prin transerul eectiv, cu titlul ratuit, catre cetatenii romani indreptatiti, al actiunilor aerente cotei de 36N din capitalul societatilor comerciale cu capital de stat, cat si prin vanzarea actiunilor emise de aceste societati!P19Q4rdonanta de Crenta a > din 2A decembrie 1AA=, aprobata prin Deea nr! ## din 2$ ebruarie 1AA> a reusit sa intereze intr-un tot unitar toate prevederile leislative emise pana atunci in ceea ce priveste procesul privatizarii in :omania! urmat apoi Deea nr! AA din 2= mai 1AAA, care a realizat o schimbare radicala in ceea ce priveste preroativele de privatizare ale ministerelor economice si inca alte numeroase acte normative ale privatizarii! 4662 – pentru accelerarea procesului de privatizare
"tadiile procesului de privatizare a societatilor comerciale de stat din :omania pot f sintetizate astel) V
Stadiul % –perioada 4667'4665,
in care au avut loc *privatizari spontane+, *privatizari O pilot+ si privatizari @84! *0rivatizarile spontane+ care se concretizeaza prin asa Onumitele */oint ventures+ Ksocietati mixteL, respectiv societati comerciale nou infintate la al caror capital social, intreprinderile de stat, au contribuit cu o pare importanta a propriilor active, si ma/orari de capital social al intreprinderii de stat, interal subscrise de investitori privati! P1=Q Hrebuie sa precizam ca acest tip de privatizare a avut *meritul+ de a se caracteriza printr-un puternic caracter netransparent si care a ost utilizata cu succes si in cazul diluarii participatiei statului in doua mari banci cu capital de stat O 8anca ricola si 8B?4:@E!P1>Q *0rivatizarile pilot+ a devenit obiectivul B0, care presupunea privatizarea unor societati comerciale, cu conditia ca numarul acestora sa nu depaseasca 6,$N din totalul societatilor supuse prevederilor leii! 0e aceasta baza, lista - pilot cuprindea 3 2 de societati de privatizat din care s-a realizat doar 22 de privatizari si acelea vandute ana/atilor lor! @84 Kanaement @mploWee 8uWoutsL este o metoda de privatizare a unei societati comerciale care presupune trecerea mi/loacelor de productie ale societatii comerciale care se vrea privatizata, din proprietatea statului in proprietatea ana/atilor!P1AQCn exemplu de o privatizare realizata prin metoda @84 este cazul societatii 0etrom in anul 1AA3!
V
Stadiul %% – perioada 4662'4668! *0roramul de 0rivatizare in asa+ care a aparut ca o necesitate datorita perormantelor dezamaitoare rezultate in urma privatizarilor de pana atunci!
V
este perioada privatizarilor *caz-cucaz+! @ste momentul cand se trece la *dezinvestirea+ proprietatii de stat prin tranzactii individuale, si care au ost incununate cu succes mai ales in cazul unor banci cu capital de stat si a societatilor de utilitati publice! 4 trasatura importanta a acestor tipuri este recurerea la tranzactii mediate prin piata de capital ca metoda de vanzare a actiunilor detinute in proprietatea de stat, si desiur intermedierea prin serviciile oerite de consultanti specializati siJsau banci de investitii! Stadiul %%% – perioada de dupa 46689
0rincipalele metode de privatizare utilizate au ost) licitatiile, neocierile directe si vanzari pe piata de capital! 0rivatizarea sectorului bancar romanesc a inceput relativ tarziu comparativ cu alte tari din reiune K?aseta nr! A!L, in 1AA>, dupa e a ost creat cadrul de relementare specifc acestei operatiuni, respectiv cand a ost emisa si aprobata Deea nr! >3 din 21 mai 1AA= O pentru privatizarea societatilor comerciale bancare la care statul este actionar
"ănci române#ti cimpărate de bănci străine
1A
B&n!post ; este o bancă rom.nă înfințată în anul 1AA1! ost privatizată în anul 2663,
procesul de privatizare find demarat în anul 1AA>! @ste controlată de rupul bancar rec @< @urobanF @rasias cu peste =$N din acțiuni! n anul 266$, banca avea 2,= milioane de clienți! 8?: - ondată în 1AA6 și privatizată în 1AAA,membră a @rste de 8anca di :oma!
26
