Banca de Stat din Imperiul Rus a fost fondată în 1860. A fost creată atunci când capitalismul câştiga teren şi a deenit prima !mare reformă"# purtată de $arul Ale%andru al doilea. Aceasta a constituit o considera&ilă implicare în economia Imperiului# îndeplinind condi'iile specifice de(oltării economiei ruse şi determinând gene(a Sistemului Bancar ca un element al politicii economice al guernării. Banca de Stat era o &ancă comercială de credit pe o perioadă scurtă de timp şi# după statutul acesteia# scopul său era ! să mărească profitul în cadrul comer'ului şi să întărească Sistemul )onetar". *unc'iile sale erau să micşore(e ta%ele de sc+im&# alte ta%e pentru securitate şi ta%ele străine ale guernării# să cumpere şi să ândă aurul şi argintul# să primească plă'i din ta%e şi alte documente fi%ate la un anumit termen# să accepte depo(ite# să e%tindă împrumuturile. Actiită'ile Băncii de Stat a Imperiului Rus pot fi împăr'ite în două perioade. ,n timpul primei perioade -1860 -1860 18/# 18/# Banca de Stat era# în mare parte o Institu'ie Institu'ie au%iliară au%iliară a )inisterului )inisterului de *inan'e. )a2oritatea resurselor acestei Bănci erau a&sor&ite prin finan'ări directe şi indirecte ale 3re(oreriei. *unc'iile apar'inând aparatului )inisterului de *inan'e erau 4 gestionarea tran(ac'iilor de cumpărare şi a !lucrului" cu documentele legate de acestea# spri2inul &ăncilor ipotecare ipotecare ale statului# şi aşa mai departe. departe. 5ână în 188# Banca de Stat a reglat reglat conturile &ăncilor dinantea dinantea reformei. 7atorită guernării# guernării# Banca de Stat a fost fost lic+idată în timpul timpul celei dea doua perioade -în 1/01. *iind un instrument instrument al politicii economice a guernării# Banca de Stat a participat la sta&ilirea sta&ilirea şi sus'inerea sus'inerea &ăncilor comerciale -de e%emplu# e%emplu# a e%tins ipotecile ipotecile nestatutare ale acestora în perioada prereolu'ionară prereolu'ionară a Băncii de Stat. Băncile în faliment au fost finan'ate sau luate su& protec'ia Băncii de Stat înainte să fie ândute. 9a începutul anilor :80# Banca de Stat a început să pregătească o reformă monetară# care a fost lansată în 18/; şi sa terminat în 18/8 cu introducerea monometalismului monometalismului aur în Rusia. 5e parcursul reformei# reformei# Banca de Stat aea dreptul de de a eli&era monedă. ,n cea dea doua perioadă a sa# Banca de Stat a început cu adoptarea căr'ii sale în 18/. 18/. 7upă cri(a monetară din 1/0;1/06 cau(ată de ră(&oiul Ruso
?# e%ceptând perioada cri(ei din 1/06. Banca de Stat a Rusiei a reglementat circula'ia &anilor şi sc+im&ul e%tern şi prin &ăncile comerciale a participat @stem în industria de creditare. ,n timpul 5rimului Ră(&oi )ondial# Banca de Stat a Rusiei a finan'at# în principal# eforturile eforturile de ră(&oi. Istoria prereolu'ionară a luat sfârşit pe ; octom&rie 1/1# când istoria soietică a început.
In primii ani ai tran(itei# sectorul &ancar al Rusiei a constituit cel mai dinamic domeniu economic# la sfârsitul anului 1// e%istând nu mai putin de 600 de &anci nou create. =%pansiunea înregistrata înregistrata de acest sector a fost posi&ila datorita introducerii introducerii unei legislatii 1
destul de permisie pentru agentii economici care doreau sa înfiinte(e o &anca comerciala. )otiul unei astfel de fle%i&ilitati a fost conceptia autoritatilor rusesti ca un sector &ancar e%pansi implica în mod automat o de(oltare e%post a întregii economii.
9a începutul anului 1//;# un ast plan de sta&ili(are macroeconomica este lansat de catre autoritatile guernaentale rusesti# care a afectat în mod direct &ancile nou create. Acest lucru a condus la o reducere semnificatia a rolului natural al &ancilor în economie# acela de intermediere între depuneri si credite. Astfel încât în august 1//; doar 1800 de &anci au ramas functionale. Spre sfârsitul anului 1//# sectoarele cele mai importante ale economiei rusesti sunt astfel controlate în mare parte de catre marile &anci comerciale. In acelasi timp# piata datorilor deine practic monopolul acelorasi institutii &ancare# ceea ce o&liga marii inestitori straini sa se retraga de pe aceasta piata. 9a aceasta situatie se adauga gradul foarte ridicat de risc asociat sc+im&urilor efectuate de catre &anci. 7eci(ia guernamentala de îng+etare a datoriri interne si de largire a coridorului de sc+im& al ru&lei a fost prin urmare fatala pentru ma2oritatea &ancilor. Intregul sistem &ancar rusesc sa fundamentat dea lungul timpului pe o perspectia de profita&ilitate pe termen foarte scurt# fara un plan de consolidare de lunga durata. Acest sistem a repre(entat în permanenta# din punct de edere al performantelor economice reale# imaginea fidela a +aosului generali(at care a dominat întrega economie ruseasca.
Particularitatile sistemului bancar din Rusia
5rima deficienta ma2ora a cadrului legislati rusesc destinat sa reglemente(e functionarea sistemului &ancar consta în neconcodanta dintre realitatea economica si setul de reguli functionale ale &ancilor comerciale. Atât legea priind functionarea &ancii centrale# cât si legea ce autori(ea(a înfiintarea de &anci comerciale priate sunt anterioare desfiintarii niunii Soietice. =le sunt de asemenea emise înaintea definirii cadrului economic general al Rusiei priind transformarile suscepti&ile sa conduca economia la principiile de piata. Când# la începutul anului 1//# noul guern a declarat în mod oficial intentia tran(itiei la economia de piata# în Rusia e%istau de2a 1616 organi(atii dispunând de licenta pentru desfasurarea unei actiitati &ancare# în timp ce la momentul respecti nu e%ista practic nici o institutie specifica economiei de piata. 5rintre cele mai importante >0 de &anci comerciale ale Rusiei la momentul declansarii cri(ei# 8 fusesera înfiintate înainte de de(mem&rarea niunii Soietice.
2
Sistemul &ancar rusesc sa format asadar în conte%tul unei de(organi(ari generali(ate# de(oltânduse ulterior întrun mediu economic marcat de spirala inflatie depreciere si împoarat de recesiunea &rutala si accelerata a sectorului producti. 9a acest conte%t sa adaugat structura de(ec+ili&rata a &ancilor comerciale din punct de edere al directionarii economiilor populatiei. ;? dintre acestea sunt practic concentrate întro singura &anca de stat SB=RBADE care oferea garantii depunatorilor. Aceasta &anca detine o treime din totalul actielor &ancare si ea a constituit în permanenta sursa principala de finantare a deficitului &ugetar al statului. 5e lânga SB=RBADE# sistemul &ancar rusesc contine si câtea &anci comerciale de mare dimensiune. Acestea au fost însa fondate pe structuri economice de tip specific sindicate# EFB# etc. 5rin crearea acestor &anci# liderii organi(atiilor respectie au încercat sa prote2e(e fondurile proprii de efectul inflationist din economie. In consecinta# sistemul &ancar a deenit foarte speciali(at# fiecare &anca fiind e%clusi implicata întrun domeniu economic &ine definit4 e%port -GD=CH3RFBADE# sectorul energetic -FAJ5R)BADE# constructii -SBS# productia de automo&ile -AG3BADE# etc. 5âna la introducerea masurilor de sta&ili(are macroeconomica din 1//;# sectorul &ancar rusesc a &eneficiat de conditii propice de(oltarii# datorita surselor de profit facil e%istente în economie. In principal# între 1//0 si 1//; au e%istat patru surse principale de profit pentru institutiile &ancare4 rata negatia a do&ân(ii în termeni reali# cau(ata de inflatia galopanta din economieK pâna în 1//# aceasta a repre(entat principala sursa de profit a acestui sector. deprecierea ru&lei4 prin conertirea depo(itelor din dolari în ru&le a întreprinderilor si ram&ursândule ulterior la o rata de sc+im& depreciata# &ancile au reali(at profituri su&stantiale. accesul la resurse financiare ieftine4 depo(itele firmelor de stat# conturile de tran(it ale guernului si creditele de refinantare ale &ancii centrale. Aceste elemente au asigurat în permanenta un surplus al actielor fata de pasie. finantarea actiitatilor de importe%port# care a permis &ancilor rusesti o crestere spectaculoasa a actielor proprii depuse în strainatate -1# miliarde de dolari la sfârsitul anului 1//>.
Criza sistemului bancar al Rusiei
=enimentele din august 1/88 repre(inta apogeul cri(ei sistemice a sectorului &ancar din Rusia. In realitate# aceasta cri(a de&utea(a în 1//; odata cu epui(area surselor artificiale de profit ale &ancilor si cu adoptarea unor masuri drastice de sta&ili(are 3
economica. Fuernul rus restrânge# începând cu acest an# finantarea deficitului intern prin mi2loace inflationiste si apelea(a la împrumuturi e%terne si la emisia de &onuri de te(aur. In consecinta# ratele reale ale do&ân(ilor dein po(itie# iar ru&la cunoaste pentru prima data o apreciere reala. Ca orice politica economica de reforma# sta&ili(area macroeconomica are specificul sau în Rusia4 guernul rela%ea(a în mod ne2ustificat politica fiscala# conducând la un fenomen acut de &arteri(are a economiei. Reducerea inflatiei -80? în 1//># 1>1? în 1//; si doar ? în 1//6 se face în realitate prin du&larea olumului total al tran(actiilor de tip &arter.
In conte%tul deci(iei centrale de a creste re(erele o&ligatorii# presiunea lipsei de lic+iditate deine insuporta&ila# ceea ce face ca rata do&ân(ii sa e%plode(e4 pe august 1//;# rata (ilnica a do&ân(ii creste de la 100? la 1000?# &locând practic toate tran(actiile. In fata cri(ei iminente a întregului sistem &ancar# &anca centrala decide sa interina prin in2ectarea a 1000 de miliarde de ru&le pe piata &ancara. In acelasi timp# &anca centrala a Rusiei decida sa retraga lienta de functionare a aproape 00 de &anci neia&ile. Dumai în 1//6# olumul total al do&ân(ilor platite de stat detinatorilor de titluri sa ridicat la 1 miliarde de dolari# ceea ce repre(inta ec+ialentul a ;? din aloarea totala a actielor tuturor &ancilor e%istente. In acest mod# creditele de refinantare sunt înlocuite cu titlurile de stat. Catre mi2locul anului 1//# în Rusia functionau 1800 de institutii &ancare# din care circa 1000 de talie mica# nesemnificatie pentru sistem si considerate complet neia&ile. Dumai /0 din cele 1800 de &anci detineau un capital mai mare de 100 de milioane de dolari. )arile &anci# concentrate n special în )oscoa# se lansea(a în operatiuni i(ând aproape e%clusi titlurile de stat# pe când &ancile de marime medie -circa 00 încearca sa se organi(e(e pe principiile de piata# fiind singurele care ofera credite întreprinderilor mici si mi2locii. Anul 1// aduce economiei rusesti primele semne ale unei redresari firae4 inflatia scade la 11?# rata de sc+im& este sta&ila# iar 5rodusul Intern Brut cunoaste o usoara crestere. Soldul dintre actiele si pasiele e%terne scade de la L #; miliarde dolari în 1//6 la 6#8 miliarde la sfârsitul anului 1//. Banca Rusiei decide spre finele anului 1// de a introduce un nou instrument financiar optiunea forMard care presupune efectuarea tran(actiilor ru&leNdolar pe &a(a contractelor la termen. Banca centrala încearca cu disperare sa pastre(e rata de sc+im&# cu pretul reducerii drastice a re(erelor alutare si utili(ând o &una parte a împrumutului de urgenta acordat de catre *)I. Rata do&ân(ii urca ertiginos# iar pe 1 august guernul anunta ca este în 4
imposi&ilitate de asi mai onora datoria pu&lica. In acelasi timp# &anca centrala comunica largirea coridorului de sc+im& al ru&lei. In acest moment# &ancile comerciale detineau titluri de stat în ru&le în aloare de >0 miliarde dolari# din care N> apartineau &ancii SB=RBADE. 9a acestea se adauga 1; miliarde O contraaloarea optiunilor forMard detinute de nere(identi. 7eficitul &ancar total -diferenta dintre actiele si pasiele &ancilor atinge astfel suma de 1; miliarde O# care ec+ialea(a cu 60? din fondurile proprii. In aceste conditii# re(ulta ca o depreciere de 1? a ru&lei implica o decapitali(are de 0#6? a &ancilor. In aceste conditii# arieratele inter&ancare ating întro singura luna cifra de >0 miliarde dolari# &ancile refu(a sa restituie depo(itele depunatorilor# iar marile &anci încetea(a orice operatiune. Situatia actuala a sistemului bancar al Rusiei
In octom&rie 1//8# &anca centrala împreuna cu guernul rus decid implementarea unui amplu program de restructurare a întregului sistem. Acest plan sa doedit însa a fi practic inaplica&il# desi el este considerat drept cadru de referinta pentru redresarea acestui sector. In linii generale# planul presupune separarea &ancilor comerciale în patru grupe distincte# fiecarui grup aplicânduise un tratament diferit.
Prima grupa
5rima grupa contine &ancile neperformante# insola&ile# care tre&uiau înc+ise de urgenta. Acestora il sau retras licentele de functionareK printre ele figurau trei &anci importante ca marime -IDEBADE# I)5=RIA9# 3EBADE si care dispuneau de un portofoliu destul de diersificat. =le au fost însa incluse pe lista neagra întrucât erau destul de independente de cercul puterii si practic neimplicate în practicile de tip mafiot# atât de comune în Rusia.
A doua grupa
Cea dea doua categorie contine acele &anci# de asemenea insola&ile# dar pe care statul le considera ca fiind foarte importante pentru economie si pentru întregul sistem &ancar# astfel încât ele tre&uiau a2utate financiar sa se redrese(e -D=PI)# )=DA3=5# )S3 BADE. Acestea sunt în general &ancile care au profitat cel mai mult de pe urma transferurilor offs+ore# dar care aeau relatii destul de apropiate cu puterea centrala pentru a putea &eneficia de un tratament preferential.
A treia grupa
In cea dea treia categorie au fost incluse acele &anci de marime medie a caror situatie financiara a fost afectata cel mai putin de cri(a si care aeau perspectie de redresare# ele urmând a fi a2utate sa se restructure(e. Acestea sunt în general &anci care au adoptat un proces propriu de restructurare anterior aparitiei cri(ei# ramânând sola&ile c+iar în 5
conditiile înregistrarii de pierderi importante. *aptul ca aceste &anci au continuat sa functione(e c+iar si în timpul cri(ei lea adus aanta2e importante datorita influ%ului masi de noi clienti dupa pra&usirea sistemului. 3ot în aceasta categorie au fost cuprinse &ancile care dispuneau de un suport financiar important din partea organi(atiilor implicate -Fa(prom# guern# administratia pre(identiala# autoritatile locale# precum si filialele &ancilor straine. A patra grupa
In cea de a patra grupa au fost cuprinse &ancile regionaleK în priinta acestora# guernul a considerat ca fiecare autoritate locala tre&uie sa dispuna de câtea unitati &ancare# restul putând fi înc+ise daca se doedeau a fi insola&ile.
Solutie
In aceste conditii# guernul rus a recurs la metoda de2a utili(ata dea lungul tran(itiei o emisie masia de masa monetaraQ Situatia actuala a sectorului &ancar rusesc ramâne în continuare neclara.
Actualmente# permisiitatea acestui cadru ofera oportunitati ariate de a efectua operatiuni du&ioase si imposi&il de controlat. 5rocedurile de falimentare a institutiilor &ancare sunt improprii4 singura &anca declarata falimentara -3EBADE a fost mai întâi supusa administrarii proi(orii de catre &anca centrala# timp de noua luni. Cel mai important factor de restructurare ramâne însa politica &ancii centrale# incapa&ila de a conduce o politica prudentiala eficace si influentata foarte mult de factorul politic.
6
Toate tabelele de mai jos sunt din nota de subsol 1
Indicatori macroeconomici din sistemul &ancar rusesc
1 The Central Bank of Russian Federation “Review of the banking setor of Russian Federation!" dee#brie 2$14 %
&nstitutiile de redit din Rusia
Rata anuala de crestere a indicatorilor
'
Rezultatele fnanciare ale institutiilor de credit
Veniturile si cheltuielile institutiilor de credit
(
