CUPRINS CAPITOLUL I: Consideratii introductive
1.1. Contextul economic mondial - premisa premisa a aparitiei tehnicilor moderne de contractare 1.2. Notiunea de leasing 1.3.Istoricul leasingului CAPITOLUL II: Contractul de leasing
2.1.Definitii si trasaturi 2.2.Diferente fata de alte contracte 2.3.Componentele 2.3.Componentele si continutul contractului de leasing l easing 2.4. Efectele conditiilor conditiilor rezolutorii si suspensive in cazul contractului de leasing 2.5. Litigii ce pot aparea in legatura cu contractul contractul de leasing 2.6. Contraventii si sanctiuni CAPITOLUL III: Aspecte generale ale operatiunilor operat iunilor de leasing
3. 1. Varietati Varietati ale operatiunilor de leasing si fazele tranzactiei de leasing 3.2. Avantajele si dezavantajele dezavantajele contractului de leasing 3.3. Efecte juridice ale aplicarii Ordonantei Ordonantei Guvernului nr.51/1997 nr.51/1997 modificata prin Legea nr. 90/ 1998 3.4. Conventia Unidroit Unidroit asupra leasing-ului CAPITOLUL IV: IV: Aspecte particularizante part icularizante ale operatiunilor de Leasing
4.1. 4.2. 4.3. 4.4.
Finantarea internationala internationala pentru pentru leasing Societatile comerciale comerciale de leasing leasing Clauzele si forta majora majora in cadrul operatiunii operatiunii de leasing Cesiunea de leasing leasing si publicitatea operatiunilor de leasing leasing
CAPITOLUL V: Varietati de leasing
5.1. Leasingul imobiliar 5.2. Leasingul mobiliar 5.3 Leasingul financiar 5.4 Leasingul operational CONCLUZII
1
CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE
CONTEX EXTU TUL L ECON ECONOM OMIC IC MOND MONDIA IALL- PREM PREMIS ISA A A 1.1 CONT APARITIEI TEHNICILOR DE CONTRACTARE
Perioadele de criza determina o maniera noua de abordare a rolului comertului mondial: este ceea ce s-a intamplat dupa 1929-neacceptarea 1929-neacceptarea schimburilor, departe de a redresa productia, a contribuit, dimpotriva, la accentuarea depresiunii. depresiunii. Come Comertu rtull inte intern rnat atio iona nall a deve deveni nitt o vari variab abila ila im impo porta rtant ntaa in lume lumeaa econ econom omic icaa contemporana, intrucat exprima stransa legatura a producatorilor si consumatorilor din diferite tari si aduce aduce atingere atingere autonomiei autonomiei politicilor politicilor economice economice.. Conternpor Conternporaneit aneitatea atea economica economica demonstreaza ca politicile de relansare construite exclusiv pe baze nationale due la esec din cauza restrictiilor extreme. Nu trebuie insa trasa concluzia ca, comertul international ar avea efec efecte te nega negativ tive, e, dimp dimpot otri riva va,, el a juca jucatt un rol rol im impo porta rtant nt in nast naster erea ea si dezv dezvol olta tare reaa capitalismului. Confruntarea teoriilor comertului international cu faptele este adesea superflua; in aceasta zonă (a comertului international), mai accentuat decat in altele, analiza economica ,,nu functioneaza ca o stiinta experimentala, care ar respinge o explicalie dupa un text empiric ce contrazice modelul" 1. Pentru a nu ramane doar la nivelul unor simple expuneri teoretice in ceea ce priveste comertul internalional si evolutia sa, vom recurge la citeva date istorice, care vor evidentia configuratia economica din lume , configuratie ce a dus, direct sau indirect, la aparitia noilor tehnici de contractare, din care face parte si leasingul. Istoria economiei mondiale arata ca in secolul al XDC-lea - care in acceptiunea istoricilor se incheie In anul 1914 - comertul international pe cap de locuitor a crescut de 25 de ori, in timp ce in aceeasi perioada productia mondiala pe cap de locuitor nu a crescut decat de 2,2 ori 2. De aici se poate observa deja intensificarea si prezenta tot mai evidenta a comertului international in intreaga lume. Ceea ce trebuie subliniat este ca daca la inceput Regatul Unit a avut un rol deosebit in cadrul comertului internalional, treptat, acest loc va fi luat de S.U.A. si Japonia, pilonii de baza ai comeriului internalional. S.U.A. este cea care va juca in continuare un rol important in implementarea in Europa a unor noi tehnici de contractare. Astfel, in S.U.A. s-a facut simtita nevoia aparitiei unor operatiuni, care sa permita 1 2
Cf. Rainelli Michel-,,Comertul international", Editura Humanitas,1992,pag 23 P. Bairoch-,,Commerce exterieur", Ed. Monton,1976, pag. 79
2
proprietarilor de bunuri, sa le valorifice si in alte moduri decat cele cunoscute pana la acel moment. Asa se explica tendinla fennierilor de a-si inchiria terenurile, atunci cand sursele proprii nu permiteau valorificarea lor la maxim. Aceste operatiuni au fost treptat extinse si in alte domenii, ajungandu-se la leasing-ul echipamentelor sau la situatii in care bancile erau autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in statele americane 3. Japonia, un alt pilon important al comertului international, a preluat aceste operaiiuni de leasing si, folosindu-se si de alte politici concurentiale, a ajuns la un moment dat, in jurul anilor 1980, sa surclaseze S.U.A. Din scurta scurta expun expunere ere a contex contextul tului ui econom economic ic mondia mondial,l, ce a consti constitui tuitt o premis premisaa evidenta a aparitiei leasing-ului in comertul international, se poate desprinde concluzia ca si in cazul tehnicilor moderne de contractare ca: factoring, leasing, know-how etc., factorii f actorii externi, presi presiune uneaa econom economica ica si int intern ernati ationa onala, la, au determ determina inatt creare crearea, a, apariti aparitiaa unor unor operat operatiun iunii comp comple lexe xe,, mai mai rent rentab abil ilee si care care pres presup upun un in unel unelee cazu cazuri, ri, im imbi bina nare reaa unor unor elem elemen ente te cara caract cter eris istic ticee unui unui numa numarr mai mai mare mare de contr contrac acte te tradi traditi tion onal alee si permi permitt util utiliz izar area ea si valorificarea la maxim a factorilor economici si implicit a bunurilor economice. Structurile de baza ale dreptului contractual s-au dovedit a fi stabile, mentinandu-si intac int acta ta functi functiona onalita litatea tea.. Au evolua evoluatt insa insa formel formelee in care care se stabil stabiles escc raport raporturi uri juridi juridice, ce, indeosebi in domeniul economic international, cel mai mobil, cel mai influentat de practica. Pe langa proliferarea tipurilor inedite de operatiuni comerciale (cum am aratat mai sus),se constata in lumea contemporana schimbari semniflcative, importante in conceptia juridica generala4, care tind sa dea la o parte solutiile rigide, traditional traditionale, e, pentru a se putea asigura o maleabilitate si implicit adaptabilitate a contractelor la realitatile mereu schimbatoare ale pietelor externe. Fara aceasta renuntare la traditionalismul rigid al solutiilor date, nu s-ar putea raspunde la problemele pe care le ridica in principal diferentele dintre legislative existente. O marfa ce s-ar deplasa de la un capat la altul al continentului ar putea fi supusa la tot atatea regimuri juridice cate tari ar strabate. Desi, sistemele de drept din diferite tari nu sunt intotd int otdea eauna una fundam fundamen ental tal diferit diferite, e, pentr pentruu ca in cadru cadrull acelei aceleias asii orandu oranduiri iri sociale sociale ele se intemeiaza in general pe aceleasi principii, totusi t otusi conflictele sunt prezente. Aici intervine rolul comertului international de a solutiona si de a reglementa aceste situatii de asa natura incat viata economica internationala sa capete un flux continuu si benefic pentru intreaga economie a lumii. Un alt aspect, pe care il vom aminti in aceasta introducere a contextului economic mondial mondial in care leasing-ul leasing-ul si-a facut aparitia , este cel al politicilor politicilor comerciale comerciale din perioada postbelica, politici care au fost influentate de o multitudine de factori, unii cu actiune 4 indelungata, altii conjuncturali, de o durata mai scurta. Factorul hotarator care a marcat profund evolutia politicii comerciale a constat in urmarile economice si politice ale celui de-al doilea razboi mondial (impartirea sferelor de influenta intre tarile invingatoare, aparitia blocului statelor socialiste, distrugerile materiale uriase). Daca ne referim doar la tarile capitaliste dezvoltate, razboiul a schimbat radical raportul de forte dintre ele in favoarea S.U.A., singurul stat care a iesit din acest razboi intarit economic, politic si militar. S.U.A. detinea la sfarsitul razboiului un fel de monopol al puterii, fapt care i-a permis permis sa influentez influentezee in propriul sau interes, interes, atat direct direct cat si indirect, indirect, evolutia politicii politicii comercial comercialee din perioada perioada imediat imediat postbelic postbelica. a. Direct, Direct, prin intermediul intermediul diverselo diverselor r planuri, programe si doctrine de ajutorare financiara, economica etc. (plan Clayton, Doctrina Truman etc.) 5. Indirect, S.U.A. a putut sa influenteze prin intermediul diverselor acorduri si 3
Dorin Clocotici,Gh. Gheorghiu -,,Operatiuni de leasing", Lumina Lex 1998, pag.21
4
O. Capatina,- "Aspecte noi in cercetarea contractelor internationale ", Revista de drept comercial nr. 3 /1991,pag. 65
3
organizatii economice si financiare create in aceasta perioada (F.M.I., B.I.R.D., G.A.T.T., etc.) si a caror activitate a fost multa vreme orientata si controlata de S.U.A. Drept consecinta, caracterizat prin trei trasaturi: tr asaturi: 1) concesii fata de S.U.A. mai ales in domeniul vamal; 2) blocada economica si discriminari comerciale fata de tarile socialiste, 3) accentul accentul in ceea ce priveste priveste instrumente instrumentele le de politica comercia comerciala la a fost pus pe politica vamala si netarifara si aproape deloc pe politica de stimulare a exporturilor. Pornind de la nivelul economic al tarilor din lume in secolul XX, trecand prin noua tendin tendinta ta de maleab maleabilit ilitate ate a concep conceptiil tiilor or juridi juridice ce cu privir priviree la comert comertul ul int intern ernati ationa onall si ajungand la politicile contemporane comerciale, am zugravit peisajul economic ce a dus la nasterea operatiunilor moderne cum este leasing-ul. 1.2. NOTIUNEA DE LEASING
In demersul nostru pentru intelegerea leasing-ului, am considerat ca aceasta notiune, pentru a fi cat mai clar inleleasa, trebuie privita prin prisma defmitiilor si intelesurilor pe care aceasta operatiune a primit-o in diferitele dictionare intalnite. Vocabularul economic si financiar defineste leasing-ul ca fund o tehnica de credit profesional ce comporta un contract de inchiriere a echipamentelor mobiliare si imobiliare, insotit de o promisiune de vanzare in favoarea locatarului. Referindu-se la leasing, se face precizarea in continuare ca aceasta tehnica, la inceput rezervata echipamentelor industriale si cunoscuta in tarile anglo-saxone sub denumirea de "leasing", a fost introdusa in S.U.A. in anul 1950. Extinderea sa si in Europa este de data mai recenta. In Franta, primele societati specializate in leasing au aparut in anul 1962. Reglementarea lor a fost precizata prin Legea din 2 iulie 1966, dandu-se o definitie a notiunii de leasing asupra bunurilor imobiliare si acordandu-se un regim dc transparenta totala societatilor imobiliare pentru comert si industrie care au ca obiect exclusiv locatia de imobile de uz profesional 6. Dictionarul economic englez-roman defineste operatiunea de leasing, insa mu!t mai restrans7. Astfel, se arata ca denumirea de leasing vine din engleza, precizandu-se mai apoi sensurile in care este folosit acest termen: 1-inchiriere, arendare; 2-contract de inchiriere, arendare; 3-concesiune; 4-concesiune pe durata, concesiune pe varsta, intrebuintare a unui echipament. Leas Leasin ing-u g-ull este este defin definit it in dict dictio iona naru rull Busi Busine ness ss Termserms-Ch Cham ambe bers rs Comm Commer erci cial al Reference ca fund un contract in care detinatorul unui lucru da voie altcuiva sa-1 foloseasca pentru o anumita perioada de timp, in schimbul unei sume de bani - plati. Cel care este imprumutat are uneori oportunitatea sa cumpere lucrul in timpul sau dupa expirarea perioadei de folosire. Un avantaj al leasing-ului este acela ca nu se cere locatarului sa cheltuie o suma mare de bani inainte de a primi orice beneficiu de pe urma folosirii bunului 8. In Dictionary of Economics 9 se spune ca "lease" este o intelegere intre proprietarul unui lucru (lessor) care garanteaza folosinta acestui lucru pentru o perioada determinata, cu o chirie determinata platibila anual, trimestrial sau lunar. Inchirierea poate fi obiectul unei 5
Nicolae Nicolae Suta, Sultana Suta-Seleja Suta-Selejan-"Ist n-"Istoria oria comertului comertului mondial si a politicii politicii comerciale" comerciale",, Editura Editura All, 1997, pag. 216 6
Yves Bernard, Jean-Claude Colli-"Vocabular economic si financiar cu indice de termeni in 4", Editura Humanitas, 1994. 7 A.Bantas, V. V. Nastasescu-"Dictionar economic englez-rornan" Editura Minulescu, Bucuresti, 1997. 8 John Simpson-"Business Terms-Chambers Commercial reference" 9 Graham Bannok, R.E. Daxter and E. van Davis-" Dictionary of Economics"
4
reinchirieri, sa spunem, la fiecare 5 ani. Este posibil sa inchiriezi masini, echipament de birou, utilaje etc., ca si cladiri si pamant. O recenta dezvoltare s-a inregistrat pentru operatiunile de leasing in cadrul cercurilor de afaceri. In majoritatea cazurilor acestea includ "servicing" si intretinere. In unele cazuri, titlul de proprietate trece de la chirias la sfarsitul inchirierii pentru un pret nominal. Notiunea leasing-ului este definita si de dictionarul Commerce and Business 10, care arata ca aceasta operatiune apare ca o alternativa a cumparatorului. Adica, leasing-ul este vazut ca o posibilitate de a "avea" bunuri, in afara aceleia de a cumpara bunuri. Aceasta inseamna a inchiria in schimbul unei chirii anuale, pe perioada stabilita in contract. Leasing-ul este este atract atractiv iv pentru pentru afacer afacerii pentr pentruu ca permit permitee folosi folosinta nta paman pamantul tului, ui, a cladir cladirilo ilorr sau sau a echipamentcloc (utilajelor, instalatiilor), fSra a cheltui mari sume de bani pentru cumpararea lor. lor. In plus, ofera posibilitatea ca cele mai mari echipamente, care nu se doresc a fi cumparate, sa poata fi folosite si sa ofere "randament". Avand o imagine de ansamblu asupra felului in care este inteleasa notiunea de leasing de catre autorii straini, ni se pare interesant sa amintim aici modalitatea in care a fost deflnit leasing-ul intr-o rubrica a unui ziar 11, rubrica intitulata: "Mic dictionar de comert exterior". Astfel, leasing-ul este o forma de finantare pentru utilajele industriale, aparuta si dezvoltata in S.U.A. In locul contractului de cumparare apare contractul de inchiriere. Cel ce inchiriaza i nchiriaza este ori ori prod produc ucat ator orul ul mi mijl jloc oculu uluii de inve invest stiti itie, e, ori ori o soci societ etat atee de fina finant ntar aree care care repr reprez ezin inta ta producatorul. Financial Lease - reprezinta contractul de leasing ferm pentru un termen convenit; se prevede acoperirea amortizarii instalatei inchiriate, inclusiv costurile de finantare si de administratie. Service Lease - contractul de inchiriere prevede si ingrijirea utilajului inchiriat, de catre eel ce inchiriaza. Aceasta forma de leasing se foloseste si pentru acoperirea necesarului de bunuri si investitii trecatoare. Spre deosebire de alti autori straini (englezi in special), in lucrarea "Business" 12, autorii definesc leasing numind partile acestei operatiuni, nu leasor si leasse, ci landlord si tenant (locatarul). Astfel se arata ca "leassse-ul" este o intelegere (de data aceasta) prin care dreptul de proprietate este temporar transferat de al adevaratul proprietar (landlord) la o alta persoana (tenant). In schimbul "folosirii proprietatii", locatarul in general plateste o chirie lunar sau anual. Leasing-ul se incheie pentru o perioada determinate de timp, iar la sfarsitul acestei perioade, "dreptul de a folosi proprietatea" se intoarce la landlord. Dictionarul de drept international al afacerilor 13 ne ofera cea mai clara si cuprinzatoare explicate asupra leasing-ului. Leasing-ul este o operatie constand in darea in folosinta a unor bunuri mobile (ex.:utilaje) sau imobile (apartamente de hotel, spatii pentru sedii de firme) contra unei sume de bani cu plata dintr-o data sau esalonata in rate lunare, unor persoane fizice sau juridice care nu poseda resursele financiare necesare pentru cumpararea lor . Aparitia sa a avut loc in perioada postbelica, fiind derterminat de amplificarea cererii de masini si utilaje, de cresterea ritmului de uzura morala a acestora si sporirea dificultatilor de procurare a resurselor financiare necesare pentru achizitionarea lor. Leasing-ul este o forma moderna de comert international ce propune numai transferul dreptului de folosinta contra cost in cadrul unui sistem original de finantare. Formele de practicare a leasing-ului sunt multiple. Ele se diferentiaza unele de altele in functie de mai multe criterii. 10
Derek Thomas-"Commerce and Business", Chambers Commerce Series, 1989 Informatii de comert exterior nr. 49/1971 12 Pride William, Hughes Robert, Kapoor Jack-Business, Ed. Houghton Mittlin Co., 1991 11
13
M. Costin- Dictionar de drept dr ept international al afacerilor" Vol. Vol. I-I I, 1996, pag.205
5
1.3. ISTORICUL LEASINGULUI
Marea majoritate a autorilor, cand se refera la aparitia leasing-ului, identifica acest moment cu anii 1900-1950 in S.U.A. Consideram ca, pentru o cat mai justa incadrare a aparitiei leasing-ului, trebuie sa ne referim la dreptul roman, care si de data aceasta si-a demonstrat suprematia si originalitatea. Astfel se poate observa o mare asemanare a modalitatii de leasing "sale and lease back" cu forma arhaica a gajului din dreptul roman "fiducia cum creditare" 14. In acest din urma caz, imprumutatul (fiduciant) transfera proprietatea unui lucru mobil sau imobil in patrimoniul imprumutatorului (fiduciar), cu titlu de garantie a imprumutului primit. La randul sau, fiduciarul se obliga sa-i restituie bunul dupa inapoierea datoriei. In practica, datorita necesitatilor economice, imprumutatul pastra folosinta bunului. Desi este evident ca nu exista o continuitate evolutiva de la fudie la "leasing", consideram ca aceasta precizare si intoarcere la dreptul roman arhaic este binevenita pentru demersul nostru stiintific. In perioada perioada moderna, aparitia leasing-ului leasing-ului se prefigureaz prefigureazaa mai ales in S.U.A. S.U.A. Astfel, aparatele de telefon au fost inchiriate abonatilor prin anii 1877, iar acest contract avea sa poarte denumirea de "lease". In anul 1936, "Safe Stores Inc." a cumparat un teren pe care ulterior a ridicat supermagazinul "Safeway Stores"; avand nevoie de capital mobil, acesta 1-a vandut imediat unui grup de investitori care 1-au lasat spre exploatare fostului proprietar in regim "lease" pe o perioada indelungata. In aceeasi ordine de idei, la inceputul anilor 1900, detinatorii de terenuri din S.U.A., terenuri pe care nu le puteau folosi din lipsa de bani (de exemplu, fermierii), au recurs la operatiunea de leasing land 15. În Ohio, prin anii 1940, se vindeau catre banci imobile cu titlu de garantie (traster), imobil ce urma sa fie exploatat de vanzator in regim de "lease" timp de 99 de ani, dupa care utilizatorul avea optiunea cumpararii bunului. D.P. Bootle, avand nevoie de utilaje pentru a realiza o conditionare de alimente si neavand bani, s-a gandit sa le procure prin inchiriere. Nu a banuit ca procedeul va sta la baza unei veritabile industrii, de proportii internationale. Dupa doi ani, el avea propria lui firma. de leasing, "U.S. Leasing Corporation", cu un capital initial de 2000 de dolari 16, care ulterior, in cativa ani, finanta operatiuni de leasing in valoare de 3 milioane de dolari. Principalele sustinatoare ale leasing-ului echipamentelor echipamentelor industriale au fost bancilc, fie indirect prin intermediul unor societaii specializate de leasing, fie direct, dupa ce acestea au priimit autorizalia sa desfasoare asemenea operatiuni. National Banks, in anul 1963, a primit aceasta autorizatie, urmata de Bank Holding Companies, in 1970. Pana in 1975, deci in mai putin de 15 ani, bancile fusesera autorizate sa desfasoare operatiuni de leasing in mod direct in 41 de state americane. in Marea Britanie, cele mai multe dintre societatile de leasing - "leasing companies" sunt finantate si sustinute de banci. Ele beneficiaza de un regim fiscal extrem de favorabil. Valoarea bunului, spre exemplu, poate fi dedusa pana la 100% din profitul impozabil. Acest fapt ca si Marea Britanie sa cunoasca o dezvoltare exploziva a acestor societati. Leasing-ul s-a extins rapid in intreaga Europa, ca in 1972 sa se infiinteze Federatia Europeana a societatilor de leasing, care controleaza circa 80% din industria financiara de 14
Dan Clocotici, Gh, Gheorghiu-"Operatiuni de leasing" Editura Lumina Lex, 1998, pag. 18
15
Stuart Bruchey-,,Enterprise", Ed.Harvard Universiti, pag. 22-23 D. Voiculescu, Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica 1985, pag. 7
16
6
leasing a continentului. Cea mai mare cota parte nationala apartine Marii Britanii, de circa 9 miliarde de dolari. Un consortiu similar s-a infiintat si in Japonia, ,,Japanese Leasing Association", cu un activ total concesionat de aproximativ 7,5 miliarde de dolari. O chestiune aparte ar fi aceea a companiilor franceze de "credit-bail", care sunt incluse in regimul institutiilor bancare sau de credit, cu reglementari stricte, fiind controlate de Consiliul National de Credite, de Banca Frantei si de alte autoritati financiare. Spre deosebire de S.U.A. si Marea Britanie, in Franta, firmele furnizoare de leasing nu se bucura de avantaje de impozite, dar totusi leasingul, datorita flexibilitatii operatiunilor, continua sa se extinda in Franta. Spre exemplu, in cazul Concord17 pretul urias, de circa 50 milioane de dolari si alte aspecte, au pus autoritatile franceze intr-o situatie extrem de dificila, necesitand comenzi ferme suficiente. S-a recurs atunci la leasing: companiile beneficiare au posibilitatea fie de a prelungi perioada de inchiriere, fie de a cumpara, dupa un timp, aparatele, convinse, in sfarsit, de calitatile lor de zbor. Un alt aspect important pentru istoricul si evolutia leasing-ului este raspandirea sa in tarile in curs de dezvoltare. Cele mai multe companii independente de leasing, in anul 1982, se aflau in America Latina si Asia. Astfel, au luat fiinta "Leasing Association of Singapore", "Manila Asian Leasing Association" etc. Din cele expuse mai sus se poate observa ca leasingul, datorita avantajelor sale, este prezent in intreaga lume, ca operatiune de comert.
17
D. Voiculescu, Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica 1985, pag. 27
7
CAPITOLUL II CONTRACTUL DE LEASING
2.1. DEFINITII SI TRASATURI TRASATURI
Vom incerca, in acest capitol, sa analizam aspectele tehnice si juridice pe care le imbraca un contract de leasing, elemental cheie al operatiunii de leasing. In ceea ce pfiveste definirea contractului de leasing, exista numeroase incercari, fiecare autor pornind de la elemental care crede el ca este esential acestai contract. Astfel, se considera ca contractal de leasing este un act juridic prin carelina dintre parti numita inchiriator si apartinand unui anumit stat se obliga sa stramute dreptal de folosinta asupra unui bun al sau catre cealalta parte, numita chirias sau beneficiar, apartinand aceluiasi stat sau altei lari si care se obliga sa plateasca, in schimb, o chirie 18. În alta lucrare - "Law of Commercial Transactions" Transactions"19, defineste contractal de leasing ca fiind un contract prin care proprietarul lasa in mana "locatarului dreptal exclusiv de a poseda proprietatea pentru o anumita perioada de timp". ti mp". In literatura noastra de specialitate, T.R. Popescu defineste leasing-ul ca fiind acel contract prin care o persoana (de obicei o societate specializata in acest scop) cumpara un bun spre a-1 inchiria unei alte persoane numita utilizator (care in mod obisnuit este tot o intreprindere), care la sfarsitul contractului de locatie are un drept de optiune intre trei posibilitati: de a contiunua contractal de locatie, de a-1 rezilia ori de a cumpara bunul respectiv contra unui pret convenit in asa fel incat sa se tina seama, eel putin in parte, de varsamintele efectaate cu titlu de chirie. Dupa cum s-a putat observa, am incercat in expunerea de mai sus sa oferim o imagine de ansamblu cu privire la definirea contractalui de leasing de catre doctrina. Consideram ca demersul nostru nu ar fi complet, fara referiri si la definitiile date acestai contract de catre legislaţiile din Europa. În Franta au existat o succesiune de legi care reglementeaza "credit bail". Astfel, Legea 64-455 din 2 iulie 1766 a fost revizuita ulterior prin Ordonanta 67- 837 din 28 septembrie 1967, relativa la operatiunile de credit bail si la societatile imobiliare de comert si Industrie, iar urmatoarea modificare a intervenit in anul 1986. Insa cea din urma si cea mai importanta Lege care o completeaza pe cea din 1966, este Legea nr. 89-1008 din 31.12.1989 referitoare la dezvoltarea intreprinderilor comerciale si artizanale. Aceasta Lege adauga operatiunilor de credit bail asupra fondului de comert si a intreprinderilor artizanale o operatiune de finantare a unora dintre "elementele lor componente", cum ar fi un brevet de investitii, care poate avea o valoare semnificativa, astfel ca poate reprezenta principalul activ al fondului de comert. 18 19
D. Voiculescu, Voiculescu, M. Cosas-"Leasing", Ed, St. si Enciclopedica 1985 Brewers, Mallor, Barnes etc.-"Law of Commercial Transactions"
8
S-a putut putut observ observaa 20 ca defini definitiil tiilee enunta enuntate te in aceste aceste legi legi cuprin cuprindd trei trei lacune lacune importante: nu se refera la o durata fixa a contractului, nu se arata ca utilizatorul beneficiar suporta toate riscurile si nu se face diferenta intre bunul cumparat si eel construit de finantator, finantator, potrivit optiunilor exprimate de viitorul utilizator. utilizator. O definitie sumara a contractului de leasing a fost data in Germania prin Circularele fiscale din anul 1971 si 1972, stabilind drept criteriu unic in caracterizarea contractului durata sa fixa si perioada in i n care este esalonata restituirea capitalului investit de finantator. finantator. In Italia, leasing-ul (locazione finanziaro) este prevazut in mod expres prin Legea nr. 183 din 2 aprilie 1986. In acest text de Lege, leasing-ul este definit prin aratarea faptului ca utilizatorul suporta toate riscurile aferente bunului primit in leasing. Nu se face referire la durata contractului, acest aspect fiind lamurit mai tarziu prin Legea din 25 iulie 1989. Legislatia din Belgia reglementeaza clar problema contractului de leasing. Astfel, prin Decretul regal nr. 55 din 10 noiembrie 1967 se reglementeaza contractul de leasing avand ca obiect bunuri mobile (durata, clauze, echipamente folosite in scopuri profesionale etc.). In ceea ce priveste imobilele, prin Decretul regal nr. 30 din 28 decembrie 1970, este reglem reglement entat at explic explicit it contrac contractul tul de leasin leasing, g, cu referi referiri ri la folosi folosirea rea edific edificiul iului ui , obiect obiectul ul contractului, posibilitatea utilizatorului de a dobandi insasi proprietatea bunului respectiv. respectiv. Nu in cele din urma, la noi in tara contractul de leasing este reglementat si definit in baza baza Ordona Ordonante nteii nr. nr. 51/19 51/1997, 97, int intitu itulat lataa "Ordon "Ordonan anta ta privin privindd operat operatiun iunile ile de leasin leasingg si societatile de leasing". Aceasta ordonanta a fost modiflcata de Legea nr. 90/1998, care pastreaza unele reguli, dar da o alta formulare textului Ordonantei nr. 51/1997. Ordonanta reglementeaza "incheierea contractului de leasing" (art. 4 lit. c), "valoarea contractului de leasing" (art.5 lit, e), "expirarea contractului de leasing" (art. 4 lit. e si art. 6). Plecand de la definitiile doctrinare, trecand prin definitiile ce au fost date acestui contract in legislative tarilor din Europa (inclusiv Romania), nu putem decat sa concluzionam prin definitia ce a fost data contractului de leasing in Dictionarul de drept international al afacerilor 21 de catre d-nul M. Costin, definitie care ca acopera eel mai bine aceasta realitate economica cum este leasingul. Astfel, in opinia d-lui profesor, contractul de leasing este "o operatie complexa practicata in comertul international care, prin specificul ei, se infatiseaza ca tehnica moderna de creditare pe termen lung, de tip particular. Operatie juridica triunghiulara prin care o persoana (de regula societate specializata pe acest profil) cumpara un bun spre a-1 inchiria ulterior altei persoane numita utilizator, care la finele contractului de locatie are facultatea sa exercite o optiune intre trei posibilitati si anume: de a continua raportul juridic de locatie, de a rezilia contractul respectiv ori de a cumpara bunul ce-i fusese inchiriat, platind un pret convenit astfel incat, eel putin in parte, sa se tina seama de varsamintele efectuate cu titlu de chirie, adica de amortizarea bunului pe o atare cale." O alta problema pe care dorim sa o dezbatem in cadrul acestui titlu este aceea a trasaturilor contractului de leasing. Contractul de leasing este un act juridic bilateral, nenumit, cu titl titluu oneros oneros,, avand avand contin continut ut patrim patrimoni onial al cu execut executare are succe succesiv siva, a, int intuit uitu-p u-pers ersona onaee si consensual. Contractul de leasing, conform Ordonantei nr. 51 din 1997, modificata prin Legea nr. 90/1988 a devenit un contract tipic, adica numit 22. Act juridic bilateral, contractul de leasing se incheie intre societatea de leasing, in calitate de locator, si utilizator. Alaturi de conditiile generale referitoare la incheierea actelor 20
Revista de drept comercial nr. 5/1997, pag.5
21
M. Costin-"Dictionar de drept international al afacerilor" Vol. Vol. I-II, Ed. Lumina-Lex Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu-"Operatiuni de leasing", Ed. Lumina Lex, 1998, pag. 57
22
9
juridice, locatorul trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale prevazute de Lege. Utilizatorul trebuie sa indeplineasca conditii speciale referitoare la destinatia bunului contractat si plata redeventelor. Este Este un contra contract ct sinala sinalagma gmatic tic,, ambele ambele parti parti obliga obligandu ndu-se -se recipr reciproc oc.. Contra Contractu ctull de leasin leasingg da naster nasteree la obliga obligatii tii corel corelati ative ve si int interd erdepe epende ndente nte,, fapt fapt ce permit permitee aplica aplicarea rea princ principii ipiilor lor genera generale le relati relative ve la execut executare areaa ori neexec neexecuta utarea rea contrac contractel telor or sinala sinalagma gmatic ticee (ex.:exceptia dc neexecutare si rezilierea). Este un contract cu titlu oneros si continut patrimonial, ambele parti urmarind sa realizeze un profit, care sa fie evaluabil in bani. Locatorul primeste platile periodice de la utilizator din care isi pastreaza "o marja de profit", iar utilizatorul beneficiaza de folosinta bunului pe perioada derularii contractului, iar la finele acestuia poate achizitiona bunul la valoarea reziduala a acestuia. Este un contract intuitu-personae, in ceea ce-1 priveste pe utilizator, societatea de leasing leasing incheind incheind contractu contractull in considera considerarea rea calitatilor calitatilor utilizatoru utilizatorului, lui, care este obligat obligat sa prezinte odata cu cererea de a contracta si date cu privire la exploatarea ulterioara a bunului, in cazul unei destinatii comerciale sau industriale. Este un contract cu executare succesiva, deoarece efectele sale se produc pe tot parcursul derularii contractului. Datorita caracterului intuitu-personae, utilizatorul nu poate instraina drepturile sale ori cesiona contractul, fara acordul locatorului. Cu toate acestea, in cazul succesiunii universale ori cu titlu universal, drepturile si obligatiile prevazute in contract nu se sting, indiferent daca transmisiunea se refera refera la patrimo patrimoniu niull locato locatorul rului, ui, ori al uti utiliz lizato atorulu rului.i. In cazul cazul bunuri bunurilor lor cu destin destinati atiee comerciala sau industrials, succesorul trebuie sa respecte conditiile de exploatare a acestora. Form Fo rmaa aute autent ntic icaa sau sau actu actull scri scriss sunt sunt nece necesa sare re doar doar "ad "ad prob probat atio ione nem" m" si de opozabilitate.leasing opozabilitate.leasing este consensual, consensual, este suficienta deci simpla. Leasing-ul reprezintă un contract complex, ale cărui elemente formează un cadru distinct şi unitar. Leasing-ul este un contrtact propriu de finanţare, fiind o fuziune de tehnici juridice23. 2.2. DIFERENTIERI DIFERENT IERI FATA DE ALTE ALTE CONTRACTE
Datorita finalitatii sale economice, contractul de leasing nu poate fi asimilat cu contractul de vanzare in rate, intrucat utilizatorul poate deveni proprietar doar la sfarsitul mai multor ani, fara efect retroactiv, pana atunci fiind simplu utilizator. Nu i se pot aplica nici reglementarile privind vanzacile pe credit, care vizeaza imperativ limitele creditului acordat, prevazand un acont minim ce trebuie platit cu ocazia incheierii contractului. Contractul de leasing se deosebeste si de contractul de locatiune-vanzare din sistemele juridice care recunosc aceasta forma contractuala, intrucat transferal proprietaţii nu opereaza automat la sfarsitul locatiunii-vanzarii, ci este o simpla facultate lasata locatorului. In practica s-a considerat adesea ca un atare contract (locatie-vanzare) ascunde o vanzare in rate si de aceea in cazul unui faliment ori unei reglementari judiciare, sau lichidare a bunurilor locatarului, s-a respins actiunea in revendicare a vanzatorului. Prin incheierea unui contract de leasing s-ar realiza o adevarata locatie (si nu o vanzare cu rezerva proprietatii) si drept urmare locatorul (finantator), ramas proprietar al bunului, nu se mai afia in pericolul de a i se urmari acest bun in cazul unui faliment sau al unei reglementari judiciare a locatarului (utilizator). S-ar putea spune ca prin intermediul leasing-ului se realizeaza un imprumut acordat locatarului, care are nevoie de un bun dar nu are posibilitatea financiara de a-1 cumpara. Dar dupa cum am vazut, la leasing nu este vorba de o vanzare pe credit, finantatorul ramanand proprietalr al bunului, pana la momentul cand si daca se realizeaza vanzarea in privinta careia 23
I. Macovei, „Dreptul comerţului internaţional”, Editura Junimea, Iaşi, 1980, p. 308.
10
utilizatorul are un drept de optiune 24. Contractul de leasing nu poate fi confundat cu un contract de simpla locatie clasica deoarece , pe de-o parte, prin esenta sa, contractul de locatie nu poate duce la dobandirea dreptului de proprietate , iar pe de alta parte, contractul de locatie este reziliabil de catre locatar pe baza unui preaviz, in timp ce leasing-ul este irevocabil si ritmul platii ratelor nu poate fi intrerupt. In sistemul de drept de Common Law, leasing-ul este socotit, mai cu seama pentru considerente de ordin fiscal si deci sub aspectul dreptului fiscal, ori ca o adevarata locatie ("tru ("truee leas lease" e")) sau sau ca o masu masura ra de gara garant ntie ie (sec (secur urity ity inte intere rest st), ), acea aceast staa din din urma urma fiind fiind reglementata in Uniform Commercial Code S.U.A., sect. 1 201 pct.37. In dreptul englez, in masura in care i se va recunoaste o semnificatie juridica, leasingul este un contract de locatie, iar introducerea unei optiuni pentru cumpararea bunului la expirarea contractului se considera ca-1 transforms, intr-un contract de locatie-vanzare. Fata de contractul de imprumut bancar, leasing-ul se deosebeste in principal prin faptul ca in contractul de imprumut are loc transferarea unei sume sau a unui bun din patrimoniul celui ce imprumuta, in patrimoniul celui imprumutat, cu obligatia pentru acesta din urma ca la termenul fixat sa restituie suma imprumutata sau bunuri fungibile de acelasi gen. Se considera ca dreptul de proprietate al celui ce imprumuta sufera o modificare calitativa, transformanduse din drept real in drept personal 25. S-a afirmat in doctrina de specialitate ca acest contract s-ar asemana cu contractul de manda mandat,t, prin prin faptul faptul ca client clientul ul da dispoz dispozitia itia int intrep reprin rinder derii ii "leasi "leasing" ng" sa cumper cumpere, e, dar dar intreprinderea cumpara pentru sine, nu pentru client. Pe de alta parte insa, clientul obtine o actiune directa impotriva intreprinderii furnizoare sau producatoare, referitor la cantitatea sau calitatea bunurilor inchiriate si nu impotriva intreprinderii "leasing". In doctrina franceza s-a exprimat de catre profesorul Rene Rodiere o parere aparte, in care el "distinge clar" intre leasing si renting 26. Astfel, in opinia dansului, renting-ul este o loca locati tiun unee a unor unor "mob "mobile ile spec specia iali liza zate te", ", ca si cami camioa oane nele le sau sau vago vagoan anel elee pers persoa oane nelo lor r particulare. Spre deoscbire de leasing, in cazul rentingului clientul nu-si alege nici materialul, nici pe eel care il va produce. Bunurile Bunurile date in locatiune locatiune apartin unor intreprinderi intreprinderi de locatiune, locatiune, care le detin inainte de a le fi cerute. Renting-ul apare deci ca o simpla "locatiune de mobile". 2.3. COMPONE COMPONENTELE NTELE SI CONTINUTUL CONTINUTUL CONTRACTUL CONTRACTULUI UI DE LEASING
Dupa cum se poate observa inca din titlu, la acest subtitlu al capitolului vom dezbate doua aspecte legate de contractul de leasing: componente si continut. Sub aspectul componentelor contractului de leasing se poate abserva ca exista mai multe faze. Astfel, la inceput se incheie un un contract de vanzare-cumparare vanzare-cumparare intre creditor cu furnizorul in prealabil ales de utilizator in vederea inchirierii ulterioare a bunului. Astfel, operat operatiun iunile ile din faza faza preala prealabil bilaa se desfasoa desfasoara ra in uti utiliz lizato atorul rul alege alege mai mai int intai ai bunul bunul si furnizorul, dupa care adreseaza o cerere finantatorului in care descrie materialul pe care vrea 24 25
T.R. T.R. Popescu-"Dreptul comertului international",Ed. Didactica,1980, pag. 372
25
Roxana Muntean-"Institutii de drept comercial", Bucuresti, 1982 Elemente de tehnica juridica privind adaptarea contractelor de comert exterior-1990,pag .43 26 Renee Rodiere- ,JDroit commercial", Ed. Dalloz, 1975, pag. 217
11
sa-1 utilizeze, caracteristicile tehnice ale acestuia, precum si datele referitoare la solvabilitatea sa. În faza faza prelim prelimina inară, ră, finant finantato atorul rul,, inaint inaintee de a-si a-si da acord acordul, ul, studia studiaza za aspec aspectel telee economico-financiare ale operatiunii din punct dc vedere al rcntabilitatii, cat si capacitatile tehnice ale utilizatorului. Finantatorul nu este insa definitiv angajat fata de furnizor decat dupa semnarea bonului de comanda prin care se ratifica alegerea tacuta de utilizator si conditiile de vanzare. Daca finantatorul nu si-a dat acordul definitiv, utilizatorul nu este abilitat sa incheie un contract. Daca o face totusi, el se va obliga personal, in nume propriu, la executarea contractului. Daca finantatorul si-a dat acordul, contractul de vanzare-cumparare intre furnizor si finantator este incheiat, iar ultimul devine proprietar al bunului ales de utilizator. Aceasta operatie nu se manifests evident prin nici o mentiune in registrele contabile ale utilizatorului, care este un tert in raport de acest contract. S-a ridicat astfel problema calificarii titlului cu care utilizatorul, desi tert in raport de contr contract actul ul de vanza vanzare-c re-cump umpara arare re dintre dintre finan finantat tator or si furniz furnizor or,, este este indrep indreptat tatit it sa aleaga aleaga 27 obiectul contractului si sa duca tratative cu furnizorul. S-au enuntat mai multe teorii . Intr-o prima opinie se considera ca utilizatorul alege obiectul si duce tratative cu vanzatorul in numele creditorului, in baza unui mandat acordat de finantator utilizatorului, pentru a intra in legatura cu furnizorul ales de el, in vederea fixarii conditiilor de cumparare a materialului si in special al pretului si a datei livrarii 28. Aceasta teorie a fost criticata ca incerta si s-a aratat ca aceasta opinie nu tine seama de consecintele neexecutarii mandatului, caci nerespectarea de catre finantator a continutului indicatiilor date de utilizatorul potential are ca efect fie neincheierea contractului de leasing fie, daca acesta s-a incheiat, posibilitatea pentru utilizator sa introduca o actiune derivand din contractul de mandat 29. Chiar in cazul in care se admite teoria mandatului, nu toti autorii sunt de acord cu sensul relatiilor care se inscriu in acest cadru contractual, unii vazand multe mandate care se suprapun partial si care se crearea si executarea a mai completeaza reciproc. Intr-o alta opinie, institutia stipulatiei pentru promitent, iar utilizatorul-beneficiar. Nu consideram aceasta opinie fundamentala fundamentala si ne oprim in acest sens la un singur aspect: efectele stipulatiei pentru altul, adica a raporturilor triunghiulare la care da nastere: creditor si debitor, tert beneficiar si debitor si intre stipulant si tert beneficiar. In cadrul raporturilor dintre tertul beneficiar si debitor, debitor, tertul beneficiar dobandeste dobandeste un drept direct, constand tocmai in faptul ca el trece direct din patrimoniul debitorului debitorului in eel al beneficiarului. beneficiarului. Ori, in cazul contractului de leasing, dreptul de proprietate asupra bunului trece din patrimonial furnizorului in eel al finantatorului, care-1 va inchiria, intr-o etapa imediat urmatoare, utilizatorului. In ceea ce ne priveste, consideram ca utilizatorul ,,lucreaza" in baza unui contract de 30 mandat , fapt sustinut si argumentat pertinent in literatura de specialitate 31. O a doua faza sau un al doilea element component al contractului de leasing ar fi: contractul de locatie ce intervine intre finantator si utilizator. Acest contract este in general precedat de o promisiune de locatie sinalagmatica 32, in sensul ca finantatorul promite ca bunul 27
Roxana Muntean-"Institutii de drept comercial international",pag.59 O.Capatina, B.Stefanescu-"Tratat de dr.comert international",pag.248 29 Rene Rodiere-"Droit commercial", Ed. Dalloz,1975,pag.219 28
30
M. Costin-, Dictionar de drept international" T.R. Popescu-"Dreptul comertului international", EDP, 1980, pag. 368 32 Idem 31
12
pe care il cumpara il va da in locatie, in masura in eare sunt determinate elementele esentiale ale contractului. Datorita unor considerente de ordin economic si financiar, contractul de localiune dobandeste unele trasaturi specifice: caracterul sau irevocabil si intuitupersonae. Caracterul irevocabil al contractului de leasing decurge din faptul ca in aceasta faza el comporta in mod obligatoriu o perioada irevocabila, care corespunde cu durata amortizarii fiscale si in cursul careia nici finantatorul, nici utilizatorul nu pot, in principal, rezilia contractul. Caracterul intuitu-personae nu priveste si pe finantator, al carui rol este numai de a finanta afacerea, fara nici o influenta asupra mersului acesteia sub aspect tehnic, economic; drept urmare, acesta ar putea chiar sa cedeze contractul sau. Sub un alt aspect, trebuie sa precizam, legat de problema expusa mai sus, ca leasing-ul reprez reprezint intaa carac caracter terist istici icile le unui unui contra contract ct de adezi adeziune une,, uti utiliz lizato atorul rul fund fund aderen aderentul tul care care la semnarea contractului nu poate sa modiflce clauzele acestuia. Cea de-a de-a treia treia faza faza care care int interv ervine ine la expir expirare areaa durate durateii fixate fixate este este faza faza optiun optiunii. ii. Utilizatorul are de ales intre trei posibilitati: sa ceara reinnoirea locatiunii pentru o noua perioada si cu o chine mai mica; sa restituie bunul si contractul ia sfarsit; sa opteze pentru cumpararea bunului pe un pret care a fost fixat inca de la incheierea contractului de locatie. Trebuie facuta precizarea ca intre finantator si utilizator se incheie de la inceputul operatiei un contract prealabil ce cuprinde o promisiune unilaterala de vanzare, prin care finantatorul se obliga sa vanda bunul respectiv utilizatorului, la sfarsitul contractului de locatie, daca utilizatorul isi va manifesta vointa in acest sens. Alaturi de aceste contracte - mai sus prezentate - ca elemente componente ale contractu contractului lui de leasing, operatia operatia de leasing leasing mai implica implica un numar numar de acte complemen complemente te sau accesorii, precum: promisiunea bilaterala de locatie din partea finantatorului si a utilizatorului, utili zatorului, preexistenta contractului de locatie; contractul de asigurare pe care il incheie utilizatorul in privinta bunului; promisiunea de cumparare din partea finantatorului f inantatorului etc. Epuizand elementele componente ale contractului de leasing, ne vom referi mai departe la conlinutul acestui contract, ce deriva din componentele sale. Sub aspectul conlinutului, trebuie subliniat faptul ca aceasta operatie de . leasing implica trei persoane: a) vanzatorul lucrului, care poate fi si un furnizor, un constructor sau fabricant al lucrului; b) cumparatorul bunului care este de fapt finantatorul afacerii, deoarece el furnizeaza banii pentru cumpararea acestui bun pe care 1-a cumparat numai spre a-1 inchiria deindata altei persoane; c) utilizatorul bunului, adica eel care il obtine in calitate de locatar si care il va utiliza intr-un anumit scop. În scopul intelegerii cat mai complete a acestei operatii juridice care implica mai multe contracte si mai multe persoane, vom relata mai departe o speta in care s-a ilustrat leasing-ul. Astfel Astfel,, un direc director tor al unei unei int intrep reprin rinder derii din Califo Californi rnia, a, pentru pentru condit condition ionare areaa produ produsel selor or alimentare, avea de executat o mare comanda catre armata, dar nu avea fondurile necesare pentru a achizitiona bunurile de echipament industrial de care avea nevoie. S-a adresat unei institutii financiare careia i-a sugerat sa-si modifice dpmeniul sau de activitate fmanciara, spre a cumpacta echipamentul de care intreprinderea avea nevoie si a-i inchiria imediat acest echipament spre a-si executa comanda catre armata. Totodata, directorul intreprinderii isi lua sarcina sa determine el insusi natura si caracterul echipamentului de care avea nevoie. Operatia a fost realizata si rezultatele ei au fost incurajatoare i ncurajatoare 33. 33
El Moktar Bey-"De la symbiotique dans le leasing et credit bail de financement", Ed. Dalloz, Paris, 1922, pag.
368
13
Odata enunlata participarea a trei persoane la acest contract, este interesant de vazut care sunt interesele ce se contureaza intre aceste parti referitor la contractul de leasing. Utilizatorul este eel care trateaza afacerea inca de la l a inceput. El este interesat sa obtina la cumparare un pret cat mai bun, fiindca el va fi eel care va plati acest pret sub forma de rate ale chiriei. Tot el decide la ce data va intra bunul respectiv in folosinta, in functie de propriile lui nevoi. Asadar, Asadar, utilizatorul este "personajul central", eel care pe vanzator in cadrul garantiei pentru defectele bunului vandut, fara nici o interventie din actioneaza prin el insusi si pentru el insusi, fara nici o interventie din partea-celui care finanteaza. Oricum, institutia fmanciara plateste pretul in baza unui document-proces verbal de livrare se stabileste in contradictoriu de catre furnizor si utilizator; acesta din urma actioneaza direct partea celui care finanteaza afacerea, desi indirect il intereseaza. Furnizorul bunului are interes sa-si vanda produsul. El poate fi o persoana fizica sau juridica, o societate anonima, o societate cu raspundere limitata etc. Materialul vandut poate fi extrem de variat. Vanzatozul Vanzatozul ofera si garantia pentru buna desfasurare a activitatii principale. Finantatorul intervine in aceasta operatie financiare, pentru a-si plasa capitalul in conditii optime de rentabilitate. De altfel, prin intermediul unor asemenea operatii de leasing, capitalul american a patruns in tarile vest-europene, unde s-au dezvoltat mari societati de leasing: "Shell Oil Company", "Standard Oil Company", "General Motors" etc.din motive esentialmente. 2.4. EFECTELE CONDITIILOR REZOLUTORII SI SUSPRNSIVE IN CAZUL CONTRACTULUI DE LEASING
In situatia contractului de leasing imobiliar, contractul este adesea insotit de conditia rezolu rezolutor torie, ie, pentru pentru cazul cazul neobtin neobtineri eriii autor autoriza izatie tieii de constr construct uctie ie ori de neachi neachizit zition ionare are a terenurilor avute in vedere pentru edificarea constructiilor, ori de nerealizare a constructiilor convenite In alte situatii, in cadrul contractului este inserata clauza conform careia leasing-ul nu va produce efecte decat in cazul realizarii conditiei (care este suspensiva) de procurare a imobilelor la care se refera contractul avand ca obiect dotarea cu mobile prin leasing. Chiar in situalia in care contractul de vanzare sau eel de leasing nu cuprind condilii formulate in termeni juridici, ele se inteleg una prin cealalta, intrucat un contract este incheiat in considerarea unui alt contract. De aceea, ne intrebam ca, din moment ce nu ar fi posibila finalizarea unuia dintre cele doua contracte, poate fi invocata aceasta imprejurare ca eroare esentiala, in ideea anularii celuilalt contract? Vom raspunde, aratand ca in ceea ce priveste executarea materials a vanzarii, in conditiile in care beneficiarul s-ar afla in imposibilitate de a actiona, finantatorul va trata in mod direct cu furnizorul, in ciuda faptului ca nu se afla in contractual cu acest furnizor. Acest aspect este o motivatie in plus sublinia inca o data dificultatea calificarii in drept a unor asemenea raporturi juridice. Din Din punc punctt de vede vedere re jurid juridic ic,, cei cei trei trei parte partene neri, ri, al caro carorr inte intere ress econ econom omic ic este este asemanator, sunt in mod legal legati doi cate doi, prin contracte bilaterale, similar raporturilor juridice de leasing, doar ca in locul unui contract de vanzare cumparare urmat de leasing, este vorba de un imprumut, urmat de cumpararea bunurilor. bunurilor. In mod cert, interdependent imprumutului cu vanzarea este mai putin evidenta decat in contractul de leasing, beneficiarul neurmarind altceva decat sa dobandeasca investitia astfel
14
finantata. In practica, se impune neaparat ca si intre aceste doua contracte sa existe o legatura la nivelul schimbului de prestatii, ca in materia leasing-ului. In aceasta ordine de idei, se vorbeste despre un imprumut i mprumut cu ipoteca destinat finantarii necesare achizitionarii unui imobil. Daca dobanditorul imprumutat dobandeste posesia unui imobil deja grevat cu o ipoteca, el se afla in dificultate cu privire la plata sumei pe care o imprumuta si pentru care datoreaza la randul sau sa procedeze la constituirea unei garantii reale. Putem concluziona aratand ca este exagerat sa se indice ca o trasatura specifica a leasing-ului, structura trilaterala a operatiunii, avand in vedere ca ceea ce este intr-adevar consecinla concepliei originate asupra leasing-ului o reprezinta pastrarea proprietatii bunurilor finantate, proprietate ce reprezinta garantia celui ce finanteaza. 2.5. LITIGII CE POT APAREA IN LEGATURA CU CONTRACTUL DE LEASING.
Din cele prezentate pana acum, se poate observa ca, controlul de leasing este o operaliune complexa, ce da nastere unor relalii juridice si economice "largi" si care tocmai dato datorit ritaa vast vastita itatii tii sale sale ar pute puteaa duce duce la nast naster erea ea unor unor litig litigii, ii, atat atat cu priv privire ire la natu natura ra operatiunilor, operatiunilor, cat si cu privire la natura obligatiilor asumate de parti. In Romania, pana la ora actuala, nu cunoastem sa existe solutionari ale unor litigii nascute din operatiunile de leasing. Totusi, pentru a preintampina litigiile care s-ar putea naste pe taramul complex al contractului de leasing, este imperios necesar a ne raporta jurisprudent din alte tari. Principalele litigii pot fi grupate in patru categorii: a) refuzuri de finantare; b) neconformitatea obiectului si intdrzierea in predarea acestuia; c) neplata redeventelor; d) refuzul de finantare;
Societatea de leasing este cea care are puterea financiara de a realiza contractul de leasing, ea isi asuma obligatia de plata a bunului fata de utilizator, obligatie care daca nu este indeplinita, bunul nu poate fi livrat de catre furnizor. Tocmai de aceea litigiile pe aceasta problema sunt rare, avand in vedere ca societatea de leasing accepta incheierea contractelor numai dupa ce isi evalueaza posibilitatile financiare. In caz contrar, raspunderea este de natura contractuala. Este posibil ca finantarea sa fie refuzata anterior contractului de leasing, respectiv a negocierilor dintre utilizator si furnizor. In aceasta situatie, raspunderea societatii de leasing este este dific dificil il de dete determ rmin inat at,, pent pentru ru ca simpl simplaa cere cerere re de finan finanta tare re pe care care i-o adre adrese seaz azaa utilizatorul nu creeaza nici o obligatie in sarcina sa. Ar fi posibila o raspundere delictuala bazata pe refuzul de a contracta atunci cand refuzul nu este fundamentat pe un motiv rezonabil. Refuzul de finantare poate sa atraga insa raspunderea utilizatorului atunci cand acesta a trecut la comandarea bunului de la furnizor, fara a astepta semnarea contractului de leasing. Intr-un asemenea caz, in functie de solutionarea litigiului declansat de furnizor pentru daunele suportate, este posibil a) Raspunderea societalii de leasing b)Llivrarea neconforma a bunului
15
In materie de vanzare, livrarea neconforma a bunului atrage raspunderea vanzatorului. In cazul contractului de leasing, atunci cand sunt livrate obiecte cu fi atrasa si defectiuni ori cu intarziere, pot aparea asemenea litigii care se complica in plus prin faptul ca exista o disociere intre calitatea de utilizator si cea de proprietar. S-ar putea formula si o actiune in justitie impotr impotriva iva socie societat tatii ii de leasin leasing, g, daca daca partile partile ar conve conveni ni astfel astfel,, pentru pentru situat situatia ia livrar livrarii ii neconforme, avand in vedere faptul ca societatea de leasing trebuie sa-1 garanteze pe utilizator pentru viciile ascunse ale bunului. Pornind de la prevederile art. 4 lit. c din Ordonanla nr. 51 din anul 1997 potrivit carora societatea de leasing confera toate drepturile derivand din contractul de vanzare-cumparare, cu exceptia dreptului de dispozitie, partile ar avea posibilitatea de a conveni la o delegare 34. Dispozitiile art. 4 lit. c trebuie interpretate totusi restrictiv, pentru ca potrivit art. 4 lit. f, societatea de leasing ramane obligata. fala de utilizator de a-1 garanta contra evictiunii din partea oricarei persoane care ar pretinde vreun drept real (art. 4 lit. e din ordonanta nu a fost modifica prin Legea nr. 90/1998). Societatea de leasing are, furnizorului, f urnizorului, intemeiata pe contractul de vanzare-cumparare, vanzare-cumparare, privitor la evictiune. Conform art. 5 lit. f, utilizatorul are un mandat din partea societatii de leasing, "sa apere in raporturile cu terte persoane dreptul de proprietate al societatii de leasing". Rezulta ca societatea de leasing nu este exonerate de garantia contra ericliunii fala de utilizator. c) Neplata redeventelor
Utilizatorul obtine o viziune optimista, cu ajutorul operatiunilor de leasing, asupra posibilitatilor de realizare a obiectivelor concrete prin folosirea bunurilor aflate in proprietatea altora. Aceasta poate conduce la perfectarea de contracte de leasing de bunuri ce depasesc puterea de plata a utilizatorului. Concret, utilizatorul nu va putea face fala obligatiei de plata a redevenlelor. In acest caz, societatea de leasing are doua posibilitati: fie actiun actiunea ea in justiti justitiee pentru pentru execut executare areaa silita silita a obliga obligatiil tiilor or,, fiecare fiecare rezili reziliere ereaa contractului cu daune-interese. Contractul de leasing este un contract cu execuiie succesiva si ca atare rezilierea ca sanct sanctiun iunee specif specifica ica sacest sacestui ui tip de contra contracte cte nu poate poate reacti reactiva. va. Ca urmare, urmare, rezilie rezilierea rea contractului are ca efect obligarea utilizatorului la restituirea lucrului catre societatea de leasing si plata de daune-interese. Societatea de leasing are la indemana insa si calea unei actiuni in revendicare pentru recupe recuperar rarea ea bunulu bunului,i, atunci atunci cand cand utiliz utilizato atorul rul 1-a subinc subinchiri hiriat at ori vandut vandut,, deoar deoarece ece este este proprietara acestui bun. Dreptul de proprietate al societatii de leasing constituie un pericol pentru tertii care au crezut ca utilizatorul era proprietarul bunului. Acest pericol poate fi inlaturat msa prin publicitatea leasing-ului; daca publicitatea s-a realizat, tertii nu vor putea invoca beneficiul dispozitiilor art. c, conform carora posesia de buna credinta a bunurilor mobile a tertilor dobanditori echivaleaza cu dreptul de proprietate. Daunele interese datorate de utilizator in cazul rezilierii contractului pe motivul neplalii redevenlelor vor fi stabilite pe baze contractuale sub forma unei clauze penale. In lipsa unei clauze penale, daunele-interese vor fi calculate conform art. 10 din Ordonanta nr. 51/1997, cuprinzand cuantumul valoric al redeventei care a ramas de platit pana la expirarea contractului de leasing. Daunele-interese, asa cum sunt stabilite de ordonanta, sunt mari, punand utilizatorul intr-o situalie inechitabila. 34
Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu-"Operatiuni de leasing", Ed. Lumina Lex, 1998, pag. 115-116
2.6 Contraventii si sanctiuni
16
Tinand cont ca prin redeventele platite utilizatorul a rambursat deja o parte din valoarea bunului si ca de obicei valoarea de piata a bunului in momenrul restituireii este mai mare decat valoarea reziduala a acestuia, prin aceste dauneinterese, societatea de leasing beneficiaza de o imbogatire nemeritata. Din aceasta cauza, legiuitorul francez, de exemplu, a linut sa limiteze 28 cuantumul daunelor-interese, instituind si o formula rezonabila de calcul a acestora. Astfel conform art. 21 din Legea din 10 ianuarie 1978, paguba este data de suma redeventelor neplatite inca, plus valoarea reziduala a acestora, din care se scade valoarea de piata a bunului. Raspunderea societatilor de leasing nu opereaza doar in aratate mai sus. Astfel, in art. 18 al. 1 se prevede ca fund contraventie faptul ca societatea de leasing nu a obtinut avizul Ministerului Finantelor (asa cum este prevazut in art. 14 din Ordonanta Guvernamentala nr. 51/1997). Lipsa autorizatiei poate fi urmarea faptului ca, ori nu a fost eliberata, ori ca a fost retrasa. Ca urmare, ipoteza acestei masuri de sanctionare ar fi trebuit formulata in sensul ca "se continua activitatea societatii de leasing dupa ce Ministerul Finantelor i-a retras autorizarea". In acest mod ar fi respectata regula de principiu stabilita prin Legea nr. 32/1968 privind contraventiile, in sensul ca exista o asemenea fapta, anume societatea de leasing incalca o dispozitie cu caracter administrativ (retragerea autorizatiei), data in temeiul Legii (respectiv a Ordonantei Guv. nr. 51/1997). In ceea ce priveste consecinta prevazuta in art. 18 al. 1 din ordonanta, este de observat ca a fost stabilita doar limita minima a amenzii, respectiv "cel putin 10% din valoarea contractuala perfectata" Ori, Ori, o sanc sancti tiun une, e, pent pentru ru a fi core corect ct indi indivi vidu dual aliz izat ataa si a fi evit evitat atee abuz abuzur uril ilee functionarilor care le-ar aplica, trebuie sa aiba o limita. Ne intrebam, in consecinta: dupa care criterii se vor conduce functionarii organelor teritoriale ale Ministerului Finantelor daca vor constata existenta contraventiei? Care vor fi criteriile pe care instanta sesizata cu plangere le poate avea in consideratie, daca va constata ca exista exista cu adevar adevarat at fapta fapta contra contraven ventio tiona nala la pentru pentru a stabil stabilii legali legalitat tatea ea indivi individua dualiz lizari ariii raspunderii, in vederea inlaturarii unui eventual abuz al functionarului public? Asa cum este este formula formulatt art. art. 18 al. 1 din Ordonant Ordonantaa Guvem Guvemame amenta ntala la nr. nr. 29 si O.G. O.G. 51/1997, ar rezulta ca limita maxima se afla la libera alegere a functionarului public pentru ca Legea a omis sa o precizeze, ceea ce este inadmisibil. In acelasi timp, este de observat ca, prin art. 18 al. 3 al Ordonantei nr. 5l/1997, se preve prevede de ca impotr impotriva iva proces procesulu uluii verba verball de consta constatar taree a contra contraven ventie tieii si de aplica aplicare re a sanctiunii, se poate formula plangere "la instanta in raza careia s-a savarsit contraventia, conform Legii". Sigur ca datirita semnificaliei deosebite pe care o are practicarea activitatii de leasing, dupa ce Ministerul Finanlelor a retras autorizatia, in mod firesc ar fi ca tribunalul sa aiba competenla de solutionare in prima instanla. Adaugam si faptul ca in cazul retragerii autorizatiei, daca se continua activitatea societatii de leasing, nu este exclusa angajarea raspunderii penale ori civile.
CAPITOLUL III
17
ASPECTE GENERALE ALE OPERATIUNILOR OPERATIUNILOR DE LEASING
3.1. 3.1.
VARIET VARIETA ATI ALE OPERA OPERATIU TIUNIL NILOR OR DE LEASIN LEASING G SI
FAZELE TRANZACTIEI DE LEASING
Leasing-ul ca instrument al marketing-ului reprezinta o metoda speciala de desfacere si export a bunurilor de investitie si a celor tehnice de consum care au ca scop asigurarea realizarii de profituri maxime, atat de catre furnizor, prin inchirierea temporara, dar ferma a acestor bunuri in vederea largirii pietei de export, a promovarii exportului, cat si pentru client prin facilitarea finantarii si fmantarea investitiei acestuia. Prin continutul sau economic, leasing-ul ar putea sa para un credit, credit de forma speciala35 a) in cadrul operatiunii de leasing, avem avem de-a face cu un credit real; b) acest credit credit real apare apare juridic sub forma contractului de leasing; c) restituirea contractului contractului se face sub sub forma ratelor de leasing. De asem asemen enea ea leas leasin ingg-ul ul cons constit titui uiee o inge ingeni nioa oasa sa oper operat atie ie care care se baze bazeaz azaa pe disjungerea, pe plan juridic, intre dreptul de proprietate si eel de folosinta, o disjungere pe plan fiscal intre amortismentele si ratele chiriei, iar pe plan economic, intre capital si produsul sau36. Leasing-ul, aceasta operatiune complexa, complexa, prezinta mai multe variante rezultate in urma cerinlelor ridicate de piata si pentru a raspunde unor aplicatii diverse. In functie de ceea ce se considera mai important din cadrul acestei operatiuni, s-a ajuns la clasificarea leasing-ului, dupa mai multe criterii. Astfel, o prima clasificare a leasing-ului ar fi cea in functie de urmatoarele elemente 37 a) dupa numarul persoanelor si modalitatea in care se realizeaza, operatiunea de leasing poate fi: • triunghiulara sau indirecta, indirecta, in care la finalizarea finalizarea operatiunii participa trei persoane, ce perfecteaza doua sau trei contracte (un contract de mandat, de furnizare a unui bun si de leasing, eventual si un contract de credit bancar) • directd, ceea ce implica incheierea nemijlocita a contractului intre i ntre un proprietar de bunuri si utilizator; b) din punct de vedere al naturii bunului poate fi: • leasing imobiliar; • leasing mobiliar. mobiliar. c) in functie de valoarea ratelor platite cu titlu de chirie sau exercitarea dreptului de optiune, avem: • leasing-ul financiar, financiar, prin care in perioada de baza a utilizarii bunului, ce corespunde amortizarii sale totale sau partiale, se ramburseaza pretul si se realizeaza un profit; • leasing-ul operational, prin intermediul caruia in perioada de baza a utilizarii 35
Mircea Cosas ,Inventii si inovatii’’,nr.2/1974
36
Patrulea TruianuTruianu- "Curs resoimat de drept al afacerilor ", pag. 113
37
Valentin Ionescu- expert parlamentar "Revista de drept comercial" nr. 9/1996- ,,Aspecte
generale privind leasing-ul’’ leasing-ul’’
18
bunului, se obline numai o parte din pret si se acopera partial costurile amortizarii d) dupa sursa definantare: • leasing la producator, in care apare o cooperare intre un producator de echipament si o societate de leasing; ce face obiectul contractului, leasing-ul • leasing leverage, prin care societatea de leasing apeleaza la creditul bancar pentru a obtine finantarea necesara procurarii bunului; e) tinand cont de durata contractului, operatiunea se clasifica in: • leasing pe termen scurt, corespunzator corespunzator leasing-ului operational; • leasing pe termen lung, care se asimileaza, in principiu, leasing-ului financiar. fl in functie de subiectele de drept care participd la realizarea operatiunii: • leasing public, public, in cazul in care utilizatorul este o institutie publica, in speta o autoritate publica locala;. • leasing privat, in care beneficiarul contractului de leasing este o persoana fizica sau o societate comerciala. Trebuie retinut faptul ca sistemul fiscal si de amortizare influenteaza tipul contractului. De pil pilda, da, daca daca sistem sistemul ul legal legal de amort amortiza izare re nu se refera refera decat decat la maorti maortizar zarea ea lin liniar iara, a, comerciantii nu vor putea utiliza decat leasing-ul operational si doar pentru a exploata bunuri de mica valoare, pentru a evita riscul uzurii morale. In situatia in care impozitul pe profit va fi ridicat, indiferent de sistemul de amortizare, partile vor alege tot leasing-ul operational, din cauza costului ridicat al tranzactiei . Daca taxele vamale vor fi ridicate sau garantate, asa cum prevede de exemplu legislaiia noastra, partile vor apela fie la leasing-ul financiar pentru bunuri de valoare mica, fie la leasing-ul operational pentru bunuri mobile de valoare mare etc. In conceptia unui alt autor din literatura de specialitate, la varietatile de leasing enuntate mai sus, s-ar mai adauga o categorie, care se clasifica in functie de continutul ratelor de leasing 38. Astfel, ar mai exista si: • leasing-ul brut; • leasing-ul net. Intr-o alta conceptie 39, tipurile operatiunilor de leasing sunt clasificate tinand cont de urmatoarele elemente: a) ponderea din prelul net de export care revine inchiriatorului in perioada inchiriere de baza: *financial leasing • operating leasing. b) costurile care stau la baza calcularii ratelor de leasing: • leasing brut (full service leasing); • leasing net. c) partile contractante: • leasing incheiat direct de intreprindereaproducatoare-exportatoare; • leasing incfieiat de societati specializate. d) forme speciale: e) lease back; f) timesharing.
38
loan Popa- "Tranzactii comerciale internationale ", Ed. Economica, 1998
39
Inventii si inovatii, m.21191A - articol semnat de Mircea Cosas
19
Trecand in revista operatiunile de leasing, presupune fiecare dintre aceste tipuri ale operatiunilor de leasing. In acest sens, ne-am oprit la explicatiile, detinitiile care sunt date acestor tipuri intr-un dictionar de specialitate40. Doar cateva din posibilele clasificari ale tipurilor vom arata in continuare ceea ce inseamna si/sau. Astfel, se arata ca leasing-ul brut este o forma de leasing specific careia estc faptul ca ratelc cuprind: parli din prelul bunului-obiect al contractului; cheltuieli de intretinere, de service si de reparatii etc. Sinonim cu leasing-ul brut, ar fi leasing-ul propriu-zis. Leasing-ul net este acea forma de leasing care este caracterizata prin aceea ca ratele cuprind doar parti din pretul bunului-obiect al contractului. Leasing-ul direct reprezinta o forma de leasing care se realizeaza nemijlocit intre produ produca cator torul ul furniz furnizor or si benef benefici iciaru arull uti utiliz lizato atorr, in tim timpp ce , leasin leasing-u g-ull indire indirect ct este este o modalitate a leasing-ului la care partidpa alaturi de producatorul furnizor si de beneficiarul utilizator si o sodetate specializata ce preia creditarea, prestarea de servicii, contractarea, refinanlarea si controlul plalii ratelor, asumandu-si asumandu-si si riscurile acestor operatiuni. Leasing-ul experimental reprezinta o tehnica de realizare a unei operatii de leasing care se utilizeaza in scopul promovarii exporturilor de masini si utilaje industriale si care consta in inchirierea acestora pe termen scurt cu condiţia sa fie achizitionate de beneficiarii localiunii, daca sunt corespunzatoare cerinlelor formulate de ei 41. In ceea ce priveste leasing-ul financiar. acesta este o forma de leasing caracterizata prin aceea ca perioada de inchiriere este termenul in care trebuie sa fie recuperat pretul de export al bunului-obiect al contractului, prin incasarea taxei de leasing. Trebuie recuperate inclus inclusiv iv costur costurile ile auxili auxiliare are indepl indeplini inirii rii operal operaliun iunii ii si bencr bencrciu ciul.l. Operali Operaliune uneaa de leasin leasingg financiar sc caracterizeaza prin urmatoarele: a) se incheie pe o durata de timp, mai scurta decat durata de folosinta a inchirierii marfii. b)riscurile sunt transferate asupra beneficiarului; c) in cazul in care beneficiarul intarzie nejustificat plata ratelor, de leasing poate dispune de bun. Leasing-ul financiar se poate prezenta sub doua forme: - leasing-ul financiar cu plata integrala, si - leasing-ul financiar cu plata partiala. Leasing-ul financiar cu plata integrala
se caracterizeaza prin aceea ca ratele sunt astfel calculate meat la sfarsitul perioadei de mchiriere, societatea de leasing isi acopera toate cheltuielile, realizand si un beneficiu. Leasing-ul financiar cu plata patiala se deosebeste de prima modalitate prin aceea ca la sfarsitul nu poate fi realizat unilateral; Perioadei de mchiriere se stabileste valoarea reziduala a bunului-obiect al inchirierii, chiria platita de beneficiar in perioada respectiva fiind considerata parte integranta din pretul acelui bun. Aceasta chine se va scadea din pretul de vanzare a acelui bun, iar diferen~a oblinuta va reprezenta valoarea reziduala, care include dobanzile si profitul aferente. Leasing-ul functional se caracterizeaza in primul rand prin aceea ca o astfel de forma de leasing este compatibila cu convenirea de catre pari a unor modificari ale contractului, ca si cu prelungirea duratei de inchiriere la expirarea perioadei de baza. De asemenea, societatea de leasing isi asuma riscurile privind uzura morala a bunului inchiriat, efectueaza repara-iile, plateste taxele si impozitele la stat etc. Leasing-ul operational este un contract de loca~ie pur 40
M. Costin-"Dictionar de drept international al afacerilor" Vol. I-II, Ed. Lumina-Lex, pag.
207 41
I. Macovei, op. cit., p. 306.
20
si simplu. Credem ca cea mai buna intelegere a acestuia se poate realiza aratarea elementelor ce-1 deosebesc de leasing-ul financiar. Astfel, se deosebeste de leasing-ul financiar prin urmatoarele: locatorul, numit lessor, este un fabricant; inchirierea bunului se face pe o perioada mai scurta decat durata vietii economice a acestuia, perioada de inchiriere fund deci mai scurta decat aceea de amortizare (motiv pentru care bunul poate fi dat in loca~ie succesiv mai multor utilizatori); nu comporta posibilitatea transmiterii catre locatar a proprieta~ii bvmului si din aceasta cauza ea se analizeaza ca o veritabila loca~ie (in S.U.A. poarta denumirea de true-lease), fiind reziliabil. Leasing-ul pe termen lung este acel contract cu o durata de 8 ani (aproximativ), pe perioada caruia beneficiarul poate cumpara bunul-obiect al contractului de leasing. Leasin Leasing-u g-ull pe termen termen mediu mediu reprez reprezint intaa o modalit modalitate ate a leasin leasing-u g-ului lui presu presupun punand and incheierea unei pluralitati de contracte consecutive pe durata de pana la 2-3 ani. Leasin Leasing-u g-ull pe termen termen scurt scurt este este o forma forma de leasin leasingg care care presup presupune une perfec perfectar tarca ca contractului pe o durata de la o zi pana la un an. Leasing, in cadrul caruia creditorul cumpara bunul de la furnizor spre a-1 da cu chirie utilizatorului, exista o situatie in care institutia financiara cumpara bunul de la insusi utilizator pentru a i-1 da imediat acestuia, in locatie, eu o promisiune de revanzare in favoarea vanzatorului. In cadrul acestei operatiuni nu mai sunt trei persoane, ci doar doua: institutia de credit si utilizatorul, acesta din urma jucand, in cadrul operatiei, dublul rol de vanzator si locatar 42. Interesul economic al unei asemenea operaiuni este creditul: prin vanzarea bunului sau, utilizatorul obline fondurile necesare, pe care le va restitui; esalonat, sub forma de rate ale chiriei, iar la sfarsitul contractului de inchiriere, va plati. restul de pret si isi va redobandi bunul. De data aceasta, intreprinderea utilizatoare nu are nevoie in primul rand de bun, ci de fonduri banesti. Rolul bunului este de a servi drept garanlie, in sensul ca institulia creditoare ramane proprietara acestui bun atata timp ti mp cat nu si-a recuperat banii pe care i-a dat utilizatorului. Lease-back-ul se utilizeaza mai ales in ceea ce priveste imobilele 43, deoarece in aceasta materie se pot obtine pe aceasta cale credite pe termen lung, lease-back-ul indeplinind in aceasta situatie functia de imprumut ipotecar. In general, lease-back-ul se bucura de mari facilitati fiscale, ca de pilda, exonerarea de orice taxa asupra vanzarii, daca institu~ia financiara creditoare da bunul imediat cu chirie fostului proprietar 44 . Dar lease-back-ul se utilizeaza si cu privire la bunurile mobile, mai cu seama in domeniile in care bunurile sunt de foarte rrfare valoare ca, de pilda, in informatica, electronica etc. Practicat mai ales in domeniul inchirierii containerelor, master-leasing-ul se prezinta ca o alta forma speciala a operatiunii de leasing 45. Apare sub doua forme : - term leasing, ceea ce inseamna o inchiriere pe termen dat; 42
T.R. Popescu-"Dreptul comertului international", EDP, 1980
43
Mircea Cosas ,,Inventii si inovatii ’’, nr.2/1974
44
Inchirierea pe termen scurt a unor utilaje si aparate in privinta carora exista cereri frecvente,
la care se presteaza si service-ul se numeste HIRE 45
Dan Voiculescu, Voiculescu, M. Cosas- ,,Leasing", Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985
21
- trip leasing leasing sau inchiriere cu voiajul, situatie in care intra in calcul pozitia containerelor pe trasee si regimul exploatarii lor. Mari firme, cum ar fi "Container Transport Transport International", "Transamerica LC.S.", "Sea Container", sunt angajate intr-o foarte mare proportie in operatii de tip t ip master-leasing. Nu putem considera incheiata prezentarea modalitatilor operatiunilor de leasing, daca nu ne vom referi, pentru o cat mai clara prezentare si pentru a inlatura confuzia existenta, la operatiuni, considerate in mod impropriu, operatiuni. de leasing, in Europa continentala. Astfel, in S.U.A., cuvantul "lease" si derivatul sau "leasing" priveste un larg cadru de tranzactii, in special in materie financiara, dar si cu privire la inchirierea bunurilor mobiliare, in timp ce cuvantul "financial lease" sau "lease financing" este singurul care corespunde opera~iunii specifice de leasing din Europa continentala. In cadr cadrul ul aces aceste teii conf confuz uzii ii,, in Euro Europa pa se folo folose sest stee ades adesea ea notiu notiune neaa de "lea "leasi sing ng 46 operational", dar in special in Franta, sub denumirea de "renting" . Prin renting se inlelege exploatarea unui bun inchiriat, pentru perioade care au durate diferite, a unor bunuri care se afla intr-un depozit preexistent de valori standard. In cazul renting-ului,dupa trecerea unei perioade ini~iale, care de regula r egula este seurta, contractul poate fi reziliat de catre utilizator, daca doreste aceasta, iar amortizarile pentru bunul inchiriat sunt repartizate si suportate de catre toti utilizatorii, succesiv. De asemenea, in cazul contractului de renting, riscurile economice economice ale bunului bunului raman in sarcina sarcina proprietarului, proprietarului, acesta din urma dispunand de un stoc de materiale si fiind specializat pentru operatiunile de service (contractul refe referi rind ndu-s u-see de regu regula la la auto automo mobi bile le,, calc calcul ulat atoa oare re,, biro biroti tica ca etc. etc.). ). In aces aceste te cond conditi itii, i, 47 finantatorul are obligatia si competenta tehnica de a presta ceea ce este necesar pentru intretinerea bunului. Ca urma urmare re,, o oper operat atiu iune ne de "ren "rentin ting" g" trebu trebuie ie cons consid ider erat ataa ca fiind fiind un "leas "leasin ingg operational" numai in cazurile in care are loc o operatiune propriu-zisa de leasing, asa cum a fost definita si de noi in aceasta lucrare. O alta problema ar fi ridicata de asa num itul contract"Konsenrguterleasing", adica inchirierea unor bunuri destinate consumatiei, contract intalnit mai ales in Germania si Suedia. In fapt, se poate discuta ca in aceste situatii se realizeaza numai asa-numitul "leasing operajional", ceea ce inseamna o inchiriere in temeiul unui contract care poate fi oricand reziliat, avand ca obiect bunuri standardizate, cum ar fi televizoarele, automobile pentru folosinta particularilor, telefoane mobile etc. Nu poate fi admisa ideea ca in aceste situatii ar fi vorba de o adevarata opera~iune de leasing, intrucat principiul de baza al autofinantarii din profitul obtinut, din bunul inchiriat, poate fi realizat numai cand obiectul contractului este constituit din valori, care, fiind folosite in productie, aduc profit.in sfarsit, nu poate fi considerata ca un adevarat contract de leasing tranzactia cunoscuta in dupa actele legale de constituire a firmei; c) bilantul bilantul contabil contabil vizat de Ministerul Ministerul Firiantelor Firiantelor,, inclusiv raportul raportul de gestiune gestiune pe ultimii 2-3 ani; Germania sub numele de "Hersteller-Leasing" sau "Produzenten-Leasing", iar in Franta Franta "leasing fournisseur" "leasing ng direct direct"" sau "leas "leasing ing imedia imediat", t", unde unde rolul rolul fournisseur" ori "leasi fabricantului ori a constructorului este doar acela de a pune bunul la dispozitie, fara a realiza insa in acest mod si o activitate de finanlare. O alta problema ce dorim sa o analizam la acest punet ar fi aceea a fazelor tranzactiei de leasing.Fazele tranzactiei de leasing intre beneficiar si societatea de leasing: 46
Rene Rodiere-"Droit commercial", Ed. Dalloz,1975
47
D. Clocotici si Ghe. Gheorghiu in"Revista de drept comercial" nr. 5/1997
22
- contract; - alegerea echipamentului ce va fi cumparat. Intre societatea de leasing si producator: - cumpararea echipamentului; • producatorul remite factura, garantia si contractul de service. Intre societatea de leasing si compania de asigurari: • asigurarea echipamentului; • compania de asigurari emite polita de asigurare. intre producator si beneficiar: • (producatorul) livreaza, instaleaza si intretine echipamentul. Intre beneficiar si societatea de leasing: • beneficiarul va efectua plata ratelor. ratelor. La celalalt pol, asa cum am aratat mai sus, se afla viziunea asupra etapelor pe care le presupune tranzactia de leasing, data de practicieni. Astfel, analistul financiar, dl. Alex Ciobanu, arata48 ca societatea comerciala care doreste sa ia echipamente in leasing trebuie sa urmeze o procedura relativ standard, care ar putea fi descompusa in urmatoarele etape: 1. Alegerea fiirnizorului: beneficiarul isi alege furnizorul furnizorul de utilaje si negociaza cu acesta toate detaliile. Firma de leasing nu intervine in alegerea facuta de client decat in eventualitatea in care poate propune o variants mai convenabila de echipament. 2. Inaintarea dosarului: dosarului: dosarul trebuie sa cuprinda cuprinda o serie de documente, documente, pentru a fi cat mai fundamental: a) scurt istoric de activitate al firmei; f irmei; b) copii dupa actele legale de constituire a firmei; d) balanta de verificare la zi; e) plan de afaceri aferent proiectului in discutie; f) situatia creditelor si angajamentelor de plata. g) fluxul de numerar previzionat pe o perioada de minim 2 ani. cu toate anexele, Unul din punctele cheie din cadrul dosarului este fluxul de numerar previzionat, pentru proiectul in cauza. Fluxul de numerar, de regula, se realizeaza penrtu un proiect specific. Analizarea acestui cash-flow se face in mod amanuntit de catre mai multe departamente ale firmei firmei de leasing, pentru obtinerea obtinerea unei imagini imagini cat mai exacte a profitului profitului brut rezultat rezultat din proiectul in discutie. 3. Semnarea contractulu contractuluii de leasing: in cazul cazul in care proiectul proiectul si firma solicitanta solicitanta de utilaje de productie indeplinesc toate conditiile solicitate, societatea de leasing va aproba tranzactia. Pentru un utilaj se finanteaza 100% din prelul lui, plus toate costurile aferente importului, importului, instalarii instalarii si punerii punerii in funcliune funcliune a acestuia. acestuia. T.V T.V.A.-u .A.-ull este finantat de firma de leasing, valoarea acesteia fiind recuperata de la client prin facturile lunare aferente chiriei. Prin cele aratate la acest punct, nu dorim sa absolutizam conceptia practieii sau cea a doctrinei, ci consideram ca pentru incheierea unei tranzaclii de leasing cu succes, trebuie sa se porneasca de la premisele prezentate in teoria dreptului comercial international, ajungandu-se la rezultatul dorit prin respectarea regulilor incetatenite in practica in acest sens.
3.2.AV 3.2.AVANTAJELE ANTAJELE SI DEZAV DEZAVANTAJELE ANTAJELE OPERATIUNILOR OPERATIUNILOR DE LEASING
48
„Idei de afaceri” nr. 2/februarie 1996.
23
Avantajele leasing-ului pentru client49 constau in urmatoarele: plata de leasing: const constitui ituiee un avanta avantajj prin prin econom economisi isirea rea,, in faza faza ini initia tiala, la, a capita capitalul lului ui propriu, plata unui avans nefiind obligatorie; bilantul firmei nu se modifica, pentr pentruu ca atat atat masini masinile le inchir inchiriat iatee cat cat si obliga obligatiil tiilee cen decur decurgg din plata plata chiriei nu apar in bilant, chiria fiind considerata o cheltuiala a intreprinderii si nu o investitie; marimea constants a chiriei faciliteaza programarea mai riguroasa a cheltuielilor; perioada de inchiriere poate fi astfel stability incat intreprinderea sa fie dota dotata ta perm perman anen entt cu masi masini nile le cele cele mai mai mode modera rate te şi cu eel eel mai mai bun bun randament; se poate conveni cu furnizorul sa inlocuiasca utilajul inchiriat cu altul mai modern, importatorul fiind astfel ferit de efectele uzurii morale, foarte intensa in condiliile revoluliei tehnice actuale; furn furniz izor orii ii de leas leasin ingg pot pot perm permite ite folo folosi sire reaa si in cont contin inua uare re si dupa dupa incheierea perioadei contrcactiuale, abuzurilor, cu perceperea unor preturi reduse. Pentru furnizor, leasing-ul prezinta o serie de avantaje: - permite permite atrage atragerea rea de noi benefi beneficia ciari ri care nu pot plati plati intregul intregul pret, in cazul cazul vanzarilor cash sau avansul, in cazul vanzarilor pe credit; - contribuie la promovarea promovarea si dezvoltarea dezvoltarea exporturilor, exporturilor, furnizorul furnizorul avand posibilitatea posibilitatea sa realizeze, pe langa exportul traditional si pe cel in leasing; castigarea de noi clienti si ca atare rolul promotional al leasing-ului se realizeaza, de asemenea, prin faptul ca un ahumit echipament este mai intai inchiriat, pentru a-1 convinge pe client de randamentul sau, iar in cazul unui rezultat pozitiv, acesta poate achizitiona echipamentul (leasing experimental); asigura obtinerea unor castiguri suplimentare din revanzarea sau reincbirierea masinilor si utilajelor care au fost returnate dupa expirarea perioadei de inchiriere de baza; bilanlul nu este afectat de datorii, in ciuda refmantarii, pentru ca vanzarea creantelor nu presupune o cerere de credit si permite realizarea unor castiguri de inchiriere, castiguri care n-au ajuns la scadenta. Ca forma de privatizare 50, leasin leasing-u g-ull prezin prezinta ta avanta avantaje je atat atat pentr pentruu stat, stat, deoare deoarece ce conse conserva rva propri proprieta etatea tea asupr asupraa unitat unitatilo ilorr econom economice ice respec respectiv tive, e, ele putand putand fi defmit defmitiv iv privatizate numai dupa ce clientul si-a dovedit calitatile manageriale, cat si pentru clienti, in aceasta actiune de mare complexitate social-economica putand fi atrasi manageri acpabili care, neavand capital, nu ar fi putut realiza asemenea afaceri economice pe cont propriu. Leasing-ul prezinta si anumite limite, atat pentru client, cat si pentru furnizor. Dintre dezavantajele dezavantajele pe care leasing-ul le l e prezinta, mentionam: - este eficient, numai in condiatiile in care se se poate exploata obiectul contractului de leasing in toata perioada de inchiriere; - adeseori este mai costisitor decat cumpararile pe credit, credit, iar obtiunea pentru pentru o astfel de operatiune se justifica numai daca sumele eliberate pot fi investite in alte domenii foarte rentabile; •
•
•
•
49
Ghe.Ciobanu-,, Tranzactii Tranzactii economice intemationale",1996,Cluj, intemationale",1996,Cluj, pag. 147
50
Ghe.Ciobanu -'Tranzactii economice internationale",1996,Cluj,pag.151
24
- operatiunea devine realmente rentabila in situatii numericeste limitate (avem in vedere in special leasing-ul financiar); cu alte cuvinte,leasing-ul are limite in ceea ce priveste posib posibilit ilitati atile le de a oferi oferi import importato atorul rului ui avanta avantaje je econo economic mice. e. Pentru Pentru furniz furnizor or,, leasin leasing-u g-ull comporta anumite riscuri: - instraineaza numai folosinta, conservand proprietatea, uneori bunurile pot fi deteriorate prin utilizarea necorespunzatoare, iar cauzele sunt greu de stabilit; - dupa prima inchiriere, este posibil sa nu se mai gaseasca alti utilizatori. Pe langa avantajele si dezavantajele prezentate mai sus, am putea sa mai adaugam o serie de chestiuni care nu se leaga de persoana uneia sau alteia dintre parti. Astfel, conditiile contractuale sunt standardizate, standardizate, ceea ce permite operativitate si mobilitate la tratativele care se poarta pentru incheierea operatiunii; aceasta nu inseamna ca partile nu pot include in contract clauze speciale, de regula acestea au in vedere alegerea sistemului de penalitati, in functie de natura si valoarea contractului. Redeventele locative sunt incluse in costuri si, ca atare, se scad din profitul impozabil; in Romania, acest subiect ar constitui o reala problema, daca avem in vedere ca sistemul nostru contabil nu face referire la tranzactiile de leasing. De asemenea, leasin leasing-u g-ull facili facilitea teaza za privat privatiza izarea rea activ activelo elorr realereale-bun bunuri uri mobile mobile-de -detin tinute ute de socie societat tatii comerciale la care statul este actionar mic sau majoritar, daca eel pulin o parte din costurile cu amortizarea au fost acoperite. In cazul reorganizarii judiciare 51, sau declararii utilizatorului in stare de faliment, proprietarul nu pierde bunurile 52, dar risca sa nu mai incaseze ratele nerambursate; oricum, locatorul isi rezerva dreptul de actiune pentru despagubiri. Printre dezavantajele sublimate in practica 53 referitor la leasing ar fi acela ca, in situalia in care societatea beneficiara poate obtine credite preferential e in conditii avantajoase (de exemplu B.E.R.D., Banca Mondiala, Medio Credit, USEXIM), ea nu va mai recurge la leasing si acesta ii i i va aparea ca nesatisfacator. nesatisfacator. Dar trebuie luate in considerare o serie de "costuri ascunse" care apar in cazul acestor tipuri de finantare prin credite, de exemplu: plata unui avans, solicitarea de garantii, asigurari etc. O alia subliniere ce trebuie facuta in legatura cu cazul compararii leasingului cu creditul bancar, este aceea ca leasing-ul da firmei posibilitatea sa apeleze si la un eventual credit de la banca. Consideram ca problema pe care am incercat sa o expumem la acest punct in linii man (care nu este nici pe departe epuizata) nu ar fi conturata clar, clar, daca nu am expune-o si in raport cu doua domenii importante: contabilitatea si fiscalitatea 54. Astfel, in legatura cu aspectul contabil, finantarea prin leasing, contrar situaliei unui imprumut, nu se poate realiza prin inscnerea in pasivul bilantului a tuturor obligatiilor financiare asumate de intreprinderea, in echivalent banesc. De fapt, nu este vorba aici decat de o aparenta, de suprafata ameliorare a 51
Codul falimentului, SUA, cap.3; Case Administration, subcap. 9; Administrative Power, Power, sec.
365; Executory Contracts Leases 52
Ion Turcu-"Reorganizarea Turcu-"Reorganizarea si lichidarea judiciara" Editura Lumina Lex, 1996, Bucuresti
53
"Idei de afaceri" nr.1/1996, pag.13
54
D. Clocotici si Gh. Gheorghiu"Revista de drept comercial" nr. 3/1997, pag.29-"Leasing-ul.
Utilitatea lui’’
25
bilantului. Aceasta deoarece la pasiv nu este trecuta datoria, dar in acelasi timp nu se inregistreaza nici o crestere a activului, din moment ce bunurile finantate continua sa ramana proprietatea furnizorului. Din punctul de vedere al fiscalitatii, recurgerea la leasing nu poate sa atraga un interes deosebit, cu exceptia statelor unde administratia fiscala este foarte restrictiva in materia deducerii amortismentelor. In sfarsit, ratele platite furnizorului de leasing pot, in general, sa fie deduse deduse int integr egral al din benefic beneficiul iul impoza impozabil bil al int interp erprin rinder derii, ii, cu titl titluu de chelt cheltuie uieli li de exploatare. Dezava Dezavanta ntajel jelee sau sau avant avantaj ajele ele operat operatiun iunilo ilorr de leasin leasingg exista exista dar ele nu trebui trebuiee absolutizate nici intr-un sens, nici in altul, ci trebuie privite ca niste operatiuni complexe, extrem de utile, in opinia noastra. 3.3. 3.3. EFEC EFECTE TELE LE JURI JURIDI DICE CE ALE ALE APLI APLICA CARI RIII ORDO ORDONA NANT NTEI EI GUVERNULUI NR. 51/1997 MODIFICATA PRIN LEGEA NR. 90/1998
Operatiunile de leasing si societatile de leasing sunt reglementate de Ordonanta Guvernului nr. nr. 51/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 224/09.1997, modificata prin Legea nr. 90/1998, publicata Monitorul Oficial nr. 170/30.04.1998. Lege Legeaa apar aparut utaa in 1998 1998,, care care modi modific ficaa Ordo Ordona nant ntaa din din anul anul 1997 1997 arat arataa espr espres es operatiunile de leasing pe care le reglementeaza. Astfel, in primele doua alineate, se defineste lesing-ul si se enumera obiectul leasing-ului. A fost abrogat, de asemenea, aliniatul al treilea din Ordonanta nr. 51/1997, care se referea la bunurile care nu pot fi utilizate in sistem de leasing (bunurile care fac obiectul unei concesiuni cat si inregistrarile pe banda audio si video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele). Asa cum am aratat mai sus, Legea in primele alineate defineste leasing-ul, definitie din care se pot deduce si caracteristicile leasing-ului. Nu ne vom opri asupra acestui aspect, deoarece ceea ce este important pentru noi este faptul de a incerca sa descriem cadrul legal in care se pot desfasura operatiunile de leasing in i n Romania. Astfel, potrivit alin. 2 al art. 1 din Lege, pot forma obiect al leasing-ului numai anumi anumite te catego categorii rii de bunuri bunuri strict strict determ determina inate te si care care trebui trebuiee sa int intrun runeas easca ca anumi anumite te caracteristici. Textul invocatmai sus arata ca urmatoarele categorii de bunuri: a) echipamentele industriale Legiuitorul nu a definit notiunea de echipament industrial in mod explicit, dar pornind de la celelalte categorii de bunri care pot forma obiectul leasing-ului, ajungem la concluzia ca acestea sunt bunuri mobile de orice natura, cum ar fi: - utilaje, masini, instalatii etc. O restrictie, o conditie s-ar impune totusi cu referife la aceste bunuri, adica aceea ca ele sa nu fie consumabile, adica sa nu-si consume substanta pe perioada utilizarii lor; aceasta cerinta este justificata, intr-o masura, de faptul ca la sfarsitul operatiunii de leasing, ele trebuie sa poata fi cumparate sau utilizate. b) bunuri imobile cu destinatie comerciala, achizitionate sau cumparate de la o societate de leasing Acest text de Lege trebuie clarificat sub aspectul notiunilor utilizate. Bunurile imobile, in sens juridic, cuprind terenurile si constructiile. Dar in interpretarea literala a textului, trebui trebuiee inteles inteles ca obiec obiectt al leasin leasing-u g-ului lui il pot forma forma doar doar const construc ructii tiile. le. In acest acest sens, sens, legiuitorul face referire la bunurile imobile "achizitionate sau construite". Concluzia este sustinuta de destinatia bunurilorcomerciala sau industrials-, cu omiterea destinatiei agricole. c) fondul de comert sau elementele sale corporale
26
Fondul de comert a fost definit de catre doctrina 55, ca un ansamblu de bunuri afectate de un comerc comercian iant,t, in cadru cadrull int intrep reprin rinder derii ii proprii proprii,, in scopul scopul desfa desfasur surarii arii activi activitat tatii ii sale sale specifice, in conditii de competitivitate si rentabilitate. Astfel fondul de comert se diferentiaza fata de patrimoniul comerciantului, inseamna totalitatea bunurilor, drepturilor si. obligatiilor de natura patrimonial! Fondul de comert include bunuri corporale (masini, utilaje) si necorporale (clientela, vadu vadull come comerc rcia ial, l, firma firma,, embl emblem ema, a, prop propri riet etat atea ea indu indust stri rial als, s, prec precum um si prop propri riet etat atea ea intelectuala). Fiind o universalitate de fapt, fondul de comert se prezinta sub aspectul naturii juridice sub sub forma forma unor unor bunuri bunuri incorp incorpora orate, te, ceea ceea ce semnif semnifica ica o masa masa omogen omogenaa a eleme elemente ntelor lor componente-bunuri si drepturi private care, desi distincte unele de altele in materialitatea lor, prin vointa comerciantului se contopesc intr-o imitate distincta, cu consecinle importante. Pe de o parte, fondul de comert - ca universalitate - subzista, chiar daca elementele sale se modifica, in volum sau valoare, prin subrogatie reala, iar pe de alta parte, fondul de comert ca bun mobil - poate sa fie obiectul unor acte juridice distincte de cele asupra elementelor sale. Prin ordonanla se reglementeaza utilizarea fondului de comert in cadrul operatiunilor de leasing, ceea ce permite unui comerciant sa dea altui comerdant, spre folosire, un ansamblu de bunuri corporale si necorporale, cu dreptul de optiune al utilizatorului de a-1 cumpara ori folosi in continuare. Unele probleme le ridica interpretarea intentiei legiuitorului cu privire la leasing-ul elementel elementelor or componente componente ale fondului fondului de comert: comert: in art. 1, al. 2, lit. b, se indica utilizarea utilizarea in sistem de leasing a "unuia din elementele sale necorporale", pe cand in art. 14, alin. 2, lit. a, se reglementeaza autorizarea societatilor comerciale care practica leasing-ul "fondului de comert sau a unuia din elementele sale corporale". Se creeaza o contraictie din interpretarea separata a celor doua dispozilii legale, in sensul ca s-ar admite leasing-ul elementelor necorporale, dar ca societatile de leasing sunt autorizate a efectua operatiuni asupra elementelor corporale ale fondului de comerl. Luand in considerare scopul leasing-ului si natura sa juridica, credem ca este posibil leasing-ul elementelor corporale ale fondului de comert, interpretare ce pleaca de la ideea ca atributele exercitate de utilizator - jus atendi si jus fruendi - presupun un contact material cu bunurile folosite in sistem de leasing. d) bunurile de folosinta indelungata si imobilele, cu destinatie de locuinta, pentru persoanele fizice. Nu se definesc de catre legiuitor bunurile de folosinta indelungata, dar Ordonanta nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor foloseste aceasta expresie in art. 20 alin. 3, obligand comer comercia cianti ntiii sa insote insoteasc ascaa asemen asemenea ea produ produse se de o "decla "declarat ratie ie de confor conformita mitate" te" sau un "certificat de garantie" ori "cartea tehnica", redactate in limba romana, care sa cuprinda principalele caracteristici ale produsului, conditiile de instalare, exploatare, data fabricatiei, termenul de garantie si eventualele riscuri ce pot apare in urma nerespectarii instructiunilor. instructiunilor. Rezult Rezultaa ca bunuri bunurile le de folosi folosinla nla indelu indelunga ngata ta sunt sunt bunuri bunuri mobile mobile corpor corporale ale care care presupun o durata mare de exploatare de catre consumatori, cum ar fi: mobilier, aparate electrocasnice etc. Operaliunile de leasing avand ca obiect bunuri de folosinta indelungata sau imobile cu destinatie de locuinle, pentru persoanele fizice, sunt fapte de comert mixte, cf. art. 56 din 55
O. Capatina-"Societatile comerciale", Ed. Lumina Lex,Bucuresti,1996 pag. 282 si urm..
27
Codul Comercial. Consumatorii nu dwin comercianti, dar operatiunile sunt tratate dupa Legea comerciala. Legea nr. 90/1998 a pastrat prevederile art. 1 alin. 3 al Ordonantei nr. 51/1997, care excludea de la utilizarea in sistem de leasing a urmatoarelor categorii de bunuri: a) bunurile carefac obiectul unei concesiuni
tionala a initiat. un proiect de conventie internationala in aceasta materie. Astfel, in februarie 1974, la cea de-a 53-a sesiune a sa, Consiliul de Conducere a incredinlat Secretariatului sarcina de a pregati un studiu preliminar privind un proiect de reguli reguli unifor uniforme me Notiun Notiunea ea de conce concesiu siune ne este este folosi folosita ta cu privir priviree la propri proprieta etatea tea public publica. a. Conform art. 135 pet. 5, "bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile Legii, ele pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate". Astfel proprietatea publicaapartine statului si institutiilor administrativ teritoriale si este inalienabila. In conditiile Legii, ea poate fi concesionata sau inchiriata. Fata de trasaturile caracteristice proprietatii publice, Ordonanta nr. 51/1997 . considera ca este incompatibila cu institutia juridica a leasing-ului care da dreptul utilizatorului sa dobandeasca dobandeasca in proprietate privata bunurile folosite. Trebu Trebuie ie facuta facuta preciz precizare areaa ca bunuri bunurile le din domen domeniul iul priva privatt al statul statului, ui, aflate aflate in proprietatea acestuia pot forma obiectul unei operaliuni de leasing iara nici o restrictie. b) inregistrdrile audio ti video, piesele de teatru, manuscrisele si brevetele nu pot forma obiectul leasing-ului. Aceasta prevedere este justificata de Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor si de Legea nr. 64/1991 privind brevetele de inventie si de reglementarile Legii nr. 129/1993 privind protectia desenelor si modelelor industriale. Pentru ca prin egea nr. 90/1998 au fost pastrate prevederile art. 1 alin. 3 al Ordonantei nr. 51/1997, vom retine ca toate interdictiile prevazute in cele trei acte normative enunlate mai sus opereaza doar in situatia in care se convine de catre locator si utilizator leasing-ul bunurilor prevazute in art. 1 alin. 3 al Ordonantei nr. 51/1997. Trebuie Trebuie sa precizam ca partile vor putea incheia conventii cuprinzand clauze conforme cu voinla lor, dar cu respectarea Legii si a ordinii publice. In principiu, operatiunile asemanatoare leasing-ului sunt valabile, idee bazata pe regula cuprinsa in art. 969 din C.C. , dar si pe imprejurarea ca in cadrul Legii nr. 90/1998 nu se indica in mod explicit ca asemenea conventii conventii ar fi nule. 3.4. CONVENTIA UNIDROIT ASUPRA LEASING-ULUI LEASING- ULUI
Principiile Institutului International pentru Unificarea Dreptului Privat de la Roma (UNIDROIT) au fost elaborate intre anii 1971-1994 de catre un grup de experti, care a inclus reprez reprezent entanl anlii ai princi principal palelo elorr sistem sistemee jurid juridice ice din tari cu format formatiun iunii econom economico ico-so -socia ciale le diferite. Testul principiilor UNIDROIT a fost defmitivat de catre Consiliul Director al UNIDROIT in mai 1994. Aceste principii constituie, intr-o anumita masura, o codificare a regulilor fundamental in materia contractelor de comert international56. Dato Datori rita ta multi multitu tudi dini nilo lorr oper operat atiu iuni nilo lorr de leas leasin ingg deru derual alte te la scar scaraa mond mondia iala la,, comunitatea internaupra leasing-ului. 56
Sergiu Deleanu -"Revista de drept comercial" nr.7-8/1998, pag.79-"Unele consideratii cu
privire la aplicarea principiilor Unidroit. Contracte comerciale internationale de leasing"
28
Secretariat Secretariatul ul UNIDROIT UNIDROIT si-a prezentat prezentat raportul, dar datorita complexitati complexitatiii acestei acestei probleme, s-a ajuns la concluzia de a se intocmi un chestionar, care sa fie trimis bancilor specializate in asemenea operatii, pentru a cunoaste opiniile acestora. Raspunsurile sosite din toate colturile colturile lumii au confirmat confirmat inca o data complexitate complexitateaa acestei acestei operatiun operatiuni,i, mai ales sub aspectul garantiilor pentru partile contractante ale acestei tranzactii. In mai 1997, la cea de-a 56-a sesiune, Consiliul de conducere a constituit un grup de studiu alcatuit din experti din Belgia, Brazilia, Franta, Ungaria, Italia, Olanda, Elvetia, Nigeria, Marea Britanie, S.U.A. si Iugoslavia sub conducerea prof. Laszlo Reczei de la Universitatea din Budapesta si a prof. Royston M. Goode, de la Universitatea din Londra. Grupul de studiu a tinut patru sesiuni. La cea de-a 60-a sesiune a sa, Consiliul de conducere a resimtit nevoia pentru clarificarea temei, sa organizeze simpozioane stiintifice - la New York, Zurich etc. Abia dupa toate acestea, la cea de-a 63-a sesiune a sa, Consiliul de conducere UNIDROIT a autorizat convocarea unui comitet de experti guvernamentali, care sa analizeze rezultatele obtinute. Prima sesiune a expertilor a avut loc la 15-19 aprilie 1985, la Roma, cea de-a doua la 14-18 aprilie 1986, tot la Roma, iar cea de-a treia si ultima la 27-30 aprilie 1987, in aceeasi localitate. Cu aceeasi ocazie, comitetul a procedat la cea de-a treia citire a textului adaptat de grupul de studiu UNIDROIT, astfel cum a fost revizuit la cele doua sesiuni anterioare. Propunerile de amendamente au fost remise unui comitet. Textul Textul revizuit propus de comitetul de redactare a fost supus comitetului de experti guvemamentali in ultima zi a sesi sesiun unii ii care care 1-a 1-a adop adopta tat, t, urma urmand nd ca aces acesta ta sa fie fie supu supuss apro aproba barii rii unei unei conf confer erin inle le internalionale diplomatice. In sfarsit, Conventia LJNIDROIT asupra leasing-ului financiar international a fost semnata la Ottawa, la 28 mai 1988. Scopul conventiei, asa cum rezulta din preambul, este de a elimina anumite obstacole juridice existente in calea operaliunilor de leasing si de a echilibra interesele diferitelor parli la asemenea operatiuni, adaptand regulile traditionalului contract de inchiriere la relatiile triunghiulare create de operatiunile financiare de leasing si stabilind anumite reguli uniforme de drept eivil si comercial in acest scop. Conventia are 25 de articole, incluse in trei capitole, intitulate dupa cum urmeaza: I: Sfera de aplicare si dispozitii generale; II: Drepturile si obligatiile partilor; III: Dispozitii finale. Nu vom trece la acest punct al lucrarii noastre la enumerarea articolelor si continutului Conventiei UNIDROIT in intregime pentru ca nu consideram necesar acest lucru. Totusi Totusi vom aminti cateva idei care consideram ca au importania pentru demersul nostru stiintific. Astfel, din cadrul Convenliei LJNIDROIT asupra leasing-ului financiar international se dsprind urmatoarele caracteristici ale operatiunii de leasingf a) utilizatorul alege alege singur materialul si si furnizorul, fara contributia contributia finantatorului; finantatorului; b) finantatorul dobandeste dobandeste materialul in virtutea unui unui contract de leasing, leasing, despre despre care furnizorul are cunostiinla si care este incheiat sau urmeaza a se incheia intre fmantator si utilizator; c) chiria platita conform contractului de leasing este calculata tinand seama in primul rand de amortizarea intregului cost al materialului sau eel outin al unei parti substantial a acestuia. O alta chestiune ce trebuie subliniata, din punctul nostru de vedere cu privire la aplicarea acestei convenlii, ar fi aceea legata de faptul ca daca raportului juridic concret ii este aplicabil testul Conventiei UNIDROIT asupra leasing-ului international, de exemplu in cazul
29
prevederilor art. 3.1 din conventie57, reglementarile din Convenlie (care se refera doar la bunuri imobile!) sunt aplicabile inclusiv in situalia in care materialul, bun mobil, ar urma sa se incorporeze unui bun imobil. In acest caz, problemele referitoare la incorporarea sau fixarea materialului la un imobil, ca si drepturile respective ale finantatorului si ale titularilor asupra imobilului care rezulta din incorporare sau fixare sunt reglementate de Legea Statului in care este situat imobilul. Este Este foar foarte te impor importa tant nt sa subl sublin inie iem m de asem asemen enea ea fapt faptul ul ca parti partile le cont contra ract ctan ante te apartinand unor state parti la Conventia UNIDROIT asupra leasingului international pot deroga de la prevederile acesteia, cu exceptia prevederilor paragraf 3 alin. b. La obligatia de garantie din partea finantatorului pentru orice erictiune sau tulburare adusa de o persoana care are sau pretinde ca are un titlu sau drept superior, in cadrul unei proceduri judiciare, daca nu, art. 13 paragraf 3 lit. b face trimitere la art. 13 paragraf 2 lit. b si paragraf 3 lit. a din acelasi articol 13. Pentru o mai exacta intelegere vom reproduce primele paragrafe din art. 13: 1) In caz de culpa a utilizatorului, finanlatorul poate sa recupereze chiria scadenta neplatita, precum si daune moratorii si daune interese; 2) In cazu cazull in care care culp culpaa utili utiliza zato toru rulu luii este este subs substa tant ntia ială lă,, atun atunci ci sub sub reze rezerv rvaa paragrafului 5, finantatorul poate de asemenea sa ceara plata anticipate a chiriei viitoare, daca asa prevede contractul de leasing sau sa-1 rezilieze si dupa reziliere: a) sa ia inapoi materialul; b) sa recupereze astfel de daune-interese daune-interese care sa-l repuna repuna in situalia in care care el s-ar ti aflat daca utilizatorul ar fi executat corect contracfal de leasing; 3) a) Contractul de leasing poate sa defmeasca modul de calcul al daunelorinterese care pot fi recuperate in temeiul paragrafului 2 (b); b) b) Acea Aceast staa stip stipul ulat ataa este este vala valabi bila la intr intree part partii numa numaii daca daca nu ar cond conduc ucee la o inde indemn mniz izat atie ie exce excesi siva va in rapo raport rt cu daun daunel elee-in inte ters rsee care care pot pot fi recu recupe pera rate te in teme temeiu iull paragrafului 2(b). Partile nu pot deroga de la acest alineat, nici sa-i modifice efectele. Aratam ca paragraful 5 art. 13 interzice finantatorului sa pretinda plata chiriei anticipate sau sa rezili rezilieze eze contra contractu ctull de leasin leasingg confor conform m parag paragraf rafulu uluii 2, fara fara a permit permitee uti utiliz lizato atorul rului ui sa remedieze greseala, daca este posibil. La fel de important este sa subliniem si faptul ca partenerii care nu apartin statelor semnatare sau aderente la Conventia UNIDROIT asupra leasing-ului international pot, in masura in care nu le este interzis de legislatia intema, sa aplice in totalitate sau doar in parte, prevederile acestei conventii. Daca textul Conventiei este aplicabil in mod expres, interpretarea contractului ar urma sa se faca tinand seama de obiectul si scopul acesteia, de caracterul ei international si de necesitatea promovarii uniformitatii de aplicare, ca si de asigurarea respectului bunei credinte in comertul international. De asemenea, problemele nereglementate nici in contract si nici de catre Conventia UNIDROIT ar urma sa fie solutionate conform principiilor generale din care se inspira conventia sau - daca acestea lipsesc - conform prevederilor Legii, aplicabile in virtutea regulilor de drept international privat. 57
Conventia UNIDROIT: art 3.1: "Prezenta conventie se aplica atunci cand locatorul si
locatarul au sediul in state diferite si: a) aceste state state la fel ca si statul in care furnizorul furnizorul isi are sediul sunt sunt state contractante; sau sau b) contrac contractul tul de leasin leasingg sunt sunt guvern guvernate ate de atat atat contrac contractul tul de furniz furnizare are Legea Legea statul statului ui contractant"
30
Drepturile si obligatiile partilor contractante sunt cele stabilite de parti prin . contracte si de catre textul Convenliei UNIDROIT care prevede necesitatea respectarii unui numar de principii cu privire la drepturile si obligatiile finantatorului, pe de-o parte si ale utilizatorului, pe de alta parte. CAPITOLUL IV ASPECT ASPECTE E PARTIC ARTICULA ULARIZ RIZANT ANTE E ALE OPERA OPERATIU TIUNIL NILOR OR DE LEASING 4.1. FINANTAREA INTERNATIONALA PRIN LEASING
Leasing-ul este o tehnica financiara moderna care, mai ales in perioada de tanzitie spre economia de piala, poate aduce foloase imense procesului de dotare si retehnologizare a industriei noastre in curs de privatizare. Astfel leasing-ul financiar prezinta un anumit specific izvorat din necesitatea de adaptare a principiilor care guverneaza contractul clasic de localiune la relatia trilaterala (furnizor-locator, (furnizor-locator, finantator-locatar) care exista in acest caz. Data fund importanta crescanda pe care o primeste leasing-ul financiar in cadrul relatiilor comerciale intemationale, ne vom opri asupra principalelor sale particularitali: • pentru pentru realiza realizarea rea unei operatiun operatiunii de de leasin leasingg financ financiar iar intervin intervin doua contracte contracte principale: 1) contractul de vdinzare-cumpdrare sau de furnizare incheiat, la indicatia unei terte persoane (locator) de locatorul-finantator, ca un furnizor, prin care locatorul dobandeste un echipament in conditiile si termenii stabiliti de locatar; 2) contractul de leasing propriu-zis prin care locatarul dobandeste dreptul de a utiliza echipamentul cu obligatia de a plati locatorului o taxa. de inchiriere. Leasing-ul presupune si incheierea unor contracte subsidiare, cum cum ar fi eel privin privindd execut executare areaa int intret retine inerii rii si repara reparatie tieii echip echipame amentu ntului lui,, contra contractu ctull de asigurare, precum si contracte de contrapartida (in caxul in care taxele de inchiriere sunt acoperite prin produse, fie de locatar, fie de o terta persoana care actioneaza in numele acestuia. De regula se emit garantii bancare pentru eventuala restiruire a avansului sau pentru plata la scadenta a taxei de inchiriere. • practica comerciala internationala, consacrata si prin Conventia din 1988 privind leasin-ul financiar international, a consacrat principiul neutralitalii tehnice a locatorului si a rolului central al locatarului in alegerea atat a echipamentului cat si a fumizorului. Astfel, locatarul este eel care elaboreaza specificalia echipamentului si negociaza cu furnizorul; de aceea obligatiile fumizorului asumate prin contractul de vanzare-cumparare, desi incheiat cu locatorul, se extind fata de locatar ca si cum acesta ar fi luat parte la contract; in caz de nelivrare sau livrare necorespunzatoare locatarul se va adresa fumizorului, iar nu locatorului, iar in acest caz locatarul nu poate rezilia contractul fara acordul locatorului. De asemenea, locatarul poate rezilia contractul de leasing in cazul in care este in drept a i se restitui sumele platite ca avans si/sau taxa de inchiriere, mai putin suma echivalenta cu profitul ce 1-ar fi putut avea prin folosirea echipamentului pana in momentul rezilierii; • echipamentul care face obiectul contractului de vanzare-cumparare este dobandit de locator numai in legatura cu contractul de leasing; • ratele de inchiriere sunt sunt calculate calculate in asa fel incat sa duca duca la amortizarea partiala sau totala a costului echipamentului • drepturile drepturile reale ale locatorulu locatoruluii asupra asupra echipamen echipamentului tului sunt opozabile opozabile sindicului sindicului (lichidator, administrator etc.} si creditorilor locatarului, inclusiv creditorilor care delin cu titlu executiv definitiv sau provizoriu. In cazul in care conform legii aplicabile, aceasta 31
opozabilitate este supusa regulilor de publicitate, este necesara indeplinirea conditiilor fixate prin regulile respective.; • leasing-u leasing-ull financi financiar ar presup presupune une si promis promisiunea iunea unilaterala unilaterala de vanzare vanzare facuta facuta de de locatorul-finantator; Desi am prezentat particularitalile operatiunii de fmantare prin leasing, consideram ca o expunere clara si satisfacatoare trebuie sa arate ,,mersul schematic" al acestei operatiuni. In acest sens, obiectul acestei inchiriere. Subiectii sunt: a) furnizor de bunuri; b) societate de leasing, in calitate de locator sau locator si furnizor; c) utilizator, in calitate calitate de tert beneficiar, beneficiar, conform conform clauzelor stipulate in contractul de vanzare-cumparare, vanzare-cumparare, precum si de locatar si mandatar, in temeiul contractului de leasing. In ceea ceea ce prives priveste te transf transferu erull dreptu dreptului lui de proprie proprietat tate, e, asa asa cum am mai aratat aratat,, utilizatorul poate dobandi dreptul de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing. In cadrul acestei operatiuni, pe langa contractele ce se intalnesc si pe care le-am amintit deja mai sus, pot exista si clauze speciale ca si dreptul utilizatorului de a rezilia unil unilat ater eral al cont contra ract ctul ul de leas leasin ing, g, in cazu cazull in care care cump cumpar araa anti antici cipa patt bunu bunull la un pret pret corespunzator corespunzator sumei nerambursate si costului de inlocuire. Leasing-ul, ca operaliune de finanlare, poate prezenta la randul sau variante: a) socictatea socictatea de leasins leasins poate apela la o banca banca pentru a obtine obtine resursele resursele financiare financiare necesare achizitionarii bunului (,,leasing leverage"); b) un comerciant isi vinde achipamentul sau alt bun unei societati de leasing, pentru a1 utiliza cu titlu de chirie, dar cu obligatia de rascumparare la exprimarea termenului contractual (,,lease back"); Un alt aspect considerat important pentru a inlelege mersul operatiunii de leasing, ca operatiune de finantare, este acela al efectelor pe care le produce in practica leasing-ul finan financia ciarr. Astfel Astfel,, locato locatorul rul acord acordaa folosi folosinta nta bunulu bunuluii pentru pentru un termen termen deter determin minat; at; se ramburseaza ratele cu titlu de chirie, care acopera integral sau partial valoarea bunului cu o marja de profit; la expirarea termenului contractual, utilizatorul beneficiaza de optiunea de cumparare sau de reinchiriere a bunului; in sistem time sharing sau multipurpose bunul poate fi utilizat in timpi partajati , simultan sau succesiv de mai mulli utilizatori, rata cu titlu de chirie fund calculate proportional cu gradul de utilizare. Totusi, leasing-ul financiar nu trebuie privit doar din prisma unei modalitati de leasing, o operatiune fmanciara. Leasing-ul financiar prezinta o serie de avantaje, raportat la exportul si importul de marfuri pe care il realizeaza unele firme. In unele conditii, trebuie subliniat faptul ca firmele producatoare apeleaza la finantarea exportului prin leasing din mai multe considerente: isi pastreaza liniile de credit oferite de band, neafectate de exportul acestor produse; pot exporta suplimentar chiar daca nu mai pot beneficia de noi credite pentru export; eludeaza interdictiile legislatiei nationale care, uneori, interzice unele exporturi in anumite tari, precum si restrictive de brevet; evita controlul importurilor din tarile beneficiare, isi recupereaza integral fondurile in momentul vanzarii lor firmei de leasing. Pentru Pentru import importato atori, ri, opera operatiun tiunea ea de leasin leasingg este este avanta avantajo joasa asa din eel putin putin doua doua considerente. In primul rand, autoritatile nationale acorda firmelor de leasing posibilitati de refinantare avantajoase, asemanatoare creditelor de export (dobanzi reduse, scutire de taxe, impozite reduse etc.), ceea ce face ca finantarea prin leasing sa fie mai rentabila. In al doilea rand, contractul de leasing ofera clientului, la terminarea perioadei, trei posibilitati de actiune: restituirea bunului, cumpararea lui la un pret foarte avantajos sau prelungirea contractului.
32
Mai aratam ca, din totalul operatiunilor realizate la nivel mondial si care sunt finaniate cu ajutorul tehnicilor moderne, se apreciaza ca trei patrimi sunt realizate prin forfetare, 20% prinleasing si 5% prin factoring. Un alt aspect pe care am dori sa-1 dezbatem aici, ar fi acela legat de principalele litigii ce pot rezulta din leasing-ul financiar international. Litigiile pot interveni intre parti fie din refo refozu zull de fina finant ntar aree (car (caree antre antrene neaz azaa rasp raspun unde dere reaa fina finant ntat ator orul ului ui), ), fie din din neliv nelivra rare reaa echipame echipamentulu ntuluii sau intarzierea intarzierea in livrarea livrarea acestuia acestuia sau livrarea livrarea necorespu necorespunzato nzatoare are (care antreneaza raspunderea furnizorului si a finantatorului), fie din neplata pretului de catre fina finant ntat ator or,, ori ori nepl neplat ataa chir chirie ieii de catre catre utili utiliza zato torr (cee (ceeaa ce antre antrene neaz azaa rasp raspun unde dere reaa corespunzatoarea corespunzatoarea a acestora). In legatura cu revenditrarea materialului de catre finantator si actiunea in plata chiriei, in fata instantelor judecatoresti din Franta s-a pus problema daca utilizatorul poate fi obligat la plata anticipata a chiriei totale, pentru a acoperi intreaga pierdere a finantatorului, raportata la valoarea totala stabilita prin contractul de leasing. O parte din jurisprudents a raspuns ca obligatia utilizatorului de a plati valoarea totala este nula pentru lipsa de cauza. S-a spus ca aici nu este vorba despre o obligalie principals contractuala, ci despre o indemnizatie de reziliere, stabilita printr-o clauza penala.~O alta parte a jurisprudent^ s-a pronuntat in sensul ca fiind vorba despre o clauza penala, instanta judecatoreasca poate modifica cuantumul penalitatii, in temeiul prevederilor art. 1231 C.C. francez. Pe de alta parte; s-a sustinut ca nu se poate eluda aplicarea clauzei care face imediat exigibila, in caz de reziliere, chiria scadenta. Leasing-ul financiar poate fi o forma de comercializare mai eficienta decat vanzarea clasica, cu plata cash sau chiar cu plata pe credit, in special datorita faptului ca se pastreaza dreptul de proprietate asupra echipamentului, cu consecintele care decurg de aici. 4.2. SOCIETATILE COMERCIALE DE LEASING
Asa Asa cum cum arat aratat at la un alt punc punctt al lucr lucrar arii ii de fata fata,, leas leasin ingg-ul ul in Roma Romani niaa este este reglementat de Ordonanta nr. 51/1997, modificata de Legea nr. 90/1998. Aceasta din urma Lege cuprinde un capitol - IVIV- intitulat "Societatile de leasing". La acest aspect vom adauga si faptul ca se poate observa ca art. 14 al Legii nr. 90/1998 nu mai mentine prevederea din art. 14 al Ordonanlei nr. 51/1997, care instituia obligatia ca activitatea de leasing sa fie autorizata de catre Ministerul Ministerul Finanlelor Finanlelor pentru societatile societatile comerciale comerciale infiintate infiintate conform conform Legii nr. 31/1990. Societatile comerciale care pot fi autorizate sa realizeze operatiuni deleasing sunt prevazute in alin. 2 al art. 14 din Ordonanta nr. nr. 51/1997: a) societalile comerciale care au ca obiect de actvitate si leasing-ul echipamentului industrial, al bunurilor de folosinla indelungata si al imobilelor cu destinatie de locuinta, ori leasing-ul fondului de comert sau al unuia dintre elementele sale corporale. b) societatile comerciale care au obiect unic de activitate operatiunile de leasing, conform prevederilor Ordonantei nr. 51/1997, modificata si completata prin Legea nr. 90/ 1998. Consideram ca contabilitatea operatiunilor de leasing asa cum este prevazuta de art. 15 al Legii nr. 90/1998, pentru societatile comerciale de leasing, este foarte importanta. Astfel, evidentele contabile trebuie sa cuprinda urmatoarele date: • valoarea bunului la momentul semnarii contractului; • suma totala a ratelor aferente contractului intr-un an fiscal, inclusiv cuantumul lor indexat, daca partile au prevazut in contract reevaluarea periodica a ratelor; • plata amortismentelor; • evaluarea la data inchiderii bilanlului contabil a ratelor de rambursat. 33
Desi in art. 15 al Legii nr. 90/1998 s-a specificat ca plata amortismentelor se inscrie la utilizator doar, specificarea este eronara, ea nefiind in concordanta cu art. 19 din Legea nr. 15/199 15/19944 privin privindd amorti amortizar zarea ea mij mijloa loacel celor or fixe, fixe, confor conform m carar cararaa amortiz amortizare areaa se tine de proprietarul bunului. Astfel, prin aceasta norma specials, nu se poate inlatura un principiu in materia amortizarilor. amortizarilor. Pe langa exigentele si cerintele aratate mai sus, Legea nr. 90/1998 contine o serie de obligatii in sarcina societatilor de leasing in calitate de locator, raspunderea in conditii specifice si publicitatea operatiunilor de leasing. Sursele de finanlare ale societalilor de leasing sunt: a) fonduri fonduri proprii, insemnand insemnand aporturi aporturi la capitalul social social al actionaril actionarilor or fondatori fondatori (band, societati comerciale etc.) si beneficiile cuprinse in fondurile de rezerva; b) emisiunea de actiuni actiuni si obligatiuni in conditiile Legii nr. nr. 31/1990 si a Legii nr. nr. 52/ 1994; c) imprumuturi de la banci si alte institutii financiare . Legea romana nu a acordat privilegii pentru societatile de leasirng, viziunea sa fiind contrara altor state care stimuleaza operatiunile de leasing, astfel, in Franta de exemplu, societatile de leasing - SICI - conform Ordonantei din 28 septembrie 1967, au beneficiat de importante facilitati fiscale: exonerarea de impozit pe profit, cu condilia de a distribui 85% din benefciul net realizat; posibilitatea de amortizare contabila a imobilelor intr-o perioada mai mai scurta scurta si cu aleger alegerea ea modali modalitat tatii ii de amortiz amortizare are (linea (lineara, ra, progre progresiv sivaa sau sau degres degresiva iva); ); constituirea de provizioane deductibile pentru a compensa diferenta dintre valoarea reziduala contabila si valoarea reziduala financiara; exonerarea de taxa de transmitere a proprietatii (de 15.40%), cu exceptia taxei de publicitate de 0.60%; posibilitatea de a avea participatii in societatile imobiliare. Conform art. 25 din Ordonanta nr. 51/1997 - asa cum a fost modificata de Legea nr. 90/1998 pentru bunurile mobile importate spre a fi utilizate in sistem de leasing, a fost stabilit un regim vamal favorabil. a) bunurile bunurile mobile utilizate utilizate in sistem de leasing sunt incadrate incadrate in regimul bunurilor bunurilor admise temporar la import, pe toata perioada contractului de leasing, cu exonerarea totala de obligatia de plata a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale; b) in cazul optiunii utilizatorului de a cumpara bunurile importate si folosite in sistem de leasing, el va achita o taxa vamala calculata la valoarea reziduala a bunului din momentul vanzarii, in baza declaratiei vamale de import i mport definitiv. definitiv. Daca la expirarea contractului de leasing utilizatorul nu si-a exercitat dreptul de optiune pentru achizitia bunului sau prelungirea contractului, iar bunul nu a fost restituit, din vina societatii de leasing sau a rurnizorului, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, daca foloseste in contiunare bunul respectiv. respectiv. Din cele aratate mai sus, putem sa observam cadrul legal in care societatile de leasing pot sa-si desfasoarea activitatea in Romania la acest moment. Consideram ca nu trebuie sa ne oprim doar la aspectul reglementat al acestei probleme, ci trebuie sa cercetam si opinia doctrinei in legatura cu societatile de leasing, fnainte de a trece la acest aspect, credem ca expunerea echivalentei echivalentei economice dintre leasing si alte operatiuni de creditare, la l a acest punct, nu este lipsita de interes si ne introduce in conceptia comerciala internationals care s-a conturat cu privire la aceasta problema. Astf Astfel, el, banc bancile ile de cred credit it din din nume numero roas asee stat statee au ince incerc rcat at sa rezo rezolv lvee prob proble lema ma echivalentei economice dintre leasing si alte operatiuni de creditare. In S.U.A. au fost constitute: National Banks, autorizata in 1963 pentru a interveni in majoritatea operatiunilor de finantare a echipamentului ce face obiectul leasingului; State-chastered banks si Banks holding companies pentru operatiuni de leasing a bunurilo mobile.
34
In Franta, in anul 1966, au fost realizate unitati economice al caror principal obiect de activitate il reprezenta practicarea leasing-ului cu valori mobiliare ori imobiliare. , In Belgia, comerciantii care si-au stabilit obiectul de activitate in operatiunea de leasing a bunurilor mobile, au obligatia, incepand cu anul 1967, de a solicita o autorizare prealabila prealabila de la Ministerul Ministerul Afacerilor Afacerilor Economice. Economice. De asemenea asemenea,, Legea Legea italiana italiana din 25 iulie 1979 a prevazut subordonarea activitatii de leasing unor conditii, printre care se afia in primul rand prealabila inregistrare intr-un registru linut de Banca d'ltalia. Rolul doctrinei a fost important si de aceasta data, deoarece legiuitorul nu a aratat decat decat generi genericc care care sunt sunt socie societat tatile ile de leasin leasing, g, nefaca nefacandu ndu-se -se o clasif clasifica icare, re, ierarh ierarhiza izare re a acestora. Astfel, societatile de leasing pot fi: a) Societdti generate de leasing, care opereaza o gama larga de produse, achizitionand echipamente de la numerosi producatori pe baza cerintelor si doleantelor beneficiarilor. De aseme asemenea nea,, societ societati atile le gener generale ale de leasin leasingg pot apare apareaa fie ca firme firme indepe independe ndente nte,, fie ca sucursale ale unor societati financiare. desfasoara o activitate de mijlocire. b) Societdti de leasing de intermediere, intermediere, care desfasoara Proprietat Proprietatea ea asupra asupra echipame echipamentelo ntelor, r, materialelo materialelorr inchiriate inchiriate apartin apartin celor celor care au furnizat furnizat fondurile de investitii (societati si banci cu un capital foarte mare care de fapt, urmaresc, pe aceasta cale, evaziunea fiscala (se realizeaza relatia triunghiulara cu ajutorul unor societati OFF SHORE). c) Societdti de leasing integrate, constituite, create de cStre mari unitati producatoare care au infiintat societati de leasing propriu pentru a beneficia de avantajele financiare ce rezulta din aceste aceste tranzactii. Printre aceste unitati economice se se inscriu marii producatori producatori de calculatoare electronice si din industria aeronautics, companiile telefonice, producatori de echipamente pentru birotica. d) Bancile Bancile si socie societati tatile le financ financiar iaree sunt sunt angren angrenate ate in operat operatiun iunii de leasin leasingg prin prin furnizarea de fonduri societatilor de leasing, incheierea de angajamente cu marii producatori care infiinteaza societati integrate de leasing, participarea la imprumuturile facute de terte persoane pentru finantarea operatiunilor de leasing. e) Societatile de asigurare procedeazS in mod similar, sub rezerva unor restrictii ce le sunt impuse de legislative diverselor tari cu privire la efectuarea de investitii. Alatur Alaturii de posibi posibilita litatil tilee inchei incheieri eriii unor unor operati operatiuni uni de leasin leasingg prin prin int interm ermedi ediul ul societatilor (tipurilor de societati indicate mai sus), in i n practica mai sunt cunoscute urmatoarele modalitati de utilizare a leasing-ului: incheierea de contracte de leasing direct de catre intreprinderile producatoare exportatoare - Navrom, prin departamentul de pescuit oceanic, a primit primit o oferta de leasing din partea firmei LOTUS Co. din Las Palmas Palmas Calle Perez Perez Munoz Munoz 19/22 P.O.B. 2083 Las Palmas Islas Canarias, in urmatoarele conditii: firma LOTUS Co solicita inchirierea de vase de pescuit oceanic pentru o perioada de 90 de zile, firma ofera o chirie de 2500 dolar/zi plus cheltuielile de aprovizionare si salariile personalului; incheierea de contracte prin societati mixte - persoane juridice de sine statatoare, cu sediul in tara sau strainatate, a caror fonduri provin partial din Romania (51 %), incheierea de operatiuni de leasing de reprezentantele unitatilor economice (firma Aufina Ag. Bangg pentru strunguri romanesti de tip SMA). Nu putem incheia aceasta prezentare fara a arata ca astazi, in Romania, societatea cea mai cunoscuta de leasing Romlease, poate angaja operatiuni de leasing de minimum 100.000 $ si pana la o limita maxima pe client de 75.000 $, reprezentand costul echipamentului echipamentului instalat si pus in functiune in Romania. 4.3. CLAUZELE SI FORTA MAJORA IN CADRUL OPERATIUNII DE LEASING
. 35
Problema clauzelor in cadrul contractului de leasing este interesanta, consideram noi, tocmai tocmai datorita datorita figurii figurii juridice juridice aparte a acestei acestei operatiuni operatiuni triunghiulare, triunghiulare, in care drepturile drepturile si obligatiile partilor in raporturile dintre ele, vor reflecta preluarea si adaptarea unora dintre obligatiile ce ar fi incumbat doar creditorului finantator in cadrul unui contract simplu de vanzare sau locatiune, dar care, datorita specificului economic al contractului de leasing, sunt transferate fie vanzatorului, fie utilizatorului. Inainte insa de a trece la studierea efectiva a unor clauze care ar interesa in cazul acestei operatiuni, consideram necesara o scurta trecere in revista a clauzelor asiguratorii in contractele de comert intertional. Astfel, clauzele asiguratorii ar fi: clauzele de mentinere a valorii contractelor, clauza ofertei concurente, clauza primului refuz, clauza de impreviziune si clauza clientului celui mai favorizat. Nu ne vom opri decat asupra unora dintre aceste clauze care, consideram noi, la ora catuala sunt aplicabile si operatiunilor de leasing. Clauzele de mentinere a valorii contractelor sunt acelea care permit o repartizare a riscurilor monetare intre partile participante la o tranzactie intemationala, indiferent daca o asemenea repartizare este implicita sau explicita. Una dintre tehnicile cele mai frecvent utilizate pe piata intemationala pentru mentinerea valorii contractelor consta in raportarea monedei de piata la o moneda puternica (ex.: dolarul american). Aceasta Aceasta tehnica nu este deloc straina operatiunii de leasing si asa cum vom vedea mai tarziu, ea este folosita si azi de catre Intern Internati ationa onall Fin Financ ancee Corpor Corporati ation on ca un pnncip pnncipiu, iu, ca un etalon etalon pe care care il urmeaz urmeazaa in incheierea operaliunilor de leasing pe plan international. Clau Clauza za ofer oferte teii conc concur uren ente te permi permite te unei uneiaa dint dintre re part partile ile cont contra ract ctan ante te,, de obic obicei ei cumparatorul, sa se prevaleze fata de cealalta parte contractanta de oferta mai favorabila avansata de un tert, pentru o operatiune similara. Aceasta clauza nu opereaza automat si atrage riscul unor dificultati majore in procesul negocierii cu tertul care isi vede oferta divulgata. Includerea unei clauze de impreviziune in contractul de comert intemalional da posibilitatea oricarei parti sa ceara revizuirea si readaptarea actului, daca modificarea circumstantelor avute in vedere la momenrul incheierii actului au perturbat grav echilibrul dintre prestatiile la care sau angajat partile. Plecand de la clauzele asiiguratorii, ne vom opri de aceasta data la o clauza care exonereaza pe creditori de orice alegere sau de consecintele alegerii iacute in mod liber de viitorul utilizator, respectiv de toate garantiile pentru lipsurile, serviciile bunului, clauza care a ridicat numeroase probleme in practica. Problema din punct de vedere juridic consta in opozabilitatea fata de furnizor a acelor clauze contractuale prin care i se transfera obligatia de gara garant ntie ie ce cade cade in mod mod mora morall in sarc sarcina ina prop propri riet etar arul ului ui si prin prin care care i se recu recuno noas aste te utilizatorului dreptul de a exercita actiune in garantie impotriva acestuia. Problema este dificila, mai ales datorita faptului ca, in special sub acest aspect, apar deosebirile existente intre sistemul juridic european si eel de common law. Din punct de vedere al acestuia din urma, nu se recunoaste un raport direct de obligatie intre utilizator si furnizor. De altfel, conform practicii unor societati americane specializate in leasing-ul unui anumit produs, utilizatorul materialului nu are nici o legatura cu fabricantul pe care nici nu il cunoaste, creditorii cumparand direct de la furnizori, dupa care incheie contracte de leasing cu diferiti clienti., In sistemul de drept european se recunosc legaturi contractuale directe dintre fumizor si utilizator. Pentru a explica actiunea utilizatorului impotriva fumizorului, in faza contractului de locatiune , in literatura juridica au fost avansate in acest scop mai multe solutii ca, de exemp exemplu, lu, instit instituti utiaa subreg subregati atiei ei conven conventio tional nale, e, a clauz clauzelo elorr de exone exonerar raree de garant garantie, ie, a delegatiei, a stipulatiei pentru altul, a mandatului de a sta in justitie. in literatura juridica spaniola este intalnit punctul de vedere: conform caruia clauzele de exonerare de raspundere a creditorilor pentru alegerea bunurilor de echipament, prevazute in contractele de leasing, reprezinta o derogare de la normele generale cuprinse in art. 1553 si 36
1457 C.C. pe aceasta baza, utilizatorul este autorizat sa se adreseze in mod direct fumizorului, ceea ce echivaleaza cu o subregatie conventionala a utilizatorului in exercitarea actiunii creditorului. Ar Ar fi dificil sa se explice aceasta institutie in cazul contractului de leasing, pentru ca ar insemna ca utilizatorul ar trebui sa plateasca finantatorului intreaga valoare a bunului, acoperita prin totalitatea chiriilor prevazute si cuantumul valorii reziduale. Este insa evident ca utilizatorul nu ar putea consimti sa efectueze o astfel de plata, pentru ca prin incheierea contractului de leasing a urmarit sa realizeze o investitie ce depaseste capacitatea sa actuala de finantare. Unii autori considera ca aceste dificultati sunt rezolvate prin clauzele de exonerare pe care finantatorii le insereaza in contractele lor cu utilizatorii, clauze prin care transmit utilizatorilor toate drepturile si actiunile ce pot izvori din garantiile ce le-ar reveni lor impotriva fumizorului. Teoria delegatiei a retinut atentia doctrinei si a practicii judiciare arbitrale. Delegatia, ca operatie juridica prin care o persoana invita o alta persoana sa execute o prestatie sau sa-si asume angajamentul de a executa in profitul unui tert, daca ar fi aplicata in cazul contractului de leasing ar insemna ca finantatorul ar avea calitatea de delegant, furnizorul pe cea a delegatului, iar utilizatorul pe cea a delegatarului. Asa cum s-a subliniat de jurisprudenta straina, nu pot fi indeplinite conditiile unei delegatii perfecte, caci utilizatorul nu poate fi lipsit de toate actiunile impotriva finantatorului pe tot timpul duratei locatiunii. Intr-o astfel de situatie, delegatia nu ar putea fi decat imperfecta. Dar chiar daca ar fi indeplinite conditiile unei delegaiii imperfecte, exceptiile opozabile finantatorului de catre vanzator nu ar fi opozabile si utilizatorului, ceea ce ar ridica numeroase dificultati. In baza stipulatiei pentru altul, creditorul ar avea calitatea de stipulant, vanzatorul pe cea a promitentului, utilizatorul fiind f iind beneficiar. beneficiar. Actiunea directa de care beneficiaza utilizatorul se limiteaza insa doar la apararea si protectia intereselor sale personale, adica actiune pentru executarea obligatiei de garantie a vanzatorului si dauna pentru neexecutarea obligatiilor. Fata de restrictiile practice nascute din teoria stipulatiei pentru altul, utilizatorii au incercat sa foloseasca o tehnica complementara, facand apel la mandatul de a sta in justitie. Teoria mandatului a primit o larga adeziune, considerandu-se ca aceasta tehnica corespunde finalitatii economice a operatiei. In calitatea sa de mandatar, utilizatorul va putea exercita drepturile si actiunile mandatatului sau - finantatorul- si, in lipsa vreunei limitari conventionale, conventionale, el le l e poate exercita in plenitudinea lor, inclusiv actiunea in rezilierea vanzarii. In contractele de leasing sunt inserate clauze in favoarea creditorului, clauze ce decurg din rezerva dreptului de proprietate al acestuia asupra echipamentului, si care sunt deosebit de grele pentru utilizator. Conform lor, neplata unei singure rate din china convenita atrage rezilierea din plin drept a contractului, urmata de restituirea imediata a bunului. Clauzele privind rezilierea de plin drept, care constituie prin ele insele o sanetiune pentru utilizator, sunt insotite de obicei si de clauze penale, care prevad plata ca sanetiune pentru utilizator, fie a unei sume care acopera prejudiciul efectiv suferit si beneficiul nerealizat, fie o suma echivalenta cu ratele viitoare de chiriedatorate pana la sfarsitul perioadei irevocabile si care au devenit prin aceasta exigibile, fie ambele modalitati. Neexecutarea obligatiei principale de catre utilizator este astfel sanctionata, atat prin punerea in aplicare a clauzei contractuale referitoare la rezilierea de plin drept, cat si a clauzei penale. Clauza penala se justifies in cadrul contractului de leasing tocmai prin consecintele grave grave pentr pentruu credit creditor or,, pe care care le-ar le-ar antre antrena na rezilie rezilierea rea contra contractu ctului lui in timpul timpul perioa perioadei dei irevocabile, pentru ca partile, convenind sa realizeze in cursul acesteia amortizarea completa a materi materialu alului lui,, credit creditoru orull ar suferi suferi un preju prejudic diciu iu financ financiar iar consid considera erabil bil,, prin prin desfac desfacere ereaa 37
anticipate a contractului din culpa utilizatorului, pentru ca dupa recuperarea materialului ar trebui sa suporte amortizarea si intretinerea acestuia. Clauza penala este utila si pentru faptu) ca reprez reprezint intaa o sanet sanetiun iunee civila civila destin destinata ata sa asigur asiguree execu executar tarea ea contrac contractul tului, ui, putand putand fi considerata din acest punct de vedere si ca accesoriu al obligatiei pe care o garanteaza. Severitatea clauzelor penale a ridicat in practica judecatoreasca si arbitrala problema validitatii lor. S-a considerat ca ele incalca ordinea publica, argument inlaturat de teorie si practica. S-a aratat ca clauza penala nu imbraca un caracter beonin : este vorba de o clauza clasica, adaptandu-se perfect contractului de leasing, gasindu-si justificarea in avantajele particulare de care beneficiaza utilizatorul in acest fel de contract. De asemenea, in practica judecatoreasca, franceza si belgiana s-a aratat ca C. Civ. permite instantelor judecatoresti sa reduca sumele lixate cu titlu de clauxca penala, cand obligatia principala a fost executata in parte. In sistemul de common law pozitia jurisprudentei fata de aceste clauze este diferita. In Marea Britanie, principiul de baza consta in faptul ca instantele urmeaza sa aprecieze in fiecare caz in parte daca suma fixata pentru astfel de clauze intr-o astfel de clauza se limiteaza la pierde pierderea rea real real sufer suferita ita de credit creditor or.. In SUA, SUA, judec judecato atorul rul poate poate aprec aprecia ia in functi functiee de imprejurarile speciale ale fiecarui caz in parte, daca clauzele penale reprezinta o evaluare echitabila a prejudiciului pe care-1 sufera creditorul in caz de neexecutare de catre utilizatori. Contractul de leasing poate sa mai cuprinda o clauza in care sa se precizeze ca defectele de intretinere de care creditorul se exonereaza pe seama utilizatorului, nu vor putea nici intr-un caz sa antreneze suspendarea platii chiriilor sau diminuarea acestora. Clauzele ce figureaza in contractul de leasing prevad in general ca in caz de pierdere partiala , utilizatorul este tinut sa repare pe cheltuiala sa obiectul inchiriat, iara ca aceste reparatii, oricare ar fi tipul lor, sa poata antrena suspendarea platii chiriei sau diminuarea acestea; iar in ipopteza pierderii totale, este obligat sa achite in intregime ratele de chirie ramanand datorate cu titlu de despagubire creditorul impune de asemenea utilizatorului obliga obligatia tia asigur asigurari ariii impotri impotriva va tut tuturo urorr riscu riscurilo rilorr la care care echip echipame amentu ntull ar putea putea fi expus. expus. Asigu Asigurar rarea ea includ includee astfel astfel forta forta majora majora,, cazul cazul fortuit fortuit,, int interv ervent entia ia tertul tertului ui sau defect defectele ele echipamentului, dar nu si evenimentele cum ar fi razboiul. Pe langa aceasta, utilizatorul se poate asigura de pierderea folosintei. Contractul de leasing mai prevede o serie de clauze accesorii din care decurg o serie de obligatii ce revin utilizatorului: de exemplu, obligatia de a aplica pe bunul inchiriat o placa cuprinzand numele proprietarului, cautiunea personala a producatorului materialului, etc. Din practica comerciala internationala am putut sa tragem concluzia ca in contractele leasing partile prevad clauze de reziliere de plin drept, fie in interesul creditorului, fie al utiliz uti lizato atorulu ruluii pentru pentru a se evita evita desfa desfacer cerea ea pe cale cale judicia judiciara ra a contr contract actulu ului.i. Princi Principal palaa consecinta a rezilierii unilaterale a contractului consta in incetarea raporturilor juridice care leaga creditorul de utilizator, acesta fiind obligat sa restituie bunul inchiriat. In cazul in care refuza, creditorul poate obtine restituireea pe cale judiciara, instanta judecatoreasca sesizata neavand a se pronunta asupra rezilierii de plin drept, ci numai de a se constata indeplinirea ei si in consecinta de a obliga restituirea catre proprietar a materialului inchiriat. Prin includerea clauzelor de forta majora in contractele de comert international partile isi propun sa preantampine dificultatile ce decurg din conceptiile legislative diferite in materie consacrate in sistemele lor juridice rationale. Astfel, conceptul de forta majora, aceasta notiune este diferit inteleasa de la un sistem legislativ la altul, de la o tara la alta, Astfel, in dreptul francez, conform prevederilor art. 1148 C. Civ., nu se datoreaza daune interese, daca debitorui a fost impiedicat de o imprejurare de forta majora sau ca urmare a interventiei unui caz fortuit, sa dea sau sa faca ceea ce s-a obligat ori sa se abtina de la ecea ce ii era interzis. In cadrul sistemelor de common law, conform doctrinei frustration din dreptul englez, contractul va fi desfiintat, daca evenimentul perturbator, survenit dupa momentul incheierii actului, a 38
modificat radical obligatia contractuala. In acest caz, debitorui are temeiuri sa afirme: non haec in foldera veni. Frustration este un concept ce acopera atat imprejurarile de hardship, cat si forta majora. Camera de Comert Internationala de la Paris a definit forta majora astfel: ,,O parte nu este considerate responsabila pentru neexecutarea oricarei obligatii ale sale, in masura in care dovedeste ca aceasta neexecutare s-a datorat unei piedici independente de vointa sa, pe care , la momentul incheierii contractului, nu a putut, in mod rezonabil, s-o prevada si nici sa-i prevada efectele asupra aptitudinii sale de a executa contractul, piedica pe care nu ar fi putut, in mod rezonabil, s-o depaseasca sau, eel putin, sa-i depaseasca efectele". Practica arbitrala romana de comert exterior, exterior, in litigii in care s-a invocat forta majora a adus unele precizari de o deosebita importanla privind notele definitorii ale fortei majore, evenimentele constitutive ale fortei majore, precum si referitor la imrejurarile incompatibile cu exonerarea de raspundere intemeiata pe forta majora ori la evenimentele care nu constituie forta majora. S-a aratat ca prin , caz de forta majora exonerator de raspundere contractuala, se inteleg evenimehte extraordinare, neprevazute si inevitabile pentru una din parti numai daca au int interv erveni enitt dupa dupa inchei incheiere ereaa contra contractu ctului lui.S.S-aa consi consider derat at in acest acest sens sens ca distru distruger gerile ile provocate unitatii economice furnizoare de seismul catastrofal dim 4 martie 1977, avand ca rezultat intreruperea activitatii acesteia, constituie un eveniment de forta majora. S-a decis de asemenea si cu privire la acele irnprejurari care sunt considerate incompatibile cu exonerarea de raspundere intemeiata pe forta majora. S-a aratat astfel ca imprejurarile de neinvins, care au avut loc inainte de incheierea contractului executat cu intarziere de debitor, nu pot sa-1 apere de raspundere pentru depasirea termenului contractului de livrare. Asa, de exemplu, seismul catastrofal din 4 martie 1977 nu a fost considerat a fi exonerator de raspundere in situatia in care contractul a fost incheiat dupa aceasta data, chiar daca semnarea lui a avut loc in tara partenerului strain, pentru ca delegatii vanzatorului nu trebuiau sa ignore la acea data existenta evenimentului de forta majora. In acelasi sens, consideram ca un contract de leasing care cuprinde si furnizarea si livrarea marfurilor, incheiate in cursul unor calamitati ca inundatiile (1998, noiembrie, Sighet), nu justifica exonerarea vanzatorului de raspundere decurgand din acele evenimente de forta majora, pentru pentru ca debitorui debitorui (furnizo (furnizorul) rul) avea avea posibilitat posibilitatea ea sa cunoas cunoasca ca in ce masura masura putea putea sa-si sa-si execute obligatia asumata. In ceea ce priveste contractul de leasing, forta majora (adica aparitia ei in, cadrul relatiilor dintre partile contractului) produce anumite efecte. Astfel un prim efect ar fi acela suspensiv, efectul extinctiv ramanand in planul doi. Adica relatiile contractuale se mentin, desi se iveste un eveniment de forta majora. Un al doilea efect ar fi crearea de noi obligatii in sarcina partilor sau a uneia dintre ele (ex.: ambele parii trebuie sa faca tot ceea ce este necesar pentru a inlatura obstacolul fortei majore). Un ultim efect, dar nu si eel mai nesemnificativ, este acela ca, dupa un anumit termen (de exemplu 60 de zile) de la data producerii evenimentului, se poate trece la rezilierea contractului. 4.4. CESIUNEA LEASINGULUI OPERATIUNILOR DE LEASING
SI
PUBLICITATEA
Leasing-ul se prezinta din eeea ce am aratat pana aici, ca o operatiune cu un caracter ,,intuitu personae", ceea ce inseamna ca fmtatorul operatiunii de leasing acorda utilizatorului creditul avand in vedere calitatile personale ale acestuia si posibilitatea de rambursare a creditului. Avand in vedere cele aratate mai sus, mentionam ca utilizatorul trebuie sa-si pastreze aceasta calitate pe toata durata de derulare a operatiunii de leasing. Exista totusi situatii in care imperativele indicate mai sus nu pot fi realizate, din mai multe motive si cand partile prefera sa cedeze contractul.
39
Astfel, in doctrina franceza au fost stabilite mai multe tipuri ti puri de cauze de concesiune, in functie de natura lor: a) Cauze de ordin tehnic, cum ar fi situatia in care bunul care formeaza obiectul leasing-ului nu mai este necesar datorita regruparii unitatilor de productie; b) Cauze de ordin speculativ, cum ar fi cazul unui imobil comercial bine plasat si care astfel poate asigura un pret foarte ridicat al cesiunii creditului; c) Cauze Cauze financiare, financiare, cand exploatarea exploatarea bunului bunului genereaza genereaza utilizatorulu utilizatoruluii pagube si pericolul starii de faliment. Se poate observa ca toate cauzele privese circumstante ale activitatii utilizatorului, interesand mai putin situalia finantatorului care isi poate rezerva dreptul de cesiune, fara ca utilizatorul sa se poata opune, pentru ca leasing-ul nu are caracter ,,intuitu personae" decat in ceea ce-1 priveste pe utilizator. Cesiun Cesiunea ea leasin leasing-u g-ului lui se prezin prezinta ta ca o soluti solutiee conve convenab nabila ila partil partilor or si in specia speciall utilizatorului care poate obline un pret compensator, dar si cesionarului, care va avea un bun deja existent, depasind fazele preliminare de realizare a leasing-ului. Elementul esential il constituie pretul cesiunii care, de principiu, exprima stadiul derularii leasing-ului. Transferul bunului la cesionar poate avea loc inclusiv cu o parte din activul cedentului. Cesiunea se realizeaza printr-un contract care trebuie sa cuprinda clauze privind identificarea partilor , motivatia cesiunii si acordul finantatorului , pretul cesiunii si obligatiile care revin cesionarului. Trebu Trebuie ie sublin subliniat iat ca obliga obligatii tiile le cedent cedentulu uluii fata fata de finant finantato atorr trebui trebuiee prelua preluate te de cesi cesion onar ar in inte integr gral alit itat ate, e, fara fara a le pute puteaa modi modifl flca ca deca decatt cu acor acordu dull in prea preala labi bill al finantatorului, in caz contrar cesiunea fund lovita de nulitate. Esoinarul va lua bunurile ce formeaza obiectul leasing-ului in starea in care se aflau la data intrarii in vigoare a conventiei si va trebui sa trateze direct cu cedentul. De asemenea, el va plati finantatorului redeventele si va indeplini celelalte obligatii asumate de cedent, fara sa poata a pune in discutie continutul acestor obligatii. Cesionaral va plati toate cheltuielile, drepturile si onorariile cesiunii, inclusiv costul prilejuit de perfectarea actului. El va plati amortismentele deja platite de cedent, in schimbul transferului dreptului la opliune de a achiziliona bunurile bunurile la sfarsitul contractului. contractului. Cu toate acestea, cesionarul nu va putea fi obligat si la plata fractiunilor din redevente care reprezinta chiria platita de utilizator pentru folosinta bunurilor si nici la plata catre cedent a marjelor de profit deja primite pri mite de finantator. In dreptul francez, problema criteriilor de evaluare a pretului cesiunii contractului de leasing a fost analizata in mod deosebit pentru imobile. S-au evidentiat doua posibilitati: • cazul cazul contrac contractului tului cedat cedat dupa dupa o scurta scurta perioada perioada si si in care care dreptu dreptull de optiune optiune de cumparare a bunului imobil nu poate fi exercitat (in legislatia franceza acest drept se exercita, in materie imobiliara, dupa 12 ani); cesionarul va avea in vedere valoarea redevenlelor pana la expirarea contractului pe care le va indexa cu 15%, in functie de o inflatie anuala estimata la 3%; • cazul cazul contract contractului ului cedat cedat dupa dupa 12 12 ani, ani, cand dreptul dreptul de optiun optiunee se poate poate exerci exercita, ta, ceea ce presupune elemente patrimoniale suplimentare. Finantatorul va trebui sa-si manifeste vointa in mod expres cu privire la cesiune, in sensul de a accepta noul utilizator si a se dispensa de cedent, cu o singura rezerva: de a-si putea pastra dreptul de garantie asupra acestuia, ceea ce are semnificatia unei solidaritati pa pasiv sive intr intree ced cedent ent si ces cesiona ionarr. In fine fine,, este ste nec necesara sara a fi inc inclus lusa si o clauz lauzaa rezolutorierespectiv un pact comisoriu de gradul IV - rezilierea de plin drept - in cazul nerespectarii, de catre cesionar, cesionar, a obligatiilor asumate. _ Urmeaza a se insera de asemenea in contractele de cesiune a leasing-ului si o clauza conform careia cedentul garanteaza pe cesionarpentru plata redeventelor, creandu-se astfel o 40
solidaritate care isi are punctul de plecare in cesiunea fondului de comert. S-a aratat totusi, intr-o decizie a Curtii de Casatie, ca garantia solidaritatii din partea cedentului ramane valabila chiar in situalia in care cedentul se afla in faliment. O astfel de decizie este deosebit de importanta pentru finantator in jurisprudenta franceza s-a considerat ca exista solidaritate, chiar in absenta unei clauze conventionale care isi vede astfel realizate interesele si il determina pe cedent sa aiba un compor comporatm atment ent dil dilige igent nt in alege alegerea rea si stabili stabilirea rea solva solvabil bilita itatii tii cesio cesionar narulu ului.i. Regula Regula solidaritalii functioneaza chiar si in cazurile cesiunilor succesive, cedentii raspunzand solidar fata de finantator. Legislatia noastra nu face nici un fel de referire asupra cesiunii leasing-ului si nici asupra solidaritatii cedentilor fata de finantator. In caest caz, problema urmeaza a fi rezolvata prin conventia partilor, sau in lipsa se va face aplicarea dispozitiilor art. 42 din C. Comercial privitoare la solidaritatea pasiva. Datorita Datorita caracterulu caracteruluii "intuitu "intuitu personae" personae",, leasing-u leasing-ull permite, permite, finantator finantatorului ului sa aiba put puter erii depl deplin inee de apre apreci cier eree si de disp dispoz oziti itiee asup asupra ra real realiz izar arii ii oper operat atiu iuni nii. i. Drep Dreptu turi rile le finantatorului trebuie circumscrise art. 1418 alin. 1 C. Civil, care stabileste dreptul locatarului de a subinchiria si de a ceda contractul sau catre altul, daca o asemenea facultate nu i-a fost interzisa, iar in alin. 2 se precizeaza ca facullalea respecliva poate ti inlerzisa in totalitate sau in partesi ca interzicerea nu se prezuma, ci trebuie sa rezulte dintr-o stipulatie expresa speciala. S-a aratat in doctrina ca interdictia transmiterii locatiunii, stipulata in contract, transforma localiunea intr-un contract intuitu personae si ca o asemenea clauza comporta o interpretare restrictiva (de exemplu, daca este interzisa sublocatiunea totala, este permisa cea partiala). In cadrul leasing-ului, aceasta operatiune are chiar ab initio un caracter intuitu personae, ceea ce este un element de diferentiere fata de localiune si ca atare este necesara conven~ia expresa a partilor relativa la posibilitatea de a transmite drepturile si obliga~iile contractuale. In mod obligatoriu, cesiunea trebuie sa respecte conditiile convenite in contractul principal, dar cu posibilitatea de a conveni si in mod diferit cu acordul locatorului. In caz contrar, vor fi aplicate sabnc-iunile din materia civila, adica locatorul poate cere prin justitie executare executareaa obligatiilo obligatiilorr sau rezilierea rezilierea contractu contractului lui principal principal pentru pentru neexecut neexecutare are cu daune daune interese interese (1429-1430 (1429-1430 si 1439 alin. 2 C. Civ.)Civ.)- Mai trebuie sa aratam aratam ca cesiunea cesiunea o vanzare a dreptului de folosinta care impune notificarea sa catre locator sau acceptarea prin act autentic in scopul opozabilitatii fata dc terti, printre care se afla si loactorul. (art. 1393 C. Civ.). Datorita faptului ca Codul Civil nu reglementeaza cesiunea obligatiilor, urmeaza sa consideram, cu unele rezerve, ca obiect al cesiunii sunt doar drepturile locatarului, care ramane in continuare obligat fata de locator daca acesta nu-1 elibereaza in mod expres, si nu contractul de localiune in intregul sau. Luan Luandd in cons consid ider erar aree exec execut utar area ea uno uno ictu ictu a cont contra ract ctul ului ui de cesi cesiun une, e, cede cedent ntul ul garanteaza in baza art. 1392 C. Civ. doar existenta dreptului de folosinta la data incheierii conventiei, insa nu si indeplinirea obligatiilor de catre finantator. De aceea, cesionarul poate sa pretinda finantatorului, printr-o actiune directa, executarea contractului sau rezilierea cu daune interese. Dovada cesiunii se va face dupa regulile aplicabile contractului de vanzarecumpararea a creantei. Un alt aspect legat de operatiunile de leasing pe care dorim sa-1 explicitam la acest punct, este cel legat de publicitatea operatiunilor de leasing. Operatiunile de leasing sunt supuse publicitatii in scopul ca tertele persoane sa cunoasca, sa poata lua la cunostiinta de reala situatie a bunurilor care fac obiectul leasing-ului. Acest aspect, aceasta idee.o regasim si in art. 20 din Ordonanta nr. 51/1997.
41
In cadrul ordonantei se arata ca. la judecatoria in raza careia isi are sediul principal societate societateaa de leasing, leasing, se va deschide deschide un registru registru special special pentru pentru inscrierea inscrierea contractulu contractuluii de leasing avand ca obiect bunuri mobile. In cea de-a treia fraza a art. 20 din ordonanta este reglementata a doua masura de publicitate care se realizeaza prin inscriptionarea bunului de catre utilizator, operatie ce consta in a marca in inscrisul respectiv datele de identificare a societatii de leasing, inclusiv dreptul de proprietate al acesteia asupra bunului leasing-ul trebuie mentionat si evidentiat in mod distinct in actele contabile si in bilantul firmei. Aceste acte vor fi transmise catre Registrul Oficiului Comertului, continuandu-se intr-o alta modalitate de publicitate (pe cale contabila). Aceasta modalitate de publicitate contabila este preluata din legislatia franceza, unde art. art. 52 din din Lege Legeaa nr. nr. 83-1 83-102 0200 din din 29 octom octombr brie ie 1983 1983 oblig obligaa soci societ etat atil ilee de leas leasin ingg sa mentioneze operatiunile de leasing pentru promovarea de echipament, materiale sau imobile in scop profesional profesional,, de a mentiona mentiona in evidentele evidentele contabile, contabile, cu urmatoarel urmatoarelee date: date: marimea marimea redeventelor aferente exercutiului contabil respectiv, precum si suma totala a redeventelor rezultate din exercitiile precedente, dotarile pentru amortismentele care puteau fi inregistrate pentr pentruu aceste aceste bunuri bunuri in contul contul exerci exercitiu tiului lui deja deja inchei incheiat, at, daca daca au fost fost obtinu obtinute te de catre catre intreprindere, cat si suma totala a amortismentelor care a fost efectuata in cadrul exercitiului anter anterior ior-ev -evalu aluare areaa redeve redevente ntelor lor care care raman raman de platit, platit, precum precum si a pretul pretului ui de achizi achizitie tie reziduala, stipulat in contract. Nu putem considera complet tratata publicitatea mobilelor, fara a face comparatie cu dreptu dreptull france francez, z, unde unde regist registrul rul speci special al de eviden evidenta ta a bunuri bunurilor lor mobile mobile este este tin tinut ut de grefa grefa Tribunalului Tribunalului de Comert teritorial. Ordonanta care reglementeaza leasing-ul la noi a dat aceasta competenta judecatoriei, judecatoriei, având in vedere ca aceasta tine si registrul privind gajurile. In dreptul franc francez, ez, in ceea ceea ce prive priveste ste compet competent entaa terito teritoria riala la a instan instantei tei,, s-a prevaz prevazut ut compet competent entaa tribun tribunalu alului lui comerc comercial ial in raza raza caruia caruia se afla afla inmatr inmatricu iculat lat uti utiliz lizato atorul rul,, pe cand cand la noi este este judecatoria in raza careia isi are sediul societatea de leasing. Art. 19 al Ordonantei nr. 51/1997 reglementeaza publicitatea operatiunilor de leasing in materi materiee imobil imobiliar iara. a. El preve prevede de ca orice orice contra contract ct de leasin leasingg care care are ca obiect obiect bunuri bunuri imobile, trebuie inscris in Cartea funciara, partea a III-a, din registrul cadastral de publicitate imobiliara de la biroul judecatoriei in a carei raza teritoriala de activitate este situat bunul respectiv. Publicitatea operaliunilor de leasing este o conditie ad probationem si de opozabilitate a drepturilor. Alin. 3 al art. 19 arata ca sanctiunea ce intervine datorita neefectuarii formalitatilor de publicitate prevazute de alin. 1 si 2, este inopozabilitatea contractului incheiat cu utilizatorul fata de creditorii societatii de leasing. Cei care pot invoca lipsa opozabilitatii drepturilor contractuale sunt restransi la creditorii societatii de leasing. Astfel ca drepturile reale ale loca locato toru rulu luii asup asupra ra bunu bunulu luii util utiliz izat at in baza baza unui unui cont contra ract ct de leas leasin ingg sunt sunt opoz opozab abil ilee judecatorului sindic, in faza in care utilizatorul se afla in faliment sau reorganizare judiciara, precum si cumparatorului unui bun ce face obiectul contractului de leasing, chiar daca nu s-au efectuat operatiunile de publicitate imobiliara. Cu privire la terenul pe care este inaltata constructia, la transferal dreptului de proprietate se va tine cont de conditia ad validitatem a formei autentice. La finele derularii contractului, dupa exercitarea dreptului de optiune al utilizatoralui, in conditiile in care el a devenit proprietarul bunului, se vor efectua formele de publicitate imobiliara, referitoare la transferul dreptului de proprietate.
42
CAPITOLUL V.
APLICATII PRACTICE 5.1. LEASING-UL IMOBILIAR
Operatiunile de leasing imobiliar au fost reglementate de Ordonanta nr. 51/1997. Conform art. 1 alin. 1 din aceasta ordonanta, leasing-ul imobiliar este de dorit ca fiind o operatiune "in care o parte, denumita locator, se angajeaza la indicatia unei alte parti , denumita utilizator, utilizator, sa cumpere da la un tert si sa confere folosinta si posesia unui bun imobil, i mobil, in scopul exploatarii sale comerciale sau pentru consumul final", iar conform art. 4 lit. e, "sa respecte la expirarea contractului de leasing, dreptul de optiune al utilizatorului, ce consta in pos posibi ibilit litat atea ea de a solic solicita ita achi achizi ziti tion onar area ea bunu bunulu lui, i, rest restit itui uire reaa aces acestu tuia ia sau sau prel prelun ungi gire reaa contractului de leasing". Fata de aceasta definitie a leasing-ului data de legiuitorul nostru, vom prezenta prin raportare la ea modalitatea de definire a leasing-ului de catre Legea franceza. Astfel, art. 1 al Legii franceze nr. 66-455 din 2 iulie 1996, defineste leasing-ul imobiliar ca fiind o operatiune prin care o societate financiara da in locatie bunuri imobile pentru folosinta profesionala, cu posibilitatea utilizatorului de a deveni proprietar prin manifestarea optiunii de cumparare pana la expirarea perioadei de inchiriere. Putem afirma, fara a fi neintemeiati, ca Legea romana are unele omisiuni care pot crea confuzie pentru cei ce o aplica si o interpreteaza. Din definitiile prezentate mai sus se pot desprinde unele caracteristici ale operatiunilor de leasing: a) operatiun operatiunile ile se realizeaz realizeazaa de catre societati societatile le de leasing, leasing, ceea ceea ce le confera confera un caracter profesional. Aceasta caracteristica rezulta din interpretarea art. 4 din 82 ordona ordonanta nta,, unde unde sunt sunt specifi specificat catee obliga obligatii tiile le locato locatorul rului, ui, numit numit societate de leasing. Per a contrario, ceilalti comercianti nu pot fi subiecti in calitate de locatori locatori ai operatiun operatiunilor ilor legate de leasing leasing reglementate reglementate de ordona ordonanta nta,, insa insa nu se poate poate susti sustine ne ca ei nu pot realiza realiza operat operatiun iunii de leasing. Ceea ce am afirmat mai sus are ca argument de drept ar. 19 alin. 3 din materia publicitatii financiare, conform caruia "societatea de leasing nu poate poate opune opune creditorilo creditorilorr sai contractul contractul incheiat incheiat cu utilizatoru utilizatorul" l" si art. 21 privitor la inscrierea leasing-ului in evidentele contabile; b) aceas aceasta ta operat operatiun iunee are ca obiect obiect bunuri bunuri imobil imobilee "cu destina destinatie tie comerci comerciala ala sau industriala" (art. 1 alin. 2 lit b) precum si cele cu destinatie de locuinta pentru persoanele fizice" (art. 1 alin. 2 lit d ). Se poate observa ca aceste bunuri sunt folosite pentru uzul profesional al comerciantilor ori locuinta pentru persoanele fizice. Trebuie sa subliniem ca ceea ce a avut in vedere legiuitorul cu privire la aceste bunuri, a fost scopul folosirii de catre utilizator, si nu natura bunurilor ca criteriu al reglementarii. Pornind de la faptul ca bunurile proprietate publica nu sunt susceptibile de dezmembrare si sunt scoase din circuitul civil , legiuitorul a aratat ca ele nu pot forma obiectul leasing-ului imobiliar, c) Pentru ca operatiunea operatiunea sa fie considerata considerata una de leasing, trebuie trebuie respectata existenta scopului special, in acest caz acordarea imobilelor in locatiune. Astfel, bunurile in cauza trebuie sa fie "achizitionate si construite de o societate de leasing", daca ele au destinatie industriala sau comerciala, ori ca locuinte pentru persoanele fizice, in scopul darii lor in locatie; 43
d) utilizatorul bunurilor se afla in situatia unui simplu detentor precar pentru ca bunurile sunt date in locatiune de societatea de leasing, care ramane proprietara bunurilor in cauza; e) locatorul are posibilitatea ca la expirarea perioadei de locatiune sa devina proprietar al bunurilor mobile inchiriate. Operatiunile in care locatarul are un drept de optiune de a cumpara sau nu bunurile imobile, fiind inaplicabila operatiunilor de locatiune contracte de vanzare, in care locatarul devine automat proprietarul bunurilor la expirarea perioadei de locatiune pentru a deveni proprietar al bunului, locatorul va plati un pret rezidual, tinandu-se cont de redeventele achitate societatii de leasing. Desi s-ar putea obiecta ca nu era necesara prezentarea caracteristicilor leasing-ului imobiliar, acestea fiind in parte aceleasi pentru toate operatiunile de leasing, consideram ca trasaturile acestei operatiuni, mai ales cele referitoare la obiectul operatiunii, sunt importante pentru intelegerea leasing-ului imobiliar si pentru o cat mai reala aplicare a acestuia. Legea romana stabileste doua categorii de leasing imobiliar: 1) Leasing-ul bunurilor imobile cu destinatie comerciala sau industriala, fara a se preciza continutul notiunilor. 2) Leasing-ul locuintelor. Conform ordonantei ce reglementeaza operatiunile de leasing imobiliar, trebuie infiintate societati specializate. Acelasi act normativ imparte societatile de leasing in doua categorii distincte: a) societatile comerciale care au ca obiect de activitate achizitia sau constructia de imobile cu destinatie comerciala sau industriala, cu scopul utilizarii sau vanzarii lor, denumite societati itnobiliare pentru comert si industrie-SICOMI (art. 14 alin. 1 lit. c). Fata de celelalte societati comerciale autorizate sa efectueze operatiuni de leasing, societatile de leasing au obligatia sa aiba trecut in obiectul de activitate, in mod explicit, operatiunile de leasing, fiind suficient obiectul precizat de art. 14, alin. 1, lit. c. S-a aratat in literatura de specialitate ca. fara de prevederile legale, societatile de constructii nu au obligatia de a-si completa obiectul de activitate cu operatiuni de leasing, aceasta facandu-se in temeiul Legii, ceea ce reprezinta o noutate din punct de vedere al modalitatilor de modificare a obiectului de activitate a socictatilor comerciale, pana in prezent modificarea fiind la latitudinea axclusiva a asociatilor, cu aprobarea organelor competente. b) societatile comerciale care au ca obiect de activitate leasing-ul imobilelor cu destinatie de locuinta. Legea a impus tuturor celor care realizeaza operatiuni de leasing sa se, constituie ca societati comerciale. Daca in ceea ce priveste bunurile mobile o asemenea precizare ar putea sa fie de prisos, asemenea operatiuni fiind in mod obligatoriu supuse dreptului comercial, in privinta imobilelor reglementarea este in contrast cu conceptia traditionala, conform careia tranzactiile imobiliare sunt de natura civila. In acest mod societatile civile nu pot sa realizeze operatiuni de leasing imobiliar. In acelasi sens, doar societatile comerciale pot realiza operatiuni de leasing, persoanele fizice fiind excluse. Fata de legislatia din Romania, cea franceza este mai restrictive, limitand sfera societatilor comerciale ce pot efectua operatiuni de leasing imobiliar doar la societatile de capitaluri, adica societaiile anonime si cele cu raspundere limitata. SICOMI pot avea ca obiect doar locatiunea imobilelor cu destinatie comerciala sau industriala, astfel ca nu sunt cuprinse in obiectul lor imobilele destinate desfasurarii activitatilor liber profesionistilor, agricultorilor si asocialtiilor civile.
44
Nu vom trata la acest punct publicitatea leasingului imobiliar deoarece am tratat la un punc punctt anteri anterior or al lucrar lucrarii ii de fata operatiun iunilo ilorr de leasin leasingg care care includ includee si fata publicit publicitatea atea operat publicitatea imobiliara a leasing-ului. De asemen asemenea, ea, vom arata arata in final final ca actuala reglementare din Romania in ceea ce priveste leasingul este incompleta, lasand loc unor confuzii si interpretari nu tocmai favorabile bunei desfasurari a acestor operatiuni . Desi, punctul de plecare sau modelul pentru legislatia privind leasingul de la noi este legislatia franceza, legiuitorul nu a fost fidel acestui demers si nu a procedat la crearea intregului cadru legislativ necesar pentru o derulare normala a acestor operatiuni. Astfel, expresia "destinatie comerciala sau industriala" este deficitara si restrictiva in opinia noastra. Ne vom opri aici, cu observatiile noastre, desi lipsuri in actuala reglementare de la noi exista chiar si in ceea ce priveste materia fiscului sau protectia consumatorilor in domeniul tranzactiilor imobiliare. 5.2 LEASINGUL MOBILIAR
Daca Daca cont contra ract ctul ul de leas leasin ingg imobi imobili liar ar ,car ,caree vize vizeaz azaa cu prep prepon onde dere rent ntaa rela relatii tiile le economice la nivelul societatilor economice , poate fi incheiat in conditiile generale ale legislatiei ce guverneaza leasingul, dar si in cele impuse de normale privatizarii, leasingul mobiliar impune, desigur,res desigur,respectarea pectarea principiilor generale din O.G.nr.51/1997,in O.G.nr.51/1997,in functie de de interesele si optiunile partilor contractante putand contura forme diversificate. Diversificarea bunurilor ce pot face obiectul contractului de leasing mobiliar face neces necesara ara o caract caracteri erizar zaree in amanu amanunt nt a obiect obiectulu uluii contr contract actulu ului,i, inchei incheindu ndu-se -se un inscri inscriss constatator care va cuprinde elementele de identificare,conform cererii de finantare adresata de utilizator, utilizator, cu posibilitatea ferma de a fi regasite in cuprinsul procesului-verbal procesului-verbal de receptie. Contractul de leasing va contine clause cu referire la prêt,privind :valoarea totala a contractu contractului lui (cu si fara T.V.A.), .V.A.),valoa valoarea rea ratelor ratelor de leasing leasing (cu si fara T.V.A.), .V.A.),valo valoarea area avansului avansului ,doban ,dobanda, da, valoarea valoarea rezidua reziduala, la, comisionul comisionul de manag managemen ement,t, valuta in care care sunt sunt calculate ratele si cursul acesteia la momentul semnarii. Contractul de leasing poate contine si referiri la contractul de asigurare a bunului-cum e cazul autovehiculelor-situatie in care ratele stabilite prin grafic contin si ratele lunare ale asigurarii. In situatia in care contractul de asigurare este incheiat separate, ratele sunt achitate de utilizator pe numele societatii de leasing, iar fiecare despagubire , in urma oroducerii avanimantului asigurat, va avea avizul finantatorului. ReferinduReferindu-ne ne in continuare continuare la contractele contractele de leasing avand avand ca obiect obiect autovehicule autovehicule,, apreciem ca un asemenea contractpoate contine si obligatia utilizatorului de a nu depasi un numa numarr de kilo kilome metri tri pe an cu auto autove vehi hico colu lul, l, de a nu folo folosi si auto autove vehi hico colu lull in dive divers rsee activitati(taximetrie, scoala soferi, concursuri sportive, )de a nu-si monta sisteme de navigatie prin satelit, precum si mentiunea ca la folosirea autovehiculului inafara granitelor tarii sa fie necesar avizul finantatoruluisi incheierea asigurarii tip ,,Carte verde”. In functi functiee de optiun optiunea ea partilo partilorr , exista exista posib posibili ilitat tatea ea inmatr inmatricu icular larii ii proviz provizori oriii sau defin definitiv itivee a autove autovehic hiculu ulului lui ,certif ,certifica icatul tul de inmatr inmatricu icular laree si un set set de chei chei fiind fiind lasate lasate utilizatorului iar cartea de identitate si al doile rand de cheiramanand la societatea de leasing, folosirea celei de-a doua chei facandu-se numai in cazuri motivate, cu obligatia restituirii la incetarea cauzei ce a determinat imprejurarea. In cazul in care numerele de inmatriculare sunt provizorii ele vor purta mentionarea lunii si a anului incheierii leasingului, iar cand numerele sunt cele normale, utilizatorul are obligatia de a aplica un autocolant pe autovehicul, care sa dovedeasca ca bunul este finantat in leasing, respective ca este proprietatea finantatorului.
45
Societatea de leasing - in baza unor contracte de colaborare-desemneaza unitatea service care sa asigure asistenta tehnica, garantia si postgarantia, in baza avizului dat de finantator, cu respectarea clauzelor contractuale, cheltuielile fiind suportate de utilizator. In functie de evolutia operatiunilor de leasing, contractile de leasing contin , de cele mai multe ori –ca masuri de prudenta ale finantatorului- clauze privind posibilitatea de a se modifica cuantumul ratelor de leasing, proportional cu modificarea conditiilor de finantare, cu obligatia de a I se face cunoscuta finantatorului aceasta imprejurare, sau chiar oferirea unor garantii care sa inlature suspiciunea nepletii ratelor la termanul scadent. Leasingul mobiliar se dovedeste a fi un instrument ce isi exprima eficienta pe segmente din ce in ce mai variate ale activitatii utilizatorilor ce doresc sa foloseasca echipamente de ultima generatie, capabile sa asigure rezultate economice superioare cu investitii minime, cel outin din perspective efortului financiar distribuit in timp si in volum echilibrat. 5.3 Leasingul financiar
Definitia leasingului financiar a fost data, in legislatia noastra,de dispozitiile art.2 lit. e)din O.G.nr.51/1997, intr-un mod inedit, respective prin enumerarea conditiilor -una sau mai multe- pe care trebuie sa le indeplineasca operatiunea, pentru a avea aceasta natura juridica. Legiuitorul a considerat ca intrunirea uneia din cele patru conditii este suficienta pentru a califica un contract de leasing in categoria celor financiare, fara a reglementa explicit notiunea de trecere a riscurilor si a beneficiilor afernte dreptului de proprietate asupra locatarului/utilizatorului, cunoscuta fiind regula potrivit careia riscul este suportat, in asemenea contracte , de debitorul obligatiei imposibil de executat, iar in cazul in care locatarul/utilizatorul cumpara bunul luat in leasing, se aplica principiul de drept comun res perit domino58
Explicatia demna de a justifica o asemenea omisiune se poate identifica in practica comerciala, unde riscul de exploatare sau riscul financiar este primordial riscului de pieire fortuita a lucrului, legea prezumand (in lipsa unei stipulatii contrarii) ca acesta din urma este suportat de locatar / utilizator. Caracterizate printr-o exprimare pur tehnica, cu trimitere chiar si la cote procentuale, conditiile impuse de textul de lege au facut uneori dificila clasificarea operatiunilor de leasing ca fiind financiare sau operationale, avand ca efect definirea leasinguluifinanciar ca un leasing propriu-zis, iar cel operational ca prezentand elementele unei locatiuni. In urma abrogarii dispozitiilor art.2 lit. e) din O.G. nr.51/1997, Codul fiscal, in capitolul,, Definitii”, cuprinde, in art.7pct.7,caracterizarea contractului de leasing financiar ca orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: a) riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatoruluila momentul la care contractul de leasing produce efecte; b) contractul de leasing prevede expres transferal dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; c) utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente;
58
C.Stanescu , C.Barsan , Drept civil .Teoria generala a obligatiilor,Ed.All Educational , Bucuresti,1998,pag.91
46
d) perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contrctul de leasing poate fi prelungit; e) valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului/”; Dispozitiile art. 6 pct. 2 lit. b) din O.G. nr. 51/1997, care, anterior aparitiei Legii nr. 287/2006, prevedeau expres obligativitatea clauzei privind dreptul de optiune al utilizatorului cu privire la cumpararea bunului si la conditiile in care acesta poate fi exercitat, au fost inlocuite cu clauza potrivit careia partile au obligatia de a defini contractul de leasing ca leasing financiar sau operational, prevazuta de art.6 alin.(1) lit.b). In noua definitie a leasingului financiar,o conditie ce poate fi continuta de un asemenea contract este sic ea prevazuta de lit.d) a aceluiasi art.7 pct.7 C. fiscal, care a preluat o parte din dispozitiile art.2 lit. e) pct.4 din O.G. nr. 51/1997, cu mentiunea ca de acum se prevede ca perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului, dar precizeaza ca ,,perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit.” Departe de a considera ca dispozitiile art.2 lit.e)din O.G. nr. 51/1997 erau insuficiente, ca si dispozitiile art.7 pct.7 din Codul fiscal, pentru a oferi criteriile de diferentiere ale celor doua contracte , consideram ca esentiala pentru definirea caracterului financiar al contrctului de leasing este analiza obiectivului urmarit la incheierea unui asemenea act, respectiv cauza contractului-mijloc de exprimare juridica a unui interes al partii sau partilor actului juridic civil. Prin cauza, partile unui act juridic atribuie valoare de motiv determinant unei anumite imprejurari, principiu care,raportat la clasificarea in discutie, demonstreaza ca atunci cand locatarul/utilizatorul are in vedere achizitionarea bunului, contractul este de leasing financiar. Caracterul economic al contractului de leasing adduce in discutie-din aceasta perspectiva- scopul de a cumpara bunul ce constituie obiect al contractului, determinat de natura clauzelor contractuale, intre care un rol decisiv il are amortizarea bunului , respeciv care dintre parti are sansa de a reflecta in contabilitatea proprie valoarea bunului. In cazul operatiunilor de leasing financiar, societatea de leasing isi recupereaza investitia prin calcularea unei dobanzi aplicate asupra cuantumului ratei de leasing, care este inregistrata in articolul contabil-imprumuturi acordate pe termen lung-ce dovedeste, fara dubii, caracterul de operatiune de credit ce defineste leasingul financiar. Dispozitiile legale in materie prevad ca, in cadrul leasingului operational, cheltuielile ocazionate de achizitionarea bunului de catre finantator se recupereaza pe calea amortizariiacestora, potrivit duratei de functionare legale, conditie in care acest gen de leasing poate fi mai degraba asemanat cu o locatiune, decat cu o operatiune de finantare. Operatiune complexa, ce cuprinde o suma de acte juridice interdependente intre ele, ce exista ca un tot unitar (vanzare, mandate, locatie, promisiune unilaterala de vanzare), leasingul financiar asigura locatarului/utilizatorului, la expirarea perioadei contractuale, o optiune de cumparare a bunului inchiriat de la finantator, care totdeauna este un organism de tip bancar.
47
5.4 LEASINGUL OPERATIONAL
Raportat strict la reglementarea legala , leasingul operational presupune recuperarea, in perioada de leasing, doar a unei partidin valoarea bunului dat in leasing, durata contractului fiind mai redusa decat cea de functionare a bunului. In reglementarea O.G. nr. 51/1997, art. 2 lit. f) preciza ca leasingul operational este opertiunea care nu indeplineste niciuna din conditiile prevazute la lit. e), iar prin noua definitie functionare a bunului. In reglementarea O.G. nr. 51/1997, art. 2 lit. f) preciza ca leasingul operational este opertiunea care nu indeplineste niciuna din conditiile prevazute la lit. e), iar prin noua definitie data de dispozitiile art. 7 pct.8 Codul fiscal se statueaza aceleasi principii, formularea fiind insa mai riguroasa, folosindu-se termeni ce trimit si la partile contractului.,,contract de leasing operational-orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la pct.7 lit b)-e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractului.” Specific acestui contract , influentat si de natura bunurilor ce –I constituie obiectul, este faptul ca finantatorul este si producatorul bunului. Posibilitatea identitatii mai sus amintite a generat si evidentiat valente specifice acestui gen de leasing, dintre care amintim: -darea in leasing pe o perioada mai mica decat durata vietii economice a bunului ce constituie obiect al contractului faceposibila darea in leasing succesiv la mai multi utilizatori sau numai la acelasi utilizator, insa valoarea reziduala ramane la un nivel ridicat la implinirea fiecarei operatiuni; -riscul uzurii morale a bunului ce face obiectul contractului este asumat de proprietar, alaturat obligatiei de a raspunde de furnizarea pieselor de schimb, plata unor taxe si impozite si chiar efectuarea reparatiilor; -leasingul operational este reziliabil, la cererea utilizatorului,care isi poate declina aceasta manifestare de vointa inainte de implinirea termenului contractual, partile putand opta pentru prelungirea contractului de leasing. Elementele mai sus precizate caracterizeaza contractul de leasing operational, dar consideram ca definitorie se dovedestea fi posibila transmitere a dreptului de proprietate, practica contractului international, fiind constanta in idea ca , in cazul acestui gen de leasing, operatiunea se rezuma la o simpla locatiune fiind exclusa modalitatea schimbari titularuli dreptului de proprietate. Definirea in functie de implinirea anumitor conditii a leasingului financiar, fara vreo referire la cel operational, ar insemna -printr-o interpretare formala- ca in cazul celui din urma dreptul de optiune nu poate fi stipulate, iar existenta unei asemenea clauze in contract ar fi lipsita de eficienta juridica. Raspunsul transant la intrebarea privind posibilitatea stipularii dreptului de optiune intr-un contract de leasing operational isi gaseste inceputul demersului prin necesitatea examinarii dispozitiilor din legile altor state, iar in continuare prin raportarea directa la norma speciala a legii romane. Dispozitiile art. 7 lit. b) din Codul fiscalsunt,ferme si limiteaza theoretic dreptul de optiune, pe care il considera chiar conditie , numai la leasingil financiar.
48
Specifica Specifica cadrului legislative legislative al ultimilor ultimilor ani este aparitia normelor metodolog metodologice ice ce clarifica clarifica aspecte aspecte susceptibi susceptibile le de interpretari interpretari lapidare lapidare sau echivoce echivoce ale legii - atunci atunci cand domeniul sau relatiile reglementate o impun.In acest context , apreciem ca, de lege ferenda, dispozitia – cadru ce reglementeaza reglementeaza leasingul operational operational trebuie sa prevada expres dreptul de optiune al utilizatorului.
CONCLUZII
In fiecare din capitolele lucrarii am supus analizei aspecte perfectibile si probleme ce pot fi inlaturate din legislatia ce reglementeaza operatiunile de leasing, iar actele normative invocate invocate au fost interpretate interpretate prin raportarea raportarea la legea cadru, cadru, dar si pri intrepatrund intrepatrunderea erea lor fireasca si utila. Econ Econom omia ia de piat piataa ca feno fenome menn glob global al,, a im impu puss stat statel elor or dorit doritoa oare re de alin alinie iere re,, modernizarea structurii vietii economice, adaptarea mecanismelor susceptibile de progress structural si financiar, dar mai ales perfectionarea lor permanenta. Incheierea unui contract de leasing presupune cunoastera normei juridice aplicabile si implica negocierea, ca forma de amortizare a pozitiilor partilor contractante, drepturile si obligatiile corelative fiind cuprinse in clauze a caror interpretare sa sa nu lase loc unor viitoare viitoare litigii in derularea operatiunilor specifice. Expresie a atentiei ce se acorda operatiunilor de leasing ,adoptarea Legii nr.287/2006 rasp raspun unde de unor unoraa dint dintre re legi legitim timel elee seme semenn de intr intreb ebar aree priv privin indd inad inadve verte rtent ntel elee de text text,, inconsecvente ale legiuitorului , ori omisiuni sau stipulatii contradictorii , inechitabile , interpretabile. Dispoz Dispozitii itiile le O.G. O.G. nr. nr. 51/199 51/1997, 7, modifi modificat catee si comple completat tatee prin prin legea legea nr. nr. 287/20 287/2006, 06, raportate la concluziile formulate in finalul lucrarii, sunt demne de a pune in evidenta obiectivitatea acestora din urma, dar si raspunsul prompt al legiuitorului la inlaturarea impreciziunilor in abordarea unitara a operatiunilor de leasing. Oscilatia reglementarii intre norme imperative si norme supletive nu apare suficient de articulata si de eficienta. Dispozitiile art.5 din O.G. nr. 51/1997, in forma anterioara aparitiei legii nr.287/2006, au fost apreciate ca lacunare si, raportate la art. 9 lit.a), am considerat ca atata timp cat este necesar acordul finantatorului in alegerea de catre utilizator a furnizorului, logic, alegerea furnizorului are o valoare conventionala –finantatorul avea dreptul sa se opuna optiunii utilizatorului si deci, finalitatea urmarita prin acordarea dreptului la alegere, practice nu mai subzista. Legea 287/2006, fara a mai pastra continutul vechii reglementari, prin art. 5 inlatura din text prevederea referitoare la dreptul de a alege furnizorul , care trebuia a fi raportata si la norma norma prevaz prevazuta uta in art.9 art.9 lit lit.a) .a),, norma norma ce inl inlocu ocuies ieste te sintag sintagma ma ,,potri ,,potrivit vit neces necesitat itatii” ii”cu cu constructia ,,potrivit intereselor sale”, consacrand astfel dreptul utilizatorului de a alege furnizorul fara nici o alta conditie sau acord. Prin noua reglementare, art.5 da un nou continut obligatiei de asigurare a bunului obiect al contractului de leasing. Consecventi aprecierii exprimate in lucrare, consideram ca solutia prin care legea romana fixeaza obligatia asiguarii in sarcina finantatorului este contrara reguluilor admise in 49
practica internationala si reglementarilor nationale din mai multe state, practica ce instituie cerinta asigurarii bunului luat in leasing de catre utilizator. Norma cadru O.G. nr. 51/1997 contine prevederi clare, din care rezulta obligativitatea contractu contractului lui de asigurare asigurare a bunului, bunului, obiect al contractu contractului lui de leasing, leasing, concretiza concretizarea rea acestei acestei dispozitii legale fiind dovedita prin clauza privind obligatia asigurarii bunului –art. 6 lit. f). f) . Oblig Obligar area ea uti utili liza zato toru rulu luii sa supo suporte rte cost costul ul cont contra ract ctul ului ui de asig asigur urar aree crea creaza za un dezechilibru financiar, stiut fiind faptul ca nivelul ratelor de asigurare cunoaste valori ridicate fata de valoarea bunului. Luand in considerare acest fapt, Legea nr. 287/2006 stabileste costurile asigurarii in sarcina locatarului / utilizatorului, daca prin contract partile nu convin altfel. Astfel , legea lasa partlor libertatea de a stabili costurile asigurarii prin contractul incheiat. Defini Definitt ca modali modalitat tatee specif specifica ica de finant finantare are ,leasi ,leasingu ngull are ca princi principal pal ,,acto ,,actorr,, societatile de leasing ,care pot imbraca forma oricarei societati comerciale , legiuitorul lasand , din aceasta perspectiva , o libertate prea larga de acces la asemenea obiect de activitate. Rigoarea si acuratetea etapelor ce se succed in incheierea ,derularea ,si incetarea contractului de leasing indeamna la mun plus de prudenta si apreciem ca legea ar trebui sa prevada expres formele acceptate ale societatilor comerciale ce pot accede la asemenea relatii economice si comerciale. In cazul contractului de vanzare –cumparare incheiat in cadrul operatiunii de leasing , plata pretului – obligatie esentiala a cumparatorului in orice contract de vanzare-cumparare – se executa prin derogare de la dreptul comun ,in ceea ce priveste data platii , chiar fara sa existe o reglementare expresa in legislatia noastra. Lipsa unei asemenea reglementari a condus – asa cum practica a demonstrat – la aparitia unor litigii in legatura cu livrarea bunului , imprejurare ce face necesara dispozitia legala privind obligativitatea inserarii in contractul de vanzare-cumparare a unei clauze potrivit careia cumparatorul nu plateste pretul bunului decat in momentul in care intra in posesia procesului-verbal procesului-verbal de predare-primire , incheiat intre furnizor si utilizator. utilizator. Consideram Consideram ca o clarificare clarificare si definire definire a unor termen termenii uzitati uzitati in operati operatiunile unile de leasing leasing , o determinarea determinarea mai riguroasa riguroasa a conditiilor conditiilor impuse impuse unei societati societati de leasing sau inalturarea inadvertentelor ce afecteaza echilibrul drepturilor si obligatiilor finantatorului si utilizatorului sunt principalele dezidera deziderate te ale evolutie evolutieii leasingu leasingului lui ,iar supletea normelor aplicabile nu poate fi asigurata fara aportul decisive al celor ce se apleaca asupra acestei institutii ,fie ca obiect de studiu ,fie ca ,,instrument,, de lucru. Apreciem ca , in ansamblu , dispozitiile dispozitiile noilor reglementar reglementarii imbunatatesc imbunatatesc norma norma juridic juridica a aplicabi aplicabila la in material material leasingulu leasinguluii ,aliniin ,aliniind-o d-o la cerintel cerintelee legislat legislatiei iei europene europene ,caracterizata prin suplete si raportare la dinamica practicii judiciare.
Concluzio Concluzionam nam ca instrumen instrumentul tul juridic juridic , reprez reprezentat entat de de contract contractul ul de leasin leasingg este astaz astazii indisp indispens ensabi abill pietei pietei distrib distributi utiei ei ( majorit majoritate ateaa achiz achiziti itiilo ilorr de bunuri bunuri de folosi folosinta nta indelungata , personala sau industriala , fiind astazi facuta in leasing ) si ca utilizarea acestuia a dat un nou curs – necesar si essential – economiei de piata avansate.
50
BIBLIOGRAFIE
1.A. Banta, V. Nastasescu- "Dictionar economic englez-roman ", 1997 2 A. Szabo-"Dreptul comertului international", 1980 3.Brouners, Mallon, Barnes- "Law of Commercial Transactions ", 1995 4.D. Clocotici, Gh. Gheorghiu- "Operatiuni de leasing ", 1998 5. D. Voiculescu, M. Cosas-"Leasing ", 1985 6. El. Moktar Bey- "De la symbiotique s ymbiotique dans le leasing et credit-bail, 1970 7. Graham Bamock, R. E. Darter and E van Davis- "Dictionary of economics 8. Gheorghe Ciobunce-'Tranzactii Ciobunce-'Tranzactii economice internationale 9. loan Macovei- "Dreptul comertului international", Editura Junimea, 1980 10. loan Popa- "Tranzactii comerciale Internationale ", 1997 11. John Simpson- "Business Terms-Chamber Commercial Reference " 12. M. Costin- "Dictionar de drept international al afacerilor " 13. N Suta, Sultana Suta SelegeanSelegean- "Istoria comertului mondial, si a politicii comerciale ", 1997 14. O. Capatina- "Aspecte noi in Revista de drept comercial" 15. O. Capatina, B. Stefanescu- "Dreptul comertului international" 16. P. Bairoch-"Commerce cxterieur ", 1976 17. Pride William, Hughes Robert- "Kapoor Jack-Business " 18. Patulea Turianu- "Curs rezumat de drept al afacerilor " 19. Rainelli Michel- "Comertul international", Editura Humanitas 20. Roxana Munteanu- "Institutiile de drept comercial", 1982 21. Rcece Roellene- "Droit conteucier ", 1975 22. Stuart Bruchey- "Enterprise " 23. T.R.Popescu-"Dreptul T.R.Popescu-"Dreptul comertului international" 24. Yves Bernard, JeaTQ-Claude Colli - "Vocabular econominc si financiar cu indice de termeni in 4 limbi, 1994
51
