CAPITALUL-factor de producie Conceptul de capital Pentru desfurarea activitilor economice, fiecare unitate dispune de un anumit capital,care prin modul su de utilizare devine factor de producie. Noiunea de capital apare pentru prima dat în secolul al XII ± lea i a circulat la început sub diverse sensuri; ca fond, stoc de mrfuri, mas de bani etc. În secolul al XIV ± lea, termenul de capital este întâlnit cu îneles de bogie, averi bneti, fonduri etc. Coninutul modern de capital a fost introdus de economistul francez A.J. Turgot în secolul al XVIII ± lea. În ac ce p i un ea economistu economistului lui francez, francez, noiunea noiunea de capital capital însemn mai mult decât decât bani sau bunuri, respectiv, o valoare ca r e particip la producerea unor valori i a profitului . Ulterior toi ec on om i ti i s - a u rapor aporttat la ace acest con concept cept.. O noiune mai ampl dat de economiti este c: Capitalul reprezint ansamblul bunurilor reproductibile ale unei
acti ac tivi vit tii ante an teririoa oare re,utiliz ,utilizate ate în în produce producerea rea de de bunuri bunuri materi materiale ale i i servic serviciiii destinate realizrii ca mrfuri pe pia în scopul obinerii unui profit. El se constituie din acele bunuri produse i acumulate care nu sunt supuse consumului final, ci sunt utilizate de întreprinderi pentru a produce noi no i bunuri economice economice i a le vinde cu profit. profit. Prin coninutul i rolul su economic, capitalul-factor de producie se delimiteaz de ceilali factori de producie i de capitalul lichid (bnesc sau financiar). Din punct de vedere al coninutului su tehnico-productiv i investiional, capitalul cuprinde acele bunuri reproductibile care condiioneaz producerea continu i eficient a unor bunuri economice fr a cror meninere nu se poate asigura ritmul necesar al activitii economice.
Clasificarea capitalului Capitalurile fac parte dintre factorii de producie (natura, munca, capitalul, informaia etc.). Având un rol de o as emenea importan, conceptul de ca pit al , m od ul de for ma re a capitalurilor, alocarea lor în cadrul proceselor economice, modul lo r de utilizare i fin alitatea utilizrii lor trebuie s fie cunoscute i stpânite. Pentru cunoaterea i stpânirea acestora, capitalurile se clasific dup criterii multiple, în funcie de scopul urmrit. Dintre aceste criterii, unele sunt de mai mare circulaie i, ca urmare, le enumer mai jos: dup modul în care particip la procesele economice, se consum i se înlocuiesc,capitalurile, se clasific în: capitalul fix; capitalul circulant; dup coninutul lor: capitalul economic; capitalul permanent; capitalul de lucru (fondul de rulment); dup forma de proprietate: capitalul propriu; capitalul împrumutat; dup rolul i forma capitalului: capital productiv; capital financiar; dup modul de participare a proprietarilor la formarea capitalurilor: capital subscris; capital vrsat; capital nevrsat. y y
y y y
y y
y y
y y y
Întrucât, pân nu d emult, în România noiunea de capital avea o circulaie restrâns i uneori era utilizat ca o categorie economic nedorit, definirea acestor categorii este în curs de cristalizare, de aezare etc., astfel încât toi utilizatorii lor s îneleag acelai lucru atunci când le utilizeaz.
2
Definirea
capitalurilor
I.Dup modul în care particip la procesele economice: 1.C a p i t a l u l f i x reprezint acea parte a capitalului
productiv format din bunuri de lung durat ce servesc ca instrumente ale muncii oamenilor în mai multe cicluri de producie,care se consum treptat i se înlocuiesc dup mai muli ani de folosire. Capitalul fix reprezint partea cea mai activ, motiv pentru care creterea cantitativ concomitent cu îmbuntirea performanelor tehnice, reprezint calea principal de introducere a tehnicii noi,de cretere a volumului fizic al produciei i de sporire a productivitii muncii.În unitile industriei si serviciilor rurale, capital ul fix este form at din tr -o m ar e v ari etat e d e mijloace de munc, în consecin se impune o clasificare a acestora în anumite grupe care s le apropie cât mai mult în ceea ce privete : destinaia lor tehnic i de producie; gradul de influen asupra activitii productive; durata de funcionare. Clasificarea componentelor capitalului fix având drept criterii cumulative, are importan practic,deoare ce ea permite alctuirea unei grupri cât mai omogene p rivind perioada de funcionare i recuperare a valorii lor prin cotele de amortizare care se includ în cheltuielile de producie ale unitii i influeneaz decisiv eficiena economic a produselor sau a serviciilor realizate. Având drept criteriu cumulative forma material; destinaia tehnologic; modul de acionare asupra obiectelor muncii, capitalul fix se compune din urmtoarele : cldiri, care delimiteaz i amenajeaz un anumit spaiu cu sco pul de a crea condiii de mediu necesare desfurrii normale a diferitelor activiti economice i sociale, productive si neproductive; construcii speciale, cu anumite caracteristici constructive i funcionale, ca de exemplu:rezervoare de ap, silozuri, canale etc.; maini de for i utilaje energetice; maini, instalaii de lucru; aparate si instrumente de msur, control si reglare; mijloace de transport; utilaje, accesorii de producie; inventar gospodresc etc. 3
Exist i alte criterii de clasificare a capitalului fix. În componentele capitalului fix nu sunt cuprinse urmtoarele : motoarele, aparatele i subansamblele procurate pentru înlocuirea componentelor uzate; scule, instrumente i dispozitive speciale care se folosesc pentru fabricarea unor produse ; comenzi speciale (valoarea integral se repartizeaz asupra acestora); prototipurile care servesc ca model de executare a produciei de serie etc. 2.Capitalul circulant reprezint acea parte a capitalului tehnic care
se consum în fiecare ciclu al produciei, particip cu întreaga lui expresie bneasc la formarea costurilor i se înlocuiete dup fiecare consumare, odat cu reluarea unui nou ciclu, cantitatea de stocuri de materiale, materii prime, combustibili i semifabricate de care dispune întreprinztorul. O alt definiie a capitalului circulant este: Capitalul circulant este acea parte din capital care aduce profit prin faptul c circul i îi schimb stpânul, iar cealalt parte din capital care nu prsete manufactura i aduce profit numai indirect, cu ajutorul capitalului circulant este numit capital fix.
corporale
Capital total
Capital fix
Active imoblizate
Capital circulant
Active circulante
4
necorporale financiare stocuri creane i valori realizabile în termen scurt disponibiliti bneti
II.Dup coninut :
C a p i t a l u l e c o n o m i c reprezint totalitatea activului bilanului
contabil al unei firme,fiind format din bunuri i valori , respectiv a pasivului bilanier, format din drepturi de proprietate i din obligaii. C a p i t a l u l p e r m a n e n t este format din capitalul propriu împreun cu împrumuturile pe termen mediu i cele pe termen lung. C a p i t a l u l d e l u c r u (fondul de rulment) reprezint capitalul permanent, din care se scad imobilizrile (activele corporale i necorporale, la valoarea lor net). Capitalul de lucru, în condiii normale, trebuie s acopere necesarul de fond de rulment , care, în general, rezult din urmtoarea relaie: NFR = S + C ± D în care: NFR ± necesarul de fond de rulment; S ± stocurile de active circulante; C ± creanele; D ± datoriile. Condiiile complexe în care îi desfoar firmele activitatea, dinamica acestor condiii,structura, volumul i dinamica fluxurilor de numerar din cadrul lor fac ca, de regul, s apar diferene între capitalul de lucru (FR) i NFR, diferene care, în funcie de sensul lor, au conotaii importante i impun msuri manageriale diferite, specifice, de soluionare, astfel: FR > NFR = EFR (excedent de fond de rulment); FR < NFR = DFR (deficit de fond de rulment). Deci, atunci când capitalul de lucru este mai mare decât necesarul de fond de rulment, avem de-a face cu un excedent , care trebuie s fie plasat în condiii favorabile, ca timp (astfel încât s poat fi recuperat i utilizat la nevoie) i ca randament (adic la o dobând, dividend, sau curs bursier), care s satisfac interesele din cadrul firmei, menionate, i în primul rând pe cele ale deintorilor de capitaluri. Atunci când capitalul de lucru este mai mic decât necesarul de fond de rulment, s-a creat un deficit care trebuie acoperit prin apelare la surse financiare suplimentare (de regul, la credite de trezorerie), care evident, ca orice marf, au un cost ale crui implicaii trebuie s fie bine analizate i transformate în msurile de corecie ce se impun (de regul, pentru lichidarea imobilizrilor de active circulante). 5
III. Dup forma de proprietate:
Capitalul propriu reprezint diferena dintre capitalul economic i
datoriile firmei.
Capitalul împrumutat este, ceea ce îi spune numele, capitalul
altora, pe care firma trebuie s-l remunereze i ramburseze. În legtur cu forma de proprietate a capitalurilor, sunt situaii frecvente în care capitalurile proprii sunt mai scump e decât cele împrumutate, situaie care a generat sintagma c este mai profitabil s lucrezi cu banii altora. Aceast stare de lucruri deriv din riscul plasamentelor i, evident, din randamentul pretins de plasator pentru a-i asuma riscul respectiv. De pild, plasamentul într-o firm este mai riscant decât dac s-ar face într-o banc sau în alte zone, cu remuneraie fix, cel puin din dou motive: remunerarea capitalurilor plasate în firm se face prin dividende acordate din profit, ori nivelul profitului este rezultanta unei multitudini de factori greu de gestionat, muli fiind imprevizibili, derivai dintr-o stare de incertitudine specific; recuperarea capitalurilor avansate este condiionat de bonitatea firmei (lichiditate, solvabilitate, profitabilitate), care ine, de asemenea, de cel puin aceleai stri de lucruri, redate la aliniatul precedent. Ca urmare, deintorii de capitaluri îi plaseaz fondurile în cadrul firmei numai dac dividendul oferit este mai mare decât dobânda oferit de banc sau remuneraia ce i se ofer la alte forme de plasament, ori, aceast diferen duce la un cost al capitalurilor mai mare. IV.Dup rolul i forma capitalului :
Capitalul productiv este o noiune mai puin c onturat i
ar putea fi considerat capitalul necesar derulrii ciclului de exploatare. Capitalul productiv se întâlnetesub dou forme: capital real, numit si capital tangibil format din bunuri materiale; capital uman, numit i capital intangibil. Capital financiar este reprezentat de instrumentele prin care se constituie capitalul real respectiv aciuni, obligaiuni etc., sau care faciliteaz folosirea lui adic diverse titluri de credit precum i efecte comerciale (cambii, bilete la ordin, cecuri etc.). Prin modul lor de circulaie capitalul fictiv poate contribui pozitiv sau negativ l a surplusul monetar al y y
6
firmei, consecin a diferenelor înregistrate dintre preurile de cumprare i de vânzare. V.Dup modul de participare a proprietarilor la formarea capitalurilor:
Capitalul subscris reprezint însumarea valorii aciunilor
pentru care fiecare deintor de capital a subscris atunci când a avut loc oferta (licitaia). Capitalul vrsat este valoarea aciunilor subscrise, transformate în lichiditate, prin depunerea numerarului echivalent la casierie sau în contul firmei. Capitalul nevrsat , care este partea de aciuni subscrise al cror pre nu a fost vrsat în contul firmei (cu implicaii multiple i foarte serioase). În concluzie capitalul poate fi considerat stâlpul constituirii i funcionrii unei societi comerciale.
7
PIAA DE CAPITAL.EVOLUII I TENDINE ÎN ROMÂNIA I.INTRODUCERE Piaa reprezint elementul fundamental al noii economii din România, dup colapsul regimului comunist. Noul sistem cosioeconomic este bazat pe funcionarea i interaciunea unui numr de piee care se intercondiioneaz reciproc: piaa bunurilor, piaa muncii, piaa banilor, etc. Una dintre cele mai importante este piaa capitalului care împreun cu piaa creditului fac parte din piaa financiar ± piaa pe care întreprinztorii obin banii necesari pentru dezvoltarea afacerilor. II.METODE DE CERCETARE Pentru început voi defini principalele elemente care definesc piaa capitalului. Piaa financiar, locul unde se intâlnete oferta cu cererea de fonduri financiare, este format din dou piee: piaa creditului (sectorul bancar) i piaa financiar în sens restrâns (sectorul titlurilor financiare) Piaa creditului reflect relaiile de credit pe baza de active financiare fr caracter negociabil ± disponibilitile bneti sunt atrase la bnci i apoi utilizate de ctre acestea pentru creditarea celor in cutare de fonduri. Piaa financiar în sens restrâns este compus din piaa monetar i piaa de capital. Pe pieele monetare se realizeaz tranzacii cu titluri pe termen scurt (pana la 1 an) cum ar fi: depozitele bancare, cecuri, bilete la ordin, certificate de depozit, cambii i altele. Preul dreptului de a utiliza fondurile oferite astfel pe piaa monetar este reprezentat în principal de dobând. Pe piaa de capital se realizeaz tranzacii c u active financiare pe termen mediu i lung. Aceste titluri financiare sunt reprezentate în principal de aciuni i obligaiuni. Acestea sunt emise de c tre entitatea aflat în cutare de resurse financiare (aceasta poate fi o firm existent, o instituie public, un a ntreprenor, etc.) i cumprate de ctre posesorul de f onduri.
8
Piaa de capital este structurat în dou s egmente diferite, dar interdependente: piaa primar ; piaa secundar . Pe piaa primar are loc prima vanzare-cumprare a titlurilor financiare (Aceast operaiune se numete emisiune i const în punerea lor în vânzare p rintr-o procedur stabilit, prin intermediul societilor de valori mobiliare, pe baza unui prospect d e emisiune. (n.a).), ceea ce permite atragerea de ctre emitent a capitalurilor financiare disponibile. Pe piaa secundar sunt tranzacionate ulterior valorile mobiliare emise i puse in circulaie pe piaa primar ceea ce asigur o excelent mobilitate i lichiditate a capitalurilor. Principalele funcii ale pieei de capital sunt: 1. Mobilizarea capitalului, finanarea unor activiti private sau publice, în principal investiii 2. Facilitarea circulaiei capitalului, lichiditatea titlurilor de valoare permiând transformarea lor rapid în bani i i nvestiia în alte active. 3. Asigurarea lichiditilor necesare într-o economie. 4. Facilitarea reorganizrii i restructurrii economice, p rin redirecionarea facil a fondurilor spre domeniile cu o rentabilitate mai ridicat (în acest sens pot fi amintite aciunile de achiziii i fuziuni care se deruleaz adesea pe piaa de capital prin oferte publice de cumprare). 5. Barometrul economiei, realizat prin stabilirea i afiarea permanent a preurilor principalelor companii. De asemenea indicii bursieri, calculai ca medie ponderat a valorii acì i unilor pentru un eantion reprezentativ sau pentru totalitatea lor, ofer informaii despre starea i evoluia viitoare a economiei. Bursa de valori este o instituie cu personalitate juridic care are un Statut i un Regulament, unde cererea de capital se intâlnete cu oferta de capital i unde intermediari autorizai realizeaz, pe baza unor mecanisme i procedee specifice, negocieri i tranzacii cu valori mobiliare. Pe piaa bursier acioneaz trei tipuri de participani: vânzatori, cumprtori i intermediari (în România acestea se numesc Societi de Servicii de Investiii Financiare (SSIF), (firme de brokeraj). Societile de intermediere pot efectua tranzacii cu y y
9
valori mobiliare în numele i pe riscul clientului, caz în care firma încaseaz un comision aplicat valorii totale tranzacionate, sau în numele i pe riscul propriu, c az în care veniturile firmei sunt reprezentate de diferen între preul de vânzare i cel de cumparare. Valorile mobiliare (Valorile mobiliare pot fi împrrite în trei mari categorii: primare, derivate i sintetice) care sunt tranzacionate pe piaa de capital, sunt titluri de proprietate sau de crean care confirm faptul c cel care le are în posesie este titularul unor anumite drepturi: dreptul asupra unei pri din capitalul emitentului, dreptul de a obine o p arte din veniturile viitoare ale emitentului, dreptul de a participa la procesul de conducere sau alte drepturi. Valoarea de pia este probabil cea mai interesant pentru investitori i analiti economici. Estimarea corect a evoluiei acesteia permite investitorilor luarea unor decizii de investiii profitabile i analitilor previzionarea tendinelor în economie. Aceasta este realizat prin utilizarea a dou tipuri de analize a valorilor mobiliare care sunt vizate: analiza tehnic i analiza fundamental. Analiza tehnic se realizeaz prin s tudierea evoluiei trecute a valorilor mobiliare i pe baza acesteia se încearc a se prevedea evoluia viitoare a acestora. P rincipalul instrument utilizat este analiza grafic i diferite statistici privind istoricul cursului valorii mobiliare studiate. În acest caz se consider c evoluia viitoare a cursului valorilor mobiliare poate fi determinat, pe termen scurt, prin analiza evoluiei trecute. Principalul interes este identificarea unor maxime respectiv minime locale care permit cunoaterea celor mai bune momente de vânzare r espectiv cumprare. Analiza fundamental se realizeaz prin studierea indicatorilor financiari ai unei firme i ai conjuncturii economice generale pentru a prevede valoarea intrinsec a unei firme si preul real al aciunilor sale i a prevede evoluia viitoare pe termen lung al acestora (analiza fundamental poate fi realizat în dou moduri: "top-bottom" - analiza începe studierea de la nivel macroecomic, se continu cu domeniul de activitate în care se înscrie activitatea firmei studiate i se încheie cu a naliza detaliat a firmei propriuy y
y
10
zise i "bottom-top" - analiza fundamental a so cietii se desfoar asemntor, dar în sens invers). Principalele evenimente care determin ajustarea indicelui s unt urmatoarele: divizri (splits) sau consolidri ale aciunilor incluse în portofoliul indicelui modificarea componenei indicelui (înlociuirea unui simbol în portofoliul indicelui); modificri survenite în capitalizarea unei societi ale crei aciuni sunt incluse în portofoliul indicelui, care ar putea duce la depirea limitei ponderii procentuale admise în capitalizarea total a simbolurilor incluse în i ndice; modificri de capital (majorri/diminuri) pentru o societate ale crei aciuni sunt incluse în indice.). Principalul interes este identificarea unui pre int care ar trebui în mod normal s fie atins într-un orizont de timp rezonabil, dup ce fluctuaiile aleatoare se vor fi estompat. Principalii indicatori utilizai în analiza unei aciuni s unt: raportul dintre pre i profitul net pe aciune (PER ± price per earning ratio) ± se calculeaz prin împrirea preului curent de pia la valoarea profitului net pe aciune din ultimele 4 trimestre consecutive. profitul net pe aciune (EPS ± earning per share) - se calculeaz împrind profitul net total obinut de c ompanie pe parcursul perioadei de raportare (cel mai relevant este s ne raportm la ultimele 12 luni consecutive sau dup caz la ultimele 4 trimestre) la numrul total de aciuni emise i aflate în c irculaie. valoarea contabil (BV ± Booking value) - se calculeaz prin imprirea valorii totale a capitalurilor proprii ale companiei la numrul total de aciuni emise d e aceasta i aflate în circulaie. raportul dintre pre i valoarea contabil (P/BV ± price/booking value) ± este util pentru a c ompara între ele, pe criterii obiective, diferite companii listate.În afara evoluiei cursurilor aciunilor individuale adesea este necesar pentru estimarea unor te ndine cunoaterea unor indicatori sintetici ai pieelor. Acetia pot fi globali, caracterizând o piaa în întregime sau sectoriali.Un indicator global al pieei româneti este i ndicele BET (BUCHAREST y
y
y
y
y
y
y
y
11
EXCHANGETRADING), lansat in 22 Septembrie 1997 i revizuit trimestrial. El reflect tendina de ansamblu a preurilor corespunztoare celor mai lichide i active 10 societi tranzacionate în cadrul BVB.
12
