1
This planet is ARRAKIS, better known as
DUNE.
A dry desolate planet with vast deserts.
But inside the desert, there are other deserts, even more desolate. Even hotter. Even dry. Deserted souls. Deserted minds.
2
...pesimism endemic pentru a-i menine puterea... s se deprinda cu nedreptile i problemele de nerezolvat . Oamenii fuseser învai s se considere un popor neputincios, neput incios, pentru care nu exist mîntuire.
Frank Herbert ² ÅCopiii DUNEI DUNEIµµ Vol. 1 pag.145
irocra ia ucide iniiativa. Nimic nu ursc birocraii mai mult decit inovaia, irocraia îndeosebi inovaia care produce rezultate mai bune decit vechile rutine tradi ionale. Îmbuntirile îi fac întotdeauna s par inepi pe cei aflai în vîrful piramidei. i cui îi face plcere s par inept ? A plicarea PROCEDURII PRIN ELIMIN A RE RE în arta guvernrii ² A rhivele rhivele Bene Gesserit B
Frank Herbert ² ÅEreticii DUNEI DUNEIµµ pag.217 That·s the way our story begins.
REMEMBER
DUNE
3
ATENIE ! AE ! (r u
e e)
FIGYELEM ! (magh ar) ACHTUNG ! (ge rman)
¹ (az ec ?) ETC.
IMAGINILE DE MAI JOS POT PROVOCA MULTIPLE NECAZURI: REVOLT, GREA, COMARURI I ALTE REACII UMANE FIRETI. ÎNTRII-V SUFLETELE, TRAGEI AER ADÎNC ÎN PIEPT, LUAI UN DE DE UIC (SAU UN DIAZEPAM, ÎNS NU ÎMPREUN).
SAU ABANDONAI REPEDE ! CINE MAI ÅCITETEµ ÅCITETEµ 50 DE PAGINI ? UNORA NU LE VA PROVOCA NIMIC. DAR NU LOR M ADRESEZ.
4
NU L R !
EI - STÎNGA
Comuniti ± Stîngiti ± ANARH Comuniti ± ± ANARHiti iti ± ECOLOGiti ECOLOG iti + interNAIONALiti & tot ce mai e nevoie ca s rmîn la putere PERPETUU:
EI -SIMPLI -SIMPLI PIRAI (TOT
STEAG ROU FÎLFÎIAU)
EI - DREAPTA ± Socialiti NAIONAL ± Socialiti Criminali dar prostocani Eliminai în 1945
70 ani +
EI ! V-AI ZPCIT ? CHIAR ASTA DORESC
EI.
PIRAII ERAU « CINSTII » : ARBORAU STEAGUL ROU. RO U. ( DA DA ! ± ÎNAINTE DE CEL NEGRU STA NEGRU STA A FOST SIMBOLUL LOR) LOR) I VENEAU S-I IA BANII CU CUITUL ÎN Î N DINI. RISCAU S AI I TU UNUL. SAU O SABIE. SAU UN PISTOL. SAU UN TUN. « ROCAII » DE STÎNGA-DREAPTA NU RISC NIMIC - ÎNTÎI TE TROMBONESC CU LOZINCI FRUMOASE. APOI ÎI CONFISC I DISTRUG ORICE MIJLOC DE APRARE. APOI VIN S-I IA CARNEA I SUFLETUL. VEZI MAI JOS. ( IF IF YOU HAVE GUTS ! ± CA S NU VORBIM URÎT PE ROMÂNETE)
DAC TOT V-AI HOTRÎT S STUDIAI MIZERIILE ASTEA, PRIVII-LE ATENT. LA BAZ !
ACOLO-I BUBA.
5
În 19 28 scriitorul român român Panait Istrati (autodidact, fost hamal în portul Brila), comunist comunist sincer i naiv (dar nu prost), af lat la Samara pe Volga ( zona unde a bîntuit, în 19 21, foametea ilustrat aici) a dorit s viziteze muzeul orenesc. Mai precis se ciunea consacrat respectivelor respectivelor evenimente. Dar... surpriz: o astfel astfel de seciune NU exista, dei lumea întreag avusese cunotin despre catastrofa survenit cu doar 7 ani mai devreme. De fapt documentele (precum cele de fa) erau inute DELIBERAT sub obroc. ocat de enormitatea neruinat a minciunii Panait Istrati a început s se desprind de comunism.
NOI CÎND ? (nu vom mai înghii minciunile neruinate pe care
NAIONAL ± comunitii ni le servesc permanent btînd cruci libidinoase)
6
Ticloii cu crucea încîrligat au reuit performanele de mai sus abia dup 20 de ani. Dar le-a ieit impecabil ! Calitatea pozelor pozelor este mult mai bun fiindc au fost fost înfrîni, iar cuceritorii nu i -au iertat. i muzeele sînt toate la locul lor, bine documentate, larg deschise oricui. NOI IERTM ?
7
CE VOR S SPUN ÎNFIORTOARELE FOTOGRAFII CU CARE VA CHINUI DE DOU PAGINI ? CR E C DE T LE VIOLE & CRUZIME INSTITUIONALIZAT ! ÎN RUSIA (DE A SOVIETIC) STATUL CONFISC ALIMENTELE RANILOR
PROVOCÎND FOAM ETE
R EZ EZULT CANIBALISM ( A A
T C A T ZO A INFERIO AR A POZELOR ?).
STATUL PEDEPSE TE CANIBALII CR EAI DE EL. STATUL DECIDE CINE S TRIASC SAU S MOAR (ÎN CHINURI).
TR EABA CU LAGR ELE ELE GERMANE ESTE MULT MAI BINE CUNOSCUT, DAR, ÎN ESEN, IDENTIC. ALTE EXPLICAII... MAI DEPAR TE I-N AL T T PAR T E E ). TE ( I-N
PR EA MULT AB ECIE ?
LUM O PAUZ ?
8
PENTRU SARCASMELE NU ÎNTOTDEAUNA INS PIRATE CER SCUZE TUTUROR CELOR CARE, GLOBAL, TIU CÎTE CEVA (BA CHIAR MULTE) DES PRE CELE DE MAI SUS I CELE DE MAI JOS.
ÎI R G S U SE SIMT JIG II, FII DC IR ADRESATE.
IILE U LE SÎ T
MAI TR EB EBUIE S PR ECIZEZ C NU AM NICI O ASC ENDEN MAGHIAR I NICI O SIMPATIE SPECIAL PENTRU UNGARIA. CEEA CE NU ÎNSEAMN UR SAU ALTE MANIFESTRI NAIONALIST EXCESIVE (SPER !).
Înc o preciz re: nu renun l ortograf ia cu î din i exact din moti ele prezentate î n continuare, adic refuz s î ngh nghit o di ersiune ordinar. i din comoditate, des igur.
9
Cpitanul DYLAN HUNT comandantul navei spaiale ANDROMEDA ASCENDENT
POATE C AA VA ARTA VIITORUL, DAR....
EI E U I I
EI E
EI E
ÎNV
E
SÎ
I S-
eorge Santayana - filosof spaniolo-american
IS
I SÎ SÎ
Î V
O E
EPE E.
I S
SÎ
EPE E.
PUR I SI PLU
I. Ultimele ltimele dou citat citatee sînt din serialul SF Ä ndromeda´ ndromeda´ Sezonul Sezonul 1 Episo Episodul dul 3
rosc ario ! Ie±te-te ae ! Într-un filmule american uurel, unii încearc s strecoare idei importante i profunde. p rofunde. Le remarc cineva ?
10
TII CINE-I PERSONAJUL ? La dracu¶ ! Ce treab am cu moul sta brbos ! Aa e: n-ai nici o treab... în afar de calculiciul prin care car e-l priveti. Fiindc EL l-a inventat (împreun cu ali doi-trei doi-trei indivizi cu care nu v mai plictisesc). EL ± STEVE JOBS (54 de ani) e grav bolnav. Dei transplantul de ficat a reuit, popular vorbind, e Äpe duc´ (o boal atît de grav te t e las venic în incertitudine ± încercai s v punei în pielea lui ). Pentru un june internaut, care nu se-ncurc în astfel de detalii, e ca i mort. Eu, mai btrîn [i mult mai srac, (dar nu de tot)] decît Jobs, spun: ÄS-i dea Dumnezeu sntate !´. Rîde i cît cît v place. place.
LUMI Î I E ZILEI S V E EPTE I E T, SUTE E E ERAII SAU S UT, SUFERIT I MURIT, LA E L UM O S AC E I I VOI . RESPE TIVII AME I, UNII E MULT TRANSF RMAI Î N Ä ALE I ULCELE´, AU CREAT TOT CE V FACE VIA A Ä AIOAS´: E LA C Î RL RLI ELE E PESCUIT, P Î N LA AC E E BOOK . ALII MAI TR IESC, AR IN PUNCTUL VOSTRU E VE ERE PAR LA FEL E MORI.
AADAR, NICI MCAR DES PRE TRECUTUL Ä UN´ NU CUNOATEI MARE LUCRU.
11
DAR DESPRE TRECUTUL ÄRU´ ? Mister ! Suspans ! Cin-s fie amrîtul ? Contele de Monte-Cristo dup evadare ? Sau cpitanul DYLAN HUNT prizonier la MAGOGI ?
NICI VORB ! Cpitanul (real, militar i decorat) Soljeniîn ± un rus oarecare pri onier în propria propria ar. ar.
Martie 1953 . Proaspt eliberat dintr-un lagr sovietic, unde a stat 8 ani complet nevinovat. ÅIntratµ la 27, ie it la 35 .
ÅCci pe pe tele NU LUPT UPT împotriva împotriva PESCUITULUI, el doar se str duie te s se STRECOARE prin OCHIURILE NVODULUI.µ Zis-a Soljeniîn. Hm ! Dup opt ani de BULU, o fi tiind el ceva.
13
Insistai ? Nu v dai btui ?
BUN VENIT ÎN IAD ! IADUL CREIERULUI PUS LA TREAB. ZANZIBAR !! ZANZIBAR
Marele explorator Sir Henry Morton Stanley a plecat în 1874 de pe coasta afr african ican a Oceanului Oceanului Indian Indian pentru a gsi i voarele Nilului . Dup trei ani se afla pe cursul inferior al fluviului Congo pe punctul de a lmuri traseul complet al acestuia. Între timp traversase continentul de-a latul, cu eforturi i suferine cumplite. Iat ce i-a spus unul din oamenii si, cu care pornise dinn Zan di Zan ib ibar ar:: uternicul stpîn e înelept. El scrie într-o carte tot ceea ce P uternicul
Noi, negrii din ZANZIBAR, nu tim nimic i nu avem ZANZIBAR, MEMORIE. Ceea ce am vzut ieri, uitm astzi. se întîmpl. În fiecare zi are ceva de scris.
PUTERNICUL stpîn NU UIT NIMIC. NIMIC.
14
O fi Bul, obsedatul de sex, chintesena poporului poporului Român ? Un PETE idiot bîjbîind prin nvodul propriei ignorane ? Este el mai prost decît AFRICANII din ZANZIBARUL secolului XIX ?
Afi propagandistic sovietic de la începutul anilor ¶ 20 cu Troki Äde straj´, fr a i se meniona numele (atît de popular era figura sa). Ai recunoscut Marea Neagr i românul rnos-umil (de trei ori mai mic decît polon lone ul cu joben) tîrîndu-se la picioarele bolevicului ?
15
V supun ateniei un fel de roman. Fiecare epoc repet aceeai greeal gre eal cu o o sti stinai naiee nucitoare. Nimeni nu înva nimic de la generaiile precedente. E ca i cum ai circula fr oglind retrovizoare i ce montri montri de camioane vin din urm ± mammam am ! . Ne un uniie cu cura rat t !
1918 - Afi bolevic - Troki Äcavaler´ (cu ochelari) omorînd balaurul contracontrarevoluionar (cu joben). Penibil. Simbolistica Sf.Gheorghe (patronul Rusiei) reciclat de comuniti. Dac servete cau ei orice metod e bun ! Inclusiv stelele albe pe fond albastru, perfect asemntoare (?!) (?!) cu cele de pe drapelul USA.
Marii tirani ai veacului trecut au explo exp loata atatt perfect perfect pro lem lema, a, dovada dovada fiind eforturile lor constante de a rescrie istoria, de a terge amintirile oamenilor. Prin teroare i minciun una fr fr alta alta nu funcion func ioneaz eaz cele mai recente recente fapte, inecunoscut inecunoscutee de toat lumea, au fost eliminate sau distorsionate pîn la caricatur. Cine îndrznea s le repovesteasc cu glas tare risca cel puin moartea.
TIAU c în 1 -15 ani ani nu va mai fi nevoi nevoiee de teroar teroare, e, LENE A va lucra singur. Exemplu relevant: relevant: voi, cei ce citii textul de de fa indiferent de de vîrst , ai auzit mcarr o vor mca vor despre despre foamet foametea ea prezent prezentat at la la pag. pag. 3 ? Pentru ajutorarea nenorociilor rui,i, cz ru czui ui în can canii alis alism, m, s-au mo ili ilizat zat atun atunci ci personaliti proeminente cum ar fi exploratorul polar Fridtjof Nansen precum i viitorul preedinte al Statelor Uni nite te,, er ert oov oover er.. i ? i nimic. ÅDa· Panait Istrati la, cine dracu· a fost ?µ Ce tiu eu ? Un hamal rilea rileann - scriit scriitor or român, nu prea educat. Dar mult mai onest intelectual decît o grmad de confrai francezi. i englezi. i germani. Nimica nou ! ? ZANZI AR ? Dup cum spune annah Arendt, din clipa în care Troki1 a aflat c nu jucase nici un rol în 1
Acelai Troki din afiele Äglorioase´ de mai sus, muribund, dup atentatul din Mexic. Ucis de Äcolegul´ Stalin ! (Nu de români sau polonezi, care, poate, ar fi avut motive serioase s-l Älichideze´.)
Troki (Lev Davidovici Brontein) ± Figur proeminent a revoluiei bolevice din Rusia, strlucit orator; intrat în partid cu puin timp înainte de Octombrie 1917, avea în urm un lung trecut agitatoric de extrem stîng. A jucat un rol determinant în crearea i organizarea Armatei Roii i în victoria militar a Sovietelor asupra contrarevoluionarilor Äalbi´ Kolceak, Denikin, Iudenici. La moartea lui Lenin era considerat urmaul su cel mai probabil. Înlturat încet, încet, de la conducerea Partidului Comunist al Uniunii Sovietice prin mainaiunile troicii Stalin-Zinoviev-Kamenev, este exilat în Asia Central, dup un an expulzat din ar. În final asasinat în Mexic (cu un piolet, de ctre un agent
17
9 4, în pragul Pr im imului M asacru Mond ial. Nimen i, dar dar aabsolut nimen i , nu-i imag ina c î n cel mai scurt timp, civilizata´ Europ va reface piramidele de capete ale lui Tamer lan la o scar i perfec iune incred ibile. Dac ar f i trit, î nv nvingtorul g îb al lui Baiazid-Fulgerul s-ar s-ar f f i topit de invidie. i toat mizer ia a fost edif icat de oameni cu fr ica lui Dumnezeu´ av î nd nd 2000 de ani de cretinism î n spate. Deci, fr iluzii dearte: asasinii s î nt nt pr intre noi. i abia ateapt o nou ocazie pentru a se dezlnui. Î ne nelege i cum au procedat i îi vei depista fr gre pr intre vecini, pr ieteni´ sau... politicieni Notele de subsol, comentar iil iile din f iecare capitol i Postfaa detaliaz , pa pass cu pas, c î t adevr i c î t t fantez ie ex ist î n f iecare sec iune a lucrr iiii , pentru evitarea confuziilor . Asta f iiiindc autoru l, spre deosebire de Dan Brown i al su C l l i D Vi i ´, nu dorete re-scr ierea istor iei, ci limpez irea unor minciuni i tcer i comuniste (nu exclusive ) perpetuate cu r î vn vn p î n n î n zilele noastre. Secolul XXI a î nceput nceput , dar dar aal XX -lea ne ine fer m la pieptul lui. Î n captu l unui bra descrnat dar dar putern putern ic o ghear de oe l ne sugrum i astzi. Bra lung de 00 de ani Locuii î n blocur i î nghesu nghesuite , neizolate , cu subsolur i puturoase ? idur ilile s î nt nt str îmbe ? Gea mur ilile la fel i, drept consecin, se î nch nchid prost ? Î nc nclzirea v cost ochii din cap ? Îi ur î i pe vecini (i ei pe voi) ? S f ie clar: doar doar co comun ismul a constru it astfel de borde ie suprapuse ca s v aib adunai i supui. D oar oar co comun ismul a g î nd ndit gigantice reele de ter mof icare din start inef iciente.
DE CE ? imat la nevoie) I Pentru ca populaia s poat f i controlat (a se î ne nelege repr im pr in indispensabila cldur. Ca s trii umili, hruii de probleme mrunte , zdrobii i il i l m l sub haosul CONTROLAT DE EI ... l . Chiar ar ce cele mai tr iviale aspecte ale vieii noastre s î nt nt consec ina unor unor hotr hotr î r r i luate î n ur m cu mult timp , perfect cont ient . Punctu l de pornire se situeaz undeva î n anii ¶ 0. AS CU IT G HE AR , LUNG-TR ITO TOR R MEMB MEMBRU RULL DE DEFUNCTULUI SISTEM. ÎNGRO P AT CU SUR SURLE LE I TRÎM TRÎMBI BI E ÎN 989 Realmente important este demontarea mecan ismelor minciunii o dat pr icepute nu e deloc dif icil s observi cum se repet cu neruinare. Neruinare bazat exact pe respingerea trecutului o epoc anter ioar nater iiii voastre, care î rnete v st î rnete doar o vag cur iozitate. Pr in î ns nsi faptul c voi î nc nc nu existai, l i l m il î vremur ilile ace lea par par cciudate, aproape fantast ice. Z î m i î ji i , i l i l WC ii l i i i l l i... i... De ja ai obosit ? Z ANZIBAR ? Mai î ntoarce ntoarce i o pagin vin poze (co lorate ).
18
Ia s studiem un afi a fi sovietic din 19 56. Oo ! Un cadru didactic corupt. ! Ca s vezi ! Traducere ap roximativ: Ä Î n cariera tiinific a avut succes doar la încasat pgi i la uns ul mîinilor (altora) (altora)´. Cine tie rusete poate Ädegusta´ textul original (în versuri). Deci în 1956 asta era una din problemele învmîntului LOR. V sun cunoscut ? Parc tot cu aa ceva ne chinuim i astzi, NU ? (la o scar mult extins, desigur). Deci porcria nu s-a inventat acum, nici mcar ieri, ci ht în plin comunism victorios. De atunci mechereala prosp er, iar corpul didactic decade. ACOLO , AICI, i peste tot unde Lenin Äne-a Än e-a revoluionat contiinele´. simbolistica imensului creion ROU (cu ( cu care i se bifa-omora lucrarea ne-uns) conine our les connaisseurs: simbolistica P our infinite subînelesuri ! Celor tineri le este este necesar o precizare: atunci atunci cînd atotputernicul PARTID (sovietic sau român) Äscotea pe pia´ astfel de creaii Äcritice´, la adresa unora sau altora, NU avea de gînd s rezolve problema. probl ema. Cum faimosul NKVDNKVDKGB (Securitatea) tia aproape totul despre oricine, iar mediul intelectual era vizat cu prioritate p rioritate ( cei ce gîndesc ), nimic nu ar fi fost mai uor decît Äsltarea´ vinovailor. vinovailor. Repede i i pe sînt, prin definiie, periculoi ), tcute ! Tam-tam-ul mediatic urmrea, de fapt, doar inducerea impresiei c Partidul se preocup de unele Ämici racile´. Pe care le va Ärezolva´ cît de curînd.
ADIC NICIODAT. Minciun, manipulare, prostire pe fa !
19
Ei ? Ce spunei ? Nu sesizai nici o similitudine ? Nimic, nimic ? Aa ! Desigur, desigur - sîntem în anul an ul 2000-i-nu-tiu-cît. -i-nu-tiu-cît. Metodele, tehnicile, s-au schimbat. S-au rafinat. Avem programe de grafic, plotere, suporturi sintetice sintetice rezistente. Poporul s-a colit un pic, pricepe aluziile Äsubtile´. Pentru ai a vizu a al Åa git git a i a l µ nu mai sînt necesare figuri concrete, grase, de burjui capitaliti standard. Nu mai cocom Äartitii´ Äartitii´ pe schele: pocnim din degete i escrocheria e gata. Dac Da c fraierii fraierii de la Uniunea E uropean vars i piulele aferente, atingem perfeciunea ± firmele editoare editoare (Äatent´ alese) au de l ucru chiar cînd nu e campanie electoral. electoral. Din nou celor tineri le este este necesar o precizare: precizare: în termenii propagandei comuniste Åa git aie git a ie µ însemna bombardarea Äprostimii´ cu mesaje, prin toate canalele media, spre orientarea ei, mai mult sau mai puin subliminal, în tiin nici o clip ! Burduii-i cu direciile dorite de PARTID. ÄA git a i-i git a i-i ! Nu-i lsai singuri cu propria con tiin minciuni ! Ceva, ceva o s r mîn în creierele lor de iepure (între timp noi le sugem pîn i mduva din oase).´
N-au auzit funcionarii de la Uniunea European despre Åa git auzit. Nu percep percep git a i a l µ bolevic ? Ba au auzit. a i a vizu a a l asemnarea cu p ublicitatea ublicitatea comercial ? Ba percep. Dar se auto-amgesc cu ideea c, prin astfel de metode, pot reeduca un popor mult (PREA mult) dez-educat - la fel cum îi conving pe cetenii lor s nu mnînce cartofi prjii. Iar gaperii valahi jubileaz de fericire: cei de sus fiindc ne aburesc cu metodele bine învate de la prini, cei de jos (Äpoporul´ român, bine dresat timp de 45 de ani) fiindc i se induc e ideea (integral fals) c Ä se face ceva´.
YES ! OUI ! JA ! Dac ordonai, FACEM, boieri boieri Dumneavoastr ! FACEM Restul Åa git televi evi or (t (tel elevi evi iun iuni) i) !!! !!! git a ieiµ , la tel aieiµ
AFIE ENORME !
20
În fine, fine, motivul motivul suprem suprem care m-a împins s scriu, scriu, cu o for incont inconturna urna il, a fost fost RBA. Scîr a i durerea SC Î RBA durerea în faa faa incredi incredi ilul ilului ui spectac spectacol ol al cohor cohortelor telor de ziariti ziariti,, comentatori, Äformatori de opinie´, intelectuali Äde ras´ - ÄFLOARE A NAI UNII´. Pe OCCKKEEIII mizeriei spirituale , care ne asurzesc cu manele filosofice , scurt, DDIISSCC-- O plim îndu-ne zi zi de de zi, ceas de de ceas, ceas, printr-un printr-un haos haos aiuristi aiuristicc de idei idei mici mici i strîm e. În cel mai un caz semi-adevrate, îns NICIODAT realmente importante. Fie despre prezent, fie despre trecut. O OBBO OLLAANNIIII mass-media ron ronie ie harnic harnic stima de noi noi înine înine pîn la spul spul erare complet, pîn la confuzie total. La urma urmelor, ce sîntem noi, românii ? Urmaii lui tefan cel Mare ? Un mare om de stat sau un Äsfînt´ ?! cu neveste i zeci de amante ? Sîntem cei ce l-au suportat pe Ceauescu 5 de ani fr murmur murmur ? Sau asasinii lui în ziua naterii Domnului ? Acu¶ e criminal, acu¶ e patriot. Ce mai poi înelege ? Ce mai putem stima ? ... un popor neputincios, pentru care nu exist mîntuire ... Pompm din greu roasca naio naionali nalist, st, visînd-o visînd-o taur ± dar dar ea plezn pleznete ete su it i sistematic, lsînd în urm urm doar doar mormane de palavre duhnind a îneltorie .
Sau auto-îneltorie ? Poate ne fcea plcere cînd Ceauil -gîngavul ddea ddea mîna cu Mircea cel Btrîn pe Äruinurile´ T îrgovitei. Poat oatee verita ilul nostr nostruu erou erou naion naional al e rudimentarul repetent Bul, nu sinucigaul rege Dece al. Putem suporta demascarea? Putem renuna la duplicitate ? Putem privi în oglind cu ochi limpezi, fr nici un fel de ochelari ? Repeteni sau... ZANZIBAR ? Rmîne s judecai singuri dac tentativa mea de ordonare a cauzelor i consecin cons ecinelor, elor, de de multe multe ori uscat uscat i stufo stufoas, as, este este prefera prefera il gium uluc ulucurilo urilor r Äamuzante´ ce v hipnotizeaz de de ani. Apropo de Andromeda v mai aducei aminte serialul ? .
Un MAGOG oribil, cu suflet uman. (Rev Bem din serialul SF Andromeda) Ochii monstrului sînt larg deschii !
Un comunist-bolevic cu fa uman (?) i suflet de MAGOG [ din serialul PF ( P P OLITICAL OLITICAL F R R ICTION ) REVOLUIA ROMÂN ] dac nu tii cine-i personajul, nu v batei capul: la scara istoriei valoreaz aproape zero. Fa de Steve Jobs, sta chiar nu conteaz. Oricum, Oricum, e român. Atenie la ochii mijii chine ete ! Nu-i o expresie întîmpltoare. (explicaii în roman). Scuze chinezilor, ei n-au n ici o vin !
21
EI ± MAGOGII PALAVRELOR TELEVIZATE - EI
K EEIIII MIZERIEI S P IRITUALE , SCRISE SAU VORBITE - EI EI ± DDIISSCC--JJOOCCK EI ± ± PROFEII PROFEII VIITORULUI, EI CLUZELE NOASTRE ± EI... ...ÄGHIZII ´ NOTRI PRIN HAOSUL AIURISTIC DE IDEI MICI ...ÄGHIZII MI CI I STRÎMBE MOIT DE... EI ! PÎN I DRGLAUL OBLIO ÎI D SEAMA C SIMPATICUL SI MPATICUL P OINTLESS OINTLESS MAN ESTE USELESS !! USELESS
ADIC OMUL ±I NDICATOR ±S PRE-TOATE-DIRECIILE NU INDIC NIMIC. zgomo t ADIC EI SÎ NT NT, DE F APT, INUTILI ! dar fac mult zgomot ÎNDUIOTOR MITITELUL OBLIO, CEL COMPLET DEBUSOLAT ! OAR OARE ANG ANGLO LO--SA OF ONII, ONII, INVENTATORII MONSTRULUI DE MAI SUS, TIU CUM E CUM E S-I PETRECI VIAA ÎNTR-UN LABIRINT-HAZNA, CU OAMENI-INDICATORI-FR-NOIM O AMENI-INDICATORI-FR-NOIM LA FIECARE COL ? PLUS MINOTAURI FALI & ARIADNE VÎNDUTE ? AU EI HABAR DESPRE CUM POI RMÎNE NORMAL CÎND ÄFLOAREA´ PROPRIEI NAIUNII CUM POI OINTLESS MEN , DIRIJÎNDU-TE SPRE ABIS ESTE DOAR O VAST COLECIE DE P OINTLESS ABIS CU OCHI OCHI MIJII I RÎNJETE PIDOSNICE ? DAC AR TI, TI, LA CE LE-AR FOLOSI ? NOI TIM TIM,, I... I CE FACEM ? NE HRNIM POFTICIOI CU BUFONERII B UFONERII VULGARE, NE DISTRM-ALCOOLIZMDISTRM-ALCOOLIZMSMIORCIM, I... I... I... I... P OINTLESS OINTLESS
!
22
Spre a atinge obiectivele propuse mai sus , este necesar neglijarea (pentru î nceput nceput ) a even imente l or i faptel or neesen iale. Precum r î n jit-mijitu l MAGOG rom n anon im´ î nde din poz, Ceauescu , ba chiar Gheorgh iu- De j (sau mult, mult prea- î ndelung d isecata Ana Pauker ),), s î nt ABSOL OLU UT NEC NECESA ESAR R lmur irea a dou nt irelevani. Este, î ns ns, ABS aspecte fundamentale: suf letu l rom nesc (cu bune i rele) versus MEGA-violul la care a fost supus de ctre istor ia modern. Am avut suf icien i oameni capa bili s reziste ? Î n c lar , c î t de repede i î n ce manier ne-a m DES FCUT picioarele. Ce scuze avem ? Ce scuze
NU avem ?
Abia APOI vine problema ce PUTEM i ce TREBUIE s
FACEM
Se va vor b mu de pr e rzbo , iar un ii, cu su icien a igno r an an ei, vor dec ar a c subiec u e p ic icos i Åf uma .
TROKI (la de la pagina 14 i 15), grit- a: ÅS-ar putea ca rzboiul s nu v i nter eseze , dar rzboiul este inter esat de VOIµ. Valabil î n 192 0, v alabil i acum. ZANZIBAR,, gagiil or ? ZANZIBAR
Fiindc e vor ba ba de De MO AR RTTEE degeaba . i cu ACEAST URIA ÎNELTORIE î ncepe ncepe TOT. Fiiindcc ticclloiii car r e ppott ccoonnvvinngee miiliiooaanee ddee ooaam meenni ss ssee laasee ccspiii ccu eenttuuziaasm m,, nnu voor î î nnt î m mppinna nniicii unn f f eel ddee oobsstaccole m or aallee i Å Å tteehnniicee î î nn tr r aagger r eea ppee sf f ooaar r aa ceelloor r r r mai î î n viia.
INCLUSIV VIAA VOASTR ! O , PETIORILOR !
23
40 de ani mai devreme Iarna 1939-19 40 Rzboiul din Finlanda ± Ä guvide´ sovietic congelat. EL n-a scpat. (PLUS ali 500 de mii. PLUS 28 de milioane în rzboiul ulterior) Anii ¶80 - soldat sovietic în Afganistan. Un Äpetior´ tînr i frumos, pe care rzboiul i trecutul, în general, Änu-l interesau´. A crezut tot ce i-a spus PARTIDUL COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE. Poate a pierit, poate nu. Dac era informat despre colegul de alturi, POATE dezerta.
Dup o vreme a obosit. Dar n-a dat îndrt. FÜHRER-ul a ordonat ! Noi executm ! Plticile germane nu gîndesc. Se bat ! ( i se bat FOARTE bine). FÜHRER-ul tie ce face !
Ia uite-i i pe nemi ! Biatul mamei, crpcean frisch und jung (proaspt i tînr) a plecat s lupte. Cu cine ? De ce ?
În final a mierlit-o i el. Nevestele, mamele, surorile, au plîns pîn au orbit. Iar FÜHRER-ul a spus: Ä Acest popor merit s piar fiindc i-a dovedit slbiciunea´ . SLBICIUNEA ! Zece rui mori pentru fiecare soldat german pierdut ! Baca englezi i americani. Halal slbiciune ! Halal FÜHRER (ÄConductor´) !
Recrutul US Army nr. 1 milion Paul Shimer
24
Dei americanilor, ca s intre în lupt, li s -a tras un picior zdravn în fund, tot cu minciuni ieftine au trebuit s fie mînai. Ia privii ! Ä Acesta e dumanul´ Ä Ä Eliberai-ne de RU´ (& femei goale sau decoltate i despletite, baionete, dini rînjii. T ot tacîmul.) I-A INUT ! La ei a fost invers: cum era democraie, n-au n -au vrut s lupte. De ce ? Fiindc boitenii americani gîndeau tot atît de puin ca i ceilali: doar Äacum´ i Äaici´ conta. Acum i aici (în USA) era bine, nvodul e departe. Ce ne pas nou ce a fost ori ce-o ce -o s fie ?
Frumuelul de sus obosit-a i el într-un timp, precum flcii din pagina precedent.
Pîn la urm, neavînd încotro, a murit i Ä caracud´ yankee: în Pacific (stînga), în Germania (dreapta)
25
Despre teribilii Ä piranha´ japonezi ce s s mai vorbim... vorbim... (Guadalcanal, Pacificul de Sud, 19 42)
Nobilii Ä somoni ´ anglo-canadieni au crpat la rîndu-le... (Dieppe, Frana, 19 42)
Ruii au folosit femei (petoaice fraiere) în lupt direct. Stînga partizani ( political correct Äpartizane´), dreapta trupe regulate. Unde sîntei, feministe moderne ? CÎND îi vei vei lua Äla împins vagoane´ pe Äcurajoii´ francezi din pagina pagina urmtoare ? Sau pe fii lor ? Sau pe strnepoii bestiilor bolevice ce-au aezat în faa gloanelor sînii de l a care au supt ? N-ar merita s v cear iertare în genunchi pîn la a aptea generaie ? Pisicuelor de mare ! Unde v sînt cozile otrvite cu care împungei inte de carton ?
1939 - Afi propagandistic: soldatul francez ÄVegheaz´ i ÄVa învinge´. în vinge´. Un anglo-saxon maliios a adugat jos ÄNe-am predat´.
26
În timp ce românii (i alte naiuni Ä mici´ i Ä neînsemnate´) îi urmreau cu OCHII HOLBAI DE SPERAN, Äcalcanii´ francezi s-au sustras impecabil: lipii de fundul mrii, ezur cu arma la picior juma¶ de an. Apoi s -au dat btui. Pe urm s- au jucat de-a partizanii patru ani (cu sprijin masiv din Anglia). Dup ce americanii i englezii i-au gonit pe nemi, vînjoii brbai ai Franei rmai fr dumani, s-au luat de femeile care iubiser inamicul (de voie sau de nevoie - nu s-a inut cont). În fotografia din dreapta o astfel de persoan este ras în cap, sub supravegherea vigilent a un or gali foroi (cu igara lipita de buz - tehnic proprie Ämasculilor´ frînci).
Cel mai tare caz este îns coreeanul de mai sus: un Ä criete´ luat cu japca în armata japoneza. A fost capturat de rui în timpul ciocnirilor de la grania mongol. Sovieticii l -au Äintegrat´ rapid în armata lor Ä foarte Roie´ (un pic de glbejeal nu stric), de unde a czut prizonier la germani. Inspirai de nemrginita înelepciune a Führer -ului -ului Adolf Hitler, Hitler, Ävikingii´ albi, albi, blonzi, cu ochi albatri albatri l -au fcut fcut pe ehrmacht, trimiîndu-l pe coastele Normandiei (Frana) s apere Festung (Fortreaa) Europa. asiatic soldat W ehrmacht, Acolo l-a capturat US Army , dup ce bietul om strbtuse strbtuse jumtate din emisfera Nordic împotriva împotriva voinei lui. Cel puin coreeanul în cauz a fost complet complet nevinovat orice posibilitate de alegere fiindu fiindu-i -i interzis. Sper din tot sufletul c nu s-a întors în Patrie ca s mai participe, participe, vrînd-nevrînd, i la rzboiul rzboiul din Coreea Coreea (19 50 -1953). V doare-n cot de el, Ä petiorilor´, nu-i aa ? ZANZIBAR ZANZIBAR !!
27
La sfîrit, s rîdem un pic (Ähaz de necaz´) în bunul stil românesc. În stînga avem un afi propagandistic american din timpul rzboiului, care pedaleaz pe jocul de cuvinte între germanul Ä P anzers anzers´ = tancuri (citit paners) i englezul Ä panties´ = izmene (citit pantiz). Deci: ÄHai s-l prindem (pe Hitler) cu (izmenele) jos´. Pentru ridiculizarea Ättuci´ Stalin, tot anglo-saxonii anglo-saxonii ne servesc u n colaj. Din pcate contemporan, fiindc în vremurile rzboiului l-au giugiulit ca pe-un pisoia drgla (ulterior, dup ce au luat nite gheare peste bot, au constatat c, de fapt, Äalptaser´ un tigru). Mai bine mai tîrziu decît niciodat ! Aadar Stalin(Termin)ator, de Ziua Judecii J udecii (de aici, nu de apoi), zice: ÄTrimitei rii (?) în GULAG´.
Rul de Soljeniîn ! (vezi pag.11) i a TERMINAT vreo 40 de milioane de supui sup ui (e drept c, spre deoseb ire de Dumnezeu Dumnez eu-Tatl -Tatl cînd i-a fabricat pe Adam i Eva, treaba i-a luat mai mult de-o zi). Comentarii i amnunte despre ambii casapi, în roman.
Doresc s fiu bine îneles: nu sînt sînt un hippie ( hipiot în româno-englez ² remarcai sufixul grecesc întîr iat care blestem orice r z zboi cu flori i ha i . Mereu vor exista suficieni descreierai ce nu pricep decît de for. rile civilizate trebuie s-i combat energic, prin orice mijloace, dar nu au voie nici s-ntîr zie, nici s se pripeasc. În concluzie: galeria foto de mai sus încearc doar zgîlîirea, ÎN PRIMUL RÎND, a românilor . Deoarece dac cei ce vieuiesc în zonele bogate i libere ale globului au, implicit, scuza (?! amorelii indus de prea mult bine, compatrioilor no tri le lipse te categoric respectivul pretext.
Fiindc, pîn la urm, subiectul principal este ROMÂNI A , chiar dac introducerea de fa nu pare s-l abordeze cu prioritate. Å ...joace unul i pe patru/Totu i tu ghici-vei chipu-i...µ
Eminescu dixit !
28
cel mai anti-rzboinic anti-rzboinic afi HIPioi, VAMAioi (i ali COIoi), ATENIE ! FIGYELEM ! Imposibil de ignorat cel vzut vreodat. Mai ales c este complet involuntar, reprezentînd reprezentînd doar o reclam r eclam maghiar pentru bere din Primul Rzboi Mondial (cînd pacifismul nu era de loc Äla mod´ - ba chiar pedepsit aspru). Pare a fi foarte timpuriu, deoarece casca german cu epu i uniforma franceza franceza albastr cu pantaloni roii (individul Ämort de sete´ din stînga, ce conduce nvala amatorilor de bere), au disprut dup primul an d e lupte. Ce bine ar fi dac oamenii s-ar împca în stilul sta - rzboaiele nici nu ar mai începe ! [scuzai lirismul ieftin (?)] Iar berea Kbánya era foarte bun chiar i în 1985 , cînd românii , , acas la ei, dup o porie Ä gustoas´ de leios, infestat de cîrcieci. Ä salam cu soia´, scana u ageri sticlele (zise de bere), s nu cumpere vreun lichid leios, rodus al mult-regretatei (?!) (?!) Ä(I)epoci de aur ´. Ce vremuri ! Era greu, dar eram tineri ! Ha ! Tineri degeaba ! P rodus
29
Aa cum am mai spus-o, în primul rînd vreau s v amuz. PLICTISEALA ESTE DUMANUL MORTAL AL MES AJULUI MEU ! D AR
N U U SÎN
D
ISP U PEN U S S P L E SC
RU A RU A
S
A
OR I I C C E P R R E .
voi explicita explicita prin prin sim oluri proporia proporia celor celor dou ingredien ingrediente te ± De aceea voi aciune aci une paria pariall invent inventat at i istor istorie. ie. Pentru fiecare capitol în parte. - mult aciune i intrig - aciune i istorie aproape la paritate - mult istorie le putei sri sau, i mai ine, parcurge în diagonal, ca s nu pierdei firul povetii Respectivele Äemoticoane´ nu au fost alese întîmpltor. NU. Bostanul Äfioros´, utilizat extensiv de Halloween dar inecunoscut i în România de mult mult vreme , încearc încearc s fac fac ÄBau !´ spre înfricoarea gugutiucilor. La fel inveniile autorului. in p cate, ist istor oria ia ade devv ra ratt es estte in inffin init it mai te teri rib bil , a aa c mer eriit un simbol cît mai apropiat de pericolele reale (cum ar fi curentul electric de D
.
înal în altt te tens nsiu iune ne
Exist i MUZIC, pentru a ptrunde ptrunde mai ine în atmosfera epocii. epocii. Orice titlu de forma i culoarea din exemplul urmtor - The Continental* - spune c putei asculta melodia respectiv grupat, împreun cu altele, într-un fiier separat . Tot acolo vei gsi i unele unele filmulee muzicale la fel de vechi astzi s -ar numi clipuri . Nu le neglijai dac dac dorii sincer s v transpunei în vremurile acelea. Cuvintele evideniate cu verde ± Lascr ± indic faptul c ele se afl ilustrate, undeva în apropiere apropiere maximum dou dou pagini , fie prin imagini, fie ca puncte puncte de reper pe o hart. O ultim precizare: nici dinspre Basarabia nu am vreo ascenden. Nu am veleiti iredentiste, nu sînt un nostalgic al ÅRomâniei dodoloae (expresie infantil-cretin !). Alegerea unui basarabean drept personaj principal va fi explicitat pe parcurs. Sper c-i suficient pentru toi obsedaii Åcauzelor i Åmotivelor ascunse.
µ
µ
µ
Dac cele de mai sus v-au trezit interesul, CAPTIVI Î N SECOLUL XX v ateapt ! sîntei l muri muriii trecei trecei direc directt la original original . Iat cîteva fragmente de sîntei
30
Walther Wenck
În Aprilie 1945 Marea Germanie a lui Hitler se redusese la un fel de sandvi subirel în care feliile de pîine erau ruii la Est, angloamericanii la Vest; unca , aproape strvezie, strvezie, consta dintr-o fîie de teritoriu orientat Nord-Sud, cu Berlinul la mijloc . P e Oder sovieticii pregteau o formidabil ofensiv ce urma s spulbere aa zisul Grup de Armate Vistula i s cucereasc capitala Reich-ului ³milenar´. În Vest, americanii, dup ce întîlniser Armata Roie la Torgau , pe Elba, temporizau înaintarea pentru ca marele aliat s nu se supere, iar moul de pe macabrul tort s-i revin în exclusivitate. În faa lor se afla Armata 12 german condus de generalul Wenck generalul Wenck . Generalul Heinrici comanda Heinrici comanda Grupul de Armate Vistula.
Gotthard Heinrici
Pe lîng marginile sandviului ce urma ur ma s fie hpit de istorie, cu cîteva clipe înainte înai nteaa marii pr uiri uiri,, unii încercau încercau s se sustrag sustrag destinului. destinului.
(I) ± RE-ÎNTÎLNIRE DE GRADUL 1 .................. ............................ .................... .................... ...................... .................... .................. ................. ................. ...................... .................... .................. .......... .................... ................................ .............. Bun
seara. Colonel Ernst rill de la Statul Major al rupului de Armate Vistula, în misiune. Femeia sttu un pic în cumpn; avea o privire ferm fer m îns nu el er eraa su iec ectu tull. Helen Schadt. Ce dorii? Un adpost pentru noapte. Am rmas cu motocicleta în drum nu departe de aici. Pot s v pltesc.
................................. ............. ...................................... ...................... .... ........................................... .................... ................................... .................................. .......................................... .......................... ......
Parvenea arveneauu zgomote zgomote specifice specifice manevrrii manevrrii unei crue, crue, deshmrii deshmrii calului. calului. Vor e aproape de loc. Paii se apropiau. Încordare: ÄUn r at ? Aha ! Harta. Femeile nu i-ar ate capul cu aa ceva´. Fiind Fiind deja în picioare, picioare, din u îl intuir intuir doi ochi verzi de o duritate stranie dar familiar. Ceva, cumva« Atunci, auzi în românet r omânetee : Salut Ernst. O mare gur gur cscat; cscat; înghii înghii cu greu înaint înaintee de a-i a -i împleti împletici ci lim a: Servus Pavlik. Privirea lui Helen Schadt devenise mai puin opac. Cei doi stteau fa în fa, nervi ne rviii z îrn îrnîiîiau au ap apro roape ape pe perc rcept eptii ilil.. Un fel de de epuizare epuizare le tie picioarele picioarele,, fiecare alunecînd pe un scaun. Dup cîteva secunde, secunde, srir ca ari, prinzî ndu-se în rae i tîndu-se pe umeri. Femeia suspin su spin prelung. .................. ............................ .................... .................... ...................... .................... .................. ................. ................. ...................... ............... ... ................. ........................... .................... ..................... ...........
Stalin rad, doi ani mai devreme. La Nord de ora, Vol a i Donul se apropie mult, dup care se r z îndesc, fiecare luînd -o în direcii aproape opuse unul spre aspica, cel lalt spre M area area Nea r . În Noiembrie 1942, acolo unde frontul t ia C aspica, arele C ot ot al Donului, se afla Armata a 3-a R omân omân . M isiune isiune ap rarea flancului M arele nordic al nodului de vipere din oraul lui Stalin, locul în care nemii i ruii a onizau într-o încletare nebuneasc .
.................. ............................ .................... .................... ...................... .................... .................. ................. ................. ...................... .................... .................. .......... .................... ................................ ..............
Domnule
31
eneral supun ateniei Dvs. pe Domnul Colonel Pavel urcanu din Statul Major al Armatei 1 Sovietice. Evitase cuvîntul dezertor. Verde. Verde de crom era privirea. ÄIa s vedem ce are de spus olevicul.´ omnule ule eneral ± român român pract practic ic fr accen accent, t, remarc remarcaa il ± la 1 Noiem rie Domn orele diminea dimineaaa se va declana ofensiva, cunoscut cunoscut su numele de cod ÄUra ranu nus´ s´.. 3.5 3.5 de gur gurii de de fo foc, 1. de ta tanncu curi ri,, vor vor at atac acaa dis dispo pozi ziti tivu vull Armatei 3 Române. Trei armate armate contr contraa uneia uneia singure singure ! Fr s s vor im de lindate, care v lipsesc complet.
................................. ............. .......................... ...... ................................ ............ ........................................... ..................................... ........................ ..........
eneralul ul îi mo General Hitler nu-i
iliz toat toatee resursele: resursele: al nostru. Arma rmata ta român român se afl afl su com comand andaa Marealului Antonescu. Zu ? Lascr se întoarse spre stînga unde edea un tînr. Domnule Locotenent Grill, în calitate de ofier de legtur al armatei germane, dorii s spunei ceva ?
În În sem semii ezn eznaa ord ordeiul eiului uiEdelweiss-ul de pe onet arunca luciri terse.
................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .................. .......... .................. .............................. .............. . Ai fost impresionant, vor eai cu generalul de parc Dup ce ai trecut prin ce am trecut eu, nici mcar
îi era ordonan ordonan . de Generalissimul Stalin nu-i mai pas. Omul cînd pierd pierdee tot devine devine din din nou nou li er. La rui m a in ineam, eam, fiindc fiindc mai aveam o misiun misiunee de îndeplini îndeplinit. t. Care ? Aceea de a-i avertiza pe români ? N -a servit la nimic. tiam înc de atunci, dar eu mi-am fcut datoria fa de ara trdat. În tiu. tiam locul unui dezert dezertor or mizera mizera il, le-am adus adus cele cele mai mai une i sigur siguree informai informaiii posi ile. Ce au fcut fcut cu ele nu mai era trea trea a mea. mea. Pe urm, nu voiam s cad prizonier la nemi ± oricum avusesem a vusesem destule ocazii pîn atunci. P în la urm tot la ei ai nimerit.
............................................................................................................
Înghii un nod. Pe scurt, sînt dezertor. Ton i figu figur r chin chinuit uit inviz invizii ile din cauza întu întunericul nericului ui . Pavlik rîse din nou ironic. veni nitt în în cl clu . Bun ve Oftat. E simplu ± nu vreau s cad prizonier la rui. Pe Oder nu am alt alt ans, cu excepia excepia morii, morii, ine îneles. Pentru moarte sînt pregtit de mult, pentru prizonierat nu. M-am tut cu divizia de G ebir ebir sjä er 3 patru ani la rînd, rînd, fr s dau înapoi un un milimetru; milimetru; m-ai ate i acum, îns nu mai are nici un rost. r ost. Nimic nu mai poate fi salvat. C ît vreme în spate s-a aflat ceva, merita. Acum gata, mi-am fcut datoria fa de Reich ! S-mi ag singur capul în laul laul rusesc ? Spasiva, niet
2
Gebirgsjäger
Ordonan ± soldat simplu detaat ca servitor pe lîng un ofier ± sinonim cu argoticul ³uclar´ ± purttor de oal de noapte, adic de ³ucal´. 3 Gebirgsjäger (german) = Ävîntori de munte´ 4 Spasiva, niet (rus) = ³Mulumesc, nu´
32
î nd Figura basarabeanu lui se lungi, cpt î nd o alur sinistr. ... c î t Cî t t... O f ... t dreptate ai Î n vagonul de vite ce m ducea spre lagr mi -a m dat seama c...
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ................................ ............... .................
azahstan, u ndeva ndeva pe pe c alea f alea f e at, î nt nt e Akmo lins k i i K a aganda 27 aganda 27 Iu lie lie U.R.S.S.- K azahstan, Akmolins 1940
Ap.
Ap. Era aproape singurul lucru prezent î n minte. O can de ap la 24 de ore. At î î t i nimic mai mult. Î n rest doar pete srat . Dar ar ce ce le 24 de felii de chin trecuser. i apa nu venea . Trenul staiona de-o vre me, cldura era cumplit. Ap O sut de oamen i, o sut de creiere obsedate. O sut î n vagonul sta. O sut î n cellalt. Cine putea ti c î i erau cu toii ? Nici mcar gardienii, f iiiindc de dou zile, de c î nd nd a junseser î n Kazahstan, numrul morilor or cretea cretea accelerat. ...... i cnile cu ap veneau tot mai t î î rz rziu. ³Î ncearc ncearc s ne lichideze pr in sete´ g î nd nd i Pavlik. ³Dar de ce aa complicat ? Cu o mitralier, î ntreg ntreg trenul s-ar s-ar rezo rezolva î n cinci minute´. Pr intre sc î ndur ndur i se vedea stepa, nesf î r rit ca or ice step. ³Nici de grop i n-ar f i nevoie î n trei zile ar rmî ne ne doar oase le. N -ai pe cine îmbolnvi aici.´
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ................................ ............... .................
rau Schadt, con in î nd A lsat un plic pentru F rau nd un alt plic, dest inat mie. Î nuntru nuntru era un bilet cu ur mtorul coninut: ³La Y al a angl amer i i anii s-au at î n scr i lig at i s i SÎ T TRÎI s- i i redea ruil r e to i i ot ii ii cet eni sov i e c or de ocupa i nd i na iet t i ic i gsi i î n ona l or ie , i nd i erent de statutu l l sau voi na acestora´.
Fioru l mor ii se con jug cu o lumin spectral ce izbucn ise pr in marg inile perdelelor: un idiot aruncase o paraut luminoas. Ca s bombardeze mai bine pdurea ? Omule, eti pierdut, spuse E rnst cu voce sugru mat.
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ................................ ............... .................
33
(II) ± R E-ÎNTÎLNIR E DE GRADUL 2
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ................................ ............... .................
Zoltan Boer din Szeged. Am fost medicul legist personal al auptstur m ü rer doctor Mengele î n lagrul Auschwitz- Birkenau . H auptstur O scurt pauz. Pavlik pufni î n rusete: Plec m imed iat. Nu -l cunosc pe Menge le, nu tiu ce- i cu Birkenau-ul sta, dar nu dar nu pot i nu vreau s a jut un jidan, chiar ar pe pe jumtate mort . Nu vreau Nu pot Stai Stai un pic C ellalt cine e ? Doctoru l î i epu izase rezerve le continu cu voce moale, h î r r îi t: Pr ietenu l meu este Colonelul Theodor Marasch« , Marasch« , eee« din ar mata ro m n. izbucni Ernst, sufoc î ndu-se Pavlik Pav lik E Relu Relu Mro iu ndu-se. Î n clipa ur mtoare erau amî ndo ndoi î n genunchi î ncerc ncerc î nd nd cu disperare s descifreze faa cadavru lui viu, ce abia mai respira. Ochii î nch nchii, faa emac iat, bar ba crescut de sub ochi, nu le erau de nici un a jutor . Sî nte ntem blestema i sau druii de pronia cereasc ? Ier i tu, astzi el. De la Cotul Donului toc mai aici. Ce -o mai f i i asta ? Of« Acu m, ce facem ?
Sî nt nt
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ............................ ....
Î n motocicleta cu ata, doi SS cu ar mele de g î t; t; unul o interpel scurt: Fer ma Schadt ? Da. Ave i un pr izonier la munc ? Da. Vine cu noi. Unde ? De ce ? Fr î ntre ntrebr i.i. Î n acele ultime zile disperate toat lumea î i pierduse capul, inclusiv SS; î n fond se af lau pe ter itor iu ger man, nu î n Rusia sau alt zon ocupat. î nd Paul Pau l str ig Helen, evit î nd rezonana slav a numelui Pav lik. Acesta apru fr grab, cu o expres ie t îm împ pe fa, simulî nd nd mahmureala; talia lui î ns ns transmise o und de î ncordare ncordare soldoilor . Î ncepu ncepu cu voce plî ngrea: ngrea: rau Helen spune asta la voi. Eu nu fcut nimic Eu muncit bine F rau Gura Treci î n ata. Ocupantu l acestuia se r idic pentru a elibera locul, c î nd nd gestu l convenit avu loc. Ungh iul f iiiind destu l de prost, Ernst tr imi imise o rafal scurt; spera ca pr in cdere individul va iei din linia de tragere, ls î ndu- n du-i co legul descoper it. Dar , nu mai fu nevoie de gloane ...
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ...................................... ................. ................................. ............... .................................... ..................... ...
(III) ± TR EI EVADA I C ot u u l l
Do n u Don u l l u u i i 22 Noie No ie mbr mbr ie ie 1942 or ele ele 17 P C C al Gru pu p u l l u u i i L as as c c r c t t u u n n u u l l Gol l o vs ki Go
............................... ............. .................................... .................................. ..................................... ....................................... .................................... ..................... ... ................................ ............... .................
Generalul Mihail Lascr mise umbra unui sur î s: ascr ses sesiz reacia. Î i per mi s:
5
Haupt t urm urm fü rer (german) ± comandan t de compan ie SS, coresponden t cu gradu l de cpitan în armata obinuit
34
Domnilor , situa ia este excepional Î n calitate de comandant al trupelor rmase î n î ncercu ncercuire, v dezleg de or ice obligaii. Sfatul meu este s v alturai Diviziei sau 6 Infanter ie î n î ncercarea ncercarea de spargere a blocadei. Startul la orele 8 seara. Uimirea crescu î n intensitate: Nu mai exist nici o speran ? Ruii preseaz din toate prile, am nenumra i rnii, de trei zile Nu oamenii s î nt nt nemî nca ncai. Art iler ia mai are 40 de lovitur i de f iecare tun. Cu ce s rezist ? Pro misiunile de a jutor utor ss î nt nt vagi, inconsistente. Î ncerc s salvez ce mai poate f i salvat. i Dumneavoastr ? Eu ? Eu r mî n Dar« ac i mucosu l pi er er i are pag ub ub ! U n mi e el mai pu pu i le ! T e temi c - i i p i M are pa i n .´ ³T ac «. ÄSobieski i plie ii´. Constant in Negruzzi. Ei Ai î nvat nvat la coa l. De ce credei c a scr is-o ? Exact pentru astfel de situaii. N -avem un Schiller , navem un Goethe, nici H omer er sau sau ³ C anson de Roland´6. Î ns ns onoarea-i una singur, or icine ai f i,i, mai ales osta. Cî nd nd am i ntrat î n acest rzboi toi tiam im. Sau credei c generalii nu mor î n lupt? c s î nt nt anse ser ioase s pier im. 7 Credei c nu mai pifanii î i dau viaa pentru ar, astfe l î nc nc î t noi s trim fer icii p î n n la ad î nc nci btr î ne ne i ? Din nou tcere. Nu vreau s devin patet ic, cu toate c situaia aa este. Cineva tre buie s î nc ncline ba lana. Ai vzut c exist nu meroase defec iun i, dei toi am depus acelai jurmî nt nt. Î n vor be muli se dau patr io i. Apropo de patr iotism, Domnule urcanu, personal, cu toat convingerea, v declar absolvit de or ice culp pr ivitoare la dezertarea Dvs. Î n msura î n care m pr icep la minat s face i oameni s î nt nt sigur gur c c ai sufer it o inf luen nefast ce v -a deter mi ceea ce ai fcut. La tineree astfel de greeli s î nt nt uor explicabile. Acu m v î t c î t este omenete posibil. ai î ndreptat ndreptat greeala at î Pavlik se coc î r r j ase: arta ca un c îine btut. imit o lecie de o dur itate ieit din Mai mult, cont inu Lascr , cred c a i pr imi comun, aa cum numai f iara bolevic se pr icepe s o dea tuturor idealitilor . î ntorc ntorc î ndu-se ndu-se spre ceilali doi - Vi s-a prut c ce s-a spus despre minciuna ur ia numit U.R.S.S. ine doar de propagand ? Eu îi cunosc pe rui din timpul Mare lui Rzboi. Da Av î ndun du-i î n coast , de atunc i î ncoace ncoace, am considerat c intr î n î ndator ndator ir ilile mele de aprtor al r iiii s studiez inamicul. Inamic ime jdios dec î t or ic î nd secular dar , î ncep ncep î nd nd cu 9 8, inf init mai pr im nd. La coala Militar ai î nvat nvat despre strateg ia blindatelor or sov sov ietice: c î te te tancur i se estima c avea Rusia pe vremea aceea? Relu rspunse pr im imul: 16.000. Ca s vezi Nici nu era vreun mister i lumea zbiera c Hitler se î nar nar meaz c î nd nd a adunat 2 -3.000. Ce s zic ? Dac vei pr inde un moment de linite, rugai-l pe Dl. urcanu s v lmureasc ce se ascunde î n spatele luptelor , ce secrete ine sub obroc aceast ar dezgusttor dezgusttor de de imens . De altfel
6
C anson de R oland (francez) = ³Cîntecul lui R oland´ ± poem ep ic med ieval cu au tor incer t despre lupta tragic din munii Pir inei a cavalerului R oland (german ic Hroudland) cu maur ii ii El asigura ar iergarda armatei împratului C ar lemagne (Carol cel Mare) dup ce aces ta recucer ise de l a musulmani o f îie din Nordul Span iei 7 Pifan ± termen du ios-batjocor it itor la adresa soldatului simplu
35
dezgusttoare în majoritatea privinelor, aa cum a descoperit marchizul de Cus usti tinne înc înc acu acum m 1 de ani ani.. Mai sînt i pe acolo oameni ± interveni Pavlik. Da, ca oriunde. Din pcate prea puini ! Mult prea puini i oricum lipsii de influen asupra întregului. Dar, s ne întoarcem la oile noastre. În pragul moriii îmi mori îmi convin convin peroraii peroraiile, le, voi voi îns îns tre tre uie s v salvai: salvai: o tli tliee pierdut pierdut nu înse înseamn amn un rz rz oi pier pierdut dut.. Dei, hm... dup greelile din ultimele luni« Team mi-e c Adolf i-a pierdut capul, împiedicîndu-i pe marii lui comandani s-i fac meseria meseria ce o tiu atît de de ine.
................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .................. .......... .................. .............................. ................
ot l D on l i 23 2 3 N oi oi em br i e 1942 oore l l e i m i n eaa - es t de P ere la em b r i e 1942 e 8 d i min eaa l a a Su d d- e s t ere l a ov sk ski
De 1 or oree mergeau mergeau neînt neîntrer rerupt upt.. Numai resurse resursele le tinereii tinereii com inat inatee cu spaima spaima de moarte puteau susine un astfel de efort. Ceaa din ultimele zile persista fr a fi perfect dens i continu, altfel altfel nu s -ar fi putut orienta deloc. Nici inamicul!
...................... .............................. ................ .................. ...................... ...................... .................. ................. ................... ...................... .................... .................. ................. ....... ............... ....................... ........ E de ru ! C îteva tancuri ruseti îi urmresc. T 3 C îte ? Dou ± trei. Poate patru. Ce facem ?
.
Ce s facem ? Continum, alt ans nu avem.
................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .................. .......... .................. .............................. ................
Crat pe turel, Relu îi permise o curiozitate: cu riozitate: Un pic de rus am învat pe front, totui n-am reuit s îneleg ce le-ai spus nenorociilor stora. Chiar vrei s tii ? Da ! De ce nu ? Bine ! Vezi s nu-i rnesc timpanele formate în colile militare româneti. Unde ne predau unele maniere, ca s nu prem mîrlani la alurile Cercului Militar, sau cînd ne invita Regele Carol la mas. Îi aduci aminte ? M adame adame la baronne 9 est-elle chez elle ? Mda. Ha ! Le-am spus: Ce p...a mea facei aici, lepdturilor ?´ ?!?!?! Ce vrei, asta e Rusia ! Alt lume. Unde-or fi infanteritii ? I-au lsat singuri pe Ädefectai´ ? Pistol mitralier Schmeisser eli,, cum cum zi zice ceam am.. Poate erau pe punctul de-ai prinde Tem eli din urm pe-ai notri. Atunci s-au atîrnat atîrnat de restul lindatelor, ca s nu piard vremea. .................................................................................................. Ernst, ag capul înuntru, închide trapa. Treci la încrcare. Încerc s lovesc tancul din dreapta. Relu, cum slo od prima prima lovitu lovitur, r, mitrali mitraliezi ezi pîn pîn la înroirea evii; nu-i uita pe ia din stînga, dac se agit prea tare.
8
T34 ± tancul de baz al armatei sovietice ± simplu, robust, excelent blindat, propulsat de un motor Diesel (premier mondial absolut) este socotit cel mai bun tanc de tonaj mediu d in al II-lea Rzboi Mondial. 9 adame la baronne est-elle chez elle ? (francez) = ÄDoamna baroan este ea la ea acas?´ ± traducere li teral M adame
Pavlik roti turela, regl înltorul, trase. P36roiectilul rico. Doar rafalele lui Relu îi alarmar alarm ar pe infanteriti, infanteriti, care schim ar direcia direcia focului. focului. Fr folos împotriva împotriva lindajului. Înjurînd ca un diavol, Pavlik încerc din nou. De data asta nimeri cum tre uie: monstrul de fier începu s fumege. Echipajul srea afar prin trapele laterale, cu hainele în flcri, încercînd s le sting prin tvlire în zpad: devenir inta predilect a mitralierei. ................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .................. .......... .................. .............................. ................
La 26 Noiembrie Batalionul 1 din Regimentul 15 Dorobani a ajuns în liniile amice la Oblivskaia, pe rîul Cir, cu tot armamentul din dotare. Comandantul, maiorul Gh. Rcnescu, a fost decorat cu ordinul ´Mihai Viteazulµ clasa a IIIa. Retragerea celorlalte mari uniti s-a produs în condiii mult mai vitrege: la traversarea rîului aria gheaa s-a rupt din cauza indisciplinei, ariergarda a fost practic distrus de ctre sovietici, generalul Sion murind în lupt. Mazarini a fost fcut prizonier. Grupul Lascr a rmas în încercuire fiind atacat i eliminat în data de 22 Noiembrie orele 21; despre general nu s-a mai tiut nimic de la orele 19. Dup cîiva ani va provoca o surpriz uria.
................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .............. ...... .................. ............................ .................. ........
(IV) ± CINE-I FQBATS ? ................ .......................... .................... .................... ...................... .................... .................. ................... ................... ...................... .................... .................. .......... .................. .............................. ................
Crua era aproape plin. Sacii nu preau s se termine. Ce-i în sta ? enu u de ou ou su fo form rm de de pra praf. f. Gl en Bun ! Ne oprim, altfel suprasolicitm calul. Noi vom merge pe jos. Helen sl i huril hurile, e, îndemnînd îndemnînd prin voce ietul anim animal; al; acesta acesta se opinti opinti din g reu complet nelmurit: de unde rsrise la începutul primverii o recolt de cartofi atît de mare ? Greutate ca asta nu mai crase în viaa lui.
Înc un sac li se împletici printre picioare. Stai ! Aicea cred c e ceva special. Uite ! O cruce într-un cerc. Sau un X. Deschide. Înfofolit în pachete Înfofolit pachete de vat rsri o staie radio porta porta il. Ernst fluier lung. sînt am ii iioi oi ru yank yankeii eii ! Da sînt Lmuriri scrise nu gseti ? Iact un ileel: Acest radio ajuns Camp Waldecke pornit la el i primet primetee instruciu instruciuni´. ni´. tia-s tia-s ne uni de de legat. legat. Dac apara ap aratul tul pic picaa în la la ele cui cui nu nu tre tre uie uie,, de und undee tiau tiau c instruciunile nu ajung în urechea R eichsf -ului eichsf hrer -ului Heinrich Himmler immler ?? Ce s zic ? Cred c se plictisesc. adic se plictisesc ? se urzului Ernst. Sînt Sînt pe front, front, s Cum adic au tut s treac treac El a, au acum un cap de pod pod.. Urmeaz Heinrich Himmler Berlinul. Nu-i o glum, sînt necesare
pregtiri importante: afluiesc oamenii, tancurile, se fac depozite, se organizeaz unitile pe direciile de37atac i« Omule, nu m înva ceea ce tiu pe dinafar ! Simi tu c se pregtete ceva? În fond sîntem destul de aproape. Ce s simt ? Continu te rog lecia de tactic început adineaori: unde este aviaia de recunoatere pregtind ofensiva ? Tre ui uiau au s z îr îrnî nîie ie ca mu mutel telee înc încer ercîn cîndd 1 s afle ce mic prin zon. Alte roiuri de J abo atacatt i locat tot ce abo ar fi ataca nu st pe loc. Inclusiv vreun nenorocit de iciclist singuratic sau o vac suspect. De sus, orice se vede feld rau 11: po poate ate su urt urtaa pa pani nicului cului animal ade ascuns un lunetist. Trageri de artilerie pentru reglaj, pentru tatonarea terenului, mcar cîteva minute pe zi. Pe de alt parte, oricît de epuizai, epuiz ai, i ai votri votri ar fi tre uit s miune: miune: nu nu muli, muli, dar mcar dar mcar o grup ici, 1 un pluton dincolo. Bravii lupttori de la Verdun rem remoo ililiz izai ai,, s sa sape pe a o tranee, a un cui de mitralier, pentru locarea principalelor direcii de atac ale dumanului. De fapt, nu se întîmpl nimic. Absolut nimic. rmat ataa 1 es esti timau mau c c« « La Arm Pavlik flutur dispreuitor din mîn. Bah ! Armata Wenck trebuie s sufle i-n iaurt, asta-i datoria celor de la conducere. De altfel ce-mi spui are deja dou zile vechime. Altceva te întreb: maestrul Kraft von Loringhoven, omul cu binoclu... Pardon, cu monoclu. Avea vreo bnuial despre ziua declanrii ofensivei sovietice spre Berlin ? Nu-i bate joc de mentorul nostru ! Dragul meu, sarcasmul profesat nu vizeaz fondul problemelor ci ambalajul lor. Care, trebuie s recunoti, de cele mai multe ori este nu numai îneltor ci de-a dreptul ridicol. Zi-mi ce te-am întrebat, c trece timpul. 15 sau 1 Aprilie. Asta am vrut s aud. Acum ascult-m cu atenie: strict militar, aliaii ar fi trebuit s loveasc simultan pentru a grbi operaiunea reducînd pierderile. Îns eu îi cunosc pe rui, în special modul de gîndire al lui papaa Stalin ! Faptul c a reuit s impun anglosaxonilor, mai ales americanilor, clauza cu repatrierea forat a tuturor fotilor ceteni sovietici, reprezint unul din cele mai bune exemple. De aceea sînt convins c, în aceeai manier,
Semnarea pactului Ribbentrop-Molotov: la mas Molotov, în spate Stalin ( vesel, cu musta), la dreapta lui Ribbentrop.
i-a rezervat Berlinul numai pentru el. De ce ? 10
abo ± J a gd bo bomber (german) = avion de vîntoare-bombardament (spre exemplu aparatul englez Typhoon, vezi J abo Capitolul 1 pag. 6) 11 eldgrau (german) ± literal ³gri de campanie´; de fapt un gri-verzui, culoarea uniformelor germane F eldgrau 12 Verdun ± localitate din Frana în jurul creia s-a s -a purtat una din cele mai sîngeroase btlii din Primul Rzboi Mondial
eufemistic, Ä Ribbentrop - Molotov´, î n fond, str î ngerea ngerea de mî n n satanic Hitler- Stalin. Dup aceea: imensele3p8 ierder i de oamen i sufer ite î n lupt (din imul r î nd vina lui î n pr im nd) s î nt nt folosite ca factor de anta j asupra Statelor Unite. Cam sub for ma asta: ³Ai debarcat voi î n Europa, dar , fr sacr if iciile mreului popor soviet ic, nemii v aruncau î n mare. Deci no i am c î t tigat rzboiul´. Mou l de pe acest ur ia tort propagand istic, plin cu rahat, este evident cap itala ³f iarei fasciste´. Mintea omului simplu, dincolo de or ice demonstra ii logice i diverse bla -bla-ur i,i, va reine o imag ine la fel de simpl: ³Cine a luat Ber lilinul? Ruii. Deci, ei l -au î nfr nfr î nt nt pe Hitler´. Scurt. tlali, democra i i panici, in la f iecare om de-al lor or ca ca la ochii din cap. V or î ngh ngh ii gluca cu cea mai mare poft, chit c vor vor trage trage de pe ur ma ei din greu. Iar papaa va z îmbi pozna pe sub musta, conving î ndu-se ndu-se pentru a mia oar c are de a face cu nite proti.
Ernst fuma g î nd nditor tor p pind î n r itmul calului. Tu crezi c nu va avea loc nici o ofensiv dinspre Zer bst ? nt convins. Cei de la Ar mata 12 au judecat numai din punct de vedere Sî nt militar , eu judec politic. i nu or icu m, ci î n man ier bolevic. Ind ivizii, pentru a-i susine minciunile, îm puc mam, îm puc tat. De fapt asta au fcut î n ultimii 27 de ani, adic de c î nd nd au luat puterea . Atunci no i ce anse ave m ? Ce mai sper m dac anke ii nu se mic ? Dac î n locul lor or vvin ruii peste no i ? my va veni dup cucer irea marelui ora. R uii s î nt î t: Exact ce am hotr t: US Ar my nt iji pentru or ice petec de pmî nt hipnotizai de el i or icum nu-i fac gr iji nt din puinu l ce a mai rmas. Nu uita mî rava rava î ne nelegere secret ca i buna credin imbecil, î n bine i î n ru, a aliailor occidentali: ulter ior se vor retrage, ced î nd nd ce au promis. Pentru no i asta î nsea nsea mn c lagru l trebuie organizat astfe l î nc nc î t s rezistm mai multe zile. De altfel fr sacii tia nu am f i avut nici o ans. Dezertorul Gr ill ill r ican sacadat: mier . Mi, da al naibii de bine le tii pe toate, dei eti doar doar un un pr izonier« fer mi Adic un colonel -ran. Iubitule, la Orhei toi erau rani. Mai mult sau mai puin. Sî nte ntem o ar err berst , tot ran eti la or igine. C doar ³eminamente agicol´ iar tu, H err doar n no f i J ohannisthal din Banatul Sî r r besc vreo metropol de care n -am auz it. De tiut le tiu de la BBC i Radio Moscova , ascultate de-a lungul timpu lui î n rau Schadt. De altfel nu infor maiile ca atare m -au lmur it, f ii izba lui F rau iind vor ba de propagand î n ambele cazur i,i, ci gr ilila mental pr in care le interpretez. Or i eu mi-am construit una foarte perfor mant î n lagrele Djezkazgan i Ust- Nera. Brr Î ns nsi numele sun î nfr nfr icotor . nt î nfr nfr icotoare. Dincolo de tot ce-i poi imagina. Sî nt minat ideea: ce legtur are lipsa ofensivei cu aciunea ³Camp Nu ai ter mi aldecke´?
E simplu bieii ia de forar Elba, acum î i rod fr î ul. Dup ce au spintecat trei sfertur i din Ger mania, s î nt nt opr ii la un cap de potou. Ia zi, cum te-ai simi
precum lag rul de a , sar pe ea cu mu precum mult lt en entuzi tuziasm asm.. Rmîne marea întrebare: de unde tiu 39 ? Da ! Într-adevr este o întrebare. La mijloc trebuie s fie o mecherie foarte subtil. Încerc s o ptrund, dar e bine blindat. ................ .......................... .................... ............... ..... ..................... ............................. .................. ................. ................. ............... ..... ................. ........................... .................... .................... .............. ....
Pavlik rbda de un sfert de or bombardamentul conjugat. Socoti c ajunge: Mi fîrtailor, ia ciulii un pic urechile, s-auzii opinia mea. Aaa ! Tu, Herr Schweiner, eti membru al unei mari colectiviti cu realizri excepionale în toate domeniile. La nivelul istoriei, cu i mare, cei 13 ani de hitlerism vor fi vzui ca un accident, iar Germania îi va pstra locul frunta în lume. Ai, ceea ce se cheam Äspate´, sau, cum spunea în strfundurile Rusiei von Derz-Lavanchy, Äumbrele glorioase ale strmoilor se îniruie în urma ta´. Italienii defileaz cu Leonardo da Vinci, spaniolii cu El Cid13 i Sfînta Tereza de Avila1 francezii cu...etc. etc. etc. N -o s-nirui acum toat grmada, doar îi cunoatei. Tu Zoli cam la fel: dei de dou mii de ani îi lipsete teritoriul, neamul tu este prezent în prim-planul scenei lumii dintotdeauna . Rodrigo Dia de Bivar, supranumit Ä El Eu m-am nscut într-o ar care acum dou Cid´, interpretat de actorul american secole nici nu exista pe hart. Nu de mult, Charlton Heston în filmul cu acelai nume printr-un fel de miracol, la marginea continentului, ne-am trezit i noi Ädin somnul cel de moarte´ încercînd s facem figur onorabil la ua clubului select al Din Äcivilizailor´. pcate Äspatele´ nostru e teribil de Äsu Ä subire ire´, ´, oricît încercm s-l pompm cu eroi de circumstan. Acum, infernalele meandre ale sorii ne-au scos din joc fr vin, aruncîndu-ne direct în ghearele celui mai nemilos i puternic duman imaginabil. Duman al între ii specii umane, de altfel. Din nenorocire, noi sîntem prea aproape de el, iar restul lumii prea departe de noi. Dac regimul sta blestemat va dura suficient de mult, mult, vom pierde pierde tot ce am acumul acumulat at de la la 1 5 încoace. Aloo ! Se-aude ? Mai puin puin de o sut sut de ani ani.. 15 Leinai de rîs, starîi ivilizatorsk ivilizatorskii ii ! Scheisse !
a 1 8 68 si
13
El Cid (1040-1099) ± nobil castilian, remarcabil conductor militar i diplomat, eroul naional al Spaniei. Sfînta Tere a de Avila (1515-1582) ± clugri spaniol, patroana Spaniei, reformatoare a Ordinului Carmelitelor, scriitoare mistic. Papa Paul VI a declarat-o în 197 0 ÄDoctor al Bisericii´, fiind una din primele primele femei creia i s-a
14
atribuit acest titlu. Unul din bunici a fost evreu convertit. Starîi ivilizatorskii (rusete) = Äbtrîni civilizatori´
15
De Basarabia nu mai vor besc, est estee dus pe veci vecie. e. ubiect nchis. Noch mehr 1 Scheisse ! 40
În acest uria cocin numit Ärzboi´, m-am strduit s in calea dreapt i s dreg ceea ce stricasem clcînd strîmb. C ît de bine am reuit numai Dumnezeu tie, dar socotesc datoria fa de Patrie înc nerezolvat. În parantez fie spus, nu tiu dac cineva, vreodat, poate spune c a fcut destule pentru ai lui i e cazul s se retrag. În fine, ajungem la lucruri concrete: în faa încletrii giganilor, tot ce poate întreprinde neînsemnata mea persoan este s salveze un suflet cinstit din mlatina bolevic. Vom pstra împreun cît mai mult din sufletul vechii Românii care, acas la ea, va disprea complet. În foarte scurt timp. Poate într-o bun zi ne vom întoarce printre ruine i cine tie... Cei doi ascultau tulburai i gînditori. Hansi abandonase poza bosumflat. ÄOameni i ei: dac le explici, pricep. Totui, oricît ar dori, nu se pot pune în pielea mea, cum nici eu nu tiu intra într-a lor. Pîn la urm toi sîntem sin uri .´ Aadar voi continua pe traiectoria aleas, indiferent de consecine. Promit c, atunci cînd m
Extazul Sfintei Tereza de Avila ± statuie de Gianloren o Bernini
ntorc, v povestesc tot.
Moise, marele conducator al poporului evreu ± statuie de Michelangelo
16
Noch mehr Scheisse mehr Scheisse (german) = ³Înc i mai mult rahat´
41
Surugii din Obor la 1 868 - Desen de Amedeo Pre iosi
Bucureti la 1 868 Desen de Amedeo Pre iosi
42
Ei i acum, la sf î r rit, dac uneor i argumentele folosite vi s-au prut excesiv de tar i,i, v propun re-citirea unuei scr ier i ce TO I o cunoatei i TO I ai uitat-o (INCLUSIV SUBSEMNATUL care a re-descoper it-o astzi, 26 Iulie 2010, la vreo patru ani de c î nd nd a pornit construcia Äromanului´).
De à e e ·n edn c c on c p oz ; Ve cul no u n l u plu l b nc oz ... În o dele b n e p e e o po c u ; A u cu l o e o cu une e de l u o ·n p n p o ce u en de unc ncolo ? În n e ce ò u cunde e, Apol pollo ! , e o ! c ·n ecu ul de du b e , A jun cu de od de co d n le op e , cu o d p ndu nul , c e z o ne oz , e ec nd e cul de u n no o ul eu l p oz . R nè n u b n , b o u à n, De c lec o de , d o de le d n, e cu plu ul cu p d n n o o De l un e p n· l e l Du n e lb ! ezent u Au pr ezent u l l nu ni-i mar e ? N·o s-mi dee ce - o s cer ? N·o s af lu lu între-ai no tri vre-un fa lnic ju vaer ? S ybaris nu sunt em lîng ca p it ea s po iel ii ? Au la Sy N u se nas c g lo rii pe strad i i la ua caf en elii ? N·av em oam eni ce se lup t cu retori cele sul ii În a plauzele gr ele a cana liei de ulii, Pang licari în ale rii cari jo ac ca pe f unii , Mti cu toat e de renum e din co mèd ia minciunii ? ie , vi r t e n u v orbe t e l ibe ra lul, Au de pat r r ie r t t u ute v ieaa-i e cu rat ca cristalul ? De ai crede c vi Ni ci visez i c înaint e-i st un stî lp lp de caf enele, Ce îi rî de de de -aste v orbe îngînîndu -le pe le pe ele. Vezi colò pe colò pe urî ciunea fr suf le let, fr cu ge t, Cu p rivirea ·m pr oat i la f f lc i umf lat i bu get, Negr u, cocoat i laco m, un isv o r de ir etlicu ri , La to varii si s pu ne v enin oas ele -i nimicu ri ; Toi pe buze au virt ute, iar în ei m oned calp , Q uint esen de mi ze rii dela cret et pâ n ·n ta lp . as tea s i-o recu n oas c, i de -as up ra tuturora , oast
43
Îi arunc pocit ura bulbucaii och i de broas c... Dintr· acetia ara noastr îi aleg e astzi solii ! Oam Oa meni vred ni ci ca s az în zidirea sfintei G ol ii, În cm ei cu mîn ec i lu ng e i pe ca pe te scu fie, Ne fa c legi i ne pu n bir uri , ne v orbe sc filo sofi e. Patrio ii ! V irt irt uo ii , ctit ori de a ezminte, Un de s pu meg desfrî ul ul în micri i în cu vinte, Cu e v là là vie de v ulpe, ulpe, ca în strane, ed pe ed pe locu ri f renetic sch im e, cînt ece i jocuri ... i a pl aud fr i a po i în sfatul rii se adu n· s se admir e Bulgr g roi cu ce afa groas , gr eco tei cu nas sub ir e ; Toat e m utr ele acest ea s unt p retinse de Ro man ma n, Toat greco -bul grimea e nepo ep oata lu i Traian ! S pu ma asta ·nv eninat, ast plebe, st gun oiu S aju ng· a fi st p în i pe ar i pe n oi ? Tot ce ·n rile v ec ec ine e smintit i stîr pit ur, Tot ce -i însemnat cu p cu pata pu treju nii de nat ur, Tot ce e pe rfi d i laco m, tot Fanarul, toi ilo ii , Toi s e scu rser aicea i f orm eaz patrioii , Încît f onfii i f lec lec arii, gguii i guaii, Bî lb lb îii cu gura strâ mb s unt st pînii astei naii ! Vo i sunt èi urmaii Ro mei ? Nite ri i nite f à meni ! I- e ruin i ne o m enirii s v zic v ou ou oam e ni ! i a ceast cium ·n lu me i aceste creat uri Ni ci r uin i ne n·a u s iee în smintitele lo r g uri Glo ria neam ulu i nostr st ru s p re-a o fa ce de oc ar , Îndrznesc ca s rosteas c p în· i numele t u ... ar ! La Paris, în lup anare de cinisme i de le ne, Cu f emeile-i p ierdu te i ·n orgiile-i ob sce ne, a v erea, tin ereile la st os ... Acolò v ·ai pus av ... Ce a s cos din v oi Apusul, cînd nimi c n u e de sco s ? Ne-ai v enit a po i, drep t minte o sti clu de po de po ma d , Cu m onoclu ·n och iu, drep t arm be i o r de p de promena d, Vet ejii fr de vreme, dar cu c ree ri de cop il, v als de Ba l-M -Maabil, Drep t tiin· avînd în minte vr e-un va Iar în sch im b cu -av erea t oat vr·u n pa puc de cu rtezan ... O, te-a d mi mirr, prog enit ur de origine roman !
44
i acu m privii cu s paim faa n oastr scep tic-rece, min nciuna astzi n u vi s e mai trece ? V mirai, cu m de mi Cîn d v ede ede m c toi a ce ia cari v orbe mari arunc, N umai ban ul î l vîn eaz i i c îtig ul fr m un c, st ruit n u ne po at e în ela, Az i, c înd fra za lustr st zi a lii sunt de vin, do mnii m ei, n u este-aa ? A st Pr ea v ·ai artat arama, sfîiind aceast ar, Pr ea f f cu ri neam ul nostr u de ruin e i ocar , Pr ea v · ai bt ut joc de lim b , de strbu ni i ob ice iu, Ca s nu s·arate- odat ce sunt èi - nite mi ei ! Da, cîtig ul fr m unc, iat sing ura po rnire ; irt utea ? e-o n eroz ie ; Geni ul ? o nef ericire. V irt s do arm ·n colb de croni ci ; Dar lsai mcar strmoii ca s i ro nic i. Din trecu tul de mrir e v ·ar privi cel mult ir Cu m nu vii tu, epe - Doamn am n e, ca pu nîn d mîna pe ei, S-i îm pari în dou ce te: în smintii i în mi ei, i în dou t emnii larg e cu de-a sila s-i adu ni, S dai f oc r ie i la casa de nebu ni ! oc la pu cri
Fiind mî nat nat de ambiia de a confrunta toate cele ase ediii disponibile î n biblioteca personal, transcr ierea celor de mai sus a pretins mult mai multe efortur i dec î t bnuiam. Cea mai veche poart data 1903 - ediia a ijirea lui Titu Maiorescu. noua a celei din 1883, aprut sub î ngr ngr iji
Coroborarea s-a dovedit deosebit de interesant: î n pr im imul r î nd nd, î n 1903, ÄScr isor il ile´ purtau numele de ÄSatire´. Nu am explicaii pentru acest lucru, dar mi se pare semnif icativ, cel puin pr in pr isma versur ililor ce le avei sub ochi. Î n al doilea, al treilea i ur m mtoarele r î ndur ndur i,i, se poate constata c nici e mcar împrirea î n strofe nu este ne var i ietur tur ; punctuaia la fel ; î n luxuoasa ediie din 1926 (cu ilustraii), sub î ngr ijirea lui G. Murnu, lipsesc ngr iji dou versur i Î n f ine, comun itii din 19 0 admit, iar cei din 1987 nu, scr ierea cuv î ntu ntului ÄDoamne´ cu ma juscul ateismul î nv nvinsese Ar mai f i multe de spus despre prefeele ce ref lect limpede nivelul intelectual al epocilor i persona jelor (î n 19 0 Titu Maiorescu este demonizat, î n 1987 invers). Scurta biograf ie a lui Eminescu, pe care mentorul ÄJunimii´ o plaseaz î n ediia din 1903 (mostr de f inee intelectual), reprezint exemplul
45
perfect pentru dimensiunea spir itual a elitelor rom neti din acele vremur i (despre care bîlbîie i autorul c î teva teva idei la pag.39 i pr in roman).
Î n acest punct putem face legtura î ntre ntre detaliile for male cu care v bat la cap de cinci paragrafe i scopul pentru care am reprodus f inalul ii III´: for mi midabilul str igt de durere al poetului î n faa cohortelor ÄScr isor ii de Äf on onf i, i, f l l ecar ecar i, g g u i i i g ua ua i i´ ce ocupau scena politic rom neasc din acele timpur i.i. i, cum spun francezii, omul Änu-i mestec vor bele´ - d cu toroipanul. E un r cnet, un r get, un ipt cosmic Delicatul poet romantic Emi novici, f ier be i erupe ul ura porni re re´, Ä per f f i i, laco ÄC î ît t ig ig u l f r munc , , ...si ng ura mi, spu m - nveni nat nat , pl ebe ebe, g uno unoi, st î rpi tur tur i, ui n ac l egi i î rp i, q u i ntesen tesen de mi er ii´ ii´ Äne f ac ne pun ne pun bi rur rur i´ i´ etc., etc., etc. Nu v sun mai cunoscut dec î t blî nz nzii gogomani distractivi ai lui Caragiale ? Nu vi se pare c-i vedei zilnic la televizor ? zor ? i c î nd nd spun asta b nu m refer doar refer doar la politicieni nici vor b Unele corecii s î nt nt absolut necesare: povestea cu Äbulgroii´ i Ägrecoteii´ intr la capitolul eror i ma jore, de care nu s î nt nt scutite nici mcar geniile. Din pcate sintag ma Äbulgar i cu cefe groase´ a f cut o frumoas car ier î n presa ultimilor 20 de ani, ceea ce demonstreaz nt l ess men iau din trecut doar ce (î nc nc o dat) c ai notr i poi nt doar ce le convine l ess spre a ne zpci c î t mai ef icient. u g u De o car ier mult mai str l lucit avut-a parte ÄS pada i pl u gu l l nt i nz î nd moi a, de l a... l a...´ , dar sub alt regim odios nazismul. Ni ci î nt i nz î nd asta nu trebuie uitat. Dar expres ar expresia n-a fost inventat de poetul nostru.
Refer ina direct la liberali este o mare scdere a î ntreg ntregii poezii artistul Eminescu s-a lsat î nro nrobit de omul de pres (partinic) Eminescu. Nu e corect. Pentru noi (cei din 1990 + n ani), viguroasa imitere spre oarece for maiuni politice nu are nici un fel de relevan tr imi u me ¶ n l u u me´ ... d´ ... Äce î i r î î d iile vor be astzi TO I s î nt nt Äc i i u ´ de propr iil ndu- l Äî ngî nî ndu- l e pe el e´ . ZANZIBAR Digresiunea f inal ( ?!) a fost prea lung, tre buie retezat. Pe scurt: î n secolul XIX pr intre politicienii i ziar itii rom ni existau totui un Titu Maiorescu i un Eminescu (plus suf icient de muli alii cam de acelai calibru). Af lai-mi ASTZI unul, unul singur , mcar pe jumtate c î t ei, i arunc tot Äromanul´ la gunoi !
Adept fanatic al demonstraiilor susinute pr in argumente solide, m vd obligat s mai plictisesc onor publicul cititor cu dou pagini i jumtate din Calistrat Hoga (ÄOpere´ E.S.P.L.A. 19 ).
46
47
48
49
Deci la 1880 situaia nu era grozav, dar nici catastrofal. Din vremur ilile surugiilor de Obor la raf inatul prefect Cortazzi (nici 20 de ani) unii pai fuseser f cui. Drumul invers, pornit î n 194 , a fost mult mai rapid: str nepoii surugiilor ne-au î nc nclecat, au pocnit din bici, iar noi ceilali î n jur m m astzi ca bir jar ii, ii, precum mrtur isea boier Paleologu (cel ce ce ne-a pr sit nu de mult). Repet: gsii un singur Äbaron local´ care s se comporte precum Äanticul´ Domn Cortazzi i, nu nu mai c azv î r rl munca mea de patru ani la ow- canal, dar pe deasupra îmi voi auto-aplica pe creier dou for matr i l ow- evel . l eve
GATA !
50
Restul... la libera alegere. VOLUMUL (I) ÅÎN OCHIUL FURTUNIIµ PARTEA (I)
1. Capitolul 1 - RE - Î NT NT Î LN LNIRE DE GRADUL 1 NT Î LN LNIRE DE GRADUL 2. Capitolul - RE - Î NT 3. Capitolul 3 - TREI EVADAI 4. Capitolul - CINE-I FQBATS ? 5. Capitolul 5 - CEREMONIE NEOBINUIT 6. Capitolul - SERGENTUL YORK 7. Capitolul 7 - TREI MUCHETARI 8. Capitolul ± U G H GMA M AS C CHINE INE 9. Capitolul 9 ± MARE A TR DARE ± Secundo tem po apit itoolu lull 1 ± MARE A TR DARE ± Primo tempo 10. Cap 11. Capitolul 11 ± C E E D AN ARMA OG AE 12. Cap apit itoolu lull 1 ± RAOUL WALLENBERG 13. Capitolul 13 ± PERFIDUL ALBION
VOLUMUL I ÄÎ N OCHIUL FURTUNII´ PARTEA II - 1 1. Capitolul 1 - NOUTI VECHI 2. Capitolul - CORESPONDE N 3. Capitolul 3 - TAMERLAN CEL MARE 4. Capitolul - G ANGSTERI I HOLODOM OR 5. Capitolul 5 - INVENTIVITATE NESFÎ RIT 6. Capitolul - 53 DE CUVINTE 7. Capitolul 7 ± TESTAMENT 8. Capitolul - AURUL STR LUCETE, FOAME A RM Î NE 9. Capitolul 9 - FQBATS LOVETE apit itoolu lull 1 ± GOLEM 10. Cap
VOLUMUL I ÄÎ N OCHIUL FURTUNII´ PARTEA II ± 1. . 3. . 5. . 7. . 9.
Capitolul 1 - ZOMBI SE Î NTOARC NTOARCE Capitolul - OLG A & KATIUA Capitolul 3 - MOARTE I TRANSFIGURARE Capitolul - CASTELUL JOSSELIN Capitolul 5 - Herr ERICH SCHADT Capitolul - Bi BILL DIN BERMUDA Capitolul 7 - TR DAREA CAZACILOR Capitolul - EROI LAI Capitolul 9 - ZBORUL CETACEULUI
51
