Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării
Lucru Individual Tema:
Totalitarismul ca fenomen al secolului XX
reali!at: "urice #eronica $istor%studentă a& I Jurnalism verificat lector universitar
C'işinău ()*+ 1
Bibliografie (surse): 1. Raymond Aron, Démocratie et Totalitarisme (Democraţie i Totalitarism), !olio "ssais, #allimard, 1$%&. '.Bibliografie: iail . Andreescu, Regimurile totalitare din "uro*a, in +tudii si articole de istorie, -, Bucuresti, '///, "ditura !undatiei 0ulturale D. Bolintineanu, *ag. %12%3
2
Totalitarismul Definiţii: ca re,im -olitic se caracteri!ea!a -rin instituirea unui control strict din -artea unei or,ani!atii -olitice unice asu-ra statului si a institutilor acestuia& Controlul se e.ercita asu-ra intre,ii societati si a indivi!ilor care o com-un& Controlul este total% se e.ercita c'iar si asu-ra mem/rilor -artidului si se reali!ea!a cu a0utorul -ro-a,andei% al serviciilor secrete si de re-resiune% astfel incat e.istenta fiecarui mem/ru al societatii de-inde de forta -olitica aflata la conducerea acesteia& Totalitarismul
este un re,im -olitic 1n care -uterea a-arţine 1n mod total unei -ersoane sau unui ,ru- de -ersoane& S-re deose/ire de sistemul -olitic de ti- monar'ie a/solută sau dictatură% 1n re,imurile totalitare distanţa 1ntre stat şi societate este -ractic anulată% 1n sensul că -uterea 1ntru-ată de stat% -rin -artidul unic% -ătrunde -2nă şi 1n viaţa -articulară a fiecărui cetaţean& Ideolo,ia totalitaristă este o-usă conce-tului de societate desc'isă& Totalitarismul
re-re!intă un re,im -olitic care nea,ă 1n totalitate sau a-roa-e 1n totalitate dre-turile şi li/ertăţile cetăţeneşti% intervenind 1n viaţa -rivată a oamenilor& Totalitarismul nu tre/uie confundat cu dictatura care se referă la un re,im -olitic 1n care -uterea este mono-oli!ată de o -ersoană 3sau un ,rurestr2ns de -ersoane4% nee.istand o reală se-araţie a -uterilor 1n stat& 5eşi e.istă o le,atură str2nsă 1ntre totalitarism şi dictatură ele nu sunt 1ntr6o relaţie de sinonimie -erfectă& Totalitarismul
0aracteristicile regimului *olitic totalitar: 6controlul total al statului asu-ra economiei% culturii şi societăţii 1n ,eneral7 6neres-ectarea -rinci-iului se-araţiei -uterilor 1n stat7 6e.istenţa unui sin,ur -artid -olitic% cu un lider dominator7 6neres-ectarea dre-turilor şi li/ertăţilor cetăţeneşti7 6e.istenţa unei -oliţii -olitice care re-rimă orice -rotest 1m-otriva re,imului7 6reali!area unei intense -ro-a,ande care -romovea!ă ideolo,ia -artidului unic şi o ima,ine 1nfrumuseţată a reali!ărilor re,imului şi ale liderului său&
Raymond Aron a definit totalitarismul astfel : *& Fenomenul totalitar intervine la un re,im care 1i acordă unui -artid mono-olul activităţii -olitice& (& "artidul care are mono-olul este animat de% sau 1narmat cu% o ideolo,ie căreia 1i conferă o autoritate a/solută şi care% -e cale de consecinţă% devine adevărul oficial al Statului& 8& "entru a răs-2ndi acest adevăr oficial% Statul 1şi re!ervă% la r2ndul său% un du/lu mono-ol: mono-olul mi0loacelor de forţă% şi mono-olul mi0loacelor de convin,ere& Toate mi0loacele de comunicare 6 radioul% televi!iunea% -resa 6 sunt diri0ate şi comandate de Stat şi de re-re!entanţii acestuia& 9& Cea mai mare -arte a activităţilor economice şi -rofesionale sunt su-use Statului şi devin% 1ntr6un fel% o -arte a Statului 1nsuşi& Şi% cum Statul este inse-ara/il de ideolo,ia sa% ma0oritatea activităţilor economice şi -rofesionale -oartă culoarea adevărului oficial&
3
;& Toate fiind activităţi de Stat% şi orice activitate fiind su-usă ideolo,iei% o ,reşeală comisă 1ntr6o activitate economică sau -rofesională devine% 1n acelaşi tim-% o ,reşeală ideolo,ică& 5e unde% -e linia de sosire% se constată o -oliti!are şi o transfi,urare ideolo,ică a tuturor ,reşelilor -e care este -osi/il să le facă indivi!ii şi% 1n conclu!ie% o teroare 1n acelaşi tim- -oliţistă şi ideolo,ică& Fenomenul este -erfect atunci c2nd toate aceste elemente sunt reunite şi 1nde-linite 1n 1ntre,ime&
Regimurile *olitice totalitare au a*4rut 5n secolul -- i au fost de dou4 ti*uri : regimuri de extremă stângă (comuniste) şi de extremă dreaptă (fasciste). Regimurile de e6trem4 st7ng4 au avut ca ideolo,ie mar.ismul% -e care l6au inter-retat a/u!iv& "rinci-ala caracteristică a lor a fost desfiinţarea -ro-rietăţii -rivate% -rin trecerea industriei% /ăncilor şi terenurilor a,ricole 1n -ro-rietatea statului& Regimurile de e6trem4 drea*t4 au avut ca ideolo,ie naţionalismul e.tremist care -romova dra,ostea faţă de -ro-riul -o-orul şi ura faţă de alte naţionalităţi& In functie de conditiile s-ecifice fiecarei tari si de sursele teoretice -e care s6a fundamentat% totalitarismul a cunoscut forme variate de manifestare% in cadrul unui model totalitar a-arent unic& 5u-a -rimul ra!/oi mondial s6au im-us doua modele -olitice totalitare% caracteri!ate a-oi ca fiind in e.tremele stan,a si drea-ta ale esic'ierului -olitic&
8n istoria recent4, comunismul, na9ismul i fascismul au fost regimuri totalitare. Comunismul% de e.tremă st2n,ă% se /a!a -e ideea socială de e,alitarism: toţi tre/uiau să fie un factor ce a stat la /a!a 'olocaustului& ?n aceeaşi ideolo,ie se susţine că fiecare rasă are la Tema (& Secolul XX 1ntre democraţie şi totalitarism& Ideolo,ii şi -ractici -olitice 1n @om2nia şi Auro-a
deologii democratice i totalitare 5n "uro*a: ?n secolul al XX6lea are loc o confruntare intre re,imurile democratice si cele totalitare& In tim-ul -rimului ra!/oi mondial -rinci-iile democratiei li/erale au avut de suferit datorita interventiei -uternice a statului -entru o/tinerea victoriei& Mai mult% du-a inc'eierea acestuia statul cauta să mentina controlul -entru solutionarea maarilor -ro/leme cu caracter economic sau social& ?n cele mai im-ortante state democratice 6 Marea Britanie% Franta% S&U&& 6 -entru re!olvarea ,ravelor -ro/leme cu care se confruntau du-ă ra!/oi% electoratul a adus la -utere -artidele de drea-ta: "artidul Conservator in n,lia% Blocul $ational in Franta% "artidul @e-u/lican in S&U&& cestea au -romovat o -olitica economica de redresare dar cu efecte antisociale% ceea ce a dus la 1nmultirea actiunilor revendicative& Mai mult% in S&U&& re-u/licanii -romovea!a o -olitica i!olaţionistă in -lan e.tern% -rotectionistă 3-e -lan economic4 si -uritană cu accente .enofo/e -e -lan intern4& ceste -artide au dominat scena -olitică -2nă la marea cri!ă economică din *(6*88& ?n Auro-a centrală si rasariteana -ră/uşirea marilor im-erii: ,erman% austro6un,ar si rus a fost urmata de a-aritia unor state cu re,imuri -olitice li/eral > democratice& Consolidarea sistemului democratic de-indea in aceste state de re!olvarea a două -ro/leme c'eie: cea a,rara si cea constitutională& $oile state introduc% intre **6*(*% le,i care% cu mici diferente% -revăd desfiintarea marii -ro-rietăţi in sc'im/ul des-a,u/irilor si redistri/uirea -ămantului catre tărani& In acelasi tim- ,uvernele ela/orea!ă constitutii democratice& Dravitatea -ro/lemelor ce le aveau de re!olvat% rivalitatea dintre -artide% am/itiile 4
conducătorilor si li-sa de e.-erienta a electoratului% au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale şi la concentrarea -uterii in mainile e.ecutivului& In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult le,at de -ersonalitatea sefului statului: daca acesta res-ectă re,ulile constitutionale% re,imul res-ectiv evoluea!ă in sens democratic% cum a fost in Ce'oslovacia& In sc'im/ in alte state% ca de e.em-lu "olonia% solutia a fost s-re autoritarism& Marea cri!ă din *(6*88 -une in dificultate democratiile li/erale% care se confruntă cu ,rave -ro/leme economice si sociale& In tim- ce in state -recum Marea Britanie% Franta% Elanda% Bel,ia% Alvetia% 5anemarca% $orve,ia% Suedia sau in Ce'oslovacia% unde re,imurile democratice su-ravietuiesc% 1n altele6 Dermania% Italia% S-ania% "ortu,alia% Drecia 6 se instalea!ă re,imuri autoritare&
dei i regimuri totalitare Scăderea nivelului de trai% insta/ilitatea din -rimii ani ai -erioadei inter/elice% reacţiile faţă de modul cum s6au -us /a!ele -ăcii au condus la a-ariţia unor mişcări e.tremiste ţi la instaurarea% 1n multe state euo-ene a unor re,imuri dictatoriale& In conte.t 1şi fac a-ariţia ideolo,iile e.tremiste: fascistă% na!istă şi comunistă& Fascismul a a-arut 1n Italia şi a 1m/răcat forma cor-oratistă& cesta -reconi!a o societate or,ani!ată 1n ,ru-uri -rofesionale% numite cor-oraţii& "e -lan -olitic cor-oratismul urmărea 1nlocuirea "arlamentului cu o dunare a dele,aţiilor cor-oraţiilor% noua or,ani!are urm2nd% 1n conce-ţia iniţiatorilor ei% să asi,ure -ros-eritatea tuturor cate,oriilor sociale& Fasciştii au -us mare accent -e naţionalism si -e -romisiunile de restaurare a onoarei naţionale& Ai considerau ca statul naţiune avea viaţa sa -ro-rie% diferită de vieţile fiinţelor umane care6* com-uneau& @e,imul fascist a fost instaurat 1n Italia de Benito Mussolini& 5ece-tionată 1n -rivinţa am/iţiilor sale teritoriale% !,uduită de am-le mişcări sociale% -rovocate si susţinute de st2n,a socialistă% care ameninţa cu instaurarea dictaturii -roletariatului% democraţia li/erală italiană a devenit inca-a/ilă să re!olve -ro/lemele ţării& In faţa acestor -rime0dii fascismul a a-ărut ca sin,urul ca-a/il să a-are ordinea 1n stat& Fasciştii or,ani!ea!ă
$a!ismul ca ideolo,ie a fost fundament de dolf itler in lucrarea GMein Ham-f=& La /a!a acestei ideolo,ii au stat naţionalismul e.acer/at% rasismul si antisemitismul& $a!ismul a a-arut intr6o -erioada dificila -entru natiunea ,ermana& Dermania care fusese 1nvinsă in -rimul ra!/oi mondial s6a considerat umilită -rin -revederile Tratatului de "ace de la #ersailles& Dermanii considerau ca li s6a im-us un dictat& $a!istii au -us un mare accent -e nationalism si -e -romisiunile de restaurare a onoarei naţionale& itler considera vinovat -entru -ro/lemele economice si sociale ale Dermaniei% sistemul democraţiei -arlamentare& Sin,ura soluţie -e care o sustinea itler era dictatura unui sin,ur -artid condus de un lider -rovidential care să su-ună naţiunea 1n numele /inelui ,eneral& Al urmărea crearea unui im-eriu 3reic'4 care sa6i cu-rinda -e toţi ,ermanii& Justifica e.-ansiunea ,ermana -rin nevoia de s-aţiu vital -entru rasa ariană% considerată su-erioară& S-re deose/ire de Mussolini% itler a făcut din rasism si in s-ecial din antisemitism% o com-onentă esenţială a -ro,ramului său& Avreii erau ,ăsiţi vinovaţi de toate relele societăţii ,ermane si de aceea na!iştii susţineau eliminarea lor -rin e.terminare& "reluarea -uterii de catre na!işti are loc in ianuarie *88 c2nd% -e /a!a re!ultatelor ale,erilor din *8(% -resedintele inden/ur, *6a numit cancelar al Dermaniei -e dolf itler% conducătorul "artidului $ational Socialist al Muncitorilor din Dermania& v2nd ma0oritatea in "arlament% itler a o/ţinut -uteri dictatoriale% in martie *88& cest fa-t semnifica sf2rşitul re-u/licii de la eimar si instaurarea dictaturii na!iste in Dermania& "rimele măsuri luate de itler i6a vi!at -e adversarii -olitici: toate -artidele au fost scoase in afara le,ii cu e.ce-tia "artidului $ational Socialist% mişcarea sindicală a fost distrusă% au fost eliminaţi advesrarii din -ro-riul -artid& In anul *89% du-ă moartea -reşedintelui inden/ur,% a -reluat si atri/uţiile acestuia -roclam2ndu6se Fu'rer & 5e la ince-ut evreii au fost ţinta -redilectă a -ersecuţiilor na!iste& "2nă la sf2rsitul anului *89 cei mai multi avocati% medici% -rofesori si functionari evrei si6au -ierdut slu0/ele sau dre-tul de a6si -ractica meseriile& "rin Le,ile de la $uren/er,% din *8; evreilor le6au fost retrase toate dre-turile civile in cadrul statului ,erman& Cultura a fost su/ordonata sco-urilor re,imului& Tineretul era educat in s-iritul unui devotament fanatic faţă de re,im si 1nre,imentat 1n or,ani!aţii -recum tineretul 'itlerist& Controlul re,imului a fost instituit si asu-ra /isericii& ceasta a fost su-usă -ersecuţiilor din cau!a valorilor -romovate de creştinism 6 iu/ire şi res-ect faţă de a-roa-ele tau 6 care constituiau contrariul valorilor -romovate de naţional6socialişti& Comunismul 1şi are ori,inea 1n o-erele lui Mar. care a fundamental teoria lu-tei de clasă& Al susţinea că societatea comunistă se va edifica mai 1nt2i 1n ţările de!voltate 1n care -roletariatul va -relua -e cale revoluţionară -uterea de la /ur,'e!ie& Lenin a de!voltat teoria mar.istă% susţin2nd că revoluţia -roletară -oate să iasă victorioasă şi 1tr6un stat mai -uţin de!voltat cum era @usia& In conce-ţia lui Lenin comuniştii re-re!entau avan,arda -roletariatului& Ideolo,ia comunista -romitea oamenilor o sc'im/are totala a modului de viata -rin reali!area unei societati fara clase% in care sa fie instaurate e,alitatea si dre-tatea& Teoria mar.ista sustinea ca in -rima eta-a% cea a construirii socialismului% era necesara mentinerea statului% ca instrument al Gdictaturi -roletariatului=% necesar re-rimarii oricarei forme de re!istenta a dusmanilor clasei muncitoare& 6
"rimul re,im comunist s6a instalat in @usia% in octom/rie **% su/ conducerea lui Lenin& @eformele ado-tate de /olşevici au fost: naţionali!area fa/ricilor si /ancilor% naţionali!area -ăm2ntului% -roclamarea dre-tului la autodeterminare a naţiunilor& Intre anii **K6*(* s6a desfăşurat un ră!/oi civil 1ntre -arti!anii vec'iului re,im 3al/ii4 si susţinătorii /olşevicilor 3roşii4& Mai multe state euro-ene au intervenit militar im-otriva @usiei Sovietice& Bolşevicii au de!lănţuit teroarea: au 1nfiinţat -oliţia secretă 3CAH4 cu misiunea de a6i lic'ida -e toti cei care se o-uneau noului re,im% a fost su-rimata li/ertatea -resei% ţăranilor le6a fost rec'i!iţionată recolta% a fost decretată munca o/li,atorie% a fost 1nfiinţată rmata @oşie& Cu a0utorul acesteia s6a asi,urat ordinea interna si a fost res-insa interventia straina& In *(( s6a format Uniunea @e-u/licilor Sovietice Socialiste 3U@SS4& Totalitarismul si teroarea s6au consolidat in tim-ul conducerii lui Stalin& Aconomia U@SS a inre,istrat unele -ro,rese mai ales in domeniile: ener,etic% metalur,ic% constructiilor de masini& S6a lic'idat analfa/etismul% au fost ado-tate unele masuri de -rotectie sociala& ctivitatea culturala a fost insa tre-tat su/ordonata slăvirii lui Stalin% intr6un cult al -ersonalităţii de -ro-orţii nemai1nt2lnite& 5u-a al doilea ra!/oi mondial% comunismul s6a aflat in ascensiune devenind mondial% dar in ultimul deceniu al secolului al XX6lea el s6a -ra/usit% iar statele res-ective au o-tat -entru democratie&
deologii i *ractici *olitice 5n Rom7nia 5u-ă **K viaţa -olitică rom2nească a cunoscut o accentuată de!voltare democratică fundamentată -e introducerea votului universal 1n **K si -e ado-tarea 1n *(8 a noii Constituţii& In articolul ; erau -reva!ute dre-turile si li/ertăţile cetăţeneşti s-ecifice unui stat democratic& Constitutia din *(8 la articolul 88 -revedea: Toate -uterile statului emană de la naţiune% care nu le -oate e.ercita dec2t numai -rin dele,aţiune si du-ă -rinci-iile si re,ulile aşe!ate de Constituţiunea de faţă& Aa avea la /a!a -rinci-iul se-arării -uterilor in stat: -uterea le,islativa% -uterea e.ecutiva si -uterea 0udecatoreasca& "revederile Constitutiei din *(8 au constituit /a!a democratiei rom2neşti inter/elice% dar funcţionarea mecanismului democratic sta/ilit -rin aceasta s6a dovedit a fi dificilă& Li-sa de e.-erienta a electoratului% rivalitatea dintre -artide% am/itia conducatorilor% ,ravitatea -ro/lemelor ce urmau a fi re!olvate au dus la o deteriorare a mecanismelor constitutionale si la concentrarea -uterilor in mainile e.ecutivului si ale sefului statului& In sistemul -olitic din @omania inter/elica -artidele -olitice aveau un rol esential% dar Constitutia din *(8 nu continea nici un cuvant des-re acestea& Totusi le,ea fundamentală -revedea anumite dre-turi si li/ertati care -entru a -utea fi e.ercitate% -resu-unea e.istenta -artidelor -olitice& Se inre,istrea!a% intre anii **K6*(*% o ma.ima -roliferare a -artidelor -olitice unele intitul2ndu6 se a,rariene sau ţărăniste cu sco-ul de a atra,e electoratul din mediul rural% ma0oritar% altele nationaliste care urmarea atra,erea celor sensi/ili la ideea de -atriotism& Scena -olitica inter/elica a fost dominata de doua -artide: "artidul $ational Li/eral si "artidul $ational Taranesc care au ,uvernat tara in cea mai mare -arte a -erioadei inter/elice&
7
Li/eralismul -unea in centru societatii individul% teorie care a fost sustinuta -ana la -rimul ra!/oi mondial& 5u-a ra!/oi au loc modificari in ideolo,ia li/erala% a-arand neoli/eralismul care -une accentul -e interventia statului% a-reciind ca interesul ,eneral -rima asu-ra celui individual& ceasta conce-tie a fost de!voltata de -ersonalitati de marca% -recum: Ştefan eletin% Mi'ail Manolescu% #intilă Brătianu% #ictor Slăvescu ş&a& Ai au adus im-ortante contri/utii la teoria si -ractica industriali!arii% -unctul esential al doctrinei neoli/erale& #iitorul era% in conce-tia lui St& eletin 6 cel mai de seama teoretician al neoli/eralismului 6 in industriali!are si ur/ani!are& Ai au accentual rolul industriei si au 1ntrevă!ut o str2nsă le,atura intre industriali!are% moderni!are si consolidarea inde-endentei -olitice& @e-re!entantii neoli/eralismului au de!voltat teoria -rivind %%-rotecţionismul=% concreti!ată in formula -rin noi 1nşine -rin care se -utea asi,ura o valorificare su-erioara a resurselor naţionale% in -rimul r2nd -rin forţe -ro-rii& 5evi!a -rin noi 1nşine nu tre/uie inter-retată ca o atitudine e.clusivistă% de 1nlăturare a ca-italului străin% ci ca o cola/orare cu acesta in condiţii mai avanta0oase ca -2nă atunci&
;entru +tefan
1m-otriva a,resiunii la care ţărănimea era su-usă din -artea /ur,'e!iei& In moţiunea ado-tată in *8; la Con,resul "artidului $aţional Tărănesc se insista -e o cola/orare a tuturor forţelor sociale in cadrul statului naţional6ţărănesc -e /a!a unei reale democraţii& Mecanismul democratic sta/ilit de Constitutia din *(8% s6a dovedit a fi e.trem de dificil de -us in a-licare& 5ificultatea a fost data in -rimul rand de fa-tul ca si du-a **K s6a mentinut vec'ea -ractica% instituita de Carol I% ca re,ele sa numeasca ,uvernul du-a care urma di!olvarea cor-urilor le,uitoare si or,ani!area de ale,eri& stfel ca nu le,islativul desemna e.ecutivul ci invers& In -erioada inter/elica s6a inre,istrat o mare insta/ilitate ,uvernamentala7 in cei () de ani ai -erioadei inter/elice s6au -erindat la c2rma ţării 8) de ,uverne si au avut loc *) ale,eri ,enerale& "rimul deceniu inter/elic a fost dominat de li/erali& Duvernele li/erale% -un2nd in a-licare -olitica -rin noi 1nşine au urmărit% -rin măsurile luate% valorificarea /o,ăţiilor ţării si emanci-area economiei ţării de su/ de-endenţa ca-italului strain& fost ado-tată noua Constitutie 1n *(87 au fost ado-tate le,i -rivind comerciali!area si controlul 1ntre-rinderilor statului 3*(94% le,ea minelor% le,ea ener,iei 3*(94 le,ea -entru or,ani!area si e.-loatarea căilor ferate 3*(;4 etc& Cel de6al doilea deceniu inter/elic are ca trăsătură alternanţa la ,uvernare a naţional6ţărănistilor si li/eralilor& Taranistii au ,uvernat in intervalele *(K6*8* si *8(6*88 -un2nd in -ractică -olitica economica a -ortilor desc'ise& @eveniti la ,uveraare% in *88% li/eralii au -romovat măsuri de incura0are a industriei nationale si de creştere a rolului statului in economie& 5atorită unui com-le. de factori interni% dar şi -e un fond internaţional caracteri!at -rin ofensiva forţelor de e.tremă drea-tă% re,imul democratic sta/ilit -rin Constitutia din *(8 a 1nce-ut sa funcţione!e tot mai defectuos şi a eşuat in urma ale,erilor -arlamentare din *8& A.tremismul& lături de cele două conce-ţii 6 li/eralismul si ţărănismul 6 in -erioada inter/elica au a-arut si curente e.tremiste de drea-ta si de st2n,a& Cea mai im-ortanta ,ru-are e.tremistă de drea-ta a fost cea a lui Corneliu elea Codreanu care% in *(% se des-rinde din Li,a -ărării $aţionale Creştine şi 1ntemeia!ă Le,iunea r'an,'elul Mi'ail% iar in *8) 1şi constituie o secţie -olitică numită Darda de Fier& 5octrina le,ionară se -roclamă% 1nainte de toate% creştină% element menit sa su/linie!e at2t orientarea antisemită% c2t si condamnarea morală a oamenilor -olitici din -artidele democratice acu!aţi de materialism% de li-să de credinţă 1n 5umne!eu& Le,ionarii au lansat teoria -urificării -rin moarte% e.acer/2nd misticismul% -romov2nd ura% intoleranţa si a-olo,ia morţii& In vi!iunea lor democraţia -arlamentara era condamnata la -ieire% fiind socotita vinovata de scindarea natiunii -rin lu-ta dintre -artide% de sla/irea autoritatii statului% saracirea -o-ulatiei% li-sa de moralitate% facilitarea aca-ararii avutiei tarii de catre -oliticieni si evrei si su/ordonarea @omaniei marii finanţe internationale evreieşti& In locul sistemului democratic de ale,ere a conducătorilor ţării% le,ionarii sustineau teoria elitelor& In -lanul -oliticii e.terne mişcarea le,ionara a acţionat -entru alianţa @om2niei cu Dermania si Italia afirm2nd că şeful lor% Corneliu elea Codreanu va face din @om2nia < o ţară m2ndră ca soarele de -e cer& Le,ionarii au a0uns la -utere in se-tem/rie *9)& Ai au instaurat un re,im dictatorial% au -romovat o -olitica -rofund antidemocratica% de teroare& A.trema st2n,ă din @om2nia este re-re!entată de "artidul Comunist% 1nfiinţat in *(* care a aderat la Internaţionala a III6a comunistă& Conce-ţia comunista 3mar.ist6leninistă4 a-recia că or2nduirea ca-italistă e -erimată din -unct de vedere istoric si tre/uia lic'idată -e calea revoluţiei& Asenţa doctrinei comuniste se afla in documentele "artidului Comunist% care a-reciau ca @om2nia era o veri,a sla/ă a lanţului im-erialist şi că de aceea tre/uia -re,ătită revoluţia in vederea 1nlăturării de la -utere a 9
/ur,'e!iei si moşierimii% instaurării -uterii -roletariatului% naţionali!ării -rinci-alelor mi0loace de -roducţie in sco-ul edificării societăţii socialiste& In anul *(8 comuniştii rom2ni au ado-tat si susţinut te!a cominternistă -rivind dre-tul -o-oarelor la autodeterminare% mer,2nd -2nă la des-ărţirea de stat& stfel @om2nia era considerată stat multinaţional% creaţie a im-erialismului a-usean si tre/uia de!mem/rată& Erientarea antinaţională a "&C&@& a dus la scoaterea lui 1n afara le,ii% in anul *(9& In au,ust *99% 1n condiţiile 1nlăturării re,imului antonescian% "C@ -artici-a la ,uvernare şi tre-tat reuşeşete să -reia 1ntrea,a -utere& /a!ă -uterea militară& Ba!andu6se -e te'nolo,ia moderna% statul de ti- totalitar ince-ea ca o dictatura -e e.ercita intrea,a -utere -olitica% insa nu se o-rea acolo& Tre-tat% statul instituia un control cat mai com-let asu-ra tuturor as-ectelor vietii umane: economic% social% intelectual si cultural& 5esi un asemenea control nelimitat nu a -utut fi niciodata -e de-lin reali!at% li/ertatea de actiune a individului a fost in mare masura redusa& 5eviatia de Ia norma% c'iar in materie de arta sau com-ortament familial% -utea deveni o crima& in teorie% nimic nu era neutru din -unct de vedere -olitic% nimic nu era in afara o/iectivelor statului& ceasta vi!iune ,randioasa in -rivinta controlului a/solut al statului era com-let diferita de li/eralismul si democratia secolului al XlX6lea% dar si de autoritarismul conservator& intr6adevar% totalitarismul a fost o revolta im-otriva li/eralis6mului& cesta din urma incerca sa limite!e -uterea statului si sa -rote0e!e dre-turile sacre ale individului7 li/eralii se /a!au -e rationalitate% armonie% -ro,res -asnic si o clasa de mi0loc -uternica& Toate acestea erau res-inse de catre ade-tii totalitarismului& cestia credeau in -uterea vointei% conflictul declarat si violenta manifesta& Ai credeau ca individul era mult mai -utin valoros decat statul si ca nu e.istau dre-turi -e termen lun,% ci doar recom-ense tem-orare -entru loialitate si serviciile aduse cau!ei& 5oar liderul atot-uternic si -artidul unic% aflati mai -resus de le,e si de traditie% determinau destinul statului totalitar& S-re deose/ire de vec'iul autoritarism% totalitarismul nu se /a!a doar -e o elita% ci si -e mase& Statul totalitar a cautat si% uneori% a reusit sa o/tine s-ri0inul si c'iar dra,ostea oamenilor o/isnuiti& Totalitarismul s6a intemeiat -e mase indoctrinate -olitic% -e oameni an,a0ati in -rocesul -olitic% mai ales dedicati nationalismului si socialismului& cest caracter de miscare de masa a oferit totalitarismului o mare -arte din forta sa&
= alta caracteristica a statelor totalitare a fost dinamismul lor fara limite.Societatea totalitara a fost o societate com-let mo/ili!ata% o societate care inainta catre un tel ftnal& cest tel nu a fost niciodata limitat doar Ia su-ravietuirea re,imului% ca in ca!ul unei dictaturi& in mod a-arent -arado.al% re,imurile totalitare nu si6au atins niciodata o/iectivele finale& Sau% mai -recis% de indata ce un sco- era reali!at cu -retul unor sacrificii enorme% a-area% Ia comanda liderului% un alt tel% menit sa6l inlocuiasca -e cel vec'i& stfel% totalitarismul era% in cele din urma% un fel de revolutie -ermanenta% de revolutie neterminata% in cadrul careia transformarea -rofunda si ra-ida% im-usa de sus% continua la nesfarsit& 5esi Benito Mussolini% conducatorul statului fascist italian% si6a autodenumit re,imul ca fiind unul totalitar% tre/uie s-us% totusi% ca nici unul dintre dictatorii inter/elici nu a reusit sa construiasca in realitate un sistem atat de eficient -recum cel din Uniunea Sovietica& $u -entru ca nu ar fi dorit asa ceva% ci -entru ca infran,erea in cel de6al doilea ra!/oi mondial a scurtat sever durata de viata a e.-erimentelor totalitare in Derman0a si Italia& in tim- ce sistemul sovietic a fra,mentat si a distrus toate or,anismele sociale traditionale% a /locat a-aritia altora noi si si6a e.tins controlul% -ractic% asu-ra oricarei forme de activitate 10
umana% fascistii si national6socialistii 3na!istii4 au lasat% din li-sa de tim-% ordinea economica si structura sociala% intr6o anumita masura% intacte&A.istenţa unui sistem -olitic /a!at -e un -artid unic& @e,imurile totalitare indiferent de orientarea lor -olitică nu admit e.istenţa mai multor -artide% nici e.istenţa unei o-o!iţii& Mono-olul -uterii se e.ercită -rintr6un sin,ur -artid% le,ea neadmiţ2nd un sistem -luri-artit& stfel 1n viaţa -olitică nu e.istă o reală com-etiţie de idei ?n @om2nia un astfel de sistem a fost inau,urat de re,ele Carol al II6lea care a 1nfiinţat 1n *8K Frontul @enaşterii $aţionale 3F&@&$&4% devenit 1n *9) "artidul $aţiunii& Ulterior 1n -erioada re,imului comunist 3*9K6*K4 a funcţionat "artidul Muncitoresc @om2n 3"&M&@&4 condus de 5e0% transformat 1n "artidul Comunist @om2n 3"&C&@&4 1n *+; de către $icolae Ceauşescu& ?n Auro-a cele mai relevante ca!uri sunt: Dermania lui itler 3*886*9;4 sau U&@&S&S& 3@usia4 3**6*)4& ?n Dermania% 1n mod -arado.al -artidul care a instaurat dictatura şi re,imul totalitar 3$&S&5&&"& 6 $ationalso!ialistisc'e 5eutsc'e r/eiter-artei% adică "artidul $aţional6Socialist Muncitoresc Derman4 a c2şti,at ale,erile -rintr6un vot democratic& Ulterior -rin diferite maşinaţiuni a devenit -artid unic& Modalitatea -rin care cel mai im-ortant -artid de o-o!iţie 3"artidul Comunist4 a fost scos 1n afara le,ii 1n Dermania a fost 1nscenarea incendierii @eic'sta,ului 3"arlamentul ,erman4 1n *88& Ulterior 6 1n "rocesul de $Nrn/er,% 6 s6a demonstrat că de fa-t na!iştii au fost cei care au -us la cale incendierea% -entru a avea -rete.t să elimine o-o!iţia& E teorie asemănătoare e.istă şi 1n filmul eit,eist 1n ceea ce -riveste evenimentele de la ** se-tem/rie ())* care ar fi sevit ca -rete.t -entru administraţia Bus' de a declanşa a,resiunea 1m-otriva IraOului 3care oricum nu a avut nici o im-licare 1n evenimente4& ?n @usia comunistă sin,urul -artid le,al a fost "artidul Comunist al Uniunii Sovietice 3"CUS4& cesta a avut succesiv mai mulţi lideri: Lenin% Stalin% ruşciov% Bre0nev% ndro-ov% CernenOo şi Dor/aciov& A.em-le de sisteme -olitice cu -artide unice mai e.istă şi astă!i 1n afara Auro-ei: C'ina% Cu/a% etc& @e,imul totalitar comunist din @usia 3U&@&S&S&4 @usia 1n **P& @usia era un im-eriu uriaş 3*) milioane locuitori4 1n care un sfert din -o-ulaţie era de altă etnie dec2t rusă 3-olone!i% finlande!i% rom2ni etc&4% datorită -oliticii de cucerire dusă de ţari& arul $icolae al II6lea conducea autoritar% fără a ţine seamă de constituţie şi de -arlamentul numit 5umă& ?n fe/ruarie ** a avut loc o revoluţie condusă de /ur,'e!ie şi de no/ilimea reformatoare 1n urma căreia s6a instaurat un re,im -olitic li/eral& "uterea a fost -reluată de un ,uvern -rovi!oriu şi de nişte adunări ale muncitorilor şi soldaţilor% numite soviete% aflate 1n -rinci-alele oraşe ale @usiei& arul a a/dicat şi @usia a devenit re-u/lică& *& @e,imul totalitar comunist condus de Lenin 3**6*((4 "artidul comunist rus 3creat 1n *)84% numit şi "artidul /olşevic% condus de #ladimir Ilici Lenin a a0uns la -utere -rin revoluţia din (; octom/rie **& Bolşevicii au 1nlăturat ,uvernul li/eral şi au instaurat un ,uvern al lui Lenin7 la scurt tim-% comuniştii şi6au im-us controlul 1n r2ndul tuturor sovietelor 3-arlamentelor re,ionale4& Succesul lor a fost determinat de fa-tul că re,imul li/eral instaurat -rin revoluţia din fe/ruarie ** nu a reuşit să re!olve -ro/lemele economice ale -o-ulaţiei& 5in *(( @usia s6a numit U&@&S&S& 3Uniunea @e-u/licilor Sovietice Socialiste4&
11
"ractici totalitare 1n -erioade re,imului lui Lenin 3**6*(94 a fost creată -oliţia -olitică% CeOa% -entru a6i urmări -e cei care erau consideraţi duşmanii -o-orului% Familia ţarului a fost e.ecutată 31n total ** -ersoane4& 6li/ertatea -resei a fost desfiinţată7 6/ăncile şi fa/ricile au fost trecute 1n -ro-rietatea statului7 6ţăranii tre/uia să dea la stat sur-lusul lor de cereale& Cei care refu!au% erau e.ecutaţi7 toate instituţiile erau controlate de mem/rii -artidului comunist& (& @e,imul totalitar comunist condus de Stalin 3*(96*;84 ?n *(( Lenin s6a 1m/olnăvit 3-arali!ea!ă -arţial4& La v2rful -artidului a a-ărut un conflict -entru -utere 1ntre mai mulţi mem/rii% care este c2şti,at de Iosif #issarionovici Stalin% un om foarte am/iţios% a/il şi viclean& Stalin% -roclamat Secretar Deneral al "artidului Comunist% a instaurat un re,im de teroare nemai1nt2lnit& "ractici totalitare staliniste: Teroarea -racticată cu a0utorul -oliţiei -olitice $&H&#&5& 3a-oi H&D&B&4% condusă de Beria% l6a a0utat -e Stalin să elimine toţi adversarii -olitici şi -osi/ilii adversari& Al a e.tins re-resiunea asu-ra tuturor locuitorilor care erau /ănuiţi de nesu-unere faţă de re,imul comunist& Tuturor li se făcea un -roces sumar 1n care erau acu!aţi de trădare şi 1n care nu aveau nicio şansă să se a-ere 3nu aveau nici dre-tul la un avocat4% a-oi erau condamnaţi la moarte sau muncă silnică& ceastă acţiune de eliminare a -ersoanelor nedorite a fost numită e-urare& Ca urmare a e-urărilor% au fost e.ecutaţi din ordinul lui Stalin )Q dintre mem/rii comitetului central al -artidului 3a-roa-e *)) de -ersoane4% K)Q dintre ofiţerii su-eriori ai armatei% iar din r2ndul -o-ulaţiei se a-recia!ă că numai 1n anul *89 au fost e.ecutate * milion de -ersoane& "2nă 1n *8% *K milioane de -ersoane au fost trans-ortate 1n la,ăre% *) milioane murind acolo& @e-rimarea a continuat -2nă la moartea lui Stalin% victimele totale fiind de *%; milioane de morţi& Controlul ri,uros al statului asu-ra economiei& ?n -erioada *(K6*88 s6a reali!at colectivi!area forţată 1n a,ricultură% -ăm2ntul fiind trecut 1n -ro-rietatea statului& Al era muncit 1n comun de ţărani 1n coo-erative numite col'o!uri& Cei care se o-uneau colectivi!ării erau e.ecutaţi 1m-reună cu familiile lor& #ictimele colectivi!ării au fost cam 9 milioane de morţi& ?n industrie% s6au introdus -lanurile cincinale% nişte -lanuri care fi.au c2t va tre/ui să fie -roducţia -entru următorii ; ani -entru fiecare ramură industrială& ?n 1ntre-rinderile unde nu se 1nde-linea -lanul% cei ,ăsiţi vinovaţi erau acu!aţi de sa/ota0 31m-iedicarea intenţionată a activităţilor economice4% -ut2nd fi c'iar e.ecutaţi& U&@&S&S& a a0uns% totuşi% să fie a treia mare -utere economică a lumii 1n urma industriali!ării forţate& Er,ani!area -olitică fără res-ectarea -rinci-iului se-araţiei -uterilor 1n stat& Statul era condus de un ,uvern şi de o adunare numită Sovietul Su-rem al U&@&S&S&% alcătuită din re-re!entanţii tuturor re-u/licilor sovietice% care avea atri/uţii le,islative şi 0udecătoreşti& Stalin era Secretar ,eneral al "artidului% dar% de fa-t el era sin,urul conducător& Erice funcţionar -u/lic tre/uia să 12
facă -arte din "artidul comunist& Ecu-anţii funcţiilor 1nalte 1n -artid şi 1n stat au alcătuit nomenclatura% care era de fa-t o clasă de -rivile,iaţi -entru că aceştia /eneficiau de diverse favoruri economice şi sociale& "ro-a,anda de -artid& Cultul -ersonalităţii& ?n toate instituţiile statului şi 1n mi0loacele de comunicare 1n masă 3-resa% radioul% cinemato,raful% televi!iunea4 e.istau mem/rii de -artid care aveau ,ri0ă de ,lorificarea -artidului şi a lui Stalin& "ro-a,anda arăta reali!ările -artidului mult 1nfrumuseţate% 1l -re!enta -e Stalin ca -e un tată iu/itor care ve,'ea!ă la /unul mers al societăţii& "entru el se or,ani!au ser/ări oficiale% se -uneau statui 1n -ieţele marilor oraşe% se făceau afişe care 1l -re!entau ca -e un erou -o-ular& ceastă -ro-a,anda a fost at2t de eficientă 1nc2t c'iar şi astă!i o -arte a -o-ulaţiei @usiei 1l consideră -e Stalin un erou civili!ator& /& @e,imul totalitar fascist din Italia 3*((6*984
Italia du-ă @ă!/oiP& $aşterea fascismuluiP& Italienii au fost nemulţumiţi de tratatele de -ace de la "aris de du-ă "rimul ră!/oi mondial deoarece nu au -rimit nişte teritorii din fostul Im-eriu austro6un,ar% -e care aliaţii le6au dat Iu,oslaviei& ?n -lus% imediat du-ă ră!/oi Italia s6a confruntat cu o ,ravă cri!ă economică& Muncitorii au făcut ,reve de -ro-orţii nemaivă!ute -2nă atunci& "artidul socialist 3o variantă mai /l2ndă a comunismului4 c2şti,a din ce 1n ce mai mulţi ade-ţi& ?n acest conte.t a a-ărut "artidul $aţional Fascist% de e.tremă drea-tă% creat 1n *(* de !iaristul Benito Mussolini& nterior a-ăruseră Bri,ă!ile fasciste% ,ru-uri de tineri 3mulţi erau ofiţeri şi studenţi4% conduse tot de Mussolini% care se remarcaseră -rin a,resarea socialiştilor şi muncitorilor ,revişti% -e care 1i /ăteau% 1i torturau 3de e.em-lu 1i forţau să /ea litri de ulei de ricin4 şi c'iar 1i omorau& Mem/rii -artidului aveau ca uniformă cămaşa nea,ră& "rinci-iul de /a!ă al oricărui fascist era su-unerea totală faţă de liderul -artidului% Mussolini% căruia i se s-unea
0ultul *ersonalit4ţii. Sistemele totalitare nu admit criticarea conducătorilor& ceştia -ot fi doar lăudaţi nu şi criticaţi& ?n cinstea lor se fac s-ectacole oma,iale% se com-un imnuri sau se scriu -oe!ii& La nivelul istoriei acest cult se ins-iră din tradiţia antic'ităţii% din A,i-tul antic sau Im-eriul roman& Dreşelile conducătorilor sunt ascunse% iar deci!iile lor sunt lăudate& ?n ,eneral tot ce se 1nt2m-lă -o!itiv este meritul conducătorului% iar ceea ce este ne,ativ 3real sau nu4 este -us -e seama o-o!anţilor care tre/uie eliminaţi& ?n @om2nia cel mai cunoscut e.em-lu rămane $icolae Ceauşescu& Conducători care s6au 1ncon0urat de cultul -ersonalităţii sunt: Stalin% itler% Mao% etc& Un cunoscut economist şi filo!of occidental din sec&XX% Friedric' u,ust von aReO 3*K6*(4 atră,ea atenţia asu-ra fa-tului că nu este o 1nt2m-lare că oameni ca itler sau Stalin a0un, la -utere& ?n cartea sa cea mai cunoscută% 5rumul către servitute 3*8K4% aReO arată că societatea aduce la -utere oameni -recum itler sau Stalin& 13
8& A.istenţa unei or,ani!aţii de -oliţie -olitică secretă& Toate sistemele totalitare se /a!ea!ă e.cesiv -e e.istenţa unei or,ani!aţii de -oliţie -olitică secretă& ?n @om2nia cel mai cunoscut e.em-lu rămane Securitatea 35e-artamentul Securităţii Statului cum a fost numită oficial4 1nfiinţată -rin renumitul decret nr&((**9K& Securitatea si6a sc'im/at numele 1n *) 1n S&@&I& 3Serviciul @oman de Informaţii4 & Securitatea avea de-artamente -recum Serviciul 5 3care se ocu-a de de!informarea -o-ulaţiei% lansarea de diversiuni% etc4 & 5u-ă *) S&@&I& a fost acu!at adesea de -ractici ale fostei Securităţi c'iar de către ofiţerii săi 3a se vedea cartea ca-itanului 3r&4 S@I% Constantin Bucur 6 "oliţia -olitică 1n acţiune4 ti-ărită 1n anul ()))& stă!i efectivele serviciilor secrete din @om2nia sunt a-reciate ca fiind de trei ori mai mari dec2t 1n vremea re,imului comunist 1n condiţiile 1n care -o-ulaţia din ţară a scă!ut dramatic de la cca&(8 de milioane locuitori la a-ro.&(* milioane% 1nre,istr2ndu6se un s-or ne,ativ&
9& Utili!area torturii Tortura -resu-une -roducerea intenţionată a unor -uternice suferinţe fi!ice sau mentale unei -ersoane aflate 1n im-osi/litatea de a se a-ăra& Tortura a fost şi este o -ractică utili!ată de toate sistemele totalitare su/ diferite -rete.te& Tortura a fost a-licată deo-otrivă -e toate continentele fiind inter!isă -e -lan mondial -rin re!oluţia dunarii Denerale a E&$&U& din *9K% 5eclaraţia Universală a 5re-turilor Emului& Cu toate acestea din ce 1n ce mai multe state utili!ea!ă tortura sau c'iar au le,ali!at6o 3e.em-lu @om2nia% Israel sau S&U&&4 5eclaraţia Universală a 5re-turilor Emului rticolul ;& $imeni nu va fi su-us la torturi% nici la -ede-se sau tratamente crude% inumane sau de,randante& ?n @om2nia torturile a-licate de Securitate şi Miliţie sunt continuate de "oliţie% inclusiv 1n sistemul -enitenciar& @om2nia este condamnata 1n fiecare an la Curtea Auro-eană a 5re-turilor Emului 6 C&A&5&E& 30urisdicţie internaţională cu sediul la Stras/our,4 -entru torturile a-licate -ro-riilor cetăţeni% statul rom2n fiind o/li,at să -lătească an de an sume considera/ile 1n euro dre-t des-a,u/iri&
14
