ABAS Prezentare

Adaptive Behavior Assessment System, Second Editon Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, ediţia a doua

(ABAS-II )

- descrierea instrumentului -

Copyright © TestCentral, 2011 1

Cuprins: Í Í Í Í Í Í Í Í Í

1. Rezumatul instrumentului 2. Autorii testului 3. Scopul instrumentului 4. Condiţiile de utilizare 5. Materialele testului 6. Construirea testului și adaptarea culturală în România 7. Administrarea, cotarea și interpretarea 8. Etică 9. Bibliografie


1. Rezumat (I) Í

ABAS Í

oferă o evaluare comprehensivă, bazată pe norme culese cu grijă, a abilităţilor adaptative ale persoanelor

Í

are o arie largă de utilitate, aplicându-se de la nou-născuţi și până la vârsta de 89 de ani; el poate fi folosit pentru: Í Í Í Í

a evalua deprinderile adaptative ale unei persoane, cât și capacitatea acesteia de a trăi independent, diagnosticarea și clasificarea anumitor dizabilităţi sau tulburări, identificarea punctelor tari și a limitelor, a ajuta la documentarea și monitorizarea progresului

Í

Evaluează în totalitate cele zece arii de deprinderi adaptative specificate de Manualul de Diagnostic a tulburărilor Mintale, Ediţia a Patra Revizuită (DSM-IV-TR) și de Asociaţia de Psihiatrie Americană (APA, 2000)

Í

încorporează direcţiile curente oferite de American Association of Intellectual Disabilities (AAID) pentru evaluarea celor trei arii de comportament adaptativ (Conceptual, Social, Practic)

Í

deprinderile adaptative măsurate și domeniile din care acestea fac parte corespund specificaţiilor identificate de Asociaţia Americană a retardului Mintal (AARM; 1992, 2002b)

Í

în numeroase state, a fost ales ca standard în determinarea eligibilităţii pentru acordarea beneficiilor Serviciilor sociale Copyright © TestCentral, 2011 3

Rezumat (II) Í

Kitul ABAS-II cuprinde manualul de utilizare şi cele cinci tipuri de formulare de evaluare care măsoară: Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í

Comunicare Utilizarea resurselor comunităŃii FuncŃionalitate preşcolară ViaŃa în şcoală/familie Sănătate şi siguranŃă Timp liber Autoîngrijire AutodirecŃionare Social Motricitate Muncă


Rezumat (III) Í

Populaţia investigată Í

Í

Numărul și caracteristicile itemilor Í Í Í Í Í Í

Í

Persoane, de la nou-născuţi, la vârsta de 89 de ani

Formularul pentru Părinte/Îngrijitor (0-5 ani) – 241 itemi Formularul pentru Părinte (5-21 ani) – 232 itemi Formularul pentru Profesor/Educator (2-5 ani) – 216 itemi Formularul pentru Profesor/Educator (5-21 ani) – 193 itemi Formularul pentru Adult – 239 itemi Itemii sunt formulaţi sub forma unor afirmaţii, grupate în funcţie de apartenenţa la aria de deprinderi

Durata de administrare și tipul acesteia Í

Í

Í

fiecare formular de evaluare este uşor de completat şi de scorat, necesitând aproximativ 20 minute pentru completare şi 5-10 minute pentru a fi scorat manual (raspunsurile se dau pe o scală de interval de la 0 la 3, o reprezentând incapacitate și 3 capacitatea integrală) poate fi aplicat atât sub forma sa de heteroevaluare, atunci când evaluatorul evaluează o altă persoană (copil sau adult), dar şi ca autoevaluare, atunci când evaluatorul se evaluează pe sine. formularele de evaluare pot fi completate independent de un evaluator sau pot fi citite cu voce tare unui evaluator care posedă abilităŃi de citire limitate.


Rezumat (IV) Í

PotenŃialii utilizatori Í Í

Í

psihologii, clinicienii, medicii, psihiatrii, specialiştii din domeniul sănătăŃii mintale, asistenţii sociali poate fi utilizat în practica privată, în direcţiile generale de asistenţă socială, în centre de consiliere pentru familie, în centre rezidenŃiale de psihoterapie, în centre publice de sănătate mintală, în spitale, cadre instituŃionale care oferă servicii pentru copii, aşa cum ar fi şcolile, grădiniŃele, programele de creşă, asociaŃii şi fundaŃii

Arii principale Í

evaluarea abilităţilor adaptative, evaluarea diagnostică, identificarea punctelor tari şi a limitărilor în abilităŃile adaptative, identificarea serviciilor necesare pentru un client, planificarea programelor şi monitorizărilor, precum şi pentru cercetare şi evaluare


2. Autorii testului (I) Í

Patti Harrison, Ph.D. Í

Din 1985 și până în prezent ocupă funcţia de psiholog școlar în cadrul Universităţii din Alabama

Í

În 2006, a primit premiul Jack Bardon Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară APA, prin care sunt recunoscute calităţile sale superioare de leadership și administrare a serviciilor de psihologie în școli, de dezvoltare și punere în aplicare a unei politici de formare psihologică și de promovare a cursurilor de formare în psihologie în cadrul școlilor, de susţinere a cercetării care contribuie la practici mai eficiente în psihologia școlară, de inaugurare și dezvoltare a unor programe noi pentru psihologii școlari

Í

În 2004, a participat la revizuirea Individuals with Disabilities Education Act (IDEA) și a fost membru al Joint Committee on Testing Practices

Í

Afiliere profesională: președinte al Society for the Study of School Psychology, program manager al National Association of School Psychologists; editor al School Psychology Review; membru consilului director editorial al School Psychology Quarterly și al Journal of School Psychology;

Í

A fost desemnată UA Phi Delta Kappa Educator; a primit distincţia School Psychology Quarterly Reviewer of the Year Award; și este a șasea oară premiată cu National Association of School Psychologists Presidential Award


Autorii testului (II) Í

Thomas Oakland, Ph.D., ABPP, ABPN Í

este profesor al University of Florida Research Foundation, este președinte al International Foundation for Childrens Education, președinte ales al Diviziei de Evaluare Psihologică a International Association of Applied Psychologists și fost președinte al International School Psychology Association și al International Test Commission

Í

Dr. Oakland a activat ca psiholog și consultant în peste 40 de state și are statutul onorific de profesor de psihologie la Universitatea Iberoamericană din San Jose, Costa Rica și la Universitatea din Hong Kong

Í

Dr. Oakland este până în prezent autorul sau editorul unui număr impresionant de publicaţii: opt volume (alte două sunt aflate în lucru), peste 100 de capitole, mai bine de 200 de articole și sapte teste psihologice

Í

Este certificat ca profesionist în psihologie școlară și neuropsihologie și profesează activ în domeniul psihologiei devianţei

Í

Interesele sale se centrează asupra caracteristicilor educaţionale ale copiilor și tinerilor, asupra evaluării psihologice, a diversităţii culturale, a problemelor de ordin internaţional în practica psihologică și a profesionalizării psihologiei

Í

A fost un membru al comitetului APA (APA Task Force) care a dezvoltat actualul cod etic al APA

Í

Dr. Oakland a fost onorat de-a lungul carierei sale cu un număr mare de distincţii și premii, dintre care enumerăm doar o parte

Í

Dr. Oakland a primit Distinguished Service Award din partea Diviziei de Psihologie Școlară a Asociaţiei Psihologilor Americani și din partea Asociaţiei Internaţionale pentru Psihologie Școlară, precum și, în 2002, Legend Award din partea Asociatiei Nationale de Psihologie Scolara din Statele Unite. De asemenea, a primit în 2003 premiul APA pentru contribuţii majore aduse dezvoltării internaţionale a psihologiei

Í

În 2004 a primit Senior Faculty Distinguished International Educator Award din partea Universităţii Florida, ca recunoaltere a contribuţiei sale la internaţionalizarea reputaţiei li activităţii acestei universităţi

Í

În plus, Dr. Oakland a primit în 2005 Willard Nelson Lifetime Achievement Award din partea Asociaţiei de Psihologie Școlară din Florida și, în 2006, Lifetime Achievement Award din partea Florida College of Education Copyright © TestCentral, 2011 8

3. Scopul și caracteristicile (I) Í

Scopurile dezvoltării ABAS sunt:

Í

A. Scopul primar al ABAS-II este acela de a descrie ȋn mod cuprinzător, valid şi fidel gradul ȋn care fiecare persoană manifestă deprinderi şi comportamente adaptative normale.

Í

B. construirea unei test care să surprindă în conformitate cu prevederile actuale, abilităţile adaptative și dizabilităţile intelectuale Í

Í Í

pentru o lungă perioadă de timp a fost necesară evaluarea concomitentă a comportamentului adaptativ şi a inteligenŃei, pentru clasificarea şi diagnosticarea dizabilităŃilor intelectuale definiŃia oficială a dizabilităŃii intelectuale a AAMR (Heber, 1959) pentru clasificarea unei persoane ca având dizabilităŃi intelectuale sunt necesare: Í Í

deficienŃe în comportamentul adaptativ, o inteligenŃă plasată sub medie,

Í

ulterior deficienŃele în deprinderile adaptative au fost incluse în mod formal ca parte a definiŃiilor date dizabilităŃilor intelectuale de către AAMR (Grossman, 1983) şi de alte grupuri de lucru (DSM-III R; APA, 1987; DSM-IV; APA, 1994)

Í

IDEA, Final Regulations, 1999, Sec. 300.7 Í

„Retardul mintal înseamnă o funcŃionare semnficativ sub medie a inteligenŃei generale, existând în acelaşi timp deficienŃe în comportamentul adaptativ, manifestate în timpul perioadei de dezvoltare, care afectează negativ performanŃa educaŃională a unui copil”


Scopul și caracteristicile (II) Í

Calitatea multidimensională: Í Í Í Í

Í

Multifuncţionalitatea Í Í

Í

Í

Í

oferă rezultate printr-o evaluare complexă oferită de către evaluatori multipli surprinde din mai multe perspective funcŃionarea unei persoane contribuie la o evaluare completă a abilităŃilor cotidiene, funcŃionale ale unei persoane derivă din existenŃa celor cinci formulare de evaluare, care sunt destinate să evalueze persoanele aflate în intervale diferite de vârstă şi provenind din medii variate

ABAS construiește o evaluare globală, realizează diagnoza subiecŃilor care prezintă dificultăŃi la nivelul abilităŃilor cotidiene de adaptare, necesare pentru funcŃionarea eficientă în mediul de viaŃă se bazează pe raportarea la cerinŃele pe care le îndeplinesc persoanele de aceeaşi vârstă cu cea evaluată deciziile rezultate în urma administrării ABAS pot presupune determinarea unui diagnostic sau a unei clasificări a persoanei evaluate, eligibilitatea acesteia pentru programe speciale, planificarea intervenŃiilor sau tratamentului şi monitorizarea eficienŃei unui program

Utilizarea rezultatelor Í

Í

în combinaŃie cu rezultatele obŃinute din alte modalităţi de evaluare, pentru a se lua decizii în ceea ce priveşte stabilirea unui diagnostic şi pentru a planifica intervenŃii viitoare şi direcŃii de acŃiune necesare în cazul persoanelor cu o mare varietate de dizabilităŃi, tulburări şi afecŃiuni, incluzând dizabilităŃi intelectuale (de exemplu, retardul mintal), dizabilităŃi de dezvoltare, întârzieri în dezvoltare, tulburări de învăŃare, tulburări emoŃionale şi demenŃe Copyright © TestCentral, 2011 10

Scopul și caracteristicile (III) Í

Forma scorurilor: Í

ariile de abilităŃi Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í

Í

domeniile adaptative Í Í Í

Í

Comunicare Utilizarea resurselor comunităŃii FuncŃionalitate preşcolară ViaŃa în şcoală/familie Sănătate şi siguranŃă Timp liber Autoîngrijire AutodirecŃionare Social Motricitate Muncă Conceptual Social Practic

GAC (Scorul Compozit General Adaptativ)


4. Condiţiile de utilizare (I) Í

PotenŃialii utilizatori ai instrumentului ar trebui să fie familiarizaŃi cu standardele de testare psihologică şi educaŃională elaborate în comun de American Educational Research Association (AsociaŃia Americană de Cercetare în Domeniul EducaŃiei), American Psychological Association (AsociaŃia Psihologilor Americani) şi National Council on Measurement in Education (Consiliul NaŃional de Testare în EducaŃie) (AERA, APA şi NCME, 1990), şi cu standardele de practică ale American Psychiatric Association (AsociaŃia Psihiatrilor Americani).

Í

Conform standardelor și recomandărilor în domeniu oferite de către instituţiile avizate, instrumentul ABAS este un instrument de clasă B

Í

Acest tip de clasificare grupează instrumentele psihometrice în conformitate cu modelul A-B-C

Í

Instrument de clasă B = destinat persoanelor cu studii universitare cu profil psihologic ori asimilate acestora (asistenţă socială, psiho-sociologie, psihopedagogie specială)


Condiţiile de utilizare (II) -

utilizatorii testelor psihologice trebuie: -

-

înŃeleagă corect principiile de bază şi limitările tipice pentru testarea psihologică şi în special pentru interpretarea testelor psihologice.

calificarea: -

Í

Í

Í

Í

utilizatorii calificaŃi ai acestei scale ar trebui de asemenea să fie membrii ai unei asociaŃii profesionale care sprijină un set de standarde pentru utilizarea etică a testelor psihologice sau educaŃionale. ABAS poate fi administrat şi cotat de specialiști instruiŃi în domeniul evaluării psihologice, printre care psihologi, psihoterapeuţi, asistenŃi sociali, psihiatri etc. O prerechizită în utilizarea ABAS este abilitatea de a realiza corect instructajul şi de a înregistra corect răspunsurile utilizând normele prezentate în manual. Persoanele fără pregătire în domeniul evaluării psihologice sau cei care nu deţin o experienŃă extensivă în practică, nu pot utiliza ABAS în mod adecvat. persoanele a căror unică calificare privind testarea psihologică derivă doar din accesarea manualului ABAS nu pot fi utilizatori calificaŃi ai ABAS


Condiţiile de utilizare (III) -

este necesară întrunirea condiţiilor: Í Í Í

Í Í

Í

Í

studierea materialelor formative (cel puţin manualul tehnic ABAS); familiarizarea cu materialele testării; practicarea testării înainte de administrarea oficială a testului și confruntarea rezultatelor cu ajutorul unui alt examinator (inter-evaluator); coroborarea datelor rezultate din testul propriu-zis cu date provenite din alte surse; oricine administrează ABAS, ca probă de clasă B, trebuie să fie familiarizat cu conceptele şi procedurile de obŃinere a consimŃământului informat și de evitare a distorsiunilor; utilizatorul profesionist al ABAS-II este responsabil pentru alegerea persoanelor evaluate şi a evaluatorilor, pentru coordonarea completării formularelor de evaluare, pentru scorarea şi pentru interpretarea rezultatelor. ar trebui ca o grijă specială să fie acordată pentru asigurarea unei aderenţe stricte la legislaţia în vigoare, în chestiuni legate de controlul datelor, de şansele egale şi de corectitudinea actului psihologic


Condiţiile de utilizare (IV) Í

Í

utilizatorul profesionist poate, de asemenea, să supervizeze alŃi furnizori de servicii (de exemplu asistenŃi) ȋn administrarea şi scorarea ABAS-II el trebuie să ofere oportunităŃi pentru Í Í Í Í

Í

principiilor generale de evaluare, standardelor etice şi legale, scopurilor şi utilizărilor ABAS-II, tehnicilor specifice de administrare şi scorare.

principii importante ȋn folosirea oricărui instrument de evaluare, inclusiv a ABAS-II Í Í Í

Í

discutarea discutarea discutarea discutarea

protejarea drepturilor persoanei, folosirea unor metode de evaluare valide şi fidele, folosirea corespunzătoare a rezultatelor evaluării ȋn luarea deciziilor.

împărtășirea informaţiei Í

rezultatele evaluării ar trebui să fie împărtăşite doar cu persoana care este evaluată, cu tutorii săi şi cu celelalte persoane care au dreptul legal de a cunoaşte informaŃia


6. Materialele testului (I) Í

ABAS utilizează următoarele materiale:

Í

Manualul tehnic al instrumentului Í

are 6 capitole, o copertă cartonată și este tipărit în format A4.

Í

În primul capitol sunt prezentate câteva noţiuni introductive care argumentează construcţia ABAS Í Ulterior sunt discutate natura abilităţilor adaptative și dizabilităţile intelectuale, scopul și conţinutul formularelor de evaluare, evaluarea persoanelor care nu suferă de dizabilităţi intelectuale Í Sunt trasate detalii despre nivelul de calificare al utilizatorilor, confidenţialitate și securitatea materialelor

Í

Capitolul 2 se referă la administrarea și scorarea ABAS, consideraţii generale, unele recomandări pentru administrare și scorare

Í

Capitolul 3 conţine informaţii cu privire la interpretări și intervenţii, cu accent pe descrierea scorurilor, clasificările descriptive, interpretarea scorurilor și utilizarea scorurilor ABAS-II în evaluări cuprinzătoare, în planificarea intervenţiilor și studii de caz

Í

Capitolul 4 vorbește despre dezvoltarea ABAS-II, studii pilot, standardizare și dezvoltarea normelor

Í

Capitolul 5 include caracteristicile psihometrice: dovezile privind fidelitatea și validitatea, intercorelaţiile ariilor de deprinderi adaptative, structura factorială, corelaţii cu alte variabile, studii clinice de validitate și consecinţele utilizării ABAS-II

Í

Capitolul 6 relatează rezultatele studiilor de pilotare și adaptare efectuate în România: adaptarea ABAS-II în România, fidelitatea ABAS, statisticile descriptive, corelaţiile interscalare, analiza factorială confirmatorie

Í

Manualul include tabelele normative și bibliografia


Materialele testului (II) Í

Formularul pentru Părinte/Îngrijitor (vârsta 0-5 ani) Í

Este compus din 12 pagini: Í

Í

Í

Í

Í

Í

Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cu informaţii demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informaţii despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucţiunile de completare, unele observaţii legate de administrarea pe două categorii de vârstă sub 1 an, de la 1 an la 5 ani, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4-10: conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitatea preșcolară, Viaţa acasă, Sănătate și siguranţă, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Motricitate Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © TestCentral, 2011 17

Materialele testului (III) Í

Formularul pentru Părinte (vârsta 5-21 ani) Í


Í

Í

Í

Í

Í

Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cu informaţii demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informaţii despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucţiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsului Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4-10: conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitatea școlară, Viaţa acasă, Sănătate și siguranţă, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback


Materialele testului (IV) Í

Formularul pentru Profesor/Educator (vârsta 2-5 ani) Í


Í

Í

Í

Í

Í

Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cu informaţii demografice despre copil și a doua în care trebuie incluse informaţii despre părinte/tutore Pagina 2: include instrucţiunile de completare, unele observaţii legate de administrarea pe două categorii de vârstă sub 1 an, dela 1 an la 5 ani, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4-10: conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitatea preșcolară, Viaţa în școală, Sănătate și siguranţă, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Motricitate Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback Copyright © TestCentral, 2011 19


Formularul pentru Profesor (vârsta 5-21 ani) Í


Í

Í

Í

Í

Í

Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cu informaţii demografice despre elev/student și a doua în care trebuie incluse informaţii despre profesor Pagina 2: include instrucţiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsurilor Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4-10: conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitatea școlară, Viaţa în școală, Sănătate și siguranţă, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback



Formularul pentru Adult (vârsta 16-89 ani) Í


Í

Í

Í

Í

Í

Pagina 1: conţine două rubrici, una ce trebuie completată cu informaţii demografice despre persoana adultă evaluată și a doua în care trebuie incluse informaţii despre evaluator Pagina 2: include instrucţiunile de completare, definirea treptelor de intensitate (0, 1, 2, 3) pentru completarea răspunsurilor Pagina 3: include tabelul descriptiv al semnificaţiei variantei de răspuns și itemii primei arii de deprinderi: Comunicarea. Paginile 4-10: conţin itemii celorlalte arii de desprinderi, în ordinea: Utilizarea resurselor comunităţii, Funcţionalitatea școlară, Viaţa acasă, Sănătate și siguranţă, Timpul liber, Autoîngrijire, Autodirecţionare, Social, Muncă Pagina 11: intitulată Analize suplimentare ajută utilizatorul să calculeze scorurile scalate medii pentru fiecare arie de deprinderi, să identifice punctele forte și ariile care necesită îmbunătăţiri și să vadă dacă există diferenţe semnificative statistic între domeniile ABAS Pagina 12: intitulată Rezumat, este o reprezentare numerică și grafică a rezultatelor, utilă pentru arhivare sau feedback


7. Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România Í

Natura abilităţilor adaptative Í

ABAS-II se bazează pe trei tipuri de informaŃii: Í (a) un concept al comportamentului adaptativ promovat pentru mulŃi ani de către AAMR (1992, 2002b; Grossman, 1983; Heber, 1959); Í (b) standarde legale şi profesionale aplicabile în Statele Unite şi alte Ńări sub forma unor sisteme de clasificare educaŃională şi a dizabilităŃilor speciale, sau a unor reglementări privind dizabilităŃile, de exemplu IDEA (1999) şi DSM-IV-TR; Í (c) cercetări privind investigarea diagnostică, clasificarea şi intervenŃiile pentru persoane cu diferite dizabilităŃi. Í

=> fiecare persoană are nevoie de o serie de abilităŃi pentru a face

faŃă cerinŃelor de zi cu zi şi aşteptărilor mediului în care trăieşte


Construirea testului, adaptarea și eșantionarea în România(II) Í

Exemple de deprinderi sau abilităŃi adaptative pe care persoanele le folosesc zilnic: Í

Í

ABAS-II Í

Í

Í

Í

hrănire, îmbrăcare, exprimarea nevoilor, grija faŃă de obiectele personale, aprovizionare, interacŃiunea cu colegii, controlul comportamentului într-un cadru structurat, urmărirea unui program, comunicarea cu alŃi oameni, siguranŃa personală, gestionarea banilor şi păstrarea unei slujbe

evaluează dacă o persoană demonstrează că are variatele deprinderi funcŃionale necesare traiului zilnic fără a fi nevoie de ajutor din partea altora se centrează pe comportamente independente şi măsoară ceea ce o persoană face efectiv, adaugându-se la măsurarea a ceea ce ar trebui să poată să facă se focalizează pe comportamente pe care o persoană le afişează pe cont propriu, fără asistenŃă din partea altora

Mai recent, AAMR (2002b) descrie comportamentul adaptativ ca fiind Í

„colecŃia de abilităŃi conceptuale, sociale şi practice care au fost invăŃate de oameni pentru ca ei să poată funcŃiona în viaŃa de zi cu zi”


Construirea testului, adaptarea în România (III) Í

aşa cum sunt măsurate de ABAS-II, deprinderile adaptative sunt definite ca: Í

Í

acele abilităŃi practice de zi cu zi care sunt necesare pentru ca persoana să funcŃioneze şi să corespundă cerinŃelor mediului înconjurător, incluzând aici şi capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar şi interacŃiunea cu alŃi oameni.

evaluarea abilităŃilor adaptative poate oferi informaŃii importante pentru diagnosticare şi pentru planificarea tratamentului sau a intervenŃiei pentru persoane cu: Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í Í

întârzieri de dezvoltare, factori de risc biologici, traume craniene, autism, ADHD, tulburări de ȋnvăŃare şi comportament, insuficienŃă senzorială, dizabilităŃi sau traume fizice, sănătate precară, insuficienŃă motorie, tulburări emoŃionale, leziuni cerebrale, atac cerebral, demenŃe, Alzheimer, tulburări legate de consumul de diverse substanŃe, tulburări psihotice şi multiple dizabilităŃi.


Construirea testului, adaptarea în România (IV) Í

Dezvoltarea ABAS

Í

Itemii ABAS-II au fost dezvoltaŃi în conformitate cu o metodă sistematică, care implică paşi multipli Itemii sunt plasaŃi ca dificultate a nivelului de înţelegere, în medie, la nivelul clasei a cincea. În procesul de dezvoltare a testului au fost realizate trei studii pilot la nivel naŃional în Statele Unite:

Í Í

Í Í Í

Í

Datele studiilor pilot astfel obţinute au fost utilizate pentru a evalua statisticile legate de: Í Í Í Í Í Í Í

Í

I. 92 de părinŃi, 63 de profesori şi 273 de adulŃi II. 1045 de părinŃi, 980 de profesori şi 1406 adulŃi III. 1502 părinţi și profesori itemi, funcŃionarea diferenŃială a itemilor, procentul de presupunere a itemilor, predilecŃia pentru anumiŃi itemi, fidelitatea şi validitatea scalelor, claritatea instrucŃiunilor utilitatea clinică a testului

Pe baza acestor analize au fost selectaţi itemii potriviţi pentru forma finală a testului


Construirea testului, adaptarea în România (V) Í

Descrierea eșantionului normativ pentru România Í

Í

Í

Datele normative prezentate în manual se bazează pe eşantioane de standardizare reprezentative la nivel naŃional pentru populaŃia vorbitoare de limbă română din România, cu vârsta cuprinsă între 0 şi 89 ani. Eşantioanele de standardizare pentru toate formularele au fost stratificate în funcŃie de gen, etnie şi nivel educaŃional conform datelor recensământului din anul 2002. Mai mult, au fost depuse eforturi pentru a se asigura că eşantioanele sunt reprezentative pentru toate zonele geografice. Vârsta: Eşantionul de standardizare al formularului Părinte/Îngrijitor a fost divizat în treisprezece categorii de vârstă, începând de la naştere şi până la vârsta de 5 ani. Eşantionul de standardizare al formularului Profesor/Educator a fost divizat în şapte categorii de vârstă, începând de la vârsta de 2 ani şi până la 5 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularelor de nivel şcolar, adică Profesor şi Părinte, au fost divizate în unsprezece categorii de vârstă, începând cu vârsta de 5 ani şi până la 21 ani. Eşantioanele de standardizare ale formularului Adult (autoevaluare şi heteroevaluare) au fost divizate în şapte categorii de vârstă, începând cu vârsta de 16 şi până la 89 ani.


Construirea testului, adaptarea în România (VI) Í

Gen: Eşantioanele de standardizare constau într-un număr egal de participanŃi de gen masculin şi feminin. De exemplu, pentru formularul Profesor/ Educator pentru copii mici-preşcolari, 218 dintre copiii evaluaŃi au fost de gen masculin şi tot 218 de gen feminin.

Í

Etnie: Pentru fiecare eşantion de standardizare, proporŃiile de români, maghiari şi rromi au fost bazate aproximativ pe proporŃia etnică a acestor grupuri etnice în populaŃia României, în conformitate cu datele recensământului. În fiecare din cele şase eşantioane de standardizare există aproximativ 87% români, 7% maghiari, 4-5% rromi şi 1-2% alte naŃionalităŃi.

Í

Nivel de educaŃie: stratificate în conformitate cu distribuŃia în funcŃie de educaŃie a populaţiei României. Í Í Í

Í

Í

În cazul celor două eşantioane de adulŃi (autoevaluare şi heteroevaluare), nivelul educaŃional Ńintit a fost cel al persoanei evaluate. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenŃi evaluaŃi de părinŃi, nivelul educaŃional Ńintit a fost cel al părintelui sau al persoanei care a realizat evaluarea. În cazul eşantioanelor de copii şi adolescenŃi evaluaŃi de profesor sau educator, nivelul educaŃional nu a fost avut în vedere, căci pe de o parte educaŃia profesorului (evaluatorului) nu ar fi fost relevantă, pe de altă parte educaŃia părinŃilor nu ar fi putut fi verificată şi de multe ori nu era cunoscută de profesorul sau educatorul care a oferit evaluarea. 29% educaŃie superioară, 6% educaŃie postliceală de specialitate, 36% educaŃie liceală, 19% educaŃie profesională, 9% educaŃie gimnazială şi 1% educaŃie primară sau fără vreo şcoală absolvită

Regiune geografică: România este divizată în 8 regiuni statistice: Nord-Est (Zona 1), Sud-Est (Zona 2), Sud (Zona 3), Vest (Zona 4), Nord-Vest (Zona 5), Nord (Zona 6), Centru (Zona 7) şi Bucureşti (Zona 8). Í

Numărul de participanŃi din fiecare regiune a fost proporŃional cu procentajul populaŃiei generale în fiecare regiune.


Adaptarea și eșantionarea în România(VII) Í

Dezvoltarea normelor Í

Calculul scorurilor brute pentru ariile de deprinderi Í

Í

Derivarea scorurilor scalate pentru ariile de deprinderi Í

Í Í

Í

Pentru fiecare categorie de vârstă, scorurilor brute medii au fost transformate în scoruri scalate cu o medie de 10 şi o abatere standard de 3. Această conversie a fost realizată asumând o distribuŃie normală pentru toate scalele Scorurilor scalate care sunt echivalente pentru scorurile brute la nivel de arii de deprinderi sunt prezentate în Tabelele din cadrul manualului

Derivarea mediei de presupuneri Í

Í

Calculul scorurilor brute pentru fiecare scală=> mediile și dispersiile urmează pt. fiecare categorie de vârstă progresia matematică așteptată, cu unele variaţii minore corectate ulterior prin smoothing (finisare)

Pentru fiecare categorie de vârstă, numărul mediu de itemi presupuşi de evaluatori a fost calculat pentru fiecare abilitate

Derivarea scorului compozit pentru domeniile adaptative Í

Í

Au fost calculate sumele scorurilor scalate la nivel de arii de abilitate, adică scorurile cumulate pentru fiecare domeniu adaptativ Pentru fiecare eşantion de standardizare, distribuŃia sumelor scorurilor scalate a fost transformată pe baza unei scale cu o medie de 100 şi o deviaŃie standard de 15.


Adaptarea și eșantionarea în România (VIII) Í

Scorul compozit general adaptativ GAC pentru domeniile adaptative


Adaptarea și eșantionarea în România (IX) Í

Derivarea GAC Í

Í

Sumele scorurilor scalate pentru GAC au fost calculate prin însumarea fiecărui scor scalat (ajustat la vârstă) pentru ariile de deprinderi care contribuie la respectivul scor GAC.

Derivarea scorurilor pentru vârsta echivalentă la test Í

ABAS-II oferă scoruri de vârstă echivalente la test, pentru scorurile brute ale deprinderilor, pentru persoanele cu vârste cuprinse între 0-21 ani care sunt evaluate utilizându-se formularele pentru preşcolari sau pentru şcolari


Adaptarea și eșantionarea în România(VIII) Í

realizată de: Í

Dragoș Iliescu este membru in ITC (International Test Comission) în calitate de Council, Chair of Research & Publication Committee, este doctor în psihologie și conferenţiar universitar în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul cercetării aplicate și a psihodiagnosticului, cu trimitere spre sfera psihologiei organizaţionale, dar și spre cea a psihologiei consumatorului și reclamei

Í

Daniela Vercellino este doctor în psihologie și cadru didactic asociat în cadrul SNSPA București. Interesele sale gravitează în jurul psihodiagnosticului, cu aplicaţii în sfera psihologiei organizaţionale, dar și spre cea a eticii în domeniul resurselor umane.


8. Indicii psihometrici (I) Í Í

Í

ProprietăŃile statistice ale ABAS-II

determină gradul de încredere pe care psihologii îl pot avea în acurateŃea scorurilor obŃinute în urma administrării acestui instrument. proprietăŃile psihometrice care sunt critice pentru interpretarea scorurilor sunt următoarele: Í Í Í Í Í

coeficientul de fidelitate, eroarea standard a măsurării, semnificaŃia statistică a diferenŃelor dintre scoruri (valorile critice), frecvenŃa diferenŃelor între scoruri (procentele din eşantionul normativ) şi validitatea instrumentului.


Indicii psihometrici (II) Í

Dovezi privind fidelitatea Í

Í

Sunt tratate următoarele patru categorii de fidelitate: consistenŃa internă, fidelitatea testretest, fidelitatea inter-evaluator şi consistenŃa inter-forme

ConsistenŃa internă Í

Í

Í

Estimările consistenŃei interne sunt în mod obişnuit realizate prin intermediul coeficienŃilor de corelaŃie, ce reflectă relaŃiile dintre scorurile derivate din itemi individuali sau subseturi de itemii individuali care compun un test, pe baza unei singure administrări a testului (AERA, APA, NCME, 1999). Pentru ABAS-II, a fost estimată folosind coeficientul alpha pentru fiecare din cele şase eşantioane de standardizare, în funcŃie de categoria de vârstă Per total, datele privind fidelitatea sugerează că scorurile scalate pentru abilităŃi, precum şi pentru domeniile adaptative şi pentru scorurile GAC, reflectă un grad ridicat de consistenŃă internă şi că ABAS-II este un instrument fidel pentru evaluarea persoanelor cu niveluri diferite de funcŃionare adaptative sau a persoanelor cu diagnostice clinice diferite


Indicii psihometrici (IIIa) Í

Eroarea standard de măsurare Í

Eroarea standard de măsurare, SEM (Standard Error of Measurement), oferă o estimare a cantităŃii de eroare existente în scorul observat (măsurat) al unei persoane. SEM este invers relaŃionată cu fidelitatea scalei. Prin urmare, o fidelitate mai mare înseamnă un SEM mai mic. Un SEM mai mic sporeşte încrederea pe care un clinician o poate avea în scorul observat al unui test. SEM este calculat cu ajutorul următoarei formule:

Í

În această formulă, SD este deviaŃia standard a scalei, iar rxx reprezintă coeficientul de fidelitate al scalei. coeficienŃii de fidelitate ABAS-II se încadrează în mod consistent într-un interval plasat de la bine la excelent, pentru evaluarea tuturor persoanelor incluse în eşantioanele de standardizare, fie acestea cu diferite niveluri adaptative sau cu diagnostice clinice diferite

Í


Indicii psihometrici (IIIb) Í

Fidelitatea test-retest Í

Í Í

Í Í Í Í Í

a fost investigată prin faptul că o parte din profesorii, educatorii, părinŃii şi adulŃii participanŃi la cercetare au fost rugaŃi să evalueze un copil, adult sau pe ei înşişi de două ori folosind acelaşi formular. spre exemplu: intervalul test-retest pentru formularul Profesor/Educator este cuprins între 2 zile şi 6 săptămâni, cu un interval mediu de retest de 13 zile şi o deviaŃie standard de 10 zile. eşantioanele pentru formularele Profesor/Educator şi Părinte/Îngrijitor au inclus 115 şi respectiv 207 copii. Eşantioanele pentru formularele Profesor şi Părinte pentru copiii de vârstă şcolară au inclus 143 şi respectiv 104 copii. Cele două eşantioane pentru adulŃi au inclus 66 adulŃi (autoevaluare) şi 52 adulŃi (heteroevaluare). a fost estimată folosind coeficientul de corelaŃie produs-moment al lui Pearson CoeficienŃii de fidelitate test-retest ai GAC, în majoritate situaţi în jurul valorii .90, sunt similari în toate cele şase eşantioane. Media scorurilor GAC dintre cele două administrări este, de asemenea, consistentă, media scorurilor la retest fiind un pic mai mare decât a scorurilor obŃinute la prima testare. CoeficienŃii de fidelitate test-retest ai domeniilor adaptative se încadrează, în general, între .80 şi .90. CoeficienŃii de fidelitate test-retest ai ariilor de deprinderi sunt un pic mai mici, în general încadrându-se la nivelul valorilor de .70, .80 şi .90 la formele pentru copii mici şi preşcolari şi între .80 şi .90 la formele pentru şcolari şi adulŃi.


Indicii psihometrici (IV) Í

Fidelitatea inter-evaluator Í

bazat pe corelaŃiile dintre scorurile obŃinute de la diferiŃi evaluatori (de exemplu, de la doi profesori) care au evaluat aceeaşi persoană, folosind acelaşi formular

Í

este posibil ca estimarea fidelităŃii făcută prin această metodă să reflecte mai multe erori de măsurare decât cele două forme de fidelitate discutate anterior, din cauza surselor suplimentare de erori Í

de exemplu, erori datorate nivelului diferit de familiaritate existent între evaluatori şi persoana evaluată sau evaluări efectuate în perioade uşor diferite


Indicii psihometrici (V) Í

a fost evaluată utilizând cinci eşantioane. Í

Í

Í

Í Í

Í

a fost estimată folosind coeficientul de corelaŃie produs-moment al lui Pearson și au fost obţinute valori bune Í Í

Í Í

Í

1. Eşantionul pentru formularul Profesor/Educator a inclus 42 de copii, cu vârste cuprinse între 2 ani 0 luni şi 5 ani 9 luni, fiecare evaluat de doi profesori sau de doi educatori. 2. Eşantionul pentru formularul Părinte/Îngrijitor a inclus 56 de copii, cu vârste cuprinse între 0 luni şi 5 ani 10 luni, fiecare fiind evaluat de doi părinŃi. 3. Eşantionul pentru formularul Profesor a inclus 84 de copii, cu vârste cuprinse între 5-18 ani, fiecare fiind evaluat de doi profesori; eşantionul pentru formularul Părinte a inclus 75 de copii, cu vârste cuprinse între 5-21 ani, fiecare fiind evaluat de doi părinŃi. 4. Eşantionul pentru formularul Adult a inclus 52 adulŃi, fiecare fiind evaluat de alŃi doi evaluatori. 5. Formularul de autoevaluare nu poate fi inclus în acest tip de analiză.

Pentru formularul Profesor/Educator, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost .83 Pentru formularul Profesor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost .90 pentru elevii de toate vârstele Pentru formularul Părinte/Îngrijitor, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost .82 Pentru formularul Părinte, coeficientul de fidelitate inter-evaluator al GAC a fost .91 pentru toate grupele de vârstă combinate

Pentru valorile diferenţelor medii GAC dintre cei doi evaluatori, coeficienţii inter-evaluator pe domenii adaptative și pe arii de deprindere vă rugăm să consultaţi manualul.


Indicii psihometrici (VI) Í

Fidelitatea inter-forme Í

CorelaŃii între evaluările unor evaluatori diferiŃi folosind forme diferite Í

Í

Í Í

Í

ConsistenŃa între evaluările profesorilor şi părinŃilor privind copiii şi între autoevaluarea şi heteroevaluarea adulŃilor a fost estimată folosind coeficientul de corelaŃie produs-moment al lui Pearson. Eşantioanele au cuprins 130 copii pentru formularele pentru copii mici şi preşcolari, 30 de copii pentru formularele pentru şcolari şi 105 participanŃi pentru formularele pentru adulŃi. Valorile obţinute sunt bune, pentru GAC înregistrându-se .68 (profesor/educator, părinte îngrijitor) CorelaŃiile moderate şi mari dintre scorurilor părinŃilor şi ale profesorilor atât pentru formularele de copii mici şi preşcolari, cât şi pentru formularele de şcolari sugerează o consecvenŃă considerabilă între aceste tipuri de evaluatori, pentru copii.

Dovezi privind validitatea Í

Í

Validitatea se referă la măsura în care dovezile acumulate susŃin interpretările scorurilor unui test, pentru scopul propus de autori. Dovezile de validitate se regăsesc în general sub două forme, anume: Í Í

(a) teoria pe care se bazează testul şi (b) dovezile empirice care informează utilizatorul despre interpretările care pot fi date scorurilor testului (AERA et al., 1999).


Indicii psihometrici (VII) Í

ConŃinutul testului Í

O analiză a conŃinutului testului trebuie să înceapă cu studierea itemilor testului

Í

Teoria şi construcŃia ABAS-II derivă din principiile AAMR (1992) conform cărora există zece deprinderi care sunt importante pentru funcŃionarea independentă şi cu succes a unei persoane

Í

Cele mai recente linii directoare MMR (2002b), care specifică gruparea celor zece deprinderi în trei domenii principale de comportament adaptativ, au stat de asemenea la baza structurii ABAS-II. ABAS-II se adresează atât deprinderilor specifice, cât şi domeniilor adaptative

Í

Un fond iniŃial de 1500 itemi a fost dezvoltat şi apoi analizat şi revizuit de către persoane care au cunoştinŃe în psihologia dezvoltării, educaŃie, dizabilităŃi intelectuale şi alte arii conexe

Í

SelecŃia finală a itemilor a fost ghidată de patru principii care au fost în totalitate întrunite: Í Í

Í Í

(1) măsurarea abilităŃilor adaptative relevante practicii clinice şi din alte domenii; (2) asigurarea unui număr suficient de itemi pentru a oferi o măsurare amplă şi riguroasă a fiecărei deprinderi, fără însă a obŃine un test prea lung (de exemplu, nu mai mulŃi itemi decât este necesar); (3) măsurarea unor comportamente care pot fi observate rapid; şi (4) asigurarea faptului că testul are calităŃile psihometrice corespunzătoare.


Indicii psihometrici (VIII) Í

Procesul de răspuns Í

Primul scop al acestui instrument de evaluare este descrierea cu acurateŃe a gradului în care persoanele evaluate prezintă deprinderi adaptative normale. Í

Í

ABAS-II utilizează opŃiunea răspunsului în patru puncte, care permite evaluatorilor să indice: Í Í

Í

O descriere corectă a abilitaŃilor adaptative ale unei persoane este posibilă atunci când se obŃin informaŃii pertinente de la doi sau mai mulŃi evaluatori, astfel încât să putem discerne dacă persoana evaluată are comportamentul dorit şi îl afişează în două sau mai multe medii. prezenŃa sau absenŃa comportamentelor evaluate, frecvenŃa (niciodată, uneori sau întotdeauna) acestora.

În timpul standardizării, evaluatorii au fost rugaŃi să comenteze uşurinŃa cu care se completează formularele de evaluare. Í

InformaŃiile oferite de aceştia au indicat faptul că itemii sunt uşor de completat, opŃiunile de răspuns sunt clare şi este foarte puŃină nevoie ca pentru itemi să se ghicească sau să se presupună.


Indicii psihometrici (IX) Í

Structura internă Í

Í

Í

ConsistenŃa internă Í

Í

Í

se regăsesc în gradul în care relaŃiile dintre itemii testului şi alte componente ale acestuia sunt aliniate constructului care stă la baza testului şi pe care se bazează interpretările AAMR (1992, 2002b) şi DSM-IV-TR au oferit structura internă teoretică a ABAS-II se referă la relaŃiile dintre scorurile derivate din itemii individuali sau din subseturile de itemi din cadrul unui test, ca urmare a unei singure administrări a testului. toate scorurile ABAS-II indică o consistenŃă internă considerabilă

DiferenŃe în funcŃie de categoria de vârstă Í

deprinderile adaptative sunt dobândite în timpul dezvoltării unei persoane şi pot varia în funcŃie de vârstă. Í

Í

de exemplu, multe deprinderi sunt dobândite la începutul vieŃii (de exemplu, legarea şireturilor) în timp ce altele sunt dobândite mult mai târziu (de exemplu, evidenŃa contabilă a economiilor).

Intercorelaţii ale ariilor de deprinderi adaptative Í

Í

Í

structura teoretică a ABAS-II sugerează că deprinderile adaptative vor fi oarecum independente una de cealaltă şi că vor avea intercorelaŃii de nivel redus şi moderat totuşi, se aşteaptă ca toate deprinderile adaptative să aibă o corelaŃie ridicată cu domeniul adaptativ din care fac parte şi să aibă o corelaŃie puternică cu GAC datele provenind din intercorelaŃiile scalelor ABAS-II susŃin structura teoretică a testului Copyright © TestCentral, 2011 41

Indicii psihometrici (X) Í

Structura factorială Í

Í

Í

Í

Í

Í

analiza factorială: sunt utilizate tehnici statistice rafinate, care studiază relaŃiile dintre evaluările comportamentale obŃinute la nivel de item sau de scală. scopul analizei factoriale este reducerea unui set relativ mare de date la un număr redus de factori sau trăsături comune, care descriu cel mai bine calităŃile măsurate de setul de date. numărul de factori identificaŃi depinde de dimensiunea şi de complexitatea datelor şi de gradul în care un test măsoară una sau mai multe trăsături (Anastasi & Urbina, 1997). bazele teoretice ale ABAS-II susŃin că cele zece deprinderi reprezintă aspecte importante ale comportamentului adaptativ. deşi se presupune că deprinderile sunt într-un oarecare mod independente una faţă de cealaltă, recenzii recente ale criteriilor AAMR (1992) pentru evaluarea dizabilităŃilor intelectuale sugerează că deprinderile pot fi grupate în trei domenii comportamentale, anume conceptual, social şi practic. Pe baza acestui fundament teoretic, au fost testate pentru ABAS-II două modele: atât modelul cu un factor, cât şi cel cu trei factori. Aceste două modele au fost comparate apoi cu un model fără factori comuni (model nul). Este de aşteptat ca ambele modele să aibă o potrivire mult mai bună cu datele decât modelul nul. Í Í

date confirmă faptul că ABAS-II evaluează un singur factor, puternic şi unificat, al abilităŃii adaptative modelul cu trei factori are o potrivire mai bună cu datele, oferind sprijin empiric pentru existenŃa celor trei categorii postulate de AAMR


Indicii psihometrici (XI) Í

Corelaţii cu alte variabile Í

Í

Í

În cadrul manualului sunt prezentate în detaliu studii de confirmare a valorilor optime pentru validitatea concurenta, discriminantă și convergentă și pentru validitatea predictivă

CorelaŃii cu instrumente de evaluare a comportamentului adaptativ şi cu alte tipuri de scale de evaluare a comportamentului Í CorelaŃii cu Vineland Adaptative Behavior Scale (VABS) Í CorelaŃii cu Scales of Independent Behavior - Revised (SIB-R) Í CorelaŃii cu Behavior Assessment System for Children (BASC) CorelaŃii cu instrumente de evaluare a inteligenŃei şi achiziŃiilor Í CorelaŃii cu Wechsler Preschool and Primary Scale of Intelligence - EdiŃia a Treia (WPPSI-III) Í CorelaŃii cu Wechsler Intelligence Scale for Children - EdiŃia a Treia (WISC-III) Í CorelaŃii cu Wechsler Intelligence Scale for Children - EdiŃia a Patra (WISC-IV) Í CorelaŃii cu Wechsler Adult Intelligence Scale - EdiŃia a Treia (WAIS-III) Í CorelaŃii cu Wechsler Abbreviated Scale of Intelligence (WASI) Í CorelaŃii cu Wechsler Individual Achievement Test (WIAT)


Indicii psihometrici (XII) Í

dovezi importante ale validităŃii convergente şi discriminante ale ABAS-II pot fi găsite în abilitatea testului de a distinge între persoane cu şi fără dizabilităŃi Í

Í

Í

Í

Í

Í

ABAS-II a fost dezvoltat pentru a fi utilizat în evaluarea diagnostică, pentru planificarea intervenŃiilor şi pentru programele de tratament adresate persoanelor cu dizabilităŃi şi tulburări mintale şi fizice Prin urmare, administrarea ABAS-II unor persoane diagnosticate cu dizabilităŃi intelectuale oferă dovezi importante pentru validitatea acestui instrument. Mediile şi deviaŃiile standard pentru GAC, pentru domeniile adaptative şi pentru ariile de deprinderi, precum şi procentajul din eşantion care a scorat cu cel puŃin două abateri standard sub medie sunt raportate în manual, pentru a indica performanŃele eşantioanelor, pentru toate abilităŃile. Era de aşteptat ca majoritatea persoanelor diagnosticate cu dizabilităŃi intelectuale să aibă scoruri semnificativ sub medie la majoritatea deprinderilor, la unul sau două domenii adaptative şi la GAC. În cadrul manualului sunt prezentate studiile clinice pe: Persoane cu dizabilităŃi intelectuale, Copii diagnosticaŃi cu întârziere în dezvoltare, Copii cu factori de risc biologic cunoscuŃi, Copii cu tulburări motorii şi fizice, Copii cu tulburări de limbaj receptiv şi/sau expresiv, Copii cu tulburări pervazive de dezvoltare, nespecificate în alt mod, Copii cu tulburare autistă, Copii cu deficit de atenŃie şi hiperactivitate, Copii cu tulburări comportamentale şi emoŃionale, Copii surzi sau cu dificultăŃi auditive, Copii cu dificultăŃi de învăŃare, AdulŃi cu Alzheimer, AdulŃi cu tulburări neuropsihologice

Rezultatele studiilor de validitate clinică sugerează că ABAS-II demonstrează niveluri bune de sensibilitate în diferenŃierea dintre eşantioanele clinice şi cele nonclinice Í Í

Í

media GAC pentru majoritatea eşantioanelor clinice a fost semnificativ mai scăzută decât cea a grupurilor de control. procentul persoanelor care au scorat cu cel puŃin două abateri standard sub medie la unul sau mai multe domenii adaptative sau la GAC, sau la cel puŃin două arii de deprinderi a fost semnificativ mai mare pentru eşantioanele clinice decât pentru grupurile de control. în plus, rezultatele studiilor clinice indică faptul că ABAS-II are o bună specificitate în diferenŃierea persoanelor cu niveluri diferite de dizabilitate.


Administrarea, cotarea și interpretarea (I) Í

ABAS pe scurt Í Í

Í

Í

Factorii care privesc administrarea şi interpretarea Í

Í

ABAS-II este uşor de administrat şi de scorat. Evaluatorul poate să completeze formularele de evaluare independent sau, în cazul în care nu are deprinderile necesare pentru a citi şi evalua itemii, o persoană instruită în acest scop îi poate administra ABAS-II citindu-i cu voce tare. După ce a scorat un formular de evaluare, utilizatorul profesionist poate obŃine scoruri normate pentru ariile de deprinderi, pentru domeniile adaptative şi pentru GAC (scorul total).

printre care selectarea evaluatorilor, stabilirea unei legături şi a comunicării cu aceştia, utilizarea altor persoane calificate pentru administrarea şi scorarea testului, precum şi alte aspecte generale care Ńin de utilizarea scalelor de evaluare a comportamentului.

Selectarea evaluatorilor pentru toate formularele, criterii: Í Í Í Í

(a) contact frecvent cu persoana evaluată (de exemplu, aproape în fiecare zi); (b) contact de lungă durată (de exemplu, mai multe ore pentru fiecare contact); (c) contact recent (de exemplu, în ultimele 1-2 luni); (d) oportunităŃi de a observa varietatea de aptitudini care sunt măsurate prin ABAS-II.


Administrarea, cotarea și interpretarea (II) Í

RelaŃionarea şi comunicarea cu evaluatorii Í

Í

Í

Í

Stabilirea şi menŃinerea unei legături şi a unei comunicării eficiente cu evaluatorii este esenŃială pentru obŃinerea unor rezultate valide. Administrarea ABAS-II implică de obicei o încercare de a determina dacă o persoană care a fost îndrumată pentru evaluare prezintă un handicap sau o afecŃiune şi dacă necesită o intervenŃie anume, cum ar fi educaŃie specială, reabilitare, tratament sau plasare într-un centru specializat. Utilizatorul profesionist ar trebui să încerce să diminueze anxietatea evaluatorului şi să-i ofere acestuia informaŃii cu privire la scopul evaluării, la confidenŃialitatea acesteia, la modul în care rezultatele ar putea fi folosite pentru a lua decizii cu privire la diagnosticul persoanei şi, de asemenea, la cine va avea acces la rezultate.

În cadrul manualului sunt discutate: Í Í Í Í Í Í Í Í

Scopul evaluării Motivul administrării Aşteptări privind evaluatorii Explicarea instrucŃiunilor Răspunsuri la întrebările evaluatorului Completarea formularului de evaluare în afara cadrului controlat de examinator Evaluatori multipli Situaţia când un evaluator completează formulare de evaluare pentru mai mult de o persoană evaluată


Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIa) Í

Aspecte generale privind evaluarea psihologică pe bază de scale de evaluare Í

Í

ABAS-II este proiectat pentru a evalua deprinderile adaptative cotidiene ale unei persoane. Abordarea aleasă pentru acest instrument, anume aceea a scalelor de evaluare, are multe avantaje în contextul evaluării deprinderilor adaptative: Í Í Í Í

Í

prevede o evaluare amplă a numeroaselor abilităŃi adaptative, implică evaluatori relevanŃi în procesul de evaluare, obŃine informaŃii din mai multe perspective şi surse de informaŃii, se concentrează pe deprinderile adaptative care apar în situaŃii de normalitate.

La finalizarea completării formularului se vor verifica: Í Completarea secŃiunii de date demografice pe formularul de evaluare Í Răspunsurile la itemi şi înregistrarea acestor răspunsuri Í Verificarea completării formularului de evaluare


Administrarea, cotarea și interpretarea (IIIb) Í Scorarea Í Í

Í Í Í Í Í Í Í Í Í

Pasul 1: VerificaŃi factorul presupunere Pasul 2: AdunaŃi scorurile itemilor pentru fiecare arie de deprinderi pentru a obŃine scorul brut al acelei arii Pasul 3: TransferaŃi scorurile brute ale ariilor de deprinderi pe pagina Rezumat Pasul 4: ObŃineŃi scorurile scalate pentru ariile de deprinderi Pasul 5: ObŃineŃi scoruri standard pentru GAC şi pentru domeniile adaptative Pasul 6: ReprezentaŃi grafic profilul scorurilor (opŃional) Pasul 7: IdentificaŃi punctele tari şi punctele slabe în ariile de deprinderi (opŃional) ComparaŃi scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind media GAC ComparaŃi scorurile scalate ale ariilor de deprinderi folosind mediile domeniilor Pasul 8: ComparaŃi scorurile compozite ale domeniilor adaptative (opŃional) Pasul 9: ObŃineŃi echivalentele în vârstă pentru scorurile brute ale ariilor de deprinderi (opŃional)


Administrarea, cotarea și interpretarea (IV) Í

Concepte de interpretare, interpretări și intervenţii Í

1. Descrierea scorurilor Í

Í

Í

2. Distribuţia scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi Í

Í

Í

Í

Í

Pentru ariile de deprinderi, domeniile adaptative și GAC sunt furnizate scoruri scalate (scoruri brute transformate în scoruri standard corectate în funcţie de vârstă) Acest tip de scor permite compararea deprinderilor adaptative ale fiecărei persoane cu alte persoane din același grup de vârstă Pentru ariile de deprinderi distribuţia are o medie de 10 și o abatere de 3 => 10 = performanţa medie; 7 și 13 = 1 SD (abatere de la medie); 4 și 16 = 2 SD Atenţie! Distribuţia scorurilor brute are o asimetrie datorată plafonului natural care e atins ca urmare a competenţelor acumulate pe durata vieţii Deşi în mod teoretic scorurile scalate minime şi maxime sunt de 1 şi de 19, cel mai mare scor scalat care poate fi obŃinut pentru a arie de deprinderi este de multe ori plasat sub 19, din cauza asimetriei distribuŃiei Asimetria este tipică pentru toate instrumentele de măsurare a abilităŃilor adaptative, fiind o caracteristică a fenomenului investigat

3. Distribuţia scorurilor standard pentru domeniile adaptative și GAC Í

Í

pentru domeniile adaptative și GAC distribuţia are o medie de 100 și o abatere de 15 => 100 = performanţa medie; 85 și 115 = 1 SD (abatere de la medie); 70 și 130 = 2 SD Deşi, ȋn general, fidelitatea scorurilor domeniilor adaptative şi GAC este foarte ridicată, capacitatea de a determina diferenŃe ȋntre persoanele cu scoruri ridicate scade la scoruri care ating plafonul scalelor lor tocmai pentru că scopul său nu este acela de a evalua talente sau deprinderi specializate, necesare ȋn anumite medii sau ca răspuns la aşteptări sau cerinŃe neobişnuite sau la cerinŃe nivel înalt


Administrarea, cotarea și interpretarea (V) Í

4. Centilele Í

Í

Pentru domeniile adaptative și GAC sunt puse la dispoziţie și centile

5. Vârsta echivalentă la test Í

Vârsta echivalentă la test reprezintă vârsta medie ȋn ani şi luni căreia îi este caracteristic un anumit scor brut. Í

Í

Í

Atenţie! Deciziile clinice despre echivalenŃa scorurilor ar trebui făcute plecând de la o trecere în revistă a scorurilor scalate ale persoanei şi nu ȋn funcŃie de vârsta echivalentă la test, deoarece aceasta furnizează foarte puŃină informaŃie despre poziŃia unei persoane faŃă de alte persoane de aceeaşi vârstă. Í

Í

De exemplu, pentru formularul Profesor, un scor brut de 49 pentru aria de deprinderi Comunicare corespunde unui echivalent de vârstă de 5:8-5:11 (ceea ce înseamnă între 5 ani şi 8 luni şi 5 ani şi 11 luni). Aceasta înseamnă că un copil care obŃine acest scor brut funcŃionează la nivelul caracteristic al unui copil din intervalul de vârstă 5:8-5:11 pentru această arie de deprinderi.

Un copil cu vârsta de 9 ani care obŃine un scor de vârstă echivalentă la test 7:4-7:7 poate sau nu să se afle ȋn intervalul de deprinderi medii, ȋn comparaŃie cu un alt copil de 9 ani. Această vârstă echivalentă la test indică doar faptul că performanŃa acelui copil este cea obişnuită pentru vârsta 7:4-7:7. Nu indică dacă acest scor este neobişnuit de scăzut pentru un copil de 9 ani.

6. Eroarea standard de măsurare şi intervalul de încredere Í

Í

Putem estima cu mai mare acurateŃe scorul real al unei persoane prin stabilirea unui interval de scoruri ȋn jurul celui observat. Eroarea standard de măsurare (SEM) este folosită pentru a calcula intervalul de încredere, care este intervalul de scoruri din jurul scorului observat, ȋn cadrul căruia se poate afla scorul real al persoanei. Intervalul de încredere furnizează un mijloc facil de exprimare a preciziei scorurilor unui test.


Administrarea, cotarea și interpretarea (VI) Í

7. Clasificări descriptive Í

Í

Í

Í

Scorul GAC şi scorurile domeniilor adaptative pot fi caracterizate ca fiind plasate la un anumit nivel de performanŃă (de exemplu Foarte ridicat, Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut). Scorurile scalate pentru fiecare din ariile de deprinderi pot fi caracterizate ca aflându-se ȋntre niveluri de performanŃă Superior, Peste medie, Mediu, Sub medie, Inferior şi Foarte scăzut. Din punct de vedere clinic, nivelul de performanŃă este important pentru stabilirea prezenŃei şi severităŃii unui deficit sau handicap, sau pentru stabilirea prezenŃei unui punct puternic.

Interpretarea scorurilor: Í

1. Verificarea administrării şi a scorării formularelor de evaluare Í Í Í Í Í

Í

Răspunsurile la întrebările evaluatorilor Luarea în considerare a răspunsurilor Verificarea acurateŃei datelor Rezolvarea datelor conflictuale Luarea în considerare a informaŃiilor din surse adiŃionale

2. Interpretarea GAC Í Í

Í Í

reprezintă o estimare cuprinzătoare şi globală a funcŃionării adaptative a unei persoane: Ion a obŃinut un scor GAC de ___. Scorul său real este posibil să se găsească ȋntre ___ şi ___, cu o încredere de ___%. Atunci când este comparat cu alte persoane de aceeaşi vârstă, Ion funcŃionează ȋn prezent la centila ___ şi nivelul total al comportamentului adaptativ poate fi descris ca fiind ȋn intervalul ___ Ȋn general, acest indice furnizează cea mai completă măsură a comportamentului adaptativ al unei persoane şi este probabil să fie cea mai fidelă şi reală estimare a funcŃionării adaptative globale. Totuşi, GAC nu poate reflecta cu acurateŃe funcŃionarea adaptativă totală a unei persoane dacă scorurile scalate ale ariilor adaptative variază ȋn mod considerabil


Administrarea, cotarea și interpretarea (VII) Í

Interpretarea scorurilor: Í

3. Examinarea împrăştierii Í Í

Í

Í

Examinarea în ansamblu a împrăştierii scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi

Í

Í

Pasul 1. DeterminaŃi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi diferă semnificativ Pasul 2. DeterminaŃi dacă diferenŃa dintre scorurile scalate ale ariilor de deprinderi este rară faţa de populaţie Pasul 3. DeterminaŃi nivelul de apariŃie care poate fi considerat ca rar

Í

Examinarea împrăştierii scorurilor scalate în cadrul domeniilor adaptative

Í

Pasul 1. DeterminaŃi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi diferă semnificativ în cadrul domeniilor adaptative Pasul 2. DeterminaŃi dacă diferenŃa dintre scorurile scalate ale ariilor de deprinderi din cadrul domeniilor adaptative este rară Pasul 3. DeterminaŃi nivelul de apariŃie care poate fi considerat ca rar

Í

Í Í

Í

GAC nu trebuie interpretat dacă există o împrăştiere considerabilă a scorurilor scalate ale ariilor de deprinderi dacă scorurile scalate ale ariilor de deprinderi arată o variabilitate semnificativă, GAC nu poate rezuma cu exactitate deprinderile adaptative ale unei persoane şi este probabil ca o analiză a punctelor tari şi a deficienŃelor persoanei evaluate să aibă rezultate semnificative. în cazul în care scorurile scalate ale ariilor de deprinderi din cadrul domeniilor nu au o variabilitate semnificativă unul faŃă de celălalt, interpretările pot să se bazeze pe orice diferenŃe semnificative care există între scorurile compozite ale domeniilor adaptative

4. Interpretarea punctelor tari şi a celor slabe Í

Í

Í

Punctele tari şi deficienŃele ariilor de deprinderi: dacă scorurile scalate prezintă variabilitate redusă, utilizatorul ar trebui să raporteze scorurile scalate, spunând că reprezintă un profil consistent, în care cele X scoruri scalate ale ariilor de deprinderi au o asemănare considerabilă şi care se încadrează în intervalul Foarte scăzut (de exemplu). În contrast, scorurile scalate ale Mariei, o fată ȋn vârstă de 8 ani, se încadrează în intervalul Foarte scăzut, Inferior şi Mediu. Împrăştierea scorurilor între ariile de deprinderi este de 10 puncte; această împrăştiere este semnificativă la nivelul .05 şi apare în 6.7% din eşantionul de standardizare. O astfel de împrăştiere face interpretarea GAC mai puŃin semnificativă şi creşte importanŃa determinării punctelor tari şi punctelor slabe. DiscrepanŃe ale domeniilor adaptative: se procedează la fel ca în cazul discrepanţelor ariilor de deprinderi


Administrarea, cotarea și interpretarea (VIII) Í

Dezvoltarea ipotezelor privind punctele tari şi punctele slabe Í Punctele tari şi punctele slabe ale ariilor de deprinderi Í

Í

Í

Í

Í

Í

Utilizatorii profesionişti pot formula ipoteze despre natura deprinderilor adaptative ale unei persoane după evaluarea datelor şi a istoricului personal al persoanei evaluate. Analiza profilului, un proces care ajută la identificarea punctelor tari şi a celor slabe în cadrul unui set de scoruri, poate furniza informaŃii care pot fi utilizate pentru a testa o ipoteză. Scorurile care sunt semnificativ mai mari decât celelalte sugerează puncte tari, în timp ce scorurile care sunt semnificativ mai mici decât celelalte sugerează puncte slabe. Deficitele în două sau mai multe arii de deprinderi pot apărea independent una de alta, pot contribui una la alta, sau pot fi determinante de o cauza comună (de exemplu, dizabilităŃi fizice sau psihologice). Utilizatorii profesionişti, de regulă, lucrează în strânsă colaborare cu alte persoane care sunt familiare cu persoanele evaluate şi trebuie să determine dacă deficitele în ariile de deprinderi sunt interdependente şi dacă au o origine comună care are nevoie de atenŃie specială.

Puncte tari şi punctelor slabe ale domeniilor adaptative Í

Í

Í

Deprinderile conceptuale includ limbajul receptiv şi expresiv, citirea şi scrierea, înŃelegerea conceptului de bani şi AutodirecŃionarea. Deprinderile sociale includ relaŃiile interpersonale, responsabilitatea, stima de sine, credulitatea, naivitatea, urmarea regulilor, a legilor şi evitarea victimizării. Deprinderile practice includ activităŃile de bază privind întreŃinerea de zi cu zi (de exemplu, mâncatul, îmbrăcatul, mobilitatea, toaleta), activităŃile care Ńin de traiul zilnic (de exemplu, pregătirea mesei, menajul, transportul, medicaŃia, gestionarea banilor, utilizarea telefonului), împreună cu deprinderile de întreŃinere a siguranŃei (AAMR, 2002b, p. 42).


Administrarea, cotarea și interpretarea (IX) Í

UTILIZAREA SCORURILOR ABAS-II ÎN EVALUĂRI CUPRINZĂTOARE Í Í Í

Í

UTILIZAREA INFORMAłIILOR PROVENITE DIN ABAS-II ÎN PLANIFICAREA INTERVENłIILOR Í

Í

TreceŃi în revistă şi alte evaluări, istoricul personal şi calităŃile personale ÎnŃelegeŃi natura şi nevoile mediului unei persoane EvitaŃi ca diagnosticul să se bazeze numai pe profilurile ABAS-II

În planificarea programelor de intervenŃie sunt utilizaţi: itemii, ariile de deprinderi și domeniile adaptative

RECOMANDĂRILE PRIVIND PLANIFICAREA ŞI MONITORIZAREA INTERVENłIILOR Í

Í

Í

Í Í

Pasul 1: Identificarea nivelului de deprinderi necesar pentru mediul curent al persoanei sau pentru mediul în care va trăi în viitor, inclusiv a tipului de sprijin necesar să îi fie oferit Pasul 2: Identificarea ariilor în care la acest moment există puncte tari şi puncte slabe, în raport cu cerinŃele mediului Pasul 3: Identificarea şi prioritizarea obiectivelor de intervenŃie bazate pe discrepanŃele dintre nevoile mediului şi deprinderile personale Pasul 4: Implementarea intervenŃiilor pentru a atinge obiective specifice Pasul 5: Monitorizarea implementării şi eficienŃei intervenŃiilor Copyright © TestCentral, 2011 54

Administrarea, cotarea și interpretarea (X) Í

Studiu de caz: adult de 29 de ani, cu dizabilităŃi intelectuale Í

Raport psihologic Í Í Í Í Í

Í

Surse de informaŃii Í Í Í Í Í Í

Í

Nume: Cristian Ionescu PărinŃi: Ion şi Carina Ionescu Data evaluării: 1999/10/24 Data naşterii: 1970/4/17 Vârsta: 29:6 ABAS-II (Sistemul de Evaluare a Comportamentului Adaptativ, EdiŃia a a doua) Ghidul pentru evaluarea comportamentelor din timpul sesiunii de testare Testul Matricilor Analogice, Forma scurtă Scala de InteligenŃă Stanford-Binet, EdiŃia a patra Wide Range Achievement Test, EdiŃia a treia Rapoarte şcolare

Interviuri Í Í

Dl. şi Dna. Ionescu Cristian Ionescu


Administrarea, cotarea și interpretarea (XI) Í

Motivul evaluării

Í

Í

recomandat pentru testare psihologică, având scopul de a înŃelege mai bine nivelul său actual de realizare, precum dezvoltarea sa intelectuală şi adaptativă. PărinŃii, împreună cu personalul unui centru regional care furnizează asistenŃă pentru adulŃii cu dizabilităŃi intelectuale, au solicitat date actualizate de evaluare, acestea fiind necesare în vederea dezvoltării unui program de intervenŃie menit să sporească independenŃa lui Cristian. RelaŃia psihologică a fost stabilită şi menŃinută cu Cristian şi părinŃii lui în timpul unei vizite acasă la ei. Ei au dat informaŃii în mod deschis şi prietenos. În ziua următoare, atunci când Cristian a fost testat, relaŃia psihologică a fost din nou stabilită şi întreŃinută cu uşurinŃă.

Í

InformaŃii generale

Í

Doamna Ionescu nu a raportat complicaŃii prenatale, perinatale sau postnatale asociate sarcinii ei cu Cristian. La vârsta de aproximativ 6 luni Cristian părea să aibă „pusee” care au fost diagnosticate, în parte printr-un EEG anormal, drept convulsii. În acelaşi timp, Cristian a fost diagnosticat cu hemofilie şi a luat mai multe medicamente în încercarea de a controla convulsiile. PărinŃii lui au menŃionat faptul că au fost supra-protectori, de când au aflat de aceste probleme la vârsta de 6 luni. Cristian este singurul lor copil. La vârsta de 4 ani, Cristian a fost înscris la o grădiniŃă privată. PărinŃii au fost lăsaŃi să creadă că dezvoltarea lui era normală la acea dată. La vârsta de 5 ani, Cristian a intrat într-o grădiniŃă publică, a fost testat şi inclus într-un program special de educaŃie pentru copiii cu decalaje în dezvoltare.

Í

Í

Í

Í

Í

Í

Í


Administrarea, cotarea și interpretarea (XII) Í

La 6 ani, Cristian a început clasa întâi şi a avut cele mai multe cursuri în tipul de învăŃământ special, cu câteva experienŃe de educaŃie normală. A repetat clasa întâi.

Í

La vârsta de 7 ani, Cristian s-a îmbolnăvit de HIV în timp ce a beneficiat de o transfuzie şi a fost tratat cu AZT. După ce au aflat despre HIV, părinŃii au întrerupt frecventarea şcolii şi au limitat interacŃiunile lui cu alte persoane, de teamă că Cristian va fi respins. Cristian a primit educaŃie la domiciliu, cu ajutor din partea inspectoratului şcolar local. PărinŃii iau explicat lui Cristian că este special din cauza crizelor şi va fi Ńinut acasă.

Í

Într-o zi obişnuită, Cristian se trezeşte aproximativ la ora 10:00, mănâncă micul dejun şi se uită la "PreŃul este corect". Urmăreşte la prânz ştirile şi informaŃiile despre vreme şi mănâncă din nou. Dna. Ionescu îl duce pe Cristian la terapie fizică marŃea şi joia. După terapie, de obicei fac cumpărături şi mânâncă în oraş. Serile sunt de obicei petrecute acasă, jucându-se la Nintendo. Cristian face baie la 10:30 seara. Ora de culcare variază în funcŃie de programul tatălui, cel mai târziu 2:00, atunci când acesta se întoarce de la serviciu târziu. Cristian ia medicamente de cinci ori pe zi.

Í

Cristian nu are relaŃii de prietenie cu alte persoane de vârsta lui, fie acestea permanente sau regulate. Copiii prietenilor vin la Cristian acasă la evenimente. De asemenea, un băiat de 13 ani, care locuieşte în apropiere, îl vizitează pe Cristian ocazional. Cristian are unele contacte cu persoane de vârstă similară, prin faptul că participă la jocurile de fotbal locale, organizate de liceul din localitatea apropiată în fiecare toamnă. Cu toate acestea, nici una din aceste relaŃii nu poate fi considerată o prietenie puternică şi statornică.


Administrarea, cotarea și interpretarea (XIII) Í

Rezultatele testelor Í

AbilităŃi intelectuale:

Í

Per total, capacitatea intelectuală a lui Cristian, aşa cum a fost aceasta evaluată prin SB-IV (Thomdike, Hagen şi Sattler, 1986) se află la prima centilă, cu un scor scalat de 40.

Í

Scorurile lui scalate sunt: Í Í Í Í Í

54 pentru RaŃionament abstract, 50 pentru Memorie pe termen scurt, 44 pentru RaŃionament verbal şi 42 pentru RaŃionament cantitativ. Nu există diferenŃe semnificative între aceste scoruri.

Í

Scorurile, în general, sunt similare cu cele ale copiilor cu dezvoltare medie, în intervalul de la 4:6-7 ani. Păstrarea pe termen scurt a informaŃiilor prezentate vizual constituie un punct tare. AtenŃia pe termen scurt pentru informaŃiile auditive constituie un punct slab. Având în vedere punctele tari aparente ale lui Cristian în prelucrarea informaŃiilor vizuale, a fost administrat Testul Matricilor Analogice, Forma scurtă (Naglieri, 1985). Acesta evaluează abilităŃile intelectuale de tipul procesării vizuale. Scorul pentru acest test este plasat la prima centilă, fiind în concordanŃă cu rezultatul SB-IV (Thorndike, Hagen şi Sattler, 1986).

Í

AchiziŃii:

Í

Í

Í

AchiziŃiile măsurate prin Wide Range Achievement Test (Wilkinson, 1993), sunt în concordanŃă cu abilităŃile sale intelectuale.

Scorurile standard sunt de: Í Í Í

54 pentru Ortografie, 52 pentru Citire şi mai mic de 46 pentru Matematică. Toate scorurile se află la prima centilă.


Administrarea, cotarea și interpretarea (XIV) Í

Comportamente şi deprinderi adaptative: Í Í Í

Í

Deprinderile adaptative au fost evaluate cu ajutorul ABAS-II, Formularul pentru Adult. Dna. Ionescu a fost evaluatorul GAC şi scorurile Conceptual, Practic şi Social sunt la prima centilă şi sunt ȋn concordanŃă cu scorul obŃinut la testul de inteligenŃă. Datele susŃin în continuare un diagnostic de dizabilităŃi intelectuale. Deprinderile adaptative se situează în intervalul Foarte scăzut. Profilul este plat, nu au existat diferenŃe semnificative între scoruri.


Administrarea, cotarea și interpretarea (XV) Í

IntervenŃii Í

În timpul discuŃiei profilului lui Cristian, domnul şi doamna Ionescu au recunoscut că dorinŃa lor de a proteja şi oferi sprijin pentru nevoile zilnice ale lui Cristian, alături de dorinŃa de a restricŃiona interacŃiunile lui sociale, au dus la dezvoltarea scăzută a abilităŃilor sale adaptative. Deşi suspectau acest lucru înainte de evaluare, datele ABAS-II le-au confirmat acest lucru şi i-au motivat să se implice ȋntr-un plan de intervenŃie care să conducă la creşterea independenŃei băiatului.

Í

O întâlnire cu personalul de la centrul regional de resurse i-a ajutat să identifice obiectivele specifice pe termen lung ale intervenŃiei. Cel mai important obiectiv a fost acela de a-l pregăti pe Cristian pentru a munci şi a trăi într-o unitate de îngrijire, după ce părinŃii săi nu vor mai fi în măsură să aibă grijă de el. Personalul centrului a fost de acord ca el să participe la un program zilnic care se concentrează pe utilizarea resurselor comunităŃii şi pe dezvoltarea de abilităŃi de comunicare şi sociale, într-un context de muncă.

Í

În cadrul manualului se regăsesc studii de caz pe diverse tematici: tulburare pervazivă de dezvoltare, tulburare autistă, evaluare pentru servicii asociate cu un diagnostic de dizabilitate intelectuală, traumatism cerebral, debut întârziat al bolii Alzheimer


9. Etică (I) Í

MenŃinerea securităŃii, atât în privinŃa materialelor deja utilizate, cât și a celor neutilizate, reprezintă un aspect important al practicii profesionale (vezi Standards for Educational and Psychological Tests, AERA, APA & NCME, 1999).

Í

Examinatorii ar trebui să menŃină controlul asupra materialelor ABAS prin nedistribuirea lor fără autorizaŃie.

Í

În mod similar, rezultatele la ABAS nu ar trebui să fie divulgate acelor persoane care nu trebuie să le cunoască. Specialistul care folosește materialele de testare este responsabil pentru menŃinerea confidenŃialităŃii instrumentului și pentru respectarea dreptului de autor (este interzisă realizarea unor copii neautorizate).

Í

Utilizarea celor chestionarului, chiar şi în scop de cercetare, este ilegală fără acordul prealabil, în scris, al autorilor sau al editorului internaŃional sau regional. CondiŃiile în care se pot obŃine licenŃe comerciale, precum şi condiŃiile pentru licenŃierea în scop de cercetare, pot fi consultate pe site-urile acestor editori: www.giuntios.it/ pentru editorul internaŃional şi www.testcentral.ro pentru editorul român. Copyright © TestCentral, 2011 61

Etică (II) Í Condiţii Í

de utilizare a instrumentelor

Extras din codul deontologic elaborat de COPSI: Í Art. XIII.2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele și tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. Í Psihologii vor respecta de asemenea legislaţia în vigoare cu privire la drepturile de autor și de proprietate intelectuală pentru instrumentele de evaluare folosite.


10. Bibliografie Í

1. Harrison, P.L., Ph.D., Oakland, T., Ph.D., adaptat în România de Dragoș Iliescu și Daniela Vercellino (2012). Adaptive Behavior Assessment System Second Edition – manual (ABAS-II Sistemul de evaluare a comportamentului adaptativ). Manual tehnic. București: O.S. România.

Í

2. American Association on Mental Retardation. (2002b). Mental retardation: Definition, classification, and systems of support. Washington, DC: Author

Í

3. Harrison, E L. (1990), Mental retardation, adaptive behavior assessment, and giftedness. In A. S. Kaufman (Ed.), Assessing adolescent and adult intelligence (pp. 533-585). Boston: Allyn and Bacon.

Í

4. Seltzer, G. B. (1997). Adult assessment: The case for functional assessment. In R, L. Taylor (Ed.), Assessment of individuals with mental retardation (pp. 201-225), San Diego, CA: Singular Publishing Group.

Í

5. Glutting, J. J., & Oakland, T. D. (1993). Guide to the assessment of test session behaviors for theWISG-III and W1AT: Manual. San Antonio, TX: The Psychological Corporation.


ABAS Prezentare

Recommend Documents