Cuprins
Introducere 1. Noiuni teoretice 2. Principalele trsturi de personalitate ale femeii întreprinztor 3. Principii de baz privind inuta vestimentar a femeii întreprinztor 4. Dezvoltarea spiritului întreprinztor al femeilor din România 5. Dificulti întâmpinate de femeile întreprinztor 6. Diferene între brbaii i femeile întreprinztor 7. Analiz comparativ între Statele Unite ale Americii i România privind situaia femeii întreprinzator 8. Antreprenoriatul feminin câtig teren în România 9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume 10.Exemple de femei întreprinzator de succes din România Concluzii Bibliografie
Introducere
Ce este necesar pentru a reui în afaceri? Iat o întrebare care îi frmânt enorm pe cei care îi doresc foarte mult s intre în domeniul afacerilor. Nimeni nu poate s prescrie ingredientele care ar conduce cu certitudine spre reuit. Îns, este incontestabil faptul c fiecare om atribuie succesului un sens aparte, cel adecvat necesitilor sale la un moment dat precum i scopurilor pe care i le propune s le ating. De aici deducem c, succesul variaz direct porporional în funcie de dimensiunile intereselor i r ealizarea scopurilor propuse în via. Mintea omului este programat s-i propun anumite scopuri i s încerce s le ating. Aceast trstur a fost denumit de I. P. Pavlov "Reflexul scopului",ca i instinct care împinge orice vietate spre cutarea a ceva nou - informaie nou, cunotine noi; de asemenea este forma de baz a energiei vitale din organismele noastre . Întreaga noastr existena, toat cultura noastr material i spiritual sunt realizate prin contribuia acelor oameni care tind spre atingerea elurilor pe care i le-au propus (contient sau incontient) în via. De aceea e foarte important a ne lmuri, care sunt scopurile noastre pe termen scurt i lung. Acesta este, de altfel, un prim pas în demersul iniierii unei afaceri. Mult vreme afacerile erau un apanaj al brbailor. Iat îns c în ultimul timp i femeile s-au dovedit a fi cu adevrat întreprinztoar e. Numrul femeilor întreprinztor a crescut simitor fa de perioadele trecute. Modificarea dramatic a vieii familiale i a activitii profesionale a fcut ca tot mai multe femei s se implice în afaceri. Femeile întreprinztor se deosebesc de celelalte femei prin aceea ca sunt mai înclinate s-i asume riscul, sunt mult mai hotrâte i mai ferme i au o dorina mai mare de a-i controla propriul destin.
1.Noiuni teoretice
Dac prin tradiie, brbaii erau cei aflai la conducerea unei companii i se ocupau în exclusivitate de cariera lor profesional, ignorând responsabilitile fa de familie, în prezent situaia s-a schimbat. Dac în cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea femeile i-au câtigat libertatea de a cunoate i de a se ridica pe scara social, în contextul actual au crescut considerabil ansele ca femeile s-i dezvolte o carier de succes. Studiile au artat c atât stilul masculin de conducere, cât i cel feminin pot fi la fel de eficiente. Femeile au început s ocupe poziii de conducere, s-i înfiineze propriile afaceri i, mai mult, sunt în stare s acorde importana cuvenit atât carierei cât i familiei. Drept dovad stau statiscile care ne arat c numrul acestor afaceri la conducerea crora se afl femei a crescut cu 103% în ultimii 10 ani. Cercettorii au descoperit unele variaii fiziologice la nivelul creierului, între cel al unui brbat i cel al unei femei. La diferenele naturale dintre brbai i femei se adaug, în mod cert, regulile sociale i stereotipurile culturale care produc ateptri diferite pentru fetele i bieii aflai în cretere, i în privinaopiunilor profesionale. Acesta este unul din motivele pentru care studiile indic faptul c discriminarea de gen în afaceri se manifest în continuare la nivelul societilor moderne; pentru a promova, ca femeie, într-o funcie de conducere trebuie s demonstrezi c eti mai bun decât un brbat aflat într-o funcie similar. Când se fac comparaii între manageri, de prea puine ori este pus accentul pe elemente de discriminare pozitiv. În timp ce brbaii au tendina de a comanda i a controla, tendina femeilor este aceea de a construi o echip i de a ajunge la o înelegere. Femeile manager au o analiz mai atent i prudent asupra riscurilor în afaceri. În România, înc de la sfâritul anilor '90 au aprut afaceri de succes realizate de femei, chiar dac ele nu au avut amplitudinea i succesul celor conduse de brbai. Dar a fost un început. Dac în timpul regimului comunist femeile i brbaii aveau în mod formal aceleai anse profesionale, în perioada imediat urmtoare atât femeile cât i brbaii au avut libertatea de a-i construi cariera pe care i-o doreau sau de a începe o afacere proprie. Pentru femei îns acest drum nu a fost totui la fel de uor, având în vedere, dublul rol, profesional i familial. În decurs de câiva ani, femeile din România au început s obin carierele dorite, dovedind c pot fi performante în domeniul în care activau. Multe dintre ele au început s ocupe poziii cheie, devenind manageri de departamente, directori de fir me. O parte dintre ele, au mers mai departe, i-au deschis propria firm. Au avut succes! În urma unor studii realizate de cercettori, în care au fost implicate femeile care au reuit s-i fac o carier de succes în diverse domenii, s-a constatat c, indiferent de ara din care provin, ele se lovesc de aceleai greuti. În mare parte, putem discuta de cinci mari preocupri ale acestora: autenticitatea, relaiile, influena, flexibilitatea i propria motivaie. Aceste cinci direcii de dezvoltare sunt foarte importante pentru femeile care ocup poziii de conducere în cadrul unei companii sau care doresc s iniieze propria afacere.
2. Principalele trsturi de personalitate ale femeii întreprinztor
Condiii de mediu ± cele mai multe femei sunt ceva mai în vârst decât brbaii atunci când încep afacerile (35-40 ani, fa de 25-30 ani). De asemenea i educaia este ceva mai diferit, brbaii având cu predilecie o pregtire tehnic. Grupuri de sprijin ± brbaii apeleaz mai întâi la sprijinul consilierilor (avocai, contabili) i apoi la soie. Femeile apeleaz în schimb mai întâi la sfatul soului, apoi al prietenilor apropiai i numai dup aceea la specialiti. De asemenea, femeia mai apeleaz la sprijinul diferitelor asociaii comerciale i grupuri feministe. Domeniul afacerii ± în timp ce femeile tind s înceap afaceri în special în domeniul serviciilor i al comerului cu amnuntul, brbaii intr mai degrab în afaceri în domeniul industriei, construciilor i al tehnologiilor de vârf. În consecin, afacerile deinute de femei sunt adesea mai mici, iar venituri mai sczute decât cele ale brbailor. Totui, oportunitile de afaceri pentru femei au o tendin de cretere fr precedent întrucât domeniul serviciilor înregistreaz o accentuat tendin de dezvoltare. Specialitii apreciaz c cele mai importante trsturi de personalitate i abiliti pe care trebuie s le ai pentru a te lansa întro afacere i pentru a avea succes, sunt: energia - puterea de a iniia o afacere, de a înfiina o firm i de a o conduce; aceasta implic vigoarea, spiritul de iniiativ, ambiia de a reui, simul reponsabilitii, tenacitatea abiliti mentale - concretizate în inteligen, capacitate de analiz i sintez, gândire creativ cunotine de specialitate - cunotine tehnice în domeniul afacerii alese, cunotine de marketing i cunotine manageriale abiliti de comunicare ± capacitatea de a comunica eficient în afaceri reprezint un element esenial pentru a gestiona o afacere de succes. Comunicarea managerial reprezint o funcie a conducerii care face cunoscut rezultatul deciziilor mangeriale i stabilete un climat de înelegere între cei care transmit informaiile i cei care le primesc. capacitate de cizional ± capacitatea de rezolvare a disfuncionalitilor, responsabilitatea de a aloca resurse i capacitatea de a negocia care se realizeaz prin iniierea de activiti, de strategii i tactici care s conduc la schimbare. Aceste aptitudini i abiliti pot fi dobândite prin educaie sau experien. În plus, femeile pot beneficia de avantajele intuiiei, o resurs insuficient cunoscut, dar invocat atât de des încât a devenit o tem des întâlnit în literatura de specialitate. Intuiia reprezint abilitatea de a obine acel gen de cunoatere la care nu putem ajunge prin interferen sau observaie, raiune sau experien. Astfel, ea este în mare parte o surs original, independent a cunoaterii, care nu poate fi obinut prin celelalte surse. Intuiia le ajut pe femei s rezolve problemele într-un mod mai creativ prin care accept mai uor ideile celor din jur. Nu în ultimul rând, abilitatea de a obine rezultate este i ea la îndemâna femeilor întro lume modern care a depit paradigmele de genul ³o femeie nu lucreaz, nu face afaceri, nu ...´. Tocmai aceast ultim abilitate sprijinit acum de o societate deschis i modern ajut femeile s-i demonstreze c se pot face remarcate în domeniul antreprenoriatului.
3. Principii de baz privind inuta vestimentar a femeii întreprinztor
Exist câteva principii de baz privind inuta în general i cea vestimentar, în special o inut sobr, formal, conservatoare. La locul de munc, atât pentru brbai cât i pentru femei, stilul clasic i convenional rmâne întotdeauna cel mai potrivit, fiind recomandat i în domeniul afacerilor: Pentru femei la locul de munc, inuta sobr i de bun gust înseamn: - taioare, fuste clasice sau rochii cu croial clasic, simpl; o femeie este atrgtoare la birou atunci când este îmbrcat în rochie potrivit, în bluze moi, feminine, fuste i pulovere de diverse combinaii i atunci când îi ³supravegheaz´ atent, discret, aspectul exterior; - înclmintea va fi aleas cu mult grij: pantofi de bun calitate, asortai cu geanta, întotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu prea înalte i în foarte bun stare; la locul de munc, la coal nu este deloc recomandat s se foloseasc înclminte excentric; ciorapii vor fi de culoarea pielii, fr modele, nedantelai, nebrodai cu flori sau cu alte figuri, deoarece vor iei în eviden i vor atrage, în permanen atenia; dresul va fi bine întins pe picior, având grij s nu fac cute; - accesoriile purtate vor fi întotdeauna discrete, ele neavând rolul de a atrage vdit atenia asupra fizicului; poeta întotdeauna în stare bun, trebuie bine organizat, pentru a evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce d o imagine cu totul neprofesional; poeta nu va fi inut la vedere, nu va fi expus i mai ales nu va fi lsat pe mas pe birou pe scaun, atunci când se prsete încperea; - bijuteriile purtate vor fi în general simple, silenioase; bijuteriile zgomotoase sunt nu numai iritante, dar distrag atenia; în nici un caz nu se ³amestec´ bijuteriile de aur cu cele de argint; este recomandabil s se poarte un singur inel, mai deosebit, sau dou piese mici: un colier de perle i o pereche de cercei vor crea o inut adecvat unui cadru sobru, de afaceri; - machiajul va fi cu totul discret, sprâncenele vor fi permanent aranjate, îngrijite; O inut sobr, adecvat presupune un aspect îngrijit, plcut; o privire succint at ent ³de la cap la picioare´, înainte de a pleca la birou, trebuie s urmreasc, în principal: - tunsoarea, linia prului poate fi la mod, fr exagerri îns; aceasta presupune un pr bine aranjat, curat, pieptnat, în permanen periat; barba i mustile trebuie bine îngrijite i în permanen tunse; fardul de pleoape i rimelul nu se folosesc la birou, ca i genele false, pudra aurie; - mâinile vor fi permanent curate, iar crema de mâini bine aplicat; unghiile curate i manichiurate sunt tot atât de importante pentru inuta unui brbat ca i pentru a unei femei, lacul folosit pentru unghii trebuie s aib o culoare plcut; - atunci când pantofii au o culoare neobinuit, culoarea rochiei va fi obinuit, neiptoare sau se va purta un costum uni; o femeie care poart pantofi moderni, de calitate superioar, cu tocuri potrivite sau joase demonstreaz c are gândul de a face treab, c poate merge oriunde este nevoie de ea; Ca regul general, trebuie evitat, pe cât posibil, s se poarte hainele strâmte; la birou nu trebuie purtate veminte care se potrivesc numai pentru ocazii i din materiale pretenioas e: satin, brocard, catifea, lamé etc.
4. Dezvoltarea spiritului întreprinztor al femeilor din România
În vederea dezvoltrii antreprenoriatului feminin în România, s-a elaborat Programul Naional Multianual pe perioada 2005- 2011 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici i mijlocii. Programul are ca obiectiv promovarea unui sistem formativ care s faciliteze mobilitatea femeilor pe piaa forei de munc i dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora în scopul implicrii lor în structuri economice private, în contextul problemelor legate de meninerea echilibrului dintre obligaiile familiale i cele profesionale i a prejudecilor existente la nivel local. În acest sens, programul urmrete: - stimularea auto-angajrii; - dezvoltarea capacitii i a spiritului antreprenorial în rândul femeilor; - folosirea optim a capitalului uman oferit de potenialele femei întreprinztor; - creterea gradului de informare despre importana antreprenoriatului în rândul femeilor; - creterea numrului de femei întreprinztor în cadrul comunitii de afaceri; - dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaterea i gestionarea optim a resurselor, în vederea adaptrii rapide la rigorile determinate de globalizarea pieelor i de integrarea României în Uniunea Europeana; - stimularea înfiinrii de noi întreprinderi mici i mijlocii, precum i îmbuntirea performantelor economice ale microîntreprinderilor existente, prin creterea gradului de pregtire a personalului acestora; - accesul egal la economia bazat pe cunoatere. Programul se deruleaz în 4 etape, astfel: Etapa I: Organizarea campaniei de informare, denumit Ä Zilele femeilor antreprenor", care are ca aobiective: - prezentarea structurilor asociative ale femeilor antreprenor din România; - prezentarea surselor de finanare ale sectorului IMM; - prezentarea activitilor ce se vor derula în cadrul Programului pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor; - promovarea modelelor de succes ale femeilor antreprenor din România; - organizarea de mini-expoziii având ca tem realizrile femeilor întreprinztor pe plan local. Etapa a II- a: Organizarea i desfurarea cursurilor de pregtire antreprenorial privind: - formalitile privind înregistrarea i funcionarea societilor comerciale, persoane fizice, asociaii familiale, societi cooperative; - elaborarea planului de afaceri, procedura general de creditare i solicitare de garanii pentru creditul solicitat; - noiuni de contabilitate primara (bilan , balan, Nota de Intrare-Receptie, factura, chitan); - managementul financiar al întreprinderii; - noiuni de marketing; - importana implementrii standardelor de calitate; - surse de finanare pentru sectorul întreprinderilor mici i mijlocii. - accesare surse i platforme electronice de informare ± e-government, Agenia Naional pentru Întreprinderi Mici i Mijlocii i Cooperaie, Ministerul Economiei i Comerului, Ministerul Finanelor Publice, etc.;
- prezentarea asociaiilor femeilor de afaceri i serviciile pe care acestea le asigur Etapa a III a: Elaborarea i publicarea brourilor: Managementul afacerilor ± noiuni de baza, Legislaia român comentat privind înregistrarea firmelor, a persoanelor fizice autorizate i a asociaiilor familiale i societilor cooperative, Marketing i dezvoltarea afacerilor, Ghidul ÄMici idei de afaceri´ i Ghidul ÄStructurile asociative ale femeilor din România i practica internaional´. Etapa a IV a: Derularea unui sondaj privind antreprenoriatul feminin în România, utilizând intervievarea prin telefon asistat de calculator i publicarea rezultatelor sondajului. Beneficiaz de prevederile acestui program femeile care au cetenie român i care au vârsta peste 18 ani i sunt absolvente a minim 8 clase.
5. Dificulti întâmpinate de femeile întreprinztor Între brbaii i femeile întreprinztor exist diferene de personalitate. De asemenea, i educaia acestora difer. În plus, femeile întâmpin o serie de dificulti pecare brbaii nu le au în mod obinuit. Bncile i alte instituii financiare sunt mai conservatoare în a a corda împrumuturi femeilor întreprinztori. O explicaie este faptul c unele bnci atribuie trsturile întreprinztorilor de succes în special brbailor. Un alt motiv este acela c femeile într în afaceri îndeosebi în sfera serviciilor i comerului cu amnuntul i aceste domenii au dificulti mai mari de a obine împrumuturi decât cele din sfera produciei. Femeile întreprinztor întâmpin o dificultate în plus i prin faptul c tr ebuie s se ocupe i de problemele familiale. Unele cercetri relev faptul c exist o legtur direct între satisfacia înafaceri i fericirea familial. În plus, femeile întreprinztori au o mai mare satisfacie în munc decât cele care sunt manageri, satisfacie generat de posibilitatea de a-i controla propriul destin.
6. Diferene între brbaii i femeile întreprinztor Dei trsturile caracteristice ale brbailor i femeilor întreprinztor sunt în general foarte asemntoare, femeile întreprinztor difer de brbai sub urmtoarele aspecte: motivare, motive, surse de finanare, pregtire, caracteristici de personalitate, condiii de mediu, grupuri de sprijin, domeniul afacerii. Motivare. Brbaii sunt motivai s se implice în afaceri de dorina de a-i controla propriul destin, independen. Aceasta poate rezulta din dezacordul pe care îl au cu efii lor sau din sentimentul c ei pot face mai bine anumite lucruri. Femeile, în schimb, tind s fie mai motivate de nevoia de împlinire rezultat din frustrarea la locul de munc provocat de lipsa posibilitilor de promovare i de manifestare a talentului. Motive. Atât brbaii cât i femeile au motive similare de a se implica în afaceri. i unii i alii au în general un interes puternic i o experien bogat în domeniul afacerii în care doresc s intre. Totui, pentru brbai, tranziia de la vechea ocupaie la intrarea în afaceri este adesea facilitat când afacerea este o dezvoltare a activitii curente, un domeniu înrudit sau un
hobby. Femeile, pe de alt parte, prsesc fostul loc de munc adesea cu un sentiment de frustrare profund i cu un entuziasm deosebit pentru noua afacere, fr a ine cont prea mult de experien, fcând tranziia cumvamai dificil. Surse de finanare. Între brbai i femei exist o mare diferen în c e privete sursele de finanare. În timp ce brbaii apeleaz pe lâng sursele personale de finanare i la bnci comerciale, investitori sau împrumuturi personale, femeile se bazeaz, de regul, pe activele personale i pe economii. Aceasta pentru c femeile obinmai dificil împrumuturi decât brbaii. Pregtire. i în domeniul pregtirii exist diferene semnificative între br bai i femei. Dei ambele grupuri tind s aib experien în domeniul afacerii lor, brbaii aumai mult experien în producie i, în general, în domeniile tehnice. Din contra, cele mai multe femei au o experien de administraie, care este limitat la niveluri medii de management, în special în domeniul serviciilor. Caracteristici de personalitate. Cele mai multe caracteristici de personalitate sunt similare atât brbailor cât i femeilor întreprinztori. i brbaii i femeile sunt energici, independeni, sociabili. Totui, brbaii sunt adesea mai încreztori în ei i mai puin flexibili i tolerani decât femeile, ceea ce poate duce la existena unor stiluri de management foarte diferite.
7. Analiz comparativ între Statele Unite ale Americii i România privind situaia femeii întreprinzator În cadrul revoluiei antreprenoriale mondiale, femeile reprezint o component esenial. Ele joac un rol crucial în actuala economie antreprenorial bazat pe cunoatere i reformeaz viitorul prin creterea accelearat a numrului de noi afaceri înfiinate. Interesul major al femeilor pentru antreprenoriat reprezint un potenial uria pentru crearea de bunstare i progres economic. Acest potenial poate fi pe deplin fructificat doar în condiiile creterii accesului la educaie antreprenorial i a înelegerii superioare a modului de depire a barierelor din calea dezvoltrii gândirii i aciunii antreprenoriale. Creterea numrului de afaceri desfurate de femei i contribuia lor la dinamizarea economiei sunt indiscutabile i acceptate pe scar larg, dei impactul complet al firmelor lor nu este ineles în toate aspectele sale. Una dintre principalele surse de date statistice referitoare la afacerile deinute de femei la nivel mondial este Centrul pentru Cercetarea Afacerilor Femeilor (Center for Women¶s Business Research). Conform datelor publicate de acesta, la începutul anului 2005, în S.U.A. existau circa 10,6 milioane de afaceri deinute de femei, reprezentând 47,7 % din totalul firmelor private existente în S.U.A. Practic, la începutul lui 2005, una din 11 femei era proprietara/co-proprietara unei afaceri, iar afacerile lor private reprezentau aproximativ jumtate din totalul firmelor existente în SUA. De altfel, în aceast ar, afacerile deinute de femei au constituit un element major în evoluia economic a ultimelor decenii. Femeile întreprinztor constituie o for motrice atât sub aspect numeric cât i al veniturilor realizate. Ele au generat în 2004 vânzri de peste 1100 de miliarde de $ i au asigurat un loc de munc pentru 7,2 milioane de persoane, la nivel naional. Între 1997 i 2005, procentul
creterii firmelor deinute de femei a fost aproape dublu fa de totalul creterii firmelor din SUA (42,3 % fata de 23,3%). De asemenea, numrul persoanelor angajate în aceste firme a crescut cu 0,4%, iar vânzrile anuale au crescut cu 4,4%. Aceste firme sunt în continu expansiune, extinzându-se de la sectoarele tradiionale (servicii, comer etc) ctre industrii netradiionale, precum construcii (cu o cretere de 30% în perioada de referin), transporturi, comunicaii i utiliti publice (cretere de 28,1%), servicii în domeniul agricol (cretere de 24,3%). În România, dezvoltarea antreprenoriatului în general i a celui feminin ca parte component, joac un rol important în contextul integrrii rii în UE, constituind o real provocare, în condiiile în care, abia dup 1990, s-a pus problema recrerii i dezvoltrii proceselor antreprenoriale, dup decenii de economie centralizat. Datele statistice, relativ srace în privina femeilor întreprinztor, arat c acestea sunt puternic implicate în sectorul privat din România. Rezultatele unei anchete panel de tip longitudinal conduse începand cu 1995 de Institutul Naional de Statistic, a relevat faptul c ponderea companiilor conduse de femei reprezint aproximativ 38% din total. Asemenea situaiei din alte ri i în România femeile se regsesc, totui, preponderent în poziia de angajate i nu de angajatoare. Studierea femeilor deja întreprinztoare, inclusiv a celor potenial întreprinztoare,constituie componente fundamentale ale oricrui demers de consolidare a legturii dintre inovaie, cretere economic i revitalizare, atât de importante pentru prosperitatea unei ri. În pofida faptului c un numr în cretere de cercettori încearc s evidenieze rolul femeilor întreprinztor i caracteristicile acestora, subiectul continu s fie insuficient explorat din punct de vedere tiinific, în special în domeniul economic. Tema antreprenoriatului feminin este, în prezent, dominat de cercetri realizate în economiile mature, în special în cele din SUA i Europa. În fapt, cea mai mare parte a literaturii economice referitoare la femeile întreprinztor aparine cercettorilor americani, care au evideniat în studiile lor creterea substanial a numrului femeilor întreprinztor i contribuia lor la creterea economic a S.U.A. i la crearea de locuri de munc. Dinamica afacerilor lor este atent monitorizat de organisme publice i private, interesate în dezvoltarea de proiecte de cercetare cu o vizibilitate ridicat.
8. Antreprenoriatul feminin câtig teren în România Companiile conduse de femei în România beneficiaz de o cretere de 39%, mult mai rapid decât cele manageriate de brbai, cu un procent de dezvoltare de doar 31%. Dei relativ mic, diferena este semnificativ, se arat într-un studiu realizat al CEBR (Centre for Entrepreneurship & Business Research), companie de consultan i cercetare în afaceri. Studiul CEBR a analizat antreprenoriatul feminin pe coordonate demografice, socioculturale i antreprenoriale, construind un profil al femeii de success în afaceri. Ca premise în dezvoltarea studiului, s-a artat c înfiinarea noilor companii este esenial pentru dezvoltarea economic a unui stat, firmele noi generând locuri de munc i contribuind la îmbuntirea imaginii regionale. Nivelul antreprenorial variaz îns de la un stat
la altul, îns indiferent de ar, studiul CEBR a indicat faptul c, dei antreprenoriatul feminin este un trend în cretere, majoritatea firmelor antreprenoriale sunt înfiinate de brbai. Astfel, sondajul efectuat pe un eantion 1.547 de subieci au relevat un fapt interesant: în timp ce femeile se implic mai mult în activiti care preced demararea unei afaceri, 9,58% fa de 6,53%, brbaii domin numrul celor care încep efectiv o afacere. Excepia este capitala Bucureti, unde 58% femei fa de 48% brbai dovedesc spirit antreprenorial în crearea propriei afaceri. De altfel, analiza geografic a artat c antreprenoriatul ia amploare cu precdere în Bucureti i zonele sud-centrale ale României. De ce îi doresc femeile propria afacere? Decizia de a înfiina o companie nu este dat numai de vârsta, educaia, studiile superioare i experiena precedent, ci i de existena unor modele antreprenoriale pozitive în cercul de prieteni sau în familie, 38% dintre femeile chestionate declarând c vor demara o afacere proprie, având cunoscui în domeniul antreprenorial. Evident, procentul se reduce în cazul femeilorcare au înfiinat deja o firm. Studiul a mai relevat faptul c în familiile în car e exist prini antreprenori exist o posibilitate mai mare cai copiii s se implice în activiti de antreprenoriat. Analitii CEBR au considerat îndreptit categorizarea antreprenorilor în poteniali, noi i proprietari de IMM-uri deja implicai în afacere. Antreprenorii poteniali sunt cei care au în vedere înfiinarea unei afaceri. Dei aici nu sunt diferene mari în privina sexelor, potenialul întreprinztor femeie ar e vârsta medie de 35 de ani, experien de lucru medie de aproximativ opt ani, ceea ce difer fiind doar pregtirea studiilor manageriale, 70% dintre brbai având un background în management, spre deosebire de 62% din femei. Motivaiile unei noi afaceri sunt multiple: creterea veniturilor, dorina de a deveni propriul ef, câtigarea independenei financiare. Noii antreprenori sau cei care au demarat o afacere în ultimii doi ani au o vârst medie de 34 de ani, neexistând diferene prea mari în acest sens, decât în cazul motivaiei începerii afacerii. Astfel, femeile aleg înfiinarea unei companii ca alternative contra omajului sau pentru a continua tradiia de familie. Dei noii antreprenori declar o pregtire în management inferioar potenialilor antreprenori, 51% în comparaie cu 70%, femeile se arat mai dispuse s investeasc timp i efort în desrvârirea pregtirii manageriale. Proprietarii de IMM-uri care opereaz pe pia de peste 2 ani au o vârst superioar, de 37-38 de ani i o experien de munc de aproximativ 11 ani. Studiile superioare i pregtirea managerial sunt îns mult mai importante pentru femei, 78% din acestea deinând studii superioare i 57% urmând cursuri de manager, procent mai r idicat decât în cazul brbailor, de 76%, respectiv 54%. Brbaii îns se concentreaz pe experiena propriu-zis, de 12 ani de munc, puin mai mare decât a femeilor, precizeaz studiul CEBR. Asigurarea unui statut social, respectul antreprenorial i influena exemplelor de success în afaceri reprezint variabile de percepie a mediului de afaceri românesc. Interesant este faptul c femeile indic mai des ca exemplu antreprenorial tot o femeie, preferabil i mama, în timp ce mai muli brbai indic tatl sau un exemplu masculin. Pentru ambele sexe, îns, taii par a fi o surs de inspiraie, chiar i pentru femei. Exemplele antreprenoriale îi pierd din substan în cazul firmelor deja înfiinate. Cum arat îns afacerile create de femei? Studiul a artat c firmele conduse de femei sunt mai tinere cu aproximativ 2 ani, sunt finanate din propriile resurse, creditele bancare înregistrând un numar redus, iar 47% din companiile iniiate de femei au proprietar unic, în
79% din cazuri femeile ocupându-se i de management. Femeile proprietari i manageri rmân îns mai puine în comparaie cu brbaii manageri: 80% fa de 86%. Alt rezultat a indicat faptul c femeile au o cot puin mai ridicat de participare în firmele co-propriete, de 75%, în general afacerile fiind de dimensiuni mici, în familie, numrul iniial de angajai find mai mic în cazul femeilor, de 3 angajai la 4. Totui, femeile se implic mai mult decât brbaii în afaceri internaionale, 13,2% din produsele create de femei fiind adresate exportului, în timp ce doar 13,14% din produsele brbailor ajung la export, ceea ce arat, din punct de vedere statistic, potenialul femeii antreprenor. În firmele în co-proprietate, femeile au o cot medie de participare de 75%. În medie, unul sau doi ali membri ai familiei sunt co-proprietari în firmele pe care femeile le au în co proprietate cu familia. Femeile tind s înfiineze afaceri de dimensiuni mai mici decât cele înfiinate de brbaii întreprinztori. Considerând drept criteriu de mrime a afacerii numrul iniial de angajai, acesta este de 3 angajai în cazul femeilor i 4 în cazul brbailor. CEBR - Centre for Entrepreneurship & Business Research realizeaz studii i cercetri în arii de interes precum antreprenoriatul i afacerile i, de asemenea, ofer servicii de consultan pentru companii i decideni strategici. Analizele CEBR sunt publicate în prestigioase reviste internaionale.
9. Chinezoaicele, cele mai bogate femei din lume Peste 50% din cele mai bogate femei din lume provin din China, potrivit "Raportului Hurun", ce conine informaii despre cele mai bogate chinezoaice care i-au fcut averile prin munca lor. Cele mai bogate trei femei din lume care i-au fcut singure avere provin din China i înc 11 chinezoaice se afl în primele 20 de locuri din Lista Hurun a miliardarelor. Averea lui Zhang Yin, în vârst de 53 de ani, care i-a înfiinat o companie de reciclare a deeurilor din hârtie, este estimat la 5,6 miliarde de dolari, fiind cea mai bogat femeie-întreprinztor din lume. Dup ea se afl Wu Yajun, de 46 de ani, care deine compania Longfor Property, având o avere de 4,1 miliarde de dolari. Pe locul al treilea este Chen Lihua, de 69 de ani, care deine compania Fuhua International i a crei avere personal a fost estimat la 4 miliarde de dolari. Alte întreprinztoare de top, dar nu din Asia, sunt spaniola Rosalia Mera, proprietara Casei de mod Zara, care are o avere de 3,5 miliarde de dolari, i înc dou colege de breasl, Doris Fisher, patroana Gap, situat pe locul 8 în top, i Giuliana Benetton, patroana companiei Benetton, pe locul 11. Americanca Oprah Winfrey, vedeta de televiziune, ocup locul 9, cu o avere estimat la 2,3 miliarde de dolari. Nandani Lynton, de la China Europe International Business School din Shanghai, care a studiat factorii ce stau la baza incredibilului progres al femeilor chineze, a observat c acestea sunt i cele mai ambiioase femei din lume, dar i cele mai harnice, muncind în medie 72 de ore pe sptmân. Potrivit unui studiu al Centre for Work-Life Policy din New York, 76% din femeile din China aspir la funcii înalte, în timp ce numai 52% din americance a u asemenea aspiraii.
Emanciparea profesional i financiar a chinezoaicelor se datoreaz i eliminrii discriminrii între sexe. "Mao a fcut o remarc uimitoare câ nd a spus c femeile vor stpâni o jumtate de cer, iar de atunci s-a tiut c toate femeile din China vor munci", a mai spus Lynton.
10.Exemple de femei întreprinzator de succes din România Cristina
Grigores cu- este managerul unei firme ce se ocup cu furnizarea de soluii
complete în tehnologia apei: soluii pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru a cestea, dar i staii de potabilizare i epurare. Afacerea a fost început de la zero ca firm de inginerie în domeniul consultanei i proiectrii reelelor de alimentare cu ap. În faza de iniiere a afacerii s-a confruntat cu problema major a lipsei fondurilor care nu i-a dat posibilitatea achiziionrii unei aparaturi tehnologice moderne. În 1995 firma a stabilit un parteneriat de afaceri cu o firm american în urma cruia a beneficiat de un program de training în SUA pentru IMM-uri. În cadrul acestui program, a vizitat mai multe companii fabricante de pompe i accesorii pentru piscine. Dac în prezent compania furnizeaz soluii complete în tehnologia apei (soluii pentru piscine, spa-uri, saune, accesorii pentru a cestea, dar i staii de potabilizare i epurare), pe viitor firma îi propune s ofere produse i servicii la standarde europene, meninându-i poziia de lider pe care a câstigat-o. Este preocupat de tot ceea ce este inovator în domeniu, motiv pentru care an de an îi îmbogete oferta de produse. Mariana G uzg- administreaza un grup de trei firme ce activeaz în domeniul
pasmanteriei, firme care au crescut pas cu pas pentru a ajunge s se completeze i s se dezvolte reciproc. La momentul actual afacerile sunt în cretere, având deja o istorie proprie: în decembrie 2006 societatea va împlini zece ani de la realizarea primului metru de band elastic. Preocuparea permanent pentru cerinele pieei a permis s se ajung în prezent la un nomenclator de peste 2000 de articole. Planurile pe termen scurt includ certificarea standardelor de calitate privind protecia mediului. De asemenea se dorete concentrarea ateniei asupra politicilor de personal, motivarea i instruirea angajailor. Un alt obiectiv de realizat este participarea la târguri internaionale de profil i extinderea contactelor cu partenerii din strinatate. Strategia pe termen lung a companiei are în vedere extinderea numrului de reprezentane în ar i diversificarea gamei de produse. Narciza Nedelcu- este managerul unei afaceri prospere în domeniul maselor plastice
pe care a reuit s o dezvolte în ciuda a numeroase dificulti pe care le-a întâmpinat iniial. Ceea ce a determinat-o pe doamna Nedelcu s înfiineze o firm care are ca activitate domeniul maselor plastice, a fost dorina de a-i continua activitatea într-un domeniu cunoscut care îi oferise satisfacii profesionale. Dup o perioad de trei ani, în care s-a confruntat cu diverse probleme de ordin profesional i personal, doamna Nedelcu a
reuit s pun bazele unei afaceri prospere pe o pia în continu cretere. Pe viitor, Narciza Nedelcu dorete extinderea afacerii i pe domeniul de extrudare (folie, tevi), precum i personalizarea produselor fabricate. Un alt obiectiv este dezvoltarea grupului de firme, din care face parte i înfiinarea unei firme de construcii, a unei firme de paz i protecie i una de tâmplrie de aluminiu. Firma are 60 de angajai în prezent, iar împreun cu restul firmelor ajunge la 80 de angajai. Gabriela Ciubotariu ± este managerul unei firme de producie tipografic, domeniu
în care lucreaz cu pasiune începând din anul 1990 i în care a devenit o veritabil specialist. La începutul activitii, când lucra împreun cu un asociat, cumprarea unui spaiu mai mare i achizitionarea de utilaje performante s-au realizat cu ajutorul unui împrumut substanial de la bnci care aveau pe atunci dobânzile foarte mari. Una din problemele cu care s-a confruntat în faza de început a afacerii a fost neîncrederea oamenilor în tipografiile private i funcionarea pe o pia incert. Cu toate acestea, afacerea a mers foarte bine, bazându-se pe calitate i pe preuri mici, fapt ce a generat creterea numrul de clieni i al investiiilor. Georgiana Pogonar u - este general manager la Romcolor 2000, firm ce ocup locul
întâi în domeniul maselor plastice. Pe lânga reuitele profesionale, Georgiana Pogonaru face parte din "Leading Women Entrepreneurs of the World", este membr a "Asociaiei Internaionale a Femeilor" i o mam care se bucur de doi copii minunai. conduce Class Mobexpert. Ea a mai obinut premiul pentru "Cea mai bun femeie de afaceri" în anul 2005. Firma pe care o reprezint, Mobexpert, se afl pe primul loc în domeniul produciei de mobilier. Camelia crede c tot ce a construit pâna acum o face s se simt împlinit. A terminat Facultatea de Medicin, iar în 1993 a intrat în afaceri alturi de soul ei. Cu toate c în viaa profesional norocul îi surâde, pe plan personal lucrurile nu stau tocmai roz. Camelia înc se reface dupa desprirea de fostul sot, Dan ucu. Camelia
ucu
-
directorul executiv Musette, conduce cu succes brand-ul Musette, o marca foarte îndragita în România. Construit de la zero în doar 5 ani, acum afacerea Cristinei a ajuns la o cifra de 12 milioane de euro. Poate credei c este de ajuns, dar nu pare suficient. Musette se concentreaz acum pe extinderea i pe piaa italian. Cristina se dedic trup i suflet acestei meserii, o practic cu o mare pasiune i declar c nimic nu îi face plcere mai mare decât s-i vad "copilaii" în picioarele femeilor din România. Cristina
Bâtlan
-
Concluzii Succesul nu este un fenomen care vine pe neateptate. Pentru a reui trebuie s munceti foarte mult i s ai anumite caliti indispensabile reuitei. Indicatorii referitori la trsturile de personalitate care definesc o femeie manager de succes sunt: perseverena, seriozitatea, implicarea i corectitudinea, informarea i pregtirea antreprenorial continu. Perseverena se dovedete a fi calitatea esenial necesar unei femei manager care i-a propus s-i dezvolte propria afacere. Indicatorii tradiionali ai succesului, referitori la obinerea unui profit cât mai mare i la dimensiunea afacerii desfurate sunt privii diferit de femeile într eprinztor. Importana banilor i obinerea de bunuri materiale nu reprezint un indicator al succesului, succesul se afl în strâns legtur cu generarea unei imagini pozitive a afacerii realizate a crei pies de rezistent este încrederea.. Sydney Abordarea comparativ a afacerilor de succes gestionate de femei manager din România reprezint un punct de reper în stabilirea principalelor ateptri i dificulti cu care se poate confrunta o femeie care dorete s îi realizeze propria afacere. Studiile indic faptul c femeile care încep o afacere îi doresc s obin independen financiar, dar mult mai important este s aib controlul asupra propriului destin. Chiar dac volumul de munc este de obicei foarte mare, faptul c au posibilitatea de a-i planifica singure timpul în funcie de prioriti, face acest inconvenient secundar. De fapt, multe femei declar c le place s munceasc i prefer afacerile altor tipuri de activiti. Trebuie remarcat faptul c multe femei manager subliniaz nevoia de provocare creativ i stimularea inventivitii. De asemenea, multe femei identific nevoia de ³a face o diferen³,³a schimba ceva³ în comunitile lor. Dei puine din femeile întreprinztor sunt cu adevrat mulumite ca i angajate, cele mai multe îi prsesc locul de munc pentru ca nu le sunt satisfcute anumite ateptri profesionale. Multe femei menioneaz c pentru a se lansa în afaceri au nevoie de vocaie, oportuniti i proiecte, stimulare i încurajare, libertatea de a-i programa timpul i activitile, libertatea de a-i gestiona aspectele familiale, mediu de lucru personalizat, alinierea etic dintre munc i valori personale, relaii colegiale amiabile, un flux permanent de învare i dobândirea respectului din partea clienilor i colegilor. Pe calea antreprenoriatului, multe femei descoper i dezvolt ³propriul drum³, o nou viziune asupra vieii i propriei persoane. Este o experien covâritoare car e poate fi sintetizat astfel: ³Învei s nu priveti în urm i s nu regrei. Doar continui i crezi în ceea ce faci³.
Bibliografie
Chipea
Florica - Femeia în contextul schimbrii, Editura Universitii din Oradea, 2000;
Driga Otilia, Gonzales L. Esteban (CEBR) - Antreprenoriatul feminin în România, Centrul
pentru Cercetare în Antreprenoriat i în Afaceri, 2007; Grunberg Laura, Ioana Borza, T heodora-Eliza Vcrescu - Cartea neagr a egalitii de
anse între femei i brbai în România, Editura AnA, Bucureti, 2006; Pasti Vladimir - Ultima inegalitate, Editura Polirom Colecia Studii de gen, Iai, 2003; Vduva Sebastian - Antreprenoriatul, Editura Economic,Bucureti, 2004; www.wall-street.ro www.jurnalul.ro
