UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA”, IAŞI IAŞ I Facultatea de economie şi administrarea administrarea afacerilor
Proiect la Finanțe
Analiza surselor de finanţare a întreprinderii înt reprinderii S.C. Conpet S.A. Ploieşti Ploieşti
1
Cuprins 1. Prezentare generală……………………………………………………………………………………………………5 1.1. Istoric……………………………………………………………………………………………………………………………….5 Istoric……………………………………………………………………………………………………………………………….5 1.2. Activitatea firmei ……………………………………………………………………………………………………………..6 1.3. Parteneri de afaceri și colaboratori…………………………………………………………………………………..8 1.4. Eficienţă economică……………………………………………………………………………………………………….…9 1.5. Sistemul de management integrat…………………………………………………………………………………..10 integrat…………………………………………………………………………………..10 1.6. Portofoliu…………………………………………………………………………………………………………………….…..10 Portofoliu…………………………………………………………………………………………………………………….…..10 Obiective de dezvoltare……………………………………………………………………………………………………10 dezvoltare ……………………………………………………………………………………………………10 1.7. Structura acţionariatului acţionariatului……………………………………………………………………………………………..……12 ……………………………………………………………………………………………..……12 1.8. Dividende…………………………………………………………………………………………………………………………14 Dividende…………………………………………………………………………………………………………………………14 1.10.Concurenţa……………………………………………………………………………………………………………………..14 1.10.Concurenţa……………………………………………………………………………………………………………………..14 2. Structura surselor de finanţare………………………………………………………………………………………….15 2.1. Surse Surse de f inanţare inanţare a investiţiilor pentru societăţi comerciale şi regii autonome…………..…15 2.2. Surse de finanţare a investiţiilor în sectorul privat…………………………………………………………..16 2.3. Obiectivele Obiectivele financiare ale unei firme…………………………………………………………………………..……17 firme…………………………………………………………………………..……17 2.4. Diagnosticul Diagnosticul strategic şi estimarea financiară a firmei………………………………………………………17 2.5. Diagnosticul financiar………………………………………………………………………………………………………..18 financiar ………………………………………………………………………………………………………..18 2.5.1.Obiective ale diagnosticului financiar………………………………………………………………………………18 financiar ………………………………………………………………………………18 2.5.2.Diagnosticul financiar în termeni de îndatorare………………………………………………………………19 îndatorare………………………………………………………………19 2.6. Metoda diagnosticului financiar………………………………………………………………………………………...20 financiar………………………………………………………………………………………...20 2.6.1.Metoda 2.6.1.Metoda comparaţiei………………………………………………………………………………………………………..20 2.6.2.Metoda analogiilor analogiilor………………………………………………………………………………………………………….21 ………………………………………………………………………………………………………….21 3. Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă…………………...26 3.1. Evaluarea şi reevaluarea societăţii……………………………………………………………………………………..26 3.2. Metode Metode de evaluare…………………………………………………………………………………………………………..26 evaluare…………………………………………………………………………………………………………..26 3.3. Capitalul Capitalul propriu………………………………………………………………………………………………………………..27 propriu………………………………………………………………………………………………………………..27 3.4. Costul capitalul propriu………………………………………………………………………………………………….....28 propriu………………………………………………………………………………………………….....28 3.5. Factori de influenţă asupra capitalului……………………………………………………………………………….28 2
Cuprins 1. Prezentare generală……………………………………………………………………………………………………5 1.1. Istoric……………………………………………………………………………………………………………………………….5 Istoric……………………………………………………………………………………………………………………………….5 1.2. Activitatea firmei ……………………………………………………………………………………………………………..6 1.3. Parteneri de afaceri și colaboratori…………………………………………………………………………………..8 1.4. Eficienţă economică……………………………………………………………………………………………………….…9 1.5. Sistemul de management integrat…………………………………………………………………………………..10 integrat…………………………………………………………………………………..10 1.6. Portofoliu…………………………………………………………………………………………………………………….…..10 Portofoliu…………………………………………………………………………………………………………………….…..10 Obiective de dezvoltare……………………………………………………………………………………………………10 dezvoltare ……………………………………………………………………………………………………10 1.7. Structura acţionariatului acţionariatului……………………………………………………………………………………………..……12 ……………………………………………………………………………………………..……12 1.8. Dividende…………………………………………………………………………………………………………………………14 Dividende…………………………………………………………………………………………………………………………14 1.10.Concurenţa……………………………………………………………………………………………………………………..14 1.10.Concurenţa……………………………………………………………………………………………………………………..14 2. Structura surselor de finanţare………………………………………………………………………………………….15 2.1. Surse Surse de f inanţare inanţare a investiţiilor pentru societăţi comerciale şi regii autonome…………..…15 2.2. Surse de finanţare a investiţiilor în sectorul privat…………………………………………………………..16 2.3. Obiectivele Obiectivele financiare ale unei firme…………………………………………………………………………..……17 firme…………………………………………………………………………..……17 2.4. Diagnosticul Diagnosticul strategic şi estimarea financiară a firmei………………………………………………………17 2.5. Diagnosticul financiar………………………………………………………………………………………………………..18 financiar ………………………………………………………………………………………………………..18 2.5.1.Obiective ale diagnosticului financiar………………………………………………………………………………18 financiar ………………………………………………………………………………18 2.5.2.Diagnosticul financiar în termeni de îndatorare………………………………………………………………19 îndatorare………………………………………………………………19 2.6. Metoda diagnosticului financiar………………………………………………………………………………………...20 financiar………………………………………………………………………………………...20 2.6.1.Metoda 2.6.1.Metoda comparaţiei………………………………………………………………………………………………………..20 2.6.2.Metoda analogiilor analogiilor………………………………………………………………………………………………………….21 ………………………………………………………………………………………………………….21 3. Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă…………………...26 3.1. Evaluarea şi reevaluarea societăţii……………………………………………………………………………………..26 3.2. Metode Metode de evaluare…………………………………………………………………………………………………………..26 evaluare…………………………………………………………………………………………………………..26 3.3. Capitalul Capitalul propriu………………………………………………………………………………………………………………..27 propriu………………………………………………………………………………………………………………..27 3.4. Costul capitalul propriu………………………………………………………………………………………………….....28 propriu………………………………………………………………………………………………….....28 3.5. Factori de influenţă asupra capitalului……………………………………………………………………………….28 2
4.Analiza 4.Analiza mutaţiilor în structura resurselor împrumutate împrumutate……………………………………………………32 ……………………………………………………32 5. Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..37 Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………………..37 6. Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………38 Bibliografie………………………………………………………………………………………………………………………38
3
Denumire societate: S.C.Conpet S.A. Ploieşti Adresa: Str. Anul 1848, nr. 1-3 Localitate: Ploieşti Judeţ: Prahova Ţara: România Site: www.conpet.ro E-mail:
[email protected];
[email protected] Telefon: 0244.401.360 Fax: 0244.516.451 Activitate: Transporturi de ţiţei prin conducte Consiliu de Administraţie şi Executiv: Preşedinte C.A.: CRISTIANA CHIRAC Director General: LIVIU ILASI
4
1. Prezentare generală Activitatea principală a firmei este transportul de petrol, gazolină, etan şi condensate prin conducte şi vagoane cisternă, pentru aprovizionarea rafinăriilor din ţară din producţie proprie şi din import.
1.1.
Istoric
În urmă cu peste 110 ani, în Romania s-a realizat primul transport de țiței iar CONPET S.A. continuă această activitate și în prezent, activând în această perioadă sub denumiri și forme organizatorice diferite. Ca și puncte de reper în istoria activității noastre, se poate menționa:
construirea primei conducte de transportat țiței în anul 1901, în județul Prahova, între Buștenari și gara CF Băicoi; dezvoltarea câmpurilor petrolifere a determinat extinderea rețelelor de conducte, având în anul 1934 aproximativ 2522 km, raportându-se o producție de circa 8 473 355 tone petrol brut; anul 1948 marchează trecerea companiilor de petrol în proprietatea statului; în anul 1956, se înființează Intreprinderea de Transport Ţiței prin Conducte Ploieşti (I.T.T.C.). Ea a început gestionarea tuturor conductelor de țiței din țară; anii cuprinși între 1960-1968 sunt marcați de o extindere a rețelei de conducte și construirea de noi rampe CF; în anul 1968 are loc primul transport pe cale ferată de țiței din import, pe ruta Constanța-Pitești; anul 1967 marchează transportul pe prima magistrală Constanța-Pitești. Ca date tehnice, conducta avea un diametru de 37,5 cm și o lungime de 325 km; în anul 1979 conducta Constanța-Midia, având un diametru de 61 cm a fost preluată de I.T.T.C.; data de 22 ianuarie 1991 reprezintă apariția în România al firmei S.C. CONPET S.A. prin hotărârea de Guvern 1213/1990. În decursul acelui an s-a înființat Sindicatul liber „Conpet”; În 1993, în urma unui acord de împrumut între Statul Român și Banca Mondială, s-au alocat 64,7 milioane USD pentru modernizarea Sistemului Național de Transport țiței prin Conducte. 30 milioane USD s-au folosit pentru instalarea unui sistem SCADA a elementelor de automatizare, de către ABB Information Systems GmbH;
5
din anul 2000 a început un amplu proiect de modernizare, instalându-se un Sistem de Comunicații care asigură transmiterea de date și voce între Dispeceratul Central și cele 100 de puncte de lucru din cadrul companiei. din anul 2006 rețeaua de transport a beneficiat de un sistem GIS, care oferă informații cadastrale asupra adâncimii la care se află o conductă, rezistivitatea terenului și traseul optim de amplasare a conductei; În 2007 firma germană Germanischer Lloyd Hamburg a certificat , Sistemul de "Management integrat Calitate - Mediu - Sănătate, Securitate Ocupaţională"; În 2008 s-a finalizat lucrarea de la Dispeceratul Central al Sistemului Național de Transport prin Conducte și s-a terminat și construirea sediului central al companiei.
1.2. Activitatea firmei Activitatea principal este transportul de petrol, gazolină, etan şi condensate prin conducte şi vagoane cisternă, pentru aprovizionarea rafinăriilor din ţară din producţie proprie şi din import. Firma deţine un ansamblu de conducte cu o lungime de aproximativ 4000 de km, care trece prin 24 de judeţe din România. Transportul este coordonat de Dispeceratul Central din Ploieşti, dar şi de cele locale şi regionale. Reţeaua de conducte cuprinde staţii de pompare, rampe de încărcare şi descărcare, parcuri de rezervoare etc. Sistemul de transport se împarte in urmatoarele subcategorii:
subsistemul de transport al țițeiului intern .
subsistemul de transport al țițeiului din import .
subsistemul de transport al gazolinei și etanului.
subsistemul de transport pe calea ferată .
Anual, capacitatea de transport a reţelei gestionate de Conpet este de circa 27,5 milioane tone/an. Această capacitate este însumarea transportului ţiţeiului din import (20,2 m ilioane tone/an), din producţia internă şi condensată (6,9 milioane tone/an) şi transportul gazolinei şi etanului (230.000 tone/an gazolină și 100.000 tone/an etan). Conpet S.A. a avut o evoluţie exclusiv pozitivă a capitalului propriu în decursul anilor 2004-2012, în 2004 fiind de 273,78 milioane lei, crescând de-a lungul anilor, în 2012 ajungând să fie de 561,44 milioane lei, acest fenomen crescător poate fi observat în următorul grafic (fig. 1.1):
6
1
Fig. 1.1 Evoluţia capitalurilor proprii (exprimate în milioane lei) în perioada 2004-2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
Conpet S.A. a realizat de-a lungul perioadei 2007-2012 investiţii, de aproximativ 50.000 mii lei/an. Î n anul 2007 a facut investiţii de 49.373 lei, cele mai mari investiţii s-au efectuat în anul 2009, de 68.518 lei, în 2012 f acând investiţii de 58.021 lei, evoluţia investiţiilorsunt reprezentate conform următoarei figurii (fig. 1.2): Fig. 1.2 Evoluţia investiţiilor în perioada 2007-2012 (exprimate în mii lei)
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro 1
Grafic realizat cu ajutorul datelor de pe site-ul oficial a firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro) Grafic realizat cu ajutorul datelor de pe site-ul oficial a firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
2
7
2
1.3. Parteneri de afaceri și colaboratori
Această firmă execută servicii de preluare, transport şi predare a produselor menţionate către rafinării, amintinu-i aici pe principalii cumpăratori: Petrom S.A. - membru O.M.V. Grup, Petrotel-Lukoil S.A., Rompetrol-Rafinare S.A., vânzarea realizându-se numai pe bază de contracte. În decursul anilor, pentru efectuarea proiectelor majore, compania a avut parteneriate cu mari firme precum: ABB Information Systems, Telvent, E-ON Engineering, Schuck Armaturen GmbH, Pipetronix GmbH, Germanischer Lloyd Hamburg. În următorul grafic sunt prezentaţi principalii parteneri ai întreprinderii Conpet S.A., principalul partener fiind SC OMV PETROM S.A., acesta cumpărând produse în proporţie de 66 %, fiind urmat de SC PETROTEL-LUKOIL S.A. , cu 31% din total, restul de 3% fiind luat de partenerul Conpet-ului, SC ROMPETROL RAFIANARE S.A. (fig. 1.3): Fig. 1.3 Principalii parteneri de afaceri a societăţii S.C. CONPET S.A. 3
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
3
Grafic realizat cu ajutorul datelor de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
8
1.4. Eficienţă economică
Conpet S.A. urmăreşte mărirea rentabilităţii prin eficientizarea structurilor şi proceselor, abordând o strategie flexibilă. În acest sens, pentru îndeplinirea obiectivelor, are în vedere următoarele scopuri: continuarea procesului de modernizare a structurii de transport; evoluţia ansamblului informatic de management şi a unor platforme de modernizare tehnică şi tehnologică; reconversia profesională şi specializarea angajaţilor; scăderea consumului administrativ şi a celui de fabricaţie; utilizarea regulilor de evoluţie in vederea protejării mediului; introducerea standardelor controlului la nivel intern şi gestiunea riscului în toate ramurile de activitate; practicarea pe termen scurt şi mediu a unor tehnici de reorganizare in relaţie directă cu dimensiunea ocupaţiei firmei.
Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2004-2012 este reprezentată în următorul grafic, acesta a putut fi realizat pe baza datelor oficiale ale firmei, în 2004 cifra de afaceri a fost de 59,5 milioane euro, oscilând de la 75 milioane euro la 85 în cursul anilor, cea mai mare cifră de afaceri înregistrându-se în anul 2008 (85,8 milioane euro), iar în anul 2012 aceasta fiind de 75,5 milioane euro, scăzând faţă de anul precedent, când a fost de 80,65 milioane euro (fig. 1.4): Fig. 1.4 Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2004-2012 exprimată în milioane euro
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
4
Grafic realizat cu ajutorul datelor de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
9
4
1.5. Sistemul de management integrat
Confirmarea sistemului de management: calitate, mediu, sănătate şi securitatea angajaţilor este verificat şi urmărit în fiecare an de către GERMANISCHER LLOYD HAMBURG. Directorul companiei a hotărât, având în vedere urmatoarele caracteristici, politicile care caracterizeaza sistemul de management integrat: sensul strategic al firmei; obligaţiile legale, cat şi cele aplicabile; efectele recunoaşterii cerinţelor mediului; efectele recunoaşterii condiţiilor de risc, aprecierea şi supravegherea riscului de accident sau de boală a lucrătorilor.
1.6. Portofoliu
S.C. CONPET S.A. a luat parte periodic la Congresul Mondial al Petrolului, unde se adună cele
mai importante firme din lume. Compania este interesată atât de viitorul industriei petrolului din ţară, cât şi de condiţiile de transportare din Marea Neagră. Această firmă a luat parte la diverse asociaţii, târguri şi expoziţii din afara ţării ca: “Caspian Energy to Europe”, “Expo Petro Gas” şi “ Gas and Oil”, preocupând-o evoluţia tehnologică. Ea a luat, în ultimii ani, numeroase Diplome şi Trofee de Excelenţă primite din partea Camerele de Comerţ şi Industrie din ţara noastră, inclusiv din judeţul din care provine.
1.7. Obiective de dezvoltare
Principalele ţinte sunt investiţiile şi planurile noi, de lungă durată, rezultând evoluţia şi eficienţa firmei; oferirea cumpăratorilor de servicii de înaltă valoare, protejând în acelaţi timp şi natura înconjurătoare. În figura de mai jos se pot vedea kilomeri de conductă înlocuită între anii 2007-2012 (fig.1.5):
10
5
Fig. 1.5 Numărul de km de conducte înlocuite între anii 2007-2012
Sursa: grafic preluat de pe www.conpet.ro
Creşterea câştigului în folosul acţionarilor se realizeaza prin:
minimizarea cheltuielilor tehnologice din cadrul înmagazinării; reducerea cheltuielilor cu energia electrică, apă şi combustibili; reorganizarea; restructurarea; maximizarea câştigurilor prin intermediul creşterii produselor transportate.
Maximizarea protecţiei în exploatare şi diminuarea costurilor de operare se întocmeşte cu
ajutorul unor planuri precum:
introducerea unui Sistem de Detectare şi Localizare a Scurgerilor; îmbunătăţirea structurii de apărare a sistemului de ţevi transportoare; substituirea ţevilor în vederea renovării sistemului de transportare şi maximizarea protecţiei; introducerea unei platforme de reabilitare şi mărire a pragului de stocare.
Conexiunea structurii naţionale de transfer cu structura regională (Serbia) sau europeană.
Planul Constanţa-Piteşti-Serbia este o variantă a transferului de petrol către rafinăria din Serbia, putând fi extins la rafinăria din Bosnia. În imaginea următoare este reprezentată conducta existentă din ţara noastră şi Proiectul de extindere a conductei de transport: Constanţa-Piteşti-Serbia (fig. 1.6): 5
Grafic preluat de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
11
Fig.1.6 Proiectul de extindere a conductei de transport: Constanţa-Piteşti-Serbia a societăţii S.C. Conpet S.A.
6
Sursa: imagine preluată de pe www.conpet.ro
1.8.Structura acţionariatului
Conpet este o firmă întocmită pe acţiuni, odată cu 5 septembrie 2013, acţiunile ei fiind trazacţionate pe piaţa bursieră, la Bursa de Valori Bucureşti, în domeniul Titlurilor de capital, clasa 1, marca “COTE”. Capitalul subscris vărsat este de peste 28 de milioane de lei, divizat în aproximativ 9 milioane de acţiuni cu un preţ de 3.30 lei/acţiune. Organizarea acţionariatului este prezentată în figurile ce urmează, cea mai mare cotă din acţiuni deţinând-o statul român.
6
Imagine preluată de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
12
În data de 21 mai 2013, conform tabelului din figura 1.7, cei mai importanţi acţionari erau
Ministerul Economiei, cu 59% din totalul acţiunilor şi Fondul Proprietatea S.A. deţinând 30% din total. Restul până la 100% fiin alţi acţionari. (fig. 1.7): Fig.1.7 Tabelul celor care deţin acţiuni î n cadrul firmei S.C. Conpet S.A.
Acţionari
Ministerul Economiei Fondul Proprietatea S.A. Alţi Acţionari
Nr. de acţiuni (mil.)
7
Cota de participare (%)
5 083 372 2 571 461 1 002 695
59% 30% 11%
TOTAL 8 657 528 Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
100%
Pe baza tabelului anterior, s-a putut obţine următorul grafic (fig. 1.8), conform căruia 58,72% din totalul acţionariatului este deţinut de statul roman, aproape 30% de Fondul Proprietatea S.A., iar restul este deţinut de alţi acţionari. Fig. 1.8 Structura acţionariatului din cadrul societăţii S.C. Conpet S.A.
8
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
7
Datele din tabel au fost preluate de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
8
Grafic preluat de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
13
1.9.Dividende Cei care hotarasc repartizarea dividentelor din profitul net, dar şi adoptarea stărilor financiare în fiecare an sunt reprezentanţii Adunării Generale a Acţionarilor din cadrul societăţii. Ipostazele dividentelor din profitului net sunt reprezentate în urmatorul tabel, repartizarea având loc pentru anii 2008-2012 (fig. 1.9), în anii 2008 şi 2010 un divident/acţiune era în jur de 4 lei, în 2009 şi 2011 un divident/acţiune era în jur de 2 lei, în 2012 fiind de aproximativ 3 lei. Profitul net distribuit la dividente fiind ori de 90%, în ultimii trei ani, ori de 50% în 2008 şi 2009. Fig.1.9 Tabelul situţiei dividentelor în cadrul firmei S.C. Conpet S.A. în perioada 2008-2012
9
Anul
Divident/acţiune (lei)
Profitul net distribuit la dividente (%)
2008 2009 2010 2011 2012
4,10 2,19 4,02 2,57 3,26
50% 50% 90% 90% 85%
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe www.conpet.ro
Conform datelor din tabelului anterior, în exerciţiul financiar din 2008: societatea a distriubuit 50% din profitul net în forma dividentelor, tot 50% distribuind şi in anul următor. În anul 2010, a fost acceptată distribuirea a 90% din profitul obţinut în forma dividentelor, asemănător şi anul urmator, tot 90%. Anul 2012 a repartizat 85% din câştigul obţinut în formă de dividente.
1.10. Concurenţa
Întreprinderea S.C. Conpet S.A. nu are foarte mulţi concurenţi în ţară, un posibil concurent din afară fiind Gazprom, care este o companie de energie la nivel mondial. Liniile sale majore de afaceri sunt de explorare geologică, producție, transport, depozitare, prelucrare și vânzare de gaz, condensat gaz și petrol, vânzările de gaze ca un combustibil pentru autovehicule, precum și generarea și comercializarea de energie termică și energie electrică. Doi concurenţi ai firmei din ţară fiind S.C. Grup Feroviar Român S.A., care este o societate cu capital social integral privat, având ca obiect principal de activitate
prestarea serviciilor de transport feroviar de mărfuri şi a serviciilor conexe transportului feroviar. Un alt competitor este Transferoviar Grup Cluj Napoca, cu activitate în
domeniul feroviar atât pe piața internă cât și la nivel internațional. 9
Datele din tabel au fost preluate de pe site-ul oficial al firmei S.C. Conpet S.A. (www.conpet.ro)
14
2. Structura surselor de finanţare Surse de finanţare proprii
Capitalul social reprezintă componenta principală a capitalurilor unei întreprinderi pe acţiuni ce presupune subscripţiile efectuate de acţionari la o societate comercială . Capitalul social se poate majora prin aporturi în bani sau/şi în natură, reevaluarea patrimoniului, încorporarea rezervelor, capitalizarea profitului şi prin conversia obligaţiunilor în acţiuni . Rezervele întreprinderilor private sunt alcătuite, din rezervele legale, rezerve statuare, rezerve contractuale şi rezerve pentru acţiuni p roprii . Rezervele din reevaluare sunt formate de surplusurile valorice rezultate în urma
reevaluării imobilizărilor unei intreprinderi. Primele de capital sunt formate din primele de aport şi primele de emisiune . Repartizarea profitului are loc la incepu tul exerciţiului financiar următor celui pentru care se realizează situaţiile financiare anuale. Aşadar, cele două conturi apar cu soldurile de profit sau pierdere, în situaţia poziţiei financiare întocmită pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare anuale. 2.1.
Surse de finanţare a investiţiilor pentru societăţi comerciale şi regii autonome
O nevoie foarte importantă, dar şi un obiectiv al societăţilor este de a asigura la timp resursele necesare acoperirii financiare a investiţiilor . Principalele surse de finanţare a investiţiilor sunt :
Fondul de amortizare, acesta este destinat înlocuirii activelor
impobilizate, constituind principala resursă proprie de finanţare, se stabileşte în fiecare an, cu ajutorul planului de de amortizare ; Beneficiul reprezintă o sursă foarte importantă de finanţare, el acţionează ca o pârghie în cointeresarea societăţilor şi a răspunderii lor. Are un rol important în primul rând în dezvoltarea activelor imobilizate. Alte surse , intrând aici din totalitatea sumelor primate prin lichidarea activelor imobilizate; Mobilizarea resurselor , caracteristica resurselor fiind consumarea pe
măsura apariţiei acestora, având o influenţă peste necesarul finanţării; Credite bancare , firma poate contracta un credit bancar fie pe termen scurt, de până la un an, în cazul unui decalaj între cheltuielile de investiţii şi veniturile existente, fie pe termen mijlociu sau lung, pentru situaţia în care resursele proprii nu acoperă investiţiile prevăzute.
15
2.2.
Surse de finanţare a investiţiilor în sectorul privat
În cazul societăţilor pe acţiuni, o sursă de finanţare a investiţiilor poate fi de forma unui capital social, prin emisiune de acţiuni. Sunt două modalităţi de finanţare a investiţiilor şi anume :
Finanţarea prin fonduri pr oprii: o o
Autofinanţarea sau finanţarea internă; Creşteri de capital prin :
noi aporturi în numerar; încorporarea rezervelor; conversiunea daunelor; Finanţarea prin angajamente la termen : Apelul la economiile publice sau împrumuturi obligatare; o Împrumuturi de la instituţii specializate; o o Credite bancare pe termen mijlociu; Credit-bail sau leasing. o
Autofinanţarea este cea mai raspândit ă formă de finan ţ are şi presupune ca întreprinderea să î şi asigure dezvoltarea prin for ţ e proprii, folosind drept surse o parte a profitului obţ inut în exerciţ iul anterior şi fondul de amortizare, urm ărind atât acoperirea necesarului de înlocuire a activelor imobilizate cât şi creşterea activelor de exploatare. Creşterea de capital reprezintă un mijloc de finanţare prin fonduri pro prii, este o
finanţare externă, prin fonduri proprii aduse din afara societăţii, de către acţionari. Finanţarea prin angajamente la termen sunt, în toate cazurile, finan ţări externe. Ele pot fi realizate: - direct – când întreprinderea se împrumută pe piaţ a financiar ă direct de la cei care au lichidităţ i de plasat (împrumutul obligatar); - indirect – când deţ inătorii de lichidit ăţ i şi cei cu necesit ăţ i de finanţ at apelează la intermedierea băncilor ţ i a altor institu ţ ii financiare specializate (credite bancare, leasing).
Împrumutul obligatar reprezintă o formă deosebită a creditului pe termen lung care constă în emisiunea şi vânzarea publică a obliga ţ iunilor. Împrumuturi de la instituţii specializate presupune efectuarea de împrumuturi pe termen mijloci u sau lung de la bănci şi alte instituţii specializate. Credite bancare pe termen mijlociu , pe o perioadă de 2 până la 7 ani, băncile
oferă credite pe termen mijlociu, mai rar pe termen lung, creditele se acordă pe bază de garanţii. 16
Leasingul este o modalitate de finan ţ are prin care întreprinderea utilizatoare a obiectivului de investi ţ ii ce se dobândesc nu are calitatea de proprietar, ci uzufructier, un fel de chiria ş în acest contract. Diagnosticul financiar 2.3.
Obiectivele financiare ale unei firme
Obiectivele financiare pot fi tratate din situaţii diferite. Prima interpretare este creşterea profitului, maximizarea diferenţei dintre câştiguri şi pierderi. O a doua interpretare ar putea fi interpretarea marginală, care are în vedere sporirea economică, un echilibru financiar, iar rentabilitatea fiind o cerinţă însemnată. Teoria financiară recunoscând trei obiective ale întreprinderii : Echilibrul financiar; Rentabilitatea;
Creşterea economică. Semnificaţia acestor obiective poate varia de la o întreprindere la alta, punându
se accent pe unul sau mai multe din aceste obiective. 10
Firmele mici urmăresc autonomia, gestiunea bănească pozitivă şi echilibrul, acestea sprijinindu-se prin finanţarea din propriile rezultate, nu pot contracara împrumutur i de la bănci într -un mod foarte uşor. Societăţile pe acţiuni însă, urmăresc profitul, trebuie să facă faţă unor constângeri din partea statului, a sindicatelor, să dezvolte sisteme etice, de apărare a mediului, a intereselor angajaţilor. 2.4.
Diagnosticul strategic şi estimarea financiară a firmei
Estimarea financiară a firmei este rezultatul unui proces de diagnostic şi evaluare, apărând ca un proces strategic, în special dacă este vorba despre negocierea societăţii înseşi. 11 Condiţia sa competitivă, calitatea bunurilor, priceperea angajaţilor şi sfera sa socială fac calitatea unei societăţi. Determinarea diagnosticului strategic, prima etapă în estimarea financiară a firmei, este alcătuită din următoarele diagnostice: 10
M. Toma- Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Econimică, 2003, p. 359. M. Toma- Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Econimică, 2003, p. 360.
11
17
concurenţiale (studierea structurii pieţei, a clienţilor, preţurile faţăm de cele ale concurenţilor etc.); tehnologice ( analiza treaptei randamentului muncii, tehnologiile
folosite, dacă este cerere pe piaţă pentru unele bunuri noi etc.) ; sociale ( studierea calificărilor angajaţilor, salariul plătit, mediul social, raportul cu băncile etc.) ; financiare ( analiza posibilităţii de câştig, a autofinanţării, echilibrul firmei etc.).
A doua etapă este negocierea, valoarea firmei fiind văzută în mod diferit de cumpărător, pe de o parte şi de vânzător, pe de altă parte, definitivarea având loc prin negocierea celor doi. Pentru vânzător reprezintă o lichidare, iar pentru cumpărător fiind o investiţie.
2.5.
Diagnosticul financiar
Echilibrul financiar fiind unul din cele mai importante interese ale unei firme, este realizat pe termen scurt, iar diagnosticul este un principal element, fiind constituit prin
analiza bilanţului, dar şi cu ajutorul contului de pierderi sau câştiguri. 2.5.1.
Obiective ale diagnosticului financiar
Diagnosticul este un efect, o consecinţă a unei acţiuni de estimare a randamentului financiar, este întocmit de acţionari, experţi contabili, de numeroşi agenţi economici. M. Toma împarte obiectivele diagnosticului în doua mari categorii: obiective ale acţionarilor şi cele pentru creanţieri. În figura următoare se prezintă această clasificare
a obiectivelor şi ce implică respectivele obiective.
18
Fig. 2.1 Obiectivele diagnosticului financiar
Sursa: M. Toma- Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Econimică, 2003, p. 362.
În situaţia întreprinderilor cotate la bursă, acţionarii care nu capătă plăţi pentru pericolelor asumate, vor căuta să vândă acţiunile, determinând diminuarea costului acţiunilor, acest lucru semnalând un declin al “stării de sănătate” economică şi financiară, un dezechilibru monetar al societăţii, însă nu se dau referinţe ale cauzelor acestor dezechilibre.
2.5.2.
Diagnosticul financiar în termeni de îndatorare
Mărimea sau structura obligaţiilor societăţii sunt principale elemente care pot determina un risc de dezechilibru monetar. Coeficienţii îndatorării arată atât gradul de lichiditate, cât şi gradul de autonomie a firmei în raport cu creditorii. Coeficientul de îndatorare globală şi cel de îndatorare la termen sunt cei mai importanţi indicatori ai îndatorării unei unităţii. 19
La nivelul unei firme, dacă rata de rentabilitate este mai mare decât cea a dobânzii, este admisă şi de dorit majorarea gradului îndatorării. Firma poate alege să diminueze, mărească sau să păstreze acest grad al îndatorării. Alegerea diagnosticului financiar în termeni de îndatorare ar trebui să vizeze şi posibilitatea de a rambursa datoriile.
Indicatorul folosit pentru termen lung este:
Indicatorul folosit pentru termen scurt este:
2.6.
;
.
Metoda diagnosticului financiar
Metoda diagnosticului financiar reprezintă forma de utilizare a indicatorilor financiari, care arată starea materială a societăţii, în vederea hotărârilor viitoare şi prezente. În vederea prelucrării indicatorilor, luarea de hotărâri şi tragerea concluziilor, pot fi folosite două moduri :
2.6.1.
Metoda comparaţiei ; Metoda analogiilor cu situaţii strategice -tip. Metoda comparaţiei
Această metodă se efectuează sub diverse aspecte : realizări sau previziuni, comparaţii în timp, în spaţiu, normative etc. Realizări sau previziuni este cea mai utilizată metodă pentru controlul
activităţilor economice şi financiare. Rezultatul ajută la luarea deciziilor pentru a rectifica în viitor realizările sau previziunile dacă acestea nu sunt corespunzătoare. Comparaţia în timp se poate exprima grafic, îngăduie concluzii în ceea ce
priveşte evoluţiile financiare. Comparaţia în spaţiu sau între firme are loc în mod direct sau indirect.
Comparaţia directă se realizează între două firme, însă este mai dificil de efectuat din lipsa informaţiilor. Cea indirectă are loc cu ajutorul datelor statistice publicate.
20
Comparaţia normativă vizează utilizarea unor indicatori tip, preluaţi din
exteriorul societăţii ca băncile, bursa de valori. De obicei, se compară cu 1 raportul dintre coeficientul mediu ponderat al firmei şi coeficientul tip al băncii. Dacă raportul este mai mare decât 1, rezultatul este bun, iar dacă este mai mic, re zultatul este discutabil.
2.6.2.
Metoda analogiilor
Această metodă are la bază cunoaşterea foarte bună a condiţiilor critice financiare în care se poate afla o firmă, formându -se astfel o cultură monetară care permite analiza cazurilor defectuoase. Aceste cazuri pot fi:
Stocuri peste necesar sau suprastocare care constă în reducerea vitezei de
rotaţie, scăderea ratei de rentabilitete. Au efcte grave dacă are o durată mare şi provoacă imobilizări de fonduri proprii şi de credite. Supradotarea de echipamente de fabricaţie apare atunci când societatea nu
foloseşte toată capacitatea de producţie şi este mai dificil de rectificat faţă de suprastocare, datorită însuşirii ireversibile a investiţiilor realizate. Supraexpansiunea cauzează necontrolarea problemelor de trezorerie în situaţii
de creştere accelerată a economiei deoarece unele unităţi nu reuşesc sa se gestioneze corespunzător. Vânzarea sub posibilităţi are ca efect mărirea stocurilor, iar absenţa încasărilor
antrenează firma spre credite bancare pe termen scurt, cu efecte asupra preţurilor, vânzarea sub posibilităţi fiind datorată de produse de proastă calitate sau neconcordanţa acestora pe piaţă. Clientela nefavorabilă sau legături cu clienţi costis itori sau îndoielnici, cei care
nu plătesc deloc sau nu plătesc la timp. Aceştia creează constrângeri firmei, nu aduc profituri sau împing societatea să apeleze la credite.
În următorul grafic este prezentată sursa finanţării a firmei Conpet între 20102012, iar următoarele figure prezintă în procente datele din tabel.
21
Fig.2.2. Surse de finanţare a societăţii Conpet S.A. în perioada 2010 -2012 (exprimate în lei)
Surse de finanţare Capital subscris
2010
2011
2012
28.569.842
28.569.842
28.569.842
vărsat
Rezerve 422.155.415 438.561.707 Rezerve din 41 .968.171 50.1 86.295 reevaluare Rezultat financiar 8.886.700 11.077.397 Prime de capital 0 0 Repartizarea 0 0 profitului Total capitaluri 531.435.596 540.817.576 proprii Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
475.983.011 26.492.612 10.841.729 0 0 561.898.568
Conform tabelului, capitalul subscris vărsat este de 28.569,842 lei, rezervele cresc pe parcursul celor trei ani, rezervele de reevaluare au o evoluţie oscilantă, mai
întâi cresc de la 41 .968.171 lei, la 50.1 86.295 lei, apoi scad la 26.492.612 lei. Rezultatul financiar creşte faţă de anul 2010, iar apoi scade la 10.841.729 lei. Primele
de capital şi repartizarea profitului ramân egale cu zero, iar totalul capitalurilor proprii se măresc de -a lungul celor trei ani.
Fig. 2.3. Surse de finanţare proprii ( 2010 ) 3%
Capital subscris vărsat Rezerve Rezerve din reevaluare
41%
Rezultat financiar
51%
Prime de capital Repartizarea profitului Total capitaluri proprii 4% 0%
0%
1%
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro 22
Fig. 2.4. Surse de finanţare proprii ( 2011 ) 3%
Capital subscris vărsat Rezerve Rezerve din reevaluare 41%
Rezultat financiar
51%
Prime de capital Repartizarea profitului Total capitaluri proprii 5% 0%
0% 0%
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Conform celor două figuri, se poate observa că evoluţia pe parcursul anilor 2010 şi 2011 este aproximativ aceeaşi. Totalul capitalurilor reprezintă 51% din total, iar rezervele 41%, capitalul subscris vărsat fiind de 3%, între rezervele din reevaluare fiind o diferenţă de 1%. De aici reiese că firma este foarte stabilă pe p arcursul celor doi ani. Fig. 2.5. Surse de finanţare proprii ( 2012 ) 3%
Capital subscris vărsat Rezerve Rezerve din reevaluare 43%
Rezultat financiar
51%
Prime de capital Repartizarea profitului Total capitaluri proprii
0%
0%
1%
2%
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
23
Din reprezentarea grafică pe anul 2012, observăm că au crescut faţă de anii 2010-2011, de la 41%, la 43% rezervele, totalul de capitaluri reprezintă tot 51% din total, rezervele de reevaluare scăzând la 2%, faţă de 5% în anul precedent. În această perioadă de trei ani, Conpet S.A. s -a menţinut stabilă, modificările de la un an la altul nu sunt semnificative, fiind o fi rmă foarte statornică.
Fig. 2.6. Structura surselor de finanţare străine a societăţii Conpet S.A. în perioada 2010 2012 (exprimate în lei) Structura surselor de finanţare străine Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an - Total Venituri în avans
2010
2011
2012
40.065.131
67.904.538
59.789.174
222.440.761
182.561.877
171.864.341
579.660.769
562.727.135
575.648.920
0
0
17.921.201
280.041
2.851.068
5.414.244
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro Conform tabelului de mai sus, se poate observa că datoriile pe termen scurt au
crescut în 2011 faţă de 2010, însă în 2012 scăzând faţă de anul precedent, de la 67.904.538 lei la 59.789.174 lei. Datoriile curente nete au înregistrat o scădere de -a lungul celor trei ani, ajungând în 2012 la 171.864.341 lei. Totodată, Conpet S.A. nu a avut în anii 2010 sau 2011 datorii pe termen lung, însă în 2012 a înregistrat o datorie de 17.921.201 lei. În acelaşi timp, veniturile în avans au crescut de la an la an, de la 280.041 lei, la 2.851.068 lei în 2011 şi la 5.414.244 lei în 2012. Datoriile pe termen scurt din 2012 sunt mai mari decât cele pe termen lung din acelaşi an. La 31 decembrie 2012, societatea nu mai are însă datorii pe termen lung, achitându-le integral.
24
Fig. 2.7. Lista datoriilor în anul 2012
Sursa: Imagine preluată de pe http://www.bvb.ro/info/Raportari/COTE/COTEProspect%20de%20admitere%20la%20tranzactionare.pdf
25
3. Analiza mutaţiilor în structura capitalului propriu şi a factorilor de influenţă 3.1.
Evaluarea şi reevaluarea societăţii
Evaluarea unei societăţi este un diagnostic, o linie strategică a firmei, în special în negocierea societăţii înseşi. În viziunea financiară, evaluarea este o acţiune dinamică, valoarea întreprinderii fiind veniturile însumate care pot fi aduse în viitor, calitatea produselor şi serviciil or, personalul etc. Diagnosticul financiar este “starea de sănătate” a societăţii, vizează posibilitatea
obţinerii de profit, de autofinanţare, capacitatea de plată, echilibrul bănesc, lichiditatea financiară, solvabilitatea sau structura financiară. 3.2.
Metode de evaluare
Sunt mai multe metode de evaluare cunoscute, printre care:
Metode dinamice, bazată pe fluxuri de lichidităţi actualizate, cum sunt :
dividentele,amortizarea, beneficiile, încasări, valoarea reziduală ş.a., punând accent în principal pe încas ările nete. Din această metodă fac parte: o
Metoda fluxurilor de lichidităţi, a fluxurilor negative şi pozitive,
pleacă de la ideea că valoarea firmei nu provine atât de la
o
o
valoarea patrimoniului, cât de la fluxurile de venituri generate de ele; Metode bursiere , se fundamentează pe acţiunea de actualizare a dividentelor şi a beneficiului ; Metoda valorii de randament , valoarea întreprinderii este
explicată de posibilitatea de obţinere de câştig. Metode tradiţionale sau patromoniale , pleacă de la premisa că societatea este destrămată. Se pot identifica următoarele metode : Metoda matematică-contabilă, are la bază estimarea valorii societăţii cu sprijinul datelor patrimoniale din bilanţul contabil ; Metoda activului net corectat , simbolizează valoarea reală, actuală a unui titlu, bun, societate. Metoda aceasta are la bază căutarea valorii de substituire, respectiv dimensiunea fondurilor o
o
o
utile pentru refacerea patrimoniului firmei; Metoda valorii substanţiale , se bazează pe estimarea ansamblului de bunuri supuse exploatării, urmărind valoarea reală de utilizat ; 26
o
Metoda capitalului permanent , constă în adunarea valorilor
imobilizărilor aflate în activul din bilanţ cu fondul de rulment regăsit în pasivul bilanţier ; Metoda valorii de lichidare , constă în valoarea societăţii atunci când işi suspendă activitatea, este o valoare subiectivă; Metode hibride, ilustrează îmbinarea metodelor patrimoniale cu cele dinamice. Cea mai cunoscută metodă fiind : Metoda Goodwill, are un conţinut eterogen, este subiectivă, prin acest ter men se înţelege un surplus al valorii globale al firmei, comparativ cu valoarea din bilanţ, la o dată anume. o
o
3.3.
Capitalul propriu
Capitalulpropriu se compune din capitalul social care se formează din sumele puse la dispoziţia întreprinderii cu caracter permanent de către proprietari sub forma aportului în numerar sau în natură, din creşteri ulterioare de capital, din diferenţe positive din reevaluări, beneficii nedistribuite, rezultate pozitve ale ale exerciţiului current înainte de repartizare şi, eventual, pe seama subvenţiilor primate. 12 Capitalul propriu prezintă o serie de trăsături:
poate fi definit ca ansamblu de bunuri posedate în bani şi în natură sau totalitatea resurselor băneşti investite într -o afacere, existente la ora actuală; pentru a evalua societatea se are în vedere principiul prudentei;
capitalurile proprii cuprind, conform normelor contabile româneşti, în pasivul bilanţier: - aporturile de capital; - primele legate de capital; - diferenţele din reevaluare; - rezervele; - rezultatul reportat; - rezultatul exercitiului; - repartizarea profitului; - fondurile; - subvenţiile pentru investiţii; - provizioanele reglementate. activul net contabil (ANC)= total active - total datorii.
12
M. Toma- Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Editura Econimică, 2003, p. 44.
27
3.4.
Costul capitalul propriu
Costul capitalului propriu reprezintă rata rentabilităţii solicitată de aducătorii de
capital pentru finanţarea proiectelor firmei. Costul capitalului propriu poate fi privit din două puncte de vedere:
cost explicit; cost implicit. Costul explicit al capitalului propriu este un flux financiar negativ. Aporturilem
de capital din afara firmei exprimă costuri explicite deoarece investitorii nu pun lichidităţile acestora, numai contra unor remuneraţii care este un cost explicit pentru societate.
Costul implicit al capitalului propriu sau costul de oportunitate nu cauzează
fluxuri monetare negative. Acest cost are la bază existenţa unor resurse de finanţare care se constituie în societate, fiind utilizate pe loc. Costul implicit simbolizează rentabilitatea pe care o cer aducătorii de fonduri, dacă firma ar apela la aceştia pentru reînnoirea resurselor.
3.5.
Factori de influenţă asupra capitalului
Întreprinderile analizează o serie de factori de influenţă ai structurii capitalului şi în funcţie de aceştia stabilesc o structură optimă a proporţiei de capitaluri împrumutate şi capitaluri proprii regăsite in situaţiile lor financiare. Conform rezultatelor obţinute de majoritatea studiilor consacrate structurii capitalului, se poate afirma că profitabilitatea reprezintă cel mai important facto r de influenţă al structurii capitalului întrucât în funcţie de natura corelaţiei dintre acesta şi rata îndatorării întreprinderii putem respinge sau accepta prezenţa uneia din cele două teorii ale structurii capitalului: teoria echilibrării (corelaţie pozitivă - Myers, 2003) sau teoria ierarhizării surselor de finanţare (corelaţie negativă - Myers & Majluf, 1984). Referitor la ceilalţi factori determinaţi ai structurii capitalului, în majoritatea studiilor este relevată o tendinţă de creştere a gradului de îndatorare odată cu creşterea mărimii întreprinderii, a oportunităţilor ei de dezvoltare şi a ponderii activelor corporale în total active (Rajan & Zingales, 1995; Titman & Wessels, 1988).
28
Fig. 3.1. Informaţii financiare S.C. Conpet S.A. în perioada 2010-2012 (exprimate în lei) Informaţii financiare S.C. Conpet S.A. Capital subscris varsat Total capitaluri proprii
2010
2011
2012
28.569.842,00 561.898.568,00
28.569.842,00 540.817.576,00
28.569.842,00 531.435.596,00
Creante - Total Datorii - Total
36.041.922,00 40.065.131,00
29.136.389,00 67.904.538,00
36.578.898,00 77.710.375,00
Cifra de afaceri neta
334.568.822,00
341.768.185,00
339.796.438,00
Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare
379.139.144,00 350.097.725,00 29.041.419,00
383.560.240,00 356.797.110,00 26.763.130,00
376.389.561,00 337.955.030,00 38.434.531,00
Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent
18.123.049,00 7.281.320,00 10.841.729,00 39.883.148,00
24.330.888,00 13.253.491,00 11.077.397,00 37.840.527,00
30.207.415,00 21.320.715,00 8.886.700,00 47.321.231,00
Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar
0,00 0,00 0,00
0,00 0,00 0,00
0,00 0,00 0,00
Venituri totale Cheltuieli totale
397.262.193,00 357.379.045,00
407.891.128,00 370.050.601,00
406.596.976,00 359.275.745,00
Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune
39.883.148,00 30.853.103,00 -
37.840.527,00 28.558.866,00 -
47.321.231,00 38.694.543,00 -
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Cu ajutorul tabelului de mai sus, am putut obţine următoarele grafice, care au
fost analizate pentru S.C. CONPET S.A., în perioada 2010-2012.
29
Fig. 3.2. Capitalul subscris vărsat între anii 2010 -2012 (exprimat în lei)
Capital subscris varsat 30000000 25000000 20000000 15000000 10000000 5000000 0 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Din figura anterioară, capitalul subscris vărsat este acelaşi, de 28.569.842 lei, nu se modifică in cei trei ani analizaţi. Fig. 3.3.Total capitaluri proprii între anii 2010-2012 (exprimat în lei)
Total capitaluri proprii 565000000 560000000 555000000 550000000 545000000 540000000 535000000 530000000 525000000 520000000 515000000
Total capitaluri proprii
2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Conform reprezentării grafice, totalul capitaluri proprii între anii 2010 -2012, a fost
de aproximativ 550.000.000 lei, cu mici abateri.
30
Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale). Rata rentabilităţii este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. 13 Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă, poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producţie. Diferite le modele utilizate pentru exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice ale întreprinderii. Principalele rate de rentabilitate utilizate în analiza economico- financiară a întreprinderii sunt: rata rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare. 14 Fig. 3.4. Informaţii financiare S.C. Conpet S.A. între anii 2010 -2012 (exprimat în lei) Informaţii financiare S.C. Conpet S.A.
2010
2011
2012
Rezultat net Cifra de afaceri neta
38.694.543 339.796.438
28.558.866 341.768.185
30.853.103 334.568.822
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro Conform tabelului, rezultatul net cel mai mare se întregistreză în anul 2010, fiind
de 38.694.543 lei, iar cel mai mic, în anul următor, de 28.558.866 lei. În anul 2012 acesta este de 30.853.103 lei, sugerând că firma reuşeşte să se menţină pe piaţă cu un rezultat net constant. Cifra de afaceri netă este de asemeni constantă, fiind de aproximativ
330.000.000 lei, conturând încă o dată că S.C. Conpet S.A. este una din firmele stabile ale ţării noastre.
13
Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico -financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag.269 14 Al. Gheorghiu, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag.195
31
4. Analiza mutaţiilor în structura resurselor împrumutate
Resurse împrumutate
Împrumuturile sunt obligaţia bănească generată de un contract, prin care firma obţine fonduri băneşti de la persoanele juridice şi fizice creditoare, şi se angajează să le ramburseze împreună cu dobandă, sumele datorate, într -o perioadă de timp determinată . Pentru a beneficia de resurse împrumutate, firmele trebuie să îndeplinească anumite condiţii cum sunt:
să fie înscrise la regimul comerţului; să posede capital social (să aibă conturi deschise la bănci); să prezinte băncii garanţii şi documente care să ateste că desfaşoară o activitate legală şi eficientă; să accepte clauzele contractului de împrumut; să raspundă cerinţelor de bonitate, caracterizată prin: lichiditate,solvabilitate şi
rentabilitate. Bonitatea unei firme cuprinde elemente care atestă capa citatea acesteia de a-şi
achita obligaţiile pe care le asumă prin semnarea contractului de credite. Componentele care configureaza no ţ iunea de bonitate sunt:
lichiditatea patrimonială care reprezintă capacitatea firmei de a -şi acoperi prin elemente patrimoniale activele,obligaţiile de plată pe termen scurt; solvabilitatea arată gradul în care capitalul social asigură acoperirea datoriilor; rentabilitatea este exprimată prin rata profitului net şi caracterizează eficienţa întregii activităti. Creditele bancare pe termen scurt care vin să compenseze resursele proprii ale
firmei pot fi:
creditele de trezorerie;
creditele pentru stocuri, cheltuieli şi alte active ce se constituie temporar; creditele pentru stocuri sezoniere de materii prime şi produse de provenienţă agricolă; credite pentru nevoi temporale pe termen de până la 90 de zile.
32
Creditele de trezorerie acoperă diferenţa dintre totalul stocurilor şi cheltuielilor pe
de o parte şi totalul resurselor formate din fondul de rulment, din pasive de exploatare şi încasări pe de altă parte. Credite pentru stocuri, cheltuieli şi alte active (constituite temporar) se obţine printr-un cont simplu în care firma depune o cerere şi documentele adecvate. Din
situaţia de stoc pe care firma o depune la bancţ, trebuie să rezulte obiectul creditării, cauzele constituirii temporare a stocurilor, modul şi termenele de valorificare şi de rambursare a creditelor, dar şi dacă stocurile corespund producţiei ce au desfacerea asigurată. Creditele pentru stocuri sezoniere şi de materiale prime de provenientă agricolă se obţine de către firme printr -un cont simplu de împrumut pe baza cererii şi a
situaţiilor prezentate la bancă. Credite pentru nevoi temporale se obţin printr -un cont simplu de împrumut, dar pentru
un termen ce nu poate depăşi 90 zile.
Fig. 4.1. Informaţii financiare S.C. Conpet S.A. între anii 2010 -2012 (exprimat în lei) Informaţii financiare S.C. Conpet S.A Datorii - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Cheltuieli din exploatare - Total Cheltuieli totale
2010
2011
2012
77.710.375 59.789.174
67.904.538 67.904.538
40.065.131 40.065.131
17.921.201
0
0
337.955.030
356.797.110
350.097.725
359.275.745
370.050.601
357.379.045
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Din tabelul anterior se observă că totalul datoriilor au scăzut de -a lungul anilor, la fel s-a întâmplat şi cu datoriile ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an, datoriile ce trebuie plătite într -o perioadă de un an au o evoluţie oscilantă, aşa cum se întâmplă şi cu cheltuiel ile din exploatare sau cele totale. Cu ajutorul tabelului de mai sus, am putut obţine următoarele grafice pentru studierea datoriilor şi a cheltuielilor, care au fost analizate pentru S.C. CONPET S.A., în perioada 2010-2012.
33
Fig. 4.2. Totalul datoriilor între anii 2010-2012 (exprimat în lei)
Datorii - Total 90000000 80000000 70000000 60000000 50000000 Datorii - Total
40000000 30000000 20000000 10000000 0 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Conform graficului, totalul datoriilor a scăzut în ultimii trei ani, 77.710.375 lei, la 40.065.131 lei, în 2012, firma Conpet S.A. reuşind să îşi plătească o parte din datorii. Fig. 4.3. Totalul datoriilor ce trebuie plătite într -o perioadă de un an între anii 2010 -2012 (exprimat în lei)
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total 80000000 60000000 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an Total
40000000 20000000 0 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Din tabelul de mai sus reiese că datoriile ce trebuie plătite într -o perioadă de un an au crescut faţă de anul 2010 de la 59.789.174 lei, la 67.904.538 lei, iar în anul 2012, acestea au scăzut la 40.065.131 lei. 34
Fig. 4.4. Totalul datoriilor ce trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an între anii 2010-2012 (exprimat în lei)
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total 20000000 15000000 Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total
10000000 5000000 0 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Din graficul anterior se poate concluziona că totalul datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an între anii 2010 -2012 au fost egale cu zero în ultimii doi ani, în 2010 fiind de 17.921.201 lei. Din acest lucru rezultă că firma şi -a achitat datoriile pe termen lung, nemaiavând alte datorii.
Fig. 4.5. Totalul cheltuielilor de in exploatare între anii 2010-2012 (exprimat în lei)
Cheltuieli din exploatare - Total 360000000 355000000 350000000 345000000
Cheltuieli din exploatare Total
340000000 335000000 330000000 325000000 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
35
Din acest grafic reiese că în anul 2010 cheluielile din exploatare erau de
337.955.030 lei, în anul 2011, acestea au crescut la 356.797.110 lei, iar în 2012 au scăzut cu aproape 6 milioane de lei, comparativ cu anul precedent. Fig. 4.6. Totalul cheltuielilor între anii 2010-2012 (exprimat în lei)
Cheltuieli totale 375000000 370000000 365000000 Cheltuieli totale
360000000 355000000 350000000 2010
2011
2012
Sursa: prelucrare personală cu ajutorul datelor de pe bvb.ro
Din graficul de mai sus se poate spune că în anul 2010, cheltuielile totale ale societăţ ii erau de 359.275.745 lei, un an mai târziu, acestea crescând cu aproximativ 10 milioane de lei, iar în anul 2012 acesea au înregistrat o scădere faţă de anul 2011, cu aproape 12 milioane de lei, aungând la 357.379.045. Cele mai mari cheltuieli pe care le-a avut firma fiind în anul 2011, de 370.050.601 lei.
36
5. Concluzii
În urma analizei efectuate asupra societăţii S.C. Conpet S.A. am ajuns la o serie de concluzii cum ar fi : S.C. Conpet S.A. beneficiaz ă de o pozi ţie importantă pe piaţ a din România, ea vizează extinderea conductei de transport a ţiţeiului şi în afara ţării ( Propiectul de extindere Constanţa -Piteşti-Serbia). Este o întreprindere foarte profitabil ă, ea nu a înregistrat pierderi şi nu a fost în prag de faliment niciodată, reieşind stabilitatea acesteia pe piaţă. Este listată la Bursa de Valori Bucureşti, este într -o continuă dezvoltare şi nu are datorii pe termen lung. Totalul capitaluri proprii între anii 2010-2012, au fost de aproximativ 550.000.000 lei, cu mici abateri, menţinându-se pe piaţa din România. Conpet S.A. a realizat de-a lungul perioadei 2007- 2012 investiţii, de aproximativ 50.000 mii lei/an. În anul 2007 a facut investiţii de 49.373 lei, cele mai mari investiţii s -au efectuat în anul 2009, de 68.518 lei, în 2012 facând investiţii de 58.021 lei. Are contracte valoroase cu importanţi parteneri ca SC OMV PETROM S.A., SC PETROTEL-LUKOIL S.A. sau SC ROMPETROL RAFIANARE S.A. În concluzie, S.C. Conpet S.A. este o importantă firmă din ţară, a cărei activitate principală este transportul de petrol, gazolină, etan şi condensate prin conducte şi vagoane cisternă, pentru aprovizionarea rafinăriilor din ţară din producţie proprie şi din import. Ea are o evoluţie pozitivă de-a lungul anilor, este stabilă pe piaţă, cu impo rtante contracte aducătoare de profit, fiind în acelaşi timp şi o sursă de locuri de muncă pentru locuitori.
37
