Academia Navală Mircea cel Bătrân Masterat Specializarea “Inginerie şi Management Naval şi Portuar”
ANALIZA ACTIVITĂŢII S.C. SOCEP S.A. PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
Masterand : Dolghii Svetlana Grupa : 571
- Constanţa 2010 -
CUPRINS 1. Prezen Prezentar tarea ea socie societăţ tăţii ii SC SC SOCEP SOCEP SA 1.1 Date generale generale 1.2 Politica de prevenire a accidentelor majore majore 1.3 Introducere în formularea formularea problemei problemei 2. Auditul de mediu la SC SOCEP SA 2.1. Analiza de impact asupra mediului
Etapele e elabo elaborrării auditulu audituluii de mediu mediu în activita activitatea tea de exploa exploatare tare 2.2. Etapel portuară 3. Stabilirea diagnosticului diagnosticului global al SC SOCEP SA
A. Locul conservării mediului in strategia generală a societăţii S.C. SOCEP S.A.
B. Reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing marketing în activi activitatea tatea de exploatare exploatare portuar portuară în cadrul cadrul SC SOCEP SA
C. Re Refl flec ectar tarea ea pro probl blem emel elor or de de medi mediu u în în strat strateg egia ia act activ ivit ităţii soc socie iettăţii de de expl exploa oata tare re por portu tuar ară SC SOCEP SA
D. Refle Reflecta ctarea rea proble probleme melor lor de mediu mediu în strateg strategia ia de asi asigur gurare are cu resurse umane la SC SOCEP SA
E. Reflec Reflectar tarea ea probl probleme emelor lor de medi mediu u în strat strategi egia a juridi juridiccă şi financ financiar iară a societăţii SC SOCEP SA
F. Re Refl flec ecta tare rea a prob proble leme melo lorr de me medi diu u în stra strate tegi gia a de ce cerc rcet etar areedezv dezvol olta tare re a acti activ vităţii de exp explloa oata tare re por portu tuar ară în cad cadru rull soc societ ietăţii SC SOCEP SA
4. Calculu Calculull diagnosti diagnosticul cul global global privind privind import importan anţa acorda acordattă politi politicii cii de mediu mediu în strategia acti ac tivi vittăţilor ilor oper operat ator orul ului ui port portua uarr SC SOCEP SA.
2
1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII S.C. SOCEP S.A.
1.1. Date generale Operatorul portuar propus pentru implementarea unui sistem de management de mediu este SC SOCEP SA cu sediul în CONSTANŢA, INCINTA PORT Dana 34. a) ACTIVITATEA DE BAZĂ constă în efectuarea de servicii portuare, respectiv: încărcări, descărcări, depozitări, expedieri mărfuri generale şi containere şi a altor operaţiuni conexe transporturilor navale, cu un Capital Social de : 34.342.574,4 lei împărţit în 343.425.744 acţiuni nominative dematerializate cu valoarea nominala de 0,10 lei/acţiune. Aceste servicii sunt definite ca "manipulări" şi au cod CAEN "5224". Principalele mărfuri operate : Containere Mărfuri vrac solide Îngrăşăminte Cereale Zahăr Cocs Sulf Minereu Fier vechi Mărfuri generale unitizate Produse metalurgice Produse ambalate în saci Produse din lemn Hârtie Fructe Mărfuri agabaritice • •
•
b) DATA ÎNFIINŢĂRII SOCIETĂŢII este 01.02.1991 în baza H.G.nr.19/1991 prin care s-a divizat fosta întreprindere de exploatare portuară a Ministerului Transporturilor. În urma divizării au rezultat mai multe societăţi comerciale cu capital social integral de stat printre care şi SOCEP SA. În anul 1996 SOCEP SA s-a privatizat integral, 60% prin programul de privatizare în masă (cupoane atribuite gratuit cetatenilor români) şi 40% prin cumpărarea acţiunilor de la stat de către Asociaţia Salariaţilor. În prezent Asociaţia s-a desfiinţat, acţiunile fiind distribuite nominal membrilor asociaţiei. c) FUZIUNI, FILIALE, REORGANIZĂRI : Societatea nu are filiale şi nu aparţine vreunui grup de întreprinderi. De asemenea, nu deţine participaţii la alte societăţii cu drept
3
de control. d) ACHIZIŢII SAU ÎNSTRĂINĂRI DE ACTIVE : În ultimii trei ani a achiziţionat sau a înstrăinat active corporale după cum urmează: - lei Anul Achiziţii Înstrăinări / casări 4.089.203 7.388 2009 4.081.456 104.650 2008 1.395.822 166.763 2007 Achiziţiile se referă în special la utilaje specifice operării mărfurilor vrac, respectiv baxita: graifer de minereu, buncăr, grinzi pod containere, benzi transportoare, autoîncărcătoare, instalaţie electrică de alimentare benzi. Ieşirile se referă la utilaje casate valorificate prin dezmembrare sau vânzare. Şi în continuare politica de achiziţii are în vedere utilaje noi de manipulat mărfuri pe măsura casării celor a caror durată de exploatare expiră.
1.2. Politica de prevenire a accidentelor majore 1. Denumirea obiectivului este Compartiment Instalaţie Mărfuri Vrac (IMV) – Magazia de Mărfuri Periculoase, aflat în proprietatea SC SOCEP SA Societatea Comercială de Exploatare Portuară şi Expediţii de Mărfuri CONSTANŢA, situat în Incinta Port Nou Constanta Dana 34. Mărfurile periculoase (azotat de amoniu) sunt depozitate, pe mol 2, în magazia 5`, dana 41. 2. Persoana de contact în situaţii de urgenţă : Dl Babenco Cristian – Inspector Protecţie civilă şi persoana desemnată cu securitatea facilităţii. 3. În scopul planificării măsurilor specifice pentru reducerea riscului asupra sănătăţii angajaţilor, calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale în caz de evenimente în care sunt implicate substanţe periculoase existente pe amplasamentul obiectivului Magazie de Mărfuri Periculoase aflate în proprietatea SC SOCEP SA CONSTANŢA Compartiment Instalaţie Mărfuri Vrac (IMV), a fost elaborat Planul de urgenţă internă şi Raportul de Sec uritate al SC SOCEP SA Constanţa. Abordarea Planului de urgenţă s-a făcut în concordanţă cu: Ordinul MAI nr. 647 din 16.05.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă şi HG nr. 804/2007 privind controlul activităţilor care reprezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. 4. Scopul obiectivului îl constituie depozitarea şi derularea mărfurilor chimice vrac în magazia 5’ şi în special a azotatului de amoniu. Activităţile principale constau în depozitarea mărfurilor vrac în magazia 5‘ în vederea încărcării ulterioare la nave maritime, precum şi încărcarea navelor în transbord direct. Pentru aceste puncte de lucru, există Autorizaţia de Mediu care prevede reglementarea din punctul de vedere al protecţiei mediului în scopul desfăşurării activităţilor de Prestări Servicii Portuare - Depozitări şi Manipulări Mărfuri Generale şi produse Chimice Vrac şi Însăcuite, activităţi corespunzatoare cod CAEN - 6311; 6312 - manipulări, depozitări. 5. Marfa periculoasă depozitată: AZOTATUL DE AMONIU. Nr. de înregistrare CAS 6484-52-2.; IMO CLASS 5.1 – UN 2067. Cantitatea maximă care poate fi depozitată: 14.000 to. În conformitate cu HGR nr. 804 din 25 iulie 2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase, produsul se încadrează în anexa 1 partea 1 substanţe periculoase nominalizate – azotat de amoniu nota 2 cu cantităţi relevante de 1250 to. col. 2 şi 5000 to col 3. 4
6. Efecte asupra sănătăţii umane: Azotatul de amoniu este nepericulos dacă este manipulat corect. - contactul cu pielea: poate produce iritaţii la contact prelungit; - contact cu ochii: poate produce iritarea acestora la contact prelungit sau repetat; - ingestie: în cantităţi mici nu are efecte toxice, iar în cantităţi mari poate cauza deranjamente gastro–intestinale, şi în cazuri extreme (mai ales la copii) formarea metahemoglobinemiei, aşa zisul sindrom „blue baby” şi poate cauza apariţia cianozei (sesizată prin albăstrirea buzelor). - inhalare: concentraţii mari de praf cuprinzând acest produs pot cauza iritaţii ale nasului şi ale căilor respiratorii având ca simptome dureri de gât şi tuse. - efecte pe termen lung: nu se cunosc reacţii adverse; - produse de descompunere termică: inhalarea gazelor rezultate prin descompunere termică, conţinând oxizi de azot şi amoniac, poate provoca iritaţii ale sistemului respirator. Efectele azotatului de amoniu asupra mediului înconjurător: Azotatul de amoniu face parte din grupa îngrăşămintelor azotoase şi deci împrăştierea densă poate avea un impact negativ asupra mediului contaminat din punct de vedere eutrofic suprafetele închise de apă sau prin contaminare cu azotat a terenurilor a apelor curgătoare sau freatice. - Solubilitate: produsul este foarte solubil în apă. - Persistenţă/ degradabilitate: atât amoniacul cât şi azotul nitric sunt primordiale în nutriţia plantelor; ionul amoniu se poate oxida, în timp, pâna la ion azot, putând produce acidificarea solului; - Bioacumulare: îngrasamântul nu produce fenomene bioacumulabile: - Ecotoxicitate: are toxicitate redusă pentru viaţa acvatică; TLM 96 între 10-100 ppm. Depozitarea, transportul şi manipularea unor cantităţi însemnate de materiale periculoase, pot genera situaţii de risc major în anumite condiţii, necesitând alarmarea chimică. Pericolul de accident major este determinat de coexistenţa mai multor factori de risc: Chimic - stocare şi vehiculare de substanţe oxidante şi potenţial periculoase; - emisia de gaze toxice, în principal oxizi de azot (NOx), rezultaţi din descompunerea termică în caz de accident; Explozie - azotatul de amoniu poate produce explozie prin contaminare cu substanţe organice şi prin descompunere termică; Incendiu - azotatul de amoniu în sine nu arde nu este combustibil. Ca substanţă oxidantă poate întreţine arderea şi poate intensifica un incendiu chiar şi în lipsa aerului, dar numai atât timp cât este prezent combustibilul sau materialul inflamabil. 7. Comunicarea cu mass-media şi informarea publică în situaţii de urgenţă. Comunicarea către mass-media se face de către o singură persoană (pe principiul “o singură voce”), de regulă această persoană fiind Conducatorul stării de urgenţă. Pe amplasament acesta va organiza o conferinţă de presă ori va participa în cadrul conferinţei de presă organizată de către autorităţile locale. Comunicarea externă poate fi realizată prin comunicate de presă, prin interviuri, prin însotirea jurnaliştilor în zonele afectate de pe amplasament după încetarea stării de urgenţă, etc. Comunicarea către mass-media are drept scop: - corecta informare asupra situaţiei create prin difuzarea de ştiri confirmate; - combaterea zvonurilor printr-o informare oportună, corectă şi completă; - corectarea imediată a relatărilor neadevărate din presă care denaturează situaţia reală; - combaterea manipulării informaţionale. 5
Comunicarea în situaţii de urgenţă se va face cu precădere către: - victime şi rudele acestora; - populaţia şi societăţile aflate în zona afectată de starea de urgenţă; - membrii structurilor interne superioare de gestionare a urgenţei, membrii echipelor proprii de intervenţie şi ale autorităţilor locale şi familiilor acestora; 8. În caz de situaţii de urgenţă fiecare cetăţean are datoria să cunoască modul de folosire a mijloacelor individuale de protecţie: măsti contra gazelor, truse sanitare antichimice, complete de protecţie, aparate şi măşti izolante, mijloace improvizare de protecţie. Pe timpul adăpostirii (adaposturi de protecţie civilă, subsoluri, tuneluri), cetăţenii trebuie să respecte obligatoriu următoarele reguli: - să menţină ordinea şi curăţenia; - să nu introducă materiale inflamabile, explozive sau iritante; - să nu fumeze sau să folosească lămpi, felinare sau lumânări; - să nu introducă animale în adăpost; - sa aibă asupra lor masca contra gazelor, documentele de identitate, lanternă, trusa sanitară, medicamente, apă şi alimente; - să acorde primul ajutor victimelor; - să nu părăsească adăpostul decât la încetarea alarmei. 9. În conformitate cu Ordonanta de urgenţă nr. 21 din 15/04/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, Art. 45. - Pe timpul situaţiilor de urgenţă, societatea are constituită o celulă de urgenţă, care conlucrează cu structurile Sistemului Naţional. Acesta se mobilizează şi intră în acţiune după raportarea producerii unui eveniment de natură a declanşa un accident major. După identificarea elementelor avariei Celula de Urgenţă dispune intervenţia echipelor de intervenţie şi organizează intervenţia propriu zisă. În cazul unor avarii care pot duce la accidente majore şi nu sunt soluţionate imediat , Celula de Urgenţă se mobilizează şi alertează: - Dispeceratul serviciilor de urgenţă 112; - Serviciile civile de pompieri de la SC CONSAL TRADE SRL; - Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa; - Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa; - Căpitănia Port Constanţa; - Autoritatea Navală Română; - Societăţile şi populaţia învecinată; În caz de nevoie asigură suplimentarea cu mijloace tehnice de intervenţie, echipament de protecţie individuală, mijloace de transport şi salvare.
1.3. Introducere în formularea problemei În condiţiile actuale de dezvoltare dar şi de regres economic, de evoluţie a tehnologiilor dar şi de stagnare a acestora devine legitimă urmatoarea întrebare: Care este rolul managementului mediului înconjurător în evolţia economică a unei activităţi economice? Intensificarea activităţilor economice impune atăt evaluarea costurilor ecologice aferente degradării mediului cât şi a celor necesare anulării efectelor datorate poluării. Managerii organizaţiilor împărtaşesc o stare de vie nemulţumire în momentul primirii propunerilor de investiţii pentru proiecte ecologice, din care multe nu sunt profitabile din punct de vedere fmanciar. În acest sens reacţia companiilor romaneşti cu capital privat sau de stat trebuie să fie cât mai rapidă pornind de la cerinţele UE în problemele de protecţia mediului. Cât de bine suntem pregătiţi în acest moment din acest punct de vedere? 6
Exista 4 poziţii, care pot fi adoptate în raport cu aceste probleme: OPŢIUNI COSTURI RIDICATE
ECOLOGICE LIDER Imagine foarte buna, politica de investiţii mari
COSTURI REDUSE
GRI PESEPSIT Se impune achiziţionarea de echipamente înregistrându-se pierderi pe piaţa valorilor DEZINTERESAT Nu face nimic
CONFORMIST Măsuri care nu costă sau care sunt gratuite Fig. 1. Opţiuni strategice. Segmentul vizat ce se doreşte a fi ocupat este cel de lider.
• Liderul pentru obtinerea unei imagini bune investeşte pentru asigurarea unor tehnologii superioare, eficiente, generatoare de cantităţi mici de reziduuri. În timp, poate deveni standardul după care sunt judecate celelalte companii. • Conformistul este cel care respectă legea apelând la soluţii care costă foarte puţin pentru ca în final pentru scurt timp, să obţină o imagine corespunzatoare din punct de vedere ecologic. • Compania pedepsită nu a reuşit să se adapteze la schimbări. E pedepsită de către clienţi, care renunţă la serviciile sale, cerând existenţa echipamentelor pentru controlul poluării. Apar cheltuieli substanţiale dar compania işi păstrează imaginea gri. Banii au fost investiţi prea târziu. • Dezinteresatul este cel care nu face nimic, nu cheltuieşte bani pentru protecţia mediului şi are o imagine gri sau murdară. Cadrul legislativ însa se schimbă şi promovează legi propice protecţiei mediului iar cel aflat în aceasta categorie, în timp, va fi plasat în categoria pedepsiţilor. Evident că examinarea corecta a costurilor degradării mediului şi a costurilor protecţiei pentru evitarea precisă a degradării nu va putea fi realizată fără să se facă apel la noţiunea de risc. Pornind de la aceste aspecte fundamentarea condiţiilor dezvoltării durabile într-un anumit sector de activitate va presupune o analiza complexă a mai multor componente ale managementului companii vizat in cazul de fata SC SOCEP SA. In cele ce urmeaza, pe baza practicii internationale în domeniu, atât în Europa cât şi în S.U.A., voi prezenta modul în care poate fi realizat auditul de mediu pentru o activitate economica oarecare, urmând a fi adaptată pe baza activităţii de exploatare portuară prestată de societatea SC SOCEP SA fundamentată pe 6 grile de reprezentare. Auditul este o metodologie care permite evaluarea unei anumite situaţii în raport cu o situaţie de referinţă. Auditul de mediu sau eco-auditul constituie un instrument de gestiune prin intermediul caruia se stabileşte performanţa măsurilor aplicate cu scopul protecţiei mediului. În acest sens principalele tipuri de audit sunt : • Analiza de perspectivă (scoping audit): O analiză initiala. Se analizeaza problemele strategice, dar nu se efectuează măsuratori. • Analiza locală (site audit): Se analizeaza o anumita componenta a activitatii exploatare portuara. 7
• Analiza globală (corporate audit): Se analizeaza aspectele legate de intreaga activitate exploatare portuara( incarcari/descarcari la nave/auto/cfr). • Analiza conformităţii (compliance audit): Se evaluează dacă o componentă a activităţii de exploatare portuară respectă sau nu legislaţia în vigoare sau standardele în domeniul prevenirii şi combaterii poluării. • Analiza preluarii (take-over audit): Se verifică costurile potenţiate de mediu ale unui plan de viitor. Reversul acesteia este analiza deposedării, care se refera la ce activitati ce necesita oprite sau vandute pentru a reduce implicarea organizatiei în activităţi suspecte de poluare. • Analiza activităţii (activity audit): Se verifică o activitate specifica ce se poate extinde la mai mult de un amplasament. Statii de colectare a deseurilor. • Analiza problemelor (issue audit): Se verifică modul in care organizatia trateaza o anumita problema de interes public cum ar fi poluarea navelor datorită apelor de santină în interiorul acvatoriului portuar. • Analiza furnizorului (supplier audit): Se verifică standardul ecologic al colaboratorilor din subsistemul de transfer al mărfurilor. • Estimarea impactului asupra mediului (Environmental Impact Assessment): Se verifică impactul manipulării unor noi tipuri de mîrfuri in terminal cu efect asupra mediului. Analizele urmatoare vor revedea modul de conformare cu setul anterior de scopuri şi vor verifica abaterile de la procedurile stabilite. De asemenea, vor stabili dacă au avut loc modificări exteme, cum ar fi apariţia unei noi legislaţii sau a unor inovaţii tehnice posibile mai ales în ultimii ani în problema reconstructiei ecologice în zona portuara.
2. AUDITUL DE MEDIU LA SC SOCEP SA 2.1. Analiza de impact asupra mediului Eco-auditul se deosebeşte de celelalte tehnici de evaluare a relaţiei dintre mediu şi exploatare portuară (care se reflectă la acţiunile prevenite din managementul mediului, ca parte integrantă a managementului portuar). Eco-auditul se prezintă ca o examinare exhaustiva a sistemelor de management şi a serviciilor de operare înscriindu-se într-o politica coerentă de promovare a mijloacelor, instrumentelor, metodelor necesare conservării capacităţii de suport a mediului ca o variabila spaţio-temporală. Programul are ca scop stabilirea nivelului de poluare pentru protecţia mediului în zona terminalului de mărfuri generale şi a celui de containere în cadrul activităţii de exploatare portuară dupa cum urmează: - Achiziţionarea unor noi utilaje de manipulare în locul celor vechi care produc atât poluare fonică cât şi emisii de gaze, pierderi de ulei; - Reducerea nivelului de poluare în interiorul acvatoriului portuar datorită poluării navelor; - Implementarea cu succes în cadrul organizaţiei a unui sistem de management de mediu ;
8
Iniţierea auditului Primul audit DA
NU
Alegerea datelor
Cumpărarea cu datele de bază
Formularea politicii de mediu
Cumpărarea cu politica de mediu
Proiectarea planului
Analiza realizărilor
Stabilirea mecanismelor şi punctelor de control
Revizuirea planului
Implementarea unui plan
Controlul desfăşurării 9
Fig. 2. Analiza de impact asupra mediului. Prima analiza stabileşte linia de baza cu care se vor compara realizările viitoare.
2.2. Etapele elaborării auditului de mediu în activitatea de exploatare portuară
Cunoaşterea sistemului de control al activităţii de
Indentificarea activitatii de exploatare Constituirea echipei de lucru
Indentificarea punctelor de extreme in activitatea de Constituirea bazei de date
Elaborarea planului de realizare a
Evaluarea compatibilităţii dintre activitatea de exploatare ortuară i rotec ia Raportul final şi Elaborarea strategiei de mediu pentru activitatea de ex loatare
Fig. 3. Etapele elaborarii auditului de mediu în activitatea de exploatare portuară Evaluarea compatibilităţii dintre activitatea de exploatare portuară şi restriciile de mediu însemnă în ultimă instanţă formularea unui diagnostic global fundamentat pe şase grile de analiză.
10
3. STABILIREA DIAGNOSTICULUI GLOBAL AL SC SOCEP SA A. LOCUL CONSERVĂRII MEDIULUI IN STRATEGIA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. SOCEP S.A. NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE 1.Asumarea şi responsabilitatea faţă mediu în cadrul organizaţiei la nivel ierarhic 2.Aprovizionarea tehnico-materială 3.Importanţa acordată politicii de comunicare internă în managementul mediului 4.Importanţa politicii de comunicare externă în managementul mediului (colaboratorii externi). 5.Importanţa acordată creşterii numarului de sustinatori in ceea ce priveste ecologizarea activitatii de exploatare portuara 6.Disponibilitatea operatorului portuar pentru implementarea un sistem de management de mediu 7. Nivelul operatorului portuar de a se adapta concurenţei faţă de alţi operatori portuari în anul 2009 pe problema conservă rii mediului.
1
2
3
4
5 x
x x x x x x
8. Forţa de muncă angajată x
Locul conservării mediului în strategia generală a 72,5 operatorului portuar SC SOCEP SA (Msg) elementului „i”
Msg = 29/40x100 = li = nivel de reprezentare a Msg ≈ 73
A. Locul conservării mediului în strategia generală a societăţii- argumente: 1. Asumarea şi responsabilitatea faţă de mediu în cadrul organizaţiei la nivel ierarhic.( 5 pct.) În cadrul Serviciului Securitate şi Sănătate în Muncă există patru persoane care se preocupă atât de problemele de mediu cât si de securitatea muncii precum şi alte probleme conexe. Acestea întocmesc documentele periodice cu privire la: emisii de gaz datorate utilajelor, scurgeri datorate mărfurilor manipulate( big-bags-uri cu substanţe periculoase), gestiunea deşeurilor, (fier vechi, ulei ars-provenit de la motoare, transmisie, anvelope uzate, acumulatori, gunoi menajer, hârtie-provenită din arhive sau birouri). Aceste persoane se ocupă şi de încheierea 11
contractelor cu societăţile de salubritate pentru colectarea deşeurilor, de achiziţionarea produselor (absorbanţi) pentru înlăturarea eventualelor poluări- scurgeri ulei, achiziţionarea detergentilor speciali şi a substanţelor pentru curăţarea utilajelor de manipulare şi transport a mărfurilor. 2. Aprovizionarea tehnico-materială (4 pct.) Serviciile de exploatare portuară prestate de SOCEP S.A. implică aprovizionări de utilităţi (energie electrică, termică, apă, comunicaţii), combustibili, piese de schimb şi materiale consumabile diverse. Pentru utilităţi sursele de aprovizionare sunt asigurate în mod centralizat de Administraţia Portului si sunt livrate în baza contractelor economice încheiate, în cantităţile solicitate. Pentru combustibili şi materiale diverse sursele de aprovizionare sunt asigurate atât de pe platforma portuară cât si de pe piaţa Municipiului Constanţa. Pentru anumite loturi de piese de schimb sursele de aprovizionare sunt asigurate prin reprezentanţii constructorilor de utilaje. 3. Importanţa acordată politicii de comunicare internă în managementul mediului. (2 pct.) Activitatea SOCEP S.A. este controlata de organele specializate ale institutiilor statului si sunt respectate normele legale în domeniu. 4. Importanţa politicii de comunicare externă în managementul mediului.(2 pct.) Compartimentul comercial se ocupă de contractele cu colaboratorii( transportatori, agenţi nave, exportatori). Fiecare contract conţine o anexa în care sunt prevăzute clauze cu privire la poluarea mediului. Acestea sunt aduse la cunoştiinta celor implicaţi spre stricta respectare a lor. 5. Importanţa acordată creşterii numărului de susţinatori în ceea ce priveşte ecologizarea activităţii de exploatare portuară. (5 pct.) Prin acordarea unei anumite importanţe de către conducerea societăţii cu privire la comunicarea interna, respectiv aducerea la cunoştiinţă a salariaţilor societăţii a modului de prevenire a poluării mediului cât şi a colaboratorilor externi se are în vedere conştientizarea tuturor asupra acestui aspect şi implicit la mărirea adepţilor ecologizării. 6. Disponibilitatea operatorului portuar pentru implementarea un sistem de management de mediu.(2 pct.) Putem spune ca operatorul este disponibil în proporţie de 20% pentru a implementa sistem de management de mediu de succes. 7. Nivelul operatorului portuar de a se adapta concurenţei faţă de alţi operatori portuari în anul 2009 pe problema conservării mediului.(4 pct.) Principalii concurenţi sunt: > S. C. UMEX S.A. Constanţa > S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A.Constanţa > S.C. DECIROM S.A. Constanţa > MINMETAL S.A. Constanţa > CSCT-Constanţa –Sud-Agigea care desfăşoară aceeaşi activitate în Portul Constanţa ca şi S.C. SOCEP S.A. Constanţa. Faţă de operatori portuari concurenţi cum ar fi CSCT care manipulează numai containere, SC SOCEP SA are un nivel de poluare ridicat. Spre deosebire de ceilaţi operatori portuari nominaţi care manipuleaza marfă în vrac –nivelul de poluare este mult mai ridicat faţă de SC SOCEP SA. Astfel societatea nostră se află la un nivel mediu în ceea ce priveşte conservarea mediului şi respectarea standardului ISO 14001. 12
8. Forţa de muncă angajată (5 pct.) Numarul de salariati pe categorii de meserii si grad de instruire este dimensionat în functie de volumul de activitate, tehnologiile de lucru utilizate si alte criterii specifice activitatii de exploatare portuara.
Evolutia principalelor categorii de salariati în ultimii trei ani a fost urmatoarea: Categorie / meserie 2009 2008 2007 1.Docheri, 274 357 353 conducători utilaje 2.Operatori dană, 98 132 137 gestionari 3.Auxiliari, întreţinere 59 82 78 4.Conducere, 46 55 58 funcţionari TOTAL: 447 626 626 Evoluţia descendentă este urmarea implicită a evoluţiei traficului de mărfuri prin Portul Constanţa, dar şi măsurilor de restructurare. Gradul de sindicalizare a forţei de muncă este de peste 90%, relaţiile conducerii administrative cu angajaţii şi sindicatele nefiind de natură conflictuală în masura în care se respectă clauzele contractului colectiv de muncă negociat anual între administraţie şi sindicat.
B. REFLECTAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN STRATEGIA DE COMUNICARE ŞI DE MARKETING ÎN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE PORTUARĂ ÎN CADRUL SOCIETĂŢII S.C. SOCEP S.A. NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE 1.Obiectivele ecologizarii activităţii de manipulare a mărfii sunt clar formulate? 2.Intenţionaţi să măriţi numărul adepţilor unei activităţi prietenoase fata de mediu? 3.Partenerii societăţii au în vedere obiectivele de mediu propuse pentru o bună colaborare şi menţinere a nivelului poluării? 4.În anul 2009 se poate beneficia de servicii prestate ecologic în cadrul societăţii? 5.Aveţi în vedere fundamentarea unor servicii cu „etichetă verde”? 6.Alocaţi prin buget resurse pentru comunicarea externă cu elementele sistemului de comert naţional şi internaţional în legătură cu caracteristicile ecologice ale serviciilor oferite? 7.Dispuneţi de o „carte verde” în relaţiile cu
13
1
2
3
4
5 x
x x x x x
x
colaboratorii? 8.Intenţionaţi să modificaţi structura serviciilor într-un sens favorabil mediului ţinând cont de: elementele sistemului de transport national şi internaţional, asiguratori, acţionari, colaboratori? 9.Cât de mare este efortul de comunicare externă a preocupărilor în domeniul managementului mediului ca o verig ă importantă a managementului portuar ? 10.Dispuneţi de mijloace pentru prognozarea parametrilor ecologici ai produselor si serviciilor prestate navelor şi mă rfurilor ? Reflectarea problemelor de mediu în strategia de 86 comunicare şi de marketing a operatorului portuar SC reprezentare aelementului „i” SOCEP SA (Mcm ).
x
x
x
Mcm = 43/50x100 = ei = nivel de Mcm = 86
B. Reflectarea problemelor de mediu în strategia de comunicare şi de marketing în activitatea de exploatare portuară în cadrul societăţii SC UMEX SA - argumente: 1. Obiectivele ecologizării activităţii de manipulare a mărfii sunt clar formulate? (5 pct.) Sunt stabilite la începutul fiecărui an resursele necesare pentru o activitate de manipulare şi depozitare a mărfurilor eficientă din punct de vedere financiar. De acest lucru se ocupa Consiliul de Administraţie a societăţii care stabileşte şi obiectivele din punct de vedere ecologic împreună cu personele care se ocupă de acest lucru. 2. Intenţionaţi să măriţi numărul adepţilor unei activităţi prietenoase fata de mediu? (3 pct.) Există un plan la nivel APC care are scopul de a informa toţi operatorii portuari asupra necesităţii implicării în activitatea de protecţie şi ecologizare a sectorului portuar. Din acest punct de vedere există un plan de conştientizare asupra protecţiei mediului în cadrul SC SOCEP SA. 3. Partenerii societăţii au în vedere obiectivele de mediu propuse pentru o bună colaborare şi meţinere a nivelului poluării?(5 pct.) Partenerii societăţii işi iau măsuri de precautie în transportul mărfii catre terminalul Socep în vederea evitării accidentelor ce pot să producă poluare. Aceştia sunt constienţi de obiectivele de mediu, societatea punându-le la dispoziţie aceste informaţii contribuid substanţial la indeplinirea lor. 4. În anul 2009 se poate beneficia de servicii prestate ecologic în cadrul societăţii? (4 pct.) Î n anul 2009 serviciile oferite atât navelor cât şi mărfurilor au ca obiectiv desfaşurarea acestora în deplină siguranţă. Din acest punct de vedere, trecând printr-o perioada de regres economic societatea nu riscă sa piardă colaboratorii datorită neconformităţii cu standardele şi procedeele necesare din punct de vedere ecologic. 5. Aveţi în vedere fundamentarea unor servicii cu „etichetă verde”? (4 pct.) Se are în vedere fundamentarea unor servicii cu “etichetă verde” – acest lucru este argumentat de faptul că organele specializate cu protecţia mediului ale instituţiilor statului au în plan stabilirea serviciilor ecologice deoarece eticheta ecologica poate fi o amprenta de business care sporeşte profitabilitatea societăţii. 14
6. Alocaţi prin buget resurse pentru comunicarea externă cu elementele sistemului de comerţ naţional şi internaţional în legătură cu caracteristicile ecologice ale serviciilor oferite?(4 pct.) Comunicarea în managementul mediului este un proces continuu, se apreciază astfel că interprinderea de exploatare portuara este cea vizată, pentru care proiectarea noţiunii de protecţie a mediului în planul imaginii prezintă numeroase avantaje. La nivelul operatorului portuar SC SOCEP SA se alocă prin buget prea puţine resurse pentru a exista o comunicarea externă eficientă cu elemente de transport naţional si internaţional. 7. Dispuneţi de o „carte verde” în relaţiile cu colaboratorii? (5 pct.) În privinţa colaboratorilor se caută să se atingă echilibrul între dimensiunile economice, sociale şi de mediu în relaţiile cu acestia. 8. Intenţionaţi să modificaţi structura serviciilor într-un sens favorabil mediului ţinând cont de: elementele sistemului de transport naţional şi internaţional, asiguratori, acţionari si colaboratori? (4 pct.) Activitatea de operare în cadrul societăţii este acoperită de o poliţă de asigurare şi pentru eventualele avarieri ale măfurilor manipulate. Au fost asigurate de asemenea şi utilajele achizitionate în ultimii cinci ani. Structura serviciilor se poate modifica la sugestia exportatorilor şi importatorilor mărfurilor, astfel încat marfa să fie manipulată în deplină siguranţă în terminalul operatorului portuar SC SOCEP SA. 9. Cât de mare este efortul de comunicare externă a preocuparilor în domeniul managementului mediului ca o verigă importanăa a managementului portuar ? (5 pct.) Delimitate, din punct de vedere al sistemului de referinţă, comunicarea internă şi externă în managementul mediului se află într-o relaţie de feed-back, deoarece comunicarea internă sporeşte eficienţa comunicării externe. Ponderea cea mai importană o are comunicarea internă, fiind necesară difuzarii oricarei informaţii, mai intai in mediul social intern, şi apoi în cel extern, ca o condiţie a valorificării competeţelor societăţii şi a experienţei dobândite în timp. 10. Dispuneţi de mijloace pentru o evaluare prompă în cazul accidentelor în urma prestarii de servicii navelor şi mărfurilor ? (4 pct.) Pentru o evaluare promptă a situaţie sunt persone calificate în cadrul societăţii care pot indentifica timpul, locaţia, natura incidentului - astfel încât natura incidentului să fie evaluată rapid pentru a se stabilii măsuri urgente pentru diminuarea efectelor poluării.
C. REFLECTAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN STRATEGIA ACTIVITĂŢII SOCIETATII DE EXPLOATARE PORTUARĂ SC SOCEP SA NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE 1.Securitatea activităţii de exploatare portuara reprezintă unul din obiectivele prioritare? 2.Dispuneţi de structuri organizatorice şi mijloace pentr promovarea calităţii totale? 3.Utilajele de exploatare portuara sunt intretinute si retehnologizate în concordanţă cu restricţiile de protecţia mediului?
1
2
3
4
5 x
x x
15
4.Colaboratorii sunt formaţi şi informaţi pentru asumarea responsabilităţilor de mediu? 5.Întreprinderea de exploatare portuara dispune de un plan de investiţii decurgând din legislaţia de mediu corespunzătoare specificului activităţii sale? 6.Aveţi în vedere poziţia societatii pe piaţa concurenţială a tehnologiilor de exploatare utilizate? 7.Dispuneţi de un sistem de analiză chiar şi pentru situaţiile de criză ecologică mai puţin grave? 8.Aveţi un manual cuprinzând, în formă explicită, măsurile de securitate şi întreţinere pentru zona de desfăşurare a activităţii? 9.Structurile intreprinderii cu responsabilitati in domeniul calitatii iau in calcul calitatea vietii in sens larg? 10. Se realizeaza periodic o analiză a punctelor „slabe” şi „tari” în materie de încadrarea a activităţii societăţii în restricţii ecologice? Reflectarea problemelor de mediu în strategia de producţie la SC SOCEP SA (M p)
x x x x x x x M p = 37/50x100 = 74 ei = nivel de reprezentare a elementului „i” Mp = 74
C. Reflectarea problemelor de mediu în strategia activităţii societatii de exploatare portuară SC SOCEP SA –argumente: 1. Securitatea activităţii de exploatare portuară reprezintă unul din obiectivele prioritare? (5 pct.) Da - acasta este un obiectiv prioritar deoarece fără o securitate adecvată a activităţii de manipularea a mărfii sau fara o securitate adecvată la camionarea mărfii dintr-o dana în alta atunci nu ar exista un flux continuu, stoparea activitatii ducând la pierderi financiare. 2. Dispuneţi de structuri organizatorice şi mijloace pentru promovarea calităţii totale? (4 pct.) Din cadrul managementului de vârf al societăţii face parte un reprezentant al conducerii pentru calitate, cu autoritate definită pentru a stabili, implementa, menţine și dezvolta un program adecvat al asigurării calităţii activităţii şi specificului societăţii. Acesta are următoarele atribuţii şi responsabilităţi: identificarea şi asigurarea oricăror mijloace de control a proceselor, activităţilor şi echipamentelor, a tuturor resurselor și a compeţenţelor care pot fi necesare pentru realizarea calităţii cerute, asigurarea compatibilităţii procesului de execuţie cu caracteristicile serviciului ce urmează să fie prestat, cu procedurile documentate de inspecţie şi încercare şi cu documentaţia aplicabilă, respectarea în totalitate a normelor de inspecţie şi verificare, identificarea verificărilor adecvate etapelor de execuţie a lucrărilor, efectuarea planificarii auditelor de calitate şi a instruirii personalului, sondarea gradului de satisfacţie a clienţilor faţă de serviciile oferite de către organizaţie. 3. Utilajele de exploatare portuară sunt intreţinute si retehnologizate în concordanţă cu restricţiile de protecţia mediului? (4 pct.) Urmărirea întreţinerii şi reparării utilajelor din dotarea societăţii cu influenţă asupra mediului se realizează de catre Serviciul MEAI. Întreţinerea zilnică a utilajelor este efectuată de către operatori în conformitate cu documentaţia tehnică şi cu buna practică în exploatare, pentru 16
diminuarea efectelor provocate de utilajele care produc emisii de gaz şi scurgeri de ulei. Aceştia controlează zilnic ca utilajele pe care le au în primire să funcţioneze la parametrii tehnici corespunzători, să nu prezinte avarii sau scurgeri și sa fie curate. Operatorii utilajelor vor remedia urgent defecţiunile imediat după descoperirea lor. In cazul în care defecţiunile nu pot fi remediate de către operatori, sau zona unde acestia trebuie să intervină necesită și inspecţia de către organisme sau autorităţi, operatorii vor opri imediat utilajele şi vor raporta pe cale ierarhică. 4. Colaboratorii sunt formaţi şi informaţi pentru asumarea responsabilităţilor de mediu? ( 4 pct.) Colaboratorii primesc formulare ce specifică clar modul în care este necesar transportul si asigurarea mărfii transportate astfel încât la sosirea în terminalul SOCEP aceasta să fie manipulată în deplină siguranţă fără risc de poluare. Societatea SC SOCEP SA se asigură că aceste prevederi sunt respectate. 5. Societatea de exploatare portuara dispune de un plan de investiţii decurgând din legislaţia de mediu corespunzătoare specificului activităţii sale? (3 pct. ) Se are în vedere un plan de investiţii în care se vor indentifica măsurile si resursele material şi umane necesare. Acest plan trebuie aprobat de AGA ( Adunarea Generala a Acţionarilor) după care poate fi pus în aplicare. 6. Aveţi în vedere poziţia societăţii pe piaţa concurenţială a tehnologiilor de exploatare utilizate? (3 pct.) Achiziţiile se referă în special la utilaje specifice operării mărfurilor vrac, respectiv baxita: graifer de minereu, buncăr, grinzi pod containere, benzi transportoare, autoîncarcatoare, instalaţtie electrică de alimentare benzi. Ieşirile se refera la utilaje casate valorificate prin dezmembrare sau vânzare. Si în continuare politica de achiziţii are în vedere utilaje noi de manipulat mărfuri pe măsura casării celor a caror durată de exploatare expiră. 7. Dispuneţi de un sistem de analiză chiar şi pentru situaţiile de criză ecologică mai puţin grave? (3 pct.) La nivel managerial în cazuri de criză ecologică mai puţin gravă, sunt stabilite şi analizate procedurile de intervenţie. 8. Aveţi un manual cuprinzând, în formă explicită, măsurile de securitate şi întreţinere pentru zona de desfăşurare a activităţii? (3 pct.) Documentaţia tehnică din dotare cuprinde toate măsurile de securitate şi întreţinere a zonei în care societatea işi desfaşoară activitatea, acestă documentaţie o deţine serviciul MEAI (Serviciul Mecano-Energetic Aprovizionare) din cadrul societăţii. 9. Structurile intreprinderii cu responsabilităţi în domeniul calităţii iau în calcul calitatea vieţii în sens larg? (4 pct.) Se ia în calcul calitatea vieţii în general, nu la un nivel de satisfacţie maxim. 10. Se realizează periodic o analiza a punctelor „slabe” si „tari” în materie de încadrarea a activităţii societăţii în restricţii ecologice?(4 pct.) În fiecare an calendaristic se efectueaza o analiza SWOT a societăţii. În 2008 astfel de studii au indentificat : 17
- puncte tari (strengths): experienţă în domeniu, imagine buna pe piata, echipa de conducere experimentată, amplasament favorabil, dotare tehnică bună- noua macara Liebherr, platforme și magazii în proprietateintretinere adecvata, raport preţ/calitate- calitate/activitati ecologice favorabile; - puncte slabe (weaknesses): utilaje care necesita cheltuieli mari de reparaţii, capacitate redusă de operare mărfuri în vrac –ne fiind specializate pot provoca poluarea aerului si a solului.
D. REFLECTAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN STRATEGIA DE ASIGURARE CU RESURSE UMANE ÎN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE PORTUARĂ A SOCIETĂŢII SC SOCEP SA NIVEL DE REPREZENTARE 1 ELEMENTE 1. La nivel de societate, politica de mediu se reflectă în politica asigurării cu resurse umane? 2. Colaboratorii promovează din proprie iniţiativă obiectivele politicii de mediu? 3. Formarea, informarea colaboratorilor în x materie de mediu reprezintă un efort material şi financiar consecvent? 4. Importanţa preocupărilor de conservare a mediului se reflectă în stabilirea structurilor ierarhice? 5. Putem vorbi de o responsabilizare generalizată a problemelor de mediu la nivel de societate? 6. La nivelul structurilor de conducere este responsabilizată perceperea riscurilor ecologice generate de activitatea societăţii de exploatare portuară? 7. În caz de accident tehnic, există un plan de criză care să mobilizeze toţi colaboratorii? 8. Descrierea posturilor colaboratorilor reflectă x experienţa unor accidente şi rezultatele cercetării în domeniul mediului? Reflectarea problemelor de mediu în strategia de asigurare cu resurse umane în activitatea societăţii SC SOCEP SA (Me ).
2
3
4
5 x
x
x x x
x
M e = 28/40x100 = 70 e i = nivel de reprezentare aelementului „i” Me = 70
D. Reflectarea problemelor de mediu în strategia de asigurare cu resurse umane în activitatea de exploatare portuară a societăţii SC UMEX SA-argumente: 18
1. La nivel de întreprindere, politica de mediu se reflectă în politica asigurării cu resurse umane?( 5 pct.) Societatea dispune de personal instruit în ceea ce priveşte manipularea mărfii, întreţinerea şi repararea utilajelor şi instalaţiilor portuare. Politica de mediu se reflactă în politica asigurării cu resurse umane prin instruirea de către şefii de sectoare cu privire la protecţia mediului a tuturor angajaţilor. 2. Colaboratorii promovează din proprie iniţiativă obiectivele politicii de mediu? (4 pct.) Colaboratorii societăţii vizeaza urmatoarele obiective din propia iniţiativă: protecţia mediului; ameliorarea calităţii sale; protecţia sănatăţii publice; utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale. Aceste obiective ajută la o creştere financiară în activitatea prestată de colaboratori aceştia fiind direct interesaţi. 3. Formarea, informarea colaboratorilor în materie de mediu reprezintă un efort material şi financiar consecvent?( 1 pct.) Nu reprezinta un efort financiar consecvent, deoarece nu se aloca un buget fix pentru aceste activităţi în cadrul societăţii. 4. Importanţa preocupărilor de conservare a mediului se reflectă în stabilirea structurilor ierarhice? ( 4 pct.) P reocupările în ceea ce priveşte conservare mediului este unul din aspectele prioritare de la nivel managerial până la lucrătorii portuari. 5. Putem vorbi de o responsabilizare generalizată a problemelor de mediu la nivelul societatii? (4 pct.) Din acest punct de vedere activitatea SOCEP S.A. este controlata de organele specializate ale institutiilor statului si sunt respectate normele legale în domeniu. 6. La nivelul structurilor de conducere este responsabilizată perceperea riscurilor ecologice generate de activitatea societăţii? (4 pct.) În cadrul structurilor de conducere este responsabilizată perceperea riscurilor ecologice generate de activitatea de transport/manipulare marfă. Operatorii portuari care işi desfasoară activitatea pe baza unei autorizaţii de mediu sunt obligaţi de a informa colaboratorii trimestrial, prin afişarea pe propria pagina web sau prin oricare alte mijloace de comunicare, despre consecinţele activităţii pe care o desfăşoară asupra mediului. 7. În caz de accident tehnic, există un plan de criză care să mobilizeze toţi colaboratorii? (5 pct.) Există un plan de criză în caz de accidente care mobilizează colaboratorii societăţii. 8. Descrierea posturilor colaboratorilor reflectă experienţa unor accidente şi a rezultatelor cercetării în domeniul mediului? (1 pct.) Descrierea posturilor colaboratorilor nu sunt reflectate corespunzător în experienţa unor accidente.
E. REFLECTAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN STRATEGIA JURIDICĂ ŞI FINANCIARĂ A SOCIETĂŢII SC SOCEP SA 19
NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE 1. Respectarea reglementărilor de mediu la nivelul SC SOCEP SA reprezintă o responsabilitate la cel mai înalt nivel ierarhic? 2. Există un sistem propriu de audit juridic pe probleme de mediu? 3. Sunt definite responsabilităţile morale, penale, civile, administrative pentru prevenirea accidentelor sau in criză ecologică? 4. Există un plan de acţiune în caz de criză ecologică? 5. Societatea are capacitatea de a finanţa oricând o expertiză în domeniul juridic şi al reglementărilor pe probleme de mediu? 6. Obiectivele managementului mediului sunt decise, la cel mai înalt nivel ierarhic din societate? 7. Există un plan pe termen mediu şi lung al acţiunilor de menţinere a calităţii mediului? 8. Raportul anual privind activitatea societatii prevede şi un capitol despre mediu? Reflectarea problemelor de mediu în strategia juridică şi financiară a operatorului portuar SC SOCEP SA (Mjf ).
1
2
3
4
5 x
x x x x x x x M jf = 29/40x100 = 72,5 e i = nivel de reprezentare aelementului „i” Mjf ≈ 73
E. Reflectarea problemelor de mediu în strategia juridică şi financiară a societatii SC UMEX SA –argumente: 1. Respectarea reglementărilor de mediu la nivelul SC UMEX SA reprezintă o responsabilitate la cel mai înalt nivel ierarhic? (5 pct.) Respectarea normelor cu privire la protecţia mediului, PSI, protecţia muncii, în toate compartimentele de activitate ale societăţi reprezintă o parte din responsabilităţile managementului de vârf. 2. Există un sistem propriu de audit juridic pe probleme de mediu? (1 pct.) Juristul societăţii are o colaborare stransă cu organele specializate care se ocupă de protecţia mediului. Dar nu exista un sistem specializat de audit intern juridic pe probleme de mediu în cadrul societăţii. 3. Sunt definite responsabilităţile morale, penale, civile, administrative pentru prevenirea accidentelor de criză ecologică?(5 pct.) Sunt define responsabilităţile morale, civile şi administrative pentru prevenirea accidentelor ecologice. Aceste responsabilităţi se refera la: acordul şi\sau autorizaţia de mediu pentru activităţile prevazute, să fie respectate standardele de emisie şi de calitate a apelor, prevederile din acordul şi din autorizaţia de mediu şi să pună la dispoziţie laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apă pentru analize periodice; să asigure, la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului, diminuarea, modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare, sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea şi protectia fonică a utilajelor generatoare de zgomot şi vibraţii, să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele care nu depăşesc pragul fonic admis; să asigure sisteme proprii de supraveghere a instalaţiilor şi proceselor tehnologice, pentru analiză şi controlul poluanţilor pe raza de incidenţă activităţilor desfasurate şi evidenţa rezultatelor, în scopul prevenirii şi evitării riscurilor 20
tehnologice şi eliberărilor accidentale de poluanti in mediu, raporteaza lunar rezultatele supravegherii mediului autoritatii competente pentru protectia mediului. 4. Există un plan de acţiune în caz de criză ecologică? (5 pct.) Exista un plan de acţiune în caz de criza ecologică în conformitate cu Convenţia Internationala de la Rio de Janeiro. 5. Societatea are capacitatea de a finanţa oricând o expertiză în domeniul juridic şi al reglementărilor pe probleme de mediu? (4 pct.) Societatea are capacitatea de a finanţa oricând o expertiza chiar daca în anul 2009 societatea s-a confruntat cu o criza economica datorita crizei mondiale. SC Socep SA Constanţa a înregistrat cea mai mare creştere în top, de la poziţia 40, în urmă cu doi ani, până pe locul al patrulea. 6. Obiectivele managementului mediului sunt decise, la cel mai înalt nivel ierarhic din societate? (3pct.) La nivel managerial obiectivele sunt bine stabilite şi concretizate în cadrul societăţii SC SOCEP SA. 7. Există un plan pe termen mediu şi lung al acţiunilor de menţinere a calităţii mediului? (5 pct.) Există un plan pe termen mediu cât şi pe termen lung a acţiunilor de menţinere a calităţii mediului. De acesta se procupă persoana desemnată cu problemle de mediu din cadrul societăţii. 8. Raportul anual privind activitatea societatii prevede şi un capitol despre mediu? (1 pct.) Din acest punct de vedere activitatea SOCEP S.A. este controlata de organele specializate ale institutiilor statului si sunt respectate normele legale în domeniu.
F. REFLECTAREA PROBLEMELOR DE MEDIU ÎN STRATEGIA DE CERCETARE-DEZVOLTARE A ACTIVITĂŢILOR DE EXPLOATARE PORTUARĂ ÎN CADRUL SOCIETĂŢII SC SOCEP SA NIVEL DE REPREZENTARE ELEMENTE 1. Tehnicile şi tehnologiile de exploatare portuară utilizate în prezent sunt inofensive pentru mediu? 2. Grija pentru mediu reprezintă principalul mobil al activităţii de cercetare-dezvoltare? 3. Există un plan de introducere a prestărilor de servicii portuare ecologice? 4. Există un plan de dezvoltare a tehnicilor şi tehnologiilor „verzi”? 5. Vă preocupă tehnologiile/tehnicile cele mai avansate în materie de mediu? 6. Structura tehnologică este influenţată de cerinţele externe (operatorului portuar) în materie de management al mediului? 7. Există un necesar de resurse pentru fiecare măsură protectivă? 8. Exista sustinere din partea SC UMEX SA a unor
1
2
3
4
5
x x x x x x x x
21
proiecte de cercetare din Planul National de Cercetare, care au si componenta de mediu? Reflectarea problemelor de mediu în strategia de cercetare-dezvoltare al operatorului portuar la SC SOCEP SA (M cd)
Mcd = 24/40x100 = 60 ei = nivel de reprezentare a elementului „i” Mcd =60
F. Reflectarea problemelor de mediu în strategia de cercetare-dezvoltare a activităţilor de exploatare portuară în cadrul societăţii SC UMEX SA-argumente: 1. Tehnicile şi tehnologiile de exploatare portuară utilizate în prezent sunt inofensive pentru mediu? (4 pct.) Utilajele şi instalaţiile portuare utilizate în cadrul societăţii SC SOCEP SA au fost înlocuite în anul 2008, unde s-au achiziţionat tehnologii mult avansate atât din punct de vedere al vitezei de manipulare a mărfurilor generale cât şi al containerelor. Achiziţiile se referă în special la utilaje specifice operării mărfurilor vrac: graifer de minereu, buncăr, grinzi pod containere, benzi transportoare, autoîncărcătoare, instalaţie electrică de alimentare benzi.
2. Grija pentru mediu reprezintă principalul mobil al activităţii de cercetare-dezvoltare? (2 pct.) În ultimii ani s-a încercat eforturi pentru înlocuirea utilajelor vechi cu unele noi. Faţă de cele existente acum 10 ani, putem vorbi de o grija sporită faţă de mediu prin achiziţionarea unor utilaje noi, deoarece întreţinerea periodică a macaralelor şi utilajelor vechi produc poluare prin sablarea (curăţarea cu material granulat de metal-alice metalice) urmată de vopsire, fără a se folosi pistolul. 3. Există un plan de introducere a prestărilor de servicii portuare ecologice? (3 pct.) Achiziţionarea utilajelor noi fac parte dintr-un plan general care cuprind şi servicii portuare ecologice. 4. Există un plan de dezvoltare a tehnicilor şi tehnologiilor „verzi”? (3 pct.) La nivel strategic şi al managementului de vârf al societăţii SC SOCEP SA există definit şi asumat un plan de îmbunătăţire a performanţelor de mediu, plan ce urmează să fie implementat în cadrul unui sistem de management de mediu aflat în proces de proiectare şi implementare. Implementarea lui poate dura până la 5 ani datorita crizei economice, ce afecteaza desigur şi preocuparea pentru mediu. 5. Vă preocupă tehnologiile/tehnicile cele mai avansate în materie de mediu? (5 pct.) Ocuparea unei poziţii stabile pe termen lung se află în legatură directă cu raportul preţ/calitate al serviciilor prestate. Investiţiile în tehnici şi tehnologii pe principiul „clean ship” constituie investiţii strategice care să asigure continuitatea activităţii şi compentitivitatea în raport cu alţi operatori portuari existenţi în Portul Constanţa. Aceste argumente au stat la baza achiziţionării unei macarale cu tehnologie noua, competitivă din punct de vedere economic şi ecologic. 6. Structura tehnologică este influenţată de cerinţele externe (operatorului portuar) în materie de management al mediului? (4 pct.) 22
Principiul” cel care poluează, plateşte”, stă la baza modului de alocare a măsurilor preventive şi de control al poluării aplicate de autorităţile portuare. Taxarea în port reprezintă un instrument strategic utilizat în mod normal de APC pentru aplicarea propriilor politici referitoare la costuri, investiţii şi operare.” Politici şi strategii pentru dezvoltarea durabilă a porturilor” precum şi principalele trei convenţii IMO – Convenţia MARPOL, Convenţia de la Londra, Convenţia Internaţional asupra Cooperări, Prevenirii şi Pregătirii împotriva Poluării cu Hidrocarburi) trebuie pe cât posibil adoptate şi puse în practică. 7. Există un necesar de resurse pentru fiecare măsură protectivă? (2 pct.) Cu cât sunt eforturile mai mari de a atinge”poluare 0”, cu atat devin acestea mai costisitoare. În fiecare situaţie de poluare există un punct de optim, în care trebuie adoptate măsuri corective. Dar se ţine seama de faptul ca beneficiile compensează costul. APC are definit “nivelul acceptabil” de poluare şi determină normele “acceptabile” specifice privitoare la poluanţi în aer, pe sol şi apă care trebuie respectaţi de fiecare operator portuar. 8. Exista susţinere din partea SC SOCEP SA a unor proiecte de cercetare din Planul Naţional de Cercetare, care au şi componentă de mediu? ( 1 pct.) Societatea nu este implicată într-un astfel de proiect de cercetare deoarece nu dispune de resurse suficiente pentru o astfel de activitate.
4. CALCULUL DIAGNOSTICUL GLOBAL PRIVIND IMPORTANŢA ACORDATĂ POLITICII DE MEDIU ÎN STRATEGIA ACTIVITĂŢILOR OPERATORULUI PORTUAR SC UMEX SA • Diagnosticul global privind importanţa acordată politicii de mediu în strategia activităţilor de exploatare portuară.
DOMENIUL A .Strategia generală B.Strategia de comunicare şi marketing C.Strategia de producţie D.Strategia de asigurare cu resurse umane E.Strategia juridică şi financiară F.Strategia de cercetare-dezvoltare ΣMi Σ αi ΣMi * αi Diagnosticul global (Mg)
IMPORTANŢA (Mi ) 72,5 86 74 70 72,5 60 435
COEFICIENŢII αi = Mi/ΣMi 0,167 0,198 0,170 0,161
Mi * αi 12,11 17,03 12,59 11,16
0,167 0,138
12,11 8,28
1,001 73,28 Mj = importanţa acordată politicii de mediu α i = importanţa domeniului „j" in raport cu problemele de mediu Mg =0.6*73,28= 12,21
Nota acordata : 12,21*0.6 = 7.33
* Valorile pentru ctj se pot stabili cu ajutorul tehnicii lui Delphi
23
Pentru a pune în evidenţă structura activităţii de exploatare portuară în funcţie de nivelul de reprezentare a obiectivelor politicii de mediu se poate recurge la reprezentarea grafică a nivelului de reprezentare acordat politicii de mediu pe domenii „j” şi elemente „i”. Este necesar însă ca, mai înainte, pe baza tehnicii Delphi să se stabilească valorile coeficienţilor de importanţă ji (corespunzător fiecărui element i aparţinând domeniului j); reprezentând elementele „i” de la stânga la dreapta, în ordinea valorilor ji vom obţine informaţii importante privind zonele „vulnerabile” ale activităţii de exploatare portuară din punctul de vedere al protecţiei mediului.
Fig. 1. Repartizarea politicii de mediu pe zone de importan ţă, dupa numarul total de elemente "i", al operatorului portuar SC SOCEP SA
CONCLUZII: La nivelul operatorului portuar SC SOCEP SA managementul de vârf şi managementul de mediu se situează în poziţia de CONFORMIST ca urmare a opţiunilor posibile prezentate în tabelul de mai jos: Tab.1. Opţiuniea strategică adoptată de catre managerii societăţii SC SOCEP SA COSTURI RIDICATE COSTURI REDUSE
ECOLOGICE LIDER Imagine foarte buna, politica de investiţii mari
GRI PESEPSIT Se impune achiziţionarea de echipamente înregistrându-se pierderi pe piaţa valorilor CONFORMIST DEZINTERESAT Măsuri care nu costă sau care Nu face nimic sunt gratuite
Conformistul este cel care respectă legea apelând la soluţii care costă foarte puţin pentru ca în final pentru scurt timp, să obţină o imagine corespunzătoare din punct de vedere ecologic.
24
