UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA“ DIN IAȘI FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: Finanțe-Bănci DISCIPLINA: FINANȚE
Analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale din România Conducător științific, Asistent universitar, doctor, Raluca Diaconu Student, Constantinescu Andreea Mădălina Grupa nr. 2222
IAȘI 2016
Cuprins
1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale…………2 1.1 Sinteza clasificației bugetare……………………………………………………….....2 1.2 Diferențele dintre abordarea teoretică și cea legislativă………………………………5 2. Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din bugetul de stat……………6 2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare……………………………6 2.2 Dinamica relativă a resurselor financiare publice………………………………………9 2.3 Mutații în structura resurselor financiare publice……………………………………..11 3. Mutații la nivelul și structura resurselor financiare publice din BCUAT…………………18 3.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice………………….18 3.2 Dinamica relativă a resurselor financiare publice……………………………………..20 3.3 Mutații în structura resurselor financiare publice………………………………………22 4. Concluzii…………………………………………………………………………………...26 5. Bibliografie………………………………………………………………………………..27
1
INTRODUCERE
Noțiunea de „resurse financiare publice”1 cuprinde „totalitatea mijloacelor bănești sau sumele de bani care se administrează de autoritățile publice, în scopul îndeplinirii funcțiilor și sarccinilor ce revin statului”2. Formarea resurselor, atât a celor publice, cât și a celor private, presupune atât crearea cât și distribuirea de produs intern brut, putând fi obținute și din alte țări, în special prin împrumuturi. Resursele financiare au ca obiectiv principal legăturile care se pot stabili atât între procesele de formare cât și adminisrtrarea acestora.
1.1 Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare CLASIFICAREA RESURSELOR FINANCIARE:
Ale administrației centrale
Resurse fianciare publice bugetare
Administrațiilor locale
Instituțiilor publice
1 2
Gheorghe Filip, Finanțe publice, Ed. Junimea, Iasi, 2010, p.146 Gheorghe Filip, Finanțe publice, Ed. Junimea, Iasi, 2010, p.146
2
Resurse financiare ale întreprinderilor și instituțiilor
Conform structurii economice a veniturilor : 1. 2. 3. 4. 5.
Venituri fiscale Venituri nefiscale Venituri curente Venituri din capital Încasări din rambursări
Resursele financiare le putem clasifica dupa mai multe criterii: I.
Clasificare funcțională care se împarte la rândul său în categorii obișnuite și în resurse extraordinare. Resursele obișnuite sau ordinare se bazează pe impozite, taxe, venituri de la întreprinderi Resursele extraordinare sunt cele nepermanente, care vin în completarea celor obișnuite în condițiile în care acestea din urmă se dovedesc a fi insuficiente.
Clasificarea economică se bazează pe :
II.
Resurse fiscale Resurse nefiscale Resurse de trezorerie Resurse împrumutate Resurse din emisiunea de monedă
III.
La nivelul administrativ : Resurse ale administrațiilor centrale Resurse ale administrațiilor locale Resurse ale asigurărilor sociale
IV.
După clasificația bugetară : Resurse ale bugetului de stat Resurse ale bugetelor locale Resurse ale asigurărilor sociale de stat
3
V.
Resurse cu destinație specială
În raport cu locul de proveniență :
Resurse interne Resurse externe
În ceea ce privește țara noastră, resursele financiare publice se structurează pe criterii economice ținându-se seama de structura sistemului bugetar. Astfel spus, resursele financiare publice ” se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, și anume: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din bugetul de stat, bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice și bugetul fondurilor externe neramburasabile, în condițiile asigurării echilibrului financiar.”3
3
Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007, p.355
4
1.2 Abordarea teoretică și cea legislativă Bugetul de stat poate fi definit ca și componentă de bază a finanțelor, căruia i se atribuie o abordare teoretică și una legislativă. Din punct de vedere al aspectului juridic, bugetul este văzut drept un mod de a autoriza atât cheltuielile, cât și veniturile aparținând statului. Bugetul de stat este văzut cu un caracter obligatoriu, dat fiind faptul că este un document oficial care are nevoie de puterea legislativă. Bugetul de stat are ca misiune principală, remarcarea cheltuielilor care sunt vizate a se efectua în viitor, dar și mărimea veniturilor care sunt antrenate sub supravegherea statului. În abordarea economică, putem vorbi despre legătura cu privire la produsul intern brut. Din perspectiva economică, bugetul ajută la stabilirea produsului intern brut dar și la modul de folosire a resurselor.
5
CAPITOLUL 2 : Mutuații la nivelul și structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2012-1015 2.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice 2.1.1: Nivelul nominal și nivelul real, modificări anuale, ale resurselor financiare publice totale
În cadrul acestui capitol, vom începe prin a prezenta și ulterior a analiza ceea ce înseamnă resurse financiare publice, aferente perioadei 2012-2015. În ceea ce privește mutuațiile de la nivelul structurii resurselor publice aparținând bugetului de stat, le vom examina, atât pe baza tabelelor, cât și a reprezentărilor grafice, analizând ulterior cauzele care au dus la producerea mutuațiilor remarcate. În vederea realizării tabelului cu numărul 1.1 vom folosi anexele atașate.
Tabel nr. 2.1 : Toatalul resurselor financiare publice în perioada 2012-2015
2012
2013
2014
2015
87.171,5
90.561,4
95.370,1
105.705,6
83.577,1
86,694
86.878,4
97.479,9
75.615,8
80.175,2
80.538,1
89.572,7
18.685,9
20.040,9
22.014,9
24.614,9
0,4
51,0
1.685,3
1.170,5
Venituri totale
Venituri curente
Venituri fiscale
Impozitul pe profit, salarii, venit și câștigul din capital Impozite proprietate
și
taxe
pe
6
Impozite și taxe pe bunuri și servicii Impozite
pe
56.202,2
59.432,2
56.187,7
62.965,9
707,3
620
643
816
7.806
6.358,4
6.164,9
7.714,3
3.239
3.926,2
6.270,5
7.552,9
tranzacții
internaționale
Venituri nefiscale Sume primite de la UE
Sursa : www.mfinante.ro
Figura nr. 2.1 : Venituri fiscale
VENITURI TOTALE 120000 100000
105.705,60 87.171,50
90.561,40
2012
2013
95.370,10
80000 60000 40000 20000 0 2014
2015
Venituri totale
Sursa: Prelucrare autor după rapoartele anuale 2012-2015
În urma analizei care vizează veniturile totale ale bugetului de stat,se constată faptul că de la an la an, veniturile au crescut. Astfel, rezultă că în anul 2013 s-a înregistrat o creștere a veniturilor față de anul 2012 de 3.389,9 mil lei,adică de 3,6% . În anul 2014 se înregistrează de asemena o creștere de 4.808,7 mil lei față de anul precedent,adică 6,7% de în timp ce în anul 2015 s-a înregistrat creșterea de 10.335,5 mil. lei în comparație cu anul precedent. 7
Conform surselor oficiale a rapoartelor elaborate de Consiliul fiscal, anul 2012 reprezintă pentru țara nostră cel de-al doilea an de creștere economică, astfel încât PIB prezintă o creștere de 0,7 %, estimat în termeni reali în comparație cu anul precedent. Anul 2013 aduce de asemena României o creștere a PIB-ului de 3,5% în termeni reali, ceea ce semnalează o dinamică superioară de 0,6% față de anul 2012. În ceea ce privește anul 2014, se înregistrează o creștere de 2,8%. Se remarcă faptul ca nivelul PIB-ului este apropiat celui din anul 2008, anul care este cunoscut ca fiind perioada de început a crizei financiare din țara noastră. În anul 2015, ne confruntăm cu o creștere a economiei, care atinge nivelul procentual de 3,8% . Este o creștere față de anul anterior, nivelul PIB-ului din 2015 fiind mai mare celui înregistrat in anul 2008, anul crizei economice, acest lucru datorându-se în primul rând „cheltuielilor de consum final ale populației (+3,7 pp)”4
Tab. 2.2 : Ponderile în PIB ale resurselor financiare publice 2012
2013
2014
2015
(% din PIB)
32,9
31,7
32,1
32,6
Venituri fiscale
19,4
30,2
18,7
19,4
3,6
1,9
3,6
1,9
0,7
0,7
0,9
0,8
3,1
2,7
2,6
2,7
1,4
1,4
1,7
2,4
Venituri totale
Impozit pe venit Impozite și taxe pe proprietate Venituri nefiscale Sume primite de la UE
Sursa : Prelucrare autor după rapoartele anuale 2012-2015
4
http://www.consiliulfiscal.ro
8
Anul 2012 aduce o diminuare cu 1,8 procente a PIB-ului în comparașie cu anul precedent, ajungând de 4,3% la 2,5. Acest lucru se datorează unei creșteri a veniturilor care arată o pondere de 0,2 din produsul intern brut. În anul 2013 raportându-ne la execuția bugetară, putem aprecia rămânerea la acelasi nivel al PIB-ului în comparație cu anul anterior. Totuși, privind principalele grupări ale veniturilor, se realizeză o evoluție care coboară. Anul 2014, aduce modificări referitoare la bugetul exprimat in PIB , făcând o comparație cu anul precedent, modificare de 0,6pp din produsul intern brut , în timp ce veniturile înregistrează de 0,7 pp. Anul 2015 vine cu o creștere „a deficitului bugetar de 0,37 pp din PIB, veniturile bugetare înregistrând o creștere de 0,7 pp din PIB”5
2.2 Dinamica relativă a resurselor financiare publice Tabel nr. 2.3 Evoluția PIB în perioada 2012-2015 2012
2013
2014
2015
Venituri totale (% din PIB)
585200.00
625617.00
674300.00
704542.00
Sursa : http://www.mfinante.gov.ro/
5
http://www.consiliulfiscal.ro/
9
Fig. Nr.2.2 : Evoluția PIB :
Valoare PIB 800000 700000 674.300
600000 500000
585.200
704.542
625.617
400000 300000 200000 100000 0 2012
2013
2014
2015
Sursa : Prelucrare autor după anexele BGS Conform graficului nr. , evoluția produsului intern brut, pe parcursul celor trei ani, este pozitivă, întrucât se remarcă creșteri ale PIB-ului de la an la an. În anul 2013 , comparativ cu anul 2012, PIB crește cu 40.417 mil lei, anul 2014 aduce de asemenea creșteri de 48.683 mil lei, iar anul 2015 se înregistrează o creștere în valoare de 30.242 mil lei. În ceea ce privește elasticitatea raportată la PIB , aceasta se determină conform următoarei formule : 𝑣1 − 𝑣0 ∆𝑉 𝑣0 𝑒= = ∆0 𝑃𝐼𝐵1 − 𝑃𝐼𝐵0 ∆𝑃𝐼𝐵 𝑃𝐼𝐵0 𝑃𝐼𝐵0
10
Tabel nr. 2.4 : Elasticitatea PIB 2011
2012
Val. PIB
547.829
Val. totale
2013
2014
2015
585.200
625.617
674.300
704.542
79.371,20
87.171,50
90.561,40
95.370,10
105.705,60
-
7.800,3
3.389,90
4.808,7
10.335,50
∆𝑉 𝑉0
-
0,0895
0,0374
0,0524
0,0978
PIB1-PIB0
-
37.371
40.417
48.683
30.242
∆𝑃𝐼𝐵 𝑃𝐼𝐵0
-
0,0639
0,0464
0,0722
0,0492
ELASTICITATE
-
1,4006
0,5790
0,7258
2,2798
V1-V0
Sursa: Calcule autor după execuția BGS În urma anlizei, rezultă faptul că în anul 2012, veniturile sunt elastice, în anii 2013 și 2014, se observă faptul că veniturile sunt inelastice, iar în anul 2015 rezultă o elasticitate a veniturilor.
2.3 Mutații în structura resurselor financiare publice În ceea ce privește resursele bugetare, ansamblul acestora,prezintă trăsaturi comune și îl putem clasifica după principalele categorii exemplificate în tabelul nr. 2.5
2012
2013
2014
2015
Venituri curente 83.577,1
86.694
86.878,4
97.479,9
75.615,8
80.175,2
80.538,1
89.572,7
18.685,9
20.040,9
22.014,9
24.614,9
Venituri fiscale Impozitul pe profit, salarii, venit
11
Impozite și taxe pe proprietate
0,4
51
1.685,3
1.170,5
56.202,2
59.432,2
56.187,7
62.965,9
6.385,4
6.164,9
7.714,3
Impozite și taxe pe bunuri și servicii
Venituri nefiscale 7.806
Sursa : www.mfinante.ro
Fig. 2.3 : Venituri curente
Venituri curente 100000
97.479,90
95000 90000 85000
86.694 83.577,10
86.878,40
80000 75000 2012
2013
2014
2015
Sursa: Interpretare după tabelul nr. 2.5
Analizând dinamica resurselor financiare din anii 2012-2015, în ceea ce privește veniturile curente, conform figurii 2.2 , se poate observa faptul că , acestea au prezentat evoluții crescătoare de la an la an. Astfel, în anul 2013, veniturile curente au crescut cu 3.116,9 mil lei față de anul 2012, în anul 2014 s-a înregistrat o creștere a veniturilor fiscale în comparație cu anul precedent, de 1884,4 mil lei. Anul 2015 aduce de asemenea o creștere a veniturilor cu 10.601,5 mil lei în comparație cu anul 2014.
12
Fig. 2.4 :Venituri fiscale
Venituri fiscale 95000
89.572,70
90000 85000 80000
80.175,20
80.538,10
75.615,80
75000 70000 65000 2012
2013
2014
2015
Prelucrare autor după tabelul 2.5 În analiza dinamicii resurselor publice se constată in decursul celor trei ani, diferențe ce indică creșterile veniturilor de la an la an. În anul 2013, se poate vorbi despre o creștere în comparație cu anul 2012 de 4.559,4 mil lei. Anul 2014 aduce modificări astfel încât comparativ cu anul 2013 se constată o creștere de 362,8 mil lei. În ceea ce privește analiza anului 2015, acesta vine cu o creștere a veniturilor fiscale în valoare de 9.034,6 mil lei.
Fig. 2.5 : Impozitul pe profit, salarii, venit Impozitul pe profit, salarii, venit și câștigul din capital 30000 22.014,90
25000 20000
18.685,90
20.040,90
2012
2013
24.614,90
15000 10000 5000 0 2014
2015
Sursa : Prelucrare proprie după tabelul nr. 2.5
13
La nivelul analizei în ceea ce privește încasarile din impozitele de profit, se remarcă creșteri la nivelul acestora în perioada 2012-2015. Astfel, începând cu anul 2013, în comparație cu anul 2012, observăm o creștere în valoare de 1.135,5 mil lei . Așadar, încasările din anul 2013, în ceea ce privește impozitul pe profit, nete, cresc cu 4,45% față de anul 2012, iar impozitele pe profit și pe salarii au de asemenea o creștere care ajunge la 6,2% . Încasările superioare îi revin unei dinamici a salariilor ce garantează încasări mai mari .
Fig. 2.6 Impozite și taxe pe proprietate
Impozite și taxe pe proprietate 1800
1.685,30
1600 1400
1.170,50
1200 1000 800 600 400 200
0,4
51
0 2012
2013
2014
2015
Preluare date după anexele din perioada 2012-2015
În vederea impozitelor și a taxelor pe proprietate, se remarca creșteri în perioada 20122014 și o scădere în perioada 2014-2015. Astfel, în anul 2013, impozitele cresc în comparație cu 2012 cu 50,6 mil lei , iar în anul 2014 de asemenea se înregistrează creșteri în valoare de 1.634,3 mil lei. Anul 2015 aduce o modificare față de anii precedenți în sensul că se înregistrează o scădere de această dată de -514,8 mil lei.
14
Fig. 2.7: Impozite și taxe
Impozite și taxe pe bunuri și servicii 64.000,00
62.965,90
62.000,00 59.432,20
60.000,00 58.000,00 56.202,20
56.187,70
56.000,00 54.000,00 52.000,00 2012
2013
2014
2015
Sursa : Prelucrare date după anexele BGS, 2012-2015 Veniturile aferente impozitelor și taxelor în vedere bunurilor și serviciilor, oscilează de la an la an întrucât se remarcă atât creșteri cât și descreșteri ale acestora. Anul 2013 în comparație cu 2012, aduce României o creștere estimată la 3.230 mil lei datorită hotărârii luate de Guvern cu privire la majorarea taxelor și impozitelor, adoptate în anul 2013. În anul 2014 se înregistrează o scădere a taxelor și a impozitelor de -1.244,5 mil lei, adică s-a redus cu 35,4% din cauza faptului că în anul precedent s-au impus taxe în vedere „drepturilor de drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio în sumă de +2,0 miliarde lei.”6 În anul următor se dovedește o creștere în valoare de 6.778,2 mil lei, la nivelul României, în comparație cu anul 2014.
6
http://discutii.mfinante.ro/
15
Figura nr. 2.8 : Venituri nefiscale
Venituri nefiscale 7.806
7.714,30
8.000 7.000
6.358,40
6.164,90
2013
2014
6.000 5.000 4.000 3.000 2.000 1.000 0 2012
2015
Sursa: Interpretare date după tab. 2.5
Fig. 2.10 : Resursele publice
Resursele publice 400.000,00 350.000,00 300.000,00 250.000,00 200.000,00 150.000,00 100.000,00 50.000,00 0,00
2012
2013
2014
2015
Sursa : Prelucrare autor după enexele BGS 2012-2015
16
Conform surselor oficiale, rapoartele anuale, arată că în anul 2012, România înregistrează ponderi scăzute ale veniturilor atăt financiare , cât și nefinanciare cu o pondere 33,5 % din produsul intern brut, fapt ce arată o diferență de 11,9 puncte până la media europeană.
În anul 2013, România are în continuare una dintre cele mai mici
ponderi cu privire la veniturile bugetare, adică 32,7% din produsul intern brut. Acest lucru înseamnă o scădere față de anul precedent cu 0,8 % . Impozitul pe profit din anul 2013 pozișionează România pe locul 7 din 10, înregistrând însă o ușoară creștere față de anul precedent. La asigurările sociale România se situează pe ultimele locuri, cu un grad al taxării de 72% . În anul 2014 se înregistrează o creștere economică peste mediile preconizate, dar totodată mai mică în anumite categorii în comparație cu anul 2013. Acest lucru este datorat nerealizărilor în cheltuilelile de investiții, din cauza proectului elaborat în perioada 2013-2014 care nu este încă funcțional, dar și din cauza regulilor care au influențe mai puțin benefice asupra „politicii fiscal-bugetare”7 . Deci, România are în anul 2014 o pondere a veniturilor care reprezintă 33,4% din produsul intern brut , iar impozitele și contribuțiile ating un procent de 27,6% . În 2015, România este a doua țară cu cel mai mic procent în ceea ce privește atât veniturile fiscale, cât și pe cele nefiscale. Așadar, țara noastră este reprezentată în anul 2015 de un procent de doar 34,8% . Asigurările sociale sunt cele care ating un nivel mult mai ridicat, de 2,48 % .
7
http://www.consiliulfiscal.ro/RA2014
17
Capitolul 3 : Mutații în nivelul și structura resurselor financiare publice din BCUAT în perioada 2012-2015
3.1 Evoluția nivelului absolut și relativ al resurselor financiare publice 3.1.1 Nivelul abosolut și relativ al resurselor fianciare totale din BCUAT În cadrul acestui capitol vom analiza evoluția a ceea ce înseamnă resurse financiare publice din perioada 2012-2015 al unităților administrativ-teritoriale . Tabel nr. 3.1 : Evoluția veniturilor din cadrul bugetelor locale, interval de timp 2012-2015
Venit. totale
2012
2013
2014
2015
53.441,7
56.875,4 62.332,4
71.712,5
Sursa : www.mfinante.ro
Figura nr. 3.1
VENIT. TOTALE 71.712,50 53.441,70
2012
56.875,40
2013
62.332,40
2014
18
2015
În urma analizei efectuate asupra perioadei de timp cuprinse între 2012-2015, rezultă conform graficului nr. 3.1, o evoluție ascendentă a veniturilor totale din cadrul BCUAT. Astfel, în anul 2013 se remarcă o creștere a veniturilor egală cu 3.433,7 mil lei, în anul 2014, comparativ cu 2013, observăm o creștere de 5.456 mil lei, iar în ultimul an, de asemenea există o creștere de 9.381,1 mil lei în comparație cu anul precedent. Cauza care a dus la creșterea acestor bugete este datorată „unui ritm de creștere a veniturilor (111,6%) mai mare decât cel al cheltuielilor (110%), dar și pe fondul unei capacități încă neperfomante a autorităților publice locale de a previziona și a executa bugetele locale.”8
3.1.2 : Ponderile în PIB ale resurselor totale din BCUAT din perioada 2012-2015
Tabel nr. 3.2 : Ponderile în PIB
%-
Ponderile în PIB
2012
2013
2014
2015
33
32
31,7
33,1
Sursa : www.mfinante.ro Figura nr. 3.2 : Evoluția resurselor financiare exprimată în PIB
PONDERILE ÎN PIB 33,5 33 32,5 32 31,5 31 2012
2013
2014
2015
Sursa: Interpretare date după tabelul nr. 3.2 conform Ministerului Finanțelor
8
http://www.curteadeconturi.ro/
19
Astfel, după cum se poate remarca în figura nr 3.2 , evoluția resurselor este una oscilantă, întrucât în anul 2013 se observă o scădere de 1%, comparativ cu anul precedent, în 2014 de asemenea avem o scădere de 0,3 % , în timp ce în anul 2015 se remarcă o creștere de 1,4 procente comparativ cu anul anterior.
3.2 Dinamica relativă a resurselor financiare publice În ceea ce privește resursele financiare publice, raportate la produsul intern brut, acestea au suferit de-a lungul perioadei 2012-2015 modificări care se pot remarca în tabelul de mai jos : Tabelul nr 3.3: Evoluția resurselor din BCUAT -mil. lei-
Valoare PIB
2012
2013
2014
2015
585.200
625.617
674.300
704.542
Sursa: www.mfinante.ro Figura 3.3 :
Valoare PIB
1.000.000
585.200
625.617
674.300
704.542
500.000 Valoare PIB
0 2012
2013
2014
2015
Sursa : Interpretare autor după tabelul nr. 3.3
20
Conform graficului 3.3 , valoare PIB-ului în perioada cuprinsă între anii 2012-2015, crește de la an la an. Astfel, anul 2013 aduce o creștere de 40.417 mil lei față de anul anterior, în anul 2014 se înregistrează creșteri de 48.683 mil lei, iar anului 2015 îi corespunde o creștere de 30.242 mil lei.
Raportându-ne la elasticitatea veniturilor, în conformitate cu produsul intern brut, din tabelul următor se poate deduce și interpreta dacă acestea sunt elastice sau nu.
Tabel nr 3.4 : Elasticitatea veniturilor
2011
2012
2013
2014
2015
Val. PIB
547.829
585.200
625.617
643.300
704.542
Venit. totale
51.858,2
53.441,7
56.875,4
62.331,4
71.712,5
V1-V0
-
1.583,5
3.433,7
48.683
30.242
PIB1-PIB0
-
0,0296
0,0604
0,7811
0,4217
-
37.371
40.417
48.683
30.242
-
0,0638
0,0646
0,0722
0,0429
-
0,4639
0,9350
10,8186
9,8298
∆𝑃𝐼𝐵 𝑃𝐼𝐵0 Elasticitate
Sursa: Interpretare calcule autor după surse oficiale ale anexelor BGS În urma calculelor efectuate în tabelul 3.4, rezultă faptul că în primii doi ani se remarcă o inelasticitate a veniturilor, pe când în ultimii doi ani, avem elasticitate.
21
3.3 Mutuații în structura resurselor financiare Conform structurii de clasificație bugetară, la nivelul BCUAT cele mai semnificative componente găsim în tabelul 3.5 , precum și modificările aferente perioadei.
2012
2013
2014
2015
Venituri curente
44.567,3
46.412,6
51.411,8
56.087,3
Venituri fiscale
34.447,9
35.898,7
40.643,6
44.820,6
Venituri nefiscale
10.119,4
10.513,8
10.768,2
11.266,6
Impozitul pe profit
29,8
32,6
47,4
51,6
Subvenții
4.654,3
5.994
6.907,3
8.147,7 Sursa: www.mfinante.ro
Fig nr 3.4 : Venituri curente
Venituri curente 56.087,30 51.411,80 44.567,30
2012
46.412,60
2013
2014
2015
Sursa: Prelucrare date după tabelul 3.5 22
Veniturile curente din perioada 2012-2015 cresc, conform graficului 3.4, treptat de la an la an. Dacă în anul 2012 suma veniturilor înregistra 44.537.3 mil lei, în anul următor se majorează cu 1.845,3 mil lei. În anul 2014 există o creștere de 7.999,2 mil lei , iar în anul 2015 de 4.675,5 mil lei.
2012
2013
40.643,60
35.898,70
34.447,90
VENITURI FISCALE
2014
44.820,60
Fig. Nr 3.5 : Venituri fiscale
2015
Sursa: Interpretare autor după tabelul nr. 3.5
În urma analizei rezultă faptul că veniturile fiscale cresc din anul 2012 până în anul 2015 în medie, cu 2,25 mil lei.
23
Fig. 3.6 : Venituri nefiscale
VENITURI NEFISCALE 11.400,00
11.266,60
11.200,00 11.000,00 10.800,00
10.513,80 10.768,20
10.600,00 10.400,00 10.200,00 10.000,00
10.119,40
9.800,00 9.600,00 9.400,00 2012
2013
2014
2015
Sursa : Prelucrare autor după : Tabelul nr. 3.5 Veniturile nefiscale cesc în fiecare an, întrucât în anul 2013, față de anul 2012 cu 394,4 mil lei. În 2014 cresc de asemenea față de 2013 cu 254,4 mil lei, iar în 2015 cu 498,4 mil lei.
Fig. 3.7 : Impozitul pe profit
IMPOZITUL PE PROFIT
47,4 29,8
32,6
2012
2013
2014
Sursa: Prelucrare date dupa tabelul 3.5 24
51,6
2015
Impozitul pe profit, prezintă conform graficului, creșteri succesive de la 29 mil lei în 2012, la 32,6 mil lei în 2013, la 47,4 mil lei în anul următor și la51,6 mil lei în 2015. Astfel, anul 2013 aduce o creștere față de anul 2012 de 3,1%, „dar ca pondere în total venituri a scăzut de la 30,5% în anul 2012 la 28,1% în anul 2014.”9
Fig. 3.8 : Subvenții
Subvenții 9.000,00 8.147,70
8.000,00 7.000,00
6.907,30
6.000,00 5.000,00
5.994 4.654,30
4.000,00 3.000,00 2.000,00 1.000,00 0,00 2012
2013
2014
2015
Sursa: Interpretare proprie dupa anexele BGS 2012-2015 Potrivit analizei, se remarcă creșteri succesive de la valoarea de 4.654,3 mil lei în 2012, ajungând până la 8.147,7 mil lei în anul 2015, înregistrându-se totodată o diferentă între cei doi ani precizați de 3.493,4 mil lei .
9
http://www.curteadeconturi.ro/
25
Capitolul 4: Concluzii În urma realizării proiectului intitulat „Analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale din România” putem concluziona faptul că în ceea ce privește dinamica și mutuațiile de la nivelul resurselor financiare variază de la an, înregistrându-se atât scăderi cât și creșteri ale veniturilor. În fiecare an, la nivelul fiecărei clasificații bugetare se remarcă creșteri procentuale care influențează bugetele României. Astfel, sistemul bugetar poate fi alcătuit din :
Fig. nr.1 Analiza sistemului bugetar
Bugetul de stat
Bugetele proprii ale judeţelor
Bugetele locale
Bugetele Consiliului General al Municipiulu i Bucureşti
Bugetul asigurărilor sociale de stat
Bugetele municipiilor
Bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Bugetele oraşelor
26
Bugetul fondurilor speciale
Bugetele sectoarelor Municipiulu i Bucureşti
Bugetele comunelor
Sursa: Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007
BIBLIOGRAFIE:
1. Gheorghe Filip, Finanțe publice, Ed. Junimea, Iasi, 2010 2. Iulian Văcărel, Finanțe publice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2007
3. Ştefura Gabriel, Proces bugetar public, Editura UAIC, 2007 4. www.consiliulfiscal.ro 5. www.curteadeconturi.ro/ 6. http://discutii.mfinante.ro/ 7. www.mfinante.ro
27
