analiza economica financiara manual 1

0

CUPRINS Introducere .............................................. ..................................................................... .............................................. .............................................. .............................................. ........................3 .3 Unitatea de înv ăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE...................... ECONOMICO-FINANCIARE ............................................. ............................................... ............................................... .......................................4 ................4 1.1 Definirea analizei economico-financiare economico-financiare ............................................. .................................................................... ................................4 .........4 1.2 Tipologia analizei economico-financiare economico-financiare ............................................. .................................................................... ................................5 .........5 1.3 ConŃinutul procesului de analiz ă economică ............................................ ................................................................... ............................6 .....6 1.4 Metodologia analizei economico-financiare economico-financiare ............................................ ................................................................... ............................8 .....8 1.5 Sistemul de informaŃii, premisă a efectuării analizei economico-financiare economico-financiare .....................12 Unitatea de înv ăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVIT ĂłII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII – CORELA łII DE ECHILIBRU, ANALIZA CIFREI DE AFACERI, ANALIZA VALORII AD ĂUGATE ............................................ ................................................................... ..................................16 ...........16 2.1 Analiza situaŃiei generale a activit ăŃii de producŃie şi comercializare comercializare pe baza indicatorilor valorici..................................................... valorici............................................................................ .............................................. .............................................. .........................................16 ..................16 2.1.1 Indicatorii valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare.................................16 2.1.2 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare..................................... comercializare............................................................ .............................................. .............................................18 ......................18 2.1.2.1 Raportul static dintre indicatorii valorici ............................................. ...................................................................18 ......................18 2.1.2.2 Raportul dintre indicatorii valorici.................... valorici ........................................... .............................................. ..................................19 ...........19 2.2 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri ............................................ ................................................................... .....................................21 ..............21 2.2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri ........................................... .................................................................. ..................................22 ...........22 2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri..................... afaceri ............................................ .............................................. ..................................23 ...........23 2.2.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri ............................................ ................................................................... ..............................25 .......25 2.2.4 Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari economico-financiari ai firmei 29 2.3 Analiza diagnostic a valorii ad ăugate............................................ ugate................................................................... .....................................30 ..............30 2.3.1 Analiza structurii şi dinamicii valorii adăugate..........................................................31 2.3.2 Analiza factorială a valorii adăugate..........................................................................32 2.3.3 Reflectarea modificării valorii adăugate în principalii indicatori economicofinanciari ai întreprinderii: î ntreprinderii: ............................................ .................................................................... ............................................... .....................................36 ..............36 Unitatea de înv ăŃare 3 ANALIZA PRODUC łIEI FIZICE, ANALIZA CALITĂłII PRODUCłIEI 38 3.1. Analiza realizării programului de fabrica Ńie pe sortimente ............................................. ................................................38 ...38 3.2. Analiza structurii producŃiei.......................................... iei................................................................. .............................................. ..............................42 .......42 3.3. CorelaŃiile dintre valorile coeficientului mediu de sortiment, coeficientului mediu de structură şi indicele mediu de realizare a volumului produc Ńiei fizice................................ fi zice...........................................42 ...........42 3.4. Analiza calităŃii produselor ........................................... .................................................................. .............................................. ..............................44 .......44 3.4.1. Analiza calit ăŃii produselor diferen Ńiate pe clase de calitate......................................44 3.4.1.1. Analiza calit ăŃii la nivelul unui tip de produs produs ............................................. ........................................................44 ...........44 3.4.1.2. Analiza calit ăŃii la nivel de întreprindere î ntreprindere ............................................. ...............................................................45 ..................45 3.4.2. Analiza calit ăŃii produselor nediferen Ńiate pe clase de calitate ..................................47 ..................................47 Unitatea de înv ăŃare 4 ANALIZA RENTABILIT ĂłII CA PERFORMANłĂ GLOBALĂ A ACTIVITĂłII ÎNTREPRINDERII – ABORDARE CONCEPTUALĂ, ANALIZĂ STRUCTURALĂ, ANALIZA RENTABILITĂłII CA VALOARE ABSOLUT Ă .........................50 4.1. Abordări conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii....................... întreprinderii .............................................. ..........................50 ...50 4.2. Analiza profitului ........................................... .................................................................. .............................................. .............................................50 ......................50 4.2.1. Analiza structurală a profitului...................................... profitului............................................................. .............................................51 ......................51 4.2.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total întreprindere...............................52 întreprindere...............................52 4.3. Analiza profitului pe produs.................................................. produs......................................................................... .............................................55 ......................55 1

Unitatea de înv ăŃare 5 ANALIZA RENTABILIT ĂłII PE BAZA INDICATORILOR ÎN M ĂRIME RELATIVĂ ............................................. .................................................................... .............................................. .............................................. .............................................59 ......................59 5.1. Analiza ratei rentabilit ăŃii comerciale .............................................. ..................................................................... ..................................60 ...........60 5.2. Analiza ratei rentabilit ăŃii resurselor consumate....................... consumate .............................................. .........................................62 ..................62 5.3. Analiza ratei rentabilit ăŃii economice .............................................. ..................................................................... ..................................64 ...........64 5.4. Analiza ratei rentabilit ăŃii financiare................................. financiare........................................................ .............................................. ..........................68 ...68 Unitatea de înv ăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT......................................................... COST-VOLUM-PROFIT............................................................72 ...72 6.1. Analiza pragului de rentabilitate ........................................... .................................................................. .............................................73 ......................73 6.2. Analiza riscului de exploatare.................... exploatare ........................................... .............................................. .............................................. ..........................77 ...77 6.3. Analiza riscului financiar .............................................. ..................................................................... .............................................. ..............................78 .......78 Lucrări de verificare ........................................... .................................................................. .............................................. .............................................. ..................................81 ...........81

2

Introducere Bine aŃi venit în marea familie a studen Ńilor din Academia de Studii Economice! Cursul de “Analiz ă economico-financiară I” se adreseaz ă studenŃilor înscrişi la programul de studiu ID, organizat de facultatea Contabilitate şi Informatică de Gestiune şi face parte din planul de învăŃământ aferent anului III, semestrul I. Vă propunem, stimaŃi student, să trecem în revist ă care sunt obiectivele principale ale ele pe care tu le vei dobândi dup ă parcurgerea şi asimilarea acestui curs, concretizate în competen Ń ele lui: vei fi familiarizat cu posibilit ăŃile de utilizare ale informa Ńiilor oferite de către analiza economico-financiară în cadrul organiza Ńiei moderne; vei fi capabil să analizezi diver şii indicatori şi opŃiunile legate de managementul organizaŃiei, generate sistemul de indicatori utiliza Ńi; vei putea interpreta şi relaŃiona efectele produse la nivelul organiza Ńiei, ca urmare a schimbării factorilor interni sau externi întreprinderii. î ntreprinderii. 





Cursul “Analiz ă economico-financiară I” este structurat pe şase unit ăŃi de învăŃare (capitole), fiecare dintre acestea cuprinzând teste de verificare, pe care tu le vei transmite tutorelui care Ńi-a fost alocat. Pentru a parcurge mai u şor următorul material am să-Ńi prezint simbolistica utilizat ă:

Obiective: DefiniŃ DefiniŃie:



Analiza economico - financiar ă …..

Test de autoevaluare – ScrieŃi … Exemplu: analiza cifrei de afaceri…

Aplica Ń ie ie privind analiza …

-

-

-

Răspunsuri la testele de autoevaluare -

Bibliografia unităŃii de învăŃare -

Lucrare de verificare nr. …

ÎŃi prezintă obiectivele unităŃii de învăŃare ÎŃi prezintă definiŃia termenilor utilizaŃi ÎŃi solicită răspunsul la teste de autoevaluare pentru care vei găsi răspunsul la sfârşitul fiecărei unităŃi de învăŃare ÎŃi prezintă prin exemple noŃiuni, concepte, indicatori etc. ÎŃi prezintă o aplicaŃie practică privind problematica studiat ă ÎŃi prezintă răspunsul la teste de autoevaluare din cadrul fiecărei unităŃi de învăŃare ÎŃi prezintă reperele bibliografice ale unit ăŃii de învăŃare Reprezintă lucrarea de verificare pe care o vei rezolva şi trimite profesorului 3

Unitatea de învăŃare 1 BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE ALE ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE

1. Unitatea de învăŃare METODOLOGICE ALE FINANCIARE

1

BAZELE ANALIZEI

TEORETICOECONOMICO-

Obiective: 

 

veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru în Ńelegerea rolului analizei economice în procesul decizional al unei întreprinderi; veŃi identifica legăturile cu activitatea financiar-contabilă; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.

1.1 Definirea analizei economico-financiare

DefiniŃii





Analiza economico - financiar ă studiază mecanismul de formare şi modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în p ărŃi simple şi prin stabilirea factorilor de influenŃă. Descompunerea se face în trepte, de la complex la simplu, în vederea identificării cauzelor finale care explic ă o anumită stare de fapt, un anumit nivel de performan Ńă sau o anumit ă evoluŃie a lor. Analiza economico-financiară este o disciplin ă al cărei obiect de studiu îl constituie procesele şi fenomenele economico-financiare legate de activitatea productivă desf ăşurată de întreprindere, v ăzută ca o organizaŃie socială, cu o structur ă proprie bine delimitat ă în timp şi spaŃiu, caracterizată prin dinamism si complexitate.

Analiza economico-financiar ă utilizează un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratarea informaŃiilor interne şi externe în scopul formul ării unor aprecieri pertinente referitoare la situaŃia unei organiza Ńii, la nivelul şi calitatea performan Ńelor sale. Analiza economic ă studiază fenomenele din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse şi al rezultatelor obŃinute. Vor fi luate în considerare rela Ńiile structural-funcŃionale şi a celor de tip cauză-efect. Complexitatea analizei economico - financiare deriv ă şi din faptul că la nivel micro şi macroeconomic exist ă următoarele situaŃii: acelaşi efect poate fi produs de cauze diferite; aceeaşi cauză poate produce efecte diferite; efecte diferite se pot combina dând o rezultant ă a complexului de factori sau for Ńe; complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci şi calitatea lui; în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le-a avut nici un element al fenomenului.    



4


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T1-1. Parcurgând defini Ńiile aferente referitoare la analiza economico-financiar ă, puteŃi identifica elementele comune în opiniile exprimate?

1.2 Tipologia analizei economico-financiare

A.

În funcŃie de criteriul de clasificare ales, se disting mai multe tipuri ale analizei economice: După raportul între momentul în care se efectueaz ă analiza şi momentul desf ăşurării fenomenului analizat: analiza post-factum sau post-operatorie, care prive şte prezentul şi trecutul activităŃii analizate şi presupune cercetarea rezultatelor unei activit ăŃi economice potrivit rela Ńiilor cauzale, în vederea stabilirii modului în care au fost îndeplinite obiectivele stabilite. Termenul de post-factum define şte un proces sau eveniment care a avut loc sau care s-a încheiat, analiza acestuia efectuându-se ulterior producerii. analiza previzional ă sau analiza prospectiv ă; priveşte viitorul activităŃii analizate şi presupune previzionarea evolu Ńiei fenomenelor economice, pe baza cercet ării factorilor care le influenŃează şi a relaŃiilor de cauzalitate, în perspectiv ă; Analiza previzional ă constituie o etapă premergătoare în elaborarea strategiei activit ăŃii economico-financiare a întreprinderii. Din punct de vedere al urm ăririi însuşirilor esenŃiale sau al determinărilor cantitative ale fenomenelor: analiza calitativă, care urmăreşte determinarea însu şirilor esenŃiale ale fenomenului economic studiat şi a factorilor care sunt de aceea şi natură cu fenomenul şi îl determină; Analiza calitativă determină gradul de precizie cu care se face previzionarea evolu Ńiei fenomenelor şi stă la baza elabor ării de modele în care sunt prinse elementele esen Ńiale ale fenomenului economic. analiză cantitativă, presupune cercetarea fenomenelor economice prin determin ări cantitative exprimate prin volum,valoare, num ăr, durată etc.. După nivelul la care se desf ăşoară analiza: analiza microeconomic ă, desf ăşurată la scara întreprinderii şi a elementelor acesteia, abordat ă ca sistem. analiza macroeconomic ă, studiază fenomenele economice la nivelul ramurii economice, al economiei naŃionale sau al economiei mondiale. După modul de urmărire în timp a fenomenelor economice: analiza statică, care studiaz ă fenomenele economice, precum şi elementele şi factorii care le influenŃează, la un moment dat; no Ńiunea de static face referire la modul în care se efectuează analiza, şi nu la natura fenomenelor economice, care nu sunt niciodat ă statice; analiza dinamică, studiază fenomenele economice în schimbare, în corela Ńie cu evolu Ńia acestora în timp, relevându-le caracteristicile la o succesiune de momente. După criteriile de studiere a fenomenelor: analiza tehnico-economic ă, care îmbin ă caracterul tehnic cu cel economic, de exemplu 



B.





C.





D.





E.



5


acŃiunea de creştere a produc Ńiei este rezultatul unei analize tehnico-economice efectuate de specialişti cu cunoştinŃe tehnice şi economice (reducerea costurilor, cre şterea rentabilităŃii pe produs etc.). analiza economico-financiar ă tratează corelaŃiile dintre activitatea economic ă (de exploatare) şi activitatea financiar ă (riscul financiar). analiza financiar ă vizează fluxurile financiare care se formeaz ă la nivelul întreprinderii, modul de gestionare şi plasare a capitalului etc. F. În funcŃie de delimitarea obiectului analizat: analiza pe ramuri, analiza pe unit ăŃi organizatorice (întreprinderi, grupuri de întreprinderi, holdinguri); analiza pe probleme (cifra de afaceri, rentabilitate, etc.). 







Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T1-2. Care consideraŃi că sunt cele mai utilizate tipuri de analiz ă la nivel de firm ă?

1.3 Con Ń inutul procesului de analiz ă economic ă Analiza unei activit ăŃi economice porne şte de la rezultate, materializate sub forma unor indicatori economico-financiari, dup ă care se determin ă elementele procesului, factorii care l-au generat şi i-au influenŃat evoluŃia şi relaŃiile dintre aceştia.

Defini ii ale elementelor rezentate:







ELEMENTELE - părŃi componente ale fenomenului analizat; FACTORII - forŃe care provoac ă sau determină un fenomen economic; CAUZE - fenomene care provoac ă şi explică apariŃia unui fenomen.

Un fenomen economic poate fi generat de anumite cauze, dar la rândul s ău poate fi cauza finală a altui fenomen. Con Ńinutul activităŃii de analiz ă economică poate fi structurat în mai multe etape: 1. Delimitarea obiectului analizei economico-financiare, care presupune identificarea faptelor, fenomenelor sau rezultatelor asupra c ărora se va concentra analiza. Delimitarea acestora se face în timp şi în spaŃiu, cantitativ si calitativ; Exemplu: analiza cifrei de afaceri (CA), analiza profitului, analiza costului unitar de produc Ń ie etc.

6


2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat; Pentru descompunerea în elemente componente se efectueaz ă o analiză structurală a fenomenului economic studiat. Factorii de influenŃă se stabilesc treptat, începând cu cei cu ac Ńiune directă şi continuând cu cei cu acŃiune indirectă (care influenŃează fenomenul economic studiat prin intermediul primei categorii de factori). Procesul continu ă până la stabilirea cauzelor finale (primare) care determină evoluŃia fenomenului studiat; pentru cifra de afaceri: numărul mediu de salaria Ń i (N), productivitatea Exemplu: muncii (W) pentru costul unitar de produc Ń ie: costuri materiale (Cmat); costuri salariale (Csal) şi costuri indirecte de produc Ń ie (Cind)

3. Odată cu stabilirea factorilor are loc şi determinarea corelaŃiei dintre fiecare factor identificat şi fenomenul economic analizat,cât şi a corelaŃiei dintre aceştia. Prin corelaŃie se înŃelege o relaŃie de tip cauz ă-efect care genereaz ă raporturi de condi Ńionare; CA

N Exemplu:

Cu

W

CA = N × W Cu = Cmat + Csal + Cind

Cmat

Csal

Cind

model multiplicativ model aditiv

4. Măsurarea (cuantificarea) influen Ńelor diferitelor elemente sau factori, care este în principal o analiză de tip cantitativ; 5. Sintetizarea rezultatelor analizei – etap ă în care se fac aprecierile asupra activit ăŃii economice studiate şi stabilirea unui diagnostic pentru aceasta; 6. Elaborarea măsurilor pentru îndreptarea deficien Ńelor constatate,respectiv cre şterea eficienŃei activităŃii pe viitor (acestea constituie con Ńinutul deciziilor adoptate).

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T1-3. StabiliŃi etapele procesului de analiz ă a cifrei de afaceri şi determinaŃi elementele şi factorii care pot influen Ńa fenomenul supus analizei.

7


1.4 Metodologia analizei economico-financiare Metodologia analizei economico-financiare reprezint ă totalitatea procedeelor şi a modalităŃilor de cercetare utilizate în domeniul economic şi financiar. În studierea fenomenelor, analiza economico-financiar ă utilizează metode, tehnici şi procedee specifice sau comune cu alte ştiinŃe: metode ale analizei calitative - studiaz ă aspectele legate de rela Ńiile cauzale care se regăsesc în esen Ńa oricărui fenomen economic, iar finalitatea aplic ării metodelor calitative const ă în construirea modelelor abstracte a fenomenelor economice studiate. metode ale analizei cantitative - dau posibilitatea concretiz ării cantitative, a cuantific ării influenŃelor factorilor care determin ă activitatea sau fenomenul analizat. 



Cele mai importante metode ale analizei calitative, sunt: 







Modelarea fenomenelor economico-financiare.

Modelul este un instrument de cercetare bazat pe reprezentarea simplificat ă a realităŃii. Modelele pot fi: imitative (fenomenul este reprezentat prin ele însuşi, dar la o alt ă scară), analogice (proprietăŃile fenomenului studiat sunt reprezentate prin alte modalit ăŃi: grafice, diagrame etc.), simbolice (folosirea de simboluri pentru reprezentarea fenomenelor). În analiza economico-financiar ă sunt folosite modelele simbolice şi analogice. Compara Ń ia. Pentru analiza fenomenelor se impune existen Ńa unei baze de compara Ńie (criteriu de referinŃă). ComparaŃiile pot fi: în timp, în spaŃiu (faŃă de alte firme, faŃă de media sectorului de activitate), mixte (tip şi spaŃiu), în funcŃie de un criteriu prestabilit (bugetul de venituri şi cheltuieli, norme, standarde etc.), cu caracter special (alte criterii decât cele men Ńionate mai sus, ca de exemplu metoda scorurilor). Metoda compara Ńiei, bazat ă pe faptul că rezultatele economice (ale activit ăŃii unei întreprinderi) se analizeaz ă, nu ca o simpl ă mărime luată în sine, ci printr-o comparaŃie care are la baz ă criterii bine stabilite. Când se aplic ă aceast ă metodă, trebuie să se aibă în vedere comparabilitatea m ărimilor analizate. De asemenea, trebuie avut în vedere ca, prin criteriile care stau la baza compara Ńiei, să se stabileasc ă elemente ce se pot compara atât prin con Ńinut, cât şi în timp şi spaŃiu, toate având la baz ă condiŃiile de normalitate în care se desf ăşoară fenomenul. Gruparea. Presupune separarea colectivit ăŃii studiate în grupe omogene de unit ăŃi, după una sau mai multe caracteristici. Gruparea, împarte fenomenele economico-financiare în grupe omogene, după una sau mai multe caracteristici comune. Alegerea caracteristicilor de grupare este în funcŃie de scopul cercet ării, esenŃa fenomenului economic studiat, şi presupune o cercetare multilaterală a acestuia. Diviziunea şi descompunerea rezultatelor. Pentru studierea aprofundat ă a fenomenelor se impune diviziunea şi descompunerea acestora. Diviziunea poate fi: dup ă timpul de formare a rezultatelor, după locul de formare a rezultatelor, pe elemente componente (permite stabilirea contribuŃiei la formarea şi modificarea rezultatului total). Descompunerea rezultatelor în elemente componente (diviziunea lor) creeaz ă posibilitatea aprofundării studierii fenomenelor. Descompunerea se face la mai multe niveluri: - diviziunea în timp, care urm ăreşte desf ăşurarea fenomenului în anumite limite de timp, ritmicitatea în desf ăşurarea acestuia; - diviziunea în spa Ńiu, care urmăreşte stabilirea rezultatelor dup ă locul unde se realizeaz ă acestea (loc de munc ă, atelier, sec Ńie,fabrică etc.); - diviziunea stabilit ă pe părŃi componente, permite aprofundarea fenomenelor studiate.

Metodele de analiz ă cantitativă au la baz ă mărimi cifrice şi se folosesc pentru cuantificarea contribuŃiei factorilor de influenŃă la formarea şi modificarea unui fenomen sau rezultat economic. Ca metode de analiz ă cantitativă, utilizate în analiz ă economico-financiară, întâlnim: 8


1. Metoda balan Ń ieră (input-output). Se utilizează atunci când între elementele fenomenului exist ă relaŃii de tip determinist de forma sumei sau diferen Ńei. Forma generală a unui model care presupune aplicarea metodei balan Ńiere este urm ătoarea: M=a +b-c ∆M = M 1 - M 0 Pentru a stabili influenŃa unui element oarecare asupra fenomenului studiat se aplică următoarea regulă: se determină soldul elementului şi se Ńine seama de semnul matematic cu care acesta apare în model. InfluenŃele elementelor asupra fenomenului „M” se calculeaz ă astfel: 1. ∆M a = a1 - a 0 2. ∆M b = b1 - b 0 3. ∆M c = −(c1 - c0 ) Suma influenŃelor elementelor componente trebuie să fie egală cu variaŃia totală a fenomenului studiat. ∆M = ∆M a + ∆M b + ∆M c 2. Metoda substituirilor în lan Ń (iteră rii). Metoda substituirilor în lanŃ se aplică pentru determinarea influenŃei factorilor asupra fenomenului analizat. Se foloseşte în cazul în care între factorii fenomenului există relaŃii de tip determinist de forma produsului sau a raportului. Modelul metodei se prezintă sub forma unei relaŃii matematice care leagă factorii care influenŃează fenomenul analizat. Metoda se bazează pe trei principii: a. ordonarea factorilor are în vedere condiŃionarea lor economică: factori cantitativi, factori de structură şi factori calitativi. Factorii cantitativi reprezintă suportul material al factorilor calitativi şi, implicit, al fenomenului studiat. Factorul structural apare în cazul mărimilor agregate (care rezultă prin însumarea unor componente eterogene). Factorul structură este conŃinut de factorul cantitativ şi ac Ńionează prin factorul calitativ. Factorul calitativ este de aceeaşi natură cu fenomenul cercetat, dar are o sferă de cuprindere diferită. b. substituirile se fac succesiv, conform ordinii de la punctul (a); c. un factor substituit se men Ńine ca atare în operaŃiunile ulterioare Cazul I) Produsul între factori: F =a ×b×c ∆F = F1 - F0 InfluenŃele factorilor asupra fenomenului: 1. ∆Fa = a 1 × b 0 × c 0 - a 0 × b 0 × c 0 = (a 1 - a 0 ) × b 0 × c 0 2. ∆Fb = a1 × b1 × c 0 - a 1 × b 0 × c 0 = a1 × (b1 - b 0 ) × c 0 3. ∆Fc = a 1 × b1 × c1 - a1 × b1 × c 0 = a 1 × b1 × (c1 - c 0 ) ∆F = ∆Fa + ∆Fb + ∆Fc Metoda substituirilor în lanŃ pe bază de indici: abc iii F I F = 1 × 100 = 1 1 1 × 100 = a b c2 a0b01c0 F0 100 a b c i a = 1 × 100 i b = 1 × 100 i c = 1 × 100 a0 b0 c0 ∆I F = I F − 100 InfluenŃa variaŃiei relative a factorilor de ac Ńiune asupra modificării relative a fenomenului: 1. ∆Fia = ia − 100 i ×i 2. ∆Fib = a b − ia 100 9


ia × i b × ic ia × i b − 1002 100 ∆IF = ∆Fia + ∆Fib + ∆Fic

3. ∆Fic =

Cazul II)

Raportul între factori:

a b În conformitate cu principiile enun Ńate, substituirea factorilor trebuie s ă înceapă cu factorul cantitativ. InfluenŃa factorilor de ac Ńiune se face diferit în func Ńie de pozi Ńia factorului cantitativ: P=



Factorul cantitativ se afl ă la număr ător

-

-



Pe bază de mărimi totale: ∆P = P1 − P0 a a 1. ∆Pa = 1 − 0 b0 b0 a a 2. ∆Pb = 1 − 1 b1 b0 ∆P = ∆Pa + ∆Pb Pe bază de indici: P i I P = 1 × 100 = a × 100 P0 ib a b ia = 1 ib = 1 a0 b0 1. ∆Pia = ia − 100 i 2. ∆Pi b = a × 100 − i a ib ∆IP = ∆Pia + ∆Pi b

Factorul cantitativ se afl ă la numitor :

-

Pe bază de mărimi totale: a a 1. ∆Pb = 0 − 0 b1 b0 a a 2. ∆Pa = 1 − 0 b1 b1 ∆P = ∆Pa + ∆Pb

-

Pe bază de indici: P i I P = 1 × 100 = a × 100 P0 ib a b ia = 1 ib = 1 a0 b0 100 1. ∆Pi b = × 100 − 100 ib

ia 100 × 100 − × 100 ib ib ∆IP = ∆Pia + ∆Pi b

2. ∆Pia =

10


În cazul în care num ărătorul şi/sau numitorul se dezvolt ă după relaŃii de tip produs, raport şi balanŃier, pentru stabilirea influen Ńelor factorilor indirecŃi se aplică principiile metodei substitu Ńiilor în lanŃ Metoda corela Ń iei. Denumită şi metoda analizei regresionale se utilizeaz ă atunci când corela Ńia dintre fenomenul studiat şi factorii de influen Ńă este de tip stocastic. Cu ajutorul acesteia se măsoară intensitatea legăturii dintre fenomenul analizat şi factorii săi de influenŃă. Etape: a) stabilirea conŃinutului economic al fenomenului analizat şi al factorilor de influenŃă; b) identificarea legăturilor de cauzalitate şi stabilirea ecuaŃiei de regresie (de tip linear, parabolic, hiperbolic, exponen Ńial, logaritmic etc.) c) calculul valorii parametrilor ecua Ńiei de regresie, folosind metoda celor mai mici p ătrate; d) determinarea intensit ăŃii legăturii dintre fenomenul analizat şi factorii săi de influenŃă; e) cuantificarea influenŃei factorilor asupra fenomenului cercetat cu ajutorul coeficientului de determinaŃie. Metoda scorurilor. Modelul general este: Z = a 1 x 1 + a 2 x 2 + …… + a n x n , unde a reprezintă coeficienŃi de semnificaŃie X reprezintă variabile independente Etape: alegerea unui e şantion de firme, a indicatorilor, elaborarea unei combina Ńii lineare a indicatorilor semnificativi, alegerea punctelor de inflexiune care s ă realizeze clasificarea întreprinderilor, analiza ratei de succes a scorului. Metoda ratelor. Sunt folosite pentru a analiza pozi Ńia întreprinderii faŃă de media ramurii de activitate, faŃă de concuren Ńi etc., precum şi pentru compara Ńii cu realizările anterioare ale întreprinderii. Ratele pot fi grupate în: - rate de structur ă: exprimă contribuŃia părŃilor la formarea fenomenului, permit comparaŃii între întreprinderi de dimensiuni diferite şi modificările structurale în cadrul unei întreprinderi - rate de eficienŃă: reflectă corelaŃia efect/efort (productivitatea muncii, rata rentabilit ăŃii economice) sau efort/efect (ratele de eficien Ńa ale costurilor, costul unitar) 





Exemplu:

efect/ efort: productivitatea anuală a muncii Wa =

CA , CA cifra de Ns

afaceri, Ns num ărul mediu de salaria Ń i efort/efect: eficien Ń a cheltuielilor Ch1000

CA

=

Ch CA

× 1000 , Ca cifra de afaceri,

Ch cheltuieli aferente cifrei de afaceri

-

rate de echilibru: reflect ă corelaŃia dintre posturi sau grupe de posturi bilan Ńiere de activ sau pasiv (rate de lichiditate, solvabilitate)

Exemplu:

rata lichidit ăŃ ii generale Lg =

Active curente Datorii curente

Are la baz ă ideea acord ării unei importanŃe proporŃionale cu contribuŃia elementelor la formarea fenomenelor. Etape: identificarea fenomenului şi a parametrului specific, stabilirea valorilor parametrului specific, ordonarea elementelor în ordinea descresc ătoare a parametrului specific, calculul valorilor cumulate ale parametrului specific, delimitarea zonelor A, B, C şi reprezentarea grafic ă a curbelor ABC. Cercet ă ri opera Ń ionale. Sunt utilizate în cazul rela Ńiilor cauzale de tip stocastic, reprezentând un ansamblu de metode folosite în adoptarea deciziilor. Utilizare: cercetarea unor sisteme organizate, în care intervin un complex de factori; aplicarea unor metode ştiinŃifice pentru a 

Diagrama Pareto (metoda 20/80) .



11


scoate în eviden Ńă legăturile de interdependen Ńă a factorilor; raŃionalizarea deciziilor pe baza informaŃiilor post-operatorie şi analiză previzională.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T1-4. EnumeraŃi principalele metode de analiz ă calitativă

T1-5. Care sunt cele mai utilizate metode de analiz ă cantitativă?

1.5 Sistemul de informa Ń ii, premisă a efectuă rii analizei economico-financiare InformaŃia reprezintă materia primă de bază pentru analiza economico-financiar ă. Analiza se bazeaz ă pe informaŃii şi furnizează la rândul ei informa Ńii necesare în procesul managerial. InformaŃia economică provine din dou ă surse importante: surse interne, care furnizeaz ă din evidenŃa proprie date privind desf ăşurarea activităŃii. Principalele informaŃii interne, în special financiare se ob Ńin din documentele de sintez ă: bilanŃul, contul de profit şi pierderi şi note explicative. Alte surse interne sunt: contabilitatea de gestiune, contractul de management, programele de fabrica Ńie etc.; surse externe, care provin din exteriorul firmei şi se constituie în informaŃii privind mediul extern cu care se intr ă în contact în procesele conexe activit ăŃii economice desf ăşurate (rata inflaŃiei, dinamica PIB, rata dobânzii, pre Ńul resurselor, performan Ńe ale concuren Ńei, progresul tehnic în ramura respectiv ă, etc.). InformaŃiile sunt asigurate prin: reviste, cotidiene, magazine, periodice; colocvii, conferin Ńe, congrese; saloane, expozi Ńii, târguri; centre de documentare, brevete de inven Ńii; organisme furnizoare de informa Ńii de sintez ă (agenŃii regionale de informare ştiinŃifică şi tehnică, camere de comer Ń şi industrie, institute na Ńionale de statistică, 



12


organisme de consultan Ńă, agenŃii naŃionale de cercetare şi informare); vizite, întâlniri, relaŃii cu clienŃii, furnizorii şi concurenŃii; cumpărarea şi analiza de e şantioane. În literatura de specialitate se reg ăsesc şi alte clasificări a informaŃiilor utilizate în procesul decizional. După natura lor, pot fi grupate în: - informaŃii economico-financiare; - informaŃii tehnice şi tehnologice; - informaŃii sociale; - informaŃii politice, juridice etc. După posibilitatea de a fi recunoscute, se pot distinge: - informaŃii de largă accesibilitate (deschise) pe care le furnizeaz ă mass-media, revistele de specialitate prin diversele lucr ări publicate, alte lucr ări ştiinŃifice etc.; - informaŃii limitate, respectiv care nu pot fi cunoscute decât prin intrarea în contact cu eventualele surse, de exemplu clien Ńii unei întreprinderi, furnizorii de resurse materiale etc. Oricare ar fi sursa care le genereaz ă, pentru a putea contribui pe deplin în procesul de analiz ă economico-financiară, este trebuie ca acestea s ă poată îndeplini anumite cerin Ńe: - să fie utile procesului decizional; - să fie exacte; - să fie complete, pentru a se evita superficialitatea analizei; - să fie oportune, pentru a se evita perimarea acestora prin trecerea timpului; - să aibă un anumit nivel de valoare, ca importan Ńă în gândirea managerial ă; - să poată fi cunoscut costul ob Ńinerii acestora, care, uneori, chiar dac ă e ridicat, poate contribui la reconsiderarea desf ăşurării fenomenului.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T1-6. EnumeraŃi principalele surse de informa Ńii utilizate pentru efectuarea analizei economicofinanciare.

13


Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T1-1. T1-2.

T1-3.

Răspuns Analiza studiaz ă fenomenele economice Analiza descompune fenomenele în elemente componente Analiza post-factum analiza calitativă analiză cantitativă analiza dinamică analiza tehnico-economic ă analiza economico-financiar ă analiza financiar ă 1. Fixarea obiectului analizei – analiza cifrei de afaceri 2. Determinarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului studiat – cantitatea vândut ă şi preŃul de vânzare 3. Determinarea corela Ńiei dintre fiecare factor identificat şi fenomenul economic analizat,cât şi a corelaŃiei dintre aceştia: CA = Qv × p

T1-4.

T1-5.

T1-6.

4. Măsurarea (cuantificarea) influen Ńelor factorilor 5. Sintetizarea rezultatelor analizei modelarea fenomenelor economico-financiare comparaŃia gruparea diviziunea şi descompunerea rezultatelor metoda balan Ńieră (input-output). metoda substituirilor în lan Ń. metoda ratelor metoda scorurilor situaŃiile financiare anuale documentele de sintez ă contabilitatea financiar ă contabilitatea de gestiune bursa de valori institutul de statistică publicaŃii de specialitate

Am ajuns la sfâr şitul UnităŃii de învăŃare 1. Vă recomand să faceŃi o recapitulare a principalelor subiecte prezentate în aceast ă unitate de învăŃare şi să revizuiŃi obiectivele precizate la începutul unit ăŃii de învăŃare.

14


Bibliografia unităŃii de învăŃare 1 1. Işf ănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiar ă , http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20; 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiar ă, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6; 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiar ă. Teste grilă, Ed. Economică, Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiar ă, Ed. Economic ă, Bucureşti;

15

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVIT ĂłII ECONOMICE …

2. Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVITĂłII ECONOMICE A ÎNTREPRINDERII – CORELAłII DE ECHILIBRU, ANALIZA CIFREI DE AFACERI, ANALIZA VALORII ADĂUGATE Obiective: 

  

2.1

veŃi dobândi cuno ştinŃele necesare pentru calculul indicatorilor valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare; veŃi dobândi capacitatea de a analiza indicatorilor valorici; veŃi putea diagnostica evolu Ńia activităŃii de producŃie şi comercializare a unei întreprinderi; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.

Analiza situa Ń iei generale a activit ăŃ ii de produc Ń ie şi comercializare pe baza indicatorilor valorici

2.1.1 Indicatorii valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare

Stabilirea obiectivelor strategice pentru evolu Ńia întreprinderilor are la baz ă rezultatele analizei activit ăŃii de producŃie şi comercializare desf ăşurată până în prezent. Indicatorii valorici aduc un important aport informa Ńional la analiza activit ăŃii de producŃie şi comercializare a oric ărei întreprinderi. Sistemul de indicatori care asigur ă evaluarea şi analiza activit ăŃii de producŃie şi comercializare este alc ătuit din: 1 cifra de afaceri (CA); 2 producŃia marf ă sau producŃia fabricată (Qf); 3 producŃia exerciŃiului (Qe); 4 valoarea ad ăugată (VA).

Cifra de afaceri DefiniŃie



Cifra de afaceri (CA) reprezint ă valoarea totală a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate, a m ărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate, pe o anumit ă perioadă de timp.

În afară de cifra de afaceri exprimat ă la nivelul întreprinderii, care caracterizeaz ă vânzările totale, putem întâlni şi o altă formă de exprimare - cifra de afaceri rezultat ă din activitatea de baz ă, care reflectă valoarea produc Ńiei marf ă din activitatea principal ă (de bază) care a fost vândut ă. Se simbolizează prin Qv.

ProducŃia marf ă fabricată (producŃia obŃinută destinată livrării) DefiniŃie



ProducŃia marf ă fabricată (Qf), (indicator calculat numai de întreprinderile cu activitate producŃie şi prestări servicii), reprezintă valoarea tuturor bunurilor realizate destinate vânz ării către clienŃi, a serviciilor prestate şi a lucrărilor executate pentru ter Ńi pe o anumit ă perioadă de timp

Acest indicator cuprinde valoarea produselor finite destinate livr ării şi valoarea serviciilor şi 16


lucrărilor prestate către terŃi, precum şi valoarea semifabricatelor destinate livr ării pentru prelucrări ulterioare în vederea ob Ńinerii de produse finite. Prin semifabricat se în Ńelege un anumit produs care, în cadrul unei unit ăŃi productive, a ajuns la un anumit nivel de prelucrare şi nu mai poate fi prelucrat decât într-o altă secŃie sau într-o altă întreprindere pentru realizarea unui produs finit. ProducŃia marf ă fabricată se calculeaz ă utilizând datele din situa Ńiile financiare şi balanŃa sintetică f ăcând suma dintre rulajele debitoare ale conturilor 345, 341 şi rulajele creditoare ale conturilor 704, 705 şi 708. Qf = Vpf + Vle + Vsp Vpf = Qv + (Sf − Si ) Unde: Qf – producŃia obŃinută destinată livrării Vpf – valoarea produselor fabricate Vle – valoarea lucr ărilor executate Vsp – valoarea serviciilor prestate (Sf − Si ) sau ∆Qs – stocurile de produse la sfâr şitul şi la inceputul perioadei sau variaŃia producŃiei stocate

ProducŃia exerciŃiului Defini ie



ProducŃia exerciŃiului (Qe) este un indicator de analiz ă care exprimă volumul total al activităŃii de producŃie desf ăşurate de către întreprindere pe perioada unui exerci Ńiu financiar.

În conŃinutul acestui indicator sunt incluse: valoarea produc Ńiei vândute, diferen Ńele de stoc de la începutul şi sfârşitul perioadei respective de timp, privind cre şterea sau descre şterea producŃiei. Stocurile cuprind nu numai valoarea produc Ńiei ca atare ci şi valoarea semifabricatelor şi a producŃiei neterminate, aflat ă în diverse faze tehnologice, acestea incluzând, de fapt, o serie de cheltuieli ce urmeaz ă a fi încorporate în produsele finite sau semifabricatele destinate vânz ării. Qe = Qv + ∆Qs + Qi unde: Qv − producŃia vândută ∆Qs - variaŃia producŃiei stocate Qi – producŃia imobilizată (realizată pentru sine şi capitalizată)

Valoarea adăugată DefiniŃie



Valoarea adăugată (VA) exprimă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenite de la ter Ńi, respectiv nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul desf ăşurării procesului de produc Ńie, creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii.

Valoarea ad ăugată exprimă măsura bogăŃiei realizate de activitatea firmei. Se determin ă ca diferenŃă între producŃia exerciŃiului (Qe) şi consumurile intermediare (consumul de bunuri şi servicii). VA = Qe − CI VA = (Qe + Mc) − CI Unde: Qe reprezintă valoarea produc Ńiei exerciŃiului Mc marja comercial ă CI consumurile intermediare de la ter Ńi

17


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-1. În calculul cifrei de afaceri se includ: 1. venituri din prestarea de servicii şi efectuarea de lucr ări; 2. venituri din exploatare în diferite cote; 3. veniturile din vânzarea m ărfurilor; 4. cheltuielile de produc Ńie; 5. venituri din vânz ări, plus veniturile financiare. AlegeŃi varianta corect ă: a) 2+ 4 b) 1 + 3 c) 1 + 2 + 5 d) 1 + 3 + 5

2.1.2 Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai activităŃii de producŃie şi comercializare Scopul unei astfel de analize este de a oferi informa Ńii asupra evoluŃiei elementelor componente ale indicatorilor valorici.

2.1.2.1

Raportul static dintre indicatorii valorici

Raportul static se stabile şte pe baza m ărimilor absolute ale indicatorilor valorici. InformaŃiile despre activitatea de produc Ńie şi comercializare a întreprinderilor furnizate de indicatorii valorici sunt completate sub aspect calitativ prin analiza rapoartelor statice stabilite între: cifra de afaceri şi producŃia fabricată; producŃia fabricată şi producŃia exerciŃiului; valoarea adăugată şi producŃia exerciŃiului. Principalele rapoarte statice care pot fi construite pe baza indicatorilor valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare şi valorile posibile ale acestora sunt:   

Raportul stabilit între cifra de afaceri (CA) şi producŃia marf ă (Qf) reflectă CA ≥1 în principal evoluŃia stocurilor de produse finite. Qf CA = 1 , situaŃie întâlnită când stocurile finale de produse Qf finite şi semifabricate destinate livr ării sunt egale cu cele ini Ńiale. Cum, în realitate, activitatea nu se poate desf ăşura în mod constant, rezult ă că, cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât activitatea se desf ăşoară mai aproape de condi Ńiile normale şi deci producŃia realizată se livrează f ără întârzieri. SituaŃia ideală este atunci când

Raportul stabilit între producŃia fabricată (Qf) şi producŃia exerciŃiului (Qe) Qf ≥1 reflectă în principal evolu Ńia stocurilor de produc Ńie neterminată. Qe Qf = 1 , situaŃie întâlnită atunci când stocurile de produc Ńie Qe neterminată de la finele perioadei sunt egale cu cele de la începutul perioadei analizate. Cum, în realitate, activitatea nu se poate desf ăşura în mod constant, rezult ă că, cu cât raportul este mai apropiat de 1, cu atât procesul de fabrica Ńie s-a derulat în condi Ńii mai bune, astfel încât, volumul SituaŃia ideală este atunci când

18


producŃiei marf ă să se regăsească în proporŃie cât mai mare în volumul activit ăŃii totale de producŃie, f ără majorarea stocurilor de produc Ńie neterminată la finele perioadei. Raportul stabilit între valoarea ad ăugat ă (VA) şi producŃia exerciŃiului (Qe) VA <1 reflectă modificarea ponderii cheltuielilor cu materialele şi serviciile Qe prestate de c ătre terŃi în volumul total de activitate. Din analiza raportului

VA putem deduce ponderea cheltuielilor materiale în volumul total Qe

al activităŃilor desf ăşurate.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-2. Ce semnifică următoarea situaŃie:

Indicator ProducŃia vândut ă /ProducŃia marf ă fabricată ProducŃia marf ă fabricată /ProducŃia exerciŃiului

2.1.2.2

Perioada Perioada curentă precedentă Prevăzut Realizat 0,876 0,920 0,854 0,864 0,931 0,859

Raportul dintre indicatorii valorici

Raportul dinamic se determin ă pe baza indicilor indicatorilor valorici şi măsoară evoluŃia acestora faŃă de o anumit ă bază de comparaŃie (de regul ă faŃă de perioada precedent ă). În funcŃie de perioada de timp pentru care se face analiza dinamicii indicatorilor valorici, se obŃin informaŃii despre activit ăŃile de producŃie şi comercializate necesare pentru: fundamentarea modului cum a fost întocmit programul de produc Ńie, prin raportarea valorilor I indicatorilor valorici aferente previziunilor la cele aferente perioadei precedente ( pr ); I0 evaluarea modului cum a evoluat activitatea întreprinderii fa Ńă de anul precedent, prin raportarea 



19


I1 ); I0 evaluarea modului cum au fost îndeplinite previziunile, prin raportarea valorilor indicatorilor I valorici din perioada curent ă la cele aferente previziunilor ( 1 ). I pr Raporturile dinamice optime stabilite între indicii de cre ştere ai indicatorilor valorici ai activităŃii de producŃie şi comercializare sunt: valorilor indicatorilor valorici din perioada curentă la cele aferente perioadei precedente (



I CA I Qf

I Qf I Qe

I VA I Qe

>1

>1

≥1

Îndeplinirea acestei corela Ńii reflectă faptul că întreprinderea a valorificat (comercializat, vândut) întreaga produc Ńie marf ă fabricată în decursul exerci Ńiului financiar analizat şi o parte din stocurile de produs finit aflate în depozit la începutul anului (destocaj).

Îndeplinirea acestei corela Ńii reflectă faptul că pe parcursul exerci Ńiului financiar, întreprinderea a redus stocurile de produc Ńie neterminată existente la începutul anului (f ără a influenŃa normalitatea desf ăşurării procesului de producŃie) şi a redus produc Ńia de imobilizări în regie proprie.

Îndeplinirea acestei corela Ńii reflectă faptul că pe parcursul exerci Ńiului financiar întreprinderea şi-a îmbunătăŃit structura producŃiei exerciŃiului prin reducerea ponderii consumurilor provenite de la ter Ńi şi creşterea ponderii valorii adăugate.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-3. Dacă Indicele ProducŃiei marf ă fabricate = 102%, Indicele produc Ńiei vândute = 104% şi Indicele producŃiei exerciŃiului = 103% atunci: a) s-au redus stocurile de produse finite şi semifabricate şi au crescut stocurile de produc Ńie neterminată şi imobilizată, b) au crescut stocurile de produse finite şi semifabricate şi s-au redus stocurile de produc Ńie neterminată şi imobilizată, c) au crescut stocurile de produse finite şi semifabricate şi au crescut stocurile de produc Ńie neterminată şi producŃie imobilizată, d) s-au redus stocurile de produse finite şi semifabricate şi s-au redus stocurile de produc Ńie neterminată şi producŃie imobilizată.

20


2.2

Analiza diagnostic a cifrei de afaceri

RaŃiunea de a exista a oric ărei firme presupune desf ăşurarea oricărei activităŃi durabile măsurată prin nivelul performantelor economico-financiare ca expresie a eficien Ńei activităŃii de producŃie şi comercializare a bunurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale. Cifra de afaceri exprim ă totalitatea veniturilor obŃinute din activit ăŃi comerciale curente, fiind unul dintre cei mai importan Ńi indicatori de măsurare a performan Ńelor economice a unei întreprinderi. Analiza diagnostic a cifrei de afaceri acoper ă următoarele aspecte: analiza dinamicii şi structurii acesteia; analiza corelaŃiei statice şi dinamice dintre cifra de afaceri şi producŃia fabricată; analiza sub aspect factorial; stabilirea unor metode de determinare a nivelului minim, în func Ńie de restricŃiile cunoscute şi probabile, în raport cu factorul timp. Efectuarea analizei cifrei de afaceri realizate de o întreprindere, indiferent de domeniul de activitate al acesteia, trebuie s ă ofere răspunsuri la următoarele întrebări: care sunt principalele surse de venituri ale întreprinderii? cum au evoluat veniturile în ultimii ani de activitate? care este cota de pia Ńă a întreprinderii? care este, în perioada imediat urm ătoare, tendinŃa de evoluŃie a surselor de venituri? care este metodologia utilizat ă pentru determinarea veniturilor şi cum sunt evaluate?    

    

Concepte:





Cifra de afaceri (CA) reprezint ă valoarea total ă a veniturilor unei întreprinderi rezultate din vânzarea produselor realizate, a mărfurilor şi respectiv a serviciilor prestate, pe o perioad ă de timp determinată Cifra de afaceri medie ( CA ) - reflectă venitul obŃinut pe CA unitatea de produs sau serviciu: CA = , unde Q volumul Q fizic al vânz ărilor. Cifra de afaceri marginal ă (CAm) exprimă variaŃia veniturilor unei întreprinderi (∆CA) generată de creşterea/scăderea cu o ∆CA CA1 − CA 0 unitate a cantit ăŃii vândute: CAm = = ∆Q Q1 − Q 0 Cifra de afaceri critic ă (CAcr) reprezintă nivelul vânz ărilor la care se asigur ă acoperirea integral ă a cheltuielilor, pragul la care =





societatea începe s ă devină profitabilă: CAcr = suma cheltuielilor fixe, Rcv CV variabile Rcv = CA =

=

CF

, unde CF 1 − Rcv rata medie a cheltuielilor

21


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-4. Cifra de afaceri marginal ă exprimă: a) nivelul vânzărilor la care se asigur ă acoperirea integral ă a cheltuielilor b) variaŃia veniturilor unei întreprinderi generat ă de creşterea sau sc ăderea cu o unitate a cantit ăŃii vândute c) totalitatea afacerilor unei întreprinderi evaluat ă la preŃurile pieŃei d) suma totală a veniturilor rezultate din opera Ńiunile comerciale efectuate la o întreprindere într-o perioadă de timp determinat ă

2.2.1 Analiza dinamicii cifrei de afaceri Aprecierea dimensiunii activit ăŃii economice a unui agent economic şi a modificării acesteia în timp este absolut obligatorie pentru procurarea şi asigurarea resurselor viitoare necesare îndeplinirii obiectivelor propuse. Analiza evolu Ńiei în timp a cifrei de afaceri se realizeaz ă cu ajutorul modificărilor absolute, indicilor (cu bază fixă, în lanŃ, medii) şi a ritmurilor medii (cu baz ă fixă, în lanŃ, medii). În condi Ńiile unei economii de pia Ńă instabile, pentru o apreciere real ă a rezultatelor întreprinderii, se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele mediu al pre Ńurilor în scopul eliminării efectului inflaŃiei, factor exogen care nu reflect ă efortul propriu al unităŃii economice. Analiza în dinamică a cifrei de afaceri se poate realiza pe baza: a) Modificărilor absolute cu baz ă fixă (BF) sau în lanŃ (BL) ∆CA BF = CA n − CA 0 sau ∆CA BL = CA n − CA n-1 ; CA n CA n b) indicilor cu baz ă fixă sau în lanŃ: I CABF = × 100 sau I CA BL = ×100 ; CA 0 CA n -1 c) ritmurilor de creştere cu baz ă fixă sau în lanŃ: R BF = I CA BF − 100 sau R BL = I CA Bl − 100 ;  CA n  d) ritmul mediu anual de cre ştere: R =  n −1 − 1 × 100 CA 0  



22


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-5. Pe baza datelor din tabelul de mai jos calcula Ńi ritmul mediu anual de cre ştere a cifrei de afaceri:

Indicator Cifra de afaceri – mil. lei

N-5 23,56

N-4 25,68

N-3 28,34

N-2 30,09

N-1 35,74

N 39,40

2.2.2 Analiza structurii cifrei de afaceri Analiza structurală a cifrei de afaceri pe tipuri de activit ăŃi, sortimente, clienŃi, cicluri de viaŃă a produselor, pie Ńe de desfacere etc. este nu numai recomandat ă ci şi necesară, deoarece ea permite luarea unor decizii obiective care s ă conducă la maximizarea efectelor ob Ńinute în raport cu eforturile depuse. Practic, nu toate variabilele unui anumit criteriu de Ńin acelaşi coeficient de semnificaŃie în obŃinerea rezultatelor economice şi în consecin Ńă politica strategică a unităŃii trebuie să ia în considerare aceste aspecte în scopul eficientiz ării activităŃii. O importanŃă deosebit ă în evoluŃia veniturilor unei întreprinderi o are dezvoltarea, pe lâng ă activitatea de baz ă, a unor activit ăŃi conexe, pentru sprijinirea activit ăŃii de baz ă în momentele nefavorabile. Structura care st ă la baza determin ării şi analizei cifrei de afaceri este de regul ă formată din: venituri din activitatea de baz ă, venituri din alte activit ăŃi considerate ca auxiliare, care pot fi atât productive, cât şi comerciale. Pentru a fi util ă conducerii întreprinderilor, analiza structurii cifrei de afaceri nu trebuie s ă se limiteze numai la aceste dou ă diviziuni, ci trebuie s ă fie extinsă în funcŃie de specificul activit ăŃii. În acest fel, se asigur ă determinarea gradului de rentabilitate al fiecărei activităŃi sau categorie de venituri identificat ă. De exemplu, pentru o întreprindere care are activitatea de produc Ńie ca activitate de baz ă şi activităŃile de transport şi comerŃ ca activităŃi auxiliare, analiza de structur ă a cifrei de afaceri se va face mai întâi pentru cele dou ă componente majore: produc Ńia ca activitate de baz ă şi activitatea auxiliară care include comer Ńul şi transportul. În ceea ce prive şte producŃia ca activitate de baz ă, se pot analiza veniturile realizate pentru fiecare grup ă de produse în parte, iar în cadrul grupelor, pentru fiecare produs. Din punct de vedere metodologie, analiza structurii cifrei de afaceri se realizeaz ă pe baza următoarelor procedee: a) mărimile relative de structur ă

ca i × 100 , unde gi – ponderea de Ńinută de categoria „i” în totalul cifrei de afaceri, ca i – CA cifra de afaceri realizat ă de categoria „i” gi =

23

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVIT ĂłII ECONOMICE … b) coeficientul de concentrare Gini-Struck (G)

n ∑ gi2 − 1 , unde: gi – ponderea de Ńinută de categoria „i” în totalul cifrei de afaceri, n G= n −1 - numărul de termeni ai seriei Coeficientul de concentrare G poate lua valori în intervalul [0, 1), semnifica Ńia fiind următoarea: dacă G → 1, rezultă că în structura activit ăŃii, câteva produse contribuie în cea mai mare proporŃie la realizarea cifrei de afaceri; când G → 0, rezultă că în structura activit ăŃii, majoritatea produselor de Ńin ponderi aproximativ egale în cifra de afaceri. 



c)

indicele Herfindhal

H = ∑ g i2

Indicele H poate lua valori în intervalul [ 



dacă H →

1 n

1 n

, 1], semnificaŃia fiind următoarea:

, rezultă vânzările sunt repartizate în propor Ńii egale între activit ăŃile, produsele sau

unităŃile participante la realizarea cifrei de afaceri; când H → 1, rezultă că în structura activit ăŃii, un număr redus de elemente componente participă cu o pondere important ă la cifra de afaceri, gradul de concentrare fiind foarte mare. d) Metoda ABC (diagrama PARETO)

În cazul structurii vânz ărilor pe produse, curba teoretic ă presupune existen Ńa a trei subgrupe cu caracteristici specifice: zona A: 10% din num ărul clienŃi realizează 60% din cifra de afaceri, deci o subgrup ă care cuprinde foarte puŃini clienŃi, dar care realizeaz ă o mare parte din cifra de afaceri; zona B: 30% din num ărul clienŃi realizează 30% din cifra de afaceri; zona C: 60% din num ărul clienŃi realizează 10% din cifra de afaceri, deci o subgrup ă care realizează mai puŃin de jumătate din cifra de afaceri dar care concentreaz ă majoritatea clienŃilor. 

 

% CA 100 90 80 70 60 50 40 30 20

A

10

B

C

0 0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

% Clie nti

Figura 2-1. Reprezentarea grafică a celor trei zone A, B şi C

Această curbă teoretică are valoare atât statistic ă cât şi indicativă. Astfel, curba real ă se 24


compar ă cu cea teoretică şi se deprind concluziile respective. În baza acestor coordonate poate fi reprezentată grafic curba teoretică a cifrei de afaceri. Curba real ă, specifică fiecărei întreprinderi nu se identifică perfect cu cea teoretic ă deşi tendinŃa se menŃine. Mai mult, curba real ă a unei societ ăŃi poate înregistra modificări şi de la o perioad ă de timp la alta. În func Ńie de pozi Ńia graficului efectiv în raport cu cel teoretic se fac interpret ări asupra structurii activit ăŃii economice. Astfel: când curba reală este situat ă deasupra curbei teoretice, clien Ńii grupei A deŃin o pondere foarte important ă în cifra de afaceri, iar num ărul acestora este redus. Când curba real ă se află sub curba teoretic ă, societatea are un num ăr mare de clien Ńi în grupele B şi C.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-6. Ce semnifică următoarea situaŃie degajat ă din analiza structural ă a cifrei de afaceri pe produse:

Indicator Coeficientul Gini-Struck

Perioada precedentă 0,76

Perioada curentă 0,20

a) a crescut gradul de concentrare a activit ăŃii; b) cifra de afaceri se realizeaz ă preponderent pe seama unui singur produs; c) a avut loc un proces de redistribuire a vânz ărilor între produse, aşa încât majoritatea produselor deŃin ponderi relativ apropiate; d) există o distribuŃie uniformă pe clase de produse care contribuie la realizarea cifrei de afaceri.

2.2.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri Analiza factorial ă a cifrei de afaceri se realizeaz ă diferenŃiat de la un domeniu de activitate la altul (producŃie, comerŃ, turism etc.) întrucât factorii de influen Ńă şi relaŃiile de cauzalitate sunt specifice acestuia. Analiza factorial ă a cifrei de afaceri începe prin determinarea modelului analizei factoriale, ca relaŃie matematică între factorii care influenŃează variaŃia cifrei de afaceri, şi a schemei sinoptice a sistemului de factori determinat anterior. Ca principale modele de analiz ă pentru activitatea industrial ă pot fi utilizate: CA = ∑ q × p CA = Q × p Qf CA CA = Ns × × Ns Qf Mf Mf' ' Qf CA CA = Ns × × × × Ns Mf Mf' ' Qf 25


Unde

CA - cifra de afaceri q - cantitatea vândut ă p - preŃul de vânzare f ără TVA Q - cantitatea total ă vândut ă p - preŃul mediu de vânzare f ără TVA Mf - valoarea medie a mijloacelor fixe Mf' ' - valoarea medie a mijloacelor fixe productive Ns - numărul mediu de angaja Ńi Qf - productivitatea medie anual ă a mucii Ns CA - gradul de valorificare a produc Ńiei obŃinute Qf

Modelul pe care îl propunem spre studiu este utilizat în întreprinderile cu activitate de producŃie. Sistemul de factori de influen Ńă se determină plecând de urm ătorii indicatori: cifra de afaceri, producŃia fabricată, numărul de salariaŃi, valoarea mijloacelor fixe şi valoarea mijloacelor fixe active. Acesta este alc ătuit din: producŃia fabricată, care influenŃează în mod direct vânz ările unei întreprinderi; forŃa de muncă prin numărul de angajaŃi în procesul de produc Ńie şi, ca o consecin Ńă firească, nivelul productivităŃii muncii. Nivelul productivit ăŃii muncii este influen Ńat, la rândul s ău, de gradul de înzestrare tehnic ă şi, respectiv, de influen Ńa pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În analiz ă, se urmăresc în mod distinct aceste influen Ńe, precum şi cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivit ăŃii muncii. gradul de valorificare a produc Ńiei obŃinute şi destinate livrării.  



În acest sens, se utilizeaz ă următorul model de analiz ă:  Mf Mf' ' Qf  CA Qf CA × CA = Ns × × = Ns ×  × ×  Ns Qf Ns Mf Mf' '   Qf unde: Ns – numărul mediu al personalului; Qf Ns

- productivitatea medie anual ă a muncii;

CA - gradul de valorificare produc Ńiei marf ă fabricate Qf Mf - gradul de înzestrare tehnic ă a muncii; Ns Mf' - ponderea mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe; Mf Qf - randamentul mijloacelor fixe direct productive. Mf' Indicatorii folosiŃi în cadrul acestui model de analiz ă sunt preluaŃi din situaŃiile financiare anuale ale întreprinderii.

26


Aplica Ń ie privind analiza cifrei de afaceri

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Indicatori

UM

Cifra de afaceri ProducŃia marf ă fabricată Numărul mediu de personal Valoarea medie anual ă a mijloacelor fixe Valoarea medie anual ă a mijloacelor fixe direct productive Productivitatea medie anual ă a muncii Gradul de înzestrare tehnic ă a muncii Ponderea mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe Randamentul mijloacelor fixe direct productive Gradul de valorificare a produc Ńiei marf ă fabricate

Ns CA

Tabel 2-1

Qf Ns

CA Qf

lei lei pers lei

Perioada precedentă 2.707.200,00 2.880.000,00 24 50.640,00

Perioada curentă 2.887.500,00 2.750.000,00 22 49.500,00

lei

36.000,00

39.285,71

lei/pers lei/pers

120.000,00 2.110,00

125.000,00 2.250,00

0,71

0,79

80,00

70,00

0,94

1,05

Mf Ns Mf' Mf Qf Mf'

Metodologia de analiză a cifrei de afaceri, după modelul prezentat şi cuantificarea factorilor se prezintă astfel: ∆CA = CA1 − CA 0 = 180.300,00 lei, din care datorit ă: 1) InfluenŃa modificării numărului mediu de personal asupra cifrei de afaceri: Qf CA 0 ∆CA Ns = (Ns1 − Ns0 )× 0 × = -225.600,00 lei Ns0 Qf 0 2) InfluenŃei modificării productivităŃii medii anuale a muncii asupra cifrei de afaceri:  Qf Qf  CA 0 ∆CA Qf = Ns1 ×  1 − 0  × = 103.400,00 lei, din care: Qf Ns Ns 0   1 0 Ns 2.1) InfluenŃa modificării gradului de înzestrare tehnic ă a forŃei de muncă asupra cifrei de afaceri:  Mf 1 Mf 0  Mf 0 ' Qf 0  CA 0 × ∆CA Mf = Ns1 ×  −  Mf 0 × Mf'  × Qf = 164.655,92 lei Ns Ns 1 0  0 0   Ns

2.2)

InfluenŃa modificării compoziŃiei tehnologice a mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri: 27


 Mf 1  Mf 1 ' Mf 0 '  Qf 0  CA 0 × ×  − = 308.029,79 lei ×  Qf  Ns1  Mf 1 Mf 0  Mf'0  0

∆CA Mf' = Ns1 ×  Mf

2.3)

InfluenŃa modificării randamentului mijloacelor fixe active asupra cifrei de afaceri:  Mf 1 Mf 1 '  Qf 1 Qf 0  CA 0  × ∆CA Qf = Ns1 ×  × ×  − = -369.285,71 lei  Qf Ns Mf Mf' Mf' 1  1 0 0    1  Mf' 3) InfluenŃa modificării gradului de valorificare a producŃiei exerciŃiului asupra cifrei de afaceri: Qf  CA CA 0   = 302.500,00 lei ∆CA CA = Ns1 × 1  1 − Qf Qf Ns 1  1 0  Qf Cifra de afaceri a înregistrat fa Ńă de anul precedent o cre ştere în valoare absolut ă de 180.300,00 lei , respectiv cu 6,66%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamic ă pozitivă. Reducerea num ărului mediu de salariaŃi cu dou ă persoane, în condi Ńiile menŃinerii constante a celorlalŃi factori de influenŃă, a determinat o diminuare a cifrei de afaceri cu 225.600,00 lei. Creşterea cifrei de afaceri s-a datorat cre şterii factorului calitativ productivitatea muncii. Productivitatea muncii, care a crescut cu 4,17 % fa Ńă de anul precedent în condi Ńiile scăderii personalului cu 8,33%. Influen Ńa exercitată de către creşterea productivit ăŃii muncii de la 120.000,00 lei la 125.000,00 lei asupra dinamicii produc Ńiei fabricate şi implicit asupra cifrei de afaceri, impune analiza factorilor indirec Ńi care au determinat evolu Ńia acestui indicator. Dezvoltând analiza pe factori de gradul doi se observ ă că sporirea productivit ăŃii muncii a fost consecinŃa creşterii gradului de înzestrare tehnic ă a muncii, îmbun ătăŃirii structurii mijloacelor fixe în sensul sporirii ponderii mijloacelor fixe direct productive în total mijloace fixe, constatânduse şi o situaŃie nefavorabil ă şi anume reducerea eficien Ńei mijloacelor fixe productive. Comparativ cu perioada precedent ă, gradul de înzestrare tehnic ă a muncii a crescut şi s-a reflectat în mod favorabil asupra cifrei de afaceri, prin cre şterea acesteia cu 164.655,92 lei. Întreprinderea şi-a luat măsuri nu numai de ra Ńionalizare a utilizării factorului muncă prin reducerea personalului cât şi prin achiziŃionarea de active fixe productive (o cre ştere de 9,13%). Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive a determinat majorarea cifrei de afaceri cu 308.029,79 lei. Randamentul mijloacelor fixe direct productive a sc ăzut în perioada curent ă faŃă de perioada precedentă cu 12,50% , iar influen Ńa asupra cifrei de afaceri a fost de -369.285,71 lei. Situa Ńia se apreciază nefavorabilă deoarece eficien Ńa utilizării mijloacelor fixe s-a diminuat, o astfel de stare pe termen lung conducând la cre şterea semnificativă a costurilor de produc Ńie şi la diminuarea indicatorilor de performan Ńă Gradul de valorificare a produc Ńiei (factor calitativ direct) a exercitat o ac Ńiune pozitivă asupra evolu Ńiei cifrei de afaceri (302.500,00 lei), societatea reu şind să valorifice produse şi din stocurile perioadelor precedente. Cre şterea cifrei de afaceri poate fi considerat ă ca fiind o situa Ńie pe deplin pozitivă din punct de vedere comercial, atâta timp cât gradul de valorificare a produc Ńie fabricate se men Ńine supraunitar. Explicarea şi aprecierea argumentat ă a sensului şi intensităŃii acŃiunii factorilor direcŃi asupra dinamicii cifrei de afaceri trebuie s ă ia în considerare atât conexiunile şi mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrena Ńi, cât şi cerinŃa esenŃială a creşterii economice a întreprinderii în condiŃii de eficienŃă sporită. Ca măsuri pentru creşterea vânz ărilor şi implicit a cifrei de afaceri se recomand ă: dimensionarea produc Ńiei şi a structurii acesteia în raport cu cererea, prin încheierea unor contracte ferme cu beneficiarii; diversificarea ofertei; îmbunătăŃirea calităŃii produselor fabricate etc. 

 

28


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-7. SituaŃia Indicele producŃiei marf ă fabricate= 107%, Indicele num ărului mediu de salaria Ńi = 103%, Indicele randamentului mijloacelor fixe= 98%, indic ă: a) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe, a gradului de înzestrare tehnic ă şi a productivit ăŃii anuale a muncii; b) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe, a productivit ăŃii anuale a muncii şi creşterea gradului de înzestrare tehnic ă; c) diminuarea valorii medii a mijloacelor fixe şi creşterea productivităŃii anuale a muncii ; d) creşterea valorii medii a mijloacelor fixe, reducerea productivit ăŃii anuale a muncii şi a gradului de înzestrare tehnic ă

2.2.4 Reflectarea cifrei de afaceri în principalii indicatori economico-financiari ai firmei Creşterea sau reducerea cifrei de afaceri se reflect ă în mod favorabil sau nu asupra următorilor indicatori care caracterizeaz ă performanŃele unei întreprinderi: (CA1 - CA 0 ) Rv 0 asupra profitului brut: 100 Rc - rata rentabilit ăŃii comerciale (CA1 - CA 0 ) Rc 0 ×100 asupra ratei rentabilit ăŃii economice a activului: A1 (CA1 - CA 0 ) Rc 0 asupra ratei rentabilit ăŃii financiare a capitalului permanent: ×100 Kp1 Ac 0 × T Ac 0 × T − asupra vitezei de rota Ńie a activelor circulante: CA1 CA 0  Ac 0 × T Ac 0 × T  CA 1   − asupra imobilizării de mijloace circulante: CA CA 1 0  T  asupra eficienŃei mijloacelor fixe (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe): (CA1 - CA 0 ) × 1000 Mf 1 (CA1 - CA 0 ) asupra eficienŃei activelor de exploatare: ×1000 Ae1 (CA1 - CA 0 ) Rc 0 ×100 asupra eficienŃei muncii (profitului pe salariat): Ns1 















29


asupra valorii ad ăugate aferente cifrei de afaceri: γ valoarea ad ăugat ă la un leu cifră de afaceri



2.3

(CA1-CA0) γ 0

Analiza diagnostic a valorii ad ăugate

Concepte:





Valoarea ad ăugată (VA) exprimă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor provenite de la ter Ńi, respectiv nivelul valorii nou create de întreprindere în cursul desf ăşurării procesului de producŃie, creată prin valorificarea resurselor tehnice, umane şi financiare ale întreprinderii. Valoarea ad ăugat ă reflectă dimensiunea real ă a activităŃii întreprinderii şi reprezintă plusul de bogăŃie obŃinut peste consumurile intermediare provenite de la ter Ńi, prin valorificarea tuturor resurselor economice proprii.

Utilitatea valorii adăugate: 1. Valoarea ad ăugată permite aprecierea contribu Ńiei întreprinderii la realizarea produsului intern brut şi evidenŃierea gradului de integrare pe vertical ă, prin raportarea la produc Ńie. 2. Beneficiarii valorii adăugate sunt: personalul, ac Ńionarii, statul, instituŃiile de credit şi întreprinderea. Valoarea ad ăugată poate fi determinată prin două metode: a) Metoda sintetică, care trateaz ă valoarea adăugată ca diferenŃa între volumul produc Ńiei exerciŃiului (Qe), ca indicator global al activit ăŃii de producŃie şi comercializare desf ăşurată de o întreprindere, şi valoarea consumurilor intermediare (CI). VA = Qe − CI Unde: Qe reprezintă valoarea produc Ńiei exerciŃiului CI consumurile intermediare de la ter Ńi Consumurile intermediare sau consumurile de la ter Ńi reprezintă valoarea stocurilor şi a serviciilor achizi Ńionate de la ter Ńi în scopul asigur ării necesarului pentru activitatea de produc Ńie. Dacă pe lângă activitatea productiv ă, întreprinderea desf ăşoară şi o activitate de comer Ń, valoarea adăugată a întregii activităŃi se determină prin însumarea valorii produc Ńiei exerciŃiului (Qe) cu valoarea marjei comerciale (Mc) şi scăderea consumurilor intermediare (CI). Marja comercială reprezintă diferenŃa dintre valoarea m ărfurilor vândute şi costul acestora. VA = (Qe + Mc) − CI Unde: Mc marja comercială b) Metoda aditivă presupune însumarea tuturor elementelor constitutive ale valorii ad ăugate, şi anume: cheltuielile efectuate cu remunerarea for Ńei de muncă (fondul de salarii şi cheltuielile cu asigurările sociale aferente fondului de salarii, conform reglement ărilor în vigoare), valoarea amortizărilor şi provizioanelor, valoarea impozitelor şi taxelor (f ără TVA şi impozitul pe profit), cheltuielile cu dobânzile şi rezultatului din exploatare recalculat. Prin analiza diagnostic a valorii ad ăugate se ob Ńin informaŃii despre nivelul de performan Ńă tehnico-productivă, economică şi financiară al activităŃilor economice. Pe baza rezultatelor analizei diagnostic a valorii ad ăugate se iau toate deciziile necesare în vederea creşterii productivităŃii muncii şi reducerea consumurilor de la ter Ńi, respectându-se în acelaşi timp calitatea producŃiei, element esen Ńial în competiŃia concurenŃială. Analiza valorii adăugate ne poate conduce la concluzii privind necesitatea retehnologiz ării şi modernizării 30


procesului de produc Ńie.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-8. Valoarea ad ăugată se defineşte ca fiind: a) plusul de încas ări din vânzările firmei; b) creşterea de valoare ob Ńinută prin activităŃile de producŃie şi comercializare ale firmei; c) diferenŃa dintre produc Ńia exerciŃiului şi cheltuielile totale de exploatare; d) volumul total de activitate al firmei.

2.3.1 Analiza structurii şi dinamicii valorii ad ăugate

Se realizeaz ă prin utilizarea următoarelor procedee: modificarea absolut ă; indicii de dinamică cu bază fixă şi în lanŃ; ratele valorii ad ăugate. Analiza valorii ad ăugate se poate face, fie sub aspectul modului de realizare a prevederilor, fie în dinamică (faŃă de o perioad ă precedent ă). Studiul valorii adăugate prin urm ărirea dinamicii sale şi prin gradul de realizare a valorii previzionate, creeaz ă premisele explicării modificărilor intervenite în structura sa şi posibilitatea direcŃionării evoluŃiei viitoare. Analiza valorii ad ăugate sub aspect structural urm ăreşte determinarea ponderii pe care o au în componenŃa acesteia elementele structurale utilizate în calculul indicatorului prin metoda aditiv ă, respectiv fondul de salarii şi fiecare categorie de cheltuieli cu asigur ările sociale aferente fondului de salarii, amortizarea mijloacelor fixe, provizioanele, cheltuielile cu dobânzile, taxele şi impozitele, precum şi profitul. În ceea ce prive şte cheltuielile cu personalul şi amortizarea se urmăreşte menŃinerea acestora sub limitele previzionate. Analiza structurală este combinat ă cu analiza dinamic ă, în scopul urm ării evoluŃiei în timp a fiecărui element component. Este o condi Ńie esen Ńială ca ponderea structural ă a unor cheltuieli, ce pot fi riguros controlate s ă scadă, acest lucru reflectându-se favorabil în cre şterea profitului ca element component al valorii ad ăugate.   

Ratele valorii adăugate: 

Rata medie a valorii ad ăugate aferente cifrei de faceri sau gradul de integrare pe vertical ă VA R VA = × 100 , dacă valoarea tinde c ătre 100 înseamnă că există un grad ridicat de CA integrare. Acesta trebuie corelat cu rata cheltuielilor totale, rata rentabilit ăŃii şi a profitului. În mod similar, în cazul firmelor cu activitate de produc Ńie, cu ciclu lung de fabrica Ńie, VA R VA = × 100 . Cu cât gradul de integrare este mai mare cu atât este mai mare gradul de Qe valorificare a resurselor tehnice, umane şi financiare. 31


Ratele de structur ă sau ratele de remunerare ale valorii ad ăugate se construiesc pe baza elementelor componente ale valorii ad ăugate: Ch sal + elem aferente - rata de remunerare a personalului Rp = ×100 VA Impozite si taxe - rata de remunerare a statului Rs = ×100 VA Dobanzi ×100 - rata de remunerare a creditorilor Rc = VA Dividende - rata de remunerare a ac Ńionarilor Ra = ×100 VA Profit net ×100 - rata de remunerare a întreprinderii Ri = VA Cheltuieli cu amortizarea - rata de remunerare a capitalului tehnic Ram = ×100 VA EvoluŃia acestor rate se studiaz ă în paralel cu al Ńi indicatori de eficien Ńă (productivitatea muncii, randamentul activelor imobilizate ş.a.). 

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-9. Raportul dintre valoarea ad ăugată şi cifra de afaceri ( a) b) c) d)

contribuŃia personalului la formarea valorii ad ăugate; gradul de valorificare a produc Ńiei exerciŃiului; rata de remunerare a statului; gradul de integrare pe vertical ă;

Va ×100 ), reprezintă: CA

2.3.2 Analiza factorială a valorii adăugate Scopul analizei factoriale este determinarea abaterilor valorii ad ăugate de la baza de comparaŃie, estimarea contribu Ńiei diferiŃilor factori de influen Ńă la formarea şi modificarea indicatorului analizat şi identificarea solu Ńiilor de redresare a activit ăŃii economice viitoare. Din punct de vedere factorial, valoarea ad ăugată se poate analiza pe baza modelelor:  M  VA = Qe × 1 -  = Qe × va  Qe  Qe VA = T × Wh × va VA = T × × T Qe g × va i Qe ∑ g i × va i = T × Wh × VA = T × × ∑ i T 100 100 32


VA = N × t × Wh × ∑

g i × va i 100 Mf Mf' Qe VA × × × VA = Ns × Ns Mf Mf' Qe Unde: Qe - producŃia exerciŃiului va - valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńie a exerci Ńiului T – fondul total de timp de munc ă gi – structura producŃiei exerciŃiului Mf valoarea medie a mijloacelor fixe Mf' ' valoarea medie a mijloacelor fixe productive Ns numărul mediu de angaja Ńi (personal)

Aplica Ń ie privind analiza valorii ad ăugate

Nr.crt.

Indicatori

1 2 3 4 5

ProducŃia exerciŃiului Consumurile provenite de la ter Ńi Numărul mediu de personal Timpul total de muncă Valoarea adăugată medie recalculat ă la un leu producŃie a exerci Ńiului Valoarea adăugată Timpul lucrat de un salariat Productivitatea medie orara Valoarea adăugată medie la un leu producŃie a exerci Ńiului

6 7 8 9

Tabel 2-2

UM lei lei pers ore Lei Lei ore Lei/oră

T Qe

Perioada Perioada precedentă curentă 4.810.000,00 5.719.000,00 1.924.000,00 1.887.270,00 40 43 74.000,00 81.700,00 0,68 2.886.000,00 3.831.730,00 1.850,00 1.900,00 65,00 70,00 0,60 0,67

Ns t

wh

VA gi

va

vai

Modelul propus spre studiu este specific întreprinderilor care desf ăşoară activitate de producŃie sau prest ări servicii. Indicatorii în func Ńie de care se determin ă factorii de influenŃă sunt: producŃia exerciŃiului, consumuri de la ter Ńi, numărul de salariaŃi şi timpul lucrat de fiecare salariat. Sistemul de factori se compune din factori cu influen Ńă directă, care sunt produc Ńia exerciŃiului şi valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńie a exerciŃiului. Factorii cu influenŃă indirectă de rang I care derivă producŃia exerciŃiului, care sunt fondul total de timp lucrat şi productivitatea medie a muncii. La rândul s ău, fondul total de timp lucrat este influen Ńat de evolu Ńia factorilor indirecŃi de 33


rang II, numărul de salariaŃi şi timpul lucrat de fiecare salariat. Al doilea factor direct, valoarea medie ad ăugată la 1 leu producŃie a exerci Ńiului, se dezvolt ă în funcŃie de factorii indirecŃi structura producŃiei şi valoarea ad ăugată la 1 leu produc Ńie a exerci Ńiului pe tipuri de produse. Metodologia de analiz ă presupune aplicarea metodei substitu Ńiilor în lanŃ: ∆VA = VA1 − VA 0 = 945.730,00 lei InfluenŃa factorilor 1) InfluenŃa modificării valorii producŃiei exerciŃiului ∆VA Qe = (Qe1 − Qe0 ) × va 0 = 545.400,00 lei 1.1) InfluenŃa modificării fondului total de timp de munc ă: ∆VA T = (T1 − T0 ) × wh 0 × va 0 = 300.300,00 lei 1.1.1) InfluenŃa modificării numărului mediu de personal: ∆VA Ns = (Ns1 − Ns0 )× t 0 × wh 0 × va 0 = 216.450,00 lei 1.1.2) InfluenŃa modificării timpului mediu pe angajat: ∆VA Ns = Ns1 × (t1 − t 0 )× wh 0 × va 0 = 83.850,00 lei 1.2) InfluenŃa modificării productivităŃii medii orare: ∆VA wh = T1 × (wh1 − wh 0 )× va 0 = 245.100,00 lei 2) InfluenŃa variaŃiei valorii medii adăugate la 1 leu produc Ńie a exerci Ńiului: ∆VA va = Qe1 × (va1 − va 0 ) = 400.330,00 lei 2.1) InfluenŃa modificării structurii producŃiei: ∆VA g i = Qe1 × (va rec − va 0 ) = 457.520,00 lei 2.2) InfluenŃa modificării valorii adăugate la 1 leu produc Ńie pe tipuri de produse: ∆VA va i = Qe1 × (va1 − va rec ) = -57.190,00 lei Având în vedere sistemul de factori care a stat la baza analizei valorii ad ăugate (VA), precum şi în conformitate cu necesitatea cre şterii economice în condi Ńii de eficienŃă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la dinamica acestui indicator trebuie s ă ia în considerare următoarele constat ări: valoarea adăugată a înregistrat faŃă de anul precedent o cre ştere cu 945.730,00 lei, adic ă în procente cu 32,77%. Cre şterea valorii adăugate s-a datorat atât ac Ńiunii favorabile a factorului cantitativ – valoarea produc Ńiei exerciŃiului, cât şi a factorului calitativ – valoarea ad ăugată la 1 leu produc Ńia exerciŃiului. Explicarea şi aprecierea argumentat ă a sensului şi intensităŃii acŃiunii celor doi factori direc Ńi asupra dinamicii valorii ad ăugate trebuie s ă ia în considerare atât conexiunile şi mecanismele sistemului cauzal în care au fost antrena Ńi, cât mai ales necesitatea cre şterii economice în condi Ńii de eficienŃă sporită. InfluenŃa pozitivă de 545.400,00 lei exercitat ă de către producŃia exerciŃiului asupra dinamicii valorii ad ăugate trebuie explicat ă în corelaŃie cu contribuŃia avut ă de productivitatea muncii şi fondul total de timp muncit. La cre şterea valorii adăugate, au contribuit atât productivitatea muncii (245.100,00 lei), cât şi timpul total lucrat având un impact negativ (300.300,00 lei). Factorii indirec Ńi care au dus la evolu Ńia negativă a fondului de timp lucrat sunt numărul mediu de salaria Ńi şi numărul de ore/salariat. Indicele de cre ştere al valorii ad ăugate de 131,77% a fost superior indicelui de cre ştere a produc Ńiei exerciŃiului (118,90%). Un asemenea decalaj dintre ritmul de cre ştere a celor doi indicatori confirm ă că întreprinderea studiat ă şi-a luat măsuri nu numai în ceea ce prive şte creşterea volumului fizic al produc Ńiei, ci şi în ceea ce prive şte raŃionalizarea consumurilor externe la nivelul minim care s ă permită păstrarea calităŃii produselor finite. Se constat ă că a crescut ponderea produselor cu o valoare ad ăugată la 1 leu produc Ńie în perioada luat ă ca bază de comparaŃie mai mare decât media înregistrat ă la nivel de întreprindere în baza de compara Ńie, exercitând o influen Ńă pozitivă de 457.520,00 lei asupra valorii ad ăugate. 34


Totodată, la principalele categorii de produse, valoarea ad ăugat ă la 1 leu produc Ńie a exerci Ńiului a scăzut, situaŃie nefavorabilă, reflectată într-o reducere a valorii ad ăugată cu 57.190,00 lei.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T2-10. Pe baza informa Ńiilor din tabelul următor: Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori ProducŃia exerciŃiului (Qe) mii lei Consumuri intermediare Numărul mediu de salaria Ńi (N) Fondul de timp de muncă (Tm) - ore

Prevăzut Realizat 1.500 1.800 300 450 80 72 192.000 180.000

Cu ajutorul analizei factoriale a valorii ad ăugate, influenŃa modificării timpului mediu de muncă pe salariat asupra modific ării valorii adăugate este în valoare de: a) 4,36 mii lei b) 45 mii lei c) -28,2 mii lei d) 3,68 mii lei

T2-11. În modelul de analiz ă a valorii ad ăugate, factorii de gradul I sunt: a) fondul de timp de munc ă, productivitatea medie orar ă; b) valoarea produc Ńiei exerciŃiului, valoarea ad ăugată ce revine la 1 leu produc Ńie a exerciŃiului pe produse; c) valoarea produc Ńiei exerciŃiului, valoarea medie ad ăugată ce revine la 1 leu produc Ńie a exerciŃiului; d) fondul de timp de munc ă, productivitatea medie orar ă.

35


2.3.3 Reflectarea modificării valorii adăugate în principalii indicatori economicofinanciari ai întreprinderii: 

asupra profitului



asupra rentabilit ăŃii economice a activului









(VA1-VA0) pr0 pr =

P VA

(VA1 - VA 0 ) pr0 ×100 A1 (VA1 - VA 0 ) pr0 × 100 asupra rentabilit ăŃii financiare a capitalului permanent Kp1 (VA1 - VA 0 ) pr0 asupra eficien Ńei muncii, prin prisma profitului × 100 N1 VA 0 VA 1 × 1000 − ×1000 asupra eficien Ńei activelor din exploatare Ae1 Ae1 VA 0 VA 1 asupra eficien Ńei mijloacelor fixe × 1000 − × 1000 Mf 1 Mf 1

36



T2-3. T2-4. T2-5. T2-6. T2-7. T2-8. T2-9. T2-10. T2-11.

Răspuns b) Nivelul de realizare a indicatorului i ndicatorului valoric aferent perioadei curente se situeaz ă cu mult sub nivelul celor ale perioadei de referin Ńă, semnificând o deteriorare a activit ăŃii de producŃie şi comercializare. EvoluŃia raportului dintre Produc Ńia vândută şi ProducŃia marf ă fabricată indică creşterea stocurilor de produse finite. EvoluŃia raportului dintre Produc Ńia marf ă fabricată şi ProducŃia exerci Ńiului indică creşterea stocurilor de produc Ńie neterminată. b) b)  CA n   39,40  R =  n−1 − 1 × 100 =  6−1 − 1 × 100 = 10,83%  CA 0   23,56  c) a) b) d) b) b)


Bibliografia unităŃii de învăŃare 2 1. Işf ănescu A., Robu V., Hristea A. M. Vasilescu C. Analiză economico-financiar ă , http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20;; http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/biblioteca1.asp?id=20 2. Robu V., Georgescu N. Analiză economico-financiar ă, http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6;; digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6 3. Robu V., Vâlceanu Gh., (2009) Analiză economico-financiar ă. Teste gril ă, Ed. Economic ă, Bucureşti; 4. Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiar ă, Ed. Economic ă, Bucureşti;

37


3. Unitatea de învăŃ învăŃare are 3 ANALIZA PRODUCł PRODUC łIEI FIZICE, ANALIZA CALITĂł CALITĂłII II PRODUCł PRODUCłIEI Obiective: 

  

veŃi dobândi cuno ştinŃele necesare pentru în Ńelegerea rolului analizei produc Ńiei fizice şi a calităŃii acesteia în cadrul întreprinderii; veŃi identifica indicatorii de m ăsurare a îndeplinirii programului de fabrica Ńie; veŃi putea m ăsura nivelul calit ăŃii producŃiei; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.



DefiniŃ DefiniŃie

reprezintă totalitatea valorilor de întrebuin Ńare rezultate din activitatea productiv ă şi destinate consumului intermediar sau final. ProducŃia fizic ă

ăşurarea normală a activităŃii economice este necesar ca orice întreprindere s ă î şi Pentru desf ăş stabilească un program de fabrica Ńie aferent unui interval variabil de timp, prin care s ă aibă certitudinea că î şi va onora integral obliga Ńiile contractuale fa Ńă de clienŃii săi. Realizarea indicatorilor valorici ai activit ăŃii de producŃie şi comercializare este dependent ă de îndeplinirea producŃiei fizice previzionate. Dimensionarea activit ăŃii de producŃie a oricărei întreprinderi este strâns legat ă de cererea de pe pia Ńă, ca factor extern şi de capacitatea sa de produc Ńie, ca factor intern. Nivelul produc Ńiei fizice st ă la baza încheierii contractelor de vânzare. Modul în care sunt realizaŃi indicatorii activit ăŃii de producŃie şi comercializare şi indicatorii financiari depinde de gradul în care s-a reu şit să se producă acele sortimente pentru care desfacerea este asigurat ă şi al căror volum de produc Ńie este previzionat prin programele de produc Ńie. De aceea urm ărirea şi analiza evolu Ńiei producŃiei fizice este de mare importan Ńă pentru cunoaşterea gradului de îndeplinire a indicatorilor indicatorilor economico - financiari. financiari. 3.1. Analiza realiză rii programului programului de fabrica fabrica Ń ie ie pe sortimente

Programul de fabrica Ńie se realizeaz ă pe subdiviziuni organizatorice, echipe, sec Ńii etc. şi ia în calcul capacitatea capacitatea de produc Ńie a agentului economic. Urmărirea şi analiza produc Ńiei fizice, a evolu Ńiei sale în raport de programul stabilit, se efectuează atât pentru întreaga produc Ńie, cât şi pe sortimente. Analiza produc Ńiei pe sortimente are la bază angajamentele contractuale fa Ńă de clienŃi. Întreprinderea trebuie s ă produc ă acele sortimente pentru care are angajamente ferme de desfacere şi în conformitate cu valorile contractate. În caz contrar, desfacerea produc Ńiei este compromis ă şi implicit, rezultatele economico-financiare ale acesteia. Principalele metode de analiz ă a modului cum a fost îndeplinit programul de produc Ńie, sunt: metoda indicilor individuali de îndeplinire a programului de producŃ producŃie, permite stabilirea modului în care a fost îndeplinit programul de produc Ńie pentru fiecare sortiment în parte, cât şi per total producŃie. Pentru determinarea modului în care au fost îndeplinite previziunile pentru întreaga producŃie, cât şi pentru fiecare sortiment în parte, se calculeaz ă indicele realiz ării producŃiei (iq), 

38


prin compararea realiz ărilor cu programul stabilit: i q =

q1 × 100 , în care q reprezint ă volumul q0

producŃiei. metoda coeficientului mediu de sortiment, permite stabilirea propor Ńiei în care s-a reu şit evitarea nerealiz ării producŃiei programate la unele sortimente; Metoda coeficientului coeficientului mediu de sortiment ( Ks ) are la baz ă principiul necompens ării nerealizării programului de produc Ńie la unele sortimente cu dep ăşirile înregistrate la alte sortimente. Valoarea maxim ă pe care o poate atinge este „1” ( Ks ≤ 1). SemnificaŃia valorilor pe care le poate lua coeficientul de sortiment: Ks= Ks = 1 - programul de produc Ńie s-a realizat în propor Ńie de 100% la toate sortimentele; - programul de produc Ńie a fost realizat şi chiar depăşit la toate sortimentele, f ără a se Ńine cont de propor Ńia de dep ăşire. Ks < 1 - programul de produc Ńie nu a fost realizat nici pe total şi nici pe sortimente, indiferent de proporŃia de nerealizare; - programul de produc Ńie nu s-a realizat la cel pu Ńin un sortiment, chiar dac ă pe total a fost realizat sau dep ăşit. RelaŃiile de calcul ale coeficientului mediu de sortiment sunt urm ătoarele: 





Ks = ∑

q min p0 ∑ q0p0 ∑ q min p0 - valoarea recalculat ă a producŃiei fabricate în limitele programate,

determinată prin compararea valorii realizate pentru fiecare sortiment cu valoarea prevăzută în program şi luarea în calcul a valorii minime (conform principiului neadmiterii compensării)

∑ q 0 p0 - valoarea programat ă a producŃiei fabricate g′ i g′′ Ks = ∑ 0 q + ∑ 0

1002 100 g’ - ponderea valoric ă a sortimentelor la care nu s-au realizat prevederile g” - ponderea valoric ă a sortimentelor la care s-a realizat prevederile Iq - indicele de realizare a prevederilor pe sortimente ∆qp Ks = 1 − ∑ ∑ q 0 p0 ∑ ∆qp - suma abaterilor negative pe sortimente Pe baza indicatorilor prezenta Ńi, se poate efectua analiza îndeplinirii programului de producŃie, atât pe total, cât şi pe sortimente, cu urm ătoarele obiective: - evidenŃierea gradului de realizare a previziunilor f ăcute prin planul de produc Ńie, nu numai pe sortimente, ci şi pe total produc Ńie; - determinarea locurilor unde planul de produc Ńie nu a fost realizat; - stabilirea măsurilor ce trebuie luate pentru asigurarea realiz ării producŃiei fizice şi punerea lor în practic ă prin emiterea de decizii. 

metoda coeficientului de nomenclatură nomenclatură, stabileşte proporŃia în care s-a realizat programul de producŃie, în raport de nomenclatorul de produse (la ce procent din num ărul de sortimente fabricate s-a realizat programul de producŃie). Analiza realizat ă pe baza coeficientului mediu de sortiment se recomand ă să fie completat ă 39


şi cu analiza coeficientului de nomenclatur ă (Kn). n Kn = 1 − N

n – numărul de poziŃii la care nu s-a realizat programul de produc Ńie N - numărul total de poziŃii din program

Pe baza rezultatelor acestui tip de analiz ă, echipele manageriale pot trage concluziile necesare procesului decizional, pentru a putea înl ătura deficienŃele constatate.

Aplica Ń ie privind analiza produc Ń iei fizice

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5.

Produs

Volumul valoric al producŃiei

Structura producŃiei

∑ q 0p0

∑ q1p0

g0

g1

A 22.500 B 30.000 C 52.500 D 45.000 TOTAL 150.000

34.000 25.500 68.000 42.500 170.000

15 20 35 30 100

20 15 40 25 100

Tabel 3-1

Indicele producŃiei

Abateri negative

iq

∆qp

151,11 85,00 129,52 94,44 113,33

-4.500 -2.500 -7.000

ProducŃia recalculată în limita prevederilor ∑ q min p0 22.500 25.500 52.500 42.500 143.000

Din analiza valorilor indicelui realiz ării producŃiei, se observ ă că pentru producŃia totală previziunile au fost realizate, chiar dep ăşite (Iqtotal = 113,33%), în timp ce analizând valorile pentru fiecare sortiment se observ ă că programul de fabrica Ńie a fost realizate doar la dou ă sortimente, respectiv pentru produsul A (Iq A = 151,11%) şi pentru produsul C (Iq C = 129,52%). Din analiza rezultatelor se observ ă că în condiŃiile îndeplinirii producŃiei programate, nu au fost realizate prevederile la dou ă sortimente, din care pentru produsul B nerealizarea a fost 4.500 lei, iar pentru produsul D nerealizarea a fost 2.500 lei. Determinarea coeficientului mediu de sortiment: q p 143.000 Ks = ∑ min 0 = = 0,9533 q p 150.000 ∑ 00 g′ i g′′ 20 × 85,00 + 30 × 94,44 15 + 35 + = 0,9553 Ks = ∑ 02 q + ∑ 0 = 100 100 1002 100 ∆qp 7.000 = 1− = 0,9533 Ks = 1 − ∑ 150.000 ∑ q0p0 Cu toate c ă programul de producŃie programat a fost realizat şi chiar depăşit, sub aspectul îndeplinirii pe sortimente proporŃia de realizare este de 95,537%. Aceasta are drept consecin Ńă imposibilitatea onorării integrale a obliga Ńiilor contractuale. Determinarea coeficientului de nomenclatur ă: 2 Kn = 1 − = 50% 4 Rezultă că numai la jumătate din sortimentele produse s-au îndeplinit programul de fabricaŃie.

40


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T3-1. Pe baza datelor din tabelul urm ător, coeficientul mediu de sortiment şi coeficientul de nomenclatură sunt: Nr. crt.

Produs

1. 2. 3. 4. 5.

A B C D TOTAL

a) b) c) d)

Volumul valoric al produc Ńiei ∑ q 0p0 ∑ q 1 p1 24.000 24.000 36.000 36.000 120.000

30.800 16.800 58.800 33.600 140.000

Ks = 92,00% şi Kn=50% Ks = 93,45% şi Kn=60% Ks = 95,33% şi Kn=40% Ks = 99,00% şi Kn=50%

T3-2. Caracterizarea realiz ării programului de fabrica Ńie pe total şi pe sortiment se poate face cu modele ce au la baz ă: 1. coeficientul de sortiment; 2. coeficientul de exploatare; 3. indicii individuali de îndeplinire a programului de produc Ńie; 4. coeficientul de nomenclatur ă; 5. coeficientul de structur ă. AlegeŃi varianta corect ă: a) 1 + 3 + 4 b) 1 + 2 + 3 c) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 d) 4 + 5

41


3.2. Analiza structurii produc Ń iei

Realizarea programului de produc Ńie în proporŃii diferite pe sortimente (abateri de la program) genereaz ă modificări şi în structura acesteia eviden Ńiate prin modificarea ponderi lor pe care le deŃin diferite sortimente din nomenclatorul de fabrica Ńie în volumul total de activitate. Caracterizarea intensit ăŃii modificării structurii producŃiei se realizeaz ă pe baza coeficientului mediu de structur ă (Kst). Structura producŃiei exprimă ponderea valorii fiec ărui sortiment în valoarea total ă a producŃiei. Realizarea în propor Ńii diferite a programului de produc Ńie faŃă de cele previzionate, influenŃează indicatorii economico-financiari. Procedeele specifice de analiz ă a structurii producŃiei sunt: ponderile (greut ăŃile specifice); coeficientul mediu de structur ă (asortiment). Compararea ponderilor efective cu cele programate ale fiec ărui sortiment arată măsura în care s-a respectat structura ini Ńială a programului de produc Ńie. Indicatorul utilizat este coeficientul mediu de structur ă (Kst) sau coeficientul mediu de asortiment. Pentru determinarea acestui indicator se utilizeaz ă două modalităŃi de calcul: în funcŃie de abaterile de la structura programată: ∆g Ka = 1 − ∑ 100 unde: ∑ ∆g - suma abaterilor negative ale ponderilor pe sortiment; prin raportarea producŃiei realizate, în conformitate cu structura prev ăzută prin program, la producŃia efectivă recalculată, iar coeficientul mediu de structur ă se calculeaz ă prin relaŃia: r q min p0 ∑ Ka = ∑ r q1p0 Unde: ∑ r q1p0 reprezintă valoarea recalculat ă a producŃiei realizate în conformitate cu structura programat ă; ∑ r q minp0 reprezintă valoarea producŃiei executate în conformitate cu structura programată. Calculul coeficientului de structur ă presupune efectuarea unor opera Ńiuni preliminare: stabilirea valorii recalculate a produc Ńiei realizate în conformitate cu structura programat ă. Pentru aceasta, se aplic ă valorii totale a produc Ńiei realizate ponderea programat ă pentru fiecare produs; stabilirea valorii produc Ńiei executate în conformitate cu structura programat ă. Pentru aceasta, se compară noua valoare a fiec ărui sortiment (recalculat ă) cu cea ini Ńială (realizată) şi se ia în calcul valoarea cea mai mic ă. Valoarea maximă pe care o poate avea coeficientul de structur ă este 1, caz în care întreprinderea şi-a îndeplinit structura programat ă a producŃiei la toate produsele. Valoare subunitară a coeficientului de structur ă arată că a avut loc o neîndeplinire a structurii produc Ńiei prin nerespectarea ponderii programate pentru fiecare sortiment în parte.  









3.3.

Corela Ń iile dintre valorile coeficientului mediu de sortiment, coeficientului mediu de structur ă şi indicele mediu de realizare a volumului produc Ń iei fizice

Analiza simultană a valorilor celor trei indicatori pune în eviden Ńă modul cum a fost îndeplinită producŃia programată atât valoric, cât şi procentual. Situa Ńiile care se pot întâlni şi semnificaŃiile acestora, sunt: 42


Ks = 1 (100); Ka = 1 (100); Iq = 1 (100) ⇒ programul de produc Ńie a fost îndeplinit la nivelul fiecărui sortiment şi în medie pe total întreprindere în proporŃie de 100%; Ks = 1 (100); Ka = 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ programul de produc Ńie a fost dep ăşit la nivelul fiecărui sortiment şi pe total întreprindere în aceea şi proporŃie; Ks = 1 (100); Ka < 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ programul de produc Ńie a fost dep ăşit la nivelul fiecărui sortiment şi în medie la nivel de întreprindere în propor Ńii diferite; Ks < 1 (100); Ka < 1 (100); Iq > 1 (100) ⇒ la nivel de întreprindere dep ăşirea realizată este efectul compens ării nerealizărilor înregistrate la unele sortimente, cu dep ăşirile de la alte sortimente; Ks < 1 (100); Ka =1 (100); Iq < 1 (100) ⇒ programul de produc Ńie nu a fost îndeplinit în aceea şi proporŃie la niciun sortiment şi nici la nivel de întreprindere; Ks < 1 (100); Ka <1 (100); Iq < 1 (100) ⇒ programul de produc Ńie nu a fost îndeplinit la nivel de întreprindere, datorit ă nerealizărilor înregistrate la unele sortimente care pot fi mai mari decât depăşirile aferente altor sortimente.













Aplica Ń ie privind analiza structurii produc Ń iei

Tabel 3-2

Nr. crt.

1. 2. 3. 4. 5.

Produs

Volumul valoric al producŃiei

Structura producŃiei

∑ q 0p0

∑ q1p 0

g0

g1

A 22.500 B 30.000 C 52.500 D 45.000 TOTAL 150.000

34.000 25.500 68.000 42.500 170.000

15 20 35 30 100

20 15 40 25 100

DiferenŃe

∆g

-5 -5 -10

Valoarea producŃiei recalculată

∑

r

q1 p0

25.500 34.000 59.500 51.000 170.000

ProducŃia executata în contul structurii prevăzute

∑

r

qmin p0

25.500 25.500 59.500 42.500 153.000

Calculul coeficientului mediu de structur ă: ∑ ∆g = 1 − 10 = 0,9000 Ka = 1 − 100 100 r q min p0 153.000 ∑ = Ka = 0,9000 r q p 170.000 ∑ 10 Din analiza rezultatelor se observ ă că valoarea programat ă a producŃiei a fost depăşită. Este important să se cunoasc ă modul în care a fost îndeplinit ă, respectiv dep ăşită producŃia din punct de vedere al structurii sortimentale. Coeficientului de structur ă subunitar ( Ka = 0,9000) arată că a avut loc o modificare a structurii produc Ńiei datorată nerespect ării ponderii programate pentru fiecare sortiment în parte. Abaterea de la structura previzionat ă este în propor Ńie de 10,00%, şi a avut loc în contextul nerealiz ării structurii sortimentale la dou ă produse.

43


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T3-3. Dacă indicele de realizare al produc Ńiei este mai mare decât 100, coeficientul de sortiment este egal cu 1 iar coeficientul de structur ă este subunitar, aceast ă situaŃie denotă faptul că: a) programul de fabricaŃie a fost îndeplinit şi depăşit la toate sortimentele în propor Ńii egale; b) programul de fabricaŃie a fost îndeplinit la toate sortimentele, dar în propor Ńii diferite; c) programul de fabricaŃie nu a fost îndeplinit la nici un sortiment, dar în aceea şi proporŃie; d) programul de fabricaŃie nu a fost realizat la unul sau mai multe sortimente.

3.4. Analiza calităŃ ii produselor 

Defini ie

Calitatea reprezintă gradul în care un produs sau serviciu, prin totalitatea caracteristicilor tehnice, economice, sociale şi de exploatare, satisface nevoia pentru care a fost creat.

Calitatea produselor este indicatorul care joac ă rolul cel mai important în asigurarea vânz ării produselor. În mod uzual, se spune despre un produs c ă este de calitate atunci când acesta are anumite proprietăŃi care îi confer ă aptitudinea de a satisface, conform destina Ńiei acestuia, necesităŃile consumatorilor. ÎmbunătăŃirea calităŃii producŃiei reprezintă un obiectiv esen Ńial al oricărei societăŃi deoarece permite cre şterea performanŃelor economico-financiare, a competitivit ăŃii şi consolidarea pozi Ńiei pe piaŃă a întreprinderii. Analiza calităŃii produselor se face cu ajutorul unor procedee care difer ă după cum produsele pot fi grupate sau nu pe clase de calitate.

3.4.1. Analiza calităŃii produselor diferenŃiate pe clase de calitate 3.4.1.1.

Analiza calităŃii la nivelul unui tip de produs

Analiza calităŃii produselor, diferenŃiate pe clase de calitate, se poate face fie pentru fiecare produs în parte, fie global, la nivel de întreprindere. Pentru efectuarea analizei economice a calit ăŃii la nivel de produs, se calculeaz ă coeficienŃii de calitate previziona Ńi, respectiv efectiv realiza Ńi. Principalele criterii care stau la baza grup ării produselor pe clase de calitate sunt: calitatea materiei prime folosite; procedeele tehnologice utilizate pentru prelucrarea materiilor prime; abaterile de la normele interne care reglementeaz ă parametrii de calitate ai produselor respective. Analiza calităŃii la nivelul unui tip de produs se realizeaz ă cu ajutorul următoarelor procedee: a) coeficientul mediu de calitate ( Ki ), stabilit conform modelului   

44


Ki =

∑ qi Ki ∑ qi

sau Ki =

∑ giKi 100

unde: Ki - coeficientul mediu de calitate gi - structura producŃiei fabricate pe clase de calitate Ki, - coeficientul clasei de calitate „i” qi - cantitatea fabricată din clasa de calitate „i” b) coeficientul mediu de calitate pe produs, stabilit pe baza coeficien Ńi lor de echivalen Ńă ( Kei ): q Ke g Ke Kei = ∑ i i sau Kei = ∑ i i 100 ∑ qi unde: Kei - coeficientul de echivalenŃă al clasei de calitate „i” stabilit ca raport între pre Ńul unitar al produsului din clasa de calitate „i” şi preŃul de vânzare al produsului de calitate superioară (calitatea I). Pentru primi doi indicatori aferen Ńi calităŃii producŃiei, situaŃia este apreciat ă favorabil când coeficientul mediu de calitate înregistreaz ă valori apropiate de 1 (clasa I de calitate). c) preŃului mediu de vânzare: qp gp p = ∑ i i sau p = ∑ i i 100 ∑ qi unde: Pi - preŃul unitar al produselor din clasa de calitate „i”. Prin intermediul preŃului mediu de vânzare, când p 1 > p0 se asistă la o îmbunătăŃire a calit ăŃii producŃiei faŃă de perioada precedent ă (p1 - preŃul mediu al perioadei curente, p 0 - preŃul mediu al bazei de compara Ńie).

3.4.1.2.

Analiza calităŃii la nivel de întreprindere

La nivel de întreprindere, în cazul produselor diferen Ńiate pe clase de calitate procedeele de analiză a calităŃii sunt: - coeficientul mediu generalizat al calităŃii: gK KG = ∑ i i 100 gi = structura producŃiei fabricate pe tipuri de produse; Ki - coeficientul mediu de calitate pe tipuri de produse. Apropierea de 1 a coeficientului mediu generalizat al calit ăŃii relevă o situaŃie favorabilă pentru activitatea întreprinderii. - ponderea produselor de calitate superioară în valoarea totală a produselor diferenŃiate pe calităŃi Valoarea produselor de calitate superioarã gs = × 100 Valoarea totalã a produselor diferenŃif te pe clase de calitate Valoarea indicatorului trebuie s ă fie cât mai apropiat ă de 100 pentru a eviden Ńia faptul că societatea realizeaz ă si comercializeaz ă cu preponderen Ńă produse de calitatea I.

45


Aplica Ń ie privind analiza calit ăŃ ii produc Ń iei unui tip de produs

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

  

Clasa de calitate I II III TOTAL

Cantitate q0 1.800 2.100 2.100 6.000

q1 2.178 2.574 1.848 6.600

Structura PreŃ de Indice de producŃiei vânzare echivalenŃă p g1 g0 30 33 50 1 35 39 40 0,8 35 28 30 0,6 100 100 -

CantităŃi echivalente qe 0 qe1 1.800 2.178 1.680 2.059 1.260 1.109 4.740 5.346

Tabel 3-3 Valoarea producŃiei

∑ q 0 p ∑ q1p 90.000 84.000 63.000 237.000

108.900 102.960 55.440 267.300

Pornind de la datele din tabel, se va aprecia calitatea produsului pe baza: coeficientului mediu de calitate pe produs. coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalen Ńă; preŃului de vânzare al produselor. Coeficientul mediu de calitate pe produs: q K 1.800 × 1 + 2.100 × 2 + 2.100 × 3 Ki0 = ∑ i i = = 2,05 q 6.000 ∑ i q K 2.178 × 1 + 2.574 × 2 + 1.848 × 3 Ki1 = ∑ i i = = 1,95 q 6.600 ∑ i

Ki1 < Ki 0 SituaŃia este favorabil ă pentru întreprindere deoarece coeficientul mediu de calitate pe produs realizat are o valoare mai apropiat ă de 1 decât coeficientul mediu de calitate pe produs programat. Coeficientul mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalen Ńă: − calculul coeficientului de echivalen Ńă: 5.000 Kecal I = =1 5.000 4.000 Kecal II = = 0,8 5.000 3.000 = 0,6 Kecal III = 5.000 − calculul coeficientului mediu de calitate pe baza coeficientului de echivalen Ńă: q Ke 1.800 × 1 + 2.100 × 0,8 + 2.100 × 0,6 Kei0 = ∑ i i = = 0,79 q 6.000 ∑ i q Ke 2.178 × 1 + 2.574 × 0,8 + 1.848 × 0,6 = 0,81 Kei1 = ∑ i i = q 6.600 ∑ i Kei1 > Kei0 SituaŃia este favorabil ă pentru întreprindere deoarece coeficientul de calitate realizat are o valoare mai apropiat ă de 1 decât coeficientul de calitate previzionat. PreŃul mediu de vânzare al produselor: q p 1.800 × 50 + 2.100 × 40 + 2.100 × 30 p0 = ∑ i i = = 39,5 lei q 6.000 ∑ i q p 2.178 × 50 + 2.574 × 40 + 1.848 × 30 = 40,5 lei p1 = ∑ i i = q 6.600 ∑ i

46


Creşterea preŃului mediu realizat ( p1 ) faŃă de preŃul mediu prevăzut ( p 0 ) se explică prin faptul că a crescut ponderea produselor de calitate superioar ă. De asemenea, s-a diminuat şi ponderea produselor de calitatea a III-a, contribuind la ob Ńinerea unei medii mai bune.

3.4.2. Analiza calităŃii produselor nediferenŃiate pe clase de calitate În cazul produselor nediferen Ńiate pe clase de calitate analiza calit ăŃii prezintă particularităŃi metodologice de la ramur ă la ramură datorită parametrilor specifici şi posibilităŃilor de măsurare a calităŃii produselor. Principalele procedee folosite sunt: - coeficientul echivalenŃei tehnice sau al parametrului unic, potrivit căruia însuşirile unui produs sunt reduse la una singur ă şi anume aceea care îl intereseaz ă pe beneficiar; - coeficientul de exploatare (al punctajului), se foloseşte în cazul produselor complexe. Etapele de determinare ale coeficientului de exploatare sunt: 1. stabilirea însuşirilor calitative ale produsului; 2. definirea ordinii de importan Ńă a fiecărei însuşiri; 3. aprecierea fiec ărei însuşiri calitative cu un anumit num ăr de puncte; 4. stabilirea coeficientului de exploatare, potrivit rela Ńiei: g × npi g ×I Ke = ∑ i sau Ke = ∑ i i 100 100 unde: gi - ponderea fiec ărei însuşiri calitative; npi - numărul de puncte pentru fiecare însu şire calitativă Ii - indicele parametrului de calitate „i” - rata defectelor: nd × npi Rdf = ∑ i Np unde: ndi - numărul de produse pe categorii de defecte; npi - numărul de puncte pe categorii de defecte; Np - numărul de produse supuse verific ării. Rata efectivă a defectelor se compar ă cu rata admisibilă pentru acea categorie de produse. - rata gradului de disponibilitate a produsului : 1 t Rd = , α = nf 1+ tn unde: tnf - timpul de nefuncŃionare a unui produs pe durata de via Ńă economică; tn - timpul normal de func Ńionare a produsului. e) raportul dintre cheltuielile efectuate în procesul de exploatare pe durata de viaŃă economică a produsului (pe baza informa Ńiilor de la utilizatori) şi preŃul de cumpărare al acestuia. - gradul de reînnoire a producŃiei (Gr): Vpn Gr = × 100 VTQf Unde: Vpn - valoarea produselor noi VTQf - valoarea totală a producŃiei fabricate - dinamica refuzurilor din partea beneficiarilor, poate fi caracterizat ă pe baza indicatorilor: ponderea valorii produselor refuzate în valoarea total ă a livrărilor (în dinamică) şi numărul mediu al refuzurilor ce revin la 1 milion lei livr ări (sau un alt ordin de m ărime al valorii livrărilor). - dinamica cheltuielilor cu remedierile în perioada de garan Ńie a produselor, exprimat ă în mărime absolută sau ca nivel la 1000 lei cifr ă de afaceri. - alŃi indicatori tehnico-economici caracteristici fiec ărui domeniu de activitate (randament, 47


conŃinutul în substan Ńă utilă, durabilitate, viteza de lucru etc.). Analiza calităŃii produselor are în vedere corela Ńia costuri-efecte, redat ă sintetic cu ajutorul bilanŃului calităŃii (în activ se reflect ă efectele calit ăŃii, iar în pasiv costurile calit ăŃii), aşa cum rezultă din bilanŃul calităŃii1. BilanŃul calităŃii ACTIV PASIV - Efecte înregistrate la producător: - Costurile de asigurare a calităŃii şi de o creşterea cifrei de afaceri; prevenire a defectelor: o o preŃuri avantajoase; costul reproiect ării produselor; o o creşterea profitului, etc. costul aparaturii de control; o costul pregătirii forŃei de muncă, etc. - Efecte înregistrate la utilizator: o reduceri de costuri; - Costul evaluării calităŃii (totalitatea o creşterea profitului, etc. cheltuielilor cu controlul şi atestarea calităŃii) - Costul refacerii calităŃii (costul noncalităŃii): o rebuturile; o cheltuielile de remaniere; o valoarea produselor înlocuite in o perioada de garan Ńie; o bonificaŃii şi alte cheltuieli efectuate pentru o “stingerea” reclama Ńiilor.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T3-4. Care este coeficientul mediu de calitate pe produs având în vedere urm ătoarea situaŃie:

Nr. crt. 1 2 3 4 a) b) c) d)

1

Clasa de calitate Calitatea I Calitatea II Calitatea III TOTAL

Cantitatea de produse (buc.) 25.000 33.000 18.000 76.000

1,91; 1,65; 2,02; 2,20.

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. (2006) Analiză economico-financiar ă, Ed. Economică, Bucureşti

48


Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T3-1. T3-2. T3-3. T3-4.

Răspuns a) a) b) a)



49


4. Unitatea de învăŃare 4 ANALIZA RENTABILITĂłII CA PERFORMANłĂ GLOBALĂ A ACTIVITĂłII ÎNTREPRINDERII – ABORDARE CONCEPTUALĂ, ANALIZĂ STRUCTURALĂ, ANALIZA RENTABILITĂłII CA VALOARE ABSOLUTĂ Obiective: 

 

veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru în Ńelegerea rolului analizei rentabilit ăŃii ca performanŃă global ă; veŃi identifica principalii indicatori de rentabilitate ca valoare absolut ă; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.

4.1. Abord ă ri conceptuale privind rentabilitatea întreprinderii 

DefiniŃie

Rentabilitatea reprezint ă capacitatea unei întreprinderi de a ob Ńine profit prin utilizarea factorilor de produc Ńie şi a capitalurilor, indiferent de provenienŃa acestora.

Rentabilitatea este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficien Ńei întregii activităŃi economico-financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor mijloacelor de produc Ńie utilizate şi a forŃei de munc ă, din toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, produc Ńie şi vânzare. EficienŃa economică este o categorie economic ă mai cuprinzătoare decât rentabilitatea. În acest sens men Ńionăm şi următoarea afirmaŃie „eficienŃa economică reprezintă cea mai general ă categorie care caracterizeaz ă rezultatele ce decurg din diferite variante preconizate pentru utilizarea (consum productiv, consum individual, vânzare) sau economisirea unor resurse (umane, materiale sau financiare) intrate sau neintrate în circuitul economic )”2. Pentru exprimarea rentabilit ăŃii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităŃii este reflectată de profit, iar gradul în care capitalul sau utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilit ăŃii (indicator al mărimii relative a rentabilit ăŃii). 4.2. Analiza profitului

Profitul reprezintă componenta principala a avu Ńiei unei societ ăŃi şi reflecta atât performanta întreprinderii, cât şi capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividende. Analiza evoluŃiei în timp a profitului, numit ă şi analiză pe orizontală a contului de profit şi pierdere, presupune determinarea varia Ńiei în timp a elementelor de venituri, cheltuieli şi respectiv a rezultatelor pe cele trei tipuri de activit ăŃi (exploatare, financiar ă şi extraordinară). Interpretarea acestei evoluŃii este strâns legat ă de faza ciclului de via Ńă al întreprinderii. Profitul, sub diversele sale forme, poate fi analizat din punct de vedere structural şi factorial, 2

D. Mărgulescu – Analiza economico – financiară a întreprinderii , Editura Tribuna Economic ă , Bucureşti , 1994 , pag.188

50


pe total întreprindere şi pe produse.

4.2.1. Analiza structurală a profitului Analiza în dinamică a profitului se impune a fi completat ă cu analiza structural ă a acestuia, ceea ce implică determinarea ponderilor de Ńinute de către fiecare categorie specifica în cadrul rezultatului net al exerci Ńiului. Analiza structurala a rezultatului exerci Ńiului are ca obiectiv stabilirea contribuŃiei diferitelor tipuri de rezultate la varia Ńia totală a rezultatului brut, precum şi evidenŃierea dinamicii lor în cursul perioadei studiate. Folosirea acestui tip de analiz ă permite identificarea tipului de activitate derulat ă de către firmă, în funcŃie de cheltuielile cu ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor firmei. A şadar, esenŃial este analiza structurii cheltuielilor totale. Analiza de tip structural a rezultatelor se poate realiza în dou ă moduri, şi anume: 1. întocmirea tabloului soldurilor intermediare de gestiune prin reordonarea indicatorilor de venituri, cheltuieli şi rezultat prezentaŃi în Contul de profit şi pierdere; 2. raportarea fiecărei categorii de cheltuieli la cifra de afaceri net ă. Analiza structurală a profitului urmăreşte stabilirea contribuŃiei diferitelor tipuri de rezultate la modificarea totală, precum şi punerea în eviden Ńă a schimbărilor intervenite pe elemente componente. Analiza structurală a rezultatului brut al exerci Ńiului (profit brut sau pierdere), se poate efectua pe baza grup ării veniturilor şi cheltuielilor după natură sau a grup ării cheltuielilor după funcŃia (destinaŃia) lor în cadrul întreprinderii. Pentru a stabili contribu Ńia elementelor componente la modificarea rezultatului brut se aplic ă metoda balan Ńieră. Acest model de analiz ă structurală a rezultatului brut pune în eviden Ńă şi următorul aspect esenŃial şi anume dac ă marja brută faŃă de cheltuielile variabile permite acoperirea cheltuielilor fixe (în caz contrar volumul de activitate este inferior pragului de rentabilitate ) şi a unor rezultate negative (pierderi) din activit ăŃile financiare şi extraordinare, astfel încât pe total firm ă activitatea să fie rentabilă. Cea de-a doua metod ă de analiză structurală a rezultatului brut al exerci Ńiu lui este cunoscut ă ca metoda clasific ării după funcŃia întreprinderii sau a „costului vânz ărilor”. InformaŃiile necesare analizei se impun a fi grupate astfel: 1 Cifra de afaceri 2 Costul vânzărilor 3 Marja brută faŃă de costul vânz ărilor (1 - 2) 4 Alte venituri din exploatare 5 Costuri de distribuŃie 6 Cheltuieli administrative 7 Rezultatul exploatării (3 + 4 – 5 – 6) 8 Venituri financiare 9 Cheltuieli financiare 10 Rezultatul financiar (8 – 9) 11 Venituri extraordinare 12 Cheltuieli extraordinare 13 Rezultatul extraordinar (11 – 12) 14 Rezultatul brut al exerciŃiului (7 + 10 + 13) Această prezentare oferă uneori informaŃii mai relevante pentru utilizatori decât clasificarea după natură. Alegerea metodei de analiz ă între metoda costului vânz ărilor şi metoda naturii cheltuielilor depinde atât de factorii istorici şi de cei aferen Ńi sectorului economic respectiv, cât şi de natura întreprinderii. 51


4.2.2. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri pe total întreprindere Analiza de tip factorial urmăreşte punerea în eviden Ńă a factorilor şi a cauzelor primare care determină mărimea şi dinamica profitului firmei. Acest tip de analiz ă permite identificarea factorilor cu influenŃă favorabilă asupra profitului şi respectiv a factorilor cu influen Ńă nefavorabilă, orientând gestiunea activit ăŃii în sensul identific ării de măsuri de corecŃie a acestui ultim tip de influenŃă. Analiza profitului se impune a fi efectuat ă şi în funcŃie de factorii direc Ńi şi indirecŃi care acŃioneaz ă la nivelul întreprinderii cercetate. Luând în calcul diversitatea de forme sub care se prezintă profitul la nivel de firma, în analiza factorial ă a acestuia pot fi aprofundate urm ătoarele categorii de rezultate : • rezultatul brut al exerci Ńiului • rezultatul aferent cifrei de afaceri • profitul unitar Analiza se efectueaz ă la niveluri diferite (activitatea total ă, de exploatare, cifra de afaceri, pe produs) Ńinând cont de factorii care influen Ńează asupra acestora. Sursa informa Ńională principală o constituie contul de profit şi pierdere, deci analiza se efectueaz ă de la global (rezultatul exerciŃiului) către părŃile sale. În cazul firmelor cu activitate de produc Ńie pentru analiza factorial ă a profitului aferent cifrei de afaceri, se recomand ă următoarele modele: Pr = ∑ q v p − ∑ q v c Pr = ∑ q v p × 1 − ∑ 

q v c   = CA × pr  q p  ∑ v  CA Pr Pr = Ns × × Ns CA Pr = (∑ q v p − ∑ q v c v ) − ChF = Mbcv − ChF

Aplica Ń ie privind analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Tabel 4-1

lei Realizat 5.100.000 4.737.900 4.632.500

Nr. crt. Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri 3 Cifra de afaceri recalculată

Simbol Σqvp Σqvc ∑ q v1 p0

Programat 4.250.000 3.910.000 -

4

Cheltuieli recalculate

∑ q v c0

-

4.525.400

5 6

Profit aferent cifrei de afaceri Profitul mediu la un leu cifră de afaceri

340.000 0,0800

362.100 0,0710

Not ă:

∑ q v1 p0 = ∑

unde:

q v1 p1 ; Ip

1

∑ q v1 c0 = ∑

Pr pr

q v1 c1 , Ic

Ip = indicele pre Ń urilor de vânzare Ic = indicele costurilor

Potrivit modelului de analiz ă, sistemul de factori care ac Ńioneaz ă asupra profitului este următorul: qv reprezintă volumul fizic al produc Ńiei vândute; 

=

52

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVIT ĂłII ECONOMICE …   

g structura producŃiei vândute pe produse; c costurile complete unitare; p preŃurile medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A. =

=

=

qv g Pr c p Analiza factorial ă a profitului aferent cifrei de afaceri se realizeaz ă astfel: ∆ Pr = Pr1 − Pr0 = 22.100 lei din care datorit ă: 1. influenŃei modificării volumului fizic al produc Ńiei vândute: ∆q v = Pr0 × I qv − Pr0 = 30.600 lei ∑ q v1 p 0 109 % Iq v = ∑ q v0 p 0 2. influenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse: ∆g i = (∑ q v1p 0 − ∑ q v1 c 0 ) − Pr0 × I qv = (46325 - 45254) - 3400 × 109% - 263.500 lei 3. influenŃei modificării costurilor complete unitare: ∆ci = −(∑ q v1 c1 − ∑ q v1 c0 ) = - (47379 - 45254) -212.500 lei 4. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A.: ∆pi = ∑ q v1 p1 − ∑ q v1 p 0 51000 - 46325 + 467.500 lei La finele perioadei analizate, comparativ cu nivelul prev ăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli, s-a înregistrat o cre ştere a profitului aferent cifrei de afaceri cu 22.100 lei, respectiv cu 6,5%. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri influen Ńează pozitiv rezultatul exploat ării, rezultatul brut şi rezultatul net al exerci Ńiului şi indicatorii de eficien Ńă constituiŃi pe baza acestora. Analizând influen Ńele factorilor, se constat ă următoarele: creşterea volumului fizic al produc Ńiei vândute cu 9% a avut ca efect sporirea profitului cu 30.600 lei. InfluenŃa volumului produc Ńiei vândute relevă faptul că pentru producŃia întreprinderii există cerere, respectiv pia Ńa nu este saturat ă. structura cifrei de afaceri a influen Ńat profitul în sensul sc ăderii cu 263.500 lei situa Ńie care se explică prin diminuarea ponderii produselor vândute la care s-au prev ăzut rate ale rentabilit ăŃii comerciale mai mari decât rata medie comercial ă prevăzută pe total întreprindere şi creşterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prev ăzute mai mici decât rata medie comercial ă programată pe întreprindere. costurile complete unitare au exercitat o influen Ńă negativă asupra profitului determinând scăderea acestuia cu 212.500 lei, situa Ńie determinată de depăşirea costurilor produselor ce de Ńin ponderea principal ă în totalul vânzărilor. InfluenŃa costurilor se apreciaz ă ca justificată cu condiŃia ca efortul suplimentar f ăcut să fi fost recuperat pe seama pre Ńurilor de vânzare, ca urmare a obŃinerii unor produse superioare din punct de vedere calitativ. preŃurile de vânzare au fost mai mari fa Ńă de nivelul prev ăzut la sortimente le care de Ńin ponderea majoritară în cifra de afaceri şi au determinat cre şterea masei profitului cu 467.500 lei. Această situaŃie poate fi determinată de îmbunătăŃirea calităŃii produselor, caz în care aprecierea este pozitiv ă şi/sau ca urmare a ac Ńiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mic ă decât cererea, inflaŃie etc.). =

=

=

=

=









53


Sistemul de factori care ac Ńioneaz ă asupra profitului, potrivit celui de al doilea model, este următorul: CA Pr

qv p g

pr

p c

Metodologia de analiz ă factorială a profitului şi cuantificarea ac Ńiunii acestora se prezint ă astfel: ∆ Pr = Pr1 − Pr0 = 22.100 lei din care, datorit ă:

1. influenŃei modificării cifrei de afaceri: ∆PrCA = (CA1 − CA 0 ) × pr 0 = 68.000 lei din care, datorită: 1.1. influenŃei modificării volumului fizic al producŃiei vândute: ∆Prq = (∑ q v1p 0 − ∑ q v 0 p 0 )× pr 0 = 30.600 lei 1.2. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare: ∆Prp = (∑ q v1p1 − ∑ q v1p 0 )× pr 0 = 37.400 lei 2. influenŃei modificării profitului mediu la 1 leu cifrei de afaceri: ∆Prpr = CA1 × (pr1 − pr 0 ) = -45.900 lei din care, datorit ă: 2.1. influenŃei modificării structurii producŃiei vândute pe produse:  q p − q c q p − q c  ∆Prg = CA1 ×  ∑ v1 0 ∑ v1 0 − ∑ v 0 0 ∑ v 0 0  = -290.091,74 lei ∑ q v1p0 ∑ q v 0 p0   2.2. influenŃei modificării preŃurilor medii de vânzare unitare:  q p − q c q p − q c  ∆Prp = CA1 ×  ∑ v1 1 ∑ v1 0 − ∑ v1 0 ∑ v1 0  = +456.691,74 lei ∑ q v1p1 ∑ q v1p0   2.3. influenŃei modificării costurilor unitare:  q p − q c q p − q c  ∆Prc = CA1 ×  ∑ v1 1 ∑ v1 1 − ∑ v1 1 ∑ v1 0  = -212.500 lei ∑ q v1p1 ∑ q v1p1   Creşterea profitului aferent s-a datorat în exclusivitate sporirii cifrei de afaceri, marja medie de profit la 1 leu vânz ări scăzând a determinat diminuarea masei profitului. Cifra de afaceri a crescut fa Ńă de nivelul prev ăzut cu 850.000 lei, contribuind la sporirea profitului cu 68.000 lei. Aprofundând influen Ńa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constat ă că volumul fizic al produc Ńiei vândute a influen Ńat pozitiv în sensul cre şterii profitului cu 30.600 lei, în timp ce majorarea pre Ńurilor medii de vânzare unitare a avut ca efect sporirea profitului cu 37.400 lei. Scăderea profitului mediu la 1 leu vânz ări cu 0,009 lei, semnific ă o diminuare a ratei rentabilităŃii comerciale la nivel de întreprindere cu 0,9%, a avut ca rezultat mic şorarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 45.900 lei. InfluenŃele factorilor indirecŃi care acŃionează asupra profitului prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifr ă de afaceri (structur ă, preŃuri, costuri), se interpretează similar modelului anterior. 54


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T4-1. În analiza profitului aferent cifrei de afaceri, cunoa ştem următorii indicatori:

Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Cifra de afaceri în preŃuri de vânzare - mii. Lei Costuri aferente cifrei de afaceri - mii. lei Indicele preŃurilor de vânzare (%) Indicele costurilor (%)

Simbol Σqvp Σqvc IP IC

Prevăzut

Realizat

920 660

1.060 740 121 119

-

InfluenŃa modificării preŃului mediu de vânzare, ca factor de gradul II în analiza profitului aferent cifrei de afaceri este de: a) +87,3 mil. lei; b) +26,2 mil. lei c) –29,4 mil. lei d) +51,99 mii lei.

4.3. Analiza profitului pe produs

Obiectivul oricărui agent economic este acela de maximizare a profitului, care trebuie s ă se bazeze pe ra Ńionalitate în mobilizarea şi alocarea resurselor, pe spirit de competi Ńie şi cunoaştere. Pentru a-şi spori profitul, el ar trebui s ă mărească volumul producŃiei vândute. Cum orice întreprinzător se confruntă cu unele restric Ńii, printre care caracterul limitat al resurselor economice şi cu preŃurile factorilor de produc Ńie, va putea s ă-şi realizeze scopul reducând consumurile specifice cu factorii de produc Ńie sau, altfel spus, m ărind randamentul factorilor. Prin urmare este necesar a se cunoa şte la nivel de produs unde este posibil s ă acŃioneze în vederea eficientiz ării activităŃii sale. 55


Analiza profitului pe produs se poate realiza pe baza modelului:  Ch  Pp = q × (p − c ) = q ×  p − ch m − ch s − ind  q   Prin acest model se pune în eviden Ńă acŃiunea cheltuielilor directe şi indirecte rezultate în procesul de produc Ńie, iar în cadrul costurilor directe: cele aferente materiilor prime şi manoperei directe. Aceste dou ă categorii principale de cheltuieli rezult ă indiferent de metoda de calcula Ńie a costurilor adoptat ă.

Aplica Ń ie privind analiza profitului pe produs

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Indicatori Volumul fizic al producŃiei obŃinute PreŃ unitar de vânzare Cheltuieli materiale unitare Cheltuieli materiale unitare recalculate Cheltuieli cu manopera direct ă pe produs Timp de muncă pe unitatea de produs Salariul mediu orar Cheltuieli indirecte pe produs Total costuri pe unitatea de produs Profit pe produs VariaŃie profit

Tabel 4-2

UM buc lei/buc lei/buc lei/buc lei/buc ore/buc lei/oră lei/buc lei/buc lei lei

Perioada precedentă 24 4.340 2.195,17 99,38 4,41 22,55 1.196,89 3.491,43 20.358,84 -

Perioada curentă 66 4.474 2.360,40 2.201,86 109,21 4,85 22,50 1.225,31 3.694,92 51.415,48 31.056,64

Cuantificarea factorilor de influen Ńă, cu ajutorul metodei substitu Ńiilor în lanŃ, se prezint ă astfel: 1. InfluenŃa cantităŃii: ∆Pp q = (q1 − q 0 ) × (p 0 − c 0 ) = 35.627,97 lei

2. InfluenŃa costului complet unitar: ∆Pp c = −q1 × (c1 − c 0 ) = - 13.429,73 lei

2.1.

InfluenŃa cheltuielilor materiale pe unitatea de produs: ∆Pp chm = −q1 × (ch m1 − ch m 0 ) = -10.905,02 lei

2.1.1.

InfluenŃa consumurilor specifice: n  n  ∆Pp cs = −q1 ×  ∑ cs i1 × p i 0 − ∑ cs i 0 × p i 0  = - 441,78 lei i =1  i=1 

2.1.2.

InfluenŃa preŃurilor de aprovizionare: n  n  ∆Pp p = −q1 ×  ∑ cs i1 × p i1 − ∑ cs i1 × p i 0  = - 10.463,24 lei i =1  i=1 

2.2.

InfluenŃa cheltuielilor salariale pe unitatea de produs: ∆Pp chs = −q1 × (ch s1 − ch s 0 ) = - 648,71 lei

56


2.2.1.

InfluenŃa timpului de munc ă pe unitatea de produs: ∆Pp t = −q 1 × (t 1 − t 0 ) × sh 0 =

2.2.2.

664,63 lei

InfluenŃa salariului mediu orar: ∆Pp sh = −q1 × t 1 × (sh1 − sh 0 ) = 16,02 lei

2.3.

InfluenŃa cheltuielilor indirecte pe unitatea de produs: ∆Pp ci = −q1 × (c i1 − c i 0 ) = - 1.876,00 lei

3. InfluenŃa preŃului de vânzare: ∆Pp p = q1 × (p1 − p 0 ) = 8.858,40 lei

În consecinŃă, creşterea profitului pe produs s-a realizat în exclusivitate pe baza major ării volumului producŃiei, a creşterii preŃului unitar de vânzare şi a reducerii salariului mediu orar. Majorarea costurilor a avut la baz ă creşterea cheltuielilor indirecte ce revin pe unitatea de produs (fapt datorat majorării în valori absolute a acestor cheltuieli). Pe de alt ă parte creşterea consumurilor specifice faŃă de perioada precedent ă se încadreaz ă în limitele normale ale abaterilor de la re Ńeta de fabricaŃie (+0,28%).

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T4-2. Pe baza relaŃiei: − q1 × (t1 − t 0 ) × sh 0 unde: q reprezintă volumul fizic al producŃiei vândute din produsul „x”; t - timpul de muncă consumat pe unitatea de produs Sh0- cheltuielile salariale medii orare. Se determină: a) influenŃa modificării timpului consumat pe unitatea de produs asupra costului pe unitatea de produs; b) influenŃa modificării salariului mediu orar asupra profitului pe unitatea de produs; c) influenŃa modificării timpului consumat pe unitatea de produs asupra profitului pe produs; d) influenŃa modificării salariului mediu orar asupra costului pe unitatea de produs.

57



Răspuns d) c)



58


5. Unitatea de învăŃare 5 ANALIZA RENTABILITĂłII PE BAZA INDICATORILOR ÎN MĂRIME RELATIVĂ Obiective: 

 

veŃi dobândi cuno ştinŃele necesare pentru în Ńelegerea rolului analizei rentabilit ăŃii ca valoare relativă; veŃi identifica principalii indicatori de rentabilitate ca valoare relativ ă; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.

Rentabilitatea decurge din cuantificarea efectelor concretizate în venituri cu eforturile reflectate în cheltuieli şi se măsoar ă prin intermediul marjelor şi al ratelor de rentabilitate. Din păcate marjele calculate ca diferen Ńe între venituri şi cheltuieli caracterizeaz ă insuficient gradul de rentabilitate al întreprinderii, deoarece pot exista unit ăŃi foarte rentabile cu marje mici şi invers, rentabilităŃi slabe cu marje mari. Prin urmare, numai ratele calculate sub form ă de rapoarte caracterizează în mod real gradul de rentabilitate şi exprimă în modul cel mai sintetic eficien Ńa cheltuielilor sau a utiliz ării capitalurilor investite. Nu se poate pune sub semnul întreb ării necesitatea indicatorii financiari în aprecierea rentabilităŃii şi implicit a performan Ńelor întreprinderii, dar trebuie luate în considerare anumite limite. S-a constat că de cele mai multe ori indicatorii financiari permit doar o apreciere par Ńială a performanŃelor întreprinderii, în condiŃiile în care diagnosticarea performan Ńelor vizează atât probleme strategice, organizatorice, sociale, tehnico-ecomonice, comerciale cât şi financiare. Aprecierea eficacit ăŃii întreprinderii, a performan Ńelor sale, are un con Ńinut mult mai amplu, iar diagnosticarea financiar ă este doar o component ă a acesteia. Mai mult, datorită faptului că analiza financiar ă abordeaz ă criterii monetare de apreciere a performanŃelor, acesta poate conduce la omiterea unor aspecte ale activit ăŃii care nu pot avea o transpunere monetar ă. De asemenea, putem afirma c ă analiza financiar ă permite formarea unei imagini de ansamblu pe baza rezultatelor f ără a permite o cunoa ştere în detaliu a activit ăŃii interne a întreprinderii. Indicatorii utilizaŃi de analiza financiar ă facilitează aprecierea global ă a activităŃii unei întreprinderi, dar sunt insuficien Ńi pentru o evaluare pertinent ă a performanŃelor economicofinanciare. Din aceste considerente este util ă percepŃia analitică a rezultatelor şi stabilirea aportului fiecărui factor în parte la realiz ările întreprinderii.



Defini ie

Rata de rentabilitate este un raport între o form ă de exprimare a profitului şi active sau capitaluri (proprii, permanente) sau un flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.).

Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori informa Ńionale variate şi oglindesc multiplele laturi ale activit ăŃii economico-financiare a firmei. Principalele rate opera Ńionale în analiza financiar ă a întreprinderii sunt: rata rentabilit ăŃii comerciale, rata rentabilit ăŃii resurselor consumate, rata rentabilit ăŃii economice şi rata rentabilităŃii financiare. 59


5.1. Analiza ratei rentabilit ăŃ ii comerciale

Analiza eficienŃei politicii comerciale (aprovizionare, stocare, vânzare), a politicii de pre Ńuri practicate se realizeaz ă cu ajutorul ratei rentabilităŃii comerciale. Prin raportarea unui indicator al rentabilităŃii în mărimi absolute la volumul vânz ărilor, se evalueaz ă capacitatea întreprinderii de a genera un profit pentru o mărime dată a cifrei de afaceri. Rata rentabilităŃii comerciale (a vânzărilor) este determinată prin divizarea rezultatului net la valoarea cifrei de afaceri şi arată eficienŃa funcŃiunii comerciale a firmei. În sistemul anglosaxon de analiza, denumirea ratei este ROS – „return on sales”. În literatura de specialitate exist ă mai multe moduri de calcul a acestei rate de rentabilitate, dar cele mai utilizate sunt urm ătoarele: Pr Pn Mb Rc = × 100 , R Mb = ×100 , Rcn = ×100 CA CA CA Unde: Rc – rata rentabilităŃii comerciale Rcn – rata rentabilităŃii comerciale nete RMb – rata marjei brute din vânz ări CA – cifra de afaceri netă Pr – profit aferent cifrei de afaceri nete Mb – marja brută faŃă de costul vânz ărilor Pn – profit net Nivelul ratei rentabilit ăŃii comerciale depinde în principal de: poziŃia concuren Ńială a firmei în cadrul sectorului de activitate; faza în care se afl ă sectorul în ansamblul s ău; strategia urmată de către firmă (dominaŃia pe seama costurilor sau diferen Ńiere) etc. Rata rentabilităŃii comerciale exprim ă corelaŃia dintre profitul total aferent vânz ărilor şi cifra q p− q c de afaceri, dând expresie politicii comerciale a întreprinderii. Rc = ∑ v ∑ v ×100 ∑ q vp Rata rentabilităŃii comerciale este influen Ńată de următorii factori: structura cifrei de afaceri, preŃurile de vânzare şi costurile complete unitare pe produse.   

Aplica Ń ie privind analiza ratei rentabilităŃ ii comerciale

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Indicatori

UM

Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Rezultatul aferent cifrei de afaceri Rata rentabilităŃii comerciale

lei lei lei lei lei %

Perioada precedentă 4.256.000 3.800.000 456.000 10,71

Tabel 5-1

Perioada curentă 5.232.000 4.558.000 4.800.000 4.300.000 674.000 12,88

g Rc p c 60


Modificarea ratei faŃă de nivelul programat: ∆Rc = Rc1 − Rc0 = 2,17 % 1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: q p − q c ∆Rcg = ∑ v1 0 ∑ v1 0 × 100 − Rc 0 = Rc'−Rc 0 = -0,30 %, ∑ q v1p 0 q p − q c unde Rc' = ∑ v1 0 ∑ v1 0 × 100 ∑ q v1p0 2. InfluenŃa modificării preŃurilor de valorificare pe produse: q p − q c q p − q c ∆Rcp = ∑ v1 1 ∑ v1 0 × 100 − ∑ v1 0 ∑ v1 0 × 100 = Rc"− Rc' = 7,40 %, ∑ q v1p1 ∑ q v1p0 q p − q c unde Rc" = ∑ v1 1 ∑ v1 0 × 100 ∑ q v1p1 3. InfluenŃa modificării costurilor pe produse: q p − q c ∆Rcc = Rc1 − ∑ v1 1 ∑ v1 0 × 100 = Rc1 - Rc" = -4,93% ∑ q v1p1 Se constat ă o creştere a ratei rentabilit ăŃii comerciale cu 2,17 puncte procentuale în anul curent faŃă de anul precedent. Cre şterea ratei rentabilităŃii comerciale a fost determinată de influenŃa diferită ca sens şi intensitate a celor trei factori primari, şi anume: influen Ńele negative ale structurii producŃiei vândute şi a costurilor unitare pe produse şi influenŃa favorabilă a preŃurilor de vânzare. Modificările din structura vânz ărilor au determinat o diminuare cu 0,30 puncte procentuale în anul curent. Contribu Ńia nefavorabil ă a modificării structurii cifrei de afaceri nete în anul curent este efectul diminu ării ponderii produselor mai profitabile decât media pe întreprindere, fapt justificat prin modificarea cererii şi ofertei pe piaŃă. În condiŃii normale de inflaŃie, majorarea preturilor de vânzare constituie efectul îmbunătăŃirii calităŃii produselor şi serviciilor, politicii comerciale a întreprinderii, situa Ńiei de monopol sau pozi Ńiei concuren Ńiale puternice a întreprinderii pe pia Ńă. EvoluŃia preturilor de vânzare a dus la cre şterea ratei rentabilităŃii comerciale cu 7,40 puncte procentuale în anul curent fa Ńă de anul precedent. Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilit ăŃii comerciale cu 4,93 puncte procentuale în anul curent fa Ńă de anul precedent. Aceasta situa Ńie poate fi determinată de efectul creşterii cheltuielilor de achizi Ńie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor de distribuŃie.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T5-1. Care este influen Ńa preŃului de vânzare asupra ratei rentabilit ăŃii comerciale, cunoscând următoarele date:

Nr. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Cifra de afaceri - lei Cheltuieli aferente CA - lei CA recalculată - lei Cheltuieli recalculate - lei

Prevăzut

Realizat 40.000 32.800 -

42.250 36.675 46.542 35.500 61


a) b) c) d)

+ 5,72 %; – 7,75 %; - 4,80 %; – 2,78 %;

5.2. Analiza ratei rentabilit ăŃ ii resurselor consumate

EvidenŃierea consumurilor de resurse se realizeaz ă în conturile de cheltuieli. Eficien Ńa acestor consumuri se poate aprecia în raport cu rezultatele ob Ńinute, pe baza ratei rentabilit ăŃii resurselor consumate, cunoscut ă şi sub denumirea de rata rentabilit ăŃii costurilor. Prin definiŃie, rata rentabilităŃii resurselor consumate reflect ă raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente vânz ărilor: Pr × 100 Rrc = Ch Unde: Rrc – rata rentabilităŃii resurselor consumate Ch – cheltuieli aferente cifrei de afaceri Pr – profit aferent cifrei de afaceri nete Rata rentabilităŃii resurselor consumate poate fi scris ă şi sub forma: q p− q c Rrc = ∑ v ∑ v ×100 ∑ q vc Rata rentabilităŃii resurselor consumate este influen Ńată de următorii factori: structura cifrei de afaceri, costurile complete unitare şi preŃurile de vânzare pe produse.

Aplica Ń ie privind analiza ratei rentabilităŃ ii resurselor consumate

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Rezultatul aferent cifrei de afaceri Rata rentabilităŃii resurselor consumate

UM lei lei lei lei lei %

Perioada precedentă 4.256.000 3.800.000

456.000 12,00%

Tabel 5-2

Perioada curentă 5.232.000 4.558.000 4.800.000 4.300.000 674.000 14,79% 62


g Rrc c p Modificarea ratei faŃă de perioada precedent ă: ∆Rrc = Rrc1 − Rrc 0 = 2,79 % 1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: q p − q c ∆Rrcg = ∑ v1 0 ∑ v1 0 × 100 − Rrc0 = Rrc'− Rrc0 = -0,37 %, ∑ q v1c0 q p − q c unde Rrc' = ∑ v1 0 ∑ v1 0 ×100 ∑ q v1c0 2. InfluenŃa modificării costului pe unitatea de produs: q p − q c q p − q c ∆Rrcc = ∑ v1 0 ∑ v1 1 × 100 − ∑ v1 0 ∑ v1 0 × 100 = Rrc"−Rrc' = -6,32 %, ∑ q v1c1 ∑ q v1c0 q p − q c unde Rrc" = ∑ v1 0 ∑ v1 1 × 100 ∑ q v1c1 3. InfluenŃa modificării preŃului de valorificare pe unitatea de produs: q p − q c ∆Rrcp = Rrc1 − ∑ v1 0 ∑ v1 1 × 100 = Rrc1 − Rrc" = 9,48 % ∑ q v1c1 Rata rentabilităŃii resurselor consumate a înregistrat o majorare în anul curent fa Ńă de anul precedent. Aceasta se datoreaz ă influenŃei diferite ca sens şi intensitate a celor trei factori direc Ńi. Modificările din structura vânz ărilor au determinat în anul curent o diminuare a ratei rentabilităŃii resurselor consumate cu 0,37 puncte procentuale, datorit ă reducerii ponderii produselor vândute cu o rentabilitate fa Ńă de cheltuieli mai mare decât rentabilitatea medie fa Ńă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii producŃii în perioada de referin Ńă şi datorită majorării ponderii produselor vândute cu o rentabilitate fa Ńă de cheltuieli mai mic ă decât rentabilitatea medie fa Ńă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii produc Ńii. Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilit ăŃii resurselor consumate cu 6,32 puncte procentuale în anul curent fa Ńă de anul precedent. Aceast ă situaŃie este dată de efectul creşterii cheltuielilor de achizi Ńie a resurselor materiale, a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor de distribu Ńie. O influenŃă importantă o are şi evoluŃia preturilor de vânzare, care a dus la creşterea ratei rentabilităŃii resurselor consumate cu 9,84 puncte procentuale în anul curent fa Ńă de anul precedent. InfluenŃa pozitivă a preŃurilor în raport cu influen Ńa negativă a cheltuielilor scoate în evidenŃă că evoluŃia pe ansamblu a sistemului de pre Ńuri la intrări şi ieşiri avantajează firma. Trebuie remarcat faptul c ă asupra ratei rentabilit ăŃii resurselor consumate costul exercit ă o dublă acŃiune, influenŃând în sensuri diferite prin num ărătorul şi numitorul raportului (ex. în cazul depăşirii costurilor unitare pe produs, num ărătorul (profitul) se reduce, iar numitorul (cheltuielile totale) creşte, ceea ce face ca influen Ńa negativă a acestui factor asupra ratei rentabilit ăŃii resurselor consumate s ă fie mult mai puternică, decât în cazul altor rate de rentabilitate). În literatura de specialitate, în leg ătură cu nivelul acestei rate sunt opinii potrivit c ărora ar trebui să fie cuprinsă între 9 - 15%. 63


Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T5-2. Care este influen Ńa structurii vânz ărilor în rata rentabilităŃii resurselor consumate, cunoscând urm ătoarele date:

Nr. 1. 2. 3. 4. a) b) c) d)

Indicatori Cifra de afaceri - lei Cheltuieli aferente CA - lei CA recalculată - lei Cheltuieli recalculate - lei

Prevăzut

Realizat 40.000 32.800 -

42.250 36.675 46.542 35.500

+ 9,153 %; – 9,153 %; + 4,65 %; - 4,65 %;

5.3. Analiza ratei rentabilit ăŃ ii economice

Rata rentabilităŃii economice reflect ă corelaŃia dintre un rezultat economic şi mijloacele economice (capitalul) angajate pentru ob Ńinerea acestuia. În calculul ratei rentabilit ăŃii economice, la numărător se poate utiliza rezultatul exploat ării (profitul aferent cifrei de afaceri) sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor mijloacele economice totale (activul total) sau o parte a acestora. Rata rentabilităŃii economice este independent ă de structura financiar ă (gradul de îndatorare), politica fiscală de impozitare a profitului, precum şi de elementele extraordinare. În literatura de specialitate din Ńara noastră, sunt prezentate mai multe modalit ăŃi de calcul a acestei rate la nivelul unei întreprinderi, unde la num ărător se pot utiliza excedentul brut din exploatare sau rezultatul exploat ării, iar la numitor se pot utiliza activul din exploatare sau activul total: 64


Rex EBE Pb × 100 , Re = × 100 , Re = ×100 Ae AT AT unde: Re – rata rentabilit ăŃii economice Rex – rezultatul din exploatare EBE - excedent brut din exploatare Pb – profit brut Ae - active din exploatare At - active totale În terminologia anglo-saxon ă, echivalentul ratei de rentabilitate economic ă este cunoscut sub forma: EBIT ROA = × 100 TA unde: ROA = rata rentabilit ăŃii economice (return on assets); EBIT = rezultatul înainte de impozitare şi dobânzi (earnings before interests and taxes); TA = total active (total assets). Re =

O valoare ridicat ă a ratei rentabilit ăŃii economice se ob Ńine prin gestionarea eficient ă a activelor: folosirea unor echipamente tehnologice neuzate fizic şi moral; obŃinerea unui grad de utilizare a capacit ăŃilor de producŃie cât mai ridicat; evitarea unor blocaje financiare f ără justificare economică: stocuri, crean Ńe etc.; organizarea contabilit ăŃii de gestiune în mod adecvat pe centre de costuri sau profit etc.    

Rata rentabilităŃii economice, se poate stabili astfel: Rez expl CA Rez expl × 100 sau × ×100 Re = Re = At At CA CA unde viteza de rotaŃie a activului At Rez expl rata rentabilităŃii comerciale CA Rez expl CA Re = × 100 1 1 + CA CA Ai Ac CA unde R - randamentul activelor imobilizate = R Ai CA =n n - viteza de rotaŃie a activelor circulante (ca num ăr de rotaŃii) Ac Re =

Rc

(factorii de influenŃă: randamentul activelor imobilizate, viteza de rota Ńie a 1 1 + R n activelor circulante şi rata rentabilităŃii comerciale)

65


Aplica Ń ie privind analiza ratei rentabilităŃ ii economice

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri CA recalculata Cheltuieli recalculate Active totale, din care: a)Active fixe b)Active circulante Rezultatul aferent cifrei de afaceri EficienŃa activelor fixe Viteza de rotaŃie activelor circulante

11 12

Rata rentabilităŃii comerciale Rata rentabilităŃii economice

UM lei lei lei lei lei lei lei lei Lei nr. rotaŃii (%) (%)

Tabel 5-3

Perioada precedentă 3.050.100 2.745.090 5.670.000 3.402.000 2.268.000 305.010 0,90 1,34

Perioada curentă 4.367.630 3.711.060 4.007.000 3.501.000 6.984.000 5.238.000 1.746.000 656.570 0,83 2,50

10,00% 5,38%

15,03% 9,40%

R Pr

n

g

Rc

p c

Modificarea ratei faŃă de perioada precedent ă: ∆ Re = Re1 − Re0 = 4,02 % 1. InfluenŃa modificării eficienŃei activelor fixe: Rc0 ∆ReR = − Re0 = -0,23 % 1 1 + R1 n 0 2. InfluenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activelor circulante: Rc0 Rc0 ∆Ren = − = 1,11 % 1 1 1 1 + + R 1 n1 R 1 n 0 3. InfluenŃa modificării ratei rentabilităŃii comerciale: Rc0 ∆ReRc = Re1 − = 3,15 % 1 1 + R1 n1 3.1. InfluenŃa modificării structurii producŃiei vândute: Rc'−Rc0 ∑ q v1p0 − ∑ q v1c0 ×100 ∆Reg = = 1,64 %, unde Rc' = 1 1 ∑ q v1p0 + R 1 n1 3.2. InfluenŃa modificării preŃurilor de valorificare pe produse:

66


Rc"−Rc' ∑ q v1p1 − ∑ q v1c0 ×100 = 4,51 %, unde Rc" = 1 1 ∑ q v1p1 + R1 n 1 3.3. InfluenŃa modificării costurilor complete pe produse: Rc − Rc" ∆Rec = 1 = -3,01% 1 1 + R1 n1 Se constat ă o variaŃie semnificativă a ratei rentabilităŃii economice de la un an la altul. ÎmbunătăŃirea valorii acestei rate în curent fa Ńă de anul precedent se datoreaz ă evoluŃiei diferite a profitului faŃă de cea a activelor totale. În anul curent în compara Ńie cu cel precedent, randamentul activelor imobilizate a sc ăzut de la 0,90 la 0,83, determinând o reducere a ratei rentabilit ăŃii economice cu 0,23 puncte procentuale. Acest lucru se poate datora unei utiliz ări mai puŃin eficiente a factorilor de produc Ńie, în special activelor imobilizate. Din punct de vedere al vitezei de rota Ńie a activelor circulante se constat ă o accelerare a acesteia determinat ă de o mai bun ă politică de aprovizionare, produc Ńie şi desfacere, fapt care a contribuit la majorarea ratei rentabilit ăŃii economice cu 1,11 puncte procentuale. Aşa cum este normal, cre şterea ratei rentabilităŃii comerciale are un efect benefic asupra ratei rentabilităŃii economic, între ace şti doi indicatori existând o rela Ńie directă. Explicitarea influenŃelor factorilor: structura vânz ărilor, preŃurilor de vânzare şi costurilor unitare complete este similară cu cea întâlnit ă la rata rentabilităŃii comerciale. ∆Rep =

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T5-3. Factorii care influen Ńează rata rentabilităŃii economice sunt, în ordinea de analiz ă: a) randamentul activelor imobilizate, viteza de rota Ńie a activelor circulante; b) randamentul activelor imobilizate, viteza de rota Ńie a activelor circulante, rata rentabilit ăŃii comerciale; c) randamentul activelor imobilizate, rata rentabilit ăŃii comerciale; d) randamentul activelor imobilizate, structura produc Ńiei vândute, preŃurile medii de vânzare. T5-4. Dacă Indicele profitului aferent cifrei de afaceri = 102%, Indicele activului total = 103% şi Indicele cifrei de afaceri = 104%, atunci: a) au crescut eficien Ńa utilizării activului total, rata rentabilit ăŃii economice şi rata rentabilităŃii comerciale, b) s-au redus eficien Ńa utilizării activului total şi rata rentabilităŃii economice şi a crescut rata rentabilităŃii comerciale, c) a crescut eficien Ńa utilizării activului total şi s-au redus rata rentabilit ăŃii economice şi rata rentabilităŃii comerciale, d) a crescut eficien Ńa utilizării activului total, s-a redus rata rentabilit ăŃii economice şi a crescut rata rentabilităŃii comerciale.

67


5.4. Analiza ratei rentabilit ăŃ ii financiare

Rentabilitatea financiar ă exprimă corelaŃia dintre profit şi capitaluri, în calitatea lor de surse de finanŃare a activit ăŃii întreprinderii. Circumscris sferei de cuprindere a capitalurilor, proprii şi permanente analiza ratei rentabilit ăŃii financiare se adaptează acestei structuri. Rata rentabilităŃii financiare este rezultatul raportului procentual dintre rezultatul net al exerciŃiului (Pn) şi valoarea capitalurilor proprii de care dispune firma (Kp). Echivalentul anglosaxon îl reprezint ă indicatorul ROE – „return on equity” (rentabilitatea capitalurilor proprii). Acest indicator măsoar ă, în mărime relativă, remunerarea capitalurilor ac Ńionarilor, aduse ca aport, sau a profitului net l ăsat la dispozi Ńia firmei pentru autofinan Ńare. Rata în cauz ă, reflectă corelaŃia dintre profitul net, ca venit al ac Ńionari lor şi capitalurile proprii ale întreprinderii. Rata rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii (Rf), se determină pe baza rela Ńiei: Pn Rf = × 100 Kp Dacă rentabilitatea economic ă exprimă remunerarea capitalurilor investite f ăcând referire numai la activitatea de exploatare, rentabilitatea financiar ă cuantifică remunerarea capitalurilor proprii prin prisma tuturor celor trei activităŃi: exploatare, financiar ă şi extraordinară. Rentabilitatea financiar ă are în vedere provenien Ńa capitalurilor, fiind sensibil ă la structura financiară a întreprinderii şi în mare măsura influenŃată de gradul de îndatorare al întreprinderii. Rentabilitatea unei întreprinderi nu poate fi analizat ă independent de aspectele legate de structura sa financiar ă. Pentru orice întreprindere prezint ă interes cunoaşterea structurii financiare cu care î şi poate desf ăşura o activitate rentabil ă, precum şi cunoaşterea nivelului de îndatorare la care se poate apela, astfel încât acesta s ă nu se reflecte negativ asupra rentabilit ăŃii sale financiare. Nerespectarea acestei restric Ńii ar conduce la un dezechilibru financiar, în pofida unei rate a rentabilităŃii economice semnificative, care va fi absorbit ă de nivelul cheltuielilor generate de un grad de îndatorare mult prea ridicat. Dacă avem în vedere faptul c ă aceasta rat ă de rentabilitate utilizeaz ă ca indicator de potenŃial capitalurile proprii, este explicabil de ce nivelul sau de relevan Ńa este semnificativ mai mare pentru ac Ńionarii firmei. Rata rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii pune în eviden Ńă randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de ac Ńionarii unei societ ăŃi prin cumpărarea acŃiunilor societăŃii. Profitul, sursă importantă de finanŃare a dezvolt ării unei activităŃi, reprezintă o parte component ă a capitalului unei întreprinderi, remunerând în primul rând participarea acŃionarilor prin dividende. O cre ştere a acestui indicator eviden Ńiază o activitate eficient ă din punct de vedere al fructific ării capitalurilor proprii. Majorarea ratei rentabilit ăŃii financiare implică un ritm superior de cre ştere a profitului net faŃă de cel al capitalurilor proprii, altfel existând riscul ca ac Ńionarii firmei să decidă reorientarea capitalului deŃinut către alte forme de fructificare: alte afaceri sau alte tipuri de plasament (investiŃii imobiliare, depozite bancare etc.) care asigur ă randamente superioare. În determinarea ratei rentabilit ăŃii financiare a capitalurilor proprii se Ńine cont de metodologia de calcul a profitului net, respectiv de regimul de calcul al amortiz ărilor şi provizioanelor, al cheltuielilor deductibile şi nedeductibile avute în vedere la determinarea bazei de calcul a profitului impozabil. Cu toate acestea, experien Ńa practică ne arată că, în multe situaŃii, nivelul ratei rentabilit ăŃii financiare prezint ă distorsiuni majore datorate nivelului minim legal al capitalului social cu care sunt constituite multe societ ăŃi comerciale din România, în special din aria întreprinderilor mici şi mijlocii.

68


Analiza factorial ă a ratei rentabilităŃii financiare a capitalurilor proprii, poate fi aprofundat ă utilizând în acest sens urm ătorul model multiplicativ de analiz ă: Pn Vt At Pn Rf = × 100 = × × × 100 Kp At Kp Vt Aplica Ń ie privind analiza ratei rentabilităŃ ii financiare

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8

UM

Indicatori Active totale - lei Capital propriu – lei Venituri totale – lei Profit net – lei Rata rentabilităŃii financiare Viteza de rotaŃie a activelor totale

lei lei lei lei % nr. rotaŃii nr. ori

Factorul de multiplicare a capitalului propriu Profit la 1 leu venituri totale

Rf

lei

Tabel 5-4

Perioada precedentă 10.500.000,00 7.500.000,00 6.300.000,00 567.000,00 8,00%

Perioada curentă 7.292.929,29 5.609.945,61 6.563.636,36 722.000,00 13,00%

0,60

0,90

1,40 0,09

1,30 0,11

Vt At At Kp Pn Vt

Modificarea ratei faŃă de perioada precedent ă: Rf =Rf 0 – Rf 1 =5,31% 1.InfluenŃa vitezei de rota Ńie a activelor totale : Vt At Pn Vt At Pn ∆Rf Vt = 1 × 0 × 0 × 100 − 0 × 0 × 0 × 100 = 3,78% At1 Kp0 Vt 0 At 0 Kp0 Vt 0 At 2.InfluenŃa factorului de multiplicare a capitalului propriu : Vt At Pn Vt At Pn ∆Rf At = 1 × 1 × 0 × 100 − 1 × 0 × 0 × 100 = -0,81% At1 Kp1 Vt 0 At1 Kp 0 Vt 0 Kp 3.InfluenŃa profitului net la 1 leu venituri totale : Vt At Pn Vt At Pn ∆Rf Pn = 1 × 1 × 1 × 100 − 1 × 1 × 0 × 100 = 2,34% At1 Kp1 Vt1 At1 Kp1 Vt 0 Vt Rentabilitatea financiar ă a agentului economic analizat a crescut în perioada analizat ă cu 5,31 puncte procentuale. Aceast ă majorare a ratei rentabilităŃii financiare se datoreaz ă majorării eficienŃei activităŃii de exploatare şi comercializare şi unei politici financiare corespunzătoare. ContribuŃiile factorilor principali sunt urm ătoarele : viteza de rota Ńie a activului total înregistrează o majorare cu 50%, determinând o creştere a ratei rentabilităŃii financiare cu 3,78 puncte procentuale. Accelerarea vitezei de rota Ńie a activelor totale se datoreaz ă reducerii activelor totale, pe de o parte, iar pe de alt ă parte, a major ării veniturilor totale; 

69

Unitatea de învăŃare 2 ANALIZA INDICATORILOR DE DIMENSIONARE A ACTIVIT ĂłII ECONOMICE … 



Factorul de multiplicare a capitalului propriu determin ă o reducere a ratei rentabilit ăŃii financiare cu 0,81 puncte procentuale, ca urmare a modific ării gradului de îndatorare; Rata rentabilităŃii veniturilor totale contribuie la o majorare a ratei rentabilit ăŃii financiare cu 2,34 puncte procentuale. În ceea ce prive şte rentabilitatea veniturilor am observat contribu Ńii favorabile economic, ceea ce înseamn ă că din punct de vedere al echilibrului financiar, respectiv al eficienŃei economice a activit ăŃii de exploatare, întreprinderea nu se confrunt ă cu probleme.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T5-5. Factorul de multiplicare a capitalului propriu a) b) c) d)

Activ total reflectă: Capital propriu

viteza de rota Ńie a activului total gradul de îndatorare al firmei rentabilitatea net ă a activelor venitul mediu la 1 leu capital propriu

T5-6. Dacă Indicele profitului net = 105%, Indicele capitalului propriu = 103% şi Indicele activului total = 102%, atunci: a) a crescut rata rentabilit ăŃii financiare şi s-a redus factorul de multiplicare a capitalului propriu, b) a scăzut rata rentabilit ăŃii financiare şi a crescut factorul de multiplicare, c) au crescut rata rentabilit ăŃii financiare şi factorul de multiplicare, d) au scăzut rata rentabilităŃii financiare şi factorul de multiplicare.

T5-7. Se dau următorii indicatori:

Nr. crt. 1 2 4 5

Indicatori Capital propriu - lei Active totale – lei Venituri totale – lei Profit net – lei

Prevăzut 1.920 2.400 5.040 504

Realizat 1.800 2.520 6.300 756

InfluenŃele vitezei de rota Ńie a activelor totale şi a pârghiei financiare asupra rentabilit ăŃii financiare sunt: a) -2,55% şi -4,63% b) 5,00% şi 3,75% c) 3,25% şi -8,05% d) -2,84% şi 1,44%

70


Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T5-1. T5-2. T5-3. T5-4. T5-5. T5-6. T5-7.

Răspuns b) a) b) c) b) a) b)



71

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT

6. Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT Obiective: 

 

veŃi dobândi cunoştinŃele necesare pentru în Ńelegerea rolului analizei cost-volum-profit în procesul decizional al unei întreprinderi; veŃi identifica legăturile cu riscul economic şi financiar; veŃi dobândi capacitatea de a aplica metodologiile pe studii de caz, pe parcursul următoarelor capitole.

Acest instrument este folosit pentru optimizarea rezultatului activit ăŃii economice. Aceasta se poate realiza prin cuantificarea influen Ńelor pe care le au asupra profitului factorii: pre Ńul de vânzare, volumul produc Ńiei şi desfacerii, cheltuielile variabile, suma cheltuielilor fixe, structura producŃiei şi desfacerii. Analiza cost-volum-profit este una dintre cele mai puternice instrumente pe care managerii le folosesc. Aceast ă analiză îi ajută să înŃeleagă relaŃia dintre cost, volum şi profit concentrându-se pe interacŃiunea dintre urm ătoarele cinci elemente: preŃul produselor; volumul sau nivelul de activitate; costul variabil; costurile totale; mixul de produse. Desf ăşurarea oricărei activităŃi economice este supus ă acŃiunii unei multitudini de factori, unii previzibili, alŃii imprevizibili. Intensitatea cu care ac Ńionează aceştia determină starea de certitudine sau incertitudine în privin Ńa rezultatelor obŃinute. Riscul se situeaz ă între cele două stări. Astfel, dacă probabilitatea de ob Ńinere a unui rezultat este 1, spunem c ă suntem în situaŃia de certitudine. Dacă se cunoaşte probabilitatea de ob Ńinere a unor rezultate, îns ă aceasta este mai mic ă decât 1, suntem în situa Ńia de risc, iar, când nu se cunoa şte această probabilitate, suntem în situa Ńia de incertitudine. Altfel spus, riscul reprezint ă variabilitatea rezultatelor sub influen Ńa factorilor de mediu, implicând probabilitatea producerii unui eveniment nefavorabil. Rentabilitatea se afl ă într-o legătură directă şi nemijlocită cu riscul. Astfel, ac Ńionarii sau al Ńi investitori vor investi într-un anumit activ, asumându- şi riscul aferent, numai pentru c ă ei pretind o anumită remunerare, care va trebui s ă fie cu atât mai ridicat ă cu cât riscul este mai mare. Analiza cost-volum-profit reprezint ă analiza modelelor de evolu Ńie a costului care pune în evidenŃă relaŃiile dintre cost, volumul produc Ńiei şi profit. Analiza cost-volum-profit este un instrument necesar pentru previzionare cât şi pentru controlul managerial. Metoda cuprinde o serie de tehnici şi procedee de solu Ńionare a problemelor, bazate pe în Ńelegerea caracteristicilor modelelor de evoluŃie a costurilor firmei. Tehnicile exprim ă relaŃiile dintre venituri, structura vânz ărilor, costuri, volumul produc Ńiei şi profituri şi includ analiza pragului de rentabilitate şi procedeele de previzionare a profitului. Scopul analizei este acela de a utiliza aceste rela Ńii, care oferă un model general al activit ăŃii economice, pentru previziunile pe termen scurt, pentru evaluarea performan Ńei firmei şi pentru analiza alternativelor de decizie. Activitatea economic ă a unei întreprinderi presupune în mod evident, existen Ńa şi manifestarea riscului opera Ńional (de exploatare), ca urmare a faptului c ă nu se pot corela şi anticipa cu certitudine, elementele rezultatului aferent activit ăŃii de exploatare (cantitate, cost, pre Ń) cu elementele procesului de exploatare (aprovizionare, produc Ńie, desfacere). Cu alte cuvinte, riscul operaŃional reprezintă probabilitatea pentru care veniturile degajate de activitatea de exploatare s ă nu acopere cheltuielile implicate în acest proces, ca urmare a structurii acestora. A şadar, riscul nu depinde numai de factorii generali, ci si de structura cheltuielilor, respectiv de comportamentul     

72


acestora faŃă de volumul de activitate, care influen Ńează în mod determinant rentabilitatea. Luarea în considerare a variabilit ăŃii cheltuielilor permite structurarea diferit ă a profitului, precum şi calculul pragului de rentabilitate, instrument indispensabil pentru o gestiune previzional ă. Criteriul de variabilitate permite studierea consecin Ńelor acestui mod de abordare cât şi a incidenŃei randamentelor şi a modificărilor de structură asupra comportamentului cheltuielilor. 6.1. Analiza pragului de rentabilitate

Defini ie



Pragul de rentabilitate, numit şi punct critic sau punct de echilibru, reprezintă acel volum al activit ăŃii ce urmeaz ă a fi realizat de c ătre o firmă pentru care marja brut ă cumulată faŃă de cheltuielile variabile este egală cu cheltuielile fixe, profitul fiind egal cu zero.

În activitatea unei firme, pot ap ărea situaŃii când oferta este mai mare decât cererea, ceea ce impune reducerea volumului produc Ńiei. Problema care se pune, într-o astfel de situa Ńie, este de a stabili acel nivel pân ă la care întreprinderea poate reduce volumul de activitate, astfel încât s ă nu înregistreze pierderi. Pentru fiecare ipoteza de pre Ń de vânzare, aceast ă metodă permite determinarea volumului producŃiei care trebuie realizat sau a cotei de pia Ńă care trebuie câştigată pentru ca firma să devină profitabilă. Pragul de rentabilitate poate fi calculat pe ansamblul întreprinderii sau pe diferite produse şi activităŃi. Nivelul pragului de rentabilitate poate fi determinat prin metoda algebric ă sau sub form ă grafică, precum şi prin combinaŃia celor două exprimări. Prin metoda algebrică, pragul de rentabilitate poate fi determinat în unit ăŃi fizice sau în unităŃi valorice, pentru un anumit produs sau la nivelul întregii firme. Stabilirea pragului de rentabilitate pe fiecare produs în parte este, îns ă, posibilă numai la firmele unde exist ă posibilitatea identificării clare a cheltuielilor fixe pe fiecare produs. În vederea determinării pragului minim de rentabilitate, se impune ca cheltuielile totale s ă fie grupate în func Ńie de comportamentul lor fa Ńă de variaŃia volumului producŃiei, în cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe. Determinarea pragului de rentabilitate în unităŃ i fizice presupune egalarea func Ńiei veniturilor cu cea a costurilor de exploatare, precum şi rezolvarea ecua Ńiei corespunz ătoare: V = q × p şi C = Cf + q × cv unde: V – veniturile de exploatare q – volumul fizic al producŃiei vândute dintr-un anumit produs p – preŃul de vânzare C – cheltuielile de exploatare aferente produsului respectiv Cf – cheltuielile fixe cv – cheltuielile variabile pe unitatea de produs. Având în vedere c ă în punctul de echilibru veniturile sunt egale cu costurile, rezult ă: qcr × p = Cf + qcr × cv Cf p - cv unde: qcr – volumul producŃiei dintr-un anumit sortiment, corespunzător punctului critic. q cr =

73


DiferenŃa dintre preŃul de vânzare unitar şi cheltuielile variabile pe unitatea de produs reprezintă marja cheltuielilor variabile pe unitatea de produs sau marja brut ă pe unitatea de produs (mcv). Aceasta arat ă contribuŃia fiecărei unităŃi de produs la acoperirea cheltuielilor fixe şi obŃinerea profitului de exploatare. De aceea, volumul produc Ńiei corespunz ătoare pragului de rentabilitate se mai poate scrie ca raport între cheltuielile fixe şi marja costurilor variabile unitare: Cf q cr = mcv Dacă întreprinderea î şi propune obŃinerea unui anumit nivel al profitului (Pr) pentru sortimentul considerat, volumul total al produc Ńiei care trebuie vândut (q p) pentru a realiza profitul previzionat se determin ă astfel: Cf + Pr Cf + Pr qp = = p - cv mcv Dacă întreprinderea î şi propune obŃinerea unui anumit nivel al profitului pe unitatea de produs, volumul produc Ńiei care trebuie vândut (q p’) pentru a realiza profitul previzionat se determină astfel: Cf + Pr Cf + Pr q p' = , pru ∈ (0, mcv) = p - cv - pru mcv - pru Pragul de rentabilitate se poate exprima şi valoric (CAcr), în acest caz numindu-se şi cifră de afaceri critică, cu formulele:

CA

cr

=

Cf Cf = , Cv 1 r cv 1CA

unde: rcv - rata cheltuielilor variabile (cheltuielile variabile la 1 leu cifră de afaceri); Dacă întreprinderea doreşte şi obŃinerea unui anumit profit, m ărimea totală a cifrei de afaceri care trebuie realizat ă se calculeaz ă astfel: Cf + Pr Cf + Pr CA p = = Cv 1 - rcv 1CA Cu cât CA este mai mare cu atât riscul de exploatare este mai redus şi rezultă că întreprinderea se adapteaz ă repede la modificările mediului ambiant prin cantitatea produc Ńiei obŃinute. Pentru reprezentarea grafică a pragului de rentabilitate, se procedeaz ă ca în Figura 6-1. Costurile şi veniturile exprimate valoric sunt reprezentate pe ordonat ă, iar producŃia este reprezentată pe abscis ă. FuncŃia veniturilor totale ( V ) exprimă veniturile pe care firma le ob Ńine la fiecare nivel al produc Ńiei, considerând c ă se foloseşte un preŃ constant de vânzare ( p). În mod similar, funcŃia costurilor totale de exploatare ( C ) reprezintă costurile totale pe care firma le va suporta la fiecare nivel al produc Ńiei. Costurile totale cuprind suma dintre costurile fixe ( Cf ), care sunt independente de volumul produc Ńiei, şi costurile variabile, care cresc într-o rat ă constantă pe unitatea de produs.

74


C,V

V Zona profitului

CT

Zona pierderilor

CV

CF

Qcr

Q

Figura 6-1

Pragul de rentabilitate se afl ă în punctul Qcr, acolo unde se intersecteaz ă funcŃiile veniturilor totale şi costurilor totale. Dac ă nivelul producŃiei unei firme este sub pragul de rentabilitate, adic ă veniturile totale sunt mai mici decât costurile totale, atunci firma suport ă pierderi de exploatare (rezultatul exploatării este negativ). Dac ă volumul producŃiei este deasupra pragului de rentabilitate, adică veniturile totale sunt mai mari decât costurile totale, ea realizeaz ă profit de exploatare. În corelaŃie cu volumul critic al produc Ńiei se pot determina urm ătorii indicatori: gradul critic de utilizare a capacit ăŃii de producŃie (gcr) q - la nivel de produs: g cr = cr ×100 q max 

unde: -

qmax – capacitatea de produc Ńie maximă exprimată în unităŃi fizice. CA cr la nivel de întreprindere: G cr = ×100 Q max unde:



Qmax – capacitatea de produc Ńie exprimată în unităŃi fizice.

perioada critică (Tcr) CA cr Tcr = CA T CA unde: – cifra de afaceri medie pe unitatea de timp (zi, lun ă, an). T

Analiza pragului de rentabilitate prezint ă multe avantaje incontestabile, dintre care menŃionăm: permite stabilirea nivelurilor de produc Ńie pentru care nu se mai înregistreaz ă pierderi sau pentru care se ob Ńine un nivel programat al profitului; 

75

Unitatea de învăŃare 6 ANALIZA COST-VOLUM-PROFIT 







evidenŃiază corelaŃiile dintre evoluŃia producŃiei a veniturilor şi a costurilor, grupate în costuri variabile şi costuri fixe; permite stabilirea gradului de utilizare a capacit ăŃilor de producŃie în condi Ńiile obŃinerii unui anumit profit programat şi a căilor sale de creştere; permite elaborarea de ipoteze şi simulări privind evoluŃia profitului firmei; permite luarea unor decizii privind dimensionarea optim ă a capacit ăŃilor de producŃie şi efectuarea unor investi Ńii pentru dezvoltarea şi modernizarea fiec ărei firme.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T6-1. Pragul de rentabilitate se atinge când : a) cheltuielile sunt acoperite în totalitate de valoarea veniturilor din exploatare b) cheltuielile depăşesc valoarea veniturilor c) cheltuielile sunt mai mici decât veniturile d) când profitul este mai mic decât o anumit ă valoare

T6-2. Se dau următoarele informaŃii : Cheltuieli fixe = 240 mii. lei PreŃul de vânzare = 1,6 lei/bucat ă Cheltuieli variabile = 1,2 lei/bucat ă Capacitatea de produc Ńie = 2 500 000 buc ăŃi Nivelul producŃiei în punctul critic (volumul critic al produc Ńiei - qCR) şi gradul de utilizare a capacitaŃii de producŃie în punctul critic sunt de: a) 700 000 bucăŃi, 28%; b) 600 000 bucăŃi, 24%; c) 500 000 bucăŃi, 20%; d) 400 000 bucăŃi, 16%.

76


6.2. Analiza riscului de exploatare

DefiniŃie



Riscul de exploatare sau economic exprimă incapacitatea firmei de a se adapta la timp şi cu cele mai mici costuri la varia Ńiile mediului economico-social şi reflectă variabilitatea rezultatului economic în func Ńie de condiŃiile de exploatare.

Veniturile sunt influenŃate de condi Ńiile economice sau de

activitatea concuren Ńilor, de preŃul de vânzare sau de cantit ăŃile vândute (sau de ambele variabile cantitative), ceea ce face ca ele s ă fie diferite faŃă de previziuni. Acest risc este denumit riscul vânzărilor. Cheltuielile de exploatare sunt compuse din cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile şi, cu cât ponderea cheltuielilor fixe de exploatare este mai ridicat ă, cu atât mai greu îi va fi unei firme s ă-şi adapteze cheltuieli sale de exploatare la schimb ările înregistrate în volumul vânz ărilor. Riscul care provine dintr-o anumit ă compoziŃie a cheltuielilor variabile şi fixe este denumit risc de exploatare. Riscul de exploatare va fi cu atât mai mare cu cât ponderea cheltuielilor fixe de exploatare, comparativ cu cheltuielilor variabile de exploatare, va fi mai mare. Principalii factori care influenŃează riscul economic sau de exploatare sunt cifra de afaceri, structura cheltuielilor de exploatare, precum şi apropierea dintre nivelul produc Ńiei efective şi cea corespunzătoare punctului critic. łinând seama de leg ătura dintre aceşti factori, rezultă că, cu cât nivelul efectiv al produc Ńiei se îndepărtează prin creştere de punctul critic, iar cheltuielile fixe sunt mai mici, cu atât riscul de exploatare este mai mic şi invers. De aceea, pentru evaluarea riscului de exploatare, putem folosi informaŃiile oferite de studiul pragului de rentabilitate. O primă posibilitate de studiu este oferit ă de calculul indicatorului de pozi Ńie faŃă de pragul de rentabilitate. Indicatorul de poziŃie se poate determina atât sub form ă absolută (α), cât şi sub form ă relativă (α’): - α = CA1 - CA cr CA1 - CA cr ×100 - α ' = CA cr Indicatorul în mărime absolută (indicatorul flexibilităŃii absolute, denumit şi marjă de siguranŃă) exprimă ecartul existent între cifra de afaceri efectiv realizat ă (Ca1) şi cifra de afaceri corespunzătoare pragului de rentabilitate (Ca cr). Cu cât acest ecart este mai mare, cu atât întreprinderea va avea o flexibilitate şi o adaptabilitate mai mare la evolu Ńiile pe termen scurt şi mediu înregistrate de sectorul economic în care ea opereaz ă. Astfel, o cre ştere a acestui indicator denotă o reducere a riscului de exploatare înregistrat de o anumit ă firmă. Pentru a putea face comparaŃii între firme de dimensiuni diferite, se utilizeaz ă indicatorul de pozi Ńie în mărimi relative. Mărimile calculate pentru indicatorii de pozi Ńie în mărimi absolute şi relative sunt comparate, apoi, cu cifra de afaceri critic ă sau cea corespunz ătoare pragului de rentabilitate, rezultând următoarele aprecieri: dacă cifra de afaceri efectiv ă se situeaz ă cu până la 10% peste cea critic ă, firma se află într-o situaŃie riscantă sau instabil ă; dacă cifra de afaceri efectiv ă este cu până la 20% mai mare decât cea critic ă, firma se afl ă într-o situaŃie relativ stabilă; dacă cifra de afaceri efectiv ă depăşeşte cu peste 20% pragul de rentabilitate, atunci firma se afl ă într-o situaŃie lipsită de riscuri semnificative sau confortabil ă. O altă modalitate de studiu a riscului de exploatare este coeficientul de elasticitate. Acest indicator măsoară sensibilitatea rezultatelor ob Ńinute de întreprindere la dinamica volumului de activitate. 





77


∆ R e = R ∆CA CA

Prin raportarea la pragul de rentabilitate a unui volum de activitate pentru care rezultatul este egal cu zero, coeficientul de elasticitate devine: R1 − Rcr e=

Rcr CAcr = CA1 − CAcr CA1 − CAcr CAcr

Rezultă că valoarea coeficientului de elasticitate este dependent de nivelul de produc Ńie vândut peste pragul de rentabilitate. Cu cât volumul produc Ńiei este mai mare peste produc Ńie critică, cu atât valoarea coeficientului de elasticitate este mai redus ă, iar riscul de exploatare este mai mic. 6.3.

Analiza riscului financiar

DefiniŃie



Riscul financiar exprimă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii.

Desf ăşurarea normal ă a activităŃii fiecărei firme necesită utilizarea unor resurse financiare proprii şi împrumutate, care se deosebesc prin costurile pe care le genereaz ă. În cazul în care o firm ă apelează la împrumuturi, este necesar s ă suporte, din rezultatele sale, şi cheltuielile financiare aferente, ceea ce face ca îndatorarea, prin m ărimea şi costurile ei, să determine modificarea rezultatelor ob Ńinute, precum şi a riscului financiar. Rezultă că, la nivelul unei firme, decizia de a investi genereaz ă riscul economic, prin creşterea costurilor fixe, în timp ce decizia de finan Ńare genereaz ă riscul financiar. Se constat ă că riscul financiar faŃă de riscul de exploatare, Ńine seama de influen Ńa structurii capitalului, adică de gradul de îndatorare al fiec ărei firme. Riscul financiar este riscul asociat cu modul în care o firm ă î şi finanŃează activităŃile sale productive. Prin asumarea unor obliga Ńii fixe, cum ar fi creditele bancare sau leasing-ul pe termen lung, firma î şi sporeşte riscul său financiar. Totuşi, o firmă care î şi finanŃează afacerile prin capital propriu, fie generat din activitatea de exploatare (profituri nedistribuite), fie ca rezultat al emiterii unor noi acŃiuni, nu-şi asumă obligaŃii fixe. Deoarece cheltuielile financiare sau cu dobânzile aferente capitalului împrumutat au un caracter relativ fix, la o anumit ă nevoie de capital, m ărimea riscului financiar poate fi apreciat ă cu ajutorul unui prag de rentabilitate global, care Ńine seama şi de aceste cheltuieli, calculat cu rela Ńia: Cf + Dob Cf + Dob = CA CRG = , Cv 1 r cv 1CA unde: Dob - suma dobânzilor pl ătite. Pentru evaluarea riscului financiar, se pot utiliza, ca şi în cazul riscului de exploatare, indicatorii de poziŃie în mărime absolută şi relativă sau coeficientul de elasticitate: - α G = CA1 - CA CRG CA1 - CA CRG - α' G = × 100 CA CRG CA cr - eG = CA1 − CA CRG 78


Deciziile pe termen scurt care au la baz ă utilizarea relaŃiei preŃ-cost-volum se refer ă la alegerea structurii vânz ărilor, politicile de preŃ, acceptarea/neacceptarea unei comenzi pentru întreprindere sau realizarea unui anumit volum de produse.

Test de autoevaluare – ScrieŃi răspunsurile în spa Ńiile libere din chenar T6-3. DeterminaŃi riscul de exploatare pe baza urm ătoarelor date, prin estimarea gradul critic de utilizare a capacit ăŃii de producŃie: cifra de afaceri – 6.485 mii lei; cheltuieli variabile – 3.730 mii lei; cheltuieli fixe – 1.689 mii lei; capacitatea maxim ă de producŃie – 7.000 mii lei. a) b) c) d)

48,02 %; 52,65 %; 56,79 % 60,25 %.

79


Răspunsuri la testele de autoevaluare Nr. test T6-1. T6-2. T6-3.

Răspuns a) b) c)



80

Lucrări de verificare

7. Lucrări de verificare

Lucrare de verificare nr. 1 1. Să se analizeze cifra de afaceri pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicatori Cifra de afaceri ProducŃia marf ă fabricată Numărul mediu de personal Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe direct productive

UM lei lei pers lei lei

Prevăzut 3.780.000,00 3.600.000,00 30,00 183.300,00 50.000,00

Realizat 4.211.200,00 4.480.000,00 32,00 228.800,00 58.000,00

2. Să se analizeze producŃia fizică (coeficientul mediu de sortiment şi coeficientul mediu de structură) pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5

Produs A B C D TOTAL

Volumul valoric al producŃiei - lei Prevăzut Realizat 22.500 34.000 30.000 25.500 52.500 68.000 45.000 42.500 150.000 170.000

Structura producŃiei - % Prevăzut Realizat 15 20 20 15 35 40 30 25 100 100

3. Să se calculeze şi să interpreteze influenŃa modificării timpului mediu lucrat de către un salariat asupra valorii adăugate pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicatori ProducŃia exerciŃiului Consumurile provenite de la ter Ńi Numărul mediu de personal Timpul total de muncă Valoarea adăugată medie recalculat ă la un leu producŃie a exerci Ńiului

UM

Prevăzut

Realizat

lei 4.810.000,00 5.719.000,00 lei 1.924.000,00 1.887.270,00 pers 40 43 ore 74000 81700 lei 0,68

4. Pe baza indicilor: Indicele Valorii adăugate = 106 %, Indicele ProducŃiei exerciŃiului = 107 % Indicele Timpului total de munc ă exprimat în om-ore = 100 % Rezultă: 81


a) a crescut valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńia exerciŃiului şi a crescut productivitatea medie orar ă; b) s-a redus valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńia exerciŃiului şi a crescut productivitatea medie anual ă; c) au crescut: num ărul de personal, timpul de munc ă pe salariat şi valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńia exerciŃiului. d) a crescut productivitatea muncii medie orar ă şi s-a redus valoarea medie ad ăugată la 1 leu producŃia exerciŃiului; e) au crescut: productivitatea medie anual ă, productivitatea medie zilnic ă şi productivitatea medie orară şi s-a redus valoarea medie ad ăugată la 1 leu produc Ńia exerciŃiului.

5. Pe baza indicilor: Indicele cifrei de afaceri Indicele produc Ńiei marf ă fabricată Indicele valorii medii anuale a mijloacelor fixe a) b) c) d) e)

105% 106% 108%

Rezultă: creşterea gradului de valorificare a cifrei de afaceri şi reducerea eficien Ńei utilizării mijloacelor fixe; reducerea gradului de valorificare a produc Ńiei marf ă fabricată şi a randamentului/ eficienŃei utilizării mijloacelor fixe; creşterea gradului de utilizare a resurselor materiale şi a randamentului mijloacelor fixe; scăderea stocurilor întreprinderii şi a eficienŃei utilizării mijloacelor fixe; sporirea randamentului mijloacelor fixe conduce la cre şterea mai rapid ă a producŃiei marf ă fabricată faŃă de cifra de afaceri.

82


Lucrare de verificare nr. 2 1.

Să se analizeze profitul aferent cifrei de afaceri pe baza următoarelor informaŃii:

Nr. crt. 1 2 3 4 2.

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preŃurilor Indicele costurilor

UM lei lei % %

Prevăzut 3.050.100 2.806.092 -

Realizat 4.476.630 4.029.060 1,09 1,06

Să se analizeze profitul pe produs pe baza următoarelor informaŃii:

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Indicatori Volumul fizic al produc Ńiei PreŃul de vânzare unitar Costul unitar de produc Ńie Cheltuieli materiale directe Cheltuieli materiale directe recalculate Timpul de munca pe unitatea de produs Salariul mediu orar Suma cheltuielilor indirecte

UM buc lei lei lei lei ore lei lei

Prevăzut 14.000 50,00 40,00 32,00 0,40 9,00 4,40

Realizat 15.000 60,00 47,00 37,60 36,50 0,47 10,00 4,70

3. Să se calculeze şi să interpreteze influenŃa modificării vitezei de rotaŃie a activelor circulante asupra ratei rentabilităŃii economice pe baza următoarelor informaŃii: Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7

Indicatori Cifra de afaceri Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Indicele preŃurilor Indicele costurilor Active totale, din care: a)Active fixe b)Active circulante

UM lei lei % % lei lei lei

Prevăzut 3.050.100 2.745.090 5.670.000 3.402.000 2.268.000

4. Pe baza indicilor: Indicele profitului net Indicele pârghiei financiare (factorului de multiplicare a capitalului propriu) Indicele activelor totale

Realizat 4.367.630 3.711.060 1,09 1,06 6.984.000 5.238.000 1.746.000

108% 106% 104%

Rezultă: a) reducerea capitalurilor proprii şi creşterea gradului de îndatorare şi a ratei rentabilit ăŃii financiare; 83

analiza economica financiara manual 1

Recommend Documents