UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA: I.E.A. An IV , I.D Gr. 220B
Analiza economica- financiara SC Comcereal SA Vaslui
Coordonator stiintific Stefan Gavril
Student Nechifor Costel
1
Cuprins Cap I Date generale 1.1.Denumire si datele de identificare ale intreprinderii 1.2.Scurt istoric al intreprinderii 1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii 1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii
Cap II Piata si principalii concurenti 2.1.Portofoliu de produse. 2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS) 2.3.Concurenta 2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe intreprindere sip e DAS-uri 2.3.2.Pozitia concurentiala 2.3.3.Avantajul concurential
Cap III Analiza veniturilor 3.1.Venituri din exploatare 3.2.Venituri financiare 3.3.Venituri exceptionale 3.4.Venituri totale
Cap IV Analiza cheltuielilor 4.1.Cheltuieli din exploatare 4.2.Cheltuieli financiare 4.3.Cheltuieli exceptionale 4.4.Cheltuieli totale
Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate 5.1.Rezultatul din exploatare 5.2.Rezultatul financiar 5.3.Rezultatul curent 5.4.Rezultatul brut al exploatarii 5.5.Rezultatul net al exercitiului 5.6.Rezultatul net al exercitiului 5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului 5.8.Rata rezultatului net 5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A. 5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A.
Cap VI Concluzii 2
Cap I 1.1.Date generale: SC COMCEREAL SA Vaslui ,cu sediul social : Str.Podul Inalt nr.1 CUI : 8208253,inregistrata la Registrul Comertului cu cod de inregistrare: J37/88/1996 avand Cod Caen: 0111 Piata reglementata pe care se tranzactioneaza titlurile emise:RASDAQ Capital Social subscris si varsat: 25.800.000,00 RON 1.2.Scurt istoric al intreprinderii: SC COMCEREAL SA Vaslui este una dintre cele mai reprezentative firme pentru agricultura romaneasca, situându-se pe un loc fruntas in topul firmelor din domeniu. Cu investitii in modernizarea spatiilor de depozitare si in achizitionarea de utilaje agricole performante, de peste 10 milioane de Euro in ultimii ani, societatea este un adevarat lider in agricultura. SC Comcereal SA Vaslui face parte din grupul SC Racova Com Agro Pan Grup SA Vaslui. Societatea-mama este SC Racova SA Vaslui care detine 84,3530 % din capitalul social al SC Comcereal SA Vaslui. Sediul social al societatii-mama este in Vaslui, str. Stefan cel Mare nr. 69. Detinatorul final in cadrul grupului este Porumboiu Adrian. Este in prezent, la nivel national, pe primele trei locuri in ceea ce priveste productiile de griu si rapita, lucrand anual o suprafata de peste 25000 ha. In toamna anului 2006 au fost insamintate 14869 ha griu, 5920 ha rapita de toamna, 138 ha secara, si au fost pregatite 4128 ha ogor care vor fi insamintate in primavara cu floarea soarelui-2045 ha, porumb-1740 ha, orzoaica-73 ha, lucerna-120 ha, borceag-100 ha, alte culturi-50 ha.
3
1.3.Obiecte de activitate ale intreprinderii: Obiectul principal de activitate al societatii este agricultura reprezentata prin cultura si depozitarea cerealelor si a altor produse agricole, completat de activitati secundare precum panificatia si comertul. In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin înfiintarea unei fabrici de pâine in municipiul Vaslui, cu o capacitate de 2000 tone pâine pe an, realizând diverse sortimente de pâine si specialitati din pâine de diferite gramaje destinate consumatorilor din municipiul Vaslui. O preocupare permanenta a societatii o constituie marirea suprafetelor agricole cultivate si aplicarea tehnologiilor agrotehnice pentru valorificarea corespunzatoare a terenurilor si obtinerea de productii ridicate. Pentru realizarea unor culturi superioare calitativ si cantitativ productia agricola se realizeaza cu mijloace de productie moderne si performante. Cultura cerealelor si a plantelor industriale se realizeaza in 27 de ferme vegetale care exploateaza peste 21 600 de hectare teren agricol, localizate in cea mai mare parte in judetul Vaslui dar si in judetele limitrofe Galati, Neamt si Iasi. Concomitent cu cultura cerealelor (grâu, orz si porumb) care ocupa cea mai mare pondere in structura culturilor, in ultimii ani s-a acordat o atentie deosebita si culturii plantelor tehnice in special rapita, floarea soarelui si soia.
4
1.4.Principalele mijloace fixe aflate in patrimonial societatii: Detine 15 baze de receptie si 2 silozuri de cereale in tot judetul Vaslui cu o capacitate totala de depozitare de peste 250.000 tone si o ferma zootehnica. mijloace de productie: - 82 tractoare din productia interna aprovizionate in perioada 20012005 (impreuna cu masinile si utilajele aferente: pluguri (109 buc.), discuri (252 buc.), sape rotative (14 buc.), tavalug inelar (12 buc.), cultivatoare (36 buc.), semanatori (26 buc.), masini de erbicidat (22 buc.), masini de administrat ingrasaminte (16 buc.), freza Pegoraro (2 buc.) etc.); - 2 tractoare din import marca LANDINI 75 CP, 8 tractoare marca McCORMICK, 3 tractoare marca NEW HOLLAND, 17 tractoare SAME si 1 tractor JOHN DEER impreuna cu plugurile, grapele si semanatori aferente, aprovizionate in perioada 2002-2006; - 48 semanatori; - 48 combine din import, marcile NEW HOLLAND si LAVERDA, aprovizionate in perioada 2000-2004; - 16 combinatoare aprovizionate in perioada 2003-2006; mijloace de transport - 52 remorci auto, aprovizionate in cursul anilor 2002-2004; - 52 autoturisme pentru transportul materialelor de volum mic si de greutate mica; - 14 autocamioane din import marca MERCEDES de 20 tone fiecare destinate transportului cerealelor si fainii ; In anul 2003 societatea si-a extins activitatea prin infiintarea unei fabrici de piine cu o capacitate de 2000 tone piine/an, iar in prezent isi propune dezvoltarea activitatii de crestere a animalelor prin modernizarea si retehnologizarea fermei Tirzii. Data inceperii activitatii este 01 martie 1996. SC Comcereal este societate pe actiuni, inmatriculata la registrul comertului sub numarul J37/88/01.03.1996, codul unic de inregistrare fiind R8208253. Capitalul social este de 25.800.000 lei, in totalitate romanesc, privat. SC Comcereal SA Vaslui a participat la constituirea capitalului social al urmatoarelor societati:
5
-lei Adresa ΅ SC Comguard SA Vaslui ΅ SC Comprest SA Vaslui ΅ SC Racova Com Agro Pan Grup
Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui Str. Podu Inalt, nr. 1, Vaslui Str. Stefan cel Mare, nr. 69, Vaslui ΅ R-Agro Com Falciu, Falciu SA jud. Vaslui, cod 737245 ΅ Ulerom Str. Podu Inalt, SA Vaslui nr.2, Vaslui, jud. Vaslui TOTAL
Valoare actiuni 21000
Procent Profit brut Cap. % 31.12.2006 social/ Rezerve 21,8750 76221 96000/ 75473
30000
30,0000 187598
100000/ 161376
43200
48,0000 109988
90000/ 99991
100000
3,8462
114905
2600000/ 33564
6001000 29,0058 313028
20689000/ 1139304
6195200
6
Cap II Piata si principalii concurenti 2.1.Portofoliu de produse si productia pe tara Romania, alaturi de Bulgaria, are cea mai scazuta productie de cereale la hectar din Uniunea Europeana - 3 tone/ha, iar prognozele arata ca situatia se va mentine, in ciuda potentialului agricol al tarii, arata un studiu al Directoratului General pentru Agricultura al Comisiei Europene. In ansamblu, cresterea productiei de cereale pana in 2014 va fi mai modesta decat fusese anticipat in studii anterioare, cu o medie anuala de aproximativ 0,8% intre 2008-2014. In UE 25 - UE fara Bulgaria si Romania - va creste de la 2,4 t/ha in 2006, la 5,1t/ha in 2014, mai arata studiul. In 2014, cresterea medie in UE 15 (vechile state membre - printre care Franta, Italia, Germania, Spania) va fi de 6,1t/ha, iar in UE 10 (statele care au aderat la UE in 2004, fostele state comuniste si Malta si Cipru) se va situa la 3,7t/ha. Biocombustibilii sunt de viitor pentru Romania Cantitatea de cereale obtinuta la nivelul UE este prognozata la 306 milioane de tone in 2014, in crestere cu 50 de milioane de tone fata de 2007, in timp ce consumul intern va inregistra un avans de circa 20 de milioane de tone, datorita cresterii din sectorul biocomustibililor. In prezent, aceasta industrie reprezinta o nisa care consuma 1,9 milioane de tone de produse agricole, insa cererea va fi mai mare cu 16 milioane de tone pana in 2014, iar eliminarea treptata a masurii de interventie in cazul porumbului va genera conditii favorabile pentru investitiile din domeniu in Ungaria, Bulgaria si Romania. "Totusi, investitiile in activitatiile legate de biocumbustibili se materializeaza lent in aceste regiuni, comparativ cu planurile anuntate in ultimii ani", arata raportul. Pretul la porumb: 136 de euro/tona in Romania, in 2014 Preturile la cereale au atins un nivel ridicat in 2006, iar in 2007 productia - care a fost la cel mai slab nivel -, stocurile limitate si constrangerile pietelor globale au dus la preturi record. In 2008 insa se preconizeaza ca preturile sa creasca in termeni nominali, dar sa stagneze in termeni reali. Preturile pe pietele principale din vestul UE ar trebui sa ajunga la 153 euro/tona in 2014. Pretul la porumb se astapta sa ramana relativ mare si pe termen mediu. Pretul mediu in UE 15 ar trebui sa ajunga la 177 de euro/tona pana in 2014, in timp ce el va fi de 136 de 7
euro/tona in Ungaria, Slovacia, Austria, Republica Ceha, Bulgaria si Romania. In Romania si Bulgaria se asteapta o scadere in cererea privind furajele, in urma restructurarii sectorului zootehnic dupa extindere. din 2009 el nu va mai creste, iar cererea se va situa la 14 milioane de tone in 2014. Cererea pentru cereale destinate consumului uman va stagna la 3,3 milioane de tone, din cauza scaderii populatiei si in ciuda cresterii economice de dupa aderarea la UE, mai indica studiul. Seceta din 2007 a daunat unei contributii substantiale a Romaniei la agricultura UE Contributia Romaniei si Bulgariei la productia agricola europeana a fost in 2007 cu mult sub potentialul celor doua state, din cauza recoltelor reduse drastic de seceta, situatie care se va redresa insa, productiile urmand sa revina la normal in acest an si apoi sa avanseze treptat. "Aderarea Bulgariei si Romaniei, in 2007, a contribuit la cresterea productiei de cereale din UE cu o cantitate care este mult sub potentialul acestor doua state, productia din regiune fiind la un nivel scazut, o exceptie fata de un an normal. Productia de cereale ar trebui sa se normalizeze si apoi sa creasca treptat in aceste doua state, datorita conditiilor favorabile de piata, accesului la piata unica europeana si introducerii Politicii Agricole Comune", mai indica studiul Comisiei. Totusi, documentul arata ca aderarea Romaniei si Bulgariei la UE a suplimentat cu 7,5 milioane de hectare suprafata totala cultivata cu cereale in Uniunea Europeana, care este acum de 59 de milioane de hectare si ca tot din acest motiv potentialul productiei de porumb in UE a crescut cu o treime. Aderarea Romaniei si Bulgariei, care au adaugat 3,1 milioane de hectare, astfel aria cultivata cu porumb are potentialul de a creste in UE 27 de la 8,1 milioane de hectare in 2007, la 9,6 milioane de hectare in 2014.
8
Tabel nr.
Productie pe tara
NR. CRT.
INDICATORI 2008
1
RAPITA
PORUMB
SOIA
Floarea Soarelui
0.75
8
0.203
1.153
0.43
2.47
0.113
0.839
3
Total productie 7,4 mil.tone Total suprafata 2.2 Cultivata (mil.ha) Kg/ha medie 3400
1850
3500
3700
1370
4
Pret mediu/tona
370 euro
95 euro
175 euro
210 euro
2
GRÂU
140 euro
Productia la nivel de ferme SC COMCEREAL SA Vaslui. Produsul
griu rapita fl. soarelui porumb soia orzoaica altele TOTAL
Suprafata cultivata
Productia
Productia
medie
totala
- ha-
- kg/ha -
- kg -
11834 3275 2696 2365 3255 315 117 23857
4008 1736 2118 3754 1303 3402
47427244 5683800 5710830 8877350 4242250 1071600 554720
9
2.2.Cota de piata pe total si pe domenii de activitate strategica(DAS) Pentru a analiza cota de piata a SC Comcereal SA Vaslui vom utiliza 3 indicatori: - Cota de piaţă absolută -Cota de piaţă specifică -Cota de piaţă relativă Cota de piaţă absolută: Exprima partea din piata a sectorului economic detinuta de SC COMCEREAL SA Vaslui. (Pi) : Pi= Acest indicator ne da informatii despre pozitia intreprinderii la nivelul sectorului economic din tara. Cota de piata relativa: Se calculeaza in raport cu principalul concurent de pe piata.Exprima ponderea in piata totala a intreprinderii analizate raportat la principalul concurent. (Pi(r)) : Pi(r)= Cota de piata specifica: Exprima pozitia intreprinderii pe piata deservita de aceasta.Se calculeaza dupa relatia: (Pi(s)) : Pi(s) =
10
NR. CRT 1 2 3
4
5 6 7
Tabel nr. 2 IDICATORI
2005
2006
CA cereale judetul Vaslui INDICI DE EVOLUTIE 2006/2005
CAi= Cifra de afaceri a întreprinderii CAr=Cifra de afaceri a ramurei CAm=Cifra de afaceri concurentului cel mai important CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piată servit de ‚‚i’’ Pi=Cota de piaţă absolută (%) Pi(r)=Cota de piaţă relativă (%) Pi(s)=Cota de piaţă specifică
116038336
94741273
-18.4%
354565000
345896000
-2.6%
56879500
64576000
13.55%
256780000
299865000
16.79%
32.7
27.24
-15.13%
207.1
146.8
70.14%
45.3
31.43
-27.06%
Cota de piaţă absolută (Pi) 2007: Pi=
=48165361/658950000=27.24 %
Cota de piaţă relativă (Pi(r))2007 : Pi(r)=
=48165361/72500000=146.8 %
Cota de piaţă specifică (Pi(s))2007 : Pi(s) =
=48165361/325656000=31.43 %
11
NR. CRT.
1 2 3
4
5 6 7
Tabel nr. 3 INDICATORI
Cifra de afacere pe produs si pe DAS 2006 GRAU RAPITA PORUMB SOIA (DAS1) (DAS2) (DAS3) (DAS4)
CAi= Cifra de afaceri a întreprinderii CAr=Cifra de afaceri a ramurei CAm=Cifra de afaceri a concurentului cel mai important CAs=Cifra de afaceri a segmentului de piată servit de ‚‚i’’ Pi=Cota de piaţă absolută (%) Pi(r)=Cota de piaţă relativă (%) Pi(s)=Cota de piaţă specifică
52815407
5317466
4045224
1760778
Floarea soarelui (DAS5) 9235501
124500000
65600000
82345000
5650000
69435600
26543200
13453600
1956600
1500000
3565000
99564500
45654900
58978000
3640600
54506000
41.9%
8.0%
4.8%
31.15%
13.29%
199.24%
39.47%
20.51%
117.33%
259%
52.53%
11.62%
6.79%
48.35%
16.93%
12
2.3.Concurenta Orice întreprindere îşi desfăşoară activitatea într-un mediu determinat, în care întreţine relaţii cvasi-permanente cu piaţa, deoarece ea intervine aici atât în calitate de furnizor, cât şi de beneficiar. Desigur, eficienţa activităţii depinde de modul ei de integrare în relaţiile de piaţă, unde apar o serie de alţi agenţi economici cu care intră în competiţie pentru obţinerea unor condiţii mai bune de producţie, desfacere, efectuare a operaţiunilor băneşti sau a altor activităţi, în scopul obţinerii de cât mai multe avantaje. Deoarece concurenţa este o luptă permanentă, în care primează interesele economice şi care se soldează întotdeauna cu învinşi şi învingători, fiecare întreprindere trebuie să cunoască bine structura şi intensitatea concurenţei, cauzele succesului concurenţilor importanţi, formele în care se manifestă, pentru ca pe această bază să - şi evalueze şansele de supravieţuire, racordându-şi la realitate, obiectivele prioritare şi adoptând cele mai potrivite strategii concurenţiale. Complexul legăturilor în care intră un agent economic în lupta pentru crearea, menţinerea sau mărirea avantajului său faţă de ceilalţi agenţi economici cu care îşi dispută fie resursele, fie clienţii, fie şi una şi alta, constituie sistemul relaţiilor de concurenţă. Manifestarea concurenţei este expresia gradului de dezvoltare şi liberalizare economică şi de aceea intensitatea ei este diferită de la o etapă la alta, de la un domeniu la altul, în funcţie de raportul dintre cerere şi ofertă, reflectând în general măsura în care societatea este capabilă să stimuleze creativitatea agenţilor economici, asigurând funcţionalitatea normală a sistemului economic. În acest fel, prin menţinerea concurenţei în limita normală, mecanismul concurenţial îşi dovedeşte raţiunea de a fi, aceea de servi consumatorul. Cel mai evident aspect al relaţiilor de concurenţă aste cel denumit de altfel concurenţa propriu-zisă, care are loc între producători, deci între întreprinderi în calitatea lor de ofertanţi, care-şi dispută întâietatea în acapararea consumatorului (a clientului), fiecare încercând să satisfacă în cât mai mare măsură necesităţile acestuia în condiţii de maximă eficienţă. În acest scop, fiecare agent economic va folosi o gamă largă de forme şi mijloace precum: calitatea cât mai bună a produsului, originalitatea lui, preţuri cât mai accesibile, prezentarea adecvată, plăcută, atractivă, promovare discretă, dar penetrantă etc. Trebuie subliniat un fapt important, şi anume acela, că obiectul concurenţei nu-l constituie doar preţul, cum apare la prima vedere, ci şi 13
produsul, şi distribuţia şi promovarea, care constituie elementele mixului de marketing. De aceea, specialiştii consideră, că de fapt, cauzele succesului unei întreprinderi se găsesc în: buna calitate a produsului, lansarea de produse noi, preţuri competitive, avantaje în privinţa costului, buna ei localizare, marimea şi importanţa firmei, dominarea canalelor de distribuire, metode de vânzare şi distribuţie, publicitate şi promovare, desing etc. Aspectul cel mai frecvent şi vizibil al relaţiilor de concurenţă este cel ce se desfăşoară între întreprinderile care realizează acelaşi produs şi deci satisfac aceaşi necesitate, determinând concurenţa directă, ele disputându-şi aceaşi clientelă. În această situaţie, delimitarea se realizează prin nivelul calitativ al produsului, originalitatea (marca produsului), nivelul de servire, garanţiile care se acordă post – vânzare etc., reprezentând concurenţa orizontală. Relaţiile de concurenţă apar şi între întreprinderile care realizează produse substituibile, cum sunt cele fabricate din materii prime naturale şi sintetice (ex. ţesături, cauciuc), în care un rol esenţial revine calităţilor acestor produse, dar şi preţurilor, politica de promovare a produselor constituind un mijloc eficace de a învinge în competiţie. Acest gen de concurenţă se desfăşoară pe verticală şi are ca efect extinderea pieţii unui producător pe seama concurenţilor. Tot relaţii de concurenţă, de data aceasta indirectă, apar şi între întreprinderile ce oferă produse total diferite, dar care se adresează aceloraşi cumpărători şi sunt destinate aceloraşi utilizatori. De exemplu, pentru furnizorul de cafea, alţi furnizori de cafea sunt concurenţi direcţi, dar furnizorii de ceai sunt concurenţi indirecţi.
14
Tipuri de concurenţă
Fig. 4.1. În aceaşi categorie de concurenţă indirectă intră şi întreprinderile care în cadrul pieţii, îşi dispută aceleaşi venituri ale cumpărătorilor. Vor câştiga cei care vor reuşi să-i convingă pe consumatori că alegând produsul sau serviciul lor îşi satisfac cel mai bine una din numeroasele lor necesităţi. Indiferent de situaţia concurenţială în care se află întreprinderea, este cert că ea trebuie să lupte, să reziste şi ca să învingă, trebuie să obţină un avantaj prin: reducerea cheltuielilor de producţie şi desfacere, introducerea progresului tehnico-ştiinţific, extinderea proporţiilor producţiei etc. Prin urmare, concurenţa reprezintă un puternic factor de stimulare pentru agenţii economici în direcţia sporirii şi diversificării ofertei, a adaptării la necesităţile dinamice ale societăţii. În acelaşi timp, ea impune stabilirea preţurilor la cote reale, dar şi alocarea resurselor limitate în aşa fel încât să se asigure satisfacerea maximă a nevoilor mereu în creştere. De asemenea, ea conduce la eliminarea acelora care nu desfăşoară o activitate eficientă. În concluzie, concurenţa, ca model de comportament al agenţilor economici în sistemul de piaţă, semnifică o rivalitate între participanţii la actul de vânzare-cumpărare, un raport de forţă dintre aceştia, o opoziţie asigurând calea cea mai bună de satisfacere a intereselor tuturor ,adică de maximizare a satisfacerii nevoilor pentru consumatori. Ea este o necesitate obiectivă, iminentă care acţionează complex şi contradictoriu, desemnând anumite structuri de piaţă: monopol, monopson, oligopson, oligopol, monopolistica, în funcţie de: ●
numărul şi puterea agenţilor economici participanţi;
●
gradul de diferenţiere a produselor; 15
●
fluiditatea pieţii (posibilitatea intrării pe piaţă);
●
transparenţa pieţii (gradul de cunoaştere a elementelor ei);
●
mobilitatea factorilor de producţie.
O piaţă caracterizată prin: atomicitate, fluiditate, transparenţă, mobilitate, omogenitate ar impune o concurenţă perfectă, dar cum aceasta în practică nu poate exista, pentru că nu se pot întruni simultan cele cinci condiţii, în fapt există doar piaţa cu concurenţa imperfectă, care cunoaşte mai multe tipuri în funcţie de numărul de vânzători şi cumpărători prezenţi la un moment dat pe piaţă . Ofertă/Cerere Număr mare Concurenţa Număr mare perfectă
Număr mic
Unicitate
Oligopol
Monopol
Număr mic
Oligopson
Oligopol bilateral
Unicitate
Monopson
Monopson contracarat
Monopol contracarat Monopol bilateral
Tipul de concurenţă cel mai frecvent întâlnit în viaţa economică contemporană este cel de oligopol, în domeniul bunurilor de larg consum curent piaţa monopolistică domină, ceea ce dă posibilitatea tuturor cetăţenilor, indiferent cât de mici venituri au, să-şi satisfacă necesităţile de subzistenţă întrucât pe această piaţă bunurile se vând la un preţ ce oscilează în jurul preţului de echilibru, preţ ce-l avantajează şi pe consumator (fiind cel mai mic preţ la care şi-ar putea cumpăra bunul respectiv), cât şi pe producător (pentru că îi asigură un profit relativ sigur şi stabil pe o perioadă îndelungată). Din acest motiv în ţările dezvoltate se pune atât de mare accent pe stimularea şi susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că astfel se asigură existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători. Modalităţile prin care se duce lupta de concurenţă sunt extrem de diverse. Alături de mijloace economice: reducerea cheltuielilor de producţie, lansarea de noi produse, îmbunătăţirea calităţii, reclama şi publicitatea, condiţii avantajoase de vânzare (prin credit) etc., se folosesc şi mijloace extraeconomice, ca: spionajul industrial, sabotajul, privarea concurenţilor de resurse materiale sau de muncă etc. În fiecare ţară concurenţa se desfăşoară prin respectarea unor reguli scrise şi nescrise, în cadrul legal, admis şi chiar stimulat pentru 16
efectele sale benefice asupra evoluţiei societăţii în ansamblu. Aceasta este denumită concurenţă loială, dar în practică unii agenţi economici uzează de mijloace nepermise, necinstite prin care aduc prejudicii premeditate concurenţilor, sancţionate în mai toate ţările prin legi juridice (Legea nr.11/1990 privind combaterea concurenţei neloiale, în Monitorul Oficial nr. 14/1991). Ea poartă denumirea de concurenţă neloială sau incorectă. Modalităţile cele mai uzitate de concurenţă incorectă sunt: 1. denigrarea concurenţilor prin vehicularea, mai ales prin mass media, a unor inexactităţi cu privire la concurenţi; 2. concurenţa parazitară, prin crearea confuziilor (dominaţia mărcilor) referitoare la concurenţi; 3. dumping, prin practicarea unor preţuri de vânzare mai reduse, în genere mai mici decât costurile de producţie; 4. concurenţa ilicită sau frauda fiscală, prin care eludând impozitarea, îşi pot permite să practice preţuri mai reduse decât concurenţii în condiţiile obţinerii de profit. Faţă de agenţii economici care practică concurenţa neloială, trebuie adoptată o atitudine intransigentă, întrucât ei dezechilibrează mecanismul de funcţionare a economiei naţionale, de regulă prin sustragerea unor venituri care ar trebui utilizate în interesul general al comunităţii umane.
17
2.3.1.Indicele de concentrare a pietei pe ferma si pe DAS-uri
Structura concurentiala este data de gradul de concentrare a pietei, respective de numarul intreprinderilor existente pe o anumita piata pentru un anumit produs. Practic, structura concurentiala indica gradul de dispersie a pietei ( piata concentrate inseamna un numar mic de intreprinderi ce detin peste 90 % din piata ; piata dispersata inseamna o infinitate de intreprinderi care au cote mici de piata). Gradul de concentrare al pietei se apreciaza prin urmatorii indicatori: - Indicele de concentrare partiala a pietei - Indicele HH - Indicele HT Indicele de concentrare partiala a pietei (Icp)indica cota de piata medie detinuta de primele 4, 8, 12 intreprinderi. Cu alte cuvinte indicele de concentrare partial este: =∑
;
unde: n = 4,8,12 i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută.
Cu cat indicele se apropie de 1 cu atat piata se considera mai concentrate, cu cat tinde spre 0 piata este dispersata (pe pietele concentrate concurenta este puternica). Indicele HH exprima modul de concentrare a pietei prin media Indice de concentrare a pietei, adica a masurii in care un numar mic de intreprinderi reprezinta o mare parte a pietei. Indicele HH este utilizat ca un indicator posibil al puterii de piata sau al concurentei dintre intreprinderi. El masoara gradul de concentrare a pietei, prin insumarea patratelor cotelor de piata ale tuturor intreprinderilor din sector.
HH =
∑
;
unde: n = totalitatea întreprinderilor; 18
i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută. Indicele HT exprima gradul de concentrare a pietei luand in considerare cota de piata a concurentului dominant,cu cat cota de piata a acestuia este aproape de 1 cu atat piata este mai concentrate.
HT=
∑
(
)
unde: n = reprezintă totalitatea
;
întreprinderilor de pe piaţă; i = rangul întreprinderii; Pi =partea de piaţă a întreprinderii de rang „i”.
19
Tabel Indice de concentrare
Tabel nr.8
COTE= parte de piaţă absolută pe piaţă % RANGUL ÎNTREPRINDERII
1.SC COMCEREL SA 2. S.C Agrocereal S.R.L. 3. S.C.Agricom S.R.L 4. Societatea Agricolă Agrana 5. S.C. AgroVas S.R.L. 6. S.C. Comspic S.R.L 7. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.
Piaţa grâului (A) DAS1
Piaţa rapitei (B) DAS2
Piaţa porumbului (C) DAS3
Piaţa soiei (D) DAS4
Piaţa floarea soarelui (E) DAS5
40
35
25
12
10
30
25
22
21
15
20
15
12
19
17
10
8
6
17
22
-
7
15
10
25
-
5
10
10
6
-
5
10
11
5
Pe piaţa Grâului vom avea următorii indici de concentrare: a)
=∑
;
unde: n = 4,8,12 i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută. Considerând doar 7 firme concurente, vom avea n=4 = 0,4+0,3+0,2+0,1 =1 b) HH = ∑ ; unde: n = totalitatea întreprinderilor; i = rangul întreprinderii ; Pi = partea de piaţă absolută.
20
(
)
(
= ) 0,16+0,09+0,04+0,01 0,16+0,09+0,04+0,01
(
) +(
)
= 0,3
c)
HT=
∑
(
)
;
unde: n = reprezintă totalitatea întreprinderilor de pe piaţă; i = rangul întreprinderii; Pi =partea de piaţă a întreprinderii de rang „i”.
=
=
∑
[(
∑
(
) (
) (
) (
)]
=
)
= 0,5
Concluzii: Indicele Icp ia valoarea 1 ceea ce indică faptul că în cadrul pieţei grâului (A) SC COMCEREAL SA deţine monopolul pe piaţă. Valorile indicelor = 0,3 şi =0,5 exprimă o repartiţie inegală a pieţei A între firmele concurente. Pentru piaţa rapitei (B): a)
=∑
b)
=∑
= 0,35+0,25+0,15+0,08 = 0,83
= (
) (
(
)
(
)
(
)
(
)
(
)
) =
0,1225+0,0625+0,0255+0,0064+0,0049+0,0025+0,0025 = 0,223 c)
=
∑
(
)
21
=
[(
∑ =
∑
(
(
)
)
;
=
)
I
=0,308
Concluzii: Valoarea I apropiată de 1 semnifică un grad concentrat de ridicare a pieţei, fapt că aceasta este dominată de cătreva firme (oligopol- piaţă dispersată ). Valoarea indicelui mai mare ca exprimă o repartiţie inegală a pieţei între firmele concurente. Pentru piaţa Porumbului (C) a)
=∑
= 0,25+0,22+0,12+0,06 = 0,65
∑
b) (
)
(
= )
(
(
)
(
)
(
)
(
)
)
= 0,0625+0,0484+0,0144+0,0036+0,0225+0,01+0,01 = 0,171 c)
=
∑
(
)
= ∑
[(
) (
= =
) (
∑
) (
) (
(
=
) (
) (
)
= 0,149
= 0,149
22
)]
(
Concluzii: Indicele Icp având valoare de 0,65 arată faptul că gradul de concentrare pe piaţa C este mai scăzută. Valorile indicilor apropiată de exprimă o
repartiţie aproximativ concurente.
egalitară
Pentru piaţa soiei (D) a) =∑
(
= (
)
)
pieţei
între
firmele
= 0,12+0,21+0,19+0,17 = 0,69
∑
b)
a
(
)
(
)
(
)
(
)
( ) = 0,0144+0,0441+0,0361+0,0289+0,01+0,01+0,0121 = 0,1556 c)
=
∑
(
)
=
I ∑
[(
) (
=
) ( ∑
) (
) (
) (
) (
(
)]
)
=
=
= 0,136 Pentru piata de floarea soarelui (E)
a) IcpE= ∑ b)
= 0,10+0,15+0,17+0,22 = 0,64
∑ 2
2
2
2
2
2
IHHE =(0,10) +(0,15) +(0,17) +(0,22) +(0,25) +(0,06) +(0,05)
IHHE = +0,01+0,0225+0,0289++0,0484+0,0625+0,0036+0,0121 IHHE = 0,1837 23
2
2.3.2.Pozitia concurentiala Evaluarea poziţiei concurenţiale a firmei se face în funcţie de un sistem de factori cheie de succes, care au semnificaţia de factori ce diferenţiază întreprinderi care acţionează în sectorul alimentar. Metodologic, evaluarea poziţiei concurenţiale a unei firme se face cu ajutorul grilelor de evaluare. Pentru elaborarea acestor grile este necesară parcurgerea următoarelor etape: identificarea factorilor cheie ai succesului; ierarhizarea acestora pe baza unor coeficienţi de importanţă; notarea acestor criterii pentru cazul analizat; evaluarea poziţiei concurenţiale a întreprinderii pe baza unei note medii ponderate Pentru identificarea factorilor cheie ai succesului se recomandă 5 criterii: 1. poziţia de piaţă, exprimată prin partea de piaţă absolută sau relativă şi prin dinamica acesteia. Partea de piaţa relativă a firmei SC Comcereal SA Vaslui în raport cu firma SC Agrocereal SA Vaslui este de 2.07%. 2. poziţia întreprinderii in producerea de cereale. Specialiştii de la SC Comcereal SA Vaslui sunt la curent şi utilizează cele mai moderne tehnologii în producerea de cereal si ale aprovizionării, stocări, vânzări etc. minimizând considerabil aceste costuri. 3. imaginea întreprinderii şi implantarea comercială. Activitatea de marketing la SC Comcereal SA Vaslui a fost puternic dezvoltată. A existat o companie promoţională intensivă şi continuă, unul dintre obiectivele principale ale societăţii fiind introducerea formarea unei imagini a societatii 4. rentabilitatea şi forţa financiară. Rentabilitatea prezentă este influenţată de acţiuni intreprinse în diverse perioade trecute de timp, deci reprezintă o recompensă pentru avantajele concurenţiale obţinute în trecut. Analiza bilanţului de venituri şi cheltuieli scoate în evidenţă faptul că veniturile din vânzări au fost realizate în proporţie de 93,1% faţa de program. Opinia conform cărei „ maximizarea satisfacţiei clientului va conduce la maximizarea rentabilităţii şi a cotei de piaţă”
24
Metoda scorurilor
Tabel nr.5 Nota medie ponderată
Intreprindere Factori
Coeficient
cheie
ai de
succesului
pondere
SC
SC
COMCERE AGROCER AL
SA EAL
SC
SC
COMCERE
AGROCER
SA AL
SA EAL
Vaslui
Vaslui
Vaslui
Vaslui
0,25
3
2
0,75
0,5
0,20
4
3
0,8
0,6
0,15
14
3
0,60
0,45
0,10
4
3
0,40
0,30
de 0,15
2
2
0,30
0,30
0,05
3
2
0,15
0,10
0,10
1
1
0,10
0,10
3,15
2,35
1. Partea de piaţă relativă 2.Costul producţiedistribuţie 3.Calitatea distribuţiei 4. Potenţialul de cercetare - dezvoltare 5.Activitate a
marketing 6.Aria geografica 7.Imaginea firmei Nota medie
Tab. nr. 5.9 Grila de evaluare a poziţiei concurenţiale a firmei SC COMCEREAL SA
SC Agrocereal SA este principalul concurent al SC COMCEREAL Vaslui din regiune Din tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei SC COMCEREAL SA care e mai bine plasată decât SC AGROCEREAL SA 25
SA
Vaslui, având un avantaj concurenţial reprezentat de abatere notei medii de la 2,35 la 3,15. Avantajul concurenţial al firmei este asigurat de performanţele superioare ale acesteia din domeniul cercetării – dezvoltării, costului producţiei,calitatea distribuţiei si campaniei promotionale . Principalii concurenti: Produsele realizate de SC COMCEREAL SA sunt destinate la rândul lor unor altor societati prelucratoare. Graul produs aici este destinat prelucrarii in panificatie. Rapita este material prima pentru fabrica de biodiesel Soia si porumbul se folosesc ,ca furaje pentru efectivul de animale. Floarea soarelui este utilizata pentru fabrica de ulei ULEROM. 1. S.C Agrocereal S.R.L. 2. S.C.Agricom S.R.L 3. Societatea Agricolă Agrana 4. S.C. Agro-Vas S.R.L. 5. S.C. Comspic S.R.L 6. S.C. Agricola Vaslui S.R.L.
26
2.3.3.Avantajul concurential Tehnologia influenţează avantajul concurenţial dacă deţine un rol semnificativ în determinarea poziţiei relative de cost sau a diferenţierii. Deoarece tehnologia este înglobată în fiecare activitate valorică şi este implicată în realizarea legăturilor dintre activităţi, poate avea un efect considerabil atât asupra costului cât şi a diferenţierii. Tehnologia va avea efect asupra costului sau asupra diferenţierii dacă influenţează factorii determinanţi de cost sau de diferenţiere (unicitate) ai activităţilor valorice. Tehnologia care poate fi utilizată într-o activitate valorică este adesea rezultatul altor factori de cost sau diferenţiere, cum ar fi scara, coordonarea în timp sau relaţiile de interdependenţă. Cu toate acestea, tehnologia utilizată într-o activitate valorică este frecvent prin ea însăşi un factor ce determină avantaj concurenţial, atunci când reflectă o decizie de alegere politică luată independent de alţi factori. O firmă care poate descoperi o tehnologie mai bună pentru executarea unei activităţi, comparativ cu concurenţii ei, obţine prin aceasta un câştig de avantaj concurenţial. Pe lângă faptul că influenţează prin ea însăţi costul sau diferenţierea, tehnologia are efect asupra avantajului concurenţial prin schimbarea sau influenţarea celorlalţi factori de cost sau unicitate. Dezvoltarea tehnologică poate să majoreze sau să diminueze economiile de scară, să facă posibile relaţiile de interdependenţă acolo unde acestea nu puteau fi create înainte, şi să influenţeze aproape fiecare dintre ceilalţi factori de cost sau de unicitate. Un progres tehnologic major nu trebuie neapărat să presupună descoperiri ştiinţifice revoluţionare, nici măcar tehnologiei care nu erau larg disponibile anterior. Schimbări simple aduse modului în care o firmă îşi execută activităţile sau combină tehnologiile disponibile stau adesea la baza avantajului concurenţial.
27
Matricea Boston Consulting Grup(BCG) Înainte de a trece la realizarea matricei de tip BCG, este necesar să precizăm modul de evaluare a indicilor. 1. indicele de creştere a pieţei se măsoară în principiu prin creşterea pieţei în volum sau în valoare de la un an la altul. Acest indice se bazează pe teoria ciclului de viaţă al produsului. Activităţile în creştere sau în lansare sunt cele mai atrctive în sectoarele cu creştere puternică, jocuirle nu sunt încă făcute şi semai poate penetra pieţe; în timp ce în activităţile mature, tehnologiile sunt stabile, iar poziţiile concurenţiale sunt fixate, fiind foarte greu de atacat. 2. Partea relativă de poaţă se măsoară prin nivelul vânzărilor în raport cu concurentul cel mai bine plasat. După ce au fost definite cele două axe prin combinarea lor se obţin patru tipuri de activităţi, aşa cum se poate observa în figura de mai jos.
Tabel nr. 12 NR. FAMILIA CRT. DE
GRÂU DAS1
Rapita DAS2
PORUMB DAS3
SOIA DAS4
Floarea soarelui DAS5
52815407
5317466
4045224
1760778
9235501
5
5
10
22
3
Rata de creştere a 18 sectorului (%) NFR (RON) 150000
45000
250000
200000
350000
4
CAm (RON)
13453600
1956600
1500000
3565000
5
Partea de piaţă 1.99 relativă (Pi)
0.39
0.20
1.17
2.59
PRODUSE
1
2
INDICATORI Cifra de afaceri (RON)
Forţa
26543200
DAS 5 28
DAS 1 Indice de creştere
DAS4
DAS2 DAS3
Slabă
Forte
Partea relativă de piaţă
Slabă
Principalele prescripţii strategice în cazul SC COMCEREAL SA Vaslui 1. În categoria activităţilor „vedeta” se încadrează DAS1 si DAS5 Vânzarea acestora aduc cele mai mari venituri, constituind peste 65% din cifra de afaceri. În aceste categorii sunt incluse produse de calitatea cea mai buna. Vânzările se realizează în procent de 100% din producţia realizată; comenzile pentru aceste produse sunt foarte mari, iar SC COMCEREAL SA nu le poate onora în totalitate. 2. Activităţile „vaca de muls” sunt reprezentate de DAS 4, el are un ritm de creştere bun şi o parte de piaţă buna. În urma investiţiilor făcute în sectoarele de producţie ,calitatea fiind si ea de neegalat, numărul clienţilor interni cât şi externi a crescut. 3. DAS 3 si DAS2 se încadrează în activităţile „pietre de moară”, datorita concurentei acerbe de pe piata. Deşi au preţuri reduse, clienţii sunt orientaţi mai mult spre seminte din import. SC COMCEREAL SA Vaslui nu are activitati
29
Cap III Analiza veniturilor Venitul reprezintă afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune rezultat în procesul activităţii ordinare a întreprinderii, sub forma de majorare a activelor sau micşorare a datoriilor, care conduc la creşterea capitalului propriu, cu excepţia sporurilor pe seama aporturilor proprietarilor întrprinderii. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obţinute sau care urmează să fie obţinute de întreprinderile în conturile ei. În componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane, de exemplu, cum sînt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe, din vînzarea produselor sau mărfurilor acestora, deoarece acestea sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii şi nu influienţeiză capital propriu al acesteia. În funcţie de sursele de intrare, veniturile se subdivizează în două grupe: 1. Venituri din activitatea operaţională. 2. Venituri din activitatea neoperaţională. Veniturile din activitatea operaţională cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Acestea cuprind: veniturile din vînzări (încasările din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiile de barter,contractele de construcţie); alte venituri operaţionale (sumele primite sau de primit din ieşirea(vînzarea sau schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă, precum şi sub forma de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente). Din veniturile din activitatea neoperaţinală fac parte sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. Acesta cuprind: veniturile din activitatea de investiţii, în a căror componenţa intră sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii ( sumele încasate din vînzarea activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobînzile, sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite, veniturile din operaţiunile cu părţi legate); veniturile din activitatea financiară, care cuprinde sumele rezultata din transmiterea în folosinţă altor persoane juridice şi fizice, pe un termen mai mare de un an, a actelor nematereale şi 30
matereale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub formaă de diferiţe de curs valutar, subvenţii de stat, prime, premii şi sume sponsorizate, sume conform contractelor de neincludere în concurenţă etc.; venituri excepţianale la care se referă sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, persoanele juridice şi fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi, perturbări politice şi alte evenimente excepţionale.
3.1.Venituri din exploatare Veniturile din exploatare cuprind veniturile din vanzarea produselor, lucrarilor executate sau serviciilor prestate, venituri din productia stocata, venituri din productia imobilizata, venituri din subventii de exploatare, alte venituri din exploatare.Aceste venituri se inregistreaza in urma predarii bunurilor catre comparator al livrarii lor pe baza de factura sau in alte conditii stabilite in contract care atesta transferal de proprietate a bunurilor respective asupra clientilor 3.2.Venituri financiare Veniturile financiare cuprind:venituri din participatii,venituri din alte imobilizari,venituri din creante imobilizate,venituri din titluri de plasament,venituri din diferente de curs valutar,venituri din dobanzi,veniturile din sconturile obisnuite si alte venituri financiare. 3.3.Venituri exceptionale Venituri care nu pot fi previzionate si nici planificate (vanzarea unor active inca neamortizate, despagubiri primite in urma unor evenimente asigurate etc.).Alte venituri exceptionale(donatii,salarii neridicate prescrise si alte venituri)
31
3.4.Venituri totale Venitul total reprezinta suma tuturor veniturilor: Comparativ cu anul financiar 2005, pentru anul 2006 cifra de afaceri rezulta din urmatoarele activitati ale SC Comcereal SA Vaslui: lei 31.12.2005
31.12.2006
1.Venituri din exploatare
122970012
109590859
2. Venituri financiare
1880237
4939639
3. Venituri extraordinare
0
0
4. Venituri totale
124850249
114530498
Veniturile din exploatare au fost obtinute din realizarea principalelor activitati ale societatii, respectiv: Productia agricola si comercializare acesteia : Productia agricola s-a realizat pe terenurile arendate de la persoanele fizice si este sintetizata astfel: Produsul
griu rapita fl. soarelui porumb soia orzoaica altele TOTAL
Suprafata cultivata
Productia
Productia
- ha-
medie
totala
- kg/ha -
- kg -
4008 1736 2118 3754 1303 3402
47427244 5683800 5710830 8877350 4242250 1071600 554720
11834 3275 2696 2365 3255 315 117 23857
Veniturile financiare provin din diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in valuta, din dobanzi bancare si din sconturile obtinute de la furnizorii permanenti.
32
Cifra de afaceri SC COMCERIAL SA Vaslui.
1.Vanzari produse agricole - griu - orz - soia - rapita - floarea soarelui - porumb - secara - ovaz - alte produse TOTAL vanzari 2. Vinzari produse de panificatie 3. Vanzari lapte 4. Prestari servicii 5. Vanzari seminte, motorina, srot si ulei de rapita, floarea soarelui, soia, gozuri etc. 6. Venituri din chirii 7. venituri din subventii aferente cifrei de afaceri TOTAL cifra de afaceri
Pagina 33 din 51
2005 Cantitate (to)
Valoare
PU (lei/to)
119861 2174 5490 14334 15725 5314 33
55229083 577405 3706446 8123595 11150440 1481991 10940
460.78 265.60 675.13 566.74 709.09 278.88 331.52
2006 Cantitate (to)
Valoare
PU (lei/to)
127858 1570 3151 7996 15450 11166 51 102
52815407 414519 1760778 5317466 9235501 4045224 16403 62692
413.08 264.02 558.80 665.02 597.77 362.28 321.63 614.63
Diferenta 2006 comp. cu 2005
7634845 17111278
73667990 2549751 24439 7783166 6123364
-2413676 -162886 -1945668 -2806129 -1914939 2563233 5463 62692 -46440 -6658350 -72448 24439 148321 -10987914
902100 7441574
137647 4454916
-764453 -2986658
116038336
94741273
-21297063
46440 80326340 2622199
Scaderea cifrei de afaceri fata de 31.12.2005 de la 116038336 lei la 94741273 lei, in valoare de 21297063 lei se datoreaza in principal urmatoarelor cauze: - nerealizarea productiei estimate la culturile agricole de primavara datorita secetei din vara anului 2006, concomitent cu scaderea preturilor de valorificare la produsele agricole, au dus la o scadere a cifrei de afaceri cu 6658350 lei. Comparativ cu anul 2005, in anul 2006 preturile la produsele agricole pe piata internationala au scazut cu 10% la griu, 17% la soia, 15% la floarea soarelui. Productiile medii la hectar au fost influentate de seceta astfel: ANUL PRODUCTI A kg/ha rapita porumb soia
2005
2006
2727 3969 1683
2200 3786 1300
- vanzarile de marfuri, altele decat produsele agricole, au inregistrat o scadere de la 17111278 lei in 2005 la 6123364 lei in 2006 adica de 10987914 lei. In anul 2005 ponderea exporturilor in total vanzari marfuri, altele decat produsele agricole, reprezentau 68,80 % din totalul vanzarilor de marfa si 15% din valoarea cifrei de afaceri, in timp ce in anul 2006 acestea nu au mai avut loc. - Veniturile din chirii obtinute ca urmare a utilizarii de catre firmele din cadrul grupului a spatiilor de depozitare apartinind SC Comcereal au scazut cu 764453 lei, datorita diminuarii productiei agricole ca urmare a secetei din vara anului 2006. - valoarea subventiilor aferente cifrei de afaceri la data de 31.12.2005 era de 7441574 lei, in timp ce la 31.12.2006 era de 4454916 lei, adica o scadere cu 2986658 lei.
Pagina 34 din 51
Cap IV Analiza cheltuielilor Cheltuielile reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru : consumurile de materii prime si materiale, pentru lucrarile executate si serviciile prestate, pentru plata personalului si a altor obligatii contractuale sau legale, pentru depriecerea activelor, valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute. Analiza costurilor : Tipologia costurilor: Analiza costurilor reprezinta o tehnica de evaluare a performantelor intreprinderii care ajuta la reflectarea modalitatilor de utilizare a potentialului material si uman al intreprinderii si la identificarea rezervelor de reducere a costurilor existente in intreprindere. A cheltui reprezinta actiunea de repartizare a resurselor banesti pe diverse canale sau activitati. Costul – reprezinta efortul intreprinderii concretizat in consumul de materii prime, materiale, combustibil, energie, masini, utilaje, instalatii, salarii, dobanzi, penalizari, chirii, impozite si taxe, ajutor de somaj, CAS, cheltuieli pentru prevenirea si inlaturarea poluarii. Costul reprezinta o parte a pretului de vanzare pe care agentul economic o recupereaza odata cu vanzarea marfurilor. Sursele de informatii in materie de costuri: -bugetul de venituri si cheltuieli; -contul de profit si pierdere; -darile de seama statistice cu privire la cheltuielile si la rezultatele intreprinderii, bilantul contabil si anexele acestuia. Criterii de clasificare a costurilor (cheltuielilor): Dimensiunile consumului de resurse: -costuri totale – care desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de intreprindere in vederea realizarii obiectului ei de activitate; -costuri unitare (medii) – acestea se concretizeaza in cheltuiala medie realizata de intreprindere pentru crearea unei unitati de produs; -costuri marginale – concretizate in marimea suplimentului de cheltuiala necesara pentru cresterea cantitatii fizice de produse obtinute cu o unitate. Tendinta acestora: -costuri pe termen scurt – costurile inregistrate de intreprindere pe parcursul unei perioade de gestiune, respectiv 1 an;
Pagina 35 din 51
-costuri de termen lung – corespund gestiunii strategice a intreprinderii si se refera la modificarile ce pot sa apara in intreprindere ca urmare a introducerii progresului tehnic. Comportamentul costurilor fata de CA : -costuri fixe – costurile care raman invariabile la modificarea productiei, sunt urmarea deciziei de investitii in cadrul intreprinderii;in aceasta categorie cuprindem: costurile cu amortizarea, cele cu cercetareadezvoltarea,cele cu administratia firmei. -cheltuieli variabile: cheltuieli al caror volum creste relativ proportional cu volumul total al productiei; ele reprezinta urmarea deciziei de exploatare a intreprinderii si in cadrul acesteia se include consumul de materii prime, materiale, prestatiile catre terti, salariile. Aceasta clasificare a cheltuielilor este importanta pentru intreprindere din punct de vedere al strategiei de dezvoltare a acesteia si din punctul de vedere al calculului riscului de exploatare. Clasificarea pe produse realizate: -cheltuieli directe: se efectueaza direct in legatura cu realizarea unui produs; -cheltuieli indirecte: privesc administrarea firmei sau altfel spus totalitatea produselor create de intreprindere la un moment dat. Acest criteriu de clasificare este important intrucat ofera posibilitatea stabilirii costului unitar efectiv; pe aceasta clasificare se structureaza contabilitatea de gestiune a intreprinderii. Gradul de control al intreprinderii asupra cheltuielilor: -cheltuieli controlabile – nivelul lor e stabilit prin program de intreprindere de exemplu: cheltuieli cu salarii,materii prime. -cheltuieli necontrolabile – nu tin direct de activitatea intreprinderii; ele sunt impuse de legislatia fiscala si sociala a statului. Continutul acestora: -cheltuieli materiale; -cheltuieli cu munca vie; Dupa relatia costuri-efecte: -cheltuieli determinate – se reflecta asupra indicatorilor de rezultate ai intreprinderii; -cheltuieli discretionare – cele care nu pot fi prevazute cu exactitate atat sub aspectul volumului cat si asupra efectului acestora asupra activitatii intreprinderii; de exemplu: cheltuielile cu publicitatea. Criteriul contabil sau natura cheltuielilor: -cheltuieli curente: -cheltuieli de exploatare (cheltuieli necesare realizarii procesului de productie); Pagina 36 din 51
-cheltuieli financiare (cheltuieli legate de participatii); -cheltuieli exceptionale. De exemplu: cheltuieli cu impozite si taxe, cheltuieli cu salariile personalului. -cheltuieli financiare: pierderi din creante legate de participatii, pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar, dobanzi curente; -cheltuieli exceptionale – determinate de operatiuni de gestiune; -determinate de operatiuni de capital. Analiza in dinamica si in structura a costurilor: Se realizeaza cu o serie de indicatori: -modificarea absoluta: se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori cu exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului. ∆Ch = Ch1 – Ch0 -modificarea relativa : ∆Ch% =Ch1- Ch0 *100 Ch0 Se considera nefavorabila cresterea celor 2 indicatori ce exceptia cazului in care cresterea cheltuielilor are ca efect cresterea rezultatului intr-o proportie mai mare. -nivelul cheltuielilor se calculeaza la 1000 lei desfaceri si in toate cazurile in care inregistreaza o scadere se considera o situatie foarte buna pentru intreprindere: Nch = Ch * 1000 se exprima in promile CA -cuantumul variatiei nivelului relativ al cheltuielilor: Q = Nch1 – Nch0 unde Nch1 reprezinta nivelul relativ al cheltuielilor la 1000 lei desfaceri efectiv realizat pentru perioada curenta sau programat pentru perioada curenta. -economia sau depasirea de cheltuiala: E =CA* Q *1/1000 Analiza structurala a cheltuielilor are la baza descompunerea acestora dupa diferite criterii si in principal dupa criteriul contabil. Analiza structurala a cheltuielilor e importanta pentru intreprindere intrucat ofera posibilitatea ca intreprinderea sa actioneze asupra acelei categorii de cheltuieli ce detine ponderea nejustificata. Antreprinderile se diferentiaza in ceea ce priveste structura cheltuielilor si ponderea Pagina 37 din 51
diferitelor categorii de cheltuieli in total. Ex: Structura industriala : Antreprindere comerciala: -cheltuieli materiale 60% -costul marfurilor 70% -cheltuieli salariale 20% -cheltuieli de distributie 15% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli financiare 5% -cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli de cercetare-dezvoltare 10% -cheltuieli cu cercetaredezvoltare 5% Antreprindere de prestari servicii: -cheltuieli materiale 5% -cheltuieli salariale 80% -cheltuieli generale 5% -cheltuieli de distributie 5% -cheltuieli de cercetare-dezvoltare 5% Din punct de vedere al analizei structurale pentru determinarea categoriilor de cheltuieli care sunt dominante volumul total al cheltuielilor se poate structura dupa criteriul contabil. Analiza factoriala a cheltuielilor variabile, fixe si totale Analiza cheltuielilor variabile –se urmareste studierea indicatorului care se modifica in timp-volumul acestora; cheltuiala variabila unitara ramanand relativ constanta. Pentru a analiza din punct de vedere factorial volumul se utilizeaza urmatorul model de analiza: Chv =CA *Nchv *1/1000 =CA * ∆gincVi *1/1000 100 ∆Chv CA ∆Nchv ∆gi ∆ncVi –nivelul cheltuielilor variabile pe sector sau pe produs
4.1.Cheltuieli din exploatare Cheltuielile aferente operatiunilor legate de activitatea principala sau de exploatare, care se identific cu obiectul de activitate al unei întreprinderi, operatiuni considerate curente sau obisnuite. In aceasta categorie putem avea: 1. cheltuielile privind stocurile; 2. cheltuieli cu servicii executate de terti; 3. cheltuieli cu personalul; 4. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate; 5.cheltuieli cu materii prime,auxiliare si alte consumabile;6. Alte cheltuieli de exploatare
Pagina 38 din 51
In cadrul acestei categorii de cheltuieli s-au efectuat urmatoarele cheltuieli pe care le mentionam in continuare:
Cheltuieli privind stocurile: Cheltuieli cu materiile prime, in valoare de 992.682 lei. Cheltuieli cu materiale consumabile, adica toate acele cheltuieli care se pliaza si ajuta la realizarea procesului de productie, in valoare de 22.848.652 lei. Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar in valoare de –12.422 lei. Cheltuielile privind energia si apa, in valoare de 1.004.311 lei. Cheltuielile privind animalele si pasarile in valoare de 380.052 lei Cheltuielile privind marfurile in valoare de 50.615.456 lei Cheltuielile privind ambalajele in valoare de 6.022 lei Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile, in valoare de 925.095 lei. Cheltuieli cu redevente, chirii, locatii in valoare de 3.413.227 lei. Cheltuieli cu prime de asigurare, in valoare de 895.320 lei. Cheltuielile cu colaboratorii, in valoare de 11.124 lei. Cheltuieli privind comisioane si onorarii,reprezentand servicii platite pentru diverse prestatii, in valoare de 767.087 lei. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, in valoare de 182.432 lei. Cheltuieli cu transp. de bunuri si personae, in valoare de 2.975.405 lei. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari, in valoare de 497.642 lei. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, Romtelecom, Mobifon, Posta, in valoare de 167.259 lei. Cheltuieli cu serviciile bancare, reprezentand comisioane in valoare de 1.055.147 lei. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti, in valoare de 6.153.637 lei. Alte cheltuieli: Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, in valoare de 584.379 lei. Cheltuieli cu salariile personalului, in valoare de 5.151.386 lei. Cheltuierli cu tichetele de masa in valoare de 91.189 lei Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala, in valoare de 1.618.777 lei.
Pagina 39 din 51
Alte cheltuieli de exploatare incluse la cheltuielile generale de administratie: Despagubiri, amenzi si penalitati, pentru intarzieri la plata, in valoare de 338.012 lei. Donatii si subventii acordate in valoare de 322.858 lei Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, in valoare de 2.614.185 lei Cheltuieli privind amortizarile si provizioanele, in valoare de 3.170.013 lei. 4.2.Cheltuieli financiare Cheltuielile financiare cuprind pierderi din creante legate de participatii,pierderi din vanzarea titlurilor de plasament,diferente nefavorabile de curs valutar din operatiuni curente,dobanzi curente aferente imprumuturilor primate,sconturile acordate clientilor,alte cheltuieli financiare(pierderi din creante de natura financiara) Cheltuielile financiare efectuate in cursul anului 2006 au fost in valoare de 6.559.892 lei si sunt compuse din urmatoarele cheltuieli: Cheltuieli privind dobanzile, in valoare de 6.119.157 lei Alte cheltuieli financiare, in valoare de 440.735 lei. Dobanzile si cheltuielile cu diferente de curs legate de imprumuturi sunt inregistrate in contul de profit si pierdere al perioadei in care apar.
4.3.Cheltuieli exceptionale Cheltuielile exceptionale reprezinta acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii patrimoniale si se refera la: operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati platite, lipsuri la inventar, donatii si subventii acordate, pierderi din debitori diversi), operatii de capital ( valoarea contabila a imobilizarilor cedate) si alte cheltuieli exceptionale. Pe parcursul anului 2006 societatea nu s-a inregistrat cu cheltuieli extraordinare.
Pagina 40 din 51
4.4.Cheltuieli totale Cheltuielile totale sunt compuse din suma tuturor cheltuielilor effectuate de societate
LEI Denumire cheltuieli I Cheltuieli totale de exploatare
Valoare 106.769. 342
1. Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile
23.841.3 34
2. Alte cheltuieli materiale 3. Alte cheltuieli din afara ( cu energie si apa)
373.652 1.004.72 5
4. Cheltuieli privind marfurile
50.615.4 56
5. Cheltuieli cu personalul
6.861.35 2
6. Cheltuieli privind amortizarea
3.170.01 3
5. Alte cheltuieli de exploatare
20.902.8 10 6.559.89
II Total cheltuieli financiare 0 6.Cheltuieli financiare
6.559.89 2
III Cheltuieli totale exceptionale Total
Pagina 41 din 51
0 113.329.234
Cap V Analiza indicatorilor de rentabilitate Analiza profitului poate oferi informatii cu privire la rentabilitatea absoluta a intreprinderii. Atit pentru diagnosticul intern cit si pentru utilizatorii externi ai informatiei privind intreprinderea, cunoasterea capacitatii de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativa. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, in special cu marimile care exprima efortul depus pentru obtinerea masei profitului, degajindu-se astfel rate ale rentabilitatii care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informationala. Exprimarea rentabilitatii relative se realizeaza printr-un sistem de rate ce exprima capacitatea intreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest sistem de rate se determina ca raport intre efectele economice si financiare obtinute de intreprindere si eforturile depuse pentru obtinerea lor. Importanta cunoasterii ratelor de rentabilitate deriva din: Favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si subramuri, in sensul gasirii celor care ofera cel mai mare avantaj. Fluxurile economice se redirectioneaza permanent, imprimind activitatilor economice o dezvoltare inegala; Stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor; Contribuie la intarirea interesului intreprinzatorului pentru diferentierea produselor avind in centrul acesteia modernizarea conceptului de calitate; Favorizeaza segmentarea pietei si diferentierea strategiilor comerciale. In analiza economico-financiara a rezultatelor intreprinderii, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii intre grupuri de intreprinderi, comparatii temporale pentru aceeasi interprindere, comparatii in raport cu standardele elaborate. Rata rentabilitatii economice Eficienta capitalului investit, a tuturor resurselor materiale, financiare implicate in activitatea intreprinderii, sunt prezentate prin rata rentabilitatii economice. In literatura de specialitate, rata rentabilitatii economice este calculata dupa urmatoarele modele: Re
Rc *100 At sau
Pagina 42 din 51
Re
RBE Re xpl *100 Re *100 At At sau
Re
Re xpl RBE * 100 Re *100 A exp l Kinvestit sau sau
Re
Re xpl *100 Kinvestit
unde: Re = rata rentabilitatii economice; RBE = rezultat brut din exploatare Rexpl = rezultatul exploatarii; At = active totale Aexpl = active de exploatare; Kinvestit = capital investit; Rc rezultat curent In formula de calcul a ratei rentabilitatii economice, folosirea la numarator a rezultatului exploatarii sau a rezultatului brut din exploatare este dictata de interesele in luarea in considerare sau nu a politicii de amortizare sau aprovizionare a intreprinderii. In componenta capitalului investit sunt incluse valoarea bruta a activelor fixe, nevoia de fond de rulment si disponibilitatile intreprinderii. De altfel, problema utilizarii activelor totale sau a capitalului investit in determinarea ratei rentabilitatii economice este destul de controversata in literatura de specialitate. Indiferent de modalitatea de calcul utilizata, rata de rentabilitate economica este independenta de mecanismul de finantare, de impactul activitatii extraordinare cit si de politica fiscala. Rentabilitatea economica surprinde eficienta mijloacelor materiale si financiare alocate pentru desfasurarea activitatii unei intreprinderi. Capitalurile angajate de o intreprindere in cursul unui exercitiu financiar sunt reprezentate de capitalurile proprii si capitalurile imprumutate. Remunerarea capitalurilor sub forma dividendelor sau a dobanzilor se realizeaza dupa ce sunt acoperite investitiile strategice (active fixe), investitiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) si investitiile de echilibru (pentru asigurarea disponibilitatilor banesti). Rentabilitatea economica a capitalurilor investite nu tine seama de modalitatea de procurare a capitalurilor. Rata rentabilitatii economice exprima pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate in activitatea intreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de actionari sau asociati pentru capitalul investit in intreprindere. Dimensiunea ratei rentabilitatii economice joaca un rol hotaritor in stabilirea modalitatii de finantare pe termen lung si scurt. Tot capitalul avansat in activitatea intreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire de capitalul propriu (remunerat in masura obtinerii de profit), capitalul imprumutat trebuie remunerat indiferent de rezultatele intreprinderii. O intreprindere ce beneficiaza de capital imprumutat (in special de credite bancare), va suporta cheltuieli financiare ridicate care ii vor diminua posibilitatile de
Pagina 43 din 51
autofinantare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoita sa recurga la obtinerea de noi credite. In aceste conditii se impune criteriul rentabilitatii: daca rata rentabilitatii economice este superioara ratei dobinzii, este posibil si de dorit sa se apeleze la credite. In fapt, prin compararea ratei rentabilitatii economice cu costul capitalului imprumutat (rata dobinzii), ia nastere efectul de indatorare. Rata rentabilitatii economice trebuie apreciata in functie de rata inflatiei. O rata a rentabilitatii economice superioara ratei inflatiei va putea asigura conservarea “substantei economice” a intreprinderii si chiar reinoirea si cresterea activelor sale economice, intr-o perioada cit mai scurta. In realitate, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile investite, cel putin la nivelul ratei medii a dobinzii, plus riscul economic si financiar pe care si l-au asumat cei care au plasat capitalul in interprindere. Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei, pentru a fi posibila o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al unui nivel de risc economic si financiar asumat de cei care au pus capitaluri la dispozitia societatii, permitand in acelasi timp reinnoirea si cresterea activelor in cadrul societatii comerciale. In literatura de specialitate regasim adeseori afirmatia ca o intreprindere, pentru a asigura reinnoirea activelor sale intr-o perioada cit mai scurta paralel cu o remunerare corespunzatoare a investitorilor, trebuie sa inregistreze o rata a rentabilitatii economice (calculate in functie de rezultatul brut din exploatare si activele totale) valoarea de 25 % (intr-o economie de piata cu functiune normala). Dimensiunea ratei rentabilitatii economice este folosita frecvent in analize externe, deoarece permite efectuarea comparatiilor in spatiu intre intreprinderi apartinand aceluiasi sector, indiferent de marimea lor sau forma de proprietate, masurand aptitudinea capitalului economic de a asigura reinnoirea si remunerarea sa ca factor de productie, reinnoire care ar trebui sa se realizeze intr-un orizont de timp mediu (de exemplu 4 ani).
Pagina 44 din 51
Situatiile financiare incheiate pentru exercitiul financiar 2006 se intocmesc fara ajustarea la inflatie –IAS 29. Soldurile din bilantul contabil prezentat mai jos la data de 31.12.2006 sunt prezentate neactualizate la inflatie. BILANT CONTABIL LEI 31-Dec-2005
31-Dec2006
A.Active imobilizate I.Imobilizari necorporale II.Imobilizari corporale III.Imobilizari financiare Active imobilizate – Total B. Active circulante I.Stocuri II. Creante III Investitii financiare pe termen scurt IV. Casa si conturi la banci Active circulante – Total C. Cheltuieli in avans D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la 1 an
18.831 56.212.710 6.162.800 62.394.341 43.182.309 17.658.742 537.676 61.378.727 1.329.368
19.645 67.485.609 6.221.600 73.726.854 54.747.664 18.073.825 967.808 73.789.297 -
62.640.405
52.088.058
67.690 59.080.934
21.701.239 95.428.093
29.022.590 3.381.097 25.800.000 4.258.344 390.239 390.239 30.058.344 30.058.344
62.886.093 25.800.000 1.523.274 4.317.830 900.896 960.382 960.382 32.542.000 32.542.000
E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete F. Total active minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de 1 an H.Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I.Venituri in avans, subventii din investitii J. Capital si Rezerve I. Capital II. Prime de capital III.Rezerve din reevaluare IV Rezerve V. Profitul reportat (ct.117) VI. Profitul exercitiului financiar Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII-total TOTAL CAPITALURI
Pagina 45 din 51
5.1.Rezultatul din exploatare Rezultatul exploatarii se determină ca diferenţă între veniturile din exploatare şi cheltuielile de exploatare, la nivelul unui an calendaristic. În categoria veniturilor din exploatare şi cheltuielilor de exploatare se includ toate acele elemente de venituri şi cheltuieli astfel cum sunt stabilite pe baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate. RE=VE-ChE=109.590.859-106.769.342=2.821.517 RON 5.2.Rezultatul financiar Diferenta dintre veniturile financiare si cheltuielile financiare intr-un exercitiu. Impreuna cu rezultatul din exploatare formeaza rezultatul curent al exercitiului. RF=VF-ChF=4.939.639-6.559.892= -1.620.253 RON
5.3.Rezultatul current Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar sau Total venituri din exploatare + Total venituri financiare – Total cheltuieli din exploatare – Total cheltuieli financiare. Alte informaţii cuprinse în contul de profit şi pierdere se referă la : venituri excepţionale , grupate în venituri din operaţiuni de gestiune, venituri din operaţii de capital, venituri din anulări de provizioane pentru activitatea excepţională, cât şi cheltuieli excepţionale constând din cheltuieli din operaţii de gestiune, cheltuieli din operaţii de capital, cheltuieli cu amortizări excepţionale şi constituirea de provizioane pentru activitatea excepţională. RC= Rezultatul din exploatare +/- Rezultatul financiar =2.821.517 -1.620.253 =1.201.264 RON
Pagina 46 din 51
5.4.Rezultatul exceptional Diferenta dintre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale, ca urmare a unor operatii efectuate de unitatea patrimoniala, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia. Ca sold intermediar de gestiune, se calculeaza in mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel: Venituri exceptionale (cont 77) + Venituri exceptionale din provizioane (cont 787) - Cheltuieli exceptionale (cont 67) - Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele (cont 687) = Rezultatul exceptional (+/) Marimea rezultatului exceptional constituie o informatie importanta, in special pentru investitorii potentiali care pot evalua incidenta evenimentelor exceptionale asupra intreprinderii. RExceptional=VExceptional-ChExceptionale=0(Nu exceptionale)
avem
cht.
5.5.Rezultatul brut al exercitiului RBE=Rezultatul curent +/- Rezultatul excepţional =1.201.264 +0=1.201.264 RON 5.6.Rezultatul net al exercitiului Profit ramas de repartizat pentru dividende si repartizare. Partea din profitul neimpozabil obtinut de catre agentul economic si care revine intreprinzatorului (actionar sau asociat). Ca sold intermediar de gestiune, exprima rezultatul degajat de intreaga activitate a intreprinderii, in cursul unui exercitiu. Reprezinta variatia situatiei nete a intreprinderii intre deschiderea si inchiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice. Se determina pe baza relatiei: Rezultatul curent (+/-) Rezultatul exceptional (+/) - Cheltuieli cu impozitul pe profit (cont 691) = Rezultatul net al exercitiului (+/-) Rezultatul net al exercitiului este rezultatul care urmeaza sa fie supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz. Impozit pe profit=16% din RBE =240.882RON RNE=RBE-Imp.pe Profit =1.201.264 -240.882 =960.382 RON Pagina 47 din 51
5.7.Rata rezultatului brut al exercitiului Rrb=(RBE/ChT)*100 = (1.201.264 / 113.329.234)*100 =0.0105*100 =1.05% 5.8.Rata rezultatului net Rrn=(RNE/Cht)*100 =(960.382 / 113.329.234)*100 =0.0084*100 =0.84% 5.9.Rata rezultatului brut la 1 leu C.A. Rrb la 1 leu CA=RBE/CA = 1.201.264 / 94.741.273 = 0.0126 lei RON la 1 leu CA 5.10.Rata rezultatului current la 1 leu C.A. Rrc la 1 leu CA=RC/CA =960.382 / 94.741.273 = 0.0101 lei RON la 1 leu CA Rezultatele finale sunt foarte mici dupa cum se vede deoarece societatea a realizat investitii massive in modernizarea capacitatilor de productie(tractoare,combine,semanatori,pluguri) performante cu ajutorul carora compania va realize produse la un cost mic si deci competitive chiar sip e piata Europeana.
Pagina 48 din 51
Cap VI: Concluzii
SC COMCEREAL SA Vaslui a realizat in perioada 2003- 2006 investitii massive in tehnologizarea productiei si in imbunatatirea suprafetelor funciare pentru realizarea de productii mari la hectar si pentru a reduce costul pe tona de cereal produs. Astfel societatea devine competitive la nivel national si chiar si la nivel European odata cu sporirea productiei si marirea constanta a suprafetelor lucrate. Societatea are un grad de indatorare mare datorita investitiilor dar acestea se vor amortize in timp deoarece societatea aplica o strategie pe termen mediu si lung in care sa imbunatateasca calitatea produselor,costul dar si cantitatea la hectar obtinuta. A investit si in capacitatile de depozitare deoarece preturile in perioada recoltarii sunt foarte mici si nu renteaza vanzarea intregii productii iar silozurile de aprovizionare aduc un plus valoare productiei. Propuneri pentru eficientizarea activităţii Pentru creşterea eficienţei activităţii firmei, rolul echipei manageriale este hotărâtor. Pentru aceasta firma are nevoie de personal calificat care să facă faţă tuturor schimbărilor ce intervin pe piaţă şi să acţioneze în conformitate cu acestea. Obiectivele care trebuie urmărite sunt: Previzionarea situaţiei financiare a firmei Analiza ratelor financiare cel puţin o dată la 6 luni, odată cu întocmirea unui bilanţ, reprezintă punctul de plecare pentru planificarea acţiunilor viitoare şi compararea valorilor obţinute de firmă cu realizările altor firme cu acelaşi obiect de activitate, pentru a şti care este poziţia societăţii în raport cu firmele concurente. Principalele lucrări de previziune care trebuie întocmite în cadrul firmei: bugetele–prin care se planifică veniturile, cheltuielile şi rezultatele; ele sunt un excelent instrument de planificare financiară pe termen scurt, permiţând permanent compararea indicatorilor planificaţi cu cei obţinuti; planurile financiare, pe termen mediu şi lung, care au caracter strategic, orientează activitatea firmei pe termen mai lung şi fundamentează deciziile de finanţare;
Pagina 49 din 51
studiile de fezabilitate şi planurile de afaceri–lucrări complexe conţinând importante analize şi previziuni financiare; fluxurile de numerar (cash-flow-urile) lucrări de planificare a încasărilor şi plăţilor efective, întocmite pe perioade scurte (1- 6 luni). Îmbunătăţirea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile de plată în viitor Pentru îmbunătăţirea lichidităţii firmei trebuie să se urmărească: creşterea şi diversificarea portofoliului de clienţi; încheierea de contracte ferme care să prevadă data limită de plată a facturilor şi penalităţile ce se vor aplica în cazul neachitării; scăderea datoriilor către furnizori, de preferinţă prin operaţiuni de compensare; prioritate la plata datoriilor către bugetul de stat pentru evitarea penalităţilor; reducerea împrumuturilor bancare pentru evitarea cheltuielilor financiare (cu dobânzile).
Pagina 50 din 51
Bibliografie 1. Balteş, N., Ciuhureanu, A. T., Contabilitate financiară, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2007. 2. Balteş, N., Bazele contabilităţii, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, 2004 . 3. Balteş, N.,(coord.), Ciuhureanu, A. T., Stoica, S., Contabilitate financiară: demers teoretic şi pragmatic din perspectiva integrării în spaţiul euroatlantic, Sibiu, Editura Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu, 2001. 4. Belverd, E., Henry, R., Caldwell, J. C, Principles of accounting, traducere la Editura ARC, 2001. 5. Bunea, Şt., Contabilitate financiară I-Caiet de lucrări practice, Bucureşti, Editura Universitară, 2005. 6. Creţoiu, Gh., Bucur, I., Contabilitate-Fundamentele şi noul cadru juridic, Bucureşti, Editura All Beck, 2004. 7. Colectivul Ministerului Finanţelor Publice, Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, partea I, Bucureşti, Editura Economică, 2001. 8. Demetrescu, C.G., Contabilitatea este sau nu ştiinţă, Bucureşti, 1947. 9. Dobrotă, N., Ciucur, D., Cosea, M., Enache, C., Gavrilă, I., Economie politică, Bucureşti, Editura Economică, 1995. 10. **** Suport curs Stefan Gavril, Analiza Tehnico-Economico- Curs, 2008 11. **** Internet 12. www.insse.ro 13. www.racova.ro
Pagina 51 din 51
