i'
I
"
t{
i
l*,3F1
5oren
l1
l,/
d
(
ri
Seria de t6lcuiriverset cuverset ale cdrtilorVedriului Testament, continuati prin volumul de fald gi realtzatdde preohrlloan Sorin Usca, se intemeiazd cu precddere pe marele tezaw exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazuT, gi prectzitriistorice gi filologice de datd recentd. Autorul
imbind rigorile teologiei cu exigenfele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor 9i studenfilor in Teologie, dar 9i intelectualitdfii,cregtine in general.
in curAnd, fi:r aceeagi serie:
SI
Preot IodE Sorin Upga TEsTAMENT'fN hnfeurfi.gA sFrNTrLoR rAnrNlr
t{Coperta:
Valentin Dan
Preot IOAI\I SORIN USCA
Foto coperta I:
Degertul Iudeii
VECIIIT}L TESTAh{ENT
ln tArcurREA sFrNTrLoR
PARTNTT
IV
NUMERII Serie editatii cu binecuvdntarea
i. P. s. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului
@
Asociafia X.ilantropici Medicaltr Christiana>> pentru prezenta edilie _ Bgcuregti, 2003
Editura Christiana !9:._lgt. limon 27,sector 2, Bucurepti Tel. / fax: 021 / 2S2O5l7; e_mail:
[email protected] Director literar: Rtrzvan Codrescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu rsBN 973-812547-2
Editura Christiana Bucuregti
- 2003
,-
COMENTARII ! 't)-f
.:
,
.
,ii .r'
LA CARTEA NUMERII
!ar
tl
.
Numerii este cea de-a patra carte a Pentateuhului. Evnll o numesc, dupl confinat, Bamidbar (: in pustie), titlu Ed tugcstiv gi mai complet. Septuaginta numeSte ,cartea Aflthnl (= numlr; num[rltoare), datorit[ celor doui recenflmhto descrise aici, parte importantii a scrierii. Vulgata Et*!0lzl ambele denumiri: Liber Vaiedabber id est Numeri. .l*fmlunllc romdnegti au urmat Septuaginta, uumind cartea Qlhassnle aauNumeii. *. Numerii infEfigeaz[ desele rdzvrdtiri ale poporului eWttt lmpotriva lui Dumnezeu gi pedepsele ce gi le-a atras ltfbl asupra sa. In acest mod, o noud generafie este preg6H|, ryro a nu mai cddea in aeeleagi plcate ca gi pdrinfii sli, Sdrtl ou intrarea in Canaan. i, ln pazul cd4ii Nurnerii, ne-a p[rut cel mai potrivit si ;5rrontlm fiecare capitol in parte, urmdnd imp64irii din i
lflpturq deoarece sunt arareori mai. multe capitole, bt fl rounite pentru inrudirea tematic[. Cap. 1
-
Numdrdtoarea
ar pu-
lriburilor
l-3: ,,in ziua tntdi a lunii a doua din anul al doilea dttpd legirea Israelipilor din pdmdntul Egiptului, a grdit Dornul cu Moise tn cortul adundrii, in pustiul Sinai, Si a lfli Numdrali toatd obstea /iilor lui Israel dupd seminliile ht, dupd familiile lor Si dupd.numele lor, om cu om. Tot bdrbalul de la doudzeci de ani in sus, tot cel ce poate iegi la Aille ln Israel, sd se numere de tine Si de Aaron Si sd se rdndulascd in tabdra lui." Este un prim recens[mdnt efectuat in Israel, amintit, lndlroct, gi la lesirea 38,26.,,Scopul recensimdntului a fost
drel
zenta acestor numer[tori in
de numerele sfinte. Este o anumitd
acelora care trebuie
rdnduiali in desemnarea
si fie cupririi ir'f.irrerii lui
Dumne_
Lvvr. \....it tlrsa, qaca urmam vel gi credem cI daci infelegem text se degajd o acd depdgesc neputinfa copildriei gi voi inceta
tur
g*
unui copil gi dacd devenij bdrbo;o*-i;;dd; lui (I Corinteni l3,l l) qi, ag zice, amd;"";J; nou Si un om hindr (l
rlul, md voi arlta vrednic si
care este scris: royi cei care
voi
fi
destul de bun ca
si
i
vreme, insd, ?ntr-unrl gdnduri copildregti primejdioase! sau o trdnddvie ^dil_rgi 1dm6n
f".;il;';i
.W;SUume*q
linguae dacoromanorum,
gi
cicdlitoare, ori
Bibria
r688,pars
ry
no purt[m ca egiptenii gi ca pdgdnii, atunci nu suntem vrcdnlol a fi socotifi in numdrul sfrnt gi inchinat lui Dum6frtu,"l ,,E limpede din acestea c[ birbatul gi cel bun de luftl fl qf une la tinerefe, adic6 la o vigoare duhovniceasc6 gi lf m[ura vtrstei plinirii lui Hristos, a fost inscris in cartea hl Dumnozeu. Cici socotesc cd nu pentru altceva e numlrat bllbrtul ajuns la doudzeci de ani gi mai sus, dec6t ca sI puFm ougcta gi noi cd cel pllp6nd pi nedesivdrgit la minte e llfplna ca nefolositor. $i acestea sunt proprii celor inci nevlntnicl, care n-au ajuns la misura tinerefii, pe care o hotiflfir logoa dumnezeiasci (...). Iar prefuit gi numlrat gi cundiout dc Dumnezeu, dupi mullime gi nearnuri qi capete gi t0 Rum6, o blrbatul gi cel in vigoare."3 ' 4t ,,Dar cu voi sd maifie dinfiecare seminlie cdte un otfl, care e cel mai de seamd in neamul sdu." ' ,,Fi6care seminfie lgi pune drept c[petenie, apdrdtor, Pflm Hfltuitor gi propunltor al celor ce trebuie fEcute, pe cel Ell floros gi lupt[tor. Acegtia sunt inchipuili (sau inchipuie pt . n, n,) prin lngerii care sunt pugi peste cei alegi gi scrigi ftl'olrtoa vielii. Cdci s-a scris despre orice drept: Tdbdri-va hprul Domnului tn jurul celor ce se tem de El Si-l va izbdvi p al (Psalm 33,7 - Biblia 1914))A Dregitoriile lumegti urmmzl, astfel, unui model ceresc. 3-16z ,,Iatd numele bdrbayilor care vorfi cu noi: din Ruhon: Elilur, fiul lui $edeur; din Simeon: $elumiel, fiul lui fitrlgadat; din luda: Naason, fiul lui Aminadab; din Isahar: Nutonue|.fiul lui fuar; din Zabulob: Eliob, fiul lui Helon; dln,fill lui losif: Elisama,fiul lui Amihud, din Efraim; si Gafilallel, tlul lui Pedalur, din Manase; din Veniamin: Abidan, flAl lut Ghedeon; din Dan; Ahiezer, fiul tui Amisadai; din AEer: Pughiel, Jiul lui Ocran; din Gad: Eliasaf, fiul lui Ra$,tcl; dln Neftali: Ahira, fiul lui Enan. AceStia sunt bdrbalii Omilii la Cafiea Numerii,I,l 't t!tf,lrlgon, Chirit al Alexandriei, inchinarea si slujirea tn Duh si Adevfu,lY t thttl.
,,.!!utii,
capii seminliilor
pdrinlitor tor, cdpereniite !:!_, mii in peste Israel. " Pentrtr claritate, retulm numele cdpeteniilor triburilor
llr,J,:[:],
L
aldturind traducerile."
Din Ruben:
(:
**u[a.ut a fi mai potri_
este stdnca mea), frullui gedeur (= duhul!!it* fu.inig. 2. Din Simeon:.Setumil (: pacea Domnului), fiul lui furgadai (= Atorp.uternicul _"u1.
.raa
fuar
Dumnezeu q'arv&vs
",iani" ruda: Nrr*" (:;urilffiil tui Aminadab (= aiii3in 4. Din Isahar: Natanael (: Dumnezeu a
(:
dat),fiul lui
mic).
5. Din Zabulon: Eliab Helon (= putemic).
(: Dumnezeu
e
tatl), fiul lui
6. Din Efraim: Elis-ama (= Dumnezeu a ascultat), fiut tui Amihud (= ruda"d;i; ai fiiel. 7. Din Manase: Gamaliet (J recompensa 8. Din Veniamii: ,l,iiaai - 1=^riantuit). i"er rsr' judeci),
Dumnezeu) fiul lui pedalur (i,t;,e";;"
lui
fiul lui ' tlietor d" I"mnej. 9. Din Dan: Ahiezei (= fratele ajutorului), fiul lui " AmiSadai (:.Atotputernicut e atiagl'-^10. Din Aser: paghiel (= iiumnez:eu e soarta mea), frul lui-ocra, (= rni.irt"t). 11. Din Gad: Eliaiaf(= Dumnezeu a Raguel (= pdstorul lui Dumnez;uJ:'-"--- adlugat), fiul lui 12. Din Neftali: Ahira (= fratele riului), fiul lui Ghedeon (=
(: cel cu ochi buni).
Enan
,,Seminfiile sunt inpiruite conform ordinei obignuite (cf. Iepirea t,t4). Lista notabilito.;td;l'.[.r r, vremea irceea constifuia o comunitate nu sunt sluj_ .ierarhrafl. bagi temporari, ci oamenia".* rud.u rn activ in organi-, zarea si conducerea triburilor.'s ;ilinumegte boiari. s
i"i'"t"r"fi
Biii i
MlM, p.204
10
l7.l6t
,,Ludnd deci Moise si Aaron pe bdrbalii aces-
tlA eclr atfosl numili pe numele lor, au adunat toatd
ob-
lffl ,It tLlrr lnldl a lunii a doua din onul al doileo si au tnnlfr, dtlpd sPllele neamului lor, pe toli bdrbalii de la doudnel Ca onl tn sus pe seminyii, pefamilii si pe numele lor, om ill Aill, Numdrdtoarea aceasta afdcut-o Moise in pustiul Siml, cyn ll poruncise Domnul. Fiii lui Ruben, intdiul ndscut d ful lcrael, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfaStlllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la daydlnot de ani in sus, toli cei buui de ooste, s-au numdrat hnnlnlla lui Ruben patruzeci Si Sase de mii cinci sute. Fiii folflla1on, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfaSlllllt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la dFltfrlol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat il nnlnlla lui Simeon cincizeci Si noud de mii trei sute. Fiii lg M, dupd seminlio lor, dupd neamurile lor, dupdfamiliile lpp, du$ numele lor, toli bdrbalii om cu om, de.la doudzeci fr anl ln sus, toli cei bmi de oaste, s-au numdrat tn seminlh lul Gd patruzeci si cinci de mii sase sute cincizeci. Fiii lll luda, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfamiililt lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la do*tlcl de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat in tlmlnlla lui luda Saptezeci Si patru de mii $ose sute. Fiii lui lreltsr, dupd seminlia lor, dupd neamurile lor, dupdfamiliill lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu om, de la doudleol de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-ant numdrat in senlnlla lui Isahar cincizeci Si patru de mii patru sute. Fiii lui iilltbulon, dupd seminliile lor, dupd neamurile lor, dupd fa;lllllo lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om cu orn, de la leydlr,ci de ani in sus, toli cei buni de oaste, s-au numdrat ht ,tcmlnlia lui Zabulon cincizeci si sapte de mii patru sute. Flll lul losif: fiii lui Efraim, dupd seminlia lor, dupd neanurllc lor, dupdfamiliile lor, dupd numele lor, toli bdrbalii om .;u om, de la doudzeci de ani tn sus, toli cei buni de oaste, sHu numdrat tn seminlia lui Efraim patruzeci de mii cinci eute, I;'lii lui Manase, dupd seminlia lor, dupdneamurile lor, 11
Fiii rui
veniamin, dup lor, dupdfamiliile lor, dupd om, de la doudzeci de aniin sute.
numdrat in seminlia patru sute. Fiii lui lor, dupdfamiliile om, de la doudzeci
lui
toli bdrbalii om cu om,
Voniamin
35 400
buni de oaste, s_au nu_ ci si doud de mii doud
Dan Agor
62700
Veniamin treizeci Si cinci de mii
te su_
dupd
rrlil:,
i buni
de oaste, ,-rr Si una de mii cinci sute.
Fiii
lor, dupdfabuni de
i
:-i:f;l;:;
"rr,", Si trei de mii patru
sute.
aoxp,*"f,"{#;f;W#";itf;
yob" si Aaron si de cei Israel, cdte. un bdrbat de fie"*"
,"*in1ir,)upa n"o*ul
strd_
ant tn sus,
dfamiliile ReluIm datele acestui prim recensdmdnt: Seminlia Numdrul luptdtorilor Ruben Simeon Gad Iuda Isahar
46 500 59 300 45 650 74 600 54 400 57 400 40 500
Zabulon Efraim Manase
32 200 12
,
4l
Noftali
500 53 400
lsrael
603 550
,,Rezultatul recenslmdntului este considerat de.majo-
fltrtoc oercetitorilor prea mare fafa de numdrul populafiei uro ar fi existat atunci."6 Plecdnd de la aceastii presupunere, unll autori au cdutat mesaje cabalistice in numerele de mai lul, Noi n-am vizut ascunse aici sensuri mistice, p[rflndu-ne ftrtrto astfel de incerc[ri. Oricum, numlrul celor inscrigi ar hdlea un popor foarte numeros in acel timp, suficient pentru llilptni Canaanul; dar la Iepirea23,29-30 se arat[ c[ DumnOr€u va alunga treptat pe canaanili dinaintea lui Israel, ca il nu se pustiasci p[mintul gi sd nu se inmulfeasc[ fiarele illbatice, rezultdnd ci evreii nu erau foarte numerogi. Probloma inc6 n-a fost rezolvatd mulfumitor; in ce ne priveqte, [u dorim si avanslm ipoteze care, de altfel, nici nu credem 0l cr folosi prea mult. 47-542 ,,Iar levilii, dupd seminlia pdrinlilor lor, n-au tntre ei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: numdrayi frtl ful ca seminlia lui Levi sd n-o bagi la numdrdtoare si sd ill.l numeri peJiii lui l,evi cufiii lui Israel; ci rdnduieste pe lsvlli la cortul adundrii si le tncredinYeazd toate lucrurile lui El toate cdte sunt in el. Ei sd poarte cortul Si toate lucrurile lul, sd slujeascd in el si sd tsi aseze tabdro imprejurul lui. ednd vafi sd plece cortul, levilii sd-l strdngd, Si cdnd va/i sd fi opreascd, levipii sdJ ageze; iar de se va apropia unul ,trdin, sd Jie omordt. Fiii lui Israel sd poposeascd fiecare tn labdra sa sifiecare sub steagul sdu si in cetele lor. Iar levilii td-Si aseze tabdra aproape, imprejurul cortului adundrii, ca td nu vind mdnia asupra obstiifiilor lui Israel; si sd slujeascd levilii la cortul adundrii! $i au ftcut fiii lui Israel toate cdte poruncise Domnul lui Moise ;i Aaron; asa auficut." 6 thtrl. 13
Levifii, ca trib sacerdotal, sunt numlra[i aparle de resful poporului. ,,Agadar, s-a inscris poporul, dar bumnezeu a
mai mare decdt in Legea veche. E ceea ce nu infeleg gru_ pdrile desprinse din Reform6, cdzute intr-un laicism
cir]
Cap. 2 - Locul triburilor in tobdrd
,,Intregul capitol e dedicat modului in care cele dou[_
ei, strdjuit de levili. Principiul dominant este acela cI intot-
7 8
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. PEllT - pentateuhzl, redaciat
n lbid.
cit.,XnI gi comenat de
t4
Bartolomeu Amntap.243
tlilor lui luda, Si cu ogtenii sdi in numdr de Saptepatru de mii fase sute." ncl ,,Seminfia lui luda, pentru c[ era mai cinstiti, gi-a fimt locuinfa spre R6s6rit."ro Din Iuda avea s[ Se nascl Mdntultorul Hristos; R[slritul (gr. Anatoli), il indice tot pe Hrisb1 numit astfel la leremia 23,5;Luca [,78; II Petru l,l9 g. a. }3lz ,,Aldturi sd poposeascd seminlia lui Isahar, cu Netanael,Jiul lui fuar, cdpeteniafiilor lui kahor, Si cu oStenll ill tn numdr de cincizeci Si patru de mii patru sute. Mai &parte va poposi seminlia lui Zabulon, cu Eliab, fiul lui Helan, cdpetenia fiilor lui Zabulon, cu oStenii sdi in numdr de dnOlrccl Si Sapte de mii patru sute. Toli acegtia in numdr de o lllld optzeci Si Sase de mii patru sute, care lin de tabdra lui MA sd plece intdi. Spre miazdzi'sd se aseze tabdra lui Rulrrn, cu cetele sale Si Elilur,fiul lui gedeur, cdpeteniaJiilor lui Ruhcn, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si Sase de mii Olnel sute. Ldngd el va poposi seminlia lui Simeon, cu gelumial,ltul lui furiSadai, cdpeteniafiilor lui Simeon, Si cu oStenii Sdl ln numdr de cincizeci Si noud de mii trei sute. Dupd acesta tfr poposi seminlia lui Gad, cu Eliasaf fiul lui Raguel, cdpethlatltlor lui Gad, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci gi tlnol de mii Sase sute cincizeci. Toli aceStia cu luptdtorii lor h nundr de o sutd cincizeci Si una de mii patru sute cincizeci, d*e lln de tabdra lui Ruben, rdnduili in tabere, vor pleca in ?*tdul al doilea. Dupd aceea, cdnd vo pleca cortul adundrii, Ehdru levililor va fi in mijlocul taberelor si precum ou pop,$il a$o sd Si plece, fiecore la rdndul sdu Si sub steagul sdu. $re apus va poposi tabdra lui Eftaim cu cetele sale Si cu EllEama, fiul lui Amihud, cdpeteniafiilor lui Efraim, Si cu oShnll sdi in numdr de patruzeci de mii cinci sute. Lhtgd ea se VA aieza seminlia lui Manase cu Gamaliel, /iul lui Pedalur, Ofiutcniafiilor lui Manase, Si cu oStenii sdi in numdr de treiteel Sl doud de mii doud sute. Dqpd dcesta seminlia lui Veedpalenta gl
f0,qfi lnun Damaschin, Dogmatica,lY,l2
I5
niamin cu Abidan, fiul lui Ghedeon, cdpetenia fiilor lui Yeniamin, Si cu ogtenii lui in numdr de treizeci.si cinci de mii patnt sute. Toli aceStia cu luptdtorii lor in numdr de o sutd opt mii o sutd, care lin de tabdra lui Eftaim, vor pleca in al treilea rdnd, asezali in cete. La miazdnoapte se va a$ezo tabdra lui Dan cu cetele sale Si cu Ahiezer, fiul lui AmiSadai, cdpetenia fiilor lui Dan, Si cu oStenii sdi in numdr de Saizeci Si doud de mii $opte sute. Ldngd el iSi va aseza tabdra seminlia lui ASer, cu Paghiel, fiul lui Ocran, cdpetenia fiilor lui ASer, Si cu oStenii sdi in numdr de patruzeci Si una de mii cinci sute. Mai departe tSi va aseza tabdra seminlia lui Neftali cu Ahira, fiul lui Enan, cdpetenia fiilor lui Neftali, Si cu oStenii sdi in numdr de cincizeci Si trei de mii panu sute. Toli aceStia cu luptdtarii lor in numdr de o sutd cincizeci Si gapte de mii Sase sute, care lin de tabdra lui Dan, sd plece la urmd sub steagurile lor gi rdnduili in cete." ,,Cel ce poate, s[ afle prin simboluri gi calea care a fost arifiate acelor oameni care se vor inllfa spre cele dumnezeiegti. Sd citeasc[ (...) Numerii, sd caute pe cineva care sIJ inilieze in misterele aritate prin taberele fiilor lui Israel. Se precizeszi, acolo care anume seminfii au fost puse la sud-vest sau la sud, care erau cele de lAngi mare gi care erau la miazinoapte, acestea fiind ultimele."ll ,,Vezi c[ inainte a fost pus Iuda qi cei impreund cu el gi ci el are locul ales, cel spre R[sdrit gi spre mia"izi? Cnci cei in Hristos sunt in lumind gi ard de duh. Al doilea e Rubin gi cei impreun[ cu el. gi cei de al treilea sunt iarigi cei n[scufi din liber6. Apoi dupd acegtia alli trei, cei din servitoare, despre care s-a spus cd vor purcede cei din urmd. Deci ne e vldit gi cu totul neindoielnic c[ al doilea, sau cel in Hristos, a fost cinstit gi chemat inaintea celui intii nlscut gi cel liber in credinfi inaintea celor din robie? Cici cei dint6i, care sunt din luda, merg inainte pentru flristos. Iar ceilalli de-abia vin pe urmi gi sunt pugi in r6ndul al doilea."r2
" ''
Origen, Contra lui Celsus,Yl,23 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,X 16
In l;czarea taberei, locurile cele mai de cinste revin urmagilor flllor Liei; in primul r6nd, e pozifia centrald a lui Levi; apoi, tpru Rlslrit, sunt luda, Isahar gi Zabulon. CItre sud sunt alfi dol fiiai Liei, Ruben qi Simeon, numirul lor fiind completat CU Oad, n[scut din roab6. La apus tiib6rau urmagii Rahilei, Eftrlm 9i Manase, din Iosif, 9i Veniamin; in sfiiryit, c[tre nord Jtu Dan, Ager giNeftali, acegtia fiind tofi ndsculi din roabe. 32-342 ,,AceStia smtfiii lui Israel care au intrat la nutndrdloare dupd familiile lor. Toli, cdli au intrat la numdrdtmrc pe tabere Si pe cete erau $ose sute trei mii cinci sute Clnchcci lar levilii nu s-au numdrat cu ei, dupd cum porunciE Domnul lui Moise. $i aufacutfiii lui Israel toate cdte pol*g,hc Domnul lui M.oise: a;a se agezau in tabere sub steaJHllo lor $i a$a purcedeau fiecare cu seminlia sa Si cu ftmllla sa." Urmltoarele doul capitole vor trata despre levifi, somtltldeosebit de restul poporului.
,
,
Cap. 3
-
Numdrdtoarea levililor gi slujbele
lor
.'l#}a.lse,1-4: ,,Iatd acum spila neamului lui Aaron Si a lui din timpul cdnd a grdit Domnul cu Moise pe Muntele filnal, Si iatd numele fiilor lui Aaron: Nadab, intdiul ndscut, Ahlud, Eleazar Si ltamar. Acestea stmt numele fiilor lui Aa|\gn, preoli miruili, care au fost sfinlili, ca sd slujeascd cele dc preoliei. insd Nadab Si Abiud au murit inaintea felei Dannului, cdnd au adus foc st/din inainteafelei Domnului ln pustiul Sinai, neqvdnd copii, Si au rdmas preoli numai Elluar Si Itamar cu tatdl lor Aaron." Despre moartea fiilor lui Aaron, Nadab gi Abiud, s-a
Levitic I0,I-7. Aducerea de foc strdin poate lndlco folosirea unor cldelnife proprii, a unor aromate diferite do colo poruncite, aprinderea tlm6iei cu alt foc decdt cel de la VOOII in Cartea
tltar sau tlmdierea in afara timpurilor cerute de Dumnezeu. 5-l0z ,,Atmci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia #nh(la lui Levi Si o pune la indemdna lui Aaron preotul, ca
I7
,,$i in acestea avem un chip (tip) curat al lui Hristos, Tatll peste casa Lui, a Cdrui casl suntem
pe care L-a aSezat
_ 11-13: ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis; Iatd, eu am luat din fiii lui Israel pe levili in locul tuturor intdilbr ndsculi, in locul tuturor celor ce se nasc intdi in Israel, Si aceia vor fi in locul acestora. Levilii sdfie ai Mei, cdci intdi-ndsculii sunt ai Mei. in ziua cdnd im lovit pe toli intti'indsculii in pdmdntul Egiptului, atunci Mi_am iJtnyiipe topi
tili
intdi-ndsculii lui Israel.de la om pdnd la dobitoc )"rvtio $ sdfie ai Mei. Eu sunt Domnul.,' ,,Dumnezeu a ales o singur[ seminlie pentru serviciul divin, ca prin unitatea sanctuarului gi a.sacirdoliului s[ se plsheze unitatea credinfeiqi, implicit, a nafiunii. (...) Moti_ vul pentru care a fost aleas[ seminfia lui Levi gi'nu o alta dintre cele doulsprezece nu este bine cunoscul. Se poate spune ci aga a fost voia Domnului, ca aceasti seminiie sa implineascd o astfel de misiune. Dar se gtie totugi cE, atunci cdnd eweii s-au dedat cultului idolatru, in Sinai, lui Aaron si le fac[ vilelul de aur, cei care s-au impotrivit ""iardr=i gi mai apoi au manifestat un zel deosebit in suprimarea acestei
pnotlei idolatre au fost levilii (Ieqirea32,26-29)."14 Levilii lUflt rlogi in locul celor intdi-ndscufi din Israel, degi ei nu funt lnt0i-ntrscufi; Levi nu e primul nlscut al lui lsrael, iar gOlta lovililor, desigur, nu e alcltuit[ doar din intdi-ndscufi. lntr'un alt sens, ei sunt intdi-nlscufi ai minfii vdzdtoare de EUnRezou (lsrael), dar nu in in,teles trupesc, clci aceasta nici lldl li cu putinfa in relafia noastrd cu Cel netrupesc. ,,,{gadar l.f prlmit pe levili in loc de intdi-niscufi, ca sfinfi. gi gtim dln Bpistola c[tre Evrei (12,23) ci sfinfii sunt intdi-niscu{i. (,,,) Dar, dup6 cum sfinfii Bisericii sunt intdi-nlscufi, la fel ilnt ;l lovilii, fiindcd gi ei sunt intdi-n6scufi. Ei nu dupl rdndUlrle nagterii sunt sfinfi, ci dup6 darul sfin{irii. Ceci Levi a hlt rl troilea fiu al Liei, 9i nu primul (Facerea 29,34). Dar €01 ge lo sfinfegte este el insugi prim-niscut. Cum adicd? As3UltI 0o se spune intr-un psalm: pdcdtoSii au rdtdcit din pdnleCe (57,31. Ai infeles cd este int6i-ndscut cel ce a iegit priEUI dln p6ntecele mamei sale, infelegdndu-se prin aceasta fifmr coa buni, de care nu se riticesc sfinfii, ci p[c[togii."r5
lb
14-15: ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise, in pustiul &nel, $ a zis: Numdrd peJtii lui Levi, dupdfamitiile lor, dupd neamurile lor; pe toli cei de parte bdrbdteascd, de la o ' fuU n ws, sd-i ,,S-B inscris poporul de la douizeci de ani in sus. Clci iU lnvrodnicegte legea cea precisd pe cei moi gi slabi sd fie
numeri."
'
itnorlpl ln cartea lui Dumnezeu. (...) Dar la levifi s-a ftcut lnlorlorea de la o lun5. Clci Stipdnul tuturor primegte, gi *lfr cu mare pldcere, pruncia in Hristos a celor alegi, ca gi ttplepciunea. Pentru cd e un lucru deosebit a se distinge ciffiva ln amdndoud, adicd in intelepciunea gi in simplitatea tt{ dup[ Hristos."r6 Ni se cere si fim gi, totodatd, sl-nu fim Prunol, dupd cuv6ntul Apostolului Pavel: Fralilor, nu fiyi
An
rheologie biblicd,pp.227-228
li lr, 11
'3
nrama cea bund este, desigur, Biserica.
ff
tbtd.,xl/.l
I8
ri,xxxrrr,4-s
fili
xu
19
prunci la minte, cifi1i prunci prin nerdutate, iar to mintefili desdvdrSili (I Corinteni 14,20). Cei ce au infelepciun"u uniie cu nerlutatea sunt vrednici aJ sluji Domnului la jertfelnic ai a pltrunde tainele de dupd perdea. . 1G38: ,,gi i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd cuydn_ tul Domnului, cum le poruncise Domnul. Iatd dai care sunt fiii lui Levi, dupd numele lor: GherSon, Cahat Si Merari. Iar numele fiilor d neamurile lor, sunt: Libni Si $imei. Fiii lu amurile lor, sunt: Amram, iy_ har, Hebron Merari, dupd neamurile lor, Si MuSi. Acestea
sunt
dupd
Din GherSon au ieSit i nea_ i: aceste neamuri sunt findu_ se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd, de la o lund in sus, s-au numdral in neamul lui GherSon Sapte mii cinci sute. Fiii lui Ghergon trebuia sd se aseze cu tabdra tn urma cor_ tltlui, spre asfinlit. Eliasaf fiul lui Lael, era cdpeteniafami_ liei fiilor lui GherSon. Fiii lui GherSon'la cortul odtmdrii cNeau sd pdzeascd cortul Si acoperisul lui, perdeaua de la uSa cortului adundrii, perdelele curlii, perdeaua de la intra_
cel de parte bdrbdteascd, de la o lund
in sus, s-au
numdrat
pdstrare locasul sfdnt. Din Merari au ieSitfamilia lui Mahli Si familia lui MuSi; aceste familii sunt din Merari. Soco_
llndu-se la numdr tot cel de parte bdrbdteascd de la o lund lh rzs, s-ou numdrat in neamul acesta gase mii doud sute;
lar cdpetenie peste familiile din neamul lui Merari era fu-
flal, flul lui Abihael. AceStia trebuia sd-Si aseze tabdra ldncort, in partea de miazdnoapte. in pazafiilor lui Merari
fi
l.dU rdnduit scdndurile dimprejurul cortului, pdrghiile lui, Sldlpll lui, postamentele acestora, Si toate lucrurile Si ymltele lor, stdlpii curlii din toate pdrlile ei, postamentele lOr, ldruSii curlii Si frdnghiile ei. Iar fn partea de dinainte a flOtlulul adundrii, spre rdsdrit, trebuia sd-Si aseze tabdra Molso Si Aaron gi Jiii acestuia, cdrora li se incredinlase paIA loca;ului sfdnt in loculfiilor lui Israel. Iar de se va aprople vrcun strdin, sdfie omordt". ,,Diferitele munci sivdrgite de levili la montarea, deo degradare, mont gl ru divin pe care dorr Levilii se imp[rfeau in trei familii, dupl fiii lui Levi: 6hergon, Cahat gi Merari (Facerea 46,11). Aceste neamuri || tublmpart in familii, dup[ fiii acelora, astfel: Ghergon: Libni (: cel alb) Si $imei (: renumit); ' Cahat: Amram (: popor nobil), Ilhar (: strllucire), Hlbron (= uniune) Si Uziel (: puterea Domnului); Merari: Mahli (= fragil) giMuSi (= indepirtat). Moise gi Aaron aparfineau neamului lui Cahat, pe linia lUl Amram (tegirea 6,16-20). Clpetenii peste familii erau: Eliasaf (= Dumnezeu a addugat), fiul lui Lael (: cel tt rparfine lui Dumnezeu), peste familiile din neamul lui 6horlon; furiel (: stdnca mea este Dumnezeu), fiul lui Abihael (= tatll puterii), peste familiile din neamul lui Merari; F:ltlafan (: Dumnezeu a ascuns), fiul lui Uziel (:pllterru Eomnului), peste familiile din neamul lui Cahat. Cipetenie pttto clpoteniile levifilor era preoflrl Eleazar, fiul lui Aaron.
lr
Nl,tM, p. 205 21
Cortul adundrii era strIjuit, in cele patru laturi, de c[tre familiile levililor, astfel: Ghergon la apus; Cahat in sud; Merari in nord; Moise, Aaron 9i fiii s6i cdtre R5s[rit. Chiar gi numai din aceasti a$ezare este evident2i poziliadominantl a aaronililor. Dup[ num[ru] celor recenzali, familiile levitice se prezentau, la acel moment, astfel: Ghergon 7500; Cahat _ 8300;
Merari-
6200.
39: ,,Deci toli levilii numdrali, pe care i-au numdrat Moise Si Aaron, cum poruncise Domnul, dupd neamurile lor, parte bdrbdteascd, de la o lund in sus, aufost doudzeci Si doud de
mii."
Degi, fa{i de celelalte triburi, levifii sunt num6ra{i de la o lunl in sus, gi nu de la doulzeci de ani, numirul lor este foarte mic, comparativ cu al acelora. poate fi aici indicafia unui anume ascetism. ,,Nu se poate dovedi cu texte din Scripturl ci cineva din cei din vechime s-a apropiat de sofia lui cdnd era inslrcinatd, ci s-a apropiat mai t6rziu, dup[ ce a n6scut, dupd ce aaldptat copilul. (...) $i semin(ia lui Levi a pdstrat aceast6 lege dat[ de Dumnezeu, de aceea seminfia lui Levi a intrat in pdm0ntul fdgdduit cu un numir mai mic de oameni decdt celelalte seminfii. C[ nu cregte ugor un neam in numlr mare cdnd bdrba{ii cunosc femeile numai c6nd sunt e $i umai s[ le nasci
ine
sta ar putea
fi
un
ale 40-48: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: SocoteSte pe tot bdrbqtul tntdi-ndscut dintre fiii lui Israel, de la o lund in sus, Si ia numdrul numelor lor. $i in locul tuturor intdi-ndsculilor ai fiilor lui Israel, sd iei pentru Mine pe levili. Eu sunt Domnul. $i vitele levililor sd le iei in locul a tot intdi-ndscutului din vitele fiilor lui Israel! $i a numdrat Moise, dupd cum ii poruncise Domnul, pe toli intdi ndsculii dintre fiii lui Israel;. Si intdi-ndsculii de parte bdrbdteascd de la o ltmd in sus, r8
dupd numdrul numelor, au fost toli doudzeci Si doud de mii doud sute faptezeci Si trei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia pe levili tn locul tuturor intdi-ndsculilorfiilor lui Israel gi vitele levililor in locul vitelor lor, Si sdfie levilii ai Mei. Eu sunt DonmuMar ca rdscumpdrare pentru cei doud sute $aplezeci Si trei de intdi-ndsculi aifiilor lui Isroel, care trec peste numdrul levililor, sd iei cdte cinci sicli de cap, socotind cdte doudzeci de ghere intr-un siclu, dupd siclul sfdnt, Si argintul acesta sd-l dai lui Aaron Sifiilor lui, ca rdscumpdrare pentru cei ce prisosesc peste numdrul lor." ,,CAnd Dumnezeu a omordt pe intAii ndscufi ai egipte-
nilor, a luat seminfia lui Levi in locul acestora; dar;'pentru seminfia lui Levi'era mai mic dec6t numdrul celor din intdii nlscufi ai iudeilor, Dumnezeu a poruncit sd se pl[teascl cite un siclu in locul celor care lipseau la numlr. $i de atunci s-a implm6ntenit obiceiul ca cei intdi n[scufi si pl[teasci aceasti dajdie."re Scriptura vorbegte, de fapt, despre o dajdie de cinci sicli de om. 49-5lz ,,$i adundnd Moise argintul de rdscumpdrare pentru fntdi-ndsculii lui Israel, care treceau peste numdrul levililor, s-au gdsit o mie trei sute Saizeci Si cinci de sicl.i, dupd siclul sfdnt $i a dat Moise argintul de rdscumpdrare, pentril cei ce prisosgau, lui Aaron Sifiilor lui, dupd cuvdntul Domnului, precun, poruncise Domnul lui Moise." ,,Pentru cei 273 int6i nlscufi s-a prevlzut acea greutate ridicati la rangul de sfdntd, cdreia nu i s-a putut fixa cu
c[ numlrul celor din
cxactitate ponderea."2o Cap. 4
22
l-4
Slujbe deosebite ale leviyilor gi numdrul
lor
1-3: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a zis: Numdrd din fiii lui Levi pe fiii lui Cahat, dupd neamurile Si ilupdfamiliile lor, pe toli cei buni de slujbd, de la treiz;eci de l',
Clement Alexandrinul , Slromate,Ill,72,
-
llt
Sf. Ioan Gurtr de Aur, Omilii la Matei,
NUM, p.205 23
LVI[,1
ani in sus, pAnd h cincizeci de ani, ca sd lucreze la cortul adundrii." Textul ebraic spune si fie numdrafi cei buni de oaste, dar levilii erau scutifi de acest serviciu, dat[ fiind calitatea lor de sacerdofi. Vdrsta intrdrii levililor in slujba cortului diferl de la o versiune la alta; Septuaginta gi, dupd ea, Biblia 1914 Si Anania indici 25 de ani; Biblia /688, surprinzitor, 20 de ani; Biblia Hebraica gi Yulgata au 30 de ani. Preferlm aici vdrsta de 30 de ani pentru inceputul slujirii levitice, ca o aluzie la vdrsta inceperii activit6tii publice a M6ntuitorului (cf. Luca 3,23). ,,Limita superioard de slujire la Cort a rlmas in decursul timpului neschimbatd: 50 de ani; cea inferioari, pe vremea lui David, de la 30 de ani, a fost redusi la 25 gi chiar 20, dovedindu-se ci slujba la tabernacol cerea mai multe persoane."zt ,,inscrierea de la o lund gi mai sus aratii c[ lui Dumnezeu ii este pl[cuti gi bine primitd ins6gi nevinov6{ia sfin{ilor. tar faptul de a rdndui pentru lucrurile sfinte numai v6rsta hotilrdtii de lege, adici cea de la (treizeci) de ani p0n[ la cincizeci, aratd (. . . ) cI slujbd aleas[ 9i ftri prihani lui Dumnezeu siv6rgegte tot cel ce este deja gi incd infelept gi in putere. Se afl[ in acestea cel ajuns la (treizeci) de ani; gi este cel ce inainteazn pdni la cincizeci. C[ci s-a aplecat deja spre sfirgitul vigoarei blrbatul care a trecut dincolo de cincizeci de ani gi nu e in vigoarea fhr[ prihani, ci aluneci spre sldbiciunile b[tr6ne1ii. $i nici un neinfelept sau lipsit de vigoare nu poate sluji ftrd prihand lui Dumnezeu, daci este drept s[ se spuni c[ faptele ce privesc spre virtute gi se bucuri de lauda legiuitorului sunt fapte ale vigoarei gi ch ibzu
infei preafrumoase.""
4-62 ,,Slujbafiilor lui Cahat la cortul adtmdrii vaJi sd ducd sfdnta sfintelor. Cdnd va pleca tabdra, sd intre Aaron Si fiii lui, sd iq perdeaua despdrlitoore intre sfdntq Si sfdnta sfintelor, sd inveleascd cu ea chivotul legii; sd pund apoi un 2t 22
NUM, p.205 Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,XIII
24
ocoperdmdnt de piei vinete, iar pe deasupra aceluia sd ortmce tm inveliS de ldnd albastrd Si sd ptmd pdrghiile la chivot. "
,,Chivotul, din cauza sfinfeniei sale deosebite, era protejat prin trei invelitori, ca de altfel gi masa pdinilor, in timp ce sfegnicul gi jertfelnicele nu au dec6t dou6."23 invelitorile aveau diferite culori. ,,in ritualul ebraic, culorile aveau nu numai un rol practic, acela de a deosebi cu ugurin(i rostul gi folosirea diferitelor obiecte, ci gi o inclrclturi simbolic5.,,2a Despre simbolismul culorilor am vorbit in comsntariul la leSirea. 7-l5z ,,Apoi sd astearnd pe masa pdinilor punerii tnainte o.fatd de masd violetd Si sd pund pe ea blidele, talerele, oalele Si cupele cele pentru turnat, Si pdinile ei pururi sd fie pe ea. Peste acestea sd pund o poald purpurie, iar pe deasupra ei sd pund un acoperdmdnt de piele vdndtd Si sd-i pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd gi sd acopere sfeSnicul Si candelele lui, cleStele lui, plutele lui, Si toale vasele cele pentru unldelemn, core se intrebuinleazd la el. SdJ acopere pe el Si toate tmeltele lui cu un acoperdmdnt de
piei vinete Si sd-l pund pe ndsdlie. Peste jertfelnicul cel de aur sd pund o imbrdcdminte violetd, sd-l acopere cu un acoperdmdnt de piei vinete Si apoi sd-i aseze pdrghiile in verigi. Sd ia toate lucrurile cele pentru slujbd, care se intrebuinleazd la slujbd in locasul sfiint, Si sd le pund in invelisuri de ldnd violetd, sd le acopere cu acoperdminte de piei vinete Si sd le pund pe ndsdlie. Dupd aceea sd curele jertfelnicul de cenuSd, sdJ acopere cu o imbrdcdminte violetd, sd pund pe el toate vasele lui, care se tntrebuinleazd la el tn timpul slujbei: cleStele, furculilele, lopelile, oalele Si toate vizsele jert,felnicului, sdJ acopere cu w acoperdmdnt de piei vinete Si sd-i pund pdrghiile. Sd ia apoi o imbrdcdminte violetd Si sd ucopere baia Si postamentul ei; sd pund pe deasupra lor un acoperdmdnt vdndt de piele Si sd le pund pe ndsdlie. Dupd aceea Aaron Si fiii lui, inainte de plecarea taberei la drum, NUM, p.205 'r ra
PENT, p. 247
25
vor strdnge tot cortul Si vor inveli toate lucrurile locasului sfdnt, iarfiii lui Cahat vor veni sd le ia; dar nu trebuie sd se atingd ei de sftnta sfintelor, ca sd nu moard. Aceste lucruri ale cortului sd le
ducdfiii lui Cahat."
,,in grija celor din ceata lui Cahat erau Sfintele Sfin{ilor, premergdnduJe preofii, care le acopereau pe acelea. Clci pretutindeni e mai in cinste cel mai inalt in treaptl gi toate cele ce sunt la.Dumnezeu sunt in ordine gi nimic nu e ftr[ ordine. [ar neamul levitic este ajutdtor gi mai prejos de lucrlrile sfinte ale celor superiori. $i se acoper[ cu piei gi cu imbr[c[minte vinete sftntul sicriu (chivot), jertfelnicul de aur, sfegnicul qi vasele de slujb[, vdnltul inft{igdndu-ne ceea ce e de sus gi din cer. Clci aceasta e culoarea eterului de sus gi din inilfime. $i sfintele vase sunt chipuri ale lui Hristos (...). Iar masa, pe l6ngi acoperimintele vinete, are gi o c[magl
toati de porfiri. Altarul jertfelor inc[ are o cimagd roqie, iar spdlltorul o c[magi intreagd de porfirl peste inveligurile vinete. $i masa, care are punerea inainte a p0inilor, inflfigeazd jertfa iesdngeroasd, prin care suntem binecuvdntati toti, mdnc0nd p6inea din cer, adic[ pe Hristos, Care S-a ftcut gi ca noi, dar era gi este gi Dumnezeu Care vine de sus gi de la
Tatll
afl[
deasupra tuturor. Iar faptul de-a intinde peste mas[ c[maga de purpurl'bau inveligul de pbrfir6 e (...) o imagrne a impdr[(iei lui Dumnezeu. Iar altarul jertfelor se imbrac[ in clmagd rogie. Iar c6maga de culoare'rogie o vom sogi se
coti drept chip al singelui. C[ci Hristos S-a jertfit din pricina gi in favoarea hoastr[ gi S-a suit ca un Miel pe altar, spre miros de buni mireasmi lui Dumnezeu gi Tatll. Sp[ldtorul avea gi el, pe l6ng[ acopertrmintele vinete, o c6mag6 intreag[ de porfir6. Iar spilitorul infr1igeaz[ in sine chipul sfZintului Botez, care ne spali in apele sfinte spre lepldarea plcatelor gi ne duce in impdr[fia cerurilor. $i sfbntul Botez e de sus, din cer. Iar imagine a acestui fapt e culoareaviniltd."2s
"
Sf. Chi.il al Alexandriei, op.
cit.,XIll
16z ,,Eleazar, fiul preotului Aaron, va fi supraveghetor peste untdelemnul pentru sfeSnic, aromatele de tdmdiat, darul zilnic de pdine ;i mirul; vo cvea Si supraveghere peste tot cortul Si peste cdte sunt in el Si in locasul sfdnt Si peste toate
lucrurile."
Eleazar, ca mai mare peste clpeteniile levililor, supraveghea peste toate cele ce fineau de cort. 17-202 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron Si a zis: Sd nu ldsali sd se stingd sdmdnla neamului lui Cahat dintre levili. Iatd ce trebuie sd lefacefi, ca sd trdiascd Si sd nu moard, cdnd se vor apropia de sfdnta sfintelor: sd vind Aaron Si fiii lui Si sd pund pe fiecare la slujba lui Si la sarcina lui; dar ei sd nu vind sd priveascd la cele sJinle, cdnd le invelesc, ca sd nu moard. " Avdnd a purta cele mai sfinte
p[rfi
ale cortului, caha-
tifii
erau gi cei mai primejduili, putdnd sd gregeascl accidental; chiarprivirea celor sfinte le-ar fi profanat pe acestea gi ar fi atras pedeapsa divind. 2l-33: ,,$i a grdit Domnul cu Moke Si a zis: Numdrd pe Si fiii lui GherSon, pe fomilii Si pe neamuri, de la treizeci cle ani pdnd la cincizeci de oni; Si sd numeri pe toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. Iotd slujba familiilor lui GherSon, adicd ce au de tdcut Si de dus: Sd ducd ucoperiSurile cortului, cortul adundrii, acoperisul lui, acoperiSul cel de piei vinete, care e pe deasupra lor, perdeaua,
care se atdrnd
la
uSa cortului a&mdrii, perdeaua
de la
poarta curlii, pdnzele carlii celei dimprejurul cortului Si a ,lertfelnicului, frdnghiile lor Si toate luuurile lor de slujbd Si
lol ce este de ftcut la ele sd facd ei. Toate slujbele fiilor lui GherSon la ducerea poverilor Si la toate lucrdrile lor trebuie fi se facd dupd porrmca lui Aaron Si a fiilor lui Si lor sd le lncredinlali spre pdstrare tot ceea ce au ei de dus. Acestea wnt slujbele fiilor lui GherSon la cortul adundrii Si acestea li ,te vor incredinla spre pdstrare sub supravegherea lui ltamar, ,llul preotului Aaron. Pe fiii lui Merari iar sd-i numeri, dupd ncamurile Si dupd familiile lor, de la treizeci de ani in sus 27
pdnd la cincizeci de oni. Sd numeri pe toli cei bmi de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. Iatd ce sd ducd ei, dupd slujba lor la cortul a&mdrii: scdndurile cortului cu pdrghiile
lor, stdlpii lui cu postamentele lor, funiile cortului cu ldruSii lor; stdlpii curlii de pe toote laturile ei cu postamentele lor, funiile cortului cu ldruSii lor; stdlpii curlii de pe toate laturile ei cu postamentele lor, ldruSii arlii cu frdnghiile lor, toote tmeltele lor Si tot ce line de ele. Sd numdrali pe nume toate lucrurile ce smt datori sd ducd. Aceasta este slujbaneomului
fiilor lui Merari Si tot ce au sd focd la cortul odtmdrii, sub supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron. " ,,Transportul lucrurilor mai grele, ca de pild[ stdlpii gi tllpile loq se fEcea cu care trase de boi. Sarcina lor nu era de loc ugoarE, din cauza consemnelor privind Cortul Mirturiei, at6t de amlnunfit amintite."26 Despre acestea vom vorbi in alt loc. Itamar, fiul lui Aaron, supraveghea lucrlrile s[v0rgite de ghergonili 9i de merari(i. 34-492 ,,Atunci au numdrat Moise Si Aaron cu cdpete-
niile obstii pefiii lui Cahat dupd neamurile Si dupdfamiliile lor, de la treizeci de ani tn sus pdnd la cincizeci de ani, pe toli cei bmi de slujbd, ca sd hrcreze la cortul admdrii. $i s-au gdsit la numdrdtoare, dupdfamiliile lor, doud mii $apte sute cincizeci. Acesta este numdrul fiilor lui Cahat, toli cei buni de slujbd la cortul adundrii, pe care i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd porunca Domnului, datd prin Moise. S-au numdrat apoifiii lui GherSon, dupd neamurile Si dupdfamitiile lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. $i s-au gdsit la numdrdtoare, dupd neamurile gi dupdfamiliile lor, doud mii Sase sute treizeci. Acesta este numdrul fiilor lui GherSon, toli cei buni de slujbd la cortul adundrii, pe care iau numdrat Moise Si Aaron, dupd porunca Domnului. S-a numdrat dupd aceea Si neamul fiilor lui Merari, dupd rudeniile Si dupdfamiliile lor, de lo treizeci de ani tn sus, pdnd 26
la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul adundrii. $i s-ou gdsit la numdrdtoare, dupd neamul lor Si dupd familii, trei mii doud sute. Acesta este numdrul ./iilor lui Merari, pe care i-au numdrat Moise Si Aaron, dupd porunca Domnului, datd prin Moise. Toli levilii, numdrali de Moise Si de Aaron Si de cdpeteniile lui Israel, dupd neamurile Si dupdfamiliile lor, de la treizeci de ani in sus, pdnd la cincizeci de ani, toli cei buni de slujbd, ca sd lucreze la cortul afumdrii Si sd-l ducd, s-au gdsit la numdrdtoare opt mii cinci sute optzeci. $i dupd porunca Domnului, datd prin Moise, s-au rdnduit Jiecare la lucrul sdu si la slujba sa, si aufost numdrali, cum poruncise Domnul lui Moise." DupE familii, numIrul levililor intre 30 gi 50 de ani a fost: Cahat -2750; Ghergon -2630; Merari -3200. Tofi levilii buni de slujb[ erau 8580. Astfel s-a incheiat primul recensimdnt in Israel, cel de-al doilea ftcdndu-se dupd aproape 40 de ani (cap.26). Cap. 5
28
Curdyirea toberei; femeia bdnuitd de adulter
1-4: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: PorunceSte lui Israel sd scoatd din tabdrd pe toli leproSii, pe toli ,flilor cei ce au scurgere Si pe toli cei intinali prin atingere de mort. De la bdrbat la femeie sd-i scoateli Si sd-i trimiteli afard din tabdrd, ca sd nu pdngdreascd taberele lor, in mrjlocul cdrora locuiesc Eu! $i auficut aSafiii lui Israel: i-au scos afard din tabdrd. Cum poruncise Domnul lui Moise, aSa oufdcutJiii lui Israel." ,,Acest pasaj a fost interpretat ca prezentarea unui Dumnezeu al Vechiului Testament care n-ar cunoagte mila qi indurarea. E vorba aici de plstrarea puritdfii sacramentale a unei comunitiili pornite spre fara F5g[duinfei. tn Levitic 15, scurgerea e descrisd minufios; se prescrie pentru oprirea ci o aducere de jertfE, in orice caznu alungarea din tabiri, de altfel ca gi pentru atingerea unui cadavru."27 ,,Cted cd e 17
NUM, p.205
-
NUM, p.205 29
F
ci nu s-ar socoti un lucru drept ca legea sd pedepseascl in acestea pe cei cdrora li se intAmpll ceva de sild gi fdri s[ vrea. Cdci pentru ce s-ar pedepsi boala trupeasc6 gi cum ar suporta o osindl dreapti a legii cel ce a cizut in niscai boli trupegti? Deci e infelept gi necesar s6 fie luate cele trupegti ca icoand qi tip al bolilor din suflete. C[ci in felul acesta legea va fi duhovniceascd gi toate cele poruncite de Dumnezeula wemea sa pentru fiecare lucru sunt hotiiriri cuvioase, care nu supun pedepselor pe cel stdpdnit de boli fIrI voie, ci pe ceicare pentru motivul unui plcat igi primesc lovitura dreaptd."28 ,,Leprosul inchipuiegte pe cel impuns de clar pentru oricine
feluritele patimi din tinere(e. Iar acestea sunt faptele cdrnii (...). Celdlalt, adicl cel cu scurgerea s5mAnfei, inchipuiegte pe cel ce se migcd neincetat gi ErI fr6u in intiniciuni, iar capacitatea firii spre rodirea virhroasd gi vrednic[ de laud[ o chel: tuieqte in nimicuri.n2e 1* prin cei intinafi prin atingere de mort ,,legea inchipuia ci cel ce se va impirtngi de starea de moarte in care se afli cineva prin moravuri gi purtiiri, va fi intinat gi plin de necurdfie spirituali. (...) Drept aceea se scoate din curtea dumnezeiasci gi dintre cei dintii n[scuti ai Bisericii gi din ceata drepfilor cel ce a comunicat cu cei ce cugetii gi sdv6rgesc cele moarte, sau a venit aproape de ei, prin aceea
ci
hotirdt sE cugete gi sE facd aceleagi lucruri,'3o. 5-10: ,,$i a grdit Domnul lui Moise Si a zis: Spunefiilor lui Israel: Dacd vreun bdrbat sau ofemeie vafice vreun pdcat fald de un om, Si prin aceasta va pdcdtui impotriva Domnului Si vo fi vinovat sufletul acela, sd-Si mdrturiseascd pdcatul ce aJdcut $i sd intoarcd deplin aceea prin ce a pdcdtuit Si sd mai adauge la aceea a cincea parte Si sd dea aceluia fald de care a pdcdtuit. Dacd insd omul acela nu vo cvea moStenilor, cdruia sd dea cele pentru greSeald, atunci sd le dea Domnului Si vorfi ale preotului, pe langd berbecul de cu-
'8
s-a
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
" Ibtd..xrv 30 tbtd.',xvlt
cit.,Xy
rdlire, cu care acesta il va curdla. Toatd pdrga din toate da_ rurile fiilor lui Israel, pe care le aduc ei la preot, sd fie ale lui. Orice lucru a/ierosit sd fie al lui; Si orice va da cineva preotului este al lui." ,,Practica prevedea in cazul cd cel care a adus paguba supraliciteaz6 darurile, ele sI fie sfin(ite de preot gi inapoiate acestuia, dar pdrga ofrandelor rdm6nea parteapreotului.,,3r E anticipat[ aici Taina Spovedaniei gi aritatii clar mijlocirea preotului, prin care Dumnezeu ddruiegte curifirea gi iertarea. ll-17: ,,gi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: GrdieSte lui Israel Si zi cdtre ei: De va greSifemeia unui bdrbat fiilor va ingela, Si-l Si va dormi cineva cu ea tn pat, Si lucrul vafi ascuns de bdrbotul ei, Si ea se vo spurca pe ascuns, Si nu vorfi vafi prinsd asuprofaplului; i duhul indoielii bdnuind
pentru ea a zecea parte de e/d de ftind de orz, dar sd nu loarue deasupra untdelemn, nici sd pund tdmdie, pentru cd acesta este dar de bdnuiald, dar de amintire, care aminteSte vinovdlia; iar preotul sd o aducd Si sd o pund tnaintea Dom_ nului. Apoi sd ia preotul apd curatd de izvor intr-un vas de lut, sd ia ldrdnd din pdmdnt de dinaintea cortului adundrii Si sd o pund in apd. " Textul ebraic are maim qedoSim, ,,apd sfidntd, expresie unic[ in Vechiul Testament, cu sens incert fie p[stratii lntr-un loc sfiint (un sanctuar), fie adus6 dintr-un izvor sfinfit. Apa vie (Septuaginfa) nu presupune neaplrat sacralitatea; jn orice caz, apd 0t mai aproape de
l'
NUM. o.205
3' trNT, p. z5l 31
18-31: ,,Dupd aceea sd pund preotul femeia inaintea Domnului, sd descopere capul femeii Si sd-i dea in mdini darul de pomenire, darul de bdnuiald, iar preotul sd aibd tn mdini apa cea amard, care aduce blestemul. Apoi sd jure preotulfemeia Si sd-i zicd: Dacd n-a dormit nimeni cu tine qi tu nu te-ai spurcat Si n-ai cdlcat credincioSia cdtre bdrbatul tdu, nevdtdmatd
sdfii
de aceastd apd amard core aduce bles-
tem; iar de te-ai abdtut, fiind mdritatd, Si te-ai spurcat, de a dormit cineva cu tine, afard de bdrbatul tdu, atunci sd dea Domnul sd /ii de blestem Si de ocard in poporul tdu; sd facd Domnul ca sdnul tdu sd cadd Si sd se umfle pdntecele tdu. gi apa oceasta, cme aduce blestem, sd intre indtmtrul tdu, ca sd li se umJle pdntecele Si sdli cadd sdnul tdu! Iar femeia sd zicd: Amin, amin! Apoi sd scrie preotul jurdrnintele acestea pe hirtie, sd le moaie tn apa cea amard, Si sd deafemeii sd bea ape cea amard aducdtoare de blestem, Si va inghili ea apa aducdtoare de blestem spre vdtdmarea ei. Dupd aceea isd ia preotul din rndinile femeii darul de pdine cel pentru bdnuiald Si sd ridice acest dar inaintea Domnului Si sd-l ducd la jertfelnic. Sd ia apoi preotul cu pumnul o parte din darul de amintire, s-o ardd pe jertfelnic Si dupd aceqsto sd dea femeii sd bea apa. Dupd ce va bea apa ceo amard a blestemului, dacd ea va fi necuratd Si dacd vafi inselat pe bdrbatul sdu, se va umfla pdntecele ei ;i sdnul ei va cddea Si va fi femeia aceea blestematd in poporul sdu. Iar dacd femeia nu s-a spurcat, civafi curatd, nevdtdmatdvardmdne {ivana$te copii. Aceasta este rdnduiala pentra femeia bdnuitd, care, Jiind mdritatd, s-ar abate gi s-ar spurco, sau pentru omul asupra
cdruia ar cddea duhul geloziei Si ar bdnui pe femeia sa. Atunci sd pund el pe /emeie inainteafelei Domnului Si sdfocd preotul cu ea dupd legea aceasta. $i vafi bdrbatul curat de pdcat, iarfemeia aceea tSi va purta pdcatul ei." ,,Judecata divind, frecventl gi in evul mediu, are rdddcini mai vechi gi era practicatd de vecinii lui Israel. in codul Hammurabi se prevede cd soful care are indoieli in privinfa 32
lidelitetii sofiei sale este dator s[-gi supund consoarta ordaliei Fluviului (nr. 132). Dacd adulterul femeii era dovediq dup[ alte surse (Levitic 20, l0; Daniel 13, 4l), ea trebuia s[ fie omordtS" dup5 Deuteronom 22, 21, lapidatd,. (...) Insisten{a asupra ritualului legat de aflarea vinovi(iei sau inocenlei unei t'emei se explic[ prin importhn(a pe care o avea la iudei unirea prin cisitorie, in urma cireia doi ingi diferili deveneau un singur trup,perfirt a sluji cdt mai bine pe lahve."33 Din incheierea pasajului biblic se infelege cd principalul efect al bleste-. mului era, in caz de vinovdfie, lovirea femeii cu sterilitate. ,,Spre a sugera starea de binuial5 sub care se afla femeia, nu re ing[duia si fie adusd ca jertfd frin6 albd de grdu, ci numai flind de orz. Nu se admiteau nici ulei Ei nici t[mdie, pentru c[ aceste produse inchipuiau: uleiul - harul lui Dumnezeu, iar tdm6ia - rugiciunea adus[ din inimi curati; ori femeia
hlnuit2i nu ddduse dovadd de o astfel de comportare incdt si te cread[ cI s-ar fi indeletnicit cu practicarea rugdciunii, care s6-i aducl drept rdsplatl harul dumnezeiesc."34 Cum Scriptura nu mai face pomenire de cazuri in care B[ se recurg[ la aceast[ judecat[ divini, suntem tentafi sd clutim mai degrabd sensul mistic al acestora. ,,A poruncit ca femeia bdnuitl de preacurvie, cdnd suferi de o p6r[ ce nu ae poate dovedi, sE fie dusfl la preot gi pusi in fafa lui Dumnezeu. Aceasta socotesc cd inseamnl ci tofi vom avea s6 ne lnfdligdm lui Hristos. Apoi si se aducd pentru ea un dar de flind de orz, nu stropiti cu timdie, nu imQibatl cu untdelcmn. Cici e jertfa de bInuiald, ce aduce in amintire p6catul. (,..) Iar fEina de orz e semn clar al viefiidecizute gi animali0e. C[ci e un lucru animalic Ai nepotrivit cu omul neslip6nirca in pofte gi dorin{a de-a alerga dupd pldceri nebunegti. De nceea femeiaacuzatd de viafl decdzutL a dus lui Dumnezeu
flin[ de orz, ftrd timdie gi untdelemn, adici fEri bund mireasmi gi bucurie. CIci amintegte de pdcat. lar unde e ll
NUrtr, pp.205-206
" AB, p. l7o
33
amintirea pdcatului, cum ar mai fi bucurie? Clci cel sub judecatl nu se afl6 in nldejdea cununilor, ci in frica
ju
declfii gi a focului. Pe ldng6 aceasta, femeia e adus6 la iude cltor neacoperit6, adic[ nu in podoaba obignuiti gi cuveni
$i care e in(elesul acestui lucru? pdcatele sunt dovada lipr de fru-muse{e gi p6ra se indreaptd impotriva urAciunii. (... Deci femeia nu mai era ?n podoab[, fiind acuzatd de necu viin(i. Dar era descoperitl gi din alt motiv. Anume toate su goale in ochii judecitorului gi nimeni nu se poate ascund Celui ce cerceteazd inimile gi rdrunchii (...). Apoi aratl pri imagine cd cel ce judecl este Hristos. C6ci a sfus c[ trebui pusi apd vie gi curat[ intr-un vas de lut gi fdr6n6 care se afl in cort. Apoi, dupi ce se va inmuia hfutia cu cuvintele blestem in apd, a poruncit sd bea femeia blnuitii de_a curvi
viafl totul lut. Cdci cum ne-am indoi c6 trupul e p6m6nt 9i din pdm6n Iar prin pdmdntul din cort si infelegi pe Cel ce-a murit pe tru noi. (...) Iar prin cuvintele de blestem s[ infelegi pe ce pentru noi blestem S-a fIcut, prin aceea ci S-a sp0nz pe lemn. (...) Emanuil, fiind Dumnezeu dupl fire, cdnd boarl in addncul minfii omenegti, mustr[ Si pedepseste cei vinovafi de gregeli. Iar pe cei ce nu sunt st[p6ni1i acestea, ii face roditori. C[ci infelesul acestora socotesc a cI lucrarea puterii face slmdn(i-- aceasta trupeascd indicd puterea roditoafe a suflefului."3s Cap. 6
-
Nazireii; forma binecuvilnfirii
1-8: ,,^fl a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Vorbe fiilor lui Israel Si zi cdtre ei: Dacd bdrbat saufemeie va tdri sd dea/dgdduinld de nazireu, ca sd se afieroseascd zireu Domnului, sd se fereascd de vin ;i de sicherd; olet
"
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Xlv
34
vln Si olet de sicherd sd nu bea Si nimic din cele /dcute din {lruguri sd-nu bea; nici struguri proaspeli sau uscali sd nu mdndnce. in toate zilele, cdi va p n*ir"'u, sd nu mdndnce, nlci sd beo vreo b uri, de la sdmbure pdnd la pietild. in sale de nazireu sd ny lreacd brici pe capul sdu; pdnd la implinirea zilelor, cdte
,ora sa, sd nu se spurce prin atingerea d9 ei, pentru cd afie_ tosirea lui Dumnezeu este pe capul lui. in toate zilele cdt va
fl
nazireu, este sfdntul Domnului."
blne doa
c ,,
or persoane, animale qi bunuri Domnului, unui credincios de a venera pe Dumnezeu la unele lucruri permise de Lege. in acest orz frgdduinfele sunt negative gi cel mai reprezentativ e-
Votul nazireatului dura in general 30 de z1le, uneori se prelungea la o perioad[ de timp mai lungI, de un an, trei ani, oripe viafi."37 Pentru votul nazireatului, Septuaginta are megdlos ev(: mare juruinfe); in Biblia l9l4: ftgdduinld mare. xlle ,,tixistd felurite afierosiri: unul face juruin{6 sd aduc[ la templu obiecte de aur gi de argint, altul si aducd a zecea parte dln roadele sale, altul (sI aduci) din bunurile sale, altul (s6 etlucl) pe cele mai bune (animale) din turma sa gi altul afieo.206 'n tt NUMnn,pi.zet 35
rosegte Domnului bunurile ce-i servesc pentru existenfi; dar despre nici unul nu se spune cd a ftcut o juruinfE mare, afard
numai de cel care gi-a consacrat in intregime viafa lui Dumnezeu."38 Nazireul era oprit de la orice produs din struguri, cici incd nu venise Vifa cea adevdrat?i (cf. Ioan 15,1-5). ,,Cu alte cuvinte, cel oe se angajeazl gi se consacr[ Domnului nu va culege fructe din rodul vi1ei, din cauzd cL acesta produce totdeauna befie gi rdtdcire. $tim din Scripturi cd existl doul feluri de vii, c[ au st[pdn gi rod separat. Una este ddtdtoare de nemurire gi dreptate, alta (datetoare) de nebunie. Vi{a cump[t[rii qi a bucuriei, de care atdrnl ciorchinele harurilor, din care curge dragostea, este Domnul nostru Iisus Hristos (...); (vita) cea sdlbaticd gi ucigitoare este diavolul. De la el picurd turbare, venin gi m6nie."3e ,,Daci cineva igi ia drept scop sd se curd{easci lui Dumnezeu printr-o ftglduinfi ma, re, adici prin modul viefuirii celei mai inalte qi prin alegereb ciii drepte 9i ftrd prihand a dreptdlii des[v0rgite, sd se dephrteze de vin gi sicherd, adicd s6-gi elibereze mintea de tot ce poate s6-l imbete gi de tot ce obignuiegte s[-l tulbure. Iar acestea socotesc c[ sunt cugetul lumesc, poftele pimflntegti, grijile trupului, distracfiile degarte. (...) Deci opregte mintea sfinlitd de la tot ce obignuiegte s[ o imbete. $i spune ci nu trebuie sI fie pdrtagd la ofet, numind, socotesc, o{et, plicerile contrare firii gi perverse. De asemenea opregte intrebuinfarea stafidei gi a s6mburilor, nelisdnd mintea sd coboare nici mEcar la vechile rim[qife ale plIcerilor din noi."ao 9-l2z ,,De va muri tnsd cineva ldngd el fdrd de veste Si de ndprasnd, Si prin aceasta tSi va intina capul sdu de nazireu, sd-Si tundd capul sdu in ziua curdlirii sale; tn ziua a $aptea sd se ttmdd, iar in ziua a opta sd aducd preotului turturele sau doi pui de porumbel, la uSa cortului adundrii, preotul sd aducd o pasdre jertJd pentru pdcat, iar pe
"
3n
o0
urdere detot, Si sdJ curele de spurcarea cea prin atingerea de lrupul mort $i sd-i sfinleascd in ziua aceea capul lui. Apoi sdgl inceapd din nou zilele sale de nazireu, afierosite Domnului, Sl sd aducd tm berbec de un an jertJd de iertare, iar zilele dinainte sunt pierdute, pentru cd nazireatul afost intinat."
,Bin moarte ndprasnicd
Metodiu de Olimp, Banchetul sau despre castitate,Y,l
{t 42
cit.,xvl
36
frr[
de
pufin tulburafi de amintirile lor.'/2 ,,Capul trupului inchipuiegte (,..) mintea. (...) Iar cugetnrile ce rlsar in mod firesc din ea gi ln ea, prin care suntem cdlluzili spre cunoagterea oric[rui lucru, le asemdndm cu perii gi cu pletele. Cdci acegtia rdsar din cap. (...) Deci mintea din noi e oarecum nerasd gi impodobiti cu plete pentru Dumnezeu c6nd e plind de cugetiiri bune. Dar e goal6 gi rasi gi suferl de o pleguvie atotrecinstiti cdnd nu are cugetdri drepte despre Dumriezeu gi nu e imbogifiti cu gtiin{a aleas[ gi ftr[ pati a celor ce trebuie sEvdrgite. (...) Ghicitura aceasta, poruncind ca Israil cel ce a frcut o figlduinti si se radi, ca unul ce s-a spurcat de cadavru, adic[ s-a flcut vinovat de crima uciderii Domnului, arati cd rdnduiala Legii trebuie sE inceteze. El trebuie s[-gi sfinfeasc[ altl chicd lui Dumnezeu, dupl ziua a opt4 adici dupl inviere, gi anume o cuviing gi o disciplinl exacti gi fini a poruncilor evanghelice.'/3
lbid.,v.s Sf. Chi.il al Alexandriei, op.
este ar[tat plcatul
voie; iar pnn pdngdrire este ardtati murddria sufletului. De aceea, sfttuindu-l s[-qi rad[ indati capul, ii spune si caute sd ce vindece repede; il povi{uiegte sI lepede pletele negtiinfei, care ii umbresc mintea. Lisdnd lipsiti mintea de aceastE p[dure stufoasE, care este p[caful, Pedagogul se instaleaz[ in creierul lui giJ face sd pomeasci iardqi p9 drumul pocSintei.'/r Nazireatul e premergitor voturilor monahale: ,,Socotesc ci gi Moise, r6nduind celor ce vor s[ se cur[feascd in rugdciunea cea mare s[-gi radd tot trupul, le-a poruncit prin aceasta s[ se lepede cu deslvArgire de averi, iar in al doilea rdnd s[ uite de familie gi de toli cei apropia(i, in aga mlsurl incdt sd nu mai fie cAtugi de
a1
Clement Alexandrinul, Pedagogul, I,5,1 Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,43 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,XYI
37
!t
l3-2lz ,,Iatd legea cea pentru nazireu: cdnd se vor implini zilele lui de nazireu, sd se aducd la uSa cortului adundrii; sd aducd darul sdu Domnului: un miel de un an, Jdrd meteahnd, ardere detot; o mioard de un an, fdrd meteahnd, jertfi pentru pdcat, Si un berbec de tm an, fdrd meteahnd, jertfd de impdcare, Si un paner cu azime de ftind de grdu, frdmdntate cu untdelemn, Si cu turte nedospite, unse cu untdelemn, cu darul lor de pdine Si cu turnarea lor. Pe acestea le va infdlisa preotul inaintea Domnului, va sdvdrSi jertfa lui pentru pdcat Si arderea de tot a lui. $i iSi va tunde nazireul la intrarea cortului adundrii capul sdu de nazireu Si va lua pdrul capului sdu de nazireu si-l va pune pefocul cel de sub jertfa de impdcare. Apoi va lua preotul Soldul cel fiert al berbecului, o pdine nedospitd Si o turtd nedospild din paner Si le va pune nazireului pe mdini, dupd ce acesta Si-a ttms capul de nazireu, Si sd tnalye preotul acestea, legdndndu-le tnainlea Domnului. Aceastd sfinlenie sd fie a preotului pe ldngd pieptul legdnat Si pe ldngd Soldul fndllat. Dupd aceasta nazireul poate sd bea vin. Iatd rdnduiola cea penlru nazireul core a dat figdduinld Si jertfa ce trebuie sd aducd el Domnului pentru nazireatul sdu, pe ldngd ceea ce-i ingdduiesc mijloacele lui. Dupdfigdduinla sa, pe core o va da, aSa sdfacd, dupd cele legiuite pentru nazireatul sdu." ,,Cel ce s-a indatorat lui Dumnezeu cu frgdduin(a de-a se curdfi, lepdddnd grosimea istoriei mozaice gi eliberdndugi mintea de slujirea in chip gi umbr5, ca de o chicd lungd 9i grea gi bucurdndu-se ca de o noud odr[slire a plrului de cunogtinfa gi plzirea cu adevdrat curdfitoare a poruncilor lui Hristos, va fi sffint qi sfin{it gi, pe lAngd aceasta, wednic de primire. $i se va aduce pe sine spre miros de bunl mireasmd lui Dumnezeu gi va oferi ca jertfr primitl cuviinfa strdlucitoare gi frrd prihanl a viefuirii sale. (...) (Apoi), prin miel sri va inlelege, in chip potrivit, pruncia in Hristos a celui ce aduce, iar prin berbec plinitatea ?n minte gi in rodnicie. (...) Iar la mijloc e o mielugea pentru p6cat. (...) Vedem ci gi 38
viafa celor ce s-au cur[fit mult gi s-au desdvdrgit in simplitatea, nerdutatea gi nevinovlfia in Hristos, nu e cu totul frrl pat6, ci mai are lipsi numaidecdt de cur[fire. C[ci nimeni nu poate cdgtiga o stare cu totul frrl reprog, ci numai lui Emanuil s-a rezervat (aceasta). (...) Iar prin pdinile nedospite se indicd vialaftrd, viclenie gi curat6. (...) Se ne aducem, agadar, pe noi ingine ca pe un miel pentru pruncia in Hristos; ca pe o mielugea, pentru sldbiciunea firii noastre gi pentru ugurinfa cu care suntem dugi la picat; cdci partea femeiasci e
chipul sllbiciunii; ca pe un berbec, adicl des[vdrgi1i 9i ajungi la misura vdrstei celei in Hristos; ca nigte pdini nedospite, adic[ cura(i; gi ca nigte turte, adicd dulci, dar miluili prin Hristos. C[ci nu din faptele drepti{ii pe care le-am fEcut noi ne-am indreptifit, ci dupd mila Lui cea multd. Pentru aceasta pe drept se turna untdelemn peste pdini. $i mijlocegte preotul gi aduce intdi jeftfa pentru pilcat, apoi arderea de tot gi in al treilea rdnd, dupd aceasta, berbecul. CIci mijlocind Hristos qi aducdndu-ne El lui Dumnezeu gi Tat[], vom fi primili, aducdnd ruglciuni pentru pdcatele noastre gi cerAnd iertarea vechilor vini. $i ne aducem ardere detot spirituali, adicl cu totul gi in inhegime sfinfi gi sfin1i1i gi ne vom preda spre miros de bund mireasml lui Dumnezeu (...). Sd aducem gi cele de mulgumire pentru mdntuirea gi viafa noastr[, cinstindu-L pe Dumnezeu nu prin cele stricdcioase gi pimdntegti, ci aducdndu-I viafa noastrd curatd gi nedospiti, dulce gi sfint6, ca pe un dar vrednic de primire. (...) (Iar tunderea p[rului e) implinirea votului gi sfdrgitul celor frgdduite. Iar semnul primirii de cltre Dumnezeu a celor d6ruite c mistuirea pirului de foc. Pentru c[ Sfhnta Scripturd atribuir: firii dumnezeiegti chipul focului. (...) $i ia seama cI tuntlcrea intru desdvdrgire, adicd sfhrgitul a toat[ dreptatea gi curifia, se face la uga cortului. Clci cum ne-ar putea introduce in Sfintele Sfinfilor numai curi{ia gi dreptatea pdzite de noi, care nu au in chip deslvdrgit nevinovlfia gi lipsa de pdr:nt? (...) Dar ne introduce Hristos, eliber6ndu-ne frri nici o 39
F pomenire a rdului gi iert6ndu-ne tot picatul. Cici a intrat inaintemergdtor pentru noi (Evrei 6,20), netezind intrarea nu Siegi, ci celor 4inafara ugilor, care au ajuns deja pe pragul
cortului sfrnt.'# 22-272 ,,gi a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Spune lui Aaron Si fiilor lui Si le zi: ASa sd binecuvdntali pe fiii tui Israel Si sd ziceli cdtre ei: Sd te binecuvdnteze Domnul Si sd te pdzeascd! Sd caute Domnul asuprq ta cufald veseld Si sd te miluiascdl Sd-^t, tntoarcd Domnulfala Sa cdtre tine Si sdli ddruiascd pace! ASa sd cheme numele Meu asupra Jiilor lui Israel Si Eu, Domnul, ii voi binecuvdnta." ,,Formula de binecuvdntare e redatd intr-un limbaj ar.haic Ai intr-un stil concis; cu timpul, ea devine mai solemnE, sugerdnd o indelungat[ transmisie oral[. Anumite variante plaseazd verbele la viitor, ceea ce le dI o valoare profeticI, despre care au scris gi P[rinfii cregtinismului."a5 ,,Agadar poruncegte celor incununa{i cu preofia sd binecuvinteze popbrul, dar ii depdrteaz[ cu folos de cugetdri degarte, ardt6nd c[ nu mdna omului e cea care binecuvinteazd, ci El insugi, Domnul. (...) Iar calea binecuv0ntlrii e Hristos; giElne este distribuitorul bundtdlilor vegnice; in El gi prin El ni se dau toate cele de la
Cap.
7
Tatil.'
- Darurile cdpeteniilor la s/inyirea cortului
1-8: ,, Cdnd a a;ezat Moise cortul Si l-a miruit Si l-a sfinpit pe el Si toate lucrurile lui, jertfelnicul Si toate obiectele lui, Si le-a miruit Si le-a sfinlit, atunci au venit cele doudsprezece cdpetenii ale lui Israel, capii familiilor lor, maimarii seminliilor, care supravegheaserd numdrdtoarea, Si au adus Domnului darurile lor, Sase cqre acoperite Si doisprezece boi, cdte un car de fiecare doud cdpetenii Si cdte
u
tbid.
ot NUM, p.206
tu Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Xl
un bou de fiecare cdpetenie Si le-au adus inaintea cortului. grdil Domnul lui Moise zicdnd: PrimeSte-le de la ei, ca sd
A
tle pentrufacerea lucrdrilor trebuitoare la cortul adundrii Si le dd levililor, potrivit cu felul slujbei /iecdruia! gi Moise, ludnd carele Si boii, le-a dat levifilor: doud care Si patru boi a dat fiilor lui GherSon, dupd slujba lor; patru care Si opt hoi a dat Jiilor lui Merari, dupd slujba lor, sub povalo lui Itamar,fiul lui Aaron, preotul." Merarilii primesc un numir mai mare de care cu boi, ln sarcina lor revenind cele mai grele p6r(i ale cortului. CAt privegte carele, ele pot avea un dublu infeles, pozitiv sau negativ, dupl cum va rezulta din comentariile patristice. ,,Ob. cervi cd boii au fost adugi spre a fi dafi la lucrurile cortului ca, la pornirile taberei, purtdnd ei poverile pe care, sd se elibereze slujitorii de munc[ gi de osteneald. Cici Biserica se odihneqte in Hristos gi El ne poartd pe noi, nelisdnd neamul sfhnt gi cinstit gi poporul priceput la lucrurile sfinte s[ cad[ gub munci mai presus de putere.'/7 9: ,,Iar Jiilor lui Cahat nu le-a dat, pentru cd slujba lor era de a duce lucrurile sfinte, pe care trebuia sd le poarle pe umeri." ,,Cele doui neamuri, Ghergon gi Merari, par s[ infrfigeze popoarele de sub lege, adici pe Israil (gi pe Iuda). Iar cahatifii, pe cei sfin1i1i in Hristos prin credinli. Cei dint6i aveau
in grijd pinzele cur(ii, pieile cortului, acoper6mintele
gi stAlpii, capetele gi tdlpile, cuiele gi perdelele gi, precum spune Sfhnta Scriptur{: toate cele de prisos, prin care se inseamni cele ce nu sunt necesare pentru slujbn. Iar ceilalli au prins curaj s[ poarte Sfrntele Sfinfilor gi cele prin care se inchipuiegte Hristos, nu intr-un singur fel, ci in multe feluri gi moduri, ca sicriul (chivotul), ca masa gi ca sfegnicul gi jertl'elnicul de aur. Cdci fiind simplu dupl fire ca Dumnezeu, se cunoagte in chip felurit prin varietatea lucr6rii. Cici Cuvdntul Tatdlui este, flrd indoiali, viu gi lucritor gi, pe l6ng6 a-
"
Ibid.,x 41
Fry
ceasta, viafn gi lumini gi miros de bun6 mireasm[ spiritual[. Agadar, cei ce rimdn pe ldngl poruncile date prin Moise au in griji cele de prisos ale cortului. Cdci legea e nefolositoare, dacd nu e in{eleasd duhovnicegte. Iar cei ce au prins curaj sI poarte Sfintele Sfintilor sunt in Hristos, nepurtdnd nici un lucru de prisos, ci purtdndu-L pe Hristos insugi. (...) Cei incredinfali cu cele de prisos ale cortului sffint le transport[ pe acelea pe care. Dar cahatilii purtau Sfintele Sfinfilor nu pe care, nu pe altceva, ci pun0ndu-le pe umerii lor. (...) Pentru ce (. , . ) legea e grea gi e o povar[ anevoie de purtat. Iar semnul clar al acestui fapt e c[ cele de prisos nu sunt purtate pe
umeri, pentru neputinfa celor supugi lor. (...) Iar cahati{ii, pun0nd pe umerii lor cele prin care se inchipuiegte Hristos, igi fac din ele o povarl ugoar[ gi lesne de purtat."a8 in veacul acesta nu putem scdpa de poveri, dar putem alegejugul cel bun gi povara cea ugoar[ a lui Hristos (Matei 11,30). 10-13: ,,Au mai adus cdpeteniile jertfe pentru tjtnlirea jertfelnicului, in ziua miruirii lui, Si au tnfdyisat cdpeteniile prinoasele lor tnaintea jertfelnicului. Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Cdte o cdpetenie pefiecare zi sd aducd prinosul sdu pentru sJinlirea jertfelnicutui! in ziua intdi a adus
darul sdu Naason, Fiul lui Aminadab, cdpetenia seminliei lui luda. $i darul lui afost: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu jdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru
jertfd."
,,Prin blid gi cupl 9i prin pdinea din amdndoud, c[ci
erau pline de fiin[ cernutl, se inchipuiegte, ca prin m6ncare gi biutur6, Hristos viafa gi de viafi ftcitorul."ae
l4z ,,O cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme."
chipul gi forma unui altar de tiim6iere, care e ftcut la fel cu un vas pentru tdmiiere. Cdci Hristos es,,C61uia este
n8 4e
tc bund mireasmd gi altar de tdm6iere, neavdnd din afar6 buna mireasmi, cum o avem noi, care c6gtig6m putin{a de a fi aceasta prin participareala virtute gi la sfinfenia evlaviei. El are, ca Dumnezeu, de la Sine gi in firea Sa cele prin care ne minunim de El gi umple toati lumea de mireasma mai preEus de lume gi mai presus de creafie. Cdci e cunoscut ca Cel ce e prin fire qi cu adevirat Dumnezeu gi are in firea Sa mireasma cunogtin(ei Tatilui. De aceea e plin6 cd1uia.,,50 1416: ,,Un vgel, un berbec Si un miel de un an penlru ardere detot; un lap, jertfi pentru pdcat." ,,Apoi se aduce un (vi1el) gi un berbec; pe l6ngi acestea se aduce un miel gi un ied de capre. Prin toate e desemnat Acelagi. Prin (vi1el), pentru marea lui tiirie gi pentru ci (vifelul) st6 in fruntea animalelor prin bl6nde{e gi curd{enie gi le intrece prin mirimea corpului. La fel, toate ale lui Hristos se afl6 pe treapta spiritualI cea mai inalti gi El insugi le intrece pe toate gi e deasupra tuturor printr-o deosebire neasemdnatii in orice. Prin berbec, pentru desiv6rgirea, prin miel, pentru nerdutatea lui. (...) Prin ied, fiindcd a fost junghiat pentru cei plcdtogi. Cici iedul e jertf[ pentru picate dup6 lege.,'sr 17z ,,Iar ca jertfd de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi, cinci miei de un an. Acestea au fost darurile lui
Jiul lui Aminadab. " ,,Iar cele spre jertfa pentru mdntuire le-au adus c[peteniile pentru ei ingigi, inchindndu-le intr-un oarecare mod cortului sffint gi oferindu-le lui Dumnezeu spre miros de bun[ mireasmd. Acestea erau doui juninci (Septuaginta), cinei berbeci, cinci lapi gi cinci miei. (Vifelul) am spus cd este ]Iristos. Iarjunincile suntem noi. Iar rafiunea lor e intr-adevlr gi vidit inrudit[. CEci bdrbatul e pururi conduc6tor gi in cinste gi slavl aleas[ la Dumnezeu. Martor despre aceasta e firea, care mirturisegte acest lucru. Iar femeia e mai mic[ gi Naason,
mai supusd gi mai prejos de b6rbafi in tdrie 9i slav6. Deci duI
lbid.-xrl lbtd.',x
J
42
Ibid. Ibid. 43
F ptr asemdnarea vilelului bdrbat, Hristos ne este conducitor, iar noi ii suntem supugi gi mult mai prejos de El in tiirie gi slav[, fiind desplr{ifi printr-o mare deosebire. Pentru cd degi S-a ficut ca noi - cicijuninca e de acelagi neam cu vilelul -, dar cele ale Lui sunt cu mult superioare. (...) Iar junincile sunt dou6, inchipuind, socotesc, cele dou[ popoare, care s-au unit intr-unul, Cel Care S-a ftcut pentru noi gi intre noi adundndu-le in unitatea cea duhovniceasc6. Iar berbecii gi mieii in numdr egal gi iezii nu mai pufini inseamn[ mullimea credinciogilor, care s-au adunat in timpul al cincilea, in care a avut loc venirea (lui Hristos). (...) Prin berbeci se inchipuie desivdrgirea credinciogilor in judecata gi integritatea v0rstei
spirituale; se infelege, a celei in Hristos. Prin miei, se inchipuie des[vdrgirea in simplitate gi ner[utate. (...) Iar prin iezii pentru picat, se inchipuie faptul"de-a avea totdeauna trebuinfl de curdfire gi de iertarea gregelilor."52 18-83: ,,in ziua a doua a adus Natanael, fiul lui fuar, cdpetenia seminliei lui Isahar. Acesta a adus dar din partea sa: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu
jdind
de grdu, amestecatd cu untdelemn,
pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme. Ut vilel, un berbec Si un miel de un on pentru ardere detot; un !ap, jertfd pentru pdcat; iar ca jertfi de impdcare, doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea aufost darurile lui Natanael, fiul lui fuar. in ziua a treia a adus cdpeteniafiilor lui Zabulon, Eliab,fiul lui
Helon. Darurile lui aufost: un blid de argint fn greutate f,e o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfiint, amdndoud pline cu tdind de grdu, amestecald cu untdelemn, pentru jertfi; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Ai un miel de un an ardere detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru sz
lbid. 44
,lertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea sunt daruile lui Eliab,fiul lui Helon. ln ziua a patra a adus cdpeteniafiilor lui Ruben, Eliyur, fiut lui $edeur. Dorurile lui aufost: un blid de argint in greutdte de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de
sicli, dupd siclul sfidnt, amdndoud pline cu fiind de grdu, omestecatd cu untdelemn, pentru jertld; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme, un vilel, un berbec Si un miel de un an pentru ardere detot; tm lap, jertfd pentru pdcat; ior pentru jertfa de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui Elilur, fiul
lui $edeur. in ziua a cincea a adus cdpetenia fiitor lui
Simeon, $elumiel, fiul lui furiSadai. Darurile lui aufost: un blid de argint fn greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud
pline cu fiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vifel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea $unt darurile lui $elumiel, fiul lui furisadai. in ziua a ;asea a adus cdpetenia fiilor lui Gad, Eliasaf,, fiul lui Raguel. Darurile lui au fost: un blid de argint in greutate de o sutd lreizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sjint, amdndoud pline cu /iiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertft; o cddelniyd de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec Si un miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertJd pentru pdcat; iar pentrujertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un on. Acestea sunt darurile lui Etiasaf, fiul lui Raguel. in ziua a Saptea a adus cdpetenia ,fiilor lui Efraim, EliSama, fiul lui Amihud. Darurile lui au ,fost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sJiint, 45
amdndoud pline
pentru
cufdind
de grdu, amestecatd cu untdelemn,
jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi-
resme; un v$el, un berbec Si un miel de un an pentru ardere
detot; un lap, jert/d pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi gi cinci miei de un an. Acesteo sunt darurile lui EliSama, /iul lui Amihud. in ziua o opta a adus cdpeteniafiilor lui Monase, Gamaliel, fiul lui Pedalur. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu Jdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelnipd de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vtlel, un berbec Si tm miel de un an pentru ardere detot; un lap, jertfi pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lopi Si cinci miei de un dn. Acestea stmt darurile lui Gamaliel, fiul lui Pedalur. in ziua a noua a adus cdpetenia fiilor lui Veniamin, Abidan,fiul lui Ghedeon. Darurile lui au fost: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfiint, amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu mi. resme; un vilel, un berbec Si un miel de un an, pentru ardere detot; un lap, jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de tmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea sunt darurile lui Abidan, fiul lui Ghedeon. in ziua a zecea a adus cdpetenia fiilor lui Dan, Ahiezer, fiut lui AmiDarurile lui aufost: un blid de argint tn greutate de o Sadai. sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cu/dind de grdu, omestecatd cu untdelemn, pentru jertfd; o cddelniyd de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec gi un miel de un an, pentru ardere detot; un lap, jertft penilu pdcat; iar tru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Sl cinci miei de un an. Acestea sunt darurile lui Ahiezer, fi
lui AmiSadai. in ziua a unsprezecea a adus cdpetenia fiilor lui ASer, Paghiel, fiul lui Ocran. Darurile lui aufost: un blid de argint in greutate de o sutd treizeci de sicli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul sfdnt, amdndoud pline cufdind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jert/A; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vi1el, un berbec Si un miel de un an pentru arderea de tot; un !ap, Jertfd pentru pdcat; iar pentru jertfa de impdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lapi Si cinci miei de un an. Acestea sunt tlarurile lui Paghiet, fiul lui Ocran. in ziua a doudsprezecea a adus cdpeteniafiilor lui Nefiali, Ahira,fiul lui Enan. Darurile lui aufost: un blid de argint tn greutate de o sutd treizeci de slcli Si o cupd de argint de Saptezeci de sicli, dupd siclul qfdnt, amdndoud pline cufiind de grdu, amestecatd cu untdelemn, pentru jertld; o cddelnild de aur de zece sicli, plind cu miresme; un vilel, un berbec Si un miel de un an pentru ordere detot; un lap, jertfi pentru pdcat; iar pentru jertfa de lmpdcare: doi boi, cinci berbeci, cinci lopi Si cinci miei de un an. Acestea sunt darurile lui Ahira, fiul lui Enan." ,,Toate cdpeteniile semintiilor lui Israel aduc aceleagi daruri, cu toatd importan(a lor numericd diferitn. prezentarea darurilor, descrisi la fel, cu aceleagi cuvinte, corespunde stilului vechi oriental de istorisire. Referindu-se la acest pasaj din Jliblie, intr-un eseu publicat in Oceanografie, Mircea Eliade aratl cI de la o vreme repetarea nu mai plictisegte, ci e simfiti oa de o deosebitl frumusefe."53 intr-un text sacru, insi, repetarea unei formule nu urmiregte efecte estetice (chiar dacl le ob[ine), nici mnemotehnice, ci se dd cuvintelor o putere real5, prin repetarea de un anumit numlr de ori (3,7,12,40 g. a.). 84-88: ,,Acestea aufost darurile din partea cdpeteniilor lui Israel, aduse la sfinlirea jertfelnicului, in ziua miruirli lui: doudsprezece blide de argint, doudsprezece cupe de urgint, doudsprezece cddelnile de aur, at'dnd fiecare blid o
"
NUM, p.206 47
nFeB
sutd treizeci de sicli de argint Sifiecare cupd cdte Saptezeci de sicli; deci argintul tot in aceste vase afost doud mii patru sute sicli, dupd siclul sfdnt; doudsprezece cddelnile de aur,
pline cu miresme, de cdte zece sicli fiecare, dupd sfdnt; deci tot aurul cddelnilelor a fost o sutd doudzeci de sicli; pentru arderi de tot aufost: doisprezece vilei din vilele mari, doisprezece berbeci gi doisprezece miei de un an S impreund cu ei prinosul de pdine si turnarea lor; ce fapi, jerffi pentru pdcat; iar pentru j"rtfo de impdcare fost: doudzeci Si patru de boi, Saizeci de berbeci, Saizeci lapi Si Saizeci de miei de un an, fdrd meteahnd. Acestea fost darurile la sfinlirea jertfelnicului, dupd miruirea lui. " Numerele din acest capitol au inspirat diferite cabalistice. Nu negim simbolismul sau chiar for{a unor n mere; uneori chiar aghiografii transmit mesaje numero ce, invitSnd la descifrarea lor. Totugi, forfarea in{elesului
merelor ne pare riscantd, chiar gi in cazul unor tdlcuiri tristice impunAndu-ne o anume prudenti, cdnd socotim ci indepErteaz[ de intenfia Scripturii. 892 ,,Cdnd a intrat Moise tn cortul adandrii, ca sd iascd cu Domnul, a auzit un glas, care-i grdia de sus de pe votul legii, dintre cei doi heruvimi. Glasul acela grdia cu el.'1, ,,Verset izolat, frri aparent[ legituri cu contextul: insi confirm[ modalitatea prin care Moise a primit toate runcile de mai sus, precum gi plinirea fEgiduinfei din 1e 25,22. in ce privegte ultima propozilie a versetului, original (at6t cel ebraic, cdt gi cel grecesc) nu acordi o a me determinare pronumelui personal, aga inctt traduceri oscileazd intre El (Domnul) ti vorbea (lui Moise) 9i e/ (M se) ii vorbea (Domnului). Contextul ins6 impune varianta doua: comunicarea dintre om gi Dumnezeu nu inseamnl nologul Acestuia, ci dialogul celor doi."sa
Cap.
l-32 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: VorAaron Si-i spune: Cdnd vei pune candelele ir tf"Cnlc, ca sd lumineze partea cea dinainteo lui, sd aprinzi in el Wpte candele! $i afdcut Aaron a$a: a aprins tn sfeSnic, ca id lumineze partea cea din fala lui, Sapte candele, cum pontncise Dornnul lui Moise." ,,inlelegi deci c[ cele gapte candele trimiteau lumina ln priviri intoarse spre fafa sfegnicului. Clci nu lumineazl lumina dumnezeiascl gi spiritualI celor ce rdmdn ind[rit gi lunt intorgi de la Dumnezeu, ci celor ce au fost adugi la vedcrea ei prin sfinfenie gi au ajuns (in) fa{d prin indr[znirea orcdin{ei gi prin cuviinta preafrumoasi a viefuirii celei drepto. Pentru ci e ur6t gi nepl[cut lui Dumnezeu tot ce este in plcat gi neascultare. Iar scump lui Dumnezeu gi sub privirea Lui e cel ascultiltor gi ugor de cllduzit de El. 4: ,,Iatd cum erafdcut sfeSnicul: fusul lui de aur era lUcrqt din ciocan; Jlorile lui toale erau tot din ciocan. Dupd nodelul pe care il ardtase Domnul lui Moise, aSa s-aficut heste cu
qleSnicul." ,,Candelabrul avea un rol cultic, intrebuinfarea lui filnd rezervat[ lui Aaron (cf. Iegirea 30,8; Levitic 24,3). El estO deja vt obiect sacru) consacrat printr-o oncfiune gi simbollz0nd prezenfa continul a lui lahve in sfhntul locag, cici el lrcbuie sd ardd necontenit (cf. Levitic 24,4). Cu timpul, simbolismul lui se amplifici, el devenind ochii Domnului care gulreierd tot pdmdntul (Zaharia 4,10), semnul prezenfeiLui fn Israel"56
5-8: ,,^li a grdit cu Moise Domnul Si i-a zis: Ia pe lefiilor lui Israel Si-i curdld; Si ca sd-i cureli, ndfaci cu ei aSa: sd-i stropeSti cu apa curdpirii, sd-Si radd eu hriciul tot trupul lor, sd-Si spele hainele Si vor fi curali. vlli din mijlocul
ff Sf. Chiril
5a
In
PENT, p. 257 48
I - Sftnlirea levililor
al Alexandriei, op. cit.,IX NUM, p.206
F Apoi ei sd ia un vilel Si prinosul de pdine, Jdind de grdu, mestecatd cu untdelemn; iar tu sd mai iei un vgel, j pentru pdcat." Apa cur[firii ,,indic[ mortificarea lui Hristos slvdrgi in sfdntul Botez. De aceasta a spus cd trebuie sI se fac[ pE tagi gi cei care se afl6 in treapta Levililor, despovlrdndu ca in umbrl de tot felul de necurlfenie trupeascd. socotesc cL o aratd gi cur[firea prin brici a pdrului de pe Cdci viu este cuvdntul lui Dumnezeu Si lucrdtor Si mai lit decdt orice sabie (Evrei 4,12), rdzind ca pe nigte peri unghii necurdfia migclrilor (trupegti) crescute in noi. (... Dar precum briciul nu scoate cu totul din rdd[cinI pirul ce cregte din noi, ci-l taie indatl ce risare, aga gi v6ntul lui Dumnezeu nu smulge din rldicind migcarea ndscutl a poftei (c[ci sfin{enia desdvdrgitii ne e pentru veacul viitor), ci mai degrabd o mortificd cdnd legte gi se intlregte in noi gi potolegte legea din trupului, cdnd devine silbatecd. Deci tiierea pdrului ni curifirea minfii, pe care o lucreaz[ in noi cuvdntul du nezeiesc gi ascufit. Iar spllarea hainelor infrfigeazd viefui noastr6 strllucitoare gi nep6tat6, afitatdin afard"sT . 9-l2z ,,Adu dupd aceea pe levili inaintea cortului dundrii, unde vei aduna toatd obStea fiilor lui Israel. Sd apropie levilii inaintea Domnului Si /iii lui Israel sd-Si mdinile pe levili; iar Aaron sd afier:oseascd pe levili inai tea Domnului, din parteafiilor lui Israel, ca sdfacd ei bd Domnului. Apoi levilii sd-Si pund mdinile pe capetele v leilor Si tu sd aduci unul jertfd pentru pdcat, iar pe ardere detot Domnului pentru curdlirea levililor. " ,,Punerea mdinilor pe levili are insemndtatea rului unei obligafii purtate de intreaga comunitate."ss , nerea mdinilor pe capul vileilor, precum gi arderea de tot unuia dintre ei, este explicati ca reintdrirea Alianfei, al
]] Sf. Cnirit al Alexandriei,
s8
NUM, p.206
op.
cit.,Xl
50
tomn perrnanent rdmdne inocenfa (levililor) cu prilejul cullului vilelului de aur.")v ,,la seama cd vilelul se arde tot, iar vltclul de un an se junghie pentru pdcat, ca sd infelegi prin afldndoi deodatii pe Cel Unul Care Se oferd in deslvdrgirea vlrtufilor ca bund mireasm[ spirituald gi Se junghie in simplitatc Ai neviclenie. (...) Iar cd tot neamul slujitorilor e adus pcrrtru toli gi de cdtre tofi ca dar lui Dumnezeu, o arat[ punerca mdinilor de cdtre fiii lui Israil. (...) Fiindci precum igi putrcau Levi(ii mdinile peste capetele victimelor qi a animalelor oe se junghiau pentru ei drept chip al lui Hristos gi n-o flceau tceasta nicidecum binecuvdnt6nd, ci ardtAnd prin punerea mAinilor pe Dumnezeu Care poartl pdcatele noastre gi e jertfit pontru noi (...), a$a vei in,telege cI se ficea punerea mdinilor do citre popor asupra Levililor. igi puneau mhirile ca sd ageze ln locul lor cu osebire pe Levifi inaintea lui Dumnezeu spre rlujirea jertfei. Atunci se sivdrgea punerea miinilor. Dar acum, schimb6ndu-se lucrurile neasemlnat de mult, poporul igi d[ consimfirea pentru cei alegi prin Hristos spre slujirea Jortfei, strigdnd cI sunt vrednici. $i aceasta o fac in biserici, prccum gi cei vechi siv6rqeau punerile mdinilor peste Levifi la sffintul gi dumnezeiescul cort. E vddit, agadar, cE dacl nu se ftce o hirotonie (punerea m6inilor) in biserici in prezenfa poporului,va fi impotriva voiei lui Dumnezeu gi in afara legilor tfinte."60 in Biserica, clerul e hirotonit de cdtre episcopl iar poporul consimte prin aclamalia: Yrednic este! Punerea mdinilor de c[tre popor asupra levitilor e doar tip, nu gi echivalent alHirotoniei. 13-19: ,,Pune apoi pe levili fnaintea Domnului Si inalnlea lui Aaron Si inaintea fiilor lui Si-i adu dar Domnului. iSa vei osebi pe levili de fiii lui Israel, cd vorJA ai Mei. Dupd aceea vor merge levilii sd slujeascd la cortul adundrii, tlupd ce ii vei curdla Si ii vei afierosi Domnului; cdci imi wnt dali Mie dintreJiii lui Israel in locul tuturor celor intdiqq
n"
tbid. Sf. Chi.il al Alexandriei, op.
cit.,Xl
51
ndsculi, care deschide orice pdntece; cdci al Meu este intdi-ndscutul lui Isroel, de la om pdnd la dobitoc, pentru Mi i-am sfinlil Mie tn ziua cdnd am lovit in pdmdntul E1 tului pe toli intdi-ndsculii; Si in locul tuturor intdi-ndscui fiilor lui Israel am luat pe levili; Si i-am dat pe leviyi dar I Aaron Sifiilor lui dintrefiii lui Israel, ca sd slujeascd penh Jiii lui Israel, la cortul adundrii, Si sd se roage pennufiii Israel, ca sd nu-i ajungd pefiii lui Israel vreo urgie, idnd ar apropia de locasul sfant." ,,De abia dupl ce au fost sfin1i1i (...), Levilii s-au tins de toate cele privitoare la jertfe. Drept aceea tot cel nu e sfhnt in Hristos gi nu s-a cur[fit de mai inainte, modul cuvenig si stea departe. C[ci nu se va atinge I depsit de dumnezeiegtile altare.,,6r Cuvdntul vizeaziin cial clerul; aplicat credinciopilor, el devine un averti referitor la primirea Euharistiei cu vrednicie, dupd ce cur6fit prin Taina Spovedaniei. 20-26: ,,Moise Si Aaron Si toatd obsteafiilor lui el auJdcut cu leviyii cum poruncise Domnul lui Moise tru levili; aSa au fdcut cu ei fiii lui Israel. S-au curdyit levilii gi Si-au spdlat hainele, iar Aaron a sdvdrSit s.fin lor tnaintea Domnului Si s-a rugal pentru ei, ca sdfie curali; Dupd aceea au intral levilii sd-Si facd sluibele lor la coriul adundrii, inaintea lui Aaron Si inaintea fiilor lui. Cum runcise Domnul lui Moise pentru levili, aSa au ficut cu $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Aceasta esi legea k filor: de la doudzeci Si cinci de ani in sus sd intre sd la cortul adundrii; iar la cincizeci de ani sd inceteze sd Si mai lucreze. De acolo inainte sd ajute fralilor a strdjui cortul adundrii, dar de lucrat sd nu mai lucreze. ASa sd cu levilii, cafiecare sdfie la slujba lui de paznic.', Inilial fixat[ la 30 de ani, vdrsta minimi pentru in rea levifilor in slujbd a fost cobordtE cur6nd lais de ani, t
6t lbid.
yind din slujb[ la 50 de ani, adic[ dublul vdrstei intr6rii in tlujb6. ,Num6rul 25, al cincilea num6r pltrat incepdnd de la l, se spune cE este simbolul seminfiei levitice."62 Atdt25 cdt gi 50 cuprind pe 5, intdrit prin repetifie. Cum numdrul 5 arat[ simfurile, poate fi un indiciu al slujirii levitice in chipuri, ndresdndu-se in special simfualitafii; sau mai poate ar[ta ci
rlujirea leviticl se s[vdrgegte p6ni in timpul al cincilea, al venirii M6ntuitorului (dupd Adam, Avraam, Moise qi Profoti). Levifii ipi incheie slujirea Ia 50 de ani, semn al incetiirii preofiei Legii vechi odatii cu Pogordrea Duhului Sffint in ziua Cincizecimii (anului 30). Cap. 9
Pastile in pustie; stdlpul de nor Si defoc
l-12: ,,in vremea oceea a grdit Domnul cu Moise in pustiul Sinai, in anul al doilea dupd ieSirea din Egipt, in luna tntdi, gi a zis: Spune fiilor lui Israel sdfacd Pastile la vremea rdnduitd pentru ele: in ziua de paisprezece a lunii tntdi, spre seard, sd le facd la vremea lor, dupd legea lor Si dupd regulile lor sd le sdvdrgili! $i a spus Moise fiilor lui Ittrael sd facd PaStile. $i au ftcut ei Paslile in luna intdi, in ,lua a paisprezecea, spre seard, in pustiul Sinai; cum ponrncise Domnul lui Moise, aSa au fdcut fiii lui Israel. Dar erau Si oameni necurali, care se atinseserd de trup de om mort, Si nu puteau sd sdvdrSeascd Pagtile tn ziua oceea. AceStia au venit in ziua aceeo la Moise gi Aaron, Si le-au ttpus oamenii aceia: Noi suntem necurali, pentru cd ne-am alins de trup de om mort; de ce sd nufim ldsali sd aducem Domnului dar la vretnea cea rdnduitd pentrufiii lui Israel? lar Moise a zis cdtre ei: Stali aici, cd am sd ascult ce poruneeste Domnul pentru voi! A grdit Domnul lui Moise Si a zis: Spune fiilor lui Israel: Dacd cineva din voi sou din urmasii vostri vafi necurat prin atingere de trap de om rnort, sau va .li departe tn cdldtorie, sau intre neamuri strdine, Si acela sd hl
52
-
Clement Alexandrinul , Stromqte,Vl,85,4 53
facd Pastile Domnului. Dar sd le facd tn ziua a paisprezecea a lunii a doua, seara, Si sd le mdndnce cu azime Si cu ierburi amore; sd nu lase din ele pe a doua zi, nici oasele nu le zdrobeascd; $i sd le sdvdrSeascd dupd toatd
PaStilor." Dumnezeu ne ddruiegte timpul, spre a ne pregdti pen tru trecerea Q:esah) Ia via{a de veci. Sunt chema{i gi cei ce odinioar[ s-au intinat de picat, s-au indepiftat c0ndva de la
Adev[r ori au petrecut intre falsele invifdturi ca intre neamuri strdine. Timpul e, pentru acegtia, intervalul in care se pot curafi. ,,Chiar gi o astfel de sllbiciune in leagdnul dinlei este suslinut[ de mama iubire, pdnd cdnd noul om
ridicl la starea de bdrbat deslv6rgit
qi nu mai poate fi pu incoace gi incolo de orice vdnt al invd1iturii."63 l3z ,,Iar omul curat, care nu se a/ld departe in torie Si nu va face PaStile, sufletul acela sd se din poporul sdu, cd n-a adus dar Domnului la vreme.
purta pdcatul sdu. " Prin omul curat ce nu e cllitorit, ins[ nu face intelegem pe cel r[mas doar formal in Biseric6, ortodoxu acela
tSi va
nepracticant. 14: ,,De va trdi la voi wetm strdin, sdfacd Si el P, Domnului: dupd legea Pastilor Si dupd rdnduiala lor sd le cd. O singurd lege sdfie Si pentru voi Si pentru strdin."
Nimeni nu este exclus de la unirea cu Hristos, dacd primit tiierea imprejur a inimii (Botezul). 15-23: ,,in ziua cdnd a fost asezat cortul, nor a acci! perit cortul adundrii, Si de seara p;dnd dimineala afost dea) supra cortului, ca o vedere defoc. ASa era totdeauna: ziua acoperea un nor $i noaptea o vedere de foc. Cdnd se norul de deasupra cortului, atuncifiii lui Israel plecau Si, locul unde se oprea norul, acolo poposecru cu tabdra fiii Israel. Dupdpinmca Domnului se opreaufiii lui Israei cu 63
Fericitul Augustin, Mdrturisiri,Y,6 54
bdra lor Si dupd parunca Domnului plecau; tot timpul cdt norul stdtea deasupra cortului, stdteau Si ei cu tabdra. Cdnd Jnsd norul stdtea multd vreme deasupra cortului, urmau acestui semn al Domnului sifiii lui Israel Si nu plecau. Cdteodatd se intdmpla ca norul sd stea numai pulind weme deaiupra cortului; dupd glasul Domnului se opreau qi dupd pontnca Lui plecau la drum. Cdteodatd norul stdtea numai de seara pdnd dimineala, iar diminea[a se ridica norul; atunci plecau Si ei; sau stdtea norul o zi Si o noapte Si, cdnd se ridica, plecau $i ei; sau de umbrea norul deasupro cortului doud zile, sau o lund, sau un an, fiii lui Israel stdteau Si nu plecou la drum; iar cdnd se ridica el, atunci plecau, cd din porunca Domnului se opreau Si din porunco Domnului plecau la drum: urmau semnul Domnului, dupd porunca datd de Domnul prin Moise. ,,indatii ce s-a intbmeiat gi a rdsirit pe pdmdnt cortul cel prea adev[rat adic[ Biserica, s-a umplut de slava lui Hristos. Clci socotesc c[ faptul c[ vechiul cort a fost acopedt de nor nu arat[ altceva decflt aceasta. Deci a umplut llristos Biserica de slava Sa. $i celor ce petrec in negtiinfl gi r5tlcire, ca intr-o noapte gi intr-un intuneric, El le strdlucegte oa un foc, s[dind in ei lumina ce se cunoa9te cu mintea (inteligibil6). Iar celor ce sgnt deja luminafi gi au in inimd ziua lpiritual[.(inteligibil[), le d[ruiegte umbra gi acoperimintul Slu, imbibAndu-i cu roua duhovniceascE, adicd" eu mdngdierile de sus gi cele prin'Duhul. Aceasta inseamn[ noaptea in ohipul focului gi ziua in chipul norului. Cici cei ce sunt incl prunci au nevoie de o lumind care ii duce la cunoagterea lui Dumnezeu. Iar cei ce sunt mai sus de acegtia gi sunt luminafi prin credinli, au [ips[ de aoopetlmdnt gi ajutor, ca sd poatil purta cu vitejie argi1a vielii prezente gi povara zilei. (...) Apoi, ridic6ndu-se norul, pleca irnpreund cu el gi cortul; gi oprinduse acelq se opregte gi acest4 iar impreund cu acesta ftceau gi lsraelilii la fel. Cdci Biserioa urmeazi, in toate lui llristos gi sffinta mulfime a celor credinciogi nu se despafte de Cel ce o cheami la mdntuire. (...) Dar pitrunz6nd la infelesuri mai 55
subfiri, vom spune iardgi cI prima plecare este cea de la necredinfi la credinfi gi de la necunogtinfi la cunogtinli gi de la a nu gti cine este Cel prin fire gi cu adevlrat Dumnezeu la a gti clar pe Stipdnul gi Fdcitorul tuturor. O a doua (plecare) folositoare, dupd aceea, e cea din viciu gi neinfrdnare, spre voin{a de a sivdrgi gi cugeta cele bune. Iar a treia, mai inainte gi mai slivitii caaceea, e cea de la ceea ce-i cu lips[ spre ceea ce-i intreg, in fEptuire gi dogme. Sau oare nu sporim pe incetul in cregterea cea in Hristos, inaintdnd spre blrbatul desdvdrgit gi indlfdndu-ne la misura vdrstei plinirii Lni?"u Cap. 10
-
Trdmbilele de argint; cdldtoria Israeligilor
l-22 ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Fd-yi doud trdmbile de argint: din ciocan sd le faci, ca sd fie pentru chemarea obStii Si pentru plecarea taberei." Folosirea trdmbilelor e gi un indiciu c[, ,,in vremea lui Moise, muzica a fost introdus[ in cult"65. 3-5: ,,De se va trdmbfa din ele, se va aduna toatd obstea la uSa cortului adundrii. De se va trdmbrta numai din una, se vor aduna la tine toate cdpeteniile cele mai mari ale lui Israel. Cdnd veli insoli sunetele cu strigdte, se vor ridica taberele dinspre rdsdrit. " Biblia 1688 are la versetul 5: $i veli trdmbiya semnu... ,,in unele versiuni ebraice: cdnd veli suna alarma sat cdnd veli striga cu strigdte. Text nu indeajuns de clar, cat€ SUg€+ rcazd emiterea unor strigite de rdzboi, de pornire la menite s[-i incurajeze pe luptitori gi s6-i sperie pe adversari; strig6te cu care ins[ era aclamat un rege sau de care era sofitd purtarea chivotului. Cu toate acestea, se pare cI nu q vorba de voci omenegti, ci de o anume modulare a sunetului de tr6mbild, intr-un fel de triluri clocotitoare."66
*
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
6' AB, p. 139 uu PENT, p.260
veli insoli a douq oard sunetele cu sffigdte, ridica taberele cele dinspre miazdzi. Cdnd veli insoli a lreia oard stmetele cu strigdte, se vor ridico taberele cele dinspre mare. Cdnd veli tnsoli a patro oard sunetele cu strigdte, se vor ridica taberele cele dinspre miazdnoapte. Sd iniolili sunetele cu strigdte numai pentru plecare." 6z ,,Cdnd
se vor
Despre taberele dinspre apus gi miaz6noapte se vorbegtc doar in Septuaginta, ele nefiind amintite in textul ebraic. 7-8i ,,Iar cdnd chemali adtmarea, sd sunali, dar sd nu
fnsolili sunetele cu strigdte. Din trdmbile vor suno preolii, tlii lui Aaron: aceasta-i pentru voi lege veSnicd, din neqm in neam."
,Numai preofii au dreptul sI sune din trdmbife (...). (Apocalipsd), preofii sunt inlocuifi cu ingeri sundnd din In 6apte tr6mbi{e. Autorii cregtini vdd ?n cele dou6 instrumente
.
Vechiul giNoul Testament."67 Sau trimbifele de ar,,invifitura mirea{5 gi cereascd a propovidui.iir:68. ,,Trdmbifele sunt doul pentru c6 propov[duirea in biserici e lndoitl. Una conduce pe credinciogi la cunoagterea dumnezeiascl a dogmelor gi aratl falsitatea invdfiturii celor ce (le) rtricd (...), alta conduce spre indreptarea moralE gi lumineade argint
gint sunt
#; , zipoporul la cort. CIci prin propoviduiri adundm pe cei ce petrec in corturile proprii, Ia biserici. Iar odatil adunafi, ii indupleclm sd purceadl de la cele mai de rugine spre cele mai Cuvenite celor sfinfifi gi-i invn{am sI se mute oarecum de la flu la bine. (...) Apoi a poruncit sd se dea patru semnale deolebite ca prin ele si se migte gi sI plece cei de la rIs5rit, de la filazdzi, de la miazlnoapte gi de la apus. prin acestea socotosc cI ni se aratii cele patru Evanghelii, prin care e condusi toatd lumea spre cunogtin(a dogmaticd Ei moral6. (...) Dar ia 0e,
cit.,Y 07 NLrM. r.206 oi O.igeni Omilii la Cartea losua. VII, I
57
c[ numai celor invrednicili de preofie le rdnduiegte se foloseascd de tr6mbife, incredinf6ndu-le, socotesc, povlpitorilor popoarelor gi celor sfinfifi pentru preo{ie cu tul de inv5f6tur[ gi pregltire spre dorirea virhrtii."6e 9-10: ,, Cdndveli merge la rdzboi, in pdmdntul impotriva vrdjmasilor care ndvdlesc asupra voastrd, sunetele de trdmbild cu strigdte Si veli /i pomenili Domnului Dumnezeului yostru Si veyifi izbdviyi de vogtri. In ziua voastrd de bucurie, la sdrbdtorile voastre la lunile noi ale voastre, sd trdmbiyayi din trdmbile la rile de tot ale voastre Si la jertfele voastre de tmpdcare prin aceasta veli fi pomenili inaintea Dumnezeului Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru." scama
Urmdnd sfintei propovdduiri, vom birui pe tofi v mdgii nogtri vlzufi 9i nev[zufi gi vom fi pururi pomenili intea Domhului. 11-13: ,,in anul al doilea, tn hma a doua, tn ale lunii, s-a ridicat norul de deasupra cortului adundrii; auplecatfiii lui Israel din pustiul Sinai dupd a$ezarea lor lor Si s-a oprit norul fn pustiul Paran. Aceasta afost it ia plecare, dupd porunca lui Durnnezeu, datd prin Moise." lsrael a tnberet in pustiul Paran (: glorie; frumusefe), nordul peninsulei Sinai gi in sudul' Palestinei (Canaanului). 14-28: ,,Intdi s-a ridicat steagul tabereifiilor lui lud cu cetele lor gi pestb cetele lor era Naason, fiul lui A dab. Peste cetele seminliei lui Isahar era Natanael, fiul fuar; iar peste cetele seminlieifiilor lui Zabulon era Eli fiul lui Helon. Apoi s-a ridicat cortul Si au plecat fiii GherSon Si fiii lui Merari, care duceau cortul. Dupd s-a ridicat steagul taberei lui Ruben cu cetele sale; peste tele lui era Elilur, fiul lui $edeur; peste cetele seminliei Simeon era $elumiel, Jiul lui furisadai; iar peste cetele minliei fiilor lui Gad era Eliasaf; fiul,lui Raguel. Dupd 6e
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Y
Ju uu plecat fiii lui Cahat, care duceau lucrurile sfinte, cdci cortul trebuia sd fie a$ezat inainte de sosirea lor. Apoi s-a fldicat steagul taberei fiilor lui Efraim cu cetele lor; peste ailele lui era EliSama, fiul lui Amihud. Peste cetele fiilor {cminliei lui Manase era Gamaliel, fiul lui Pedalur; iar peste Cekk rtibr lui Veniamin era Abidan, fiul lui Ghedeon. Dupd bale taberele, cel din urmd afost ridicat steagul tabereifiilor llil Dan cu cetele sale; peste cetele lui era Ahiezer, fiul lui /miSadai; peste cetele seminliei fiilor lui ASer era Paghiel, flul lui Ocran; iar peste cetele seminliei fiilor lui Neftali era Ahira, fiul lui Enan. Aceasta era rdnduiala in care mergeau
flli lui Israel cu taberele lor. $i aSa au plecat." Israelifii plecau la drum intr-o ordine bine stabilitd, cum urmeazd,:1) triburile luda, Isahar 9i Zabulon;2) dupl familiile levitice ale ghergonifilor gi merarililor, care duceau oortul $i curtea cortului; 3) triburile Ruben, Simeon gi Gad; 4) familia levitic[ a cahatifilor, purtdnd chivotul gi lucrurile rfinte; 5) triburile Efraim, Manase gi Veniamin; 6) triburile Dan, Ager gi Neftali. 29-322 ;;Atunci a zis Moise cdtre Hobab, /iul lui Raguel, madianitul, socrul lui Moise: Noi plecdm la locul acela de care a zis Domnul: Voud vi-l voi da. Hai cu noi Si-!i vom face bine, cdci Domnul a grdit bine de Israel! Acela lnsd a zis cdtre el: Nu merg, ci md duc tn lara mea si lq nealnul meu! Dar Moise a zis: Nu ne pdrdsi, pentru cd tu Stii cum ne asezdm noi taberele in pustie Si veiJi ochiul nostru. Dacd mergi cu noi, binele ce ni-l va face Domnul, tl vom lace Si noi lie." Pentru prima dat?i e pomenit aici Hobab (: iubit), ce pare a fi cumnat al lui Moise; dupi alte interpretilri, Hobab e un alt nume al lui Ietro (sau Raguel), socrul lui Moise. Oricum, acest Hobab a insotit pe Israel, urmagii sli fiind menlocuitori ai Canaanului (Judecitori 4,ll). f ionafi ca 33-34: ,,Plecdnd ei de la muntele Domnului, au mers lrei zile; iar chivotul legii Domnului a mers inaintea lor cale
F de trei zile, ca sd aleagd pentru ei loc de odihnd. N' Domnului ii umbrea ziua, cdnd plecau de la popas." Cind nu era montat cortul, norul se purta chivotului, arit6nd calea. Cum s-a mai spus, chivotul puie pe Hristos. ,,Deci mergea chivotul inainte, ca si odihnl fiilor lui Israil. Dar merge gi Hristos inaintea (...). $i pe l6ng6 aceasta, implinind slujba mijlocitorului, face rugltor citre Tat2il gi isp[gire pentru noi (I Ioan 2,1), givechiul Moise."7o 35-36: ,,Cdnd se ridico chivotul, ca sd plece la Moise zicea: Scoald, Doamne, Si sd se risipeascd vrdjmas Tdi Si sd fugd de la fala Ta cei ce Te urdsc pe Tine! cdnd se oprea chivotul, el zicea: intoarce-te, Doamne, miile Si zecile de mii ale lui Israel!" ,,Ruglciunea lui Moise e chipul mijlocirii lui Care, ca om, SE roagi gi cere pentru noi lucrurile cele frumoase de la Dumnezeu gi Tatll. (...) (Se aratd c[ cei urmeazd lui Hristos) se vor impnrtngi de grija Lui, ce le e destulitoare spre mdntuire. Pentru ce il vor avea pe El ducltor, inainte-luptitor gi inainte-mergitor spre a le odihn6. Clci cel dintAi Hristos s-a bitut cu satana, biruitor postind gi ispitindu-Se in pustie, ca noi s[ avem dihni v6z6ndu-l pe acela biruit, dobordt gi agternut sub cioarele Lui. (,..) (Tot) El e cel dintdi Care a infnrntat, pricina noastrl gi in favoarea noastri, moartea, gi a su stdpdnirea ei gi ne-a aflat noui odihna, innoindu-ne nestriclciune. Cel dint6i Care a intrat in rai, imbldnzind de o parte sabia inv0rtitoare gi depirtdnd, pe de alta, de noi picatul care ne oprea intrarea. Clci El a plltit pentru datoriile gi cu rana Lui noi tofi ne-am vindecat. (...) Cel t0i S-a suit la Tatil gi Dumnezeu, inaugurdnd cilitoria d sus gi pregdtindu-ne ldcagurile de sus (loan 14,2)."71 l
Cap. 11
Pedeapsa poporului pentru ldcomie
l-32 ,,Poporul tnsd tncepu sd cdrteascd in auzul Domnului, iar Dornnul auzind, se aprinse mdnia Lui, izbucnl intre ei foc de la Domnul Si incepu a mistui marginile taberei. Atunci a strigat poporul cdtre Moise,
iar Moise s-a
rugat Domnului Si a incetat focul. De aceea s-a mai numit locul acela: Tabeera, adicd ardere, cdci acolo afost aprins tntre eifocul de la Domnul." ,,Agadar, cei ce au disprefuit prin p[cat
toatl iconomia fi hran[ focului. Iar in Hristos vor cdrtirea arat[, pe c0t ooa gi primi refuzul apostazia de-a m0ntuirea de la El, rc vede, cu toate c[ au gustat din har. Acegtia pot cunoagte sigur cele viitoare, inv[f,flnd din cele trecute."72 Sunt pedepsili cu foc ooi ce disprefuiesc man4 dupd cum se cufund[ in focul cel vcanic cei ce nesocotesc pe Hristos, Pdinea Care S-a pogordt din cer. Din nou, Moise mijlocegte pentru poporul rdzrtrdtit ;i dobdndegte pentru acela iertarea, prefigurdnd lucrarea M8ntuitorului. 4, ,,Strdinii, dintre ei, incepurd sd-Si arate poftele Si Eedeau cu ei Si fiii lui Israel Si pldngeau, zicdnd: Cine ne va
hrdni cu carne? " Cdrtirea o incep strdinii (gr. ep{miWos); Anania traduoc prin adundtura,,,termen folosit numai aici gi la Iegirea 12,38: amestecltur6 de ne-evrei (egipteni, semili gi alte neamuri) care plecaser[ impreunl cu ei din Egipt. La ei gi la poftele lor se va referi Pavel inI Corinteni 10,6"73.
5-9: ,, Cdci ne aducem aminte de pestele pe care-l mdncam in Egipt in dar, de castraveli Si de pepeni, de ceapd, de praz Si de usturoi. Acum insd sufletul nostru tdnjeSte; nlmic nu mai este tnaintea ochilor noStri decdt numoi mana!
ldr mana era ca sdmdnla de coriandru Si tnfdyisarea ei era ca inldpisarea cristalului. Poporul se ducea si o aduna, o
7o
lbid.
11
"
Ibtd.
71
60
-
Ibid. PENT, p.262
6I
rdsneau in rd.snile sau o pisau tn piud, o fierbeau in Sifdceau din ea turte; iar gustul ei era ca gustul turtelor untdelemn. Cdnd cddea noaptea roua pe tabdrd, atunci cddea peste ea Si
mana."
Evreii s-au scArbit de hrana cereascl, a$a cum se scdrbi gi de Hristos, Pdinea cea din cer (Ioan 6,31-51). 10-15: ,,Moise insd auzea cum pldngea fiecare familiile sale Si la uSa cortului sdu, Si s-a aprins tare mdni
Domnului gi s-a mdhnit Moise. Atunci a zis Moise Domnul: De ce intristezi pe robul Tdu si de ce oare aflat mild inaintea ochilor tdi, cdci ai pus asupra mea sarci na a tot poporul acesta? Oare eu am zdmislit tot poporul cesta Si oare eu l-am ndscut, de-mi zici: IaJ tn sdnul cum ia doica pe copil, Si-l du tn pdmdntul pe care cu j mdnt l-amfdgdduit pdrinlilor lui? De unde sd iau Si sd eu carne la tot poporul acesta? Cdci pldng inaintea mea zic: Dd-ne carne sd mdncdm! Eu singur nu voi putea sd tot poporul acesta, cd acest lucru este greu pentru Dacdfaci a$a cu mine, atunci omoard-md, de am aflat mi, inaintea ochilor Tdi, ca sd nu mai vdd necazul acesta!" Ca gi la leSirea 32,32, Moise cere sd moar[ el in poporului ce a plcituit. ,,Dacdnu suntem in stare si la viala, irremelnicE" sau poate gi la cea viitoare, ca Moise Apostolul (Pavel), cum zicem cI iubim pe aproapele?"74 lGlTz ,,Atunci Domnul a zis cdtre Moise: Saptezeci de bdrbali, dintre bdtrdnii lui Israel, pe care-i tu cd sunt cdpetenii poporului Si supraveghetorii lui, Si la cortul adundrii, ca sd stea cu tine acolo. Cd Md voi ri acolo Si voi vorbi cu tine Si voi lua din duhul care e peste tine gi voi pune peste ei ca sd ducd ei cu tine sarc poporului Si sd nu o duci numai tu singur." Institu{ia bdtrdnilor exista gi la alte popoare din chime (egipteni, fenicieni, hitifi, madianili ori canaanifi B[trdnii erau alegi dintre c6peteniile poporului; ei sfEtuiau 7a
Petru Damaschin, invdldturi duhwnicesti, I 62
in pricini civile gi religioase. in cei 70 de b[trini rfl6m originea Sanhedrinului de maitfurziu. 18-20: ,,Iar poporului spune-i: Sd vd curdlili pentru de mdine Si veli cmeq cat"rre, deoarece ali pldns tn auzul ilua Domnului Si ali zis: Cine ne va hrdni cu carne? Cd ne era blne in Egipt; cd are sd vd deaDomnul carne sd mdncali Si veli mdnca; Si veli mdnca nu numai o zi, nici numai doud aau cinci zile, nici numai zece sau doudzeci de zile, ci o lund tntreagd veli mdnca, pdnd vd va da pe nas Si vd veli scdrbi de ea, pentru cd ali dispreluit pe Domnul, Care este tntre voi, Si v-ali pldns inaintea Lui Si ali zis: La ce trebuia sd lcgim noi din Egipt? " ,,Domnul se suplrase foarte tare pentru cI lui Israil ilu-i pisa nici de robie gi nu se temea nici de muncile din Egipt, de dragul riumirositoarelor cirnuri gi legume. Dar gi po noi ne induplec[ adeseori pllcerile infierbdntate gi violcnte sd socotim robia diavolului ugor de purtat gi s[ ne le3[m cu jug_ul pdcatului de dragul poftelor stricicioase gi p6m6ntegti."/) E mai mult o pedagogie in aceste cuvinte dec6t o ameninfare, ca gi cum ar.spune: ,,Aga vi voi scoate din Via[6, f[r[ si mai avefi poft5; gi iegind in aceasti stare vI Vcfi putea curlfi de poftI gi, aducindu-vl aminte prin cdte tuferin,te v-afi sclpat de ea, sd vI ferili si mai cndefi intr-inta. Sau, dac[ acest lucru s-ar mai int6mpla, va fi dup[ lungi dstimpuri, cdnd nu vi ve{i mai aduce aminte ce afi indurat Pontru l[comia voastri. Dac6, ins[, nu avefi griji de voi gi nu ascultali cuvdntul care v[ elibereaz[ de orice patiml, vefi oldea in nenorocire."T6 2l-23: ,,A,poi a zis Moise: in poporul acesta, in care nd aflu, sunt Sase sute de mii de pedeStri Si Tu zici: Am sd le dau carne sd mdndnce Si vor mdnca o lund de zile! Li se vor ldia, oare, toate oile Si toli boii, co sd le ajungd? Sau tot pestele mdrii li se va aduna, ca sd-i indestuleze? Zis-a DomJudecau
sf. cniil lr to
al Alexandriei, op.
cit.,Y
Origerr, Despre rugdciune, XXIX,14 63
nul cdtre Moise: Dar, oare, mdna Domnului
e scurtd? A vei vedea de se va implini sau nu cuvdntul Meu."
Indoielii lui Moise ii rispunde Domnul, ar[tand ce e Cel de la Care vin toate gi Cdruia nimic nu-I este cu putinf6. 242 ,,Atunci a ieSit Moise Si a spus poporului tele Domnului, a adunat Saptezeci de bdrbali dintre poporului Si i-a pus imprejurul cortului." ,,CdtE vreme Moise ascult[ cuvdntul Domnului gi pri megte instrucfiunile Sale, el este inl[untru, st6 in interior, cele mai intime taine; cdnd insi vorbegte mul{imilor gi porului, cdnd igi exercit6 indatorirea sa fafi de om, care poate s[ rdm6nd inlduntru, el sti afar[, zice Scriptura.,,77 25: ,,$i S-a pogordt Domnul in nor Si a vorbit cu el; Si a luat din duhul care era peste el Si a pus peste cei zeci de bdrbali cdpetenii. Indatd insd cum a odihnit peste ei, au inceput a prooroci, dar apoi au incetat." infelesul primar: a profeli: a vorbi in stare de ^ ,,In taz.ln caanl de falq o harismi simpld gi temporar{, ca o figurare a Duhului pe Care Domnul lisus va avea sd-L in Biserica Sa."78 Poate pentru a diferen{ia acest moment cel al Cincizecimii, ediliile romdnegti de care ne folosim Scripturii ezitiin a majuscula duhul trimis asupra betrani excepfie face Biblia l9l4.Pdrin(ii Bisericii v[d, de altfel, fi indicat aici Duhul Sfbnt. ,,Se zice cd Dumnezeu lu6nd di Duhul lui Moise a dat - Duh - celor gaptezeci de bitreni. nu infelegi ci Dumnezeu a luat de la Moise o substanf[ ma ]
teriall
gi corporald, a impdrfit-o in gaptezeci de pdrfi gi aga dat cdte o frdnturi fieclrui bitrdn. Este o impietate a in
astfel natura Duhului Sfhnt. Aceastii imagine inscrisi in cest text tainic poate fi inteleasl astfel: Moise gi duhul era in el sunt asemenea unui lumindtor foarte strilucitor, care Dumnezeu a luminat gi pe cei gaptezeci. Strilucirea I 77 78
ld., Omilii la Cartea Numerii,Yl,l PENT, p. 263 64
minii s-a revdrsat peste ei, fiard ca izvorul s6 scadl prin lc€astd comunicare. (...) Duhul nu se odihneSle asupra oricui, dup6 cum citim, ci numai peste sfinfi gi peste cei fericili. Duhul lui Dumnezeu se odihnegte peste cei care au o inimd curatd (Matei 5,8) gi peste cei care au cur5fit sufletul lor de p6Cat. Dimpotriva, El nu sdldgluiegte intr-un trup apisat de p[oat, chiar dacl cflndva a slldqluit intr-insul. Dutrul Sfhnt nu inglduie nici o comunicare, nici o imp6(eal[, cu duhul rlului. E sigur c[ din clipa plcatului, duhul r[ului, care-i in sufletul ouiva, igi are partea sa. Cdnd e ldsat sI intre gi s[ sdligluiasc[ tn noi prin cugetele sale rele gi poftele rele, Duhul Sfrnt se rfl6 in strdmtoare gi eu imi ing[dui sd afirm c[: Duhul Sfhnt orte alungat din noi. (...) In to{i cei care au profefit s-a odihnit
Duhul SJiint, dar in nimeni nu s-a odihnit ca in Mdntuitorul."7e ,,Cici pe aceia in care se spune ci Se odihnegte Duhul Tiu, pe aceia ii face sd se odihneascd in Tine."8o 262 ,,Doi dintre bdrbali insd au rdmas in tabdrd: pe unul il chema Eldad Si pe celdlalt tl chema Medad. gi a odihnit Si peste ei duhul, cdci erau din cei inscriSi, dar nu yeniserd la cort, Si auproorocit Si ei acolo in tabdrd." Eldad ( : Dumnezeu a iubit) Si Medad ( : dragoste) nu se aflau la cortul adunlrii, dar au primit gi ei harul, num[tAndu-se intre cei gaptezeci de beheni. ,,N-a fost impnfit Duhul, ci a fost impirfit harul in cite vase erau gi dupd puterea celor care l-au primit. tn tabdrd au fost numai gaizeci gi opt de b[trani, care au profetizat. Eldad gi Medad nu erau acolo. Asta s-a fhcut spre a se dovedi c[ n-a fost Moisi cel care a imp[rfit harul, ci Duhul cel care lucreaz5,. Eldad gi Medad au frcut parte din cei alegi gi, cu toate cI n-au fost in I lablrS, totugi profe{esc."8 27-292 ,,Atunci a alergat un tdndr Si a spus lui Moise, zlcdnd: Eldad Si Medad prooroce,sc in tabdrd! gi rdspun-
n :itl
-z-3 'Mdrturisiri,
Xlll,4
imului, Caiehezeie,XYl,25 65
zdnd, Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, unul din lui, a zis: Domnul meu, Moise, opreSte-i! Moise insd i-a Nu cumva eSti gelos pe mine? O, de arfi toli prooroci in
porul Domnului
or trimite Domnul duhul Sdu peste ei!t,l E greu de infeles motivul pentru care s-a ternut fie se temea c[ prestigiul lui Moise va avea de suferit, fie va suferi el o scidere inaintea celorlalti. Cert e e6 i-a lui Moise sd-i opreasci pe cei doi de-a profeli, dar Moise i-a ingdduit sd ceari aceasta, ,,Nu pot s6-i opresc, i-a Moisi, cdci harul este ceresc. Nu pot s6-i opresc, pentru c[ eu am acelagi har ca gi ei. Nu-mi inchipui insd c[ tu ai aqa din pricina invidiei. Nu eSti gelos pe mine, cd ei au fe1it, iar tu nu profefegti inc6. Agteaptl timpul."82 ,,Se cE Dumnezeu a luat din Duhul ce se afla peste Moise gi pus in cei alegi, nu pentru alt motiv, ci ca s[ credem ci Unul gi Acelagi Duh sfinfegte Dumnezeu pe sfinfii dinai de noi gi pe noi. Cdci precum Unul este Tatdl gi Unul asemenea gi Fiul, la fel Unul este gi Duhul Sfint, Cel U in prooroci gi in noi. Iar fiind Unul, nu trebuie infeles c6 impi(egte in mul1i, ci este neimp[rfit gi in multa di a darurilor (harismelor) 9i se afl[ acelagi desivdrgit in Dar trebuie observat cd Dumnezeul tuturor a poruncit ca alegi si fie in numlr de gaptezeci. insl nu se complete acest numdr. Cici lipsesc doi: Medad gi Eldad. Dar zeu ii umple gi pe ei, care au intdrziat, de Duhul. Cdci roceau in tab[ri. gi unii din jurul lui Moise ii pizmuiesc Ai cer s[-i opreascd. Dar el vLzAnd de mai inainte taina Hristos zice: Cine sd dea poporului prooroci ai cdnd dd Domnul Duhul Sdu peste ei? inlelegem din Si de
cd legea a pescuit gi a adus lui Dumnezeu pe mulfi ca sd
gdteascl pentru taina lui Hristos. Dar nu i-a putut aduce tofi. Insi Hristos i-a sfinqit pe cei ce au venit mai t0rziu. C au fost chemafi gi din neamuri la cunogtinfa adev[rului, prin Moise sau prin lege, ci mai mult prin puterea lui
nozeu gi Tatdl, descoperind celor ce nu-L cunogteau chipul 8tru, adici pe Fiul. Iar pe cei chemafi i-a flcut gi sfin{i, un-
jlndu-i cu Duhul. $i-i pizmuiesc cei din lege pe cei indrephfi in Hristos prin credinf6 9i sfin1i1i in Duhul. Dar Moise l.a bucurat, cunoscdnd de mai inainte taina. Deci norodul IUdeilor nu cugeta^-cele ale lui Moise, pizmuind prostegte pe
lfinfiiin
fug de carne.
32-34: ,,Atunci s-a sculat poporul Si toatd ziua Si toald nooptea aceeo Si toatd ziua urmdtoare au adunat prepellle; Si cine a adunat pu1in, tot a adunat zece coSuri Si le-au httins imprejurul taberei. Dar carnea era incd in gura lor Si Itu isprdviserd incd de mdncat, cdnd se aprinse mdnia Domnului asupra poporului, Si a lovit Domnul poporul cu bdtaie toarte mare. $i s-a pus numele locului aceluia: Chibrot-Halaava, adicd mormintele poftei, cdci acolo au ingropat pe poporul cel aprins de poftd." ,,Tot neamul evreilor, pe cdnd trecea prin degert, filndcd a dorit mdncdruri obignuite din carne, gi-a pierdut o parte din popor. Nu le fusese interzisi aceast[ dorinfd, dar Dumnezeu a voit, dupi pirereamea, sd introducd in prevedcrile legii pedepsirea dorinfelor de rizvr[tire, pentru ca tot poporul, de buni seam[, sI infeleagd cdt trebuie sd se fereasc[ de cele pe care Dumnezeu le opregte prin Scripturile ceE$ti, de vreme ce-L supdrau chiar cele ingdduite gi pe care ttu Ie oprise prin lege."oo ,,Dumnezeu ii invap c[ nu trebuie r[ fie lacomi, dar le dd ceea ce doresc: mul{ime de pdslri
!] l'
82lbid.,xvl,26 66
Hristos."83
30-31: ,,Apoi s-a tntors Moise in tabdrd impreund cu hdtrdnii lui Israel. Atunci s-a stdrnit vdnt de la Domnul, a adus prepelile dinspre mare Si le-a presdrat imprejurul taberei €ale de o zi intr-o parte Si cale de o zi in cealaltd parte impreJwul taberei, strat gros de aproape doi coli de lo pdmdnt." Aga cum a ftgIduit, Dumnezeu trimite israelililor bel-
sf. Cnirit al Alexandriei,Glafire la lesire,II Salrriuous, Despre guveinarea lui Dumnizeu,Vl, l0 67
zburflnd aproape de p[mdnt s-au l[sat peste tablr[ ca un grupate in stoluri, a clror v0nare ugoard a slturat pofta lor came. Dar necump[tarea in mdncare a umplut sucurile
trupuri dintr-odatil de otrivuri vdt[mdtoare gi imbuibarea adus boalS gi mo-arte. Iar pilda acestora le-a ajuns celorla spre cuminfire."8s ,,Nelipsindu-se ei de nici un bine, degi bucurau cu imbelgugare de darul neintinat al manei, carnea gi prazul, vorbesc de pepeni gi de castravefi, de gi usturoi. De aceea, mdncdnd din ele, nu peste mult timp murit. C[ci le da Dumnezeu prepelilele nu incuviinfdnd
pofta, ci incredinfdndu-i mai degrabi, prin fapte, cd ni nu-I este cu neputinfi. Iar dupi aceasta, pe cei st[pdni(i plIcerile ur0te ii pedepsegte. Cdci peste nenoroci{ii de I au venit grele pdtimiri din timpul venirii Mdntuitorului tru. Acelea au fost umbre ale acestor pitimiri, gi intdmpliri de odinioard s-au ardtat drept chipuri de mai inainte ale de pe urm6. Cici dupd ce S-a pogorAt la noi de sus gi din Hristos, mana cea adevlrati, care poate s[ ne hrlneascl qi ne frglduiascd viata vegnic6, preferind aceia in locul ei chip neinfelept folosirea lumeascd gi apoasd a celor tegti, s-au revoltat cu hotlr0re nu numai impotriva Dum zeului tuturor, ci gi impotriva dumnezeiescului Moise86. deii, resping6nd pe Hristos, neag[ gi Legea lui Moise, care pretind ci se cdliuzesc, cici Legea vestegte pe Hri 352 ,,Apoi a plecat poporul din Chibrot-Hataava s-a oprit in HaSerot." Urmdtorul popas al evreilor a fost in Haserot (: pentru tabIr6). Cap. 12
l:
- Miriam
,,Mariam
Si
pedepsild cu leprd
Aaron vorbeau insd impotriva lui o luase Moise,
femeia etiopiancd, pe cqre Moise era cdsdtorit cu o etiopiancd." se pentru
Dacd aici s-ar vorbi despre Sefora, aceasta ar fi numidoar in mod ironic etiopianci sau kugit[, cdci ea era madianita. Dar credem a fi vorba despre o a doua sofie a lui Moise, amintit?i doar aici, gi care, intr-adevlr, era etiopiancd. KuOitd sa:u etiopiancd ar insemna arsd de soare, nume care, ln sens mistic, desemneazd pe cel ce a primit lumina dumnozeiascd. Comentatori mai noi cred cd aici e vorba despre Sofora, dar scrierile patristice sus(in cI Moise a avut gi o a doua sofie, dup[ cum reiese, deqi nu foarte clar, gi din Scripturd; in plus, madianilii nu erau privili cu ostilitate de cltre ovrei. Sofia etiopiancl putea proveni dintre striinii iegili din Egipt, gi ea ar prefigura primirea neamurilor in Biserica lui Hristos. ,,Aaron gi Miriam au murmurat pentru cd Moise gi-a luat o sofie etiopiancI. Or, noul Moise ia de asemenea o
tl
a trecut la noastrd."87 pe a explica, otiopeanca scurt, aceasta, ,,Pentru zicem ci Mariam preinchipuie poporul primordial. Moise, adicd Legea lui Dumnezeu, a luat de sofie o etiopianc[ r[tlcitl printre neamuri. Moise, adicl Legea duhovniceasc[, o la de so(ie, iar Mariam, care imagineazd sinagoga de azi, se lntristeazd gi-l ceart[ impreun6 cu Aaron, altfel spus (cu) preolii gi fariseii."88 ,,Sinagoga inchipuie acel murmur, care necunoscflnd legdmdntul acestei etiopience, adicl al Bisericii dintre neamuri, fream[td prin mustr[ri zilnice qi urSgte pe acea plebe prin a cdrei credinf5 este scdpatd ea insdgi de lepra necredinlei sale."8e Miriam preinchipuie Sinagoga, Aaron, in acestcaz, preofia veche, iar Moise pe Hristos. ,,Cici ]lristos este D6titorul legii giMijlocitorulintre Dumnezeu gi oameni, cum era gi Moise. (...) Iar drept chip al preofiei Iudeilor trebuie socotit Aaron, iar Mariam reprezinti fa(a Sinagogii (a adunlrii). Deci L-au acvzat pe Mdntuitorul nostru Hristos $i betrenii iudeilor gi inslgi adunarea (Sinagoga) imotiopianci de sofie. Legea Sa, intr-adevdr,
i7 E5
86
Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viaya lui Moise Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,II 68
rN
ru
Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor,I,6 ld., O*ilii la Cqrtea Numerii,Yl,4 Sf. Ambrozie,
Scrisori,Lx[I,57 69
F[ preune cu aceia, invinuindu-L de cilcarea poruncilor nezeiegti (...). Dar scr6qneau impotriva Lui gi in alt mod, tru cd gi-a luat de so(ie o femeie neagrl" adicd Biserica neamuri, gi a plrIsit intr-un mod oarecare pe cea dintdi, ad pe israelita, care era Sinagoga. C[ erau furiogi deoarece cotea obiceiurile lor, plzite in mod deger! sau date prin M drept chipuri, nu e greu s[ vadd cel ce s-a familiarizat cu erile evanghelice. Iar cI gi-a luat so{ie Biserica din innegritii incl pentru intunericul cunogtinfei gi al mora lor cici nu era inci in ea lumina cea adeviiratd infrumusefeazd Si albegte fata - va putea g6si cineva dovada in prooroci."e( 2z ,,Ei ziceau: Oare numai cu Moise a grdit N-a grdit El, oare, Si cu noi? $i a auzit acestea Domnul." ,,Precum se pare, Mariam gi Aaron au ftcut din b de{ea lui Moise prilej de ingimfare. Dar Dumnezeu se rd, chiar dacd Moise tace, gi se minie de la Sine cu impotriva celor ce au indrlznit si defaime pe slujitorul gi socotegte ca a Sa dispre(uirea lui. Aga sd in{elegi 9i in
-
zul lui Hristos. Bldnde,tea gi iubirea de oameni proprii i-au frcut pe farisei mai pornili spre disprefuirea Lui. Dar vedea neindoielnic cI nu vor sclpa de mdnia de sus. defhimarea Fiului avea s[ fie greu rlbdatd de Dumnezeu Tat6l."el 3z ,,Moise insd era omul cel mai bldnd dintre toli menii de pe pdmdnt." ,,Sunt numiti bldnzi cei cu moravurile potolite, cei bozi de orice patim5, pentru cI nu au in sufletele lor nici, turburare. De aceea Scriptura mlrturisegte despre Moisi ci fost mai blAnd decdt tofi oamenii de pe pimdnt.uez ,,Cend
auzit pe Sfdntul Duh istorisind viafa lui Moisi, indatd pitruns in noi dorin(a de a r6vni virh:tea acelui bErbat gi
s Sf. Chiril al Alexandrie i, Glafire "e2 Ibid. Sf. Vasile cel Mare, Omilii la
c[ruia din noi i s-a arltat vrednic[ de urmat gi de fericit bl6npurtlrii lui."e3 Bldndefea e contrariul m6niei. ,,Cine gi_a Itlpdnit mdnia a supus pe draci; iar cine s-a robit de d6nsa (...) ui, dacd se zice cd insusi defea
Dom
(psalm\4,l})!s4 fdrd de yeste cdtre Moise gi cdtre Aaron Si cdtre Mariam: IeSili cdteSi trei la cortul adundrii! $i au ieSit tustrei. Atunci S-a pogordt Domnul tn stdlpul cel de nor, a stat la uSa cortului Si a chemat pe ale
nul
Aaron
Si
pe Mariam Si au ieSit amdndoi."
,,Cuvdntul a afrtat
ci Dumnezeu va fi judec[tor al celor llristos gi
care vorbesc impotriva Mdntuitorului nostru Iisus
va veni
si
osdndeasci cu m6nie pe cei ce au indrdznit se_L
calomnieze gi sI se lupte pentru egalitatea in cinste cu El.,,es 6z ,,Apoi a zis: Ascultali cuvintele Mele: De este intre
voi vretm proroc al Domnului, Md ardt lui in vedenie Si in lomn vorbesc cu el." ,,Nu tofi au vederi adevdrate in somn, nici nu se inti_ ptrresc acestea in mintea tuturor, ci numai aceia care sunt cu. rati cu mintea gi limpezili in simprile sufletului gi care a_ leargl spre contemplarea naturali; numai aceia care nu au nici o preocupare de lucrurile viefii 9i nici o grijl de via{a de aici; aceia ale clror indelungate fllminziri i-au dus la infranarea cuprinzdtoare gi ale clror sudori gi osteneli dupi Dum_ nezeu au aflat, in locul cel sfrnt al lui Dumnezeu, cunogtinfa lucrurilor gi odihna inlelepciunii celei mai inalte; aceia a ce_ ror viafi ingereasci e ascunsd la Dumnezeu gi a c6ror inain_ tare s-a suit de la sffinta linigtire la treapta proorocilor Bi_
sericii lui Dumnezeu."'u Comer tariul avertizeazic[ nu orice vis e de la Dumnezeu gi nu orice vedenie trebuie primitii,
la Numeri
Psalmi,Vlll,2
70
71
ar[t6nd cine sunt cei ce se inwednicesc de har. Revenind textul biblic, constatdm cd gi proorocii pot cunoa$te asemenea celor ce au disprefuit pe Moise. 7-82 ,,Nu tot aSa am grdit Si cu robul Meu Moise, este credincios in toatd casa Mea: cu el gydiesc gurd gurd, la ardtare Si aievea, iar nu in ghicituri, Si el vede Domnului. Cum de nu v-ali temut sd cdrtili impotriva lui Meu Moise?" Dumnezeu ii vorbea lui Moise direct, frri inci Mai greu de stabilit e infelesul/elei Domnular, de vreme nimeni nu poate vedea fafa lui Dumnezeu fhrl sE moarl Sirea'33,20-23). Dar, ,dacd ar fi lipsit cu totul de un vrednic de Dumnezeu, Dumnezeu ar fi cu totul de (de necunoscut, de nesimfit). Frumuse(ea este o armonie chipul un fel de intocmire statornici. Iar dac[ s-ar spune Dumnezeu e lipsit de un chip vrednic de El, ar trebui s[ spund cd e lipsit gi de frumuse{e gi cu atdt mai mult de ln care e gi chipul gi frumuse(ea"e7. ,,Istoriile Evreilor (...) cd acel sfdnt Moise s-a inwednicit, pentru multa bldndefe, de ardtarea lui Dumnezeu. $i, dacl il descriu o ti gi ca lipsit de vederea lui Dumnezeu, nu il aratd despl de Dumnezeu, decdt cdnd era lipsit de bldndefe. Clci cI Domnul se supira pe el cu mAnie c6nd era foarte nef gi se opunea voilor dumnezeiegti. Dar c0nd il prezi neopus cererilor hot[rdte ale Iui Dumnezeu, il laudi imitarea deosebitii a bun[tI1ii lui Dumnezeu. De fapt foarte bl6nd gi pentru aceasta e numit slujitorul lui zeu gi mai vrednic dec6t to{i proorocii de vederea lui f nezeu."e8 ,JVIoise s-a bucurat prin aceasta de o pozilie inaltd in vederile lui Dumnezeu, mai mult dec0t al1ii, ca gi putin{a de-a auzi in mod deosebit cuvintele dumnezei Despre aceasta i s-a dat o bunl mdrturie. Dar aceasta o qi mai adevlrat la Hristos. Cdci nu precum a vorbit 97 9E
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52 Sf. Dionisie Areopagitul, Epistole, VIIL I
nezeu gi Tatdl
in prooroci a vorbit gi in Fiul. Ci aceia pri-
meau prin Duhul cunogtinga celor ce trebuiau s6 le afle. Iar El cunogtea qr prin invdf[turd sfaturile Tatilui, ci ca Unul ce ora El insugi In(elepciunea 9i Sfatul TatIlui."ee
9-10: ,,^$ s-a aprins mdnia Domnului ctsupra lor Si, depdrtdndu-Se Dornnul, s-a depdrtot Si norul de la cort Si latd Mariam s-afdcut albd de leprd, ca zdpada. gi cdnd s-a uitat Aaron la Mariam, iatd era leproasd." ,,Privegte la acest popor plcltos gi vezi;ce lepr[ a p[catului s-a l6sat peste el, ce zgomot ii intunecl infelepciunea, ce slujbi urAti gi ce inf5ligare respingdtoare are! Dar aceastd lepr[ nu rdmdne pentru totdeauna, ci c0nd se apropie e[pt[m0na lumii (12,15), cu sfhrgitul ei, ea va fi rechematd ln tabirl. La sffirgitul lumii, cind va intra tot num6rul plg6nilor, atunci tot Israelul va fi mdntuiq gi atunci lepra se va lndeplrta de pe fafa Miriamei, ea va redobdndi faima credinfei gi frumusefea cunoagterii lui Hristos, atunci fala ei igi va reclp[ta str[lucirea, cdnd cele doud turme vor fi una gi va fi o turmd gi un pdstor (Ioan 10,1 6)."100. Despre taina ciderii gi a reprimirii lui Israel vorbegte Smntul Apostol Pavel (Romani, cap. ll). ,,$i s-a dep6rtat norul de cortul mdrturiei. Iar Mariam s-a umplut indati de lepri, gi nu in mod simplu, ci ca zlpada. $i de fapt firea dumnezeiascd, gi preacurati, indignatii de befiile iudeilor impotriva lui Hristos gi de indrlznelile lor necuviincioase gi afectati de am[r[ciune, a plecat oarecum gi s-a desp6(it de Siriagogd (...). Ceci dup[ ce S-a pogordt Domnul in stAlp de nor, pleac[ iardgi ca un nor, dup[ chipul literei. Iar dupi ce s-a despd(it dup[ cuviinfi de Sinagoga Iudeilor, aceasta s-a arltat indatl necuratii; gi nu simplu necuratE, ci ajunsi la extremitatea bolii. CEci spundndu-se cl un lepros s-a albit foarte, se aratii intensitatea bolii. $i ce e mai alb ca zilpad{'l Pentru cE se cuvenea, ba era chiar necesar eo loo
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
O.igen, op. cit.,Yl,4 73
ri gi neindoielnic s[ ajungi Sinagoga Iudeilor la toate odati ce-a cAzut din grija Celui ce o putea mdntui."tQl ll-12'. ,,Atunci a zis Aoron cdtre Moise: domnul meu, sd nu ne socoteSti greSeala cd ne-am rdu Si am pdcdtuit! Nu ingddui dar sd fie Mariam ca ndscut mort, al cdrui trup, la ieSirea din pdntecele
virtulii nu va fi str[puns de vdrful sdgefilor. Fiindci tdria ei indoaie vdrful srgefii gi o respinge. Iar arma ocrotitoare im-
sale, este pe jumdtate putred. " ,,Cei ce, fiind din neamul lui Israil gi nestriini de le tura dupi trup cu Sinagoga ludeilor, au fost rdnduifi vi nici ai tainelor Mdntuitorului nostru, aveau s[ aduci ciuni pentru cei ce au picituit, degi au plcituit gi ei nE cu aceia la inceput. Ei se roagl lui Hristos s[ nu vini asupra lor mdnia Tatdlui."ro2 Aaron, degi a pIc[fuit imprt nd cu Miriam, mijlocegte acum pentru sora sa; la fel, Pavel, degi prigonitor al Bisericii la inceput impreund cu deii, se roagd mai apoi (dup[ convertire) pentru poporul (Romani 10,1), nesuferind s[-i vadd bolnavi de moarte cei de un s6nge cu el.
Leprogii, dup[ vindecare, pot reveni in
tabirl abia in
13: ,,Atunci a strigat Moise cdtre Domnul Si a
Dumnezeule, vindec-o ! " ,,Moise s-a frcut gi acum gi mai vrednic de laud6 tru neluarea in seaml a p[catului, pentru clvdzdnd cd
nezeu pedepsegte bdrFrrea nesocotitl a femeii, gi-a fEcut fi mai tare ca mdnia, rug0nd pe Dumnezeu si se indure de sc 1rri.;:103 ,,Aaron gi Mariam au fost r6ni1i de patima b6rfirii s-au ftcut ca un fel de arc alpizmei, aruncdnd impotriva in loc de sigeatil, cuvdntul. Dar Moise era atdt de departe a se molipsi de boala lor, inc6t a putut si gi vindece patin celor ce se imbolniviserd de ea. Astfel, nu numai cd migcat de pornirea de rlzbunare impotriva celor ce l-au s pirat, ci Il roagi gi pe Dumnezeu pentru ei. El aratd, soc tesc, prin cdte a ficut, c[ cel ce este bine imbricat in
uns ca preot spre a
rot Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit. to2 lbid.
l0' Sf. Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei,y,4
,
'03 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit. 74
Amintim ci sacerdofiul lui Moise era unur special, er nefiind sluji la cortul adundrii.
too 106
lbid.
Sf. Efrem Skui., Cuvtint despre preopie
/5
15: ,, [i a Sezut Mariam afard din tabdrd Sapte zile Si poporul n-a plecat la drum pdnd s-a curdyit Mariam." ,,A se curd{a de lepri = a se vindeca. De refinut le morale ale intregului episod: pdcat - pedeaps[ - pocii - mijlocire - penitenfi - iertare."ro' ,,Mariam ii vorbegte Moise qi este pedepsiti, dar nu fhrl judecati, ci aqa cum legile justifiei. intr-adev[r, intdi este chematl in proces, este judecat[ gi, in al treilea rdnd, este pedepsiti. Prin sert tinf[ simte puterea judeci{ii, iar prin leprE suporti ispdgi gregelilor. De altfel, sancfiunea a suferit-o nu numai am, ci gi Aaron, fiindcd degi marele preot n-a fost lovit lepr[, pedeapsa l-a atins gi pe el, prin pedeapsa primiti Mariam fiind umilit;i Aaron, ca un felde complice la Cdci Mariam este chinuitI, iar chinul ei este o rugine Aaron. Dar, ca si cunoagtem din astfel de caztri procedura judecilii divine este frri indurare, aceastl duri n-a putut fi schimbatii nici la interven(ia celui ce lezat."tot Dup[ o interpretare juridicd, interesantI, dar cum strlinl spiritului rlslritean, incheiem cu o viziune tologici: ,,E dep[rtati Mariam cea stlpdniti de lepr6. Dar a pornit poporul pdnd ce n-a fost cur[fit[ Mariam. C[ci tept[m gi noi, care credem in Hristos, curlfirea ludeilor, dent prin credinf[. Aga, pdrdsind la sfArgit corturile viefi, vom inainta impreund spre cetatea de sus gi vom r@ spre pimdntul ftg[duin1ei." Cap. 13
-
Iscoadele trimise in Canaan
l-42 Dupd aceasta a pornit poporul de la Haserot gi poposit in pustiul Paran. Acolo a grdit Domnul cu Moise i-a zis: Trimite din partea ta oameni ca sd iscodeascd mdntul Canaanului pe care am sd-l dau Eu Jiilor lui 107
PENT, p. 265
108
Salvianus, op. cil.,Ul Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.
t09
76
ipre mo$tenire; cdte un om de fiecare seminlie sd trimifi; lnsd aceStia sd fie toli cdpetenii intre ei. $i i-a trimis pe ace$tio Moise din pustiul Paran, dupd porunca Domnului, Si crau toli cdpetenii. " ,,Deci Moise, sau infelesul Scripturii legii, ii trimite anticipat prin umbrd gi chip pe cei mai cunosc[tori gi care au mintea mai in5lfati spre cercetarea exactd a celor figlduite de Dumnezeu."llo.
5-16z ,,Iqtd acum Si numele lor: $ammua, fiul lui Zahur, din seminlia lui Ruben; Safaf fiul lui Hori, din seminlia lui Simeon; Caleb, fiul lui lefone, din seminlia lui luda; Igal, fiul lui losif, din seminlia lui Isahar; Osia, fiul lui Navi, din
wminlia lui Efraim; Palti, fiul lui Rafu, din seminlia lui Veniamin; Gadiel, fiul lui Sodi, din seminlia lui Zabulon; Gadi, fiul lui Susi, din Manase, seminlia lui losif; Amiel, fiul lui Ghemali, din seminlia lui Dan; Setur,fiul lui Mihael, din seminlia lui A$er; Nahbi, fiul lui Vofsi, din seminlia lui Neflali; Gheuel,fiul lui Machi, din seminlia lui Gad." Cele 12 iscoade trimise in Canaan au fost: $arimua (: cel care ascult[), fiul lui Zahur (: i1 amintire buni); Safat (: judec[tor), fiul lui Hori (: nobil); Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefone (= pregdtit de
drum);
Igal
(:
El
mdntuiegte),
fiul lui losif
(:
Domnul
sE
(: mdntuire), fiul lui Navi (= odrasld); Pahi 1: salvat), fiul lui Ralu (: vindecat); Gadiel (: binecuvdntat de Dumnezeu), fiul lui Sodi
1=
rdauge); Osia
taina mea);
Gadi 1: norocul meu), fiul lui,Sasi (= calul meu); Amiel (: poporul lui Dumnezeu), fiul ld Ghernali p[zitor de cdmile);
tn lb.d. 77
(:
Setur nezeu?);
(:
apdrat),
fiul lui Mihael (: cine este ca
Nahbi (: ascuns), fiul lui Vofsi (: gi m6na mea); Gheuel (: mdrefia lui Dumnezeu), fiul lui Machi (
rlnit). Lipsegte seminfia lui Levi, care n-a participat la rirea Canaanului gi nici la imp[rfirea firii. l7z ,,Acestea sunt numele^bdrbalilor pe care i-a trit mis Moise sd iscodeascd yara. Insd pe Osia, fiul lui Nqvi, Moise l-a numit losua."
,,Ebraicul YehoSua, din care derivd losua Si lisus, prinde in eltetragrama divind YHWH, adicd,Yahve (;nul), numele pe care Dumnezzu i l-a descoperit lui Moise muntele Horeb (Iegirea 3,14). in timp ce Osra inseamn5, si plu, mintuire (numai cu presupunerea c[ ea vine de la nezzu), Iosua inseamnd, Domnul este mdntuire sau mdntuieSte. Schimbarea numelui lui Osia semnificI, pe parte, c[ un astfel de nume nu putea si existe inainte de lafia de pe Horeb 9i, pe de alta, rolul pe care Moise i-l buie lui Iosua, acela de secund al sdu. E posibil ca schi rea numelui sd fi avut loc cu mult inaintea acestui aici fiind menfionat?i anume in legdturi cu trimiterea I Iosua ca iscoadl in Canaan (el va fi acela care, in final,
cuceri Canaanul); cu numele cel nou e pomenit in legir 17,9-14; 24,13; 32,L7;33,11."111 ,,Moise a vdzut inainte numele .Ilsus, desigur prin puterea Duhului lui judec6ndu-l a fi un lucru vrednic de ales. CIci intr-o cdnd el inci nu fusese rostit de oameni 9i cAnd nu era noscut incl nici de Moise, totugi acesta I-a folosit cel di atribuindu-l celui despre care gtia dupb chip gi simbol trebuie sd-i urmeze dupl moartea sa la conducerea p< lui."rr2 Dupd moartea lui Moise, adicd dupi incetarea
"t12 PENT. p.265 r
Eusebiu de Cezareea, Istori a biser iceas cd,I, 78
[I,
3
vcchi, poporul va fi dus in plm0ntul sffint de cltre Iosua (lisus), prin Legea cea nou[. ,,C6nd Isus e pomenit pentru prima dat6, numele tatllui sdu nu este dat in vileag, nici a doua oar[, nici a treia oard. Dimpotrivd, cdnd se citeazl numele lui Navi, tat[], el nu mai este numit Isus, ci Iosua. intre cei trimigi ca iscoade, el este numit (Osia). Mi se pare cd lnainte i se d[duse numele de (Osia), in loc de Isus fiul lui Navi, pentru calitatea lui de iscoadd. indatI ce s-a reintors din implinirea misiunii sale, cind, sub impresia groazei obgtegti, el singur d[du curaj celor fricogi, el singur intiiri hrcrederea unui popor descurajat, atunci Moise ii di numele de Isus. El nu mai este numit fiul lui Navi, ci el este acela o[ruia Moise i-a zis: Condu oStirea Si biruieSte pe Amalec (legirea l7,g).-tt3 Citatul, din pricina transcrierii numelor
dificil de urmlrit. [deea este aceea c[o atunci lui Moise e numit Iisus, el e tip al lui Hristos ;i nu i se mai mentioneazl tatll; cdnd e numit Osea, el e ptezentat ca fiul lui Navi 9i indeplinegte misiuni inferioare. Totugi, Septuaginta il numegte, Ia Ieqirea 33,11 - Iisus, fiul lui Navi. Mai menfionlm c6, pentru aJ deosebi pe Iosua de lisus Hristos, traducltorii rom6ni ii redau numele cu un ringur i; in textele greceqti, insi, fie cd e vorba de Septuaginta, fte de scrierile patristice, numele este Iisus (at iota Si lla),la fel cu cel al Mintuitorului. 18-21: ,,Trimildndu-i pe aceStia din pustiul paron co din grecegte, e
c0nd slujitorul
sd iscodeascd pdmdntul Canaanului, Moise le-a zis: Suili-vd din pustiul acesla Si vd urcali pe munte Si cercetali ce pdmdnt esle ti ce popor locuieSte tn el; de este tare sau slab, mult la numdr sau pulin; cwn este lara pe care o locuieqte: bund sau
rea; cum sunt orasele in care trdieste el: cu ziduri sau ftrd ziduri; curn este pdmdntul: gras sau slab, de sunt pe el copaci leu nu. Fili curajoSi Si luali din roadele pdmdntului aceluia! Aceasta se petrecea pe vremea coacerii strugurilor. "
lll
O.igen, Omilii la Cqrtea losua,I,3 79
in el este indrdznel Si orasele sunt intdrite Si loarte mari, ba Si pe fiii lui Enac i-am vdzut qcolo. Amalec locuieSte in partea de miazdzi a ldrii; Heteii, Heveii, Iebugeii ;i Amoreii locuiesc in munli, iar Canaaneii locuiesc pe ldngd mare Si pe ldngd rdul lordanului." Cercetarea a durat 40 dezile, prefigurare a celor 40 de mi petrecufi de Israel in pustie. Tara e zugr[vite ca bogatl, care locuieSte
,,Moise indeamnd pe cei trimigi sd fie curajogi, in sul: nu vI lisafi, rlm6nefi legafi unul de altul gi de cauza mune; perseverati in ceea ce a{i inceput. Verbul pro rdo e folositnumai aici, in tot Vechiul Testament".rla 22: ,,$i s-au dus ei Si au cercetat pdmdntul de la tiul f,in pdnd la Rehob, care vine ldngd Hamat." lara e cercetati de la fin (: spin), pustie la sud Canmn, pdn[ la Rehob (: l6rgime), l6ng[ Hamat (: fo rea{d), limita nordici a
dar imposibil de cucerit. ,,lin1elegi cd cei mai fricogi gi mai frH curaj din aceia care au iscodit p[mflntul ftgiduinlii au mdrturisit deschis c[ plmdntul e bogat in vii 9i gras 9i imbelgugat lh roduri frumoase, dar au inrpletit in acestea frica lor, numind
prii.
232 ,,De acolo au trecut in partea de miazdzi a
naanului Si au mers pdnd la Hebron, unde trdiau A $eSai Si Talmai, copiii lui Enac. Hebronul fusese zidit Sapte ani inaintea orasului egiptean foan." Hebron (: uniune) exista inc[ de pe vremea lui A am; aici locuiau frii lui Enac (: g6t lung): Ahiman (: unui dar), $esai (: nobil) Si Talmai (: vlteaz). Hebronul fost zidit cu gapte ani inainte de foan (: agezarejoas5), tate din nordul Egiptului. 24-2Sz ,,Apoi au venit pdnd in valea Escol, au tat-o Si au tdiat de acolo o vild de vie cu un strugure de md si au dus-o doi pe pdrghie. Au mai luat de asemenea dii si smochine. Locul acela l-au numit ei valea Escol, valea strugurelui, de la strugurele de poamd pe care tdiat de acolofiii lui Israel." tn apropierea Hebronului e valea Escol (: strugure loc ce a impresionat iscoadele prin imbelgugarea sa. 26-302 ,,$i dupd ce au cercetat ei pdmdntul, s-au tors dupd patruzeci de zile Si, mergdnd, au venit la Moise la Aaron Si la toatd obSteafiilor lui Israel, la CadeS, in tiul Paran, $i le-au adus lor Si intregii obsti vila Si le ardtat roadele pdmdntului aceluia. Apoi le-au povestit Si zis: Am fost in pdmdntul tn care ne-ai trimis, pdmdntul care curge miere Si lapte Si iatd roadele lui. Dar
ncamul carel locuiegte indrEznef gi spundnd c[ sunt pretutindoni cetifi intirite gi inconjurate cu ziduri gi prin aceasta abi-
i
ttnd pe.Israil de la nldejdea ci va birui gi impingdnduJ spre fhic[?"rr! Aceasta e gi o statagemd a aiavotului vrEjmagul rn0ntuirii; el nu contesti bunltilile ceregti, dar cautE sd descufiezn angrivind dificultlfile drumului p6nd la ele.
31-34: ,,Caleb insd
a lini1tit poporul
inaintea lui
Moise, zicdnd: Nu, ci sd mergem g sdJ cuprindem, pentru cd il vom putea birui! Iar oamenii cei ce fuseserd cu el au tls: Nu pute4 sd mergem impotriva poporului oceluia, penlru cd e mult mai puternic decdt noi! gi au imprdStiat prin-
lrefiii lui Israel zvonuri rele despre pdmdntul pe care-l cercetqserd, zicdnd: Pdmdntul pe care l-am strdbdtut noi, ca td-l vedem, este un pdmdnt care mdndncd pe cei ce locuiesc h el Si tot poporul, pe cqre l-aru vdzut acolo, sunt oameni ,foarte mari. Acolo am vdzut noi Si uriasi, pe fiii lui Enac, din neamul uria$ilor; Si noud ni se pdrea cd suntem fald de ti ca niste ldcuste Si tot aSa le pdream gi noi lor." Aga clevetesc cei ca sunt cupringi de lenevie: ,,Acegtia tunt cei ce in vremea sffirgitului lor se afl[ inc5 pe cale; sunt cei ce mereu voiesc si fie infelepfi. De aceea nu voiesc s6 pund niciodati un inceput. Iar cel simplu, pornind la inot,
ll'Sf. Chiril al Alexandriei; inchinarea gi slujirea in Duh si Adevdr,Y
"n PENT,p.266 80
8I
trece marea in prima clldurd a sufletului, nefrcdndu-gi nici de trup, nici intrebdndu-se in sine dac[ va avea weun folos din lucrarea lui sau nu."ll6 Trebuie s[ ne sili
griji
pentru dobdndirea frgdduin{elor, ftrd a mai sta s[ socot posibilele greutdfi ce s-ar ivi pe drum. ,,56 nu p[{im gi noi ei, sI nu ne tr0ndivim, si nu govlim, ci, cdnd auzim dele cele viclene cd hulesc gi acum calea cea strdmtd gi gusti (Matei 7,14) gi grdiesc la fel ca gi iscoadele acelea mise odinioarl (...), s[ nu ne ludm dup6 marea mullime, s[ mergem dupi Iisus gi Caleb, fiul lui Iefoni. S[ nu ne pdrtlm de ei pdni ce n-am intrat in pdmdntul frglduinfei n-am pBS piciorul in cer; nici si socotegti anevoioasd toria."llT ,,Fiindci celor ce voiesc sd dobdndeasc[ buni atdt de inalte gi sllvite nu le este lupt4 dup[ cum s-a impotriva sdngelui gi trupului, ci impotriva cdpeteniilor, niilor gi stdpdniilor lumii veacului acesta (Efeseni 6,12), ce cugetii ale trupului preget6 in aceastii luptI, cinstind vremelnice qi pieritoare mai mult decdt desfttarea in Cici ia seama c[ gi cei din lsrael au c[zut la ateta fricl sldbiciune incdt opun celor alegi grijile despre femei gi (14,14). Dar infelege prin ei gi pe cei ce in vremea Mdntuitorului nostru al tuturor s-au pigubit in credin(E cuvdntul Iudeilor. Domnul nostru Iisus Hristos le-a celor ce cred imp[rifia cerurilor. Dar i-a cheinat spre indrEznire, adicd la cea duhovniceasc[. $i le-a poruncit increzdtori in El sd lupte impotriva tiraniei diavolului (.. Dar ei n-au voit s[ creadS,- alegdnd cele trupegti in locul i birii fafa de Dumnezeu."rr8 Moise ,,era intrig plin de nidr dea mogtenirii viitoare, fhglduitl de Dumnezeu celor ce mutau din Egiptul g6ndit (inteligibil) 9i cilItoreau spre mdntul acela in care fdgnegte laptele amestecat cu miere. acest scop ii face pe c6[iva, dintre iscoadele bundtlfilor ,,u
Sf.
inle,Lyl
"7 sf.
'lt
rcel pdmdnt, invd{[tori ai lor. Dintre acegtia, unii sunt, dup[ p[rerea mea, gdndurile ce ne infrligeazd nidejdile cele bune, lar al1ii, gdndurile ce se nasc din credin(a care intdregte n[dcjdea in bunlt[1ile agteptate. Iar cei ce pricinuiesc lipsa de ntrdejde in frgiduinfele cele bune sunt gdndurile venite de la ool potrivnic, care sldbesc credinfa in cele figdduite. Dar Moirc, neascultdnd nici un cuv6nt al celor potrivnici, socotegte vrednic de credinfd pe cel ce vestegte cele bune despre pdm6ntul acela. Conducdtorul iscodirii celei bune a fost Iisus (Navi), care prin asigurarea lui a fbcut vrednice de crezut bun6tdfile frgdduite. Privind la el, Moise gi-a vdzut intdrite nldejdile in cele viitoare, avdnd ca dovad[ a desfhtdrii de lcolo ciorchinele adus de Iisus, atdrnat pe drugi. Auzind de lisus, care aduce vegti sigure despre pimintul acela, gi dea-
lupra ciorchinele ridicat pe lemn, pofi infelege pentru ce Moise, privind gi el spre acesta, a fost intiirit in n[dejdile lui. Clci ce altceva inseamn[ ciorchinele spdnzurat pe lemn in zilele cele mai de pe urm[, al Cdrui sdnge se face biuturd mdntuitoare celor cL cred?"lle. Cap. 14
82
Pedeapsa poporului
pentru cilftire
l-42 ,,Atunci toatd obStea a ridicat strigdt Si a pldns poporul toatd noaptea qceea; cdrtind tmpotriva lui Moise Si a lui Aaron, toli fiii lui Israel Si toatd obstea au zis cdtre ei: Mai bine era sdfi murit in pdmdntul Egiptului sau sd murim ln pustiul acesta! La ce ne duce Domnul in pdmdntul acela, ca sd cddem in rdzboi? Femeile noastre Si copiii noStri vor tl pradd. Nu arfi, oare, mai bine sd ne iittoarcem tn Egipt? Apoi au zis unii cdtre allii: Sd ne alegem cdpetenie st ii ne intoarcem in Egipt!" ,,Deci nu se mai poate pune la indoiali cI cel fricos gi neiubitor de osteneald qi cel pufin la credinfl pierde impreun[ cu el gi pe alfii, stricdndu-i prin vorbe rele. Nu e clar cd lle
sf.
-
Sf. Grigorie deNyssa, op.
c/. 83
m
va c6dea din partea sortiti lui 9i din n[dejdea lui iar cel tare qi atotviguros va sta inlduntrul nldejdii gi va cunoscut lui Dumnezeu?"I2o
5-l9z ,,Atunci au cdzut Moise Si Aaron cu felele pdmdnt inaintea intregii adundri a obStiifiilor lui Israel. Iosua, fiul lui Navi, gi Caleb al lui lefone, cate erau din ce celcetaserd fara, Si-au rupt hainele lor Si au zis obStea fiilor lui Israel: Pdmdntul, pe care l-am noi, este foarte, foarte bun; de va fi Domnul bun cu noi, va duce tn pdmdntul acela Si ni-l va da noud: in acela imordste lapte Si miere. Deci nu vd ridicali Domnului Si nu vd temeli de poporul pdmdntului cdci (el) va ajunge mdncarea noastrd: ei n-au apdrare, cu noi este Domnul. Nuvd temeli de ei! Atunci toatd a zis: Sd-i ucidem cu pietre! Dar iatd slava Domnului ardtat fn nor tuturor /iilor lui Israel la cortul adundrii. zis Domnul cdtre Moise: Pdnd cdnd Md va supdra acesta gi pdnd cdnd nu va crede el in Mine, cu toate nile ce amfdcut tn mijlocul lut? it voi lovi cu ciumd Si-l pierde Si te voi face pe tine Si casa tatdlui tdu popor ros Si mai puternic decdt acesta! Moise insd a zis Domnul: Vor auzi de aceasta Egiptenii, din mijlocul ai scos Tu, cu puterea Ta, pe poporul acesta, Si vor locuitorilor pdmdntului acestuia, care qu auzit cd Doamne, Te afli in mijlocul poporului acestuia Si Tu, ne, le dai sd Te vaddfald cdtrefapd, Si cd Tu mergi inai, lor, ziua ln stdlp de nor Si noaptea in stdlp de foc. Iar Tu vei pierde pe popontl acesta, ca pe un om, atunci rele care au auzit de numele Tdu vor zice: Domnul n-a duce pe popotal acesta in pdmdntul pe care cu jurdmdnt figdduit sd-l dea lor Si de aceea l-a pierdut in pustie. inalld-se acum puterea Ta, Doamile, curn ai spus Tu, cdnd: Domnul este fndelung-rdbddtor, mult-indurat gi
"o Sf Chiril al Alexandriei,
ln chinarea
84
S
i sluj irea in Duh
Si
Adevtu,
vdrat, iertdndftrddelegile, greSelile Si pdcatele Si neldsdnd nepedepsit, ci pedepseSte nelegiuirile pdrinlilor tn copii pdnd la al treilea gi al patrulea neam. Iartd pdcatul poporului acestuia, dupd mare mila Ta, precum ai iertat Tu poporul acesta din Egipt Si pdnd acum." nia
Moise mijlocegte din nou pentru popor, abItand madivin[. 20-2lz ,,Zis-a Domnul cdne Moise: Voi ierta, dupd
cuvdntul tdu, dar viu sunt Eu Si viu e numele Meu Si de slava
Domnului e plin tot pdmdntul-" ,,Cdci toate s-au umplut de Hristos. nou[ DumnezetJ."r2l
in gt
S-a aritat
22-252 ,,Tofi bdrba{ii criyi au vdzut slava Mea Si minunile pe care le-am fdcut in pdmdntul Egiptului Si in puslle, Si M-au ispitit pdnd acum de zeci de ori Si n-au ascultat glasul Meu, nu vor vedea pdmdntul pe care Eu cu jurdmdnt l-amJdgdduit pdrinpilor lor; ci numai copiilor lor, care sunt alci cu Mine, care nu Stiu ce este binele Si ce este rdul Si tuluror nevdrstnicilor, care nu judecd, acelora le voi da pdmdntul, iar toli cei ce M-au amdrdt nu-l vor vedea; iar pe robul Meu Caleb il vai duce in pdmdntul in care a umblat Si
seminlia
lui il va moSteni, pentru cd in el a fost alt duh
Si
pentru cd El s-a supus Mie. Amalecilii Si Canaaneii locuiesc pe vale; mdine sd vd intoarceli Si sd vd duceli in pustie, spre Marea RoSie."
Dintre adullii iegili din Egipt, doar Caleb, amintit aici, Iosua vor intra in Canaan. ,,Cine este Caleb, ne va l[muri numele. C[ci se tllmicegte: toatd inima.Iar Iefoni, fntoarcere. Deci cei ce au inima deslvdrgit[ cu Dumnezeu sunt fii ai lntoarcerii gi sunt impreund cu Iisus. AceEtia sunt ins[ gi cei ce au crezut la inceput Sfinfilor Apostoli, care au chemat pe lsrael. $i ei sunt rimigila. $i chemdndu-I, s-au primejduit. Dar au fost ftcufi mogtenitori ai pdmdntului sffint. Ce fiii
ji
'''
Id., Despre SJiintaTreime,Yl
intoarcerii, sau cei ce s-au intors de la poruncile legii la sl jirea gi harul prin credinfd, au avut inima toati sau gitl cu Dumnezeu, o poate afla cineva de la Pavel, care lSmurit c[ socotea gunoaie cele din lege gi le considera gubn fa[[ de indl{imea cunogtinfei lui Dumnezeu 9i piedi pentru dobdndirea Lui gi a dreptdlii Lui."t22 26-332 ,,$i a mai grdit Domnul cu Moise Si cu Si a zis: Pfutd cdnd aceastd obSte rea va cdrti impotri Mea? Cdrtirea cu carefiii lui Israel cdrtesc impotriva o aud. Deci, spune-le: Viu sunt Eu, zice Domnul! Dupd c ali zis in auzul Meu, aga voi face cu voi: in pustia acea vor cddea oasele voastre Si voi toli cei numdrali, de la zeci de ani in sus, care ali cdrtit impotriva Mea, oricdli ali la numdr, nu veli intra in pdmdntul pentru care, ridicdndt Mi mdna, M-am jurat sd vd aSez, ci numai Caleb, fiul Iefone, Si losua, fiul lui Ncvi. Pe copiii voStri, despre voi ziceali cd vor ajunge pradd vrdjmasilor, ii voi acolo Si ei vor cunoa$te pdmdntul pe care voi l-ali ne iar oasele voostre vor cddea in pustia aceosta. Copiii vor rdtdci prin pustie patruzeci de ani Si vor suferi pentru desfrdnarea voastrd, pdnd vor cddea toate voastre in pustie. " Prin desfrdnare, in sens religios, sunt infelese dinfa, idolatria gi falsa credinfl (erezia), adicd infi fafE de Dumnezeu.
34: ,,Dupd numdrul celor patruzeci de zile, tn care iscodit pdmdntul Canaan, veli purta pedeapsa pentru tele voastre patruzeci de ani, cdte un an pentrufiecare zi, sd cunoasteli ce inseamnd sd/ili pdrdsili de Mine. "
,,In textele masoretice: (gi vefi cunoagte) sd Md pdrdsili; ce-nseamnd sd Md lepdd Eu de voi; cunt cdnd vd stau Eu impotrivd; ce-nseamnd sd-Mi cddeli dizgralie. Septuaginta folosegte termenul thym6s
nezeu
352 ,,8u, Domnul, am grdit! $i aSa voi face cu toatd obstea aceasta reo, care s-a ridicat tmpotriva Mea: in puslia aceasta vor pieri Si vor muri toli!"
,,Ale c[ror oase au rlmas oare in pustie? Oare nu ale acelora care doreau sI mindnce came? Aceia, at6ta weme cdt s-au mulfumit cu mana gi cu apa din piatri, au invins pe egipteni, au mers pe mare gi in seminfiile lor nu era bolnav. Dar c0nd gi-au adus aminte de cdldlrile cu clrnuri, cdnd s-au lntors, prin poftele lor, in Egrpt, n-au mai vdzut p6mflntul feglduin{ei. Nu te infricogeazl pilda aceasta? Nu te cutremuri oare de grozduia l[comiei, care te poate lipsi de bunEtlfile nldajduite?"r24 36-38: ,,$i oamenii pe care-i trimisese Moise sd iscola intoarcere au intdrdtat impotriva lui toatd obstea aceasta, rdspdndind zvonuri rele despre lato aceea, au murit lovili inaintea Domnului, pentru cd au rdspdndit zvonurile despre ldra aceea. Numai losua, fiul lui Novi, Si Caleb, fiul lui lefone, au rdmas vii dintre bdrbalii aceia care fuseserd sd iscodeascd yara Canaan." Moartea iscoadelor rele e pedeapsl gi, totodatd, semn pentru popor c[ toate cuvintele Domnului se vor implini. in plus, se aratd cL doar cei ce vor urma lui Iisus vor mogteni cele ftgdduite. ,,S-a spus cd, din pricina necredinfei lor, n-au deascd pdmdntul Si care
l2a
ld., Glafire la Numeri 86
asuprl-i, descoperire menitl sd scoatii suferinfa de sub
incidenla absurdului."l23
123
t22
furie violentd,
ceea ce ar duce la un pleonasm: (vefi cunoagte)/uria mdniei Mele. Dar sensul primar gi esenlial al lui thym1s este acela de suflu, suJlet, principiu de viald, de unde: principiu al voin(ei, al inteligenfei, al sentimentelor qi pasiunilor. Sensul teologic: suferinfa de durat[ ii este dat6 omului nu ca o rdzbunare divin[, ci ca un figaz in care el poate descoperi ra{iunea intim[, lduntricd, a mdniei lui Dumn6, Si
PENT, p. 269 Sf. Vasile cel Mare, Omilii qi cwdntdri,l,g 87
F sd intre in odihnd inainte de a se supune urmagului I Moise, ca s[ afle prin fapt5, degi tdrziu, c[ nu se pot altfel dec6t crezdnd in Iisus."l25 ,,Ce in[elesuri nu toate acestea? Vrei s6-L vezi conduc[tor? Iat[, indreapt[ cele prezente gi le or0nduiegte pe cele viitoare. Vrei sivezi judectrtor sever? Iati, pedepsegte pe cei vinovafi. V si-L vezi drept gi milos? Iat[, cruftr pe cei nevinova1i."r26
.
39-40: ,,Cuvintele acestea le-a spus Moise tuturor Jiilor lui Israel Si poporul s-a tntristat foarte Sculdndu-se ei deci dis-de-dimineald, s-au dus pe munlelui, zicdnd: Iatd, ne ducem la locul acela de care gtdit Domnul, cdci am greSit!" ,,O seam[ de traduceri, romine gi strline, cons inoportun[ prezentp gi funcfiunea particulei cdci, de ce ea sugereazii plcatul drept cauzi a victoriei, gi formuldri precum: deSi am pdcdtuit sau; ne vom sui la acelo, in legdturd cu care ne-a spus Domnul cd am Traducerea corectl ins[ implicd plcatul satanic care a dus la clderea primului om: Tocmai de aceea voi birui, pentru am picltuit! Consecinfele se v[d maijos."l27 4l-452 ,,Moise tnsd le-a zis: Pentru ce cdlcali ca Domnului? Nu veli izbuti. Nu vd duceli, cdci Domnul este intre voi Si veli.cddea inaintea wdjmasilor vo$tri; Amalecilii Si Canaaneii sunt acolo inaintea voastrd Si cddea de sabie, pentru cd v-ali abdtut de la Domnul gi nul nu va Ji cu voi! Dar ei au tndrdznit sd se urce pe muntelui; iar chivotul legii Domnului Si Moise n-au tabdra. Atunci s-au suit Amalecilii Si Canaaneii care in muntele acelo Si i-au infrdnt Si i-au gonit pdnd la Si s-au intors tn tabdrd." r25
Evreii sunt izgonifi p0nd la Horma (: surghiun), la lud de Canaan. Israel incearci s[ suie in munte, dar e biruit de amalecili (= lenevie) gi canaanei (: cei de jos), lipsifi fiind de ajutorul lui Dumnezeu, din pricina desfrdn[rii lor. ,,Odinioar6, (Amalecitul) care locuia in munte, nlpustindute asupra celor ce se sileau sd treac[, ii rinea; acum, uitarea oea rea alungd pe cei ce incearc[ sI suie la rugiciunea mai lnalti a simplitdtii, inainte de curi(ie."'" ,,Cei ce cautl cunogtinfa cu osteneal[ qi nu reugesc, nu izbutesc sau din pricina necredinfei, sau poate pentru ci pldnuiesc sI se ridice prostegte cu ceartd impotriva celor ce cunosc, ca norodul de odinioard impotriva lui Moise. (...) Ceci e sigur c[ cei ce se lmbracd in chipul virtulii, ca sd se f6leasc[, nu numai c[ nu vor reugi in viclegugul lor impotriva evlaviei, ci vor fi zdrobiti de congtiinlE."r2e Cap 15 - Felurite jeAfe; pedeapsa pentu ciilcarea
sabatulai
l-l3z ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise Si a zis: VorbeSte fiilor lui Israel gi le spune: Cdnd veli intra tn pdmdntul vostru de locuit, pe cqre Eu il voi da voud, Si cdnd jertfe Domnului din oi sau din boi, ardere detot, saujertft deJdgdduinld sau de bundyoie, sau cdndveliface veli face
la sdrbdtorile voastre mireasmd pldcutd Domnului, atunci cel ce aduce darul sdu Domnului sd aducd jerffi de pdine a zeceo pafte d" ,ld de Jdind de grdu curatd, amestecatd cu un sfert de hin de untdelemn, Si vin pentru turnare, a patra
parte de hin la ardere detot sau la jertfa de fdgdduinld, la tiecare miel vaface lafel intru miros bine-pldcut Domnului.
Iar cdnd veli aduce berbec, adu jertjd de pdine doud zecimi de efi deftind de grd:u curatd, amestecatd cu a treia parte de
Clement Alexandrinul , Cuvdnt de indemn cdlre Elini,85,2
Salvianus, op. cir.,l,l2 "u r27
28
PENT, p. 269
29
8E
Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor,179 Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Capetele teologice, 19
hin de tmtdelemn; Si vin de turnare sd aduci a treio parte hin, intru miros de bund mireasmd Domnului. Dacd junc, ardere detot, saujerffi de/dgdduinld, sauiertJd de ti pdcare, atunci cujuncul sd aduci prinos de pdine trei zeci de eft de fiind de grdu, amestecatd cu iumdtate de hin untdelemn. $i vin pentru turnare, iumdtate de hinlaiertfi, tru miros de bmd mireasmd Domnului. Asa sdfaci na, cdnd aducijtmc sau berbec, miel sau caprd dupd
jertfelor pe core le faceli. Tot bdstinasul sd facd aSa aduce jertfe de acestea tntru mireasmd pldcutd Domnului." Animalele jertfite, cum s-a mai ar[tat, inchipuie J lui Hristos. ,,Fiina de grdu e chipul vie{ii, iar untdelem a[ bucuriei. (...) Iar vinul e semn al veseliei spirituale de gi prin Duhul."r30 14-16z ,,De va
trdi insd printre voi in pdmdntul un strdin Si ar fi intre voi din neam in neam, Si va voi aducd jertfd pentru miros pldcut Domnului, sdfacd aSa faceli vol Pentru voi, obgtea Domnului, Si pentru strdii care locuieSte intre voi, o singurd lege sd fie, lege din neam in nearn.'Cum sunteli voi aSa sdfie 5i strdinul inteci Domnului. O singurd lege Si aceleagi drepturi sd pentru voi Si pentru sffdinul care locuieSte la voi. " ' ,,,A.d[ugdnd c[ striinul nu va asculta de alte ardtat cd cei dintre neamuri igi vor supune grumazul iagi jug al Mdntuitorului, impreun[ cu cei din singele lui rail, gi vor trece prin aceleagijertfe gi prin aceleagi fapte laud[ duhovnicegti. C[ei una este calea care ii duce pe tc unirea cu Dumnezeu gi Tatiil. Iar aceasta este Hristos."l3 L7-2lz ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V, lui Israel si le spune: Cdnd veli intra tn fiilor care vd duc Si veli mdnca pdinea ldrii aceleia, sd prinos Domnului. Pdrgd din alualul vostru sd indllali
Domnului o azimd; dar s-o indllali aSa ca prinosul din arie; pdrgd din aluatul vostru sd indllali dar Domnului din neam tn neam." ,,Snopul (azima) e pdrga grdului gi simbolul noii rodiri. lar pdinea, al grdului adunat gi agezat in jitnila. A poruncit si ae predea acestea lui Dumnezeu de cltre cei ce locuiesc in p[mdntul ftgdduinfei. C[ci prin am6ndoud se infelege Hristos. Fiindci El este pdinea cea din cer (loan6,33) 9i de viafi ftc6toare gi p6rga frIm0ntdturii celor zidifi din nou in El spre innoirea vie{ii. Pentru ci pdrga frdmdntiturii mai vechi a fost Adam. Dar fiindc[ nesocotind porunca datii s-a rostogolit in neascultare, indatii gi-a atras blestemul gi neamul omenesc a fost osdndit in el la moarte gi stricdciune. insd Flristos, p6rga celei de a doua frdmdntituri, a scdpat de blestem (...) li desfiinfeaz[ stlpdnirea striclciunii (...). C[ci a inviat cdlcdnd moartea. Pentm c[ pred6ndu-Se gi d[ruindu-Se ca o pdrg[ str[lucitii a umanitdlii gi innoindu-Se spre nestricdiiune, S-a suit la Tatil. Astfel Emanuel ne face s[ cunoagtem cd, prin reintoarcerea la ceruri, a introdus pdinea in sfhntul cort gi a predat-o lui Dumnezeu in Sf[nta Sfintelor."r32 22-292 ,,Dacd insd veli greSi din neStiinld Si nu veli lmplini toate poruncile acestea, pe care le-a rostit Domnul lui Moise, ;i tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise din ziua ln care a inceput Domnul a vd porunci, dacd greSeola e din nebdgarea de seamd a obstii, atunci toatd obstea sd aducd din cireadd un junc fdrd meteahnd, ardere detot, intru miros binepldcut Domnului, cu dar de pdine, cu turnarea lui dupd rdnduiald, Si din turma de capre, un lap ca jertJd pentnt pdcat, gi se va ruga preotul pentru toatd obsteo fiilor lui Israel Sili se va ierta, cdci aceasta afost greSeald Si ei au adus darul lor Domnului Si jertfd pentru pdcatul lor inaintea Domnului, pentru greSeala lor. Attmci se va ierta intregii obsti a fiilor lui Israel Si strdinului care trdieSte intre ei,
"o Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si A
XVI
t3t lbid.
'"
Id., Glafire la Numeri 91
pentru cd tot poporul a fdcut aceasta din negtiinld. vreun suflet a greSit din neStiinld, sd aducd o caprd de un jertfd pentru pdcat, Si se va ruga preotul pentru sufletul afdcut pdcat din neStiinld inaintea Domnului Si va afla Si i se va ierta. $i pentru bdstinasul din Israel Si pentru inul care trdiegte tntre voi, o singurd lege sdfie cdnd cine va pdcdtui din neStiinfd." Sunt hotirdtejertfele pentru plcatele fbrl de voie, dividuale sau colective; e clar afirmat rolul de mijlocitor preotului. 30-31: ,,Iar dacd cineva dintre bdstinagi sau strdini va face ceva din indrdzneald, acela huleste pe nul Si suJletul lui se va stdrpi din poporul sdu, cdci a luit cwdntul Domnului Si a cdlcat poruncile Lui; sd se peascd su/letul acela Si pdcotul lui vafi asupra lui. " E vorba despre p[catele sdvirqite cu voia, izvor6te mdndrie. Anania traduce: cel ce va pdcdtui din trufie, al: cu mdnd trufasd; ebraic[: cu mdnd tnaltd. A p6cltui braful ridicat insemna o infruntare conqtientl a lui nezeu"t33. ,,Mdndria este un viciu al sufletului; 9i ne porunce$te s[ ne poc[im at0t de acest p[cat, c0t 9i celelalte plcate; ne poruncegte sd facem armonie in v noastri lipsit[ de armonie, spre a ne schimba in mai bi prin aceste trei mddulare: prin gur5, inim[ 9i mdini. S[ simboluri m[dularele acestea: mdinile simbol al faptei, ir ma simbol al voinfei, iar gura simbol al cuventului."r3a 32-362 ,,Cdnd se aflauJiii lui Israel in pustiu, au un om adundnd lemne in ziua odihnei; Si cei ce l-au adundnd lemne in ziua odihnei l-au adus la Moise si A si la toatd obsteafiilor lui Israel; Si l-au pus sub pazd, tru cd nu ero incd hotdrdt ce sd facd cu el. Atunci a Domnul cdtre Moise: Omul acesta sd moard; sdfie ucis t33 134
PENT, p.271 Clement Alexandrinul , Stromate,ll, 97 ,3
pietre de cdtre toatd obStea fiilor lui Israel, afard din tobdrd! L-au scos deci toatd obsteafiilor lui Israel afard din tabdrd Si l-au ucis cu pietre toatd obStea, afard din tabdrd, cum poruncise Domnul lui Moise."
,,in cazul lapiddrii, condamnatul la acest mod de pedeaps[ cu moartea era dus in afara cetitii (...). primii care amncau cu pietre asupra celui vinovat erau martorii, apoi poporul conti intr-o movile racterulcolec mea israelitii, fiindc[ adunase lemne inzi:ua sabatului, a fost ucis, gi aceasta din porunca gi judecata lui Dumnezeu, Cel mai bl6nd gi mai milos Judeciltor, Care ar fi dorit, ftr[ indolal[, mai degrab[ s[-l crufe decdt sE-l ucidE, dac6 judecata milei n-ar fi fost biruit[ de judecata asprimii. C[ci a pierit un I nu piari mulli dup[ aceea 136 ,,Degi fapta lui pdrea in criminald din cauza zilei in care era s[vdrgit?i."137 Mentuitorul, ins[, a zis: Sdmbdta a fost Jdcutd pentru om, iar nu omul pentru sdmbdtd (Marcu 2,27). ,,Dar atunci pentru ce a fost pedepsit cel ce a adunat lemne sdmblta? Pentru cI daci ar fi fost disprefuite legile chiar de la inceput, cu greu ar mai fi fost ptzite mai tdrziu. C[ multe qi mari foloase a adus s6mblta la inceput; de pild[, i-a fdcut pe iudei s[ fie bldnzi 9i iubitori de oameni fat6 de cei ai lor; i-a inv[fat cI Dumnezeu este Creatorul gi purtitorulde griji (...); i-a invtrfat si se depdrteze incetul cu incetul de picat gi i-a frcut s[ fie cu luare aminte la cele duhovnice9ti."r38 ,,NumErul gapte este in cinste la Iudei, deoarece Dumnezeu a poruncit s[ nu fie cinstit la intdmplare, ci cu pedepse foarte grele, in cazde cllcare a poruncii. Dumnezeu
ring din sine
rr5
AB1o.
l8l
ili gEi;,op'
-
98,1
cit,vr,to
r'* Sf. Ioan GurI de Aur, op. cil., XXXIX,3 93
n-a poruncit aceasta fbrd motiv, ci pentru anumite moti mistice, pe care le in{eleg bine bdrbafii duhovnicegti gi cei zestrafi cu harul profefiei."r3e,,sambeta (Sabatul) este opri deplin[ a lucririi patimilor gi incetarea totali a migclrii mi spre cele create, precum gi desSvdrgita trecere la Cel ajuns apoi la Dumnezeu, atAt c6t e cu putinfd omul prin virtute gi cunogtin(i, nu trebuie s[ mai cugete, ca la cai lemne, la weo materie oarecare ce aprinde patimile, sd mai adune rafiunile firii, ca s[ nu dogmatizim ca Elinii Dumnezeu ce se indulcegte cu patimile sau se misoar[ hotarele (definifiile) firii. Cici atunci pe Dumnezeu strig[ decdt ticerea deslvirgiti gi nu-L reprezint[ decdt gtiinfa total[ prin dep6gire."rao 3l-41: ,,$i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: V, Israel Si le spune sd-Si facd ciucuri la poolele lui fiilor nelor lor, din neam in neam, Si pe deasupra ciucurilor de poalele hainelor lor sd pund un Siret de mdtase vi Ciucurii aceStia sd fie ca, uitdndu-vd la ei, sd vd aminte de toate poruncile Domnului Si sd le implinili Si nu umblali dupd inima voastrd Si dupd ochii voStri care tndeamnd la desfrdnare; ca sdvd aduceli aminte Si sd toate poruncile Mele Si sd fili sfinli inaintea vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am din pdmdntul Egiptului, ca sdfiu Dumnezeul vostru. Eu Domnul Dumnezeul vostru. " ,,Ca sl le aduci aminte de poruncile Lui, Dum fdcut cu ei ceea ce fac adeseori mulli oameni care igi degetul cu un petic sau cu un fir de l6ni ca sI nu uite Tot aga gi Dumnezeu a poruncit iudeilor, ca unor copii, coasd de haine, la marginea de la picioare, o frgie de de culoare violetii, pentru ca uitZindu-se la ea si-gi aminte de poruncile Lui."l4l ,,Prin legarea unor panglici r3e
Ioan Max sf. Ioan sf.
3
cdtre Talasie,65
Sf. 'oo to'
,2
94
nete de ciucuri gi de mdni se arat[, ca printr-o ghiciturd, cd trebuie sd cuget6m gi si implinim cele din cer gi sI ne aduoem aminte de legile dumnezeiegti. Clci prin piatra vdnltii de India, sau de hiacint, se inchipuie corpul eteric, care e un amestec de lumin[ pi de intuneric gi are in addncul siu o umezeald, ce-i di o infbligare tremurltoare gi fluid[. Deci legea a poruncit cu bun rost si se atdrne de vegminte gi de m6n[ o panglici vdn[tE de hiacint, arltdnd prin aceasta ci cuv6ntul din cer este un vegmdnt al minfii gi o imbricIminte a cugetdrii, iar legea un sfttuitor spre faptele drepte. pentru ci mdna e simbolul faptei, iar cele implinite de noi dup6 lege sunt fEr[ prihanl gi nu au in ele st6ng[cia r[utii1ii.,'r42 Fran-
jurii
sau ciucurii erau pringi de vegminte, nu de mdnl; oricum, in{elesul lor rim0ne acelagi. Cap. 16
-
Rdzvrdtirea
lz ,,Attmci
Core,
lui
Core, Daton gi Abiron
fiul lui llhar, fiul lui Cahat, fiul lui
Levi, cu Datan Si cu Abiron, fiii lui Eliab, cu On, /iul lui Felet, din seminlia lui Ruben, s-au sculat iwpotriva lui Moise."
2-32 ,,impreund cu doud sute cincizeci de bdrbali, cdpetenii ale obStii fiilor lui Israel, oameni tnsemnali, care erau chemali la adunare. Adundndu-se aceStia impotriva lui Moise gi Aaron, le-au zis: Destul! Toatd orbStea Si toli cei ce o alcdtuiesc sunt sJinli Si Domnul este tntre ei. Pentru ce vd socotili voi mai presus de adunarea Domnului? " ,,Motivafia religioas6 a acestei rdzvriltiri este o proasti infelegere asupra preofiei universale, ca reprezentdnd prin
la'
Sf. Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh si Ade-
vdr,Yll
95
sine calitatea de preot a fiecirui om (...). Episodul ne te sd percepem gi o rlscoal[ (politicA) impotriva lui Moi dar ea e in principal indreptatl impotriva lui Aaron, cel definea calitatea 49^T*. preot, in timp ce levilii erau do slujitori de rAnd."ra3 lnsl intre rdzvrdtiii nu erau doar levi in cuvintele lor recunoagtem teza referitoare la preo(ie nutilazi de gruplrile desprinse din Protestantism. ,,Auzi disprefuiesc m[sura pus[ lor gi spun cI cinstea arhiereului comuni nu numai unui neam (levililor), ci gi futuror lalfi gi c[ nimic nu e mai mult in ei, sau mai de cinste, chi dacl li s-a spus cI aceia sunt superiori, ca unii ce au luat ceastl treaptl prin hotiir0rea lui Dumnezeu.Iar aceasta seamn6 in chip vldit a blama hotiirdrea de sus gi a nu pur nici un pref pe ceea ce vrea legiuitorul."l44 !
4.llz ,,Auzind acestea, Moise a cdzut cu fala la mfutt Si a grdit lui Core Si tuturor pdrtasilor lui Si le-a Mdine va ardta Domnul cine este al Lui Si cine este sftnt, sd Si-L apropie; Si pe cine va alege El, pe acela il va gi pia la Sine. Iatd ce sdfaceli: Core Si toli pdrtasii tdi sd vd ali cddelnile gi mdine sd puneli in acesteafoc Si sd turnali ele tdmdie tnaintea Domnului, Si pe cine va alege Domnul, cela vaJi sfint. Destul, Jiii lui Levi! Apoi a zis iardsi cdtre Core: Ascultali, fii ai lui Levi: Oare e pulin lucru voi cd Dumnezeul lui Israel v-a osebit de obStea lui Israel v-a apropiat la Sine ca sd faceyi slujbe la cortul Domnului sd stali inaintea obstii Domnului, slujind pentru ea? El apropiat pe tine Si cu tine pe toli fralii tdi, fiii lui Levi. gali acum Si dupd preolie? ASadar tu Si toatd obstea ta adunat tmpotriva Domnului. Ce este Aaron, de cdrtili imp triva lui? " Rdzvritirea era impotriva lui Dumnezeu, de vreme vizape cel r0nduit in arhierie de Insugi Dumnezeu.
l2-l5z ,,Atunci a trimis Moise sd cheme pe Datan Si pe Abiron, fiii lui Eliab. Ei tnsd au zis: Nu mergem! Oare
pulin lucru e cd ne-ai scos din lara unde curge miere Si laple Si ne-ai adus sd ne pierzi in pustie? Vrei sd Si domneSti peste noi? Dusu-ne-ai lu oqre in lara unde curge lapte Si miere Si datu-ne-ai tu oqre in stdpdnire larinile Si viile ei? Vrei sd scoli ochii oamenilor acestora? Nu mergem! $i s-a mdhnit Moise foarte tare Si a zis cdtre Domnul: Sd nu-fi tnlorci ochii Tdi la prinosul lor! Eu nici unuia dintre ei nu l-am luat asinul Si rdu n-amftcut nici unuia dintre ei." De aici se pare ci revoltei impotriva lui Aaron din partea unor levili i s-a addugat gi o revoltd politici impotriva lui Moise, din partea unor rubenifi, cele doud migclri ftcdnd front comun. Ambele migcdri aduc atingere autoritllii divine. Moise e acuzat c[ nu a dus poporul in Canaan, iar Egiptul robiei e prezentat ca vrednic de dorit. YErAnd r[utatea ajunsd la maxim, Moise, cu toati bldnde{ea sa, ii cere lui Dumnezeu pedepsirea vinovaf i lor. 1G19: ,,Apoi a zis Moise cdtre Core: SfinleSte-li ceala ta $i mdine sdfili gata inaintea Domnului: tu, ei Si Aaron. Luali-vdfiecare cddelnile, puneli tn ele tdmdie Si vd apropiali fiecare cu cddelnila inaintea Domnului, cu doud sute cincizeci de cddelnile: Si tu gi Aaron sd aduceli fiecare cddelnila voastrd. $i Si-a luat fiecare cddelnila so, qu pus tn ele foc, au turnat ldmdie in ele; $i au stqt inaintea intrdrii cortului adundrii Moise Si Aaron. Core lnsd a adrmat impolriya lor toatd obstea tnaintea uSii cortului adundrii. $i s-a ardtat slqva Domnului la toatd obStea." ,,Versiunea masoretici sugereaz[ cd rdntrdtitul Core ar fi mobilizat intreaga adunare a lui Israel impotriva celor doi, ceea ce e pufin probabil. in cel mai bun caz, Core gi-a mai adiugat o seami de partizani, pe l6ngd cei doud sute ..-t1s
c].nctzect.""143
144
PENT, p.272 Sf. Chiril al Alexandriei, op. 96
cit.,X
la' PENT, p.273 97
20-222 ,,$i a grdil Domnul cu Moise Si Aaron gi a Osebili-vd de obstea aceasta Si-i voi pierde tntr-o clipd. ei au cdzut cu fepele la pdmdnt Si au zis: Doamne, zeul duhurilor ;i a tot trupul, un om a greSit Si Tu Te md pe toatd obStea? " ,,Cdnd unii lipsili de rugine se luptau impotriva (Moise) gi a lui Aaron pentru preofie gi pentru posturi conducerea poporului, (Moise) se ridica deasupra a toati i birea de slavl gi de stiipdnire qi preda ocrotirea poporului lui ales de Dumnezeu. Iar cdnd s-au conjurat impotriva qi, os0ndindu-l pentru hotlrdrile dinainte, il amenin{au gi proape se revoltau, blindul Moise striga pe Cel Bun mdntuire gi igi manifesta indrlzneala, dar cu mult6 bl6 ca sI nu fie cauzatorul nici unor rele celor condugi. Cdci c[ cel ce vorbeqte cu Dumnezeu cel Bun trebuie s[ se pireascd de o c6t mai mare asem[nare cu El, pe cit e cu p tinfd, gi sI devini congtient de lucririle lui binefEcltoare. 23-342 ,,Domnul insd i-a zis lui Moise: Spune Ferili-vd tn toate pdrlile de locuinla lui Core, a lui Datan a lui Abiron! Atunci, scul6ndu-se, Moise s-a dus la Abiron Si s-au dus dupd el Si toli bdtrdnii lui Israel. gi a
obstii: Ferili-vd de corturile acestor oameni netrebnici
Sl,
nu vd atingeyi de tot ce e al lor, ca sd nu pierili cu toate catele lor! $i ei au ocolit sdlasurile lui Core, Datan Si A ron; iar Datan Si Abiron ieSiserd Si stdteau la usile
lor lor,
cu
femeile lor Si cu
fiii
lor Si cu pruncii lor. Z
Moise: Cd Domnul m-a trimis sdfac toate lucrurile Si cd nu le fac eu de la mine, veli cunoaste.din aceea: De.i muri aceStia, cum mor toli oamenii, Si de-i va ajunge easi pedeapsd, care ajunge pe toli oamenii, atunci nu trimis Domnul. Iar dacd Domnul va face lucru de-Si va deschide pdmdntul gura sa Si-i va inghili pe casele lor Si corturile lor Si tot ce au ei, Si dacd ei vorfi f
a6
Sf. Dionisie Areopagitul,
Epistole,Vl[, 98
I
vii in locuinla morlilor, atunci sd Stili cd oamenii aceStia au dispreluit pe Domnul. Cum a incetat el sd spund toate de
cuvintele acestea, s-a desfdcut pdmdntul sub aceia Si
Si_a
deschis pdmdntul gura sa Si i-a inghilit pe ei Si casele lor, pe toli oamenii lui Core Si toatd averea; Si s_au pogordt ei cu toate cdte aveau de vii tn locuinla morlilor, i_a acoperil
pdmdntul Si au pierit din mijlocul obstii. gi tol Israelul,-care era imprejurul lor, afugit la strigdtele lor, cd ziceau: Sd nu ne inghitd Si pe noi pdmdntul!"
. ,,Pimdntulmugind se despicd in mijlocul mulfimii, se deschide o prdpastie in addnc, cei vinova(i sunt inghifif gi astfel sunt dezlegali de toate stihiile acestei lumi, pentru ca sI nu se atingd nici de aer prin respirafie, nici de cer prin
vEz, nlcj de mare prin piplit, nici de pimdnt prin mor_ mant."r4l ,,Prin acest fel de pedeapsd ei n-au devenit mai buni - cum ar fi cu putinfd pentru cei cobordli in iad? _ ci prin pilda lor au infelepfit pe cei rdmagi in via1i.,,ra8 ,,Invidia a cobordt in iad de vii pe Datan gi Aviron, pentru c6 se rlsculaseri impotriva robului lui Dumnezeu Moisi."rar,p.io aceastd istorie socotesc ci Scriptura ne invafl ci pogordrea sub pdmdnt este sfhrgitul indl{Erii prin m6ndrie. gi poate cI pornind cineva de la acestea nu a gregit ar[t6nd fiinta mdndriei ca un urcug in jos. lar dacd, aceasta este potrivnici pdrerii celor mul1i, s6 nu te"rg.iu."u miri. CIci multora li se pare cd numele de mdndrie aratd pe cel ce se afl[ dea_ supra celorlal{i. Dar adevirul celor istorisite intdregte cugetarea noastri despre mdndrie. C6ci dacd cei ce s-au ridicat pe ei ingigi peste ceilalfi s-au scufundat undeva jos, pimdntul crdpdndu-se intr-o clipi, nu vei disprefui spusa care inft1i_ geazi m6ndria ca prdbugirea cea mai addncl. pe cei pii_ vesc la acestea Moise ii invafi sd fie smerili gi s[ nu se"emdn_ dreasci cuizbdnzile lor, ci totdeauna sdjudece cum se cuvi_ 147
Sf. Ambrozie, Scrisori,
148
Sf. Vasile cel Mare, op. cit.,IX,5 Sf. Clement Romanul, Epistola cdtre
149
LXI[,55
99
Corinteni,Iy,l2
Cici daci ai biruit pldcerile, nu inseamni nu egti chinuit de alt chip al patimii. Fiindc[ orice pati c6t este patim6, este cddere. Iar schimbarea patimii nu ad nici o deosebire in cdderi. Cel ce a alunecat pe lunecugul cerii a cdzut, gi cel ce a cilcat strdmb din m0ndrie s-a nat. $i nici un fel de cddere nu este de dorit celui ce are m te. $i trebuie sd fugim de orice cddere, c6t este ciidere.,'l ,,Prin (acestea) s-a inchipuit nebunia viitoare a Iudeilor triva lui Hristos. Clci EI este Arhiereul nostru, rdnduit ( aceastd slujbl de hotiir6rea Tat[lui. $i precum aceia au ferit pedeapsa indrSznelii lor prea ur6te, aga vor suferi gi I deii de dup[ aceia, fhcdndu-se vinovafi de aceleagi crime. Totugi, rdztrdtirea a fost impohiva a doi oameni alegi, gi indirect impotriva lui Dumnezeu; pedeapsa insd e mai i decdt atunci cdnd Iudeii s-au indreptat impotriva lui Hri Dumnezeu. ,,Nu te minuna de ce-fivoi spune. C[ci il am Moise ca martor. E mai pufin vltimdtor si pic[tuim Dumnezeu, decdt p[rintelui nostru. Cici cdnd Dumnezeu mdnie, povifuitorul nostru poate sI-L impace pe El cu Dar turburindu-se acesta, iru vom mai avea pe cineva si facd pe Dumnezeu milostiv. Dar eu socotesc cd am6ndou6 int6lnesc."l 5' P[cetuind impotriva semeni lor putem chiar mAntuirea lor, pe c6nd Dumnezeu nu are de suferit de urma picatelor noastre. De aceea ni se cere atenfie mai seami f4a de semeni, sl5vind astfel gi pe Dumnezeu. 35: ,,A ieSit apoifoc de la Domnul Si a mistuit pe doud sute cincizeci de bdrbali care qu adus tdmdie." ,,Astfel, Core, Datan gi Abiron, care au incercat sE peascd lui Moise gi preotului Aaron dreptul de a sacri indati au fost pedepsili pentru tncerclrile lor: legiturile mAntului s-au rupt, o addncl prdpastie s-a deschis sub cioarele lor gi i-a inghi(it de vii. Dar nu numai pe ei, care ne cele de fafa.
sf. 's' ,r, Sf. ,s2
Sf.
reser[ fX
lipeceir unili
inllfime, sdv6.rgesc un p6cat cu mult mai mare decdt a_ pentru oeia" c[ pornesc de la un g6nd cu totul contrar gAndurui ce insufle{ea atunci pe Datan gi pe cei impreund cu el. CA nici
nilele cele de aramd ale celor arSi Sifocul strdin sd_l arunce 151
!1 cit.,IX
100
de Domnul ca
mare
t.
126
?Jffi,TH:
nie,
f
t'
''"
_C_llriun xvm
al Cartaginei , Despre unitatea Bisericii ecumenice,
Sf. Vasile cel Mare, Regutile mici,2:16 Sf. [oan Gurtr de Aur, Tratatul despre preolie,lII,6
IOI
t afard, cdci s-au sfinlit cddelnilele acestora prin moartea Sd le sfdrdme deci Si sd lefacdfoi pentru acoperit j cul. Pentru cd le-au adus aceia inaintea Domnului, s-au lit Si vor fi semn pentru fiii lui Isrqel. A luat deci fiul preotului Aaron, cddelnilele cele de aramd, pe care le duseserd cei arSi, Si le-a prefdcut infoi pentru acoperitje felnicul, ca sd-Si aducd aminte fiii lui Israel cd nimeni alt neam, care nu e din seminlia lui Aaron, sd nu se sd aducd tdmdiere inaintea Domnului, Si sd nufie ca Si C, Si pdrtasii lui - precum ti grdise Domnul prin Moise." Despre acest aminunt nu se mai face referire n in Scripturd. 4l-482 ,,A doua zi insd toatd obsteaJiilor lui cdrtit impotriva lui Moise Si a lui Aoron Si a zis: Voi ati rdt poporul Domnului! $i cdnd s-a adunat obsteo lui Moise Si Aaron, aceStia s-au intors cdtre cortul Si iatd norul l-a acoperit Si s-a ardtat slava Domnului. $i venit Moise Si Aaron la cortul adundrii. Atunci a grdit nul cu Moise Si Aaron Si a zis: Depdrtali-vd de obstea ta, cd intr-o clipd o,voi pierde! Iar ei au cdzut cufala la mdnt. $i a zis Moise cdtre Aaron: IaJi cddelnila, pune tn foc pe jertfelnic, anmcd tn ea tdntdie Si du-o repede in Si te roagd pentru ei, cd a ieSit mdnie de lafola Domnului inceput pedepsirea poporului! Atunci Aaron a luat, cum zisese Moise, a alergat in mijlocul obStii Si iatd cd
moartea tn popor; Si a pus tdmdia Si s-a rugat pentru Si stdnd el intre morpi Si vii, a incetat bdtaia." ,,Oare ifi mai este neclari mijlocirea Fiului gi dupl ceasta? (...) Nu socotegti cI Aaron a fost rdnduit de la i put ca un chip gi ca o figuri a preofiei Mdntuitorului (...) Deci dupd ce am primit ca Arhiereu gi Apostol al turiei noastre pe lisus Hristos, s[ rlsp6ndim peste um lipsite incd de frumuse,te multele culori ale adev[rului. spunem, deci, ci opun6nd in mod hotdrdt voia noastrd melor dumnezeiegti 9i rdnduielilor stipdnului, toti ceti 102
pe acest pdmdnt larg gi nemdsurat am jignit frrd m[sur[ pe Creator, degi dorea s[ ne bucurdm de cinstea gi slava care era potrivit si le aibi oamenii. De aici ne-a venit stricdciunea care ne consumd gi ne distruge prin moarte. (...) ar fi nimicit
$i
plmdntul, desfrgurdndu-gi ldrgimea cu neputinla de stribltut, dac5, prin bundvoin(a lui Dumnezeu gi Tatil, n-ar fi pogordt gi venit la noi, ca dintr-un cort de sus gi din ceruri, Cuv6ntul Unul Niscut al lui Dumnezeu (...) ca sd Se facd Arhiereu qi asemenea unei tiim6i sd Se ofere lui Dumnezeu pentru noi gi s[ opreascd pieirea. (...) Deci oare nu gi prin aceasta se vede c[ S-a frcut lisus Mijlocitor intre Dumnezeu gi oameni? Cdci lncepAnd lupta gi surpdndu-se vechiul perete despdrfitor, s-au apropiat intreolaltl cele odinioari desplr,tite, adicd Dumnezzu gi omenire4 slujind ca Mijlocitor Hristos gi leg6nd prin Sine pe cele de jos cu cele de sus."l56
49-50: ,,Au murit atunci din pedepsirea aceea pai_ sprezece mii Sapte sute de oameni, afard de cei ce muriserd pentru rdzvrdtirea lui Core. Iar dupd ce a incetat pedepsi_ rea, s-a tntors Aaron la Moise, la uSa cortului adundrii."
,,Dar dac6 atunci toat6 mulfimea poporului a pdcituit, tofi pedepsili? Mai ales c6 din acea rdscoall a lui Core (...) nici unul n-a scipat. De ce acolo Dumn ezeu a voit s[ ucidi toatl mullimea de plcdtogi, iar dincoace numai o pafte? Desigur, fiindcd Domnul este plin de dreptate gi de milosdrdie gi-gi arat[ dragostea Sa prin ingiduinfi, iar seve_ ritatea prin invdfituri. De aceea a aplicat acolo inv[fitura, pentru ca pedeapsa tuturor celor vinovafi si fie spre indrep_ tare tuturor. Aici rdia, ca si nu piar[ tot poporul."rs mijlocit Moise gi de ce n-au fost
Aaron, in
vreme
Abiron impreuni
cu ai lor au cerut pedepsirea.
Sf. Chfuil al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I Salvianus, op. cit., L,l2
r03
Cap. 17
_
Spune
- Adeverirea preoliei lui Aaron 1-11: ,,Dupd aceeo a grdit Domnul lui Moise Si a z, fiilor lui Israel Si io de la ei, de la toate cdpetenii,
lmplineascd iconomia mdnfuitoare a intregului neam ome_ p"Aar;;;;ot pentnr ca in ale_ gerea de preot s[ nu precumpdneasci harul lui Dumnezeu, nu diruirea de alegere, ci chemarea cereasci,,l5e. Sem toiagul este autoritatea preofeascd ale cirei porunci nesc."r58 Dumnezeu,,1-a ales
lor, dupd semingii, doudsprezece toiege, cdte un toiag de care seminlie, Si numele fiecdrei cdpetenii scrie_l pi toit sdu; iar numele lui Aaron sd-l scrii pe toiagul lui Levi,
un toiag vor da de /iecare cdpetenie de seminlie. Toir acel-ea sd le pui in cortul aduidrti inaintea chivotului i uyde Md ardt lie. gi va /i cd toiagul omului pe care_l alege va odrdsli; $i a$a voi potoli cdrtirea lui Isrt fiiior cu cqre cdrtesc ei impotriva voastrd! $i Moise a spus cesteafiilor lui Israel gi toate cdperentili tor i_au dat toi le,.cdte yn toiag de fiecare cdjetenie, adicd doudspre. toiege, dupd cele doudsprezece seminlii ale lor; Si toi, lui Aaron era intre toiegele lor. Apoi'Moise a pus toie tnaintea Domnului, in cortul adunirii. Iar a doia zi a iitr Moise gi Aaron in cortul adundrii Si iatd toiagul lui Aaro din casa lui Levi, odrdslise, inmugurise, inJtirise Si fi migdale. gi atunci a scos Moiseloate toiegele dL ia Domnului la toli fiii lui Israel; si au vdzut Si sfau UaiT care toiagul sdu. Apoi a zis Domnul cdtre Moise: puni i, toiagul lui Aaron inaintea chivotului legii spre pdstrare, s-emn pentru fiii neascultdtori, ca sd tnceteze di a mai ct impotriva Mea, cq sd nu moard! ', Dumnezeu poartd de griji acelora din care avea sd
nu sunt i se porun_ cegte profetului s[ ia.toiagul de nuc (sau migdal _ n. n.1,-i_ indci fructul pomului amintit are scoar{a amard., coaja tare, dar simburele gustos, psntru ca, prin asemilnare, profetul s[ lntotdeauna pldcute, dar sunt folositoare. De aceea
cd s-a uscat, tocmai afunci inflore$te,,tuo. :ocote$te ,,portru a se incredinfa oamenii 9i mai mult ci harul pieoliei vine de sus celor invrednicifi, s-a adus c6te un toiag de la cdpetenia fiec'rei seminfii, fiecare fiind insemnat cu nwriele cehi te l_" d";. i;; ele era gi cel al arhiereurui Aaron. $i fiind a$ezate acestea in fafa altarului, prin ele se arat6 poporului hotEr6rea lui Dumnezeu la preolie. Cici din tbate, numai toiagul fui :u_pfufu9 aaron a inflorit gi numai din aces (...) Prin cele intdmplate, ninduiall. Iar prin rodul nuci), se cuvine si infelegem c o viafa infrdnat5, asprt gi vdrtoasi in purtarea ei
vdzutl, dar n de m6ncare, nearitat gi
;1fdilhr:ffi:,ff; vom imbrica trupul cel de suna iuX
,T,.ffJi'Tff'r:Tl
r58
rse
prealdudatI, din care
sI
r6sar6 floarea prin care avea s6
despre cunoStinla
160
8
t6t
104 105
nattald,
53.
F descoperi in plin[ luminl. ,,Nu gtia oare mai dinainte Moisi are s[ se intAmple aceasta? Negregig gtia! Dar, ca s[ nu se
drept cuvdnt, ca simbol al trezviei. Dar invierea din lui Hristos a fost ca o trezire din sornn.,'165
tulburare in poporul lui Israil, a frcut ara, spre a fi sldvit mele adev[ratului gi singurului Dumnezeu.,'i62 prin toiagului sunt vestite gi alte taine. ,,Cine nu gtie cI un toi c[ruia i s-a luat coaj4 nu va mai odrisli niciodatl, chiar dr s-ar infige in mijlocul r6urilor? Dar pentru cI Dumnezeu nu meazd nafurii arborilor, ci este ftc[torul nafurii lor, pentrd ea a ftcut s[ infloreascd, si ldstireascd gi sd rodeasci nuci gul neroditog uscat gi lipsit de coajd. Apdar, Cel care, mai sus de fre, a d5ruit rod toiagului din pricina aceluia care inchipuia pe adev[ratul Arhiereu, n-a diruit oare Fecioarei
terea de a nagte din pricina adev[ratului Arhiereu?,,,u, ,,7 gul lui Aaron, care era tdiat gi uscat, a odrdslit frr6 s6 a
rerreneala apelor; degi era sub acoperig, totugi a odrdslit plantele care cresc pe cimpii; degi era aSezatin loc uscat, tugi intr-o singur[ noapte a fEcut roade ca gi pomii r
timp de mulli ani. Daci toiagul lui Aaron a inviat ca morfi, oare Aaron nu inviazl? Dumnezeu, ca sE pentru Aaron arhieria, a ftcut minuni printr_un lemn; nu va d6rui acesfui Aaron invierea?,,1s ,,precum inmu rea toiagului qi odrlslirea neagteptat[ a lemnului uscat a celor vechi un semn indestulitor cI Aaron a fost hi arhiereu prin hirotonie de sus, aga cilcarea mo(ii gi invier vrednicr de Dumnezeu a lui Emanuil e o dovadd strilucit2i vdditi gi prea indestul[toare c6 El este Duntnezeu dupe (...) Nu e greqit a socoti c[ toiagul a fost luat dintr_un dal. Era in obiceiul celor vechi s[ foloseasc[ acest fel de iege. (...) Se vorbegte (...) cd toiagul de migdal e in stare alunge somnul, dac[ se pune la capul unora, infEptuind crul acesta prin puterile naturale, dar potrivit voii lui nezev. (...) Deci toiagul de migdal se poate in{elege,
lli qt qh.gnt Romanur, op. cit.,xl-flr,6
fi
;1r:,rfrlallerusalunutii,caiehezete,Xrr,2S 106
Cap. IB
mo(i
a
Slujba Si veniturile preolilor leviyilor 0i 1.. ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron; Tu, fiii tdi Si casa ta_ tdlui cu tine veli puria pdcatul pentru nepdsarea de lo_ _tdu casul sfint; tu $i fiii tdi impreund cu tine veli purta pdcatul pentru nepdsareo de preolia voastrd.',
-
vo
!fuu
,;i::i,":"{:f:,;:{tr:::;
.u,,,.r)
sau impotriva
vestili Aaron gi fiii sdi).,,r66
2-5: ,,Apropie-li pe
l[l$jlZl(:il:
1',:::,1"'#
/ralii tdi, seminlia lui Levi, nea_
mul tatdlui idu, ca sdfie pe ldngd tine sd_1i slujeascd; Si iar tu sifiii tdi impreund cu tine ve1;ifi ra cirtur adundrii. Liv,itii sd pdzeascd cele rdnduite de tine Si sd facd slujbd k d:: ld nu se apropie ";;;, lucrurile iocagului ,f,ru Si de jert_ .de .felnic, ca sd nu moard Si ei Si voi. Sdfii deci pe l,iigd tine Si
facd slujbd la cortul adundrii Si toate tiuariti ta iar altul sd nu se apropie de tine. ASa sdfaceli slujba "ori; in lo_ casul sfilnt Si la jertfelnic, Si nu va mai veni mdn-ia asupra .fiilor lui Israel." - ,,A indeplini cu grijd cele rdnduite este o datorie a acelora care au cinstea de a aparfine cinului preofesc. A."$: tia trebuie sd gtie care sunt indicaliile date di I-"g" p".rtru u sd
iii
qlCnim a
Alexandriei, inchinarea si slujirea in Duh Adevdr,X si
"'u PENT, p.275
107
le implini. (...) Acestea sunt porunci sigure qi clare: (Preofi au) datoria de apdzi rdnduiala Cortului, a altarului qi a fiei. Dar cine este acela care constatl gi indeplinegte i ririle preofegti? $i cine este, dimpotriv5, acela care defi demnitatea gi onoarea preofiei fdrd a indeplini slujirile chemarea preofeasc[? Aceasta poate s-o gtie Cel care inima si rdrunchii (Psalm 7,9)."tu' G7z ,,Cd am ales dinfiii lui Israel pe fralii voStri, levili, Si vi i-am dat ca dar inchinat Domnului, sdfacd bd la cortul adundrii; iar tu Si fiii tdi sd vd indeplinili [ia voastrd tn toate cele ce lin de jertfelnic Si ce se afld untru dupd perdea, gi sd sdvdrqili slujbele darului preo[esc, iar altul strdin, de se va apropia, sdfie omordt." ,,indatorirea nu constd numai in a observa le exterioare, ci qi in a se indeletnici gi cu cele ce se
inliuntru, dupi perdea, ceea ce insemneazd cd preofii nu indeletnicesc numai cu indeplinirea poruncilor Legii sfi ci trebuie si cerceteze cu toatl grija tainele lor, ascunse vel. (...) DacI referim la om ceea ce se spune despre vom spune ci partea acoperitd cu vil, unde sunt cuprinse biectele inaccesibile, este funcfiunea centrali a inimii, singurl, poate pdtrunde tainele adevirului gi poate in,te cele ascunse ale lui Dumnezeu. (...) Trebuie, deci, ca grij preofilor gi supravegherea lor sI descopere ceea ce este lluntru, dupi catapeteasmE, pentru a nu mai gisi nimic dar, nimic necurat, adic[ el trebuie s[ se ocupe de omul untric gi de pir[ile ascunse ale inimii, pentru ca ea si flrd pati."l68 8z ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: Iatd Eu am dat in ma voastrd pdrga Mea din toate cele inchinate Mie de lui Israel: lie li le-am dat ocestea Si dupd tine fiilor tdi, tru cinul voslru, pentru preolia voastrd, prin lege veSnicd. 16] Origen, Omitii la Cartea t68
lbii.
Numerii,X,3
r08
,,In privinfa aceasta Domnul a rdnduit ca cei ce propovdduiesc Evanghelia sd trdiascd din Evanghelie (I Corinteni 9, 14) gi cei ce slujesc la altar, de la ahar sd mdndnce (I Co-
rinteni 9,13). $idaci, dimpotrivd, judec[m lucrurile demn gi cuviincios, atunci consider necinstit, nedemn gi necuviincios ca unul care adori pe Dumnezeu gi este atagat Bisericii, care gtie cd preo{ii gi diaconii se {in de altar qi-gi fac datoria faf[ de Cuv6ntul lui Dumnezeu gi de slujirea Bisericii, s[ nu aducI preolilor pdrge din rodul plm0ntului, cu care l-a inwednicit Dumnezeu (...).Mi se pare cd unul ca acesta uiti de Dumnezeu, nu gdndegte, nu crede c[ Dumnezeu este Cel care a dat roadele pe care el le-a cules gi care se ascunde ca gi cdnd Dumnezeu ar fi strlin de el. Dacd crede c[ Dumnezeu este Cel care i le-a dat, el qtie si rdspliteascd pe preo[i gi sI cinsteascd pe Dumnezeu prin darurile sale.,,l6e ,,De c6nd este pomenit in istorie, preotul a trdit din ce ii aducea altarul gi, degi aceste venituri, in decursul timpurilor, au suferit fluctuafii, ele au fost suficiente pentru a indestula gi familia sacerdotului. Deseori ele au fost un motiv de invidie sau revolti a mullimii ce trebuia s[ munceasci din greu pentru necesitdlile domestice. Iahve reaminte$te poporului Sdu cI demnitatea de preot nu este deloc ugoard, cd, e legati de res-
ponsabilitifi solemne gi aceasta ii privegte gi pe levi1i.,,r70 9-l9z ,,Iatd ce este'al tdu din cele preasfinte, tn afard tle cele ce se dau focului: orice dar de pdine al lor, orice jerffi pentru pdcat a lor Si orice jert/d pentru vind, ce-Mi aduc ei, aceste lucruri preasfinte sd /ie ale tale Si ale fiilor tdi. Acestea sd le mdncali tn locul cel sfdnt. Tu Sifiii tdi, toli cei de parte bdrbdteascd ai voStri pot sd mdndnce din ele. Cele sfinte sdfie ale tale. gi iatd ce sd maifie al vostru din darurile lor ridicate: toate darurile ridicate alefiilor lui Israel Si toate darurile lor legdnate li le-am dat lie Sifiilor tdi Si fiicelor tale, care sunt cu tine, prin lege veSnicd. Tot cel t6n r7o
lbid.,xr,2 NUM, p.208 109
curat din caso ta poate sd mdndnce din ocestea. Toatd ga de untdelemn Si toatd pdrga de struguri Si pdrga lor, toate cdte aduc ei Domnului, li le-am dat lie. Cele roade ale pdmdntului lor, pe care le aduc ei Domnului, fie ale tale, Si tot cel curat din casa ta poate sd mdndnce acestea. Tot ce este afierosit in Israel sdfie al tdu. Tol ce naste intdi din tot trupul, din oameni Si din dobitoace, Si aduce Domnului, sdfie al tdu; dar intdiul ndscut dintre meni sd se rdscumpere gi intdiul ndscut dintre necurate sd se rdscumpere; iar prelul rdscumpdrdrii lui la lund dupd nd$tere, este cinci sicli de argint, dupd si sfdnt, care are doudzeci de ghere. insd intdiul ndsiut al
cilor, intdiul ndscut al oilor Si intdiul ndscut al caprelor sfinlili; cu sdngele lor sd peSti jertfelnicul. Grdsimea lor s-o arzi ca jertfd, intru de bund mireasmd Domnului; ior carnea lor este a ta Si ale tale sunt pieptul indllat Si Soldul drept. Toate sJinte, indllate, core se aduc Domnului de fiii lui Israel, 1i dau lie, fiilor tdi Si fiicelor tale care sunt cu tine, prin veSnicd. Acest legdmdnt de necdlcat este veSnic inai Domnului pentru tine Si pentru urmasii tdi." Despre cele ce reveneau preofilor s-a vorbit la 20-232 ,,Zis-a Domnul cdtre Aaron: in pdmdntul nu vei qvea nici moStenire, nici parte nu yei avea tntre Eu sunt portea ta Si moStenirea ta intre fiii lui Israel, fiilor lui Levi, iatd, Eu le-am dat moStenire toatd din toate cdte are Israel, pentru slujba lor pe care o fac cortul adundrii. De acum fiii lui Israel sd nu mai vind cortul adundrii, ca sd nufacd pdcat aducdtor de moarte. la cortul adundrii sd facd slujba levilii Si sd ia pdcatul lor. Aceasta este lege veSnicd in neamul vostru." ,,Observi deci cd neamul sfin(it nu se poate inscrie un loc cu poporul gi e despdrfit de ceilal(i. gi aceasta nu mai prin lucrdrile slujbelor, ci gi prin deosebirea (...) Iar pilcate numegte animalele junghiate pentru lar acestea sunt gi ele chipuri ale lui Hristos, Care S-a i se rdscumpdrd: aceSlia sunt
110
pentru noi gi a r[bdat junghierea, ca sd nimiceascd pdcatul lumii. $i cele junghiate pentru plcat sunt inglduite spie m6n_
slujitorilor celor sfinte. C6ci nu se cuvine sufle_ telor lipsite de sfinfenie si se impdrtigJascd de trupul sfAnt al lui Hristos, ci celor alese gi curate.,,t7l 242 ,,Dar printre fiii lui Israel ei nu vor avea moSteni_ re, cdci zeciuialafiilor lui Israel, pe care aceStia o aduc dar Domnului, am dat-o levililor moStenire Si de aceea le-am Si ' zis Eu cd nu vor qvea mostenire tntre fiii lui Israel. ', ,,Agadar, desparte zeciuielile cuvenite levitilor, spre r[splItirea ostenelii slujbei lor. C[ci nu rlmdne ftr6 platd os_ teneala sfinfilor, ci_deosebit de alese le sunt cinstirile, strllu_ care numai
citoare cununile."l72
25-32: ,,Apoi a grdit Domnul lui Moise Si a zis: yor_ levililor Si le zi: Cdnd veli lua de ta fiii lui Israel zeciuiala, pe care v-am dat-o ca moSlenire, sd indllayi din ea beSte
Domnului q zeceo parte, ca zeciuiold, Si vi se va socoti acest dar al vostru ca grdul din arie Si ca mustul de la teasc. Ast_ fel veli aduce Si voi dar Domnului din toate zeciuielile voas_ tre, cdte veli lua de la fiii lui Israel, Si veli da din ele, dar Domnului, preotului Aaron. Din toate cele ddruite voud, cele mai bune din toate cele tfinlite sd le aduceli dar Dom_ nului, gi sd le spui: De veyi aduce din acestea pqrtea cea mai bund, se va socoti levililor ca cele primite de la arie Si cele primite de la teasc. Aceasta sd o mdncali oriunde, voi, Si fiii voStri, Si familiile voastre, cdci aceasta vd este plata pentru munca voastrd la cortul adundrii. pentru qceasta nu veti avea pdcat, de veli aduce cele mai bune din toate; Si sfintele prinoase ale fiilor lui Israel nu le veli intina nu Si veli muri."
Israelifii dddeau zeciuiald, levililor, iar acegtia dddeau preo{ilor zeciuial6 din zeciuiali.
l]] ,r,
Sf. Cnirit al Alexandriei, op. cit.,XIII Ibid.
IIl
Cap. 19
- Juninca
cea roSie Si apa
l-2t ,,Grdit-a Domnul cu Moise
curdjirii
si Aaron si le-a
Iatd portmca legii, pe cqre a dat-o Domnul, cdnd a zis: ne
fiilor lui Israel sdli
aducd o junincd rosie,
ftrd
me
nd, care sd nu aibd cusur si sd nufi purtatiug." ,,Juninca frr[ nici o meteahnd gi liberd de orice patii negtiutoare de vreo gregeal[ este Domnul nostru Iisus Hri (.. ) Observi faptul ce o dati a fost numit vilel, akildatil (...)ca prin calitatea b[rblteasc[ sI se arate Conducltor, iar cea feminin5, micgorat gi supus. CIci Dumnezeu e torul tuturor gi are stipdnirea peste toate impreund cu zeu gi Tatiil. Dar S-a pus de bunlvoie sub lege Si a pdzit ale lui Moise, ca superior, degi acela ii era slujitor. (...)Iar ninca e rogie. CIci taina Lui s-a des[vdrgit in s6ngele rii, ficdndu-Se ascultitor Tatdlui pdnd la moarte, iar moartea cruce, gi a m6ntuit lumea de sub cer cu sSngele Lui. Iar e semnul clar al singelui. Dar degi S-a ftcut ascultitor gi S-a agezat din iconomie (in scopul mdntuirii) sub lege un[ cu noi ca om, sau degi S-a numit rob, n-a l6sat in trupul asumat, ci a fost gi este gi astfel liber, pentru c[ e nezeu prin fire gi nu S-a supus jugului robiei, r[mdndnd desdvdrgire in afara experien{ei acestuia. Cdci vine de sus deasupra tuturor, ndscdndu-Se din
fiinfa liberl a lui
zeu gi Tat[I. De aceea a spus cd juninca trebuie sI fie rogi ftrE meteahn6 (pentru lipsa de pdcat) gi fire experien(a lilor impuse de jug. Cici deqi S-a golit (S-a micporat) pe Unul-Nlscut gi a luat de bunlvoie chipul robului, cum sau p€ ce s-ar indoi cineva cd venirea in jos a fost din inilfimi?."' 3z ,,Sd o dai preotului Eleazar, sd o scoatd a/ard tabdrd, la loc curat, Si sd o junghie tnaintea lui".. ,,Preotul e chipul celor ce se sfin(esc (gi e sfinfitor) al celor ungi prin Duhul Sffint."r7a t73 174
4r5z ,,Apoi sd ia preotul Eleazar din sdngele ei Si sd ftropeascd cu sdnge spre pqrtea de dinainte a cortului a&mdrii de Sapte ori. Dupd aceea sd o ardd de tot inaintea lui; sd ardd adicd Si carnea Si pielea Si sdngele Si necurdpenia ei."
Termenul necurdlenie e folosit eufemistic, dar nu intru totul potrivit de vreme ce gi reziduurile sunt curate, in acest caz. Cdt privegte preotul, se in{elege ci e vorba despre preotul in funcfiune la un moment dat, nu numai despre Eleazar. La vremea scrierii c[(ii va fi fost necesar[ numirea eelui chemat de Dumnezeu; ulterior, ins[, numele va avea un in,teles simbolic, Eleazar (: Dumnezeu este ajutor) degemndnd pe to(i cei sfinfi1i. ,,S-a mai poruncit si se stropeascl prin mAna preotului, cu singe, cortul sfint; gi aceasta de gapte ori; gi sd ard[ juninca, necru{6ndu-se nimic din ale oi, ci impreuni cu carnea gi cu balega, pielea gi celelalte ale trupului. CIci Hristos sfinfegte cu sdngele Sdu cortul cel mai adevdrat, adic6 Biserica; o sfin{egte in mod deslvdrgit, adic[ lmbelgugat. Aceasta socotesc cd inseamnl stropirea cortului cu sdnge de gapte ori. CEci numIrul care inainteazdpdnlla gapte este semnul des6virgirii. (...) Arderea junincii in foc dupijunghiere inchipuiegte cercarea lui Hristos (...) pdn[ la moarte. $i nimic nu se arunci din ea. Cici Hristos e intreg sfhnt: gi carnea gi pielea, adic[ cele ascunse sub acoper6m6nt qi cele vizute gi la indemdnl. C[ci era Dumnezeu prin fire, frcut ca noi, dar negtiind de p6cat."r75 6z ,,Apoi sd ia preotul lemn de cedru, isop gi ald de ldnd roSie Si sd le arunce pe juninca ce se arde. " ,,Se introduce apoi in cenug[ lemnul de cedru gi isopul gi tortul rogu. Cedrul indici in chip pohivit nestriciciunea, isopul curifia, cici iarba aceasta are puterea s[ gteargl gi topeste in chip natural necurlfiile din mdruntaie; iar firul rogu impletit inchipuiegte unirea Cuvdntului cu trupul; cdci Cuvdntul s-a impletit oarecum cu trupul gi cu s6ngele, dar a
ld., Glafire la Numeri Ibid.
"t 112
lbid. 113
fost cercat pentru noi prin foc pdni la moarte (...). Dar ma Lui qi modul intrupdrii au pricinuit nestricdciunea gi' r[{ia noastrL. Cdci ne-aln indreptat in El, curdfitri fiind murddria din sufletul gi din lduntrul nostru."r76 7-82 ,,Sd-Si spele preotul hainele sale, sd-Si spele
pul cu apd, apoi sd intre in tabdrd gi necuratvafi pdnd ra. Cel ce a ars-o de asemenea sd-Si spele hainele sale, spele trupul cu apd Si necurat vaJi pdnd searo." ,,Legea aratl prin aceasta sl[biciunea firii ce (..) nimeni din cei rdnduifi spre slujirea (spre litu dumnezeiascd gi sfinfitd nu s-ar ar[ta nevrednic de m chiar dac[ ar fi din cei ce s-au hotirdt s[ vietuiascd poate de drept gi oricdt s-ar vedea de curat nu va avea sl
reaftrd, pate. $i nimeni din cei p[c[togi nu e vrednic atingd de Tainele Mdntuitorului nostru. (.. ) Deci daci compar[ cele ale noastre cu curlfia lui Hristos, ele apar curate gi intinate gi supusejudecetii dumnezeiegti. (..)E tat gi cel ce se socotegte cd e curat. E mult mai presus (.. firea omului neplcdtuirea des[v6rgitii gi apropierea c noastre de Hristos.""' 9z ,,Un om curat sd strdngd cenuSa junincii, s-o afard din tabdrd la loc curat Si sd se pdstreze pentru fiilor lui Israel, ca sd se facd cu ea apd de stropire, apd de curdyire." Cenuqa junincii pentru apa de curifire e pusd la curat, afar[ din tabdrl ,,gi nu in tab[ra insigi. Cdci in Hristos e in afara Sinagogii (adunirii) Iudeilor. gi pe pSrdsit-o c_u totul (.. ) Harul cur[fitor igi mut6 curgerea neamuri"l78.
l0: ,,Cel ce a adunat cenuSa junincii sd-Si spele nele sale Si sdfie necurat pdnd searo. Aceasta sdfie mdnt veSnic pentruJiii lui Isroel Si pentru strdinii ce la ddnSii. " 176
lbid.
Juninca,,este Iisus; cei care-Ljeftfesc sunt birbali pdCltogi; ei sunt cei care L-au adus la junghiere. (...) (Cei) carc stropesc sunt cei care ne-au binevestit noui iertareapilcatclor gi curd,tia inimii (...). Dar pentru ce l6nd pe lemn? Pen-
c[ implrlfia lui Iisus este pe lemn gi pentru ci cei care in El vor trli in veac. Pentru ce impreund cu l6na gi isopul? Pentru cI in implrdfia Lui vor fi zilele rele gi murdare, ln care noi vom fi mdntuifi, pentru cd gi cel care este bolnav la trup de rap6n se tlmiduiegte cu isop""'. Prin l6n[ se arat6 mortificarea, dar gi discre{ia, cdci ldna stinge zgomotele. tru
Ored
Hristos e ldnd pentru patima Sa pe lemn gi pentru discrefia venirii Sale in lume. impir[fia Sa, inceputil aici, va fi desdv0rgiti in viafa viitoare, astfel cd avem incl nevoie de isopul curlfitor, cdt[ vreme n-am dobdndit Implrnfia. Iar obgtea lui Israel arat[, desigur, pe aceia ce s-au fEcut minfi vdzdtoare de Dumnezeu, iar nu pe israelifii cei dupd trup; dar gi dintre acegtia vor mogteni impreund cu neamurile cei care L-au primit pe Hristos. ll-l2z ,,Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om sdfie necurat Sapte zile. Acesta sd se curele cu aceastd apd tn ziua a treia $i in ziua o taptea Si vofi curat; iar de nu se va curdpa in ziua o ffeia Si in ziua a $qptea, nu va fi curot. " ,,in legea veche era socotit necurat tot cel care se atingea de un mort, dar nu erau socotifi necurafi ingigi morfii. Dar dupi ce ins[gi viala gi cauza viefii a fost socotiti intre morfi, nu mai numim morfi pe cei care au adormit intru nddejdea invierii gi cu credinfa in El."r80 Dar incl putem deveninecurafi prin atingerea de cei morfi sufletegte, consimfind la gdndurile lor. Cel ce se va atinge astfel de mort va fi necurat ,,gi nu se va elibera de necur[(enie altfel, decdt dacl se va stropi cu apa curifirii in ziua a treia gi a gaptea. Iar stropirea apei (...) e chipul Sfrntului Botez. Deci cel stdpdnit de fapte moarte gi de miasmele ce duc la striclciune (...) nu va r'e Barnaba, Epis lola, Ylll,2-6
t7' Ibid.
r80
,r, Ibid.
tt4
Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica,lY,l5 115
ffiajunge altfel curat dec6t daci se va curifi gi-gi va spila n[ciunea prin Sffintul Botez,in ziua a treia gi a gaptea. A
uneori satana ne rinegte inima. Iar birui1i in parte de patimi-
ia inseamnl timpul invierii, (iar a gaptea e timpul cel din m[), adic6 ultimul qi cel ajuns la deslv6rgire, in care S-a cut om Unul-Niscut"'8'. Sau se indic[ intervalul in posibil[ mdntuirea noastr6, de la inviere (ziua a treia) la cea de a doua Venire a Domnului (sffirgitul zilei a 13-15: ,,Tot cel ce se va atinge de trupul mort al om Si nu se va curdli, acela va intina locasul omul acela se va stdrpi din Israel, cdci n-a fost stropit apd curdlitoare si este necurat si necurdlia lui e incd lui. Iatd legea: De va muri un om intr-o casd, tot cel ce
vreun p[cat, ci ne afl6m stdnd in lume in rimlgila lui. (...) Aceasta socotesc cd inseamnd a fi unii in rimSgifele necurifeniei, al c[rei simbol este osul mortului. Dar gi cdnd patima a fost biruit6, daci ne coborAm mintea la amintirea ei gi mergem aproape de plicerea ingropati, p[cdtuim nu pufin. Dar
le trupului, ne imbolnlvim gi noi ingine, nu cu totul, de
intra in casa aceeo Si cdte sunt tn casd vorfi necurate zile. Tot vasul descoperit, care nu este legat la gurd Si capac pe el, este necurat." ,,Prin casa spurcati, prin uneltele din ea gi prin v neacoperite, Legiuitorul pare s[ ne dea de infeles prin Sinagoga Iudeilor care a ucis pe Domnul, infelegdndu-se la un loc prin cas[, iar prin unelte gi vase pe fiecare in Cici omul e unealt[ pe pimdnt. lar cI mintea oamenilor ferm6, ci mereu gata spre intinare gi spre primirea a tot obignuiegte sd nedreptilfeasci, se dd de infeles prin neacoperite, in care e ugor s[ lunece, cu voia lor, mugte altceva din gdngdniile din casi. Dar mintea celor prin credinfn nu e aga. Cdci e asigurati gi acoperiti gi neuf de prins de cele ce obignuiesc s[ o facl nedreapti."t82 . 16z ,,Tot cel ce se va atinge in cdmp de cel ucis sabia sau de mort sau de os de om sau de mormdnt vd necurat;apte zile." Prin c0mp se infeleg locurile joase, in care lunec[ depdrtat de Dumnezeu. Iar ucis cu sabia e cel strlpuns pofte lumegti qi devenit necurat cu inima. ,,Iar prin osul tului putem in{elege o r6m[gi(i a necurd,teniei. Pentru ',
lll Sf. Cmrl al Alexandriei, "' Ibid.
op. cit.
116
suntem eliberafi de aceste p[cate, spildndu-ne pe noi Hristos
curlfindu-ne prin patima Lui."r83 17-222 ,,Pentru cel necurat sd se ia din cenuSa jertfei qrse pentru curdlire Si sd se toarne peste ea intr4m vas apd de izvor; apoi un om curat sd ia isop, sd-l moaie in apa aceea Si sd stropeascd din ea cctsa, lucrurile Si oamenii cdli smt acolo Si pe cel ce s-a atins de os de om sau de ucis sau de mort sau de mormdnt. Cel curat sd stropeascd pe cel necarat tn ziua a treia Si in ziua a gaptea Si sdJ curele tn ziua a ;opteo. Apoi sd-Si spele hainele sale gi trupul sdu cu apd Si va Ji necurat pfuid seara. Iar dacd vreun om vaJi necurat Si nu se vo curdli, omul acela se va stdrpi din obSte, cdci a spurcqt loca;ul Domnului; cdci nu s-a stropit cu apd curdlitoare Si este necurat. Acesta sd fie asezdmdnt veSnic pentru ddnsii. Cel ce a stropit cu apd curdpitoare sd-Si spele hainele sale; cel ce s-a atins de apa curdlitoare vafi necurat pdnd seara. Tot lucrul de care se va atinge cel necurat vafi necurat; Si tot cel ce se va atinge de acel lucruvafi necurat pdnd searo." Cdt suntem in ziua a gaptea, sau in veacul acesta, ne putem incd cur[(i, primind cu vrednicie Sfintele Taine. Cur6firea o face Cel ce S-a adus jertft pentru noi, dar a rinduit ca aceasta sI se lucreze prin preoti; insl gi acegtia au nevoie de cur[tire. Sunt aritafi gi cei ce se pierd: sunt cei ce resping Tainele, fie ei eretici sau necredinciogi. in plus, se vorbegte gi despre sfinfirea naturii. Mdntuirea nu e doar a omului, ci a intregii zidiri. qi
,r, Ibid.
II7
F Cap. 20 tea lui Aaron
- Moartea Mariamei;
apa din piatrd;
lz ,,in luna tntdi a ajuns toatd obsteaJlilor lui in pustiul Sin Si s-a oprit poporul in CadeS. $i a murit
afost ingropatd acolo." Martam (: revolti), sora lui Moise, a murit in (: consacrat), in pustia Sin (: ghimpe), la hotarul sudic Canaanului. Pundnd in leg[turi acest loc cu 33, 36-38, gem concluzia cd este vorba de anul al patruzecilea de iegirea din Egipt. 2-52 ,,Acolo tnsd nu era apd pentru obSte Si s-au nat ei impotriva lui Moise Si a lui Aaron, Si blestema rul pe Moise Si zicea: O, de amfi murit Si noi cdnd au fralii noStri inaintea Domnului! La ce ali adus voi Domnului in pustiul acesta, ca sd ne omordyi Si pe noi Si toacele noostre? $i la ce ne-ali scos din Egipt, ca sd ne celi in acest loc rdu, unde nu se poate semdna Si nu sunt smochini, nici vite, nici rodii Si nici mdcar apd de bdut? " Iati c6 nici dupi atiliaani n-au incetat cdrtirile lor! ,,insetAnd pufin, pun mai presus greutaflle mari din de darurile mari de la Dumnezeu. $i li se pare dulce j amar al robiei de odinioar[. Faraon nu li se mai pare greu suportat, degi e atAt de aspru. Nu le mai e atdt de neplicut tul, nici cruzimea supraveghetorilor muncii lor, ci toate li par dulci. SlSbiciunea cuget[rii ii face s[ coboare pdnl la astfel de nebunie. (...) Privegte cum coboar[ spre lipsl b[rb[1ie gi se apleacl ftrd frAu spre pldcerile vremelnice doregte desftt[rile lumegti gi cautd sdturarea pdntecelui. cum aruncd nddejdea gi nu {ine la pimdntul ftgiduit pirin lor, neintelegdnd cd totdeauna gi oriunde ostenelile sunt m locitoarele darurilor superioare; gi cI nu cdgtigi cineva sudoare cununile cele mai frumoase."l84 riam
Si
tto Id., Glafire la lesire,lll
dinfala poporului la uSa cortului adundrii Si au cdzut cufelele la pdmdnt Si s-a ardtat slava Domnului peste ei. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Ia toiagul Si adund obStea, tu Si Aaron, fratele tdu, Si grdtli stdncii inaintea lor Si ea vd va da apd; Si le ve{i scoate apd din stdncd Si veli addpa obStea Si dobitoacele ei! A luat deci Moise toiagul dinfala Domnului, cum poruncise Domnul.'$i au adunat Moise si Aaron obstei la stdncd Si a zis cdtre obSte: Ascultayi, inddrdtnicilor, au doa6-10z ,,Atunci s-au dus Moise Si Aaron
rd din stdnca aceasta vd vom scoate apd? " ,,Prin aceste cuvinte el nu sfinfegte pe Domnul (...). Deci el n-aveiL altfel spus, incredere in puterea lui Dumnezeu, clci in loc s[ zicl: Dumnezeu poate sd scoatd apd din aceste pietre, el spune cu indoiali: Yom putea noi sdfacem sd izvorascd apd din aceastd stdncd? Pentru cd Dumnezeu ii socotegte plcat aceste vorbe, este sigur cd ele nu vin de la Duhul Sffint, ci de la duhul p[catului. Or, dac6 Scriptura aratd cd un proroc a$a mare ca Moise uneori are Duhul, alteori nu-L are, in momentul pdcatului, atunci e firesc s[ cugetim la fel gi despre ceilalli profe1i."r85 C[derile marilor birba{i ne atenlioneazi ci nu ne mdntuim ugor gi cd nu e lipsiti de pericole calea cea strdmtii. Diavolul, in schimb, dacd nu ne poate descuraja zugr[vind greut[file luptei, cautd mai apoi si ne piardI, spun6nd ci mAntuirea se obfinei fErd efort: e doctrina ere-
mdntuirii, dobdndit[ numai prin credinld. ,,Apoi Si-a ridicat Moise mdna Si a lovit tn stdncd cu toiagul sdu de doud ori Si a iesit apd multd Si a bdut obstea Si dobitoacele ei. Atunci a zis Domnul cdtre Moise Si Aaron: Pentru cd nu M-a1i crezut, ca sd ardtali sfinlenia Mea tnaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veli duce voi adunarea aceasta in pdmdntul pe care am sd i-l dau." ,,Pentru care pricinl Moisi n-a intrat in pdmentul frg[duinfei? Nu pentru alti pricini, dupd cum tofi o gtim, ci numai din pricina acestui p5cat. Din pricina acestui pdcat acel ticd, a siguranlei
ll-l2z
'8' origen, op. cit.,vl,3 118
t19
W minunat bdrbat n-a putut sE aibd parte de bunit[(ile de au avut parte cei de sub conducerea sa; qi dup[ multe
dupd multe suferinfe, dupl ritlcirea aceea negrditii din pU tie, dupi atdtea rdzboaie gi biruinfe, a murit in afara plmi tului pentru care s-a ostenit atdta. A indurat valurile gi furt nile m6rii gi n-a putut sd se bucure de bun6tiilile poftului."r ,,Cdci nu ne introduce pe noi in mogtenirea sfinfilor gi in m6ntul mai adevlrat al frglduinfei legea cea in chipuri, n sldbiciunea preofiei in umbre. (...) Ci vom pigi mai de in cetatea de sus gi vom intra in mogtenirea p6rin{ilor avinl
Hristos."l87
'\ conduc[tor pe 13: ,,Aceasta este apa Meriba, cdci aici fiii lui s-au certil inaintea Domnului, iar El S-a sfinyit intre ei." Meriba (: ceart[) a mai fost numit 9i un alt loc, in propiere de Horeb (Iegirea 17,7). Lipsa de ap[ a dus de multe ori la cdrtire, in tofi anii retecirii prin pustie. l4-l7z ,,Din CadeS a trimis Moise soli la regele mului, ca sd-i spund: ASa zice fratele tdu, Israel: Tu Stii te greutdlile ce am indurat. Pdrinlii noStri s-au pogordt Egipt Si noi am pribegit in Egipt vreme multd; dar Egi, ne-qu fdcut rdu noud Si pdrinlilor no$tri. De aceea strigat cdtre Domnul Si o auzit Domnul glasul nostru {i trimis ingerul Sdu de ne-a scos din Egipt; Si acum suntem CadeS, orasul cel mai apropiat de hotarul tdu. ingdduie ne sd trecem prin yara ta, cd nu ne vom abate pe la Si pe la vii, nici apd nu vom bea din fdntdnile tale; ci trece pe drumul impdrdtesc, neabdtdndu-ne nici la nici la stdnga, pdnd vom ieSi din hotarele tale. t' Edom (: rogu) era un regat situat tn sudul in vechime, s-a mai numit gi Seir. Nu e sigur ci locuitorii cestei ldri erau urmagii lui Edom, fratele lui Iacov, chiar cd israelilii i-au socotit astfel; oricum, relafiile dintre doui popoare au fost intotdeauna incordate. Evreii cer
treaci prin Edom urmdnd calea impdrdteascd, un drum larg, cu fundament solid de piatr[, folosit mai ales pentru deplisarea trupelor gi plzit de g[rzile regale. Dar e gi un inliles duhovnicesc aici: ,,Cdnd cineva este drept, nu din oonstrdn-
fric[ sau pentru nidejdea ce o are, ci din libera voie, atunci calea pe care merge se numegte cale implrdteasci gi pe aceast[ cale merge neamul cel impdr{tesc; celelalte c[i sunt aluneco?^se, te abat de la drumul cel drept gi sunt pline de gropi."r88 Acest drum il str[bate cet ce a dobdndit virtulile: ,,virtu{ile sunt stiiri de mijloc, sunt cale impirdteascI, (...) sunt la mijloc intre prisosinli gi lipsuri.,,r8e ,,Aceasta este calg-q Plrintilor: si nu fi nici incircat, nici sltrbit in viepire."reo Calea cea mai siguri evite exceseie, fie ele de-a st6nga (trupegti), fie de-a dreapta (spirituale). 18-21: ,,Edom insd i-a rdspuns: Sd nu treci pe la mine, iar de nu vei asculta voi iegi cu rdzboi inaintea ta! Zisu_ i-aufiii lui Israel: Vom merge pe drumul cel mare Si de vom bea din apa ta, noi sau dobitoacele noastre, iyi vom pldti; vom trece numai cu piciorul, ceea ce e un lucru de nimic. Iar acela i-a rdsptms: Sd nu treci pe la mine! $i o ieSit Edorn fnaintea lui cu popor mult Si cu mdnd puternicd. Deci nu s-a invoit Edom sd dea voie lui Israel sd treacd prin hotarele lui Si Israel s-a depdrtat de la el." ,,Nu in(elegi ci, unili cu israelilii prin leg[tura rudeni_ ei, s-au dovedit prin fapte nemilogi gi duri, nedeosebindu-se intru nimic de fiarele silbatice? Cdci trebuind sI se milostiveascd de aceia ca de nigte frafi ce se aflau in greut[fi gi osteneli, ei au iegit cu amenintare. (...) Dar pofi vedea c6 aga se poafti fa[6 de noi, care mergem pe drumul drept, noroadele gi conducitorii ereticilor. Clci prin faptul c6 cunosc pe unul gi singurul Dumnezeu gi Tatdl gi primesc credinla in Fiul gi Duhul, sunt frafi cu noi, dar riu au o opinie cu totul gere sau din sa
t88 186
t87
Sf. Ioan Gurtr de Alur, op. cit.,IY,l Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,lll
120
189
,xr3
lq0
121
sdndtoas[ gi adevdrat[ a frlfiei cu noi gi falsifici prin rudenia; iar cdnd ne afl6m in prigoniri, nu ne dau ajutor, mai degrabl ne gi impovdreazdcu asuprirea lor."lel
vechi nu ne poate duce in tirdmul fEg5duit, dar moartea sa obignuitl, ci in vdrful muntelui. ,,Iar muntele in_ seamni faima gi indl{imea gi strdlucirea slavei.,,re3 n-a fost una
22-262 ,,Dupd aceeo au pornitfiii lui Israel din Si au venit toatd obStea la muntele Hor. Iqr la muntele
care e ldngd hotarele ldrii lui Edom, a grdit Domnul cu se Si cu Aaron Si a zis: Aaron vafi addugat la poporul sdu, el nu va intra in pdmdntul pe care il voi da fiilor lui pentru cd nu v-ali supus poruncii Mele la apa Meriba. Sd dar pe fratele tdu Aaron Si pe Eleazar, fiul lui, Si sd-i sui mtmtele Hor tnaintea intregii obsti; sd dezbraci acolo de Aaron hainele lui Si sd tmbraci cu ele pe Eleazar, fiul Aaron sd se ducd Si sd moard acolo." ,,Oare acest fapt nu inseamni cd noi suntem cunoaqtem c[ un preot trebuie sI sfinfeasc[ pe un preot gi
in vegminte, adici in vinulile preofegti, gi dacl va vedea ci nu-i lipsegte nimic din vegmintele gi cd este cu totul corespunzitor, numai atunci s[-l sfrntul altar? Cdci, avdnd a se ruga pentru popor, el s[ fie ales de Domnul gi probat de preofi, ca s[ n-aib[ insugi ceva prin care sI supere, datoria lui fiind aceea interveni pentru a currna sup6rarea altora."re2 Aaron a' pe muntele Hor (: munte), in sudul Canaanului. 27-29: ,,$i afdcut Moise aga cum ii poruncise nul: i-a suit pe muntele Hor inaintea ochilor intregii Acolo a dezbrdcat Moise de pe Aaron hainele lui Si ii brdcqt cu ele pe Eleazar, fiul lui. $i a murit Aaron pe muntelui, iar Moise Si Eleozar s-au pogordt din munte. zdnd toatd obgtea cd a murit Aaron, l-a pldns toatd casa Israel treizeci de zile." La israelili, doliul dupi rudele apropiate dura gapte le, iar dupl marile personalitdli se fineau treizeci de zi doliu. Aaron nu a intrat in Canaan, aritind ci preofia imbrace
rer
"'
Sf Chiril al Alexandriei, inchinarea si slujirea Sf. Amb.ozie, Scrisori, LXII, 59 122
in Duh si
Ada'fu,
Cap.
21-
garpele de aramd
lz ,,Auzind insd regele canaanean din Arad, care lo_ cuia la miazdzi, cd Israel vine pe drumul dinspre Atarim, a intrat in luptd cu Israelilii Si a luat pe unii dintre ei in robie. cdtre
"
Din Cadeg, evreii au pornit prin Atarim (: linuturi) Arad (: migar silbatic), av6nd de luptat cu regele a_
cestuia.
2z ,,Atunci a fdcut Israel fdgdduinld Domnului Si a
zis: De vei da pe poporul acesta in mdinile mele, il voi ni_ mici pe el Si cetdlile lui." ,,Literal; il voi da anatemei, in sensul: i-l voi ddrui lui Dumnezeu (...). O astfel de frgdduin{i fbcea pafte din ritua_ lul r[zboiului sfdnt: intreaga pradd de rdzboi oameni, animale gi lucruri - li apa4inea Domnului, dar, pentru ca nu cumva juruinfa sd fie cdlcat[ prin eventuala folosire aprdzii, aceasta era supusi nimicirii totale. De aici, transferul seman_ tic: a da pe cineva anatemei : aJ da pieirii (blestemul de a se
alege din el praful gi pulberea)."rea
3: ,,^li a ascultat Domnul glasul lui Israel Si a dat pe
Canaanei in mdinile lui Si el i-a nimicit pe ei Si orasele ior Si a pus locului aceluia numele: Horma, adicd nimicire.,, Septuaginta numegte locul )ndthema, iar Vulgata, Horma id est anathema.
4-5: ,,De la muntele Hor au apucat pe calea Mdrii lui Edom, dor pe drum poporul a fnceput sd-Si piardd rdbdarea. gi grdia poporul-im_ potriva lui Dumnezeu Si fmpotriva lui Moise, zicdnd: La ce RoSii, ca sd ocoleascd pdmdntul
sf. cnirit al Alexandriei, op. ']3 re4 PENT, p.280
123
cit.,XlII
ne-ai scos din pdmdntul Egiptului, ca sd ne omori in pust Cd aici nu este nici pdine, nici apd, Si sufletul nostru scdrbit de aceastd hrand sdrdcdcioqsd-" ,,Daci ne-am umilit prin lenevia noastrS, sd hu hrana duhovniceasc6."le5
6z ,,Atunci a trimis Domnul asupra poporului veninosi, care mu$cau poporul, si a murit mullime de
dinfiii lui Israel." Biblia Hebraica
are hanekhasim hasefarim (=
arzhtori), desemndnd o specie foarte veninoas[ de ,pumnezeu a rdnduit ca tot garpele s[-i muqte pe israelilil ei mureau - penffu cd prin $arpe s-a fbcut de Eva cElcarea porunci - ca s[ le arate c[, d-in- pricina cdlcirii de vor fi dali s[ sufere moartea."le6 7-92 ,,A venit deci poporul la Moise si a zis: Am grdind tmpotriva Domnului Si impotiva ta; Sit,
Domnului, ca sd depdrteze Serpii de la noi! $i s'a Moise Domnului pentru popor. Iar Domnul a zis cdtre se: Fd-li un $arpe de aramd Si-l pune pe un stdlp; Si de mugca Sarpele pe vreun om, tot cel muScat care se va el va trdi. $i a./dcut Moise un $arpe de oramd Si l-a pus un stdlp; gi cdnd un $arpe mwca vreun orn, acesta privea Sarpele cel de aramd si trdia." Pin stdlp e tradus ebraicul nes oi grecescul Vulgata are signo.,,Cuvintul original, atit in ebraicd(nes) gi in greacd (simion) inseamnl steag, drapel, fanion de pe cortul unui general, pavilionul unei nave). Prin cuvdntul a insemnat apoi prdjina care susfine steagul, st6\ care poart?t emblema. in principal, insi, grecescul simion traduce semn; pin extensie, semnificalie. Valoarea si (semnificativi) a acestui episod vechi-testamentar va fi c( semnati in Ioan 3,14 , el prefigurdnd mdntuitoarea inllfare
lui Iisus llristos."le7 ,,in Scripturd, crucea e numitji Moise, semn. zice Scriptura, a facut un $arpe Si l-a pus pe semn, adicd,pe o cruce. Avem aici un semn care ne aratii ceva neagteptat qi nevdzut: propriu-zis gi iudeii il vedeau, dar era in(eles numai de minfile p[trunzitoare."le8 ,,$arpele spdnzurat pe st6lp este tipul patimii m6ntuitoare care s-a sivdrgit pe cruce; de^^aceea, (toti) c6{i priveau cdtre el (cu credinf[) erau salvali."ree ,,Cand Moisi a r[stignit garpele, a preinchipuit crucea, pentru ca cel mugcat de qarpele cel viu sI se mdntuie prin credinfi uitindu-se la garpele cel de aram6. Apoi, dacE un garpe de araml ristignit mdntuie, oare nu -mdntuie Fiul intrupat al lui Dumnezeu c0nd este rdstignit?"2m ,,$arpele, degi ira mort, a fost intrlfat in triumf pe lemn, iar lemnul mAntuiegte pe cei credinciogi, care privesc la dugmanul omordt. Tot astfel a fost pironit-Flristos, care nu gtia de plcal intr-un trup al p[cah'lui."2ol ,,in vrem@ legii celei vechi, Dumnezzu a poruncit lui Moise sI faci un $arpe de aramE, si-l inalfe gi sI-l pironeascd in v6rful unui lemn. Tofi aceia care, mugca{i fiind de gerpi, priveau la garpele de aramd, se vindecau. Aceasta s-a fdcut cu un rost anumit gi anume: cei ce erau coplegili de grijile p[mdntegti, de inchinarea la idoli, de pllcerile (sugerate) de satan gi de orice impietate, (erau obligafi) in felul acesta fie gi pentru pufin timp - s6-gi ridice privire a de la cele de jos cltre cele de sus, apoi de Ia acelea s[ se inalfe (cu gdndul gi mai sus), clhe Cel Preainalt; sporind cdte pu{in gi devenind fiinte superioarg sd afle ci El, (Dumnezeu), este superior intregii creaturi.;;202 p aici gi un argument impotriva iconoclasmului: ,,Spune{i-mi, agadaq oare nu Dumnezeu a fost acela care a poruncit, prin Moisi, sd nu se faci de citre voi, nicidecruce a
191 198
t99 200 201
195
t96
Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte,XxV,25 Bamaba, Epist o la, Xll,5
124
202
PENT, p. 281 Sf. Vasile cel Mare, Epistole,260,VIII Id., Despre Sfintul Duh,XlY S f. Chiril al Ierus alimulvi, C a t e h e z e I e, XIII,2O Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, IY,l I Sf. Macarie Egipteanul, O m i I i i duh ov n i c e S t i, Xl,8 12s
cum, nici chip, nici asemdnare, nici a celor din cer de sus, n a celor de pe pimdnt gi, cu toate aceste4 in pustiu, El a acela carte a frcut s[ se ridice, prin Moisi, qarpele de pe care l-a asezat ca semn prin care erau mdntuili cei de garpe gi c5, pentru aceasta, El nu poate fi invinuit de nici nedreptate? Ceci (...) prin aceasta El a propoviduit o tai prin care a nimicit puterea garpelui, care a lucrat 9i cd slvdrgit6 de Adam, gi a d[ruit mdntuirea celor ce cred in cest4 Care avea si fie rlstignit prin semnul acest4 de turile garpelui, care sunt faptele cele rele, idolatriile 9i alte dreptn{i. C[ci, dacl nu ar trebui s[ se infeleagdaceast4 spune{i-mi, pentru care motiv Moisi a ridicat garpele de ca semn, poruncind ca cei muqcagi s6 priveasc[ la el, iar mugcafi se vindecau cu toate cd El a poru-ncit ca, intru nimi sI nu se faci vreo asem[nare a cuiva."203 ,pomnul nostt Iisus Hristos S-a aseminat cu parpele de aram6' CIci fii garpele dugman, auzindu-l Adam, s-a frcut 9i el
lui Dumnezeu. Dar Domnul nostru Iisus Hristos
S-a
om deslvdrgit in toate, afar6 de p6cat (Evrei 4,15), dupi m[narea lui Adam, peitru noi. Dar garpele de aram[ asemenea celui ce s-a f[cut dugman al lui Dumnezeu, dar are gdnd riu, nici venin, nici r6utate, nici nu se incovoai nici nu sufl[, nici nu are suflarea vrljmagului. Chipul l-a dat Siegi lisus Hristos, pdni ce va stinge veninul pe
l-a primit Adam din gura garpelui gi se va intoarce dup[ fire."2M devinita contrari firii, la tl*u ""t care prin m ,,U pofta celor nebunegti le-a adus gerpii, lor au vlrsat in cei mugcafi veninul ucigltor. Dar marele giuitor, printr-un chip de farpe, a ftcut neputincioasd rea fiarelor adevirate. (...) Un leac impotriva acestor pati rele este curl{irea adusl sufletelor prin taina dreptei credi privirea ,te. Punctul de cipetenie in taina celor crezute este patima Celui ce a primit sE pltimeasci pentru noi. Iar pati .
203
este crucea. Deci cel ce privegte spre ea, cum spune cuvlntul, nu va fi vltdmat de veninul poftei. Iar a privi spre cruce
inseamn[ a-fi face toati viala moarti 9i rdstignitd pentru lume, nemigcatil spre nici un pdcat, (...) pironindu-{i trupul prin frica de Dumnezeu. lar pironul care potolegte trupul este infrdnarea. Fiindci deci pofta nebuneascl scoate din pImdnt gerpi otrlvitori (cdci orice vldstar al poftei este ca un $arpe), legea ne-a ardtat de mai inainte ce se va vedea pe lemn. Iar aceasta este o asem[nare a garpelui gi nu un garpe, precum spune gi dumnezeiescul Pavel: intru asemdnarea trupului pdcatului (Romani 3,5). Iar adevdratul garpe este p[catul; gi cel pornit spre picat imbracd firea garpelui. Deci omul se elibereaz[ de pdcat prin Cel ce a luat chipul picatului qi S-a fbcut ca noi, care ne-am abdtut spre chipul $arpelui. Prin El, moartea din mugc[turi e opriti, dar fiarele insele nu sunt ucise. Iar fiare numesc poftele. Asupra celor ce privesc la cruce, moartea inspiimdntitoare a picdtogilor nu are putere; dar pofta sdldgluit[ in trup impotriva Duhului nll s-a pierdut cu totul, pentru ci gi in cei credinciogi lucreazi de multe ori mugclturile poftei. Dar cel ce privegte spre Cel in6lfat pe lemn i;i vindecd boala, risipind veninul prin frica poruncii ca printr-un leac. lar c[ garpele ridicat in pustie este chipul tainei crucii ne invafi limpede glasul Domnului, cdnd zice: Precum Moise a indllat Sarpele in pustie, aSa trebuie sd ,fte indllat Fiul Omului (Ioan 3,14). Dar pdcatul igi urmeazd drumul slu intr-o centinuare a r6utetii, intrucdt mugc[tura gerpilor fEc0ndu-se neputincioasl celor ce privesc spre asemlna-
c[ este vorba de un chip), ingelEtorul mult iscusit al nostru ndscocegte alt megtegug al pIcatului."20s Diavolul nu renunfi in tentativa de a ne trage-de partea sa, cdt suntem in veacul acesta; c6nd nu ne poate atrage la patimi grosiere, incearcd momeli mai subtile, precum inalta pdrere de sine oi erezia; dar Hristos ne di putere sd cdlclm rea qarpelui (infelege, desigur,
Sf. Iustin Martirul, Dialogul cu iudeul Trifun,XClY
2s Isaia Pustnicul, op. cit.,XXV,l5 126
2ot
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
127
$i peste scorpii Si peste toatd putereavt (t-rrca 10,19). ,peci lkistos e garpe, ca Cel ce a luat
peste
;erpi
iea picatului, cdnd S-a ftcut om. Dar dac[ [l privim spiritu va fi mai presus de stricdciune 9i va invinge moaltea 9i disprefui mugcdturile 9i nu se va teme de mullimea celor arunci din ei otravd. Iar pe Hristos Il vom vedea in{elegi drept tainele din El gi crezflnd neclintit c[, fiind Du dup[ fire, S-a fEcut om. Dar, deqi S-a fbcut in asem6narea ,rtitii, u r[mas nu mai pufin bun' C[ci S-a f6cut ca noi nu si se arate impreun[ cu noi rdu, ci ca s[ ne fac[ pe noi bt preschimbdndu-ne prin Duhul spre tot soiul de virtuti' (" ') garpele era de arami pentru buna 9i frumoasa rdsunare a ponaaui.ii dumnezeiegti gi evanghel ice."2o6 10-15: ,,Scal6ndu-se de acolo, fiii lui Israel au rdt la Obot. Im dupd ce s-au ridicat Si din Obot, au
la lie-Abarim, dincolo de pustiu, infala Moabului, cdtre sdritul soarelui. De acolo s-au ridicat Si au tdbdrdt in Zared. Ridicdndu-se apoi si de acolo, au tdbdrdt dincolo Arton, tn pustia care e in afard de hotarele Amoreilor' Arnonul este hotar intre Moabili si Amorei. De aceea se zice in Carteardzboaielor Domnului: Domnul a cuprins hebul cu curgerile sale ndvalnice 9i suvoaiele Arnot povdrniSul curgerilor de apd care se intinde pdnd la Israel a ajuns la r6sirit de Iordan; despre popasu sale vom vorbi la capitolul 33' Cum renitd din textul vechii evrei aveau gi alte c6(i, in afara celor plstrate in tur[, c[rfi care s-au pierdut; intre acestea, Cartea rdzboa Domnului, menlionatA numai aici' ,,in versiunea ebraicE, setele 14-15 expriml un citat din Cartea Rdzboaielor lui, o veche culegere de texte epice, astdzi pierdutfu de fiagmentul men{ioneazi doul nume (Vaheb Si Sufa) c,on necunoscute, intr-un context obscur' Septuaginta ofer[ un
26 Sf. Chiril al Alexandriei, GlaJire la Numeri 128
mai limpede, asupra unui dzboi al lui lahve, in care verbul llogizo (: a invipdia; a nimici prin foc; a arde), cu nuanta a mdna pe cineva sau ceva cu bici de Jlacdrd, este folosit aproape aidoma ca in Iegirea 9,24 (focul ca factor dinamic al apei): Zoovul (Biblia 1995:Yaheb) este un afluent al Amonului, iar acesta, la rdndul sdu, igi adunl apele in bazinul ora$ului Ar, localitate situatl pe hotarul nordic al Moabului."207 16-18: ,,De acolo s-au indreptat spre Beer, Jiintdna despre care a zis Domnul lui Moise: Adund poporul Si le voi da apd sd bea! Atunci a cdntat Israel la filntdnd cdntarea oceasta: Ldudali fdntdna aceasta, cdntali imne fn cinstea ei! Fdntdna pe core principii au sdpat-o, pe care mai-marii poporului au deschis-o cu sceptrul, cu toiegele lor!" ,,Dar de ce stiruie Domnul pe l6ngd Moise sI adune poporul ca s5-i dea sd bea din frntdn[? Oare poporul n-ar fi venit de la sine la ffintAn[ ca sI bea? De ce oare aceastd stiruinfi, pe ling6 profet, pentru ca el si adune poporul prin zelul 9i truda sa gi s6-l facl si bea ap[ din fiint6n[? (...) Existii o fhntdnd care le intrece pe toate celelalte, o ffintdn[ minunat[: este Acela despre Care se griiegte in acest loc din Scripturi: FdntAnarii care au sipat-o nu erau oameni de rAnd, ciprincipi gi persoane cu un inalt rang social, pe care Scriptura ii numegte regi. (...) Moise a primit porunca sd adune poporul la ffintdni ca si bea ap6. Prin Moise putem s[ infelegem Legea (...). Legea lui Dumnezeu este aceea care ne cheami si venim la fhntdnd. $i la ce alt6 ffintAnd ne cheami dac[ nu la cea despre care am vorbit: la Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care are existenfd prin fiinla Sa proprie, Ce este impreun[ m[rit cu Tatdl 9i cu (Duhul) in izvorul unic al Dumnezeirii? Legea ne cheam[, deci, la fhntAna aceasta, adicl la credinta in Hristos. (...) S-ar putea ca principii (Septuaginta: drhontes) gi regii (vasilis ethnon = imp[rafii neamurilor) si fie aceleagi personaje, dar ei trebuie sd fie totugi deosebi(i unul de altul. Prin principi infelegem profefii. Ei au ascuns gi descoperit prooro207
PENT, p.281 129
re au sfredelit-o. Cand zice: au deschis-o, vrea sd spun[ a sd iasd lovind. Principii sunt cu ceva mai pu{in tari, 9i sapl plmdntul moale, pdnl la o oarecare addncime. Dar cei care nr-"r" regr sunf mai tari gi mai inllfafi, ei nu numai sfret lesc grosimea pim6ntului, ci qi t[ria stdncii, pentru a ajunge ape mult mai addnci gi cerceteaz[, dacl se poate spune' I in adincuri (...). Noi afirm6m cd regii care sunt in stare s[ ceteze la aga ad6ncimi gi at6tea taine ale fhntAnii sunt
tolii (...). Aceia
care mullumit6 Duhului Sffint pot cerce
inqigi addncimile lui Dumnezeu 9i infeleg marile taine ale tdnii sunt, in textul nostru, regii care au sftedelit tantana piatri gi a-u pitruns asprele gi gielele taine ale gtiin{ei'"208
19: ,,Din Beer au mers la Matana, de la Matana Nahaliel, de la Nahaliel la Bamot." ,,Matana inseamnd dqrul lor. Cred cd ai in,teles cI cineva a biut la ffintAna sdpatd de regi Si de principi e o zdgie de a oferi un dar, ci cei ce au daruri, aceia le oferi Dumnezeu. (..)De la Matana venim la Nahaliel, care se ieSte de la Dumnezeu. Ce vrea sd zicd de la Dumnezeu? pI ce am oferit ceea ce depinde de noi, venim acum si < ceea ce depinde de Dumnezeu. Dacd Ii oferim credinfa tr6 gi iubirea noastrl, El ne d[ darurile bogate ale Sffint (.. ) De la Nahaliel ajungem la Bamot, ceea ce se ieste: venit de la moarte. De la care moarte, dacl nu de la in care noi murim tmpreund cu Hristos (tr Timotei 2,ll),1 tru a trdi impretmd cu El (Romant 6, 8) (.. ) Dac[ se acest drum spre mAntuire, trebuie sd se traverseze toate stafion6ri, pe care le-am pomenit, pentru a ajunge, dupl peripefii, la acel loc care se tAlcuieqte: venit de la moarte.' 202 ,,Iar de la Bamot la valea din cdmpia pe vdrful muntelui Fazga, infala pustiului."
in loc de vale, Anaria are dumbravd; Origen dd un toponim, Hai. ,,Dac[ urmdm acest drum care nu descrie at6t denumirile localitd{ilor, cdt mai mult un urcug al sufletului, dup[ toate aceste etape noi ajtrngern la Hai, la pddure, sau, dup[ o altd variant5, la (Fazga), care se tdlcuiegte .errs, ceea ce inseamnd piscul muntelui. Prin aceasta se ajunge la faimogii pomi ai
divinului Paradis gi la plicerile celei dint6i locuinfe, unde e o culme a desdvdrgirii gi un belgug de fericire atAt de mare, incdt sd putem spune c[ tmpreund cu Hristos ne vom scula Si cu El vomfi asezali tn tndllimile cereSti (Efeseni 2,6).-"0 2l-222 ,,De acolo a trimis Moise soli la Sihon, regele Amoreilor, cu veSti de pace, ca sd i se spund: Dd-mi voie sd lrec prin lara ta. Nu ne vom abate nici la ogorul tdu, nici la via ta, nici apd din fdntdna ta nu vom bea, ci vom trece de hotarele
tale!"
Israel cere s[ fie ldsat si treac6 prin {ara lai Sihon
venite, apucdnd un altul, va ajunge intre spini gi va c6dea in gropi gi in piedicile apErute in cale."2rr 23-262 ,,Dar Sihon n-a tngdduit lui Israel sd treacd prin lara lui, ci gi-a adunat tot poporul sdu Si a pdsit impolriva lui Israel fn pustie, inaintdnd pdnd la laha!, unde s-a
luptat cu Israel. Insd Israel l-a bdtut, mdceldrindu-l cu sabia, Si i-a cuprins lara de la Arnon pdnd la laboc, pdnd la fiii lui Amon, cdci hotarele Amonililor erau intdrite. Ludnd loate cetdlile acestea, Israel s-a asezat in cetdlile Amoreilor: in HeSbon Si in toate satele care lineau de el. Cdci HeSbonul era cetatea lui Sihon, regele Amoreilor. Acesta se luptase cufostul rege al Amoreilor Si-i luase din mdini toatd lara Amoreilor, de la Aroer pdnd la Arnon."
"o lbid. r" Sf. Chiril al Alexandriei, 130
(:
ftrd
a se abate de la calea implrlteascd (Septuaginta: vasiliki porevshmetha).,,Dar daci cineva s-ar hotdri s[ se abatl de la calea dreapt6, pentru o umblare foarte suciti gi prosteascS, pirlsind drumul drept al infelesurilor cu-
distrugdtor),
Despre Sfdnta Treime,Y
t3t
Israel a invins pe Amorei (: munteni), ocupdnd riul acestora, de la Arnon (: cel care murrnurd) p6n[ la boc (: rAul albastru). Lupta s-a dat la lahal (: loc Amoreii erau un popor canaanit, dar ocupaseri 9i o la est de Iordan. Aroer (: goliciune) era o cetate situatl extremitatea sudicd a regatului amorit; HeSbon (: a fost capitala lui Sihon, construitd de moabili, dat cdzutil s
terior sub amorei. 27-302 ,,De aceea zic si rapsozii in bdtaie de ioc: nili la HeSbon, ca sd se zideascd Si sd se intdreascd ct lui Sihon. Cd a iesit foc din Hesbon si pard de foc din tea lui Sihon Si a mistuit Ar-Moabul Si pe stdpdnii mun Arnonului. Vai de tine, Moab! ESli pierdut, poporul lui mos! Feciorii lui s-au risipit Si fetele lui au aiuns roabe Sihon, regele Amoreilor. Tras-am osupra lor cu sdgeli'
la
HeSbon
pdnd la Dihon tot este ddrdmat, am pustiit
Moabitii igi pierduseri de mult[ vreme drepturile acestui teritoriu"2r2. Sunt c0ntate victoriile lui Sihon
(: izvor de putere). 31-35: ,,$i aSa s-a asezat Israel in toate cetdyile At
Medeba
reilor. De acolo a trimis Moise sd iscodeascd lazerul' care l-a luat impreund cu satele lui Si a alungat pe Amt care locuiau acolo. $i intorcdndu-se, a luat calea spre san; iar Og, regele Yasanului, a ieSit inaintea lor cu tot porul sdu, ca sd se rdzboiascd la Edrei. Atunci a zis Don 'cdtre Moise: Sd nu te temi de el, cdJ voi dq in mdinile pe el Si tot poporul lui si toatd lara lui si veifoce cu el
't'
fdcut cu Sihon, regele Amoreilor, care locuia in HeSbon! $i l-au bdtut pe el, pe fiii lui, Si pe tot poporul lui, de n-a ldsat viu nici unul din ai lui, Si a cuprins lara lui. " Evreii cuceresc cetatea amoritii lezer (: folositor), apoi inving pe Og (: uriag), regele Vasanului. Vasan (:1ard intinsi) ingloba numeroase cetiifi importante. Astfel, Israel ajunge si stdpdneasci teritorii insemnate la rlsdrit de lordan, consoliddndu-se in vederea cuceririi Canaanului. ai
Cap. 22
r32
Valaam
l-4: ,,Purcezdnd apoi de acolo, fiii lui Israel au tdbdrdt in Sesurile Moabului, ldngd lordan, in fala lerihonului. Iar Bulac, fiul lui Sefor, vdzdnd toate cdte fdcuse Israel Amoreilor, s-a infricoSatfoarte tare de poporul acesta, penlru cd era mult la numdr, gi s-au tnspdimdntat Moabilii de fiii lui Israel Si au zis cdtre cdpeteniile Madianililor: Poporul acesta mdndncd acum totul imprejurul noslru, cum mdndncd boul iarba cdmpului! Balac insd, feciorul lui Sefor, era atunci regele Moabililor." Balac (= desclrcltor), fiul lui Sefor (: pasire), s-a inspiimdntat de Israel; Moabilii cauti ajutor la madiani{i care, vremelnic, le-au fost vecini. Israel e comparat cu un bou care pa$te totul imprejurul sdu. ,,Aga am in,teles eu de la unul din bitrdnii dascili care t6lcuia textul din caftea Numerilor, unde se spnne: Aceastd sinagogd va tngh4i sinagoga noaslrd, cum mdndncd boul iarba cdmpului. El a explicat pentru ce s-a intrebuinfat o astfel de asemlnare, (...) pentru a face s[ se infeleag[, in acest loc, cI sinagoga Domnului care ne-a precedat prin sfinti va inghili cu limba gi gura sinagoga vrijmag6, cu alte cuvinte, eava zdrobi pe vrijmagii nogtri prin rugiciunile qi mijlocirile ei."213 Israel pagte neamurile spre a le pregdti intrarea in Bisericl. 2r3
PENT, p. 282
-
Origen, Omilii ta Cartea losua, XVI,5 133
*72 ,,Deci a trimis acesta soli la Valaam,.fiul lui in Petor, care e asezat ldngd rdul Eufrat, in pdmdntul fii, poporului sdu, ca sd-l cheme Si sd-i spund: Iatd a ieSit popor din Egipt Si a acoperit fala pdmdntului Si trdieSte ld mine. Vino deci Si-mi blesteamd poporul qcestq, cd este tare decdt mine, Si atunci poate voi fi in stare sdJ bat Si almg din lard. Eu Stiu cd pe cine binecuvdntezi tu acela binectndntat, Si pe cine blestemi este blestemat. S-au deci bdtrdnii Madianililor cu mdinile pline de daruri vrdji; Si ajungdnd la Valaam, i-au spus vorbele lui Balac." Valaam (: cel care mistuie), fiul lui Beor (: f7 era un ghicitor din Petor (: tilmicirea viselor), orag potamian situat in apropiere de Haran. Noul Testament Petru 2,15; Apocalipsa 2,14) gi Pirinfii Bisericii au aprec foarte aspre la adresa lui Valaam. Din datele ce le avem pre el, Valaam poate fi zugrivit drept un personaj sincretil oportunist gi enigmatic. 8-2lz ,,Iar el le-a zis: Rdmdneli aici peste vd voi da rdspuns cum imi va spune Domnul. $i au cdpeteniile lui Moab la Valaam. Atunci a venit Dumnezeu Valaam Si a zis: Cine sunt oamenii aceia de la tine? Valaam a zis cdtre Dumnezeu: Balac, fiul lui Sefor, Moabului, i-a trimis la mirue sd-mi spund: Iatd a ieSit Egipt un popor gi a acoperit fala pdmdntului Si I, ldngd mine; vino dar de mi-l blesteamd, doar l-aS putea rui qi altmga din lard! Dumnezeu tnsd a zis cdtre V, Sd nu te duci cu ei Si sd nu blestemi pe poporul acela, este binecuydntat! Dimineala s-a sculat Valaam Si a zis tre bdlrdnii lui Balac: Duceli-vd la stdpdnul vostru, cd md lasd Dumnezeu sd merg cu voi. Sculdndu-se deci, teniile Moabului au venit la Balac Si i-au spus: Valaam vrut sd vind cu noi. Atunci Balac a trimis alli soli, mai Si mai insemnali decdt aceia. $i venind aceStia la Valaam, au zis; ASa grdieSte Balac at lui Sefor; Nu te lepdda a vi pdnd la mine; cd i1i voi da cinste mare Si-!i voi face 134
cdte-mi vei zice; vino insd Si-mi blesteamd poporul acesta! lar Valaam a rdspuns Si a zis cdtre cdpeteniile lui Balac: Chiar de mi-ar da Balac casa sa plind de argint Si de aur, nu pot sd calc porunca Domnului Dumnezeului meu gi sd ,[ac ceva mic sau mare dupd placul meu. Rdmdneli insd acum Si voi aici peste noapte Si voi vedea ce-mi va mai spune Domnul. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam noaptea Si i-a zis: Dacd oamenii aceStia au venit sd te cheme, scoald Si te du cu ei; dar sdfaci ceea ce-li voi ziee Eu! A doua zi s-a sculat Valaam, Si-a pus samarul pe asina sa Si s-a dus cu cdpeteniile Moabului. " ,,DupI tradifia iudaicd, Valaam acceptii in cele din urmE invitalia lui Balac, dar pare-se din vanitate qi cupiditate, frrd sE infeleag[ mai profund interdicfia divind. Faptul de a duce daruri devinilor era un obicei r[sp6ndit in vremea aceea. $i israelifli ?l practicau (cf. I Regi 9,7) dar, dacd era vorba de un mag strdin, foloseau un cuv6nt dispreluitor.',214 22: ,,Dar se aprinsese mdnia lui Dumnezeu pentru cd s-a dus, iar tngerul Domnului s-a sculat, ca sd-l mustre pe cale.
"
Versetul pare a contrazice cele spuse mai inainte, dar Dumnezeu poate r[spunde g6ndurilor noastre, in func(ie de oscilafiile acestora; Valaam gdndea sd accepte cererea lui Balac, in pofida interdicfiei divine. 23: ,,Cum Sedea el pe asina sa, insolit de doud slugi
ale sale, a vdzut asina pe tngerul Domnului, care stdtea in drum cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a abdtut din drum pe cdmp; iar Valaam a bdtut asina cu toiagul sdu, ca sd o inloarcd la drum." Pornind de Ia acest loc, Sfdntul Grigorie Palama arati cd nu trebuie confundat?i lumina necreati cu ingerii, pentru a nu pune ,,pe vdziltorii de Dumnezeu in r0nd cu asina lui Valaam,2ls 2ra
2's
fiindcd s-a scris gi despre ea cd a vizut un inger',216.
NUM. o.209 Despii sQinta lumind,l0 t35
2$302 ,,Dar ingerul Domnului a stat fn drumul tntre vii, unde de o parte Si de alta era zid; 5i asina, vdzt tngerul Domnului, i-a tras cdtre zid si a strdns piciorul Vilaam in zid, si acesta iar a tnceput s-o batd. ingerul rutlui insd a trecut iar Si a stat la loc strdmt, unde nu era sd te abali nici la dreapta, nici la stdnga. Iar asina, viadnd ingerul bomnului, s-i culcat sub Valaam. Atunci s-a mdn Vilaam si a inceput sd batd asina cu toiagul' Dar Don deschis gura asinei Si aceasta a zis cdtre Valoam: Ce eu, de md bayi acum pentru a Yeia oard? $i Valoqn Jdcut "zis cdtre asind: Pentru cd li-ai rds de mine; de aS fi avut mdnd o sabie, te-aS fi ucis aici pe loc! Rdspuns-a asina Valaam: Au nu sunt eu asina ta, pe care ai umblat din line lile tate Si pdnd in ziua aceasto? Avut-am oare de a md purta aga cu tine? $i el a zis:
Nu!"
,,Faptul c[ animalele pot vorbi era un lucru acceptat israeliti $i ei credeau c[, inainte de cddere, oamenii 9i anir lele vorbeau aceeagi limb[."2r7 Nici pentru noi nu e de ceput grlirea cu animalele, insi acest dar il au mai cu t cei ajungi la sfin(enie gi care au restaurat in ei, prin har,
primtrdial. ,,De crezi 9e (...) Cel ce a deschis gura asinei te sd o deschidl 9i pe a ta 9i s[ te inlelepfeascd, sd te
31-35: ,,Atunci a deschis Domnul ochii lui Valaam Si acesto a vdzut pe ingerul Domnului, care stdtea tn mijlocul drumului cu sabia ridicatd in mdnd, Si s-a inchinat Si a cdzut cufala la pdmdnt. Iar ingerul Domnului i-a zis: De ce ai bdtut asina de trei ori? Eu am ieSit sd te fmpiedic, deoarece cqlea ta nu este dreaptd inaintea mea; Si asina, vdzdndu-md pe mine, s-a intors de la mine de trei ori pdnd acum; docd ea nu s-ar Ji intors de la mine, eu te-a$ fi ucis pe tine, iar pe ea aS fi ldsat-o vie. Zis-a Yalaam cdtre ingerul Domnului: Am pdcdtuit, penffu cd n-am Stiut cd stai tu tn drum inaintea mea. Deci, dacd aceasta nu este pldcut tn ochii tdi, atunci md voi intoarce. Iar ingerul Domnului a zis lui Valaam: Dute cu oomenii aceStia, dqr sd grdieSti ceea ce-li voi spune eu! $i s-a dus Valaam cu cdpeteniile lui Balac." Cu alte cuvinte, ingerul ii spune: ,,nu (vei zice) ceea ce vrei, ci ceea ce egti silit si spui. Vei da cuvintelor Mele glas precum rdsuneful unei unelte de c6ntat. Eu sunt Cel care vorbeqte, nu tu, care faci si r6sune ceea be auzi.,,2te ,Jstorisirea vorbegte de un ghicitor sau prezicdtor care, av6nd puterea dintr-o oarecare lucrare vltlmitoare a demonilor gi a vr6jma-
;ilor, a fost pletit de citre stipdnitorul (moabililor) pentru a vltima prin blestem pe cei ce viefuiau dupd voia lui Dumnezeu. Dar el a preftcut blestemul in binecuvdntare. prin aceasta noi infelegem (...) cE nici vr[jitoria nu poate lucra impotriva celor ce viefuiesc in virtute, ci cd cei ce sunt susfinufi de ajutorul dumnezeiesc biruiesc orice uneltire. Iar ci cel amintit se ocupa cu vrdjitoria, ne mlrturisegte istoria c6nd spu-
vrljile gi era sfttuit de pdslri gi inainte de toate era inv6{at prin glasul asinei despre cele viitoare pe care voia sd le afle. Glasul asinei (din obignuinfa ce o avea ne cd sdvirgea prin mdnd
invilituri
o pt
cei gi cele din jurul nostru; ins[ aceasti doar cei smerifi, Valaam fiind un caz excep{ional, c[ci se manifesta grija divinl fafn de Israel. p. 209 Sf. Va.sa.rrrfre, op. cit.,360 2r8 Sf. Ioan Scrrarul, Scara,xxv,4g
NUM, ''u 2t?
136
de a in{elege glasurile cele necuv6nt?itoare printrg lucrare diavoleascd), Scriptura ni-l infhligeazA ca fiind articulat. Aceasta ne aratd cI cei lua{i in stipdnire de o astfel de ingel6-
2''
Sf. Ambrozie, Scrisori,L,5
137
pinl acolo ci primesc ca pnn cu ii ei de calitatea. sunetului *liil
ciune a dracilor ajung
i;;ila*;
nescuie Deci luAnd aminte la cele prin care era ei' simgita de a fost invi{at ;;; ;;, de data aceasta ,'.u "::,5 de ;;;" fost pUtit se bucuri o putere nebiruit6'""" ail1: -Cdnd a attzit Balac cd vine Valaam' a ieSit il, care este ldngd hotarul Valaam cdtre Bqlac: Iatd' sd-li spm ceva? cum am venit la tine. Ddr pot eu, oore' -Ct g'!i! A!"i,:-:-!:, tlj-voi Dumnezeu n g'oi, ayea ;; Atunci a jmghiat I laam cu Batac Ei * *",, la Kriat-Hulot' li oi Si boi Si a trimis lui Valaam Si cdpe'":i'l:'"' ?l*:1, l-a sui Iw a ioua ,i de dimine4l, a luat Balac pe Volaorn si lui Baal, ca sd-i arate de acolo -o Plrte din oopol'^'; i*Unit, - ---' in Dupl ce s-au intdlnit, Balac 9i Valaam au mers tatea moabi tA Chiriat.Hu|ot (: cetatea drumurilor); -i".dl (: de a doua zile, ei au suit pe Bamot-Baal n"u1u ""t"i probabil un vdrf de pe creasta mt mile Stiipinului), p"t"t vedea o parte a poporului israeli
p;,
ei-.., i"-"f"i "" Cap. 23
pe Israelili -Valaam binecuvilnteazd
' lz ,,Afimci a zis Valaam cdtre Balac: Zideqte-mi
pregdtestl-m!sayte.vlt:i $.i $"!!? !-':,b_*, obiqnuite la devinii orientali i pronuntareainui mqsal gi care, uneori' erau intov '", tiirii r"*e complicai qi repetat de 8 ori' de data a (d r" uJu"" pe gapte "it*., ceea ce' dupn irhportanfa. ,r*e4, pi"trpun. c[ aici e vorba de un ritual neobi magice ale i;;*"t. t; agteaptl intensificarea forfelorparabola) i"1;'n ruraicui masal (gr. pardvoli;lat'
sapte
jertfelnice
si
'"'--'S,.irt ,jertfeie
incantalie savPoern.
de moarte
voia s[ vorbeascd Valaam in proorocia lui, atunci Duhului Sfhnt: sd moard sufletul
o6nd a grdit sub insuflarea
2'o sf. Grigorie de NYssa, oP' cit' "t NUM, p. 209 138
Sf. Ambrozie, Scrisori, L,lO 139
meu moarlea drep1ilor acestora. A;adar, cu gdndul la acr
moarte a frcut Vataam in chip minunat acea proorocie primindu-gi, prin Duhul Sffint, cea mai frumoas6 dintre iinle: doringa de a muri picatului gi de a tr6i pentru Dun ,erl"". Vaiaam, ins[, era doar un instrument prin care Dumnezeu (in cazul de fa[6), astfel cI el nu-;i va insuqi vintele pe care le grlia in extaz.
tI
fi-fq: ,,Atunci a zis Balac cdtre Valaam:
Ce
Eu te-am adus sd-mi blestemi pe vrdimasii mei Si it fdcut? "tu ti binecwdntezi! Valaam insd a zis cdtre Balac: Oare nu spun eu lui Balac ceea ce-mi pune Domnul in gurd? Batic a zis cdtre el: Vino cu mine in alt loc, de unde nu-l vedea tot. ci numai o parte din el vei vedea, iar tot nu-l vedea: sd mi-l blestemi de acolo. $i l-a dus pe el la locul acolo Sapte muntelui Fazga, Si a strajd, pe
vffit
!di!
cdte un vilel si cdte un berbec pefiecare cdtre Balac: Stai aici m1S7lltfa. Valaam a-zX iar eu md duc sd inneb pe Dumnezeu! Atunci a
fetiice-si "felnic.
a
pis
ii
Sau va grdi 9i nu va tmPlini?
"
galac e invdfat cd Dumnezeu nu e ca omul' ,,$i spune de asemenea cineva: nu sunt oamenii ca Dumnezeu' o'ameni, tatil nu este pururi tat6, nici fiul pururi fiu' Fiin cel ce devine tatiil unui fiu a fost cindva fiul altuia' ("') fiecare, fiind o parte a niscltorului s[u, se naqte ca fiu, dar vine gi el tat[ al altuia. Dar in dumnezeire nu e a94 tiil Dumnezeu nu e ca omul. Tatil nu e din alt tate' De aceea nu nagte pe cel ce va deveni tati al altuia' Nici Fiul nu e
"3 Origen, Convorbirile
nici nu e n[scut spre a nagte un alt e proprie creaturilor, iar Creatorul e ne-
parte q Tatdlui, de aceea fiu."224 Devenirea
schimbltor. Totugi, Scriptura infrligeazd adeseori pe DumnezetJ
ca av6nd manifestdri umane. ,,Cdnd Pronia dumnezeiascI
se impleteqte
cu lucrurile omenegti, atunci folosegte gi infele-
purtiri gi graiuri ca de om. Cdci, dupi cum noi cdnd vorbim cu un copil de doi ani stilcim vorbele pentru copil, gere gi
cdci daci ne pdstrdm seriozitatea v0rstei noastre mature gi nu facem pogorimdnt la limbajul copiliresc, copiii mici nu ne infeleg, tot aga ceva s[ infelegem gi despre raporturile lui Dumnezeu cu oamenii, adic[, atunci cdnd El lucreazi prin Pronie ceva pentru neamul omenesc. Aceasta mai cu seam6 cAnd oamenii sunt incdprunci (l Corinteni 3,1).""t 20-21: ,,Iatd am primit poruncd sd binecuvdntez; El a binecuvdntat Si eu nu pot tntoarce binecuvdntarea. El nu vede nedreptate tn lacov Si nu zdreSte silnicie tn Israel; Domnul Dumnezeul sdu este cu el Si in mijlocul lui se aude strigdt de veselie ca pentru tmpdrat." Socotim ci e vestit impdratul Hristos. ,,Dac[ vei fi in stare sd urmezi mereu pe lisus, atunci mergi dupd El gi, c6t timp il urmezi, nu vei osteni, cdci nu este supdrare in lacov Si nu se vede osleneald in Israel. Cel ce urmeazd pe Iisus n-are parte de osteneali. Faptul insugi de a-L urma inliturl
toati ostene a1a."226 22-24: ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt, puterea lui este ca a unui taur. Pentru cd nu este vrdjitorie in lacov, nici .farmece in Israel, Ia vreme se va spune fiilor lui locov Si lui Israel cele ce vrea sd plineascd Dumnezeu! Iatd un popor care se ridicd asemenea unei leoaice Si ca un leu se scoald, care nu se culcd pdnd n-a sfdsiat prada Si pdnd n-a bdut sdngele uciSilor!"
:: ::" 226
Mare, Despre Sfldntut Duh, cdtre Serapion,ll,6
la Cartea Proorocului leremia,XYll,6
cu Heraclide
r40
141
E vestit poporul dreptcredincios, care va birui pe vr[jmagii sdi. inci neclari, profelia se poate aplica, in pi
Valaam griiegte in stare de extaz; se mai aratd,cdabia acum a renunfat el la practicile vrdjitoregti, in,telegAnd nepu-
Valoam o rdsptms Si a zis cdtre Balac: Nu li-am grdit oare, cd voi face-ce-mi va spune Domnul? Annci a zis Bt cdtre Valaam: Hai sd te duc tn alt loc: poale-I va pldcea pe Dumnezeu si mi-l vei blestema de acolo' $i o luat Balac Val' Aici pustie' spre priveSte laam pe ra6ut t i Peor, care a zis-cdtre Balac: Zideste-mi {apte iertfelnice si pregdte vilei Si Sapte berbeci. $i aJdcut Balac, cum.a zrrs,Vl
Iqr
Sapte
berbec pe fiecare si-a pus' cdie rm vipel si cdte tm
iertfelnic"'
Balac incearc[ prin practici magice (repetarea ritui
lui; schimbarea locului) s[ influenfezehotirdrea divin4 ceptind chiar gi un compromis (ca, mlcar, lsrael si nu binecuvdntat). Apar{initor unei religii decdzute, el e int bil s[ infeleagi natura divin[. Interesant 9i faptul ci Va il nu..qt" pi Du*r.reu cu numele de Iahve (in textul braic). Nu credem s[ fi fost descoperit acest nume, pe c evreii nu indrdzneau nici s[-l pronunfe, unui vrdjitor de' neam; ar
fi, totugi, un subiect vrednic de cercetat, dac[
ne-am lovi de sdrdcia izvoarelor. Cap. 24
-
Proorocia
lui
Valaam
l-42 ,,Vdzdnd Valaam cd Domnul binewieste sd binecuvdnteze Israel, n-a mai alergat dupd obicei la rii, ci s-o intors cufala spre pustie; Si ridicdndu-Si Val ochii sdi, a vdzut pe Israel asezat dupd seminyiile sale venit peste ddnsul Duhul lui Dumnezeu, Si Si-a rostit el vAntil sdu, zicdnd: ASa zice Valaam, fiul lui Beor; asa 1
tinfa lor in acest caz. 5-72 ,,Cdt sunt de frumoase sdlasurile tale, Iacove, corturile tale, Israele! Se desfdsoard ca niSte vdi, ca niSte grddini pe ldngd rduri, ca ni$te cedri pe ldngd ape, ca niste corturi pe care le-a infipt DomnuMeSi-va din sdmdnla lui un Om, care va stdpdni neamuri multe Si stdpdnirea Lui va intrece pe a lui Agag Si impdrdyio Lui se va indl1a." ,,Text cu evidenti dimensiune profeticd, asupra lui Mesia ca impirat, pe care insi versiunea ebraici it reae aiferit, la modul impersonal: Apa se revarsd din ciuturile lui, in ape-mbelgugate ti este seminlia. Profetismul textului insl e in perfectd concordanfd cu Facerea 49,10 , dar gi cu versetul 17 alprezentllui capitol; acesta este motivul pentru care, probabil, Biblia de lerusalim p[r[segte aici versiunea ebraicd gi preferi sd traducd dupd Septuaginta."22l Mesia va intrece stdpdnirea lui Agag, ,,rege amalecit invins de Saul (I Regi 15,7-8); viziune istoricisti precari, deoarece Amalecilii nu au fost niciodati o mare putere. Septuaginta preferI comparafia cu Gog, a cirui istoricitate are gi o valenf[ simbolic[, reprezentAnd orice fel de adversitate organizatiimpotriva lui Dumnezeu (cf. Apocalipsa 20,8)""'. Cet despre viziunea privind sdlagurile lui Israel, a$a cum sunt descrise, ele sugereazd, slava in care vor petrece sfinfii. 8-92 ,,Dumnezeu l-a scos din Egipt Si puterea lui vafi ca a taurului; mdnca-va popoarele duSmane lui, va sfirdma oasele lor Si cu sdgelile sale va sdgeta pe vrdjmasi. plecotus-a Si s-a culcat ca un leu Si ca o leoaicd; cine-l va scula? Cel ce te binecuvdnteazd, binecuvdntat sd fie, Si cel ce te blesteamd sd fie blestemat !
"
ieSte bdrbatul cel ce vede cu adevdrat; aSa gldsuieste
ascultd cuvdntul lui Dumnezeu, cel ce cunoaste gdt Celui Atotputernic, ca in vis, dar ochii Si-i are deschisi''n 142
227
PENT, p.287
128
lbid. 143
pop9ru1
niqte triburi beduine,
cine este vorb4 daci nu despre ,,Despre -binecuvdnteazdDumnezeu pe Acela in ale ci Hristos? il mldulare coboarl Cuvintul lui Dumnez eu]22e
10-16: ,,Atunci s-a mdniat Balac pe Valaam Si, gdndu-si mdinile, a zis Balac cdtre Valaam: Eu te-am mat sd-mi bleslemi pe vrdjmasii mei, iar tu, iatd, i'ai cuvdntat de trei ori pdnd acum. Fugi dar in lara ta! Am
cd te voi cinsti; dar iatd cd Domnul te-a lipsit de cin' Valaam tnsd a zis cdffe Balac: N-am spus eu oore solilor pe csre i-ai trimis la mine: Chiar de mi-ar da Balac casa -plind de argint Si de aur, nu voi putea sd colc porunca Do 'nului, ca tifo" ceva bun sau rdu dupd placul meu; cdte' vo spune Dimnul, acelea le voi grdi? De-ci, iatd, md.duc. mea; dar vino sd-li spun ce are sdfacd poporul t lari 'cu poporul tdu in vremurile viitoare. $i Si-a urmat V' ,uiaitut sdu si a zis: Asa grdieste Valaam, fiul lui Beor; grdieste bdrbratul cel ce vede cu adevdrat,-c( c1a12ult1 iirt"t" lui Dumnezeu, cel ce are stiinld de la Cel si vede descoperirile lui Dumnezeu, ca tn vis, dar sunt deschisi.
"
,,Reiese din toate acestea cd gtiinfa
ti
lui Valaam, ac
qtiin!6 pentru care a venit din munfii Mesopotamiei, nasarit, plntru a blestema pe Iacov, i;i are izvorul qi in Ctl Preainalt. De aici gi-a scos .el.cu1oa cipiile "i fiiii, a animalelor, migc6rile p[sdrilor, deosebirile glar insl el intrebuinleazd spre r6u darurile pe care le-a nentru stiinta lucrurilor Lune.""' ,,it raa, dar acum incd nu este; il privesc, dar de aproape; o stea rdsare din lacov; un toiag se ridicd t IsraLl siia lovi pe cdpeteniile Moqbului si pe toli fiii lui
'
il
'
ii
va zdrobi.
zeu ,,in vechiul Orient, steaua este semnul unui de erau, Set lui Fiii consecinfE, al unui rege divinizat. 22e Sf. 230
Ambrozie, Scrisori,L, 12 Origen, Omitii la Cartea Numerii, 144
XV[I,
3
dupi care profetul trece in revistE adversarii lui Israel de la marginile Canaanului. lntr-un document glsit la lerihon, in 1947, atdt Moabul cdt gi Edomul sunt numifi Jii ai intunericului, care, evident, trebuiau st6rpiti."3' Indiscutabil, e vorba de o profefie mesianicI. ,,Moise, cel cu adev[rat mare gi crezut de (iudei) ca spundnd adev6rul, a insemnat cuvinful despre intruparea Mdntuitorului, socotindu-l gi cun_oscdndu-l ca adevlrat gi ca tot ceea ce putea fi mai mare."232,flristos este cel vizat (...): O stea va rdsdri din Iacov Si un Om se va ridica din Israel. Acela va fi vdzut, zice Valaam, insi nu acum, ci la vremea cdnd El insuqi va grei (...). Aceste cuvinte (...) profetesc despre steaua care s-a ardtat pe cer magilor din R[slrit gi care i-a indrumat spre ludeea pentru a ciuta pe impdratul lui Israel, care S-a nlscut, gi afl0ndu-L I-au adus daruri gi I s-au in'chinat. (...) $i tot aga mi se pare c[ steaua este imaginea dumnezeirii. De asemenea ordinea expresiilor acestei profelii arat[ c6-i vorba despre dumnezeire: O slea va rdsdri din lacov, gi de natura uman[: Si un Om se va ridica din Israel (in textul ebraic; un toiag). Astfel cE Hristos este descoperit in profefie deplin, atAt in dumnezeirea cdt gi in umanitatea Sa. va lovi cdpe^fi teniile Moabului. Moabul este o nafiune ai c6rei conduc[tori nu reprezinti altceva decdt duhul r[ului gi puterile impotriva clrora noi suntem datori si luptdm. insl acest Om iegit din Israel ii va zdrobi cdnd va dezbrdca domniile gi puterile, biruind asupra lor prin cracea,Sa (Coloseni2,l5). Cdci El nu va putea mdntui pe moabili pentru a-i indruma spre cunoa$terea lui Dumnezeu frrd a zdrobi puterile lor, care au exercitat asupra lor o impietate tiranici. $i pe toli fiii lui Set ii va zdrobi. Set este fiul lui Adam (...). Toti oamenii care sunt in lumea aceasta sunt frii lui Set. (...) $i aici El a frcut pe to{i fiii lui Set pradi a Sa. (...) Aceastl turmd de neam omenesc, 23'
NUM, p.209
'1'
Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea Cuvdntului,33
r45
t pe care diavolul a fbcut-o captivd pentru a sa pieire, a dobdndifo in infeles opus gi a fost readusi de la moarte
pierde printr-o pieire mantuitoare pe cel care s-a eriberat din cetatea acestei lumi. $i noi, de urirn"r"a, dacd voim mdntuirea Sj fim etiberafi din aceasta lume, tre_ buie sd pierdem sufletul nostru printr.
via1i,."233
fafil
18: ,,Lua-va de moStenire pe Edom Si va stdpdni tSi va ardta puterea. " Septuaginta numegte aici pe Edom gi lsva; Bibtia braica are Edom qi Seir; Vulgata are idumea gi Seir. ,,8 e una $l aceeagi persoani cu (Isav). Din punct de vedere toric, el este dugmanul lui Israel. Dar, la venirea lui FIri ziceYalaam cd gi Edomul va fi mogtenirea Sa; el va fi i
rul vrdjmasilor sdi gi Israel
adicI, in credinfi, gi nu va fi exclus din mogtenirea Ikistos. Dac[ scrutim in,telesul duhovnicesc al acestui infelegem c[ Edom este trupul care poftegte impotriva d lui gi ii este vrljmag. La venirea lui Flristos, ins[, c6nd a fost supus duhului, prin nldejdea invierii va ajunge gi mogtenire. Cd nu numai sufletul, ci gi trupul, care altiid era duqman, va avea parte in viitor de mogtenire, desigur di ascultare duhului. Cuvintele iar Israel tSi va ardta pu vor sI spuni cI gi Edom sau (Isav), adicd firea trupeasci, vii chemati Ia partea de mogtenire cind Israel, adici sufletul, fi sivdrgit cele ale virtutii gi va fi copleqit de virtute. Iar dj potrivl, dac[ sufletul nu vine la cele ale virtufii;"ci stiruii sllbiciune, trupul nu numai c[ nu va ajunge la mogtenire] va cidea subjudecata celui care poate ca gi trupul Si sd le piardd in gheend (Matei 10,28)J234 l9t ,,Din lacov se va scula Cel ce va sldpdni cu tere Si va pierde pe cei ce vor rdmdne in cetate.,' In toate celelalte traduceri romdnegti de care nem se vorbegte de cei scdpali din cetate, ceea ce de at6t Septuagintei (soz6menon ek p6leos), c6t gi V (reliquias civitatis).,,Cuvintele: El va zdrobi pe cel din cetate (...) poate c[ s-ar tdlcui in felul urmdtor: prin ceastd cetate infelegem lumea (...). Cu alte cuvinte, [i i1?,
7;;;,op.
cit.,xvrl,
lH_ mai 23-25: ,,Iar cdnd a vdzut pe Og, Si_a urmat cuvdntul si a zis: Vai, vai, cine va mai trdi bu*rezel,t vo
"aia t vor smeri aduce pe Asur, eri! Sculdndu_se a_
lara
sa,. Si s_a dus Si Balac
dcigi Intreag istoria
tre*acestcapitol,petruDamarSixiiii,i,l;,:"#'lr'i:",#fr cele ascunse gi
ori, Dumnezeu obgte, chiar dac s-au frcut236.
716
146
ii"i* f"irrit"i" il
-Ji .Cdci se pierde sufletul urmdnd pe ftristos. care-;i ucide poftele, care.supriml patimile ilp;t;;;' triva desfrdului gi a patimiloi, u""lu nulqi $i face nicidecum voia sa, ci pe cea a lui Dumne r.u.u235 e Amalec, Si_a urmat cuvdntul e Amalec, dar Si neamul lui e Chenei, Si_a urmat cuvdntul cuibul tdu e asezat pe stdncd,. este mult pdnd ce Asur te va necesard.
2's
4
s[;;:
f.
lbid. Cf. invdydturi duhovnicesti,I 147
Cap. 25
-
Pedeapsa pentru idolatrie Si desfrdnare
l-22 ,,Atunci s-a asezat Israel tn Sitim, dar poporul inceput sd se spurce, pdcdtuind cu fetele din Moab. Cd
ii chemau la jertfele idolilor lor Si mdnca poporul acele jertfe si se inchina la dumnezeii lor." ,,Pe de-o parte, cultul lui Baal presupunea 9i a ritualuri orgiastice, in care femeile ii antrenau pe part
cesteo
pan(i; pe de alta, in limbajul Vechiului Testament se zi transferul semantic de la prostitufia propriu-zisi la tu{ia sacr6, prin care infidelitatea fa(i de Iahve este echi
lentl cu adulterul."237 3z ,,Asa s-a lipit Israel de Baal-Peor, pentru care aprins mdnia lui Dumnezeu asupra lui Israel." Dac[ nu reugegte prin greutlfi sd ne intoarcd din mul c[tre cele ftgiduite nou[ de Dumnezeu, rlutetii nu se opre$te cu totul de la alte niscociri im noastr[, ci igi indreapt[ gdndul spre lupta lui cea mai prie, ispitind firea iar[gi spre plcatul prin pl6cere. Cdci cerea, ddnd oricirui picat un farmec, atrage ugor mai lihnite spre pofte in undifa pierziltii' E un lucru care int6mplat gi atunci. Cici cei ce au biruit armele 9i au orice atac prin armele de fier ca fiind mai slab decit lor gi au pus pe fug[ oastea vr[jmagilor, au fost rdpuqi de gefile femeiegti, prin pl6cere. $i cei ce au fost mai tari blrbafii s-au ftcut mai slabi decdt femeile. Indatd ce li ar[tat lor femeile, pundnduJe in fa{6 nu arrne, ci formele indat6 au uitat de tiria birbiteasc[, topindu-;i mdnia in cere. $i unii au ajuns intr-o stare in care era firesc sE aj cei ce s-au infierbdntat de amestecarea nelegiuitii cu cele alt neam. Iar aceastd unire cu rlul a insemnat lipsirea de rea cu binele."238
237
238
PENT, p.288 Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit.
r48
4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Ia pe toate cdpeteniile poporului Si le spdnzurd de copaci pentru Domnul inainte de asfinlitul soarelui, ca sd se abatd.de la Israel iulimea mdniei Domnului." ,,Versiunea ebraicl folosegte un cuvdnt cu sens incert, tradus fie prin spdnzurali-le, fre pin trageli-le in leapd (pe cipetenii - n. n.). Grecescul paradigmatizo din Septuaginta inseamnl a da pe cineva in vileag (ca exemplu rdu), a-i aplica cuiv negativ
ri voie
I
dobitocesc Ai cu totul nelegiuit a te infierb6nta de formele femeilor gi a indrizni s[ schimbi evlavia c[tre Dumnezeu cu plicerea neinfr6nat6. De aceea sunt aritafi Domnului inaintea soarelui, adic[ sunt atdrnafi de lemne intoarse spre r[sdrit. Acesta e modul pedepsirii lor, fiind un chip ce striga limpede 9i da cuvdnt ci 9i fEr[ gregeali al Judecltorului n cei cizufi in astfel de gregeli gi sit, ci va fi pus, dupi cuvdntul proorocului, in vizul a tot trupul, av0nd si suporte pedepsele aspre ale picatelor lor. Agadar, ardtarea cuiva inaintea soareluioinseamni pedepsirea lui ft1igd gi sub ochii lui Dumnezeu."i 5z ,,Attmci a zis Moise cdtre judecdtorii lui Israel: (Icidelifiecare pe oamenii vogtri care s-au lipit de Baal-peor!,' ,,$i Moise, care a fost mirturisit ca cel mai bl6nd dintre tofi oamenii, cdnd i-a cerut-o momentul, s-a indignat gi a ajuns la un asemenea punct de tulburare, incdt s6-gi manifeste indignarea prin uciderea celor din acelagi neam, o datl cdnd au fabricat vilelul de aur, altd, datd, c6nd s-au alipit de Baal-Peor. Aga inc0t este posibil ca gi cel bldnd sI se indigneze, ala cum hotlr[gte rafiunea, gi si nu distrugd virtutea bldndefii. Dar ca sI r[mAnd cineva inflexibil sau s6 nu se
'3' PENT.
'*
o. 239
Sf Chiril' al Nexandiei, inch inarea 149
s i s luj irea
in Duh s i A dab,
ily
indigneze, a;a cum este logic, nu inseamn[ bl6nde1e, ci inactivitatea naturii."2al 6-Ez ,,Dar iatd oarecare dinfiii lui Israel avenit Si adus lntre fralii sdi o madianitd, in ochii lui Moise Si tn chii intregii obSti afiilor lui Israel, cdnd pldngeou ei la
cortului adundrii. Atunci Finees, fiul lui Eleazar, fiul tului Aaron, vdzdnd aceasta, s-a sculat din mijlocul obstii ludnd tn mdnd lancea sa, a intrat dupd isroelit in sdlas Si strdpuns pe amdndoi, pe israelit Si pe femeie, tn pdntece;, a incetat pedepsireafiilor lui Israel." Finees (: negru), ucig6nd pe cei doi p6ng[ritori, a prit m6nia lui Dumnezeu impotriva israelililor. ,,E minfii qi m6nia potriviti firii. C[ci frri mdnie nu e nici rdfie in om. Mdnia aceasta luptd impotriva seminfelor ser nate ca pl5ceri ingeldtoare de wdjmagulin trup."2a ,,Ce a drepti{it pe Finees? Oare nu minia lui cea dreapti desfrdnafilor? Finees era un om foarte bldnd gi pagnic; cdnd a vdntt cd, (acel israelit) a frcut desfrinare pe fafn 9i de rugine cu madianita gi c[ ei nici nu au ascuns priveli urdtd a ruginii lor, n-a mai putut rdbda, s-a folosit de a$a cum trebuia, gi a strlpuns pe cei doi cu lancea."243
9z ,,Cei ce au murit mii."
de pedeapsa aceasta au
fost
udzeci qi patru de
Nu e clar dacl aceqtia au murit doar in urma lui Moise sau qi a unei pedepse divine, dar invdfdtura ne aceeagi. ,,Mie mi se pare c[ aceastd istorisire dd lor un sfat folositor, prin care invdfim c[ din multele care rdzboiesc gdndurile oamenilol nici o altd patim[ nu asupra noastrd o putere deopotrivi cu boala pldcerii tru Cici pe israelilii ce se dovediserd mai tari decdt cillrimea gipteand qi biruiserd pe amalecili gi se ardtaser[ infri poporului int6lnit dupi aceea gi mai apoi zdrobiserd 24t
oscetice,Xnl
242 243
244
uvdntdri,X,6 150
245
Sf. Grigorie de Nyssa, op. cit. Sf. Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei,XVIl,6
I5T
(: cdntarea mea), fiul lui Salu (: nobil), e fiica lai fur (: duqman; asupri ingel6toare), de Cozbi Dugmanul mintii vdziltoare de Dumnezeu caut[ s-o pe aceasta, atr[gdnd ceea ce are ea mai nobil la plIcerile geldtoare. Finees, ,,str[pungind pe madianitl impreun[ cu raeliteanul, a ardtat tainic prin lance c[ prin puterea Zimri
(:
te, i-au ftcut sd se innebuneascl dupd jertfele idolilor gi du_ p[ femei striine; biruili de femei gi de plicere, s-au depErtat
gi de Dumnezeu gi s-au depdrtat gi de lege; pufin a lipsit ca tot poporul, printr-o stratagemi femeiascd, sd nu ajungd in mdna dugmanilor, dacd,,_in fafa primejdiei, frica nu i_ar fi sfdtuit s[ se opreascd."z4l
tului arhiereului trebuie scoasi cu totul din suflet impreuni cu forma, pofta impreun[ cu mdnia, pl[cerea ni impreunl cu gdndul pltimag. C[ci forma define fa(I materie rolul pe care il are iufimea fat/ de pofti' Pentru iu{imea imprimi poftei o migcare, intrucdt aceasta e sine nemigcatd. La fel, gindul dI plicerii o form6, aceasta e fbri chip gi form6 dupl rafiunea ei. Aceasta o gi insugi infelesul numelor. Clci madianita se numeqte care inseamnd gddilirea mea, iar israeliteanul, Zamvrt inseamn[ cdntarea mea, adicd inilfarea mea in cele Cind deci partea ra{ionali a sufletului renun(i la gi privirea celor dumnezeiegti gi se impreund cu gdd trupului, in cuptorul picatului, are nevoie numaidec0t de vAntul arhiereului spre nimicirea celor impreunate r6u ele gi spre abaterea miniei stdnrite a lui DumnezetJ"246. " 1G18: ,,$i a grdit Domnul cu Moise si a zis: h fiilor lui Israel si le zi: Socotili pe Madianili dugmanii Si omordli-i, bateli-i, cd s-au purtat cu voi dusmdnos viclesugul lor, ademenindu-vd cu Peor 5i cu Cozbi, sora fiica unei cdpetenii a Madiani{ilor, care afost ucisd in urgiei celei pentru Peor." ,,Oare ferneile madianite n-au fEcut cu frumusefea' pe evrei, care luptau cu madianilii, si se lepede de Du zeul lor din pricin[ ci n-au mai fost infrdnafi gi s-au de bilat? Femeile madianililor, imprietenindu-se cu eweii, ademenit cu frumuse(ea lor; gi fdcdndu-i sd-;i pdr[seasci prinderile lor cuviincioase gi sd se dedea plicerilor 'ou Sf. Maxim Mlrturisitorul, Ambigua, T0
t52
Cap. 26
- Numdrdtoarea din nou a poporului
l-42 ,,Dupd .aceastd pedeapsd, a grdit Domnul cdtre Moise Si cdtre Eleazar, fiul preotului Aaron, Si a zis: Numd_ rali toatd obSteofiilor lui Israel de la doudzeci de ani in sus, pe toli cei buni de rdzboi in Israel, dupdfarniliile lor! Atunci Moise Si preotul Eleazar le-au grdit in Sesurile Moabului, la Io-rfu, in dreptul lerihonului, Si le-au zis: Numdrali pe toli de la doudzeci de oi tn sus, cum a grdit Domnul tui Uoiseii fiilor lui Israel, care au ieSit din pdmdntul Egiptului." Dup[ 40 de ani de la prima numEritoare, e poruncit un al doilea recens[mdnt, in vederea cuceririi gi impd(irii fdrii Canaanului. ,,Dumnezeu porunceqte si se rrme.e iarigi ceea ce este in putere gi in virstd bund de rizboi. Cici in cunogtinfa gi in conscripfia lui Dumnezeu gi in cartea cehor vii nu e cel plEpdnd gi slab, nici cel incl prunc la cugetare, ci tot cel ce este viguros pentru bdtnlia impotriva patimilor gi a pEcatului gi intdrit in in,telepciune gi bine pregitit ca s6 poati lucra gi s[ poati implini cele ce le vrea Dumnezeu.,,2a8 *5lz ,,Ruben este intdiul ndscut al lui Israel. Fiii lui Ruben: din Enoh, neamul lui Enoh; din Falu, neamul lui Fa_
lu; din Hefron, neamul lui Hefron; din Carmi, neamul lui Carmi; acestea sunt neamurile lui Ruben; Si s-au numdrat
patruzeci Si trei de mii Sapte sute treizeci. Fiul lui Falu: Eli_ ab. Fiii lui Eliab: Nemuel, Datan Si Abiron. Datan Si Abiron sunt aceia care, chemalifiind in adunare, au stdrnit rdzvrdti_ gl"ry_qelexandrinul, Stromate, tI, 83, 3-4 '*o Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,li 111
r53
pdrtasii re tmpotrivo lui Moise si o lui Amon impreund cu Dlmnt'. imPotriva Cori, cdnd acestio au stdrnit rdzvrdtire pe ei si pe gara sa si i-a tnghilit si-o deschis pdmdntul a re; Si impretm| cu ei au ittrit si pdrtasii lor' cdndfocul
I
ii
ca semn' tuiit'aora sute cincizeci de oameni Si au rdmas ei n-au murit. Fiii lui Simeon' dupd familiile fiii "*n,luidfnCore Nemuel, neamul lui Nemuel; din lamin, neamul neamul Iamin; din lachin, nearnul lui lachin; din Zerah' t neamurile sunt Acestea Saul' krah: din Saul, neamul lui douizeci lor: din Simeon, care s-au gdsit la numirdtoarea lor: t doud de mii doud sutel mt lui Gad, dupd neamurile Haghililor; fefonienitor; din Haghi, neamul ""o*ut din Ozni; neamul ,@.:*"*'', nro.ul'imimilor; $irri, neamal Arodeilor; din ' Arod, din Eienilor; Ei, neo*ul '
frj*
neamulArelienilor.AcesteasuntneamurilefiilorluiGad' sute' la numfudtoarea lor s-au gdsit patruzeci de mii cinci Er tnsd Si ( Fwes $iba; tui Iuda swil: Er St Onon, $ela, 'ri in pdmimtul Cotaoului' $i fiii lui tuda' tupd iwite lor, i,mt: din $ela, neamul $elaenilor; din Fares' il Fareseilor; din hra, neamul hraenilor' Iarfiii lui R sunt:dinEsron,neamulEsroneilor;dinHamul'nearntl' ntulienilot.Acesteasuntnearnurileluiludasilanutnfu' lnr c-nu oltsit saDtezeci Si Sase de mii cinci sute' Fiii lui sunt: din Tola, neamul Tolaenilor; ilint ilor; din lasub, nearnul latubienilorl neamul $imronienilor' Acestea sunt neamurile hti $imronr, 'lro, patru de si la numdrdtoareo lor s-au gdsit Sqizlci Si din S sunt: lor' neamurile iri irrt". Fiii tui Tabulon, dupd neamulseredienilor;dinEton,NeamulElonienilor;din hl leil, nearnul lahleililor. Acestea sunt neamilrile din sfie' cinci la numhdtoarea lor s-au gdsit Saizeci de mii dupd Iosif stmt: Manase Si Efraim' Fiii lui Manose' t, Din Machirienibr; Maciir,-neamul din iri ,unt,
iit,
ii'
|.\ si :i.1 '::
,
.i:'
Gataad si din Galaad este neamul Galaadenilor' Helec' Galaad sunt: din lezer, neamul lezerienilor; din
iat""t
Helecienilor; din Asriet, neamul Asrielienilor; din
neamul $echemienilor; din $emida, neamul $emidienilor; din Hefer, nearnul Heferienilor. Salfoad, fiul lui Hefer, n-a avutfii, ci numaifiice Si numele.fiicelor lui Salfaad sunt: Mahla, Noa, Hogla, Milca Si Tirla. Acestea sunt neamurile lui Mmase Si lo numdrdtoarea lor s-au gdsit cincizeci Si doud de mii Sapte sute. Fiii lui Efraim, dupd neamurile lor, stmt: din gutelah neamul $utelahienilor; din Becher, neamul Becheienilor; din Tahan, neamul Tahanienilor. Iar fiii lui $utelah sunt: din Eran, neamul Eranienilor. Acestea stmt neamwile fiilor lui Efraim Si ta numdrdtoarea lor s-au gdsit treizeci Si doud de mii cinci sute. Acegtia stmtfiii lui losddupd neamurile lor. Fiii lui Veniamin, dupd neamuile lor, sunt: din Bela, neamul Belaienilor; din ASbel, neamul ASbelienilor; din Ahiram, neamul Ahiramienilor; din $efufam, neamul gefufamienilor; din Hufam, neamul Hufamienilor. Iarfiii lui Bela stmt: Ard Si Naaman: din Ard, neamul Ardienilor Si din Naaman, neamul Naamanienilor. AceStia sunt fiii lui Veniamin dupd neamurile lor Si la numirdtoare s-au gdsit patruzeci Si cinci de mii ;ase sute. Fiii lui Dan, dupd nea-
nturile lor, sunt: din $uham, neomul $uhamienilor. Acestea familiile lui Dan, dupd neamurile lor. $i neamurile lui $uham, la numdrdtoarea lor, au fost de toate Saizeci Si patru de mii patru sute. Fiii lui ASer, dupd neamuile lor, sunt: din Imna, neamul Imnaenilor; din ISba, neamul Isbaenilor; din Veie, neamul Veienilor. Dinfiii lui Verie: din Heber, neamul Heberienilor; din Malchiel, neamul Malchielilor. gi numelefiicei lui ASer a fost Serah. Acestea sunt neamarile fiilor lui ASer Si la numdrdtoqre s-au gdsit cincizeci Si trei de mii patru sute. Fiii lui Nefiali, dupd neamurile lor, stmt: din lehyeel, neamul lehleelienilor; din &mi, neamul Gmienilor; din leler, neamul lelerienilor; din $ilem, neamul $ilemienilor. Acestea sunt neamurile lui Nefiali, dupdfamiliile lor, gi la numdrdtoare s-au gdsit patruzeci Si cinci de mii patru sute. Iotd numdrul fiilor lui Israel, celor ce au intrat la numdrdtosre: $ase sute tma mii $apte sute treizeci." latd un tabel pe seminlii, cu rezultatele celor doud nusunt
mdrdtori:
;
.: !
154
155
seminria Ruben Simeon Gad
Iuda Isahar
Zabtlon
."JffiItu",
,#*"r*h
46 500
43
300 45 650 74 600 54 400 57 400
22200
Spor
40 s00
500 300 500 700 32 500 45 600 64400 53 400
+ + + +
76 64 60 57
Manase
32200
Efraim Veniamin Dan
40 500
Ager
41 500
Neftali Israel
53 400
4s 400
603 s50
601 730
34 500
62700
Ar fi fost de agteptat cq in 40 de ani, num[rul tilor sE sporeascl. Dar asupra lor s-a ab[tut adeseori sa divin[. in func1ie de t reqterea ori descreqterea trib in parte, credem c[ se pot trage concluzii despre
+ + +
i
tea acestorafafd de Dumnezeu, in perioada petrecerii in
1
o inregistreaz[ Simeon, iar dupl atitudinea probabil mai mare spor, Manase, triburi in momentele in care poporul s-a rlzvr[tit' 52-53: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si a zis:
tie. Cea mai mare scddere
tora sd li se impartd spre mogtenire pdmdntul, dupd ntl numelor." E preinchipuitii mogtenirea silagurilor ceregti' nitori ai pdmdntului sfdnt gi pnrtagi la bunltEfile ni dupd seminfii gi dupl neam, sunt cei despre care spune tti Feric4i ce-i btdnzi, cd aceiavor mosteni pdmAnty\ cei mitosiivi, cd aceia se vor milui Si celelalte fericiri 5,3-12). Pentru cI aceasta e partea proprie, rAnduitl celor lostivi, blflnzi, s[raci cu duhul 9i prigonili pentru dreptate''
54: ,,Celor mai mulli sd le dai mogie mai mare, iar celor mai pulini sd le dai moSie mai micd; fiecdruia sd se dea moSie potrivit cu numdrul celor ce au intrat la numdrdtoare." Pimdntul e impl(it dup[ semin{ii, ,dar cununa gloriei se d[ gi la cdte unul in pafte, dupl nume, Dumnezeu cinstind pe fiecare potrivit cu izbdnzile lui gi m[surdnd celor ce s-au luptat b[rb[tegte harul cuvenit, degi poate mai trebuie cugetat ci intr-o mlsur[ mai mare gi intr-o,ddruire mai bogati. (...) Ceci cel mai mare dupi numdrul numelor e chipul clar al celui ce e mai inalt gi mai mare in virtute"250. ,,$tim ce, h porunca lui Dumnezeu, poporul maifusese recenzat o dat6, insi cei care au fost admigi cizuserl in pustie din pricina stiiruinfei lor in p[ca! iar acum alt popor, care a luat locul celor pierdu(i, prin genera{ia noui, este chemat la recens[mAnt. $i despre cel de al doilea se spun unele lucruri care nu s-au spus la cel dint6i. (...) Dac[ li s-ar fi spus (la lntiiul r@enslmdnt) cI pimdntul li se va da lor mogtenire, frglduinfa ar fi fost cilcati" clci intre timp ei aa cdzut in pustie din pricina plcatelor. Ceea ce nu li s-a spus celor dintai, se spune celor din urmi gi acum toate fdg[duinfele care li s-au frcut s-au implinit. Nu se poate crede c[ toate acestea se cuprind numai in aceastd pericopl. Sunt taine care se expun gi in aseminirile Legii. Un prim popor care este lepddat, cel al tiiierii imprejur, un al doilea, impr5qtiat printre nafiuni, este primit gi devine cel care primegte mogtenirea pdrinteasc[. De la cine o primegte? De la Moise? Nu, ci de la Iosua (Iisus)."2sr 552 ,,Pdmdntul sd-l impdrlili prin sorli; dupd numele seminliilor pdrinlilor lor sd-Si primeascd Si pdrlile." ,,Iar p[m6ntul se imparte la sorfi (...). Ceci prin hotii-
rdrea dumnezeiascd se va face
"o lbid.
]]f
"'
al
:.'
.1 !
'o' Ibid.
Origen, op.
cit.,xxl,l
Sf. Chiril al Alexandrie i,op.
cit.,lY
i'!
156 l;
impI(irea fdrd gregeal[
a bu-
nurilor viitoare, Cel ce gtie toate al6 noastre rdnduind atunci fiec5ruia spre mogtenire ceea ce i se cuvine."252
157
,,Prin sorli sd le imparli moSia, atdt celor mulli numdr, cdt Si celor pulini la numdr." ,,Moise nu d[ mogtenire prin sorfi, nici nu impatte turi qi nu poate aprecia prin hotirdre dumnezeiascd ciile fiec[ruia, dup[ seminfii, case, familii 9i nume' Iosua a fdcut aga cev4 ca unul care a dat toatd iudecata Tr tdlui (loan 5,22). El gtie cum si impartl poporului siu un mod drept gi mulfumitor, nu numai pe seminlii,-pe fe gi pe case, ci pentru fiecare tn parte, dupd nume'"253 57-62: ,,Levilii, cqre qu intrat la numdrdtoare, neamurile lor, stmt aceStia: din Gherqon, neamul nilor; din Cahat, neamul Cahatienilor; din Merari, Merarienilor. Iatd neamurile lui Levi: neamul lui Libni, mul lui Hebron, neamul lui Mahli, neamul lui MuSi Si lui Core. Din Cahat s-a ndscut Amram- Numele femeii Amram a fost lohabed, fiica lui Levi, pe care a ndscut-o meia lui Levi tn Egipt, iar ea a ndscut lui Amram pe Aari pe Moise Si pe Mariam, sora lor. Lui Aaron i s-au ndsc -Nadab Abiud Si Abiud, Eleazm si ltamar. Dar Nadab si murit cdnd au adus foc strdin inaintea Domnului, in Sinai. $i s-au numdrat toli cei de parte bdrbdteascd de lund in sus si s-au gdsit doudzeci si trei de mii; cdci nufuseserd numdral.i tmpreund cufiii lui Israel, pentru cd li s-a dst moStenire printrefiii lui Israel. ,,Sunt insl unii care, in afar[ de tragerea la sorfi, situa[ie aparte gi nu sunt supugi aceleiaqi rAnduieli' sunt levi(ii, adic[ tofi cei care, fdri odihni 9i fdr[ r[mdn in slujba lui Dumnezeu, veghind ziua 9i noaptea ascultare fa{[ de El. (. . .) Prin aceasta mi se pare .ci sunt dicati) cei care, flrd a se l6sa copleqili de greutifi de na trupeasc[, au deplgit faima celor vlzute 9i ;i-au inchinat Dumnezeu toatd viala lor, prin funcfiunile lor, care nu ca nimic din cele ale trupului, nimic din ceea ce sugrumi j 562
Ei au poftit inlelepciunea, au rdvnit dup6 cului Dumnezeu gi, unde este inima lor, acolo este Si comoara lor (Matei 6,21). Acegtia n-au; deci, parte de mogtenire pe pdmin! ei s-au suit dincolo, spre cele mai inalte finuturi ale cerului, gi acolo vor fi pentru totdeauna cu Domnul, cu cuvdntul sdu, intru infelepciunea Sa, in pl[cerile cata dreapt[.
noagterea tainelor
gtiinfei Sale, indestulafi de pl6ceri. Aceasta va fi hrana lor, biufura lor, avu{ia lor, impdrdf ia 1or."254 ,$i iardgi num6r6toarea Levililor se face deosebit, de la o lund gi mai sus. Iar soarta lor nu li se d[ in mijlocul lui Israil, la rdnd cu aceia, nici n-au fost socotifi impreuni cu aceia. CEci neamul mai curat e totdeauna mai sffint. De aceea recensImdntul lor e deosebit de al celorlalfi gi soarta lor nu e cu^a celorlalfi, gi num[rltoarea lor e deosebit6 gi soarta lor e ihsugi Dumnezeul tuturor."255
Num[ru] levifilor a crescut, faf[ de primul recens6mdnt insl nu in mod spectaculos: de la 22 000, la 23 000. Poate exista o dubld explicafie: pe de o parte, infrdnarea acestora, despre care s-a mai amintit; pe de altl parte, implicarea unor levili in revolte, ceea co a atras asupra acelora pedeapsa divind.
'
t
253
Origen, op.
Cap. 27
Moise
l-72 ,,Atunci au venitfetele lui Salfaad, fiul lui Hefer, liul lui Galaad, fiul lui Machir, din neamul lui Manase, Jiul
lui losif, ale cdror nume sunt acested: Mahla, Noa, Hogla, Milca Si Tirla; Si au stat inaintea lui Moise, a lui Eleazar preotul, inaintea cdpeteniilor Si fnaintea intregii obSti, la uSa cortului adundrii, Si au zis: Tatdl nostru a murit in pustie; el n-afost din nilmdrul celor'care s-au ridicat impotriva Domnului cu adunarea lui Core, ci a murit pentru pdcatul "o lbid.
cit.,xxl, I
"t 158
- Fiiceli lui Satfaad; Iosua ca succesor al lui
Sf. Chi.il al Alexandriei,
ol. cit.,ly 159
qvut' De ce sd piard numele tatdlui not feciori n-a noud moSie. din niamul lui, pentru cd n-are fii? Dd-ne Si lor i cererea adus a insd il, iotii tatdlui nostru! Moise D:"p: Moise: cdtreintia Domnului; iqr Domnul a zis tii'sryara; ddruiesteJe si lor mostenire i' f.;ri; 'triliitomt"i lor siirlge-le !2r.ryo$.io,*'d,l:"!,' ," "''- -iii""re lui salfaad' Mahla (: boal[)' Noa^' (= ^^,, tt o d o- € ai"s u I siu), M i.t c a^(: sltl! :"-l g lor' Numele aoUandesc mogtenire intre fralii tatllui ""r-ii inchipuie insuqiri trupeqti, ce pot fi preschimbate nu lntatu ""tt*u virtuli.,,indurarea atotputernicului D-umnezeu c[' numai nu fete, 9i -i^i nrr nesocoteste ""r"rau tinerelor revendiclrile igi insugeqte veqnic, valabil in toate vet
sdu
Si
';;;
llt t
istoric, imPortanfa acestui
legi sunt in sai este evident5, dac6 ne gindim c[ aceste ia nii r"i I-:'11? ru tPIi.:^u-T'-',1,":1:,
;;;;;;ai ffi il;';ra.duire social6. indrizneala fetelor lui Sall
nuru."ic[le-adatomoqtenire,ciaintemeiatundrept duhovni r"Uii. i...1 Si cercetlm, ins6, dup[ legea cea pe mort este tatl .ir. t*i cele cinci fete, al c6ror sunt mo$tenitoare ia"ut our."ure gi care cu toate acestea ei gandurile it ili*anilri;f#i (...) Vinulile sufletului f"p*frf tr.trurii" di. Pare-deci just qi logic de 1':dt-1 Cu ac
trupului' ;;[ l;;p;t" care se implinegte cu ajutorul ,-+ .i-t'rrile simfurile I cinci sunt .
p.il Ac;; IJ: ",
nur#,
c6ci
ill:ls:j:? prin fa
u.luto*t c6-rora. se indepline$t= cinci fete imagineazl desavdrgirea
a;'toate c6lipsite
de
tat[
9i rimase.orfan"j
:l: *:on1,1
ele priqfi sate de la mo$tenire, nici excluse din imp[r[[ie: Dumnez"l. -i3ro.ur poporului lui ni se spune c[ care despre lor, tatil este cine dem atunci gi"t e numit Salfaad, ("') care se t6lcuieqte; zr 'i" Acest S,r* t"t. Pirintele faptelor 9sJ1inlgtenc.iunea' noitri care au o I revine de obicei: 9i nu sunt pufini frafii n a uadn"ime, f[ri amploare' GAndirea lor
;;&il-in
!-ll1
-"rti
6;iJni-
160
moartd
(...). Unul ca acesta nu infelege nimic, el este mort
pentru infelepciunea duhovniceascd. insb el a dat via.tE fetelor sale, adicd la fapte de ascultare, la opere dup6 poruncile lui Dumnezeu, el a luat mogtenire un pdmint in acelagi trup cu poporul lui Dumnezeu. El nu putea fi socotit impreund cu aceia despre care se spune cI: Domnul este partea (lor) de moStenire (Deuteronom 32,9). Neputdnd deci fi cuprins in
numlrul slujitorilor qi preofilor, el a primit o mogtenire in fara frg6duin,tei, insd dupi rangul s5u modest (...). Din semnificafia numelui sdu, ins6, se poate infelege gi de ce acest Salfaad n-a putut avea feciori,.ci numai fete, cdci se tdlcuiegte, dupi cum am spus, umbrd tn gura sc. inlelegi cd dacd cineva are gmbra Legii in guri gi 1ru e insuSi chipul lucrurilor viitoare (Evrei l0,l ), nu poate da viald nici.unui cuget duhovnicesc, nici gdndirii profunde, neavdnd dec6t umbra Legii in gurd, unul ca acesta nu poate organiza gdnduri vii gi duhovnicegti, poate da insd viafd unor opere gi fapte, care pot sluji doar celor de rdnd. $i astfel indurarea lui Dumnezeu adeveregte aici cd tofi cei nevinovafi gi care tn lipsa infelepciunii au insd fapte bune nu sunt exclugi de la mogtenirea sfin1ilor."256
8-ll: ,,Iar fiilor lui Israel sd le grdieSti Si sd le spui: De va muri cineva, neavdnd fiu, sd dali partea lui fiicei lui. Iar de nu are nici fiicd, sd dali partea lui frayilor lui. De nu are insd nici frali, sd dali partea lui fralilor tatdlui lui. Iar de nu are tatdl sdufra{i, sd dali parteo lui rudeniei celei mai de aproape din neamul lui, ca sd moSteneascd ale lui. Aceasta sd fie pentru fiii lui Israel ca o hotdrdre din lege, cum a porilncit Domnul lui Moise." ,,Dacd cineva murea ftrd a lSsa
in urmd fii sau fiice, fra{ii sni deveneau mogtenitori ai averii personale. Daci lipseau gi acegtia, urrnau unchii (fralii tatilui), iar dacd 9i acegtia lipseau, urmau rudeniile imediat apropiate. Rudenia de sdnge din partea mamei nu se lua in considerare, pentru ca 'su Origen, op.
cit.,xxll,l r61
nu cumva mo$tenirea sA treace la alt trib, din care putea fie mama. Vlduvele nu puteau deveni moqtenitoare ale so lui gi, ca atare, trebuiau intrefinute de citre fiii care mo neau averea sau de c6tre moqtenitorii proximi, in lipsa fii Prin testament se putea t[sa ins[ o parte de moqtenire viduvelor."2sT ,,Dupe aceea s-a aSezat o lege a mo$tenirii; infelesul c[ moqtenirea revine fiului, in rdndul al doilea fe lor, in rindul al treilea fratelui, in rAndul al patrulea frz tat[lui. Aici gradul al cincilea nu indici nici o persoanl mitE, ci atribuie moqtenirea rudeniei celei mai apropiate familie. De aceea tnfelesul istoric e atdt de intreg 9i de dt vflrgit incdt el nu mai reclamd nici o l[murire suplimenl in acelaqi timp, insi, cel care este bine inifiat in legile hovnicegti gi profund iluminat de gtiinf6, acela poate inlele qi variafa acistor grade ale mo;tenirii' Cel dintdi este cel mogtenirii ceregti,'dobdndit ca urrnare a cunogtinfelor gtiinfei; acesta este cel de genul blrb[tesc' Al doilea grad uco.dat faptelor; acesta este fata' Al treilea este cel i" ""i oarecare simpatie 9i asemlnare, de aceea acest grad se') megte frate. C[ci sunt unii care nu produc nimic spontan vrel fapt[ personali de infelepciune, dar care agezafi in locul frafilor lor par a sivdrgi, prin imitalia altora' ace fapte ca gi cei cari sunt insuflefili de o via([ intelectuall sonall. Ace$tia devin mogtenitori de gradul altreilea, cu de frafi. in al patrulea grad, cel al fratelui dupd tatl ( unchi), se poate vedea acea categorie de oame"i "I" :". voiesc'sa-gi indeplineasci indatoririle deprinse de la pdril lor si s[ urmeze'traditiile strense de cltre inaintaqii lor'' cegtia, de obicei, nu sunt insuflelili de sentimente pe nici nu sunt miqcafi de inv[f[turile epocii, ci sunt numai prin tradilie 9i rutina celor b6trdni' Ei nu exclud i unor fapte bune. Ultimul grad - se scrie - este.a s[vdrgiiea o4v4ryrrvE at unei inrudiri oarecare cu inaintagii' Despre acesta s-af 1
,5' AB,p.
tea spune cd un oarecare bine pe care-l face, he la intlmplare sau prin cunoagterea adevirului, nu se va pierde cAgtigul faptei sale bune gi va fi rdspldtit prin larga infelegere a Domnului cu o parte de mogtenire."258 l?t ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Suie-te pe acest munte, care este dincoace de lordan, adicd pe muntele Ne-
bo, Si priveSte pdmdntul Canaanului, pe care am sd-l dau fiilor lui Israel de mostenire."
,,in versiunea ebraici: Suie-te pe muntele Abarim. in fapt, Abarim era un lan{ muntos (etimologic: cei ce se aJld de cealaltd parte) ce se intindea de-a lungul coastei de est a M[rii Moarte, intre hotarul Moabului la sud gi vdrful Nebo lamiazinoapl".;Q5e Nebo (: inllfime) se numea unul din piscurile Munfilor Abarim, in dreptul Ierihonului. 13: ,,Im dupd ceJ vei vedea, te vei adduga Si tu la poporul tdu, cum s-a addugat Aaron, fratele tdu, pe mtmtele Hor." ,,In primul r6nd vedem cd omul deslvdrgit gi fericit nu sfrrgeqte intr-o vale, nici pe un loc obignuit, sau pe o colind, ci pe un munte, adicd pe un loc inalt gi greu de urcat. Cici des6vdrqirea vie{ii igi are qi ea in6lfimile ei. Moise a mai primit gi porunca de a cuprinde cu privirea sa toatl fara Flgiduinlei gi de a o privi cu atenlie de pe un loc foarte ridicat. Ar trebui ca nimic s[ nu fie necunoscut pentru cel care vrea si atingd desdvdrgirea supremi gi ca el sd aibl cunogtinfE de tot ce se vede gi se aude. De aceea, cred eu, el trebuia sd se orientezein toate lucrurile pe care le-a cunoscut sub aspectul lor material, in vremea petrecerii sale in trup. Cdnd va intra in lumea Duhului gi a cunoagterii depline, pentru ca degrabS'sd implineascd poruncile infelepciunii, a se pune in slujba indrumlrii sale, el va putea si afle indat[ rafiunile gi cauzele."260
"'
orig"n, op. cit.,xxrl,2
'5e PENT, p. 293 'uo Origen, op. cit.,XXII,3
173 162
163
l4z ,,Pentru cd v-ayi impotrivit poruncii Mele in tiul Sinai, in vremea tulburdrii obstii, ca sd ardtali ochilor lor sfinlenia Mea la ape, adicd la apele Meriba de Cades, in pustiul Sin." ,,Dar ce rost a avut s[-i arate Dumnezeu tocmai in plec[rii din aceast[ lume, la sfhrqitul acestei viefi, plmAr gi locurile ale cdror greutifi nu le-a putut invinge gi nici sI culeagi roadele? M[ umple de teamd cuv6ntul care u (...) Moise este gi el vinovat? Da, 9i lui i se atribuie vini" fost gi el supus greqelii."26r Putem in,telege insl 9i c[ Moi deplSise nevoia de a mogteni flglduinfele in chip sensibil; plus, se cuvenea si treac[ lui losua (Iisus) conducerea rului, tnchipuind sfhrgitul Legii vechi. l5-l7z ,,Moise insd a grdit Domnului Si a zis: nul Dumnezeul duhurilor Si a tot trupul sd rdnduiascd obstea aceasta un om, care sd iasd inaintea ei Si care sd tre inaintea ei, care sd-i ducd Si sd-i aducd, ca sd nu mdnd obstea Domnului ca oile ce n-au pdstor." ,,Ce faci, Moise? Nu ai tu, oare, de copii pe G giEleazafl Dac[ te indoiegti de ei, nu sunt copiii fratelui acest om de seam[? Cum de nu rogi pe Dumnezeu sd-i pe ei conducitori ai poporului? Dar conduc[torii Bisericii sunt cei uni{i cu ei prin legdtura singelui, sau a rudeniei I pegti, ci in Bisericl se agazd alte dinastii, cate se silesc refere la judecata lui Dumnezeu. De aceea ei nu se aleg sugestiile sentimentelor umane, ci e--supusd judecdlii Dumnezeu numirea succesorilor 1clr."262 Comentariul i;i treazd valabilitatea, dar in textul biblic e vorba despre ducdtorul politic ce avea s6-i urmeze lui Moise, fiind condus de aaronili. 18-21: ,,Iar Domnul a zis cdtre Moise: Ia-li pe fiul tui Navi, orn cu duh intr-insul, pune-{i peste el mdna apoi duJ inaintea preotului Eleazar, inaintea a toatd 261
262
Ibid.
Si dd-i povele inaintea ochilor
lor; dd-i din slqva ta, ca sd-l asculte toatd obsteafiilor lui Israel. Dupd aceea sd stea ina-
intea preotului Eleazar Si acesta va tntreba de hotdrdrile Domnului prin ajutorul Urimului: dupd cuvdntul acestuia sd iasd Si dupd cwdntul acestuia sd
r64
el Si
tolifiii lui Israel
22-232
,,gi a Jdcut Moise cum i-a poruncit Domnul
Dumnezeu: a luat pe losua Si l-a pus inaintea preotului Eleazar Si a toatd obstea. Apoi Si-a pus peste el mdinile sale Si i-a dat povele, cum zisese Domnul prin Moise.,, ,,Agadar, vezi limpede descris aici felul de instituire a conducdtorului poporului gi care deplgegte nevoia de comentar. Nu se vede aici nici o manifestare popularI, nici o considerafie de rudenie. P[rin{ii sunt l[safi s6 mogteneascd ogoarele 9i cdmpurile, insd conducerea poporului este incredinfatl alesului lui Dumnezeu (.,.), om care ii este binecunoscut gi apropiat lui Moise gi are, adic6, lumina Legii gi gfiinla curat6, pentru ca fiii lui Israel sd-l poat6 ascultu. -u-, ins6, toate invltiturile sunt pline de taine, noi nu putem neglija pe cele mai prefioase, atflt de folositoare gi at6t de necesare, cum par a fi legile date de litera Legii. Considerim, dar, cI moartea lui Moise echivaleazd,cu sfSrgitul Legii dupl liter6. Care este sfdrgitul ei? incetarea jertfelor gi a tuturor prescriptelor asemlnitoare cuprinse in Lege. indatd ce ele Iosua - preia conducerea: Cdci sfarSitul
, spre indreptarea a tot celui ce crede
263
Ibid..xxrr.4
inte
cei impreund cu ddnsul Si toatd obStea." Dumnezeu nu mai vorbegte direct cu un.na$ii lui Moi_ se, ci-i indrumi pe acegtia prin oracolele divine, Urim gi Tumim. lnteresant ci Iosua e prezentat intr-o dubld lumind: inferior lui Moise ca personaj istoric, dar gi superior lui, ca tip al lui Hristos.
lbid.
I6s
Cap. 28
-
Noi rilnduieli penlru o seamd deiertfe
l-22 ,,Apoi iardqi a grdit Domnul cu Moise Si a lui Isroel Si le spune: Darurile Mele' dt PorunceSte Mete,
fiiior iertfile Mele cele intu miros cu btmd
mireasmd'
grijili sd Mi se aducd lo sdrbdtorile Mele"' ,Nimeni nu aduce dintru ale sale lui Dumnezeu'
crul adus este al Domnului 9i ceea ce se aduce este mal decit un bun propriu al Lui qi care I se inapoiazi' De Oornrut (...) zici: (..') Darurile pe care am poruncit sd < aduceli la sirbntorile Mele slurrrt darurile Mele,Elt ,synt Mine' la .rn'i de au de{in, oamenii ce le-a dat. Tot ceea Dt "-" nu-si inchipuie cineva c[ aducind daruri I se face lui acea sivdrqeascd se nezeu un oarecare avantaj, sd nu impietate chiar cu fapta prin care considerd cd cinsteqte s[ Durnnezeu. Prin urmare, ce impietate este ca omul Du*n"r.u are trebuinfi de ceea ce el aduce! Ci I "e precum aln spus, invap pe om c[ pentru tot ce-[ t zeu, r" inupoi*a mai mult decdt di. Dar- s[ ':9"T lnfelesul vintelor: Ce-Mi veli oduce la sdrbdtorile Mele' Dumnezeu are s6rbdtorile Sale? Da, are' O mare slrbitoal hri Dumnezeu este mdntuirea neamului omenesc' Cred orice credincios, orice om care se converteqte la credinta ul Dumnezeu, sau care inainteazi in credin![' dd naqtere sirbltori a Domnului."2fl 3-l0z ,,Spune-le: Iatdiertfele care trebuie sd le celi Domnului: doi miei de cdte un an, Jdra mett ardere detot necontenitd, pe fiecare zi; un miel sd-l dimineala si pe celdlalt miel sd-l aduci searq' Jertfd pdine ia iai"i a zecea parte de efr. * Jdind de -gr amestecatd cu un sfert de hin de untdelemn; aceosta ardere detot necontenitd gi care a fost sdvdrSitd lo Mu Sinai, spre miros cu bund mireasmd Si ca jertfo Domnu! La ea ia aduci turnare un sfert de hin de vin la un miel; 2@
Ibid.,xxll,2
turnarea de vin a Domnului s-o torni la loc sfiint. Celdtah miel sd-l aduci spre seard, cu darul lui de pdine Si cu turnareo lui sd-l aduci jert/d, mireasmd pldcutd Domnului. Iar in ziua odihnei sd aduceli doi miei de cdte un an, Jdrd meteahnd, Si ca jertfd doud zecimi de efd de Jdind de grdu, frdmdntatd cu untdelemn Si cu turnorea ei. Aceasta este ardere detot pentru ziua odihnei afard de ardereq de tot cea necontenitd cu turnarea ei. " E rdnduitii jertfa zilnicd,, iar pentru sabat se face menjertfa pentru ziua simbetei fiind mai mare. deosebitS, fiune ,,Legea dumnezeiasc[ afirmd in acestea cI mai ales in s[rbltori se cuvine si se aduc[ jertfe. Cdci socotesc ci mai ales in ele noi trebuie numaidec6t sI inilfIm lui Dumnezeu ca pe o bunl mireasmd modurile viefuirii in Hristos, fEcdndu-ne ca nigte miresme gi aduc6ndu-ne pe noi lui Dumnezeu ardere detot bine mirositoare (... ). Iar jertfa neincetati spune c6 trebuie s[ se sivdrgeasci junghiindu-se un miel diminea{a gi altul cdtre seard, arzdndu-se impreund cu ei ftind curat[ la care se adaugd untdelemn gi vin. Cici in toatd vremea gi frrI incetare, de la inceput pdnd la sffirgit, r[spdndim in Hristos bunamireasmd prin toat[ virtutea in cortul sfdnt, adic[ in BisericS. Pentru cd fumul ce se ridici din arderea mieilor dimineata gi citre seard este iardgi un chip al Celui ce din pricina noastr[ gi in favoarea noastrS Se ?nalfi spre TatIl intru miros de buni mireasmi, aducAnd impreuni cu Sine gi viafa celor ce au crezut in El, care au intru nddejde strilucirea slavei gi a impdri[iei sigure gi, pe l6ngi aceasta, bucuria de desfrterile vegnice. Iar semnul acestei vie(i este ftina imbibati in untdelemn Ei stropitS cu vin."265 Acestea erau inchipuite cu precldere in sabat. ,,Sabatizdnd gi noi in Hristos gi intrdnd la odihn6, vom aduce in chip indoit lui Dumnezeu cele ale bunei miresme duhovnicegti, dacl este adevirat cd buna mireasmd a celor de demult era pdzirea gi lauda drepti{ii cea
'ut 166
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Xyllr
r67
din lege. Pentru cd legea e duhovniceascd (...). Dar e supet rioard totugi viefuirea cea in Hristos gi sabatismul in Duh intrece in bunul miros dreptatea din lege."266 1l-15: ,,La inceputul lunilor yoastre sd aduceli Dom, nului ardere detot: din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un berbec Si Sapte miei de cdte un an, Jdrd meteahnd. Iar cd, dar de pdine, cdte trei zecimi de efa faind de grdu, frdrndn; tatd cu untdelemn, lafiecare vilel, Si doud zecimi de ejdfdi; nd de grdu, frdmdntatd cu untdelemn, ca dar de pdine la berbec, Si cdte o zecime de efd /dind de grdu, frdmdntatd ca untdelemn, ca dar de pdine la fiecare miel. Aceasta este ordere detot, mireasmd pldcutd, jertfi Domnului. Turnare ld ele sdfie jumdtale"hin de vin de fiecare vilel, a treia partd hin de berbec qi un sfert de hin lafiecare miel. Aceasta elste ardere detot pentru fiecare tnceput de lund, la toate lunile anului. Sd mai aduceli Dornnului Si un !ap, jertfd pentru pdt cat, afard de arderea de tot cea necontenitd, Si sdJ aducd
cu turnarea lui." ,,Jertfa aceasta de-a pururi gi nesfhrqitd a fiec[rei luni gi de la inceputul anilor se adaugd la cea a fiecdrei zile, cara este cea neincetatd. Iar acestea au gi ele un tdlc care nu d simplu. (...) Astfel, ca luni noud (inceputul lunii) spirituali gi mai adevlrat[ trebuie sd infelegem veacul cel nou in Hris. tos, dupd ce a trecut cel dintdi, adici cel al legii. Dar luna
noud ne poate servi gi drept chip al veacului ce va si fio dupd acesta gi care nu e inci de fafI, dar igi are ca inceput invierea lui Hristos. CIci prin aceasta ne-am strlmutat la innoire, av6nd Duhul harului ca arvuni gi nddejdea sigurd in nestricdciunea viefii. Cici preschimbafi fiind intru fericire gi sfinfenie gi mergdnd spre starea de la inceput gi inapoir' suntem frcufi in chipul veacului viitor. Deci care e jertfa cq se cuvine la inceputul lunilor, se infelege jertfa spiritualE ir1 Hristos, potrivit6 cu via(a veacului viitor? A muri lui Dum:
nezeu gi a nu mai voi sE trii cu totul de_vie[uirea pdm6 Hristos."267,,Dar observd nici de laudd mor afunddndu grade diferite de for{i duho premiile viefii virtuoase. C6c g[ ei, un berbec Ai gapte miei se zugrlvegte mulfimea tuturor sfin(ilo-r, care strilucogc hr -in tru virtutea cea mai inalti, prin vi{el, dar e ,ui 9i :oi-if locul al doilea, prin berbec, precum gi in locul .ii ;i; mai coborft, prin miei. Iar vileii sunt doi, clci Ooua ;i ,r,ii popoarele. $i unul e la mijloc berbecul, pentru unirea celor
doud in unitatea cea intru Hr mullimea sfinfilor este in p Deci doud fiind popoarele gi u dau mulflmea preadesEvArgitii si turma celor ce cred, gi se di cia cea intru Hristos. (...) gi i sejunghie pentru p6cate, dre noastrd e primitl 9i pldcuti I Ilristos cea mdntuitoare. "268 16-18: ,,in ziua a paisprezecea a lunii intdi sunt paS_ tile Domnului. in ziua o cincisprezecea este sdrbdtoare. S1yte zite sd mdncali azime. in iiua intdi sd aveli adunare sfdntd Si nici unfel de lucru sd nufaceli.,' Sdrbitoarea azim_ilor incepea cu ,,adttnarea sfiintd prescrisi in Levitic 23,2; era o convocare speciall, in-afara celor obignuite la alte sirbEtor rael se aduna imprejurul altaru orice lucrare sau, cum redi A ,,Pin muncd slujitoare (drgon mrmca propriu-zisd, productiv[, nu gi treburile mIrunte, me_ 267 268
2u6
lbid.
269
168
rbid. rbid. PENT, p. 295 169
nite s6-i asigure omului trebuinfa elementard de a se hrini; aceast[ precizare e ftcut[ in Iegirea 12,16. Atunci c6nd giacestea din urml erau interzise, se folosea expresia nici o muncd sai.o nici un fel de lucrare (ca in Numeri 29,7 , lufJde repaosul total e motivat gi prin postire)."270 19-252 ,,$i sd aduceli Domnului jertfd, ardere detot:' din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un berbec Si Sapte miei de cdte un an; aceStia sdfiefird meteahnd. Cu ei sd aduceli dar de pdine, /dind de grdu frdmdntatd cu untdelemn, tret zecimi de efd de fiecare vilel, doud zecimi de efr la berbec, Si cdte o zecime de eJd sd aduci cu fiecare din cei Sapte miei; sd oducepi un lap jertft pentru pdcat, pentru curdlirea voastrd. Acestea sd le aducepi, pe ldngd arderea de tot do dimineayd, care este arderea de tot necontenitd. Tot aSo sd aduceli Si infiecare din cele Sapte zile: pdine, jertfd, mireas. md pldcutd Domnului, pe^ldngd arderea de tot cea necontat nitd Si cu turnarea ei. In ziua a $aptea sd aveli adunare sfdnld Si nici un lucru sd nu lucroli." ,,Dacd mielul care s-a adus pentru cur[firea poporului se refer[ la Domnul gi M0ntuitorul nostru, celelalte animale afecteazd gi ele cur6liri gi reprezint5, pare-se, persoanele cai re, pentru meritele singelui lui Hristos, contribuie gi ele, iqtr-o mdsur[ oarecare, la curlfirea neamului omenesc."tlt ,,Se junghie mielul drept chip al lui Flristos in luna int6ia dtrptr lege gi in ziua a paisprezecea. $i se adaug[ vifei gi berbec g,i miei spre jertft gi arderi de tot, care indici in chip, precum socotesc, mul(imea celor chema(i prin credin(i la sfinfenie gi la mdsura vigoarei duhovnicegti. Cdci daci nu murea Hristos pentru noi, n-am fi fost primili spre miros de bunl mireasml a lui Dumnezeu gi Tatil. Dar odatii ce s-a desdvdrgit El prin pa+ timi, venim dupl El indat[ ca dar sfinlit lui Dumnezeu gi Til' til gi ne oferim pe noi inginejertfb cu adev[rat duhovniceasr c6. (...) $i pomenind legea de vi1ei, de berbec gi de miei, a inl
"o lbid.
"'
O.iger, op.
dicat cele
170
ii pldcute lui ea mijlocie
g
corporale ale chipuit mirim rhovnicegti. (...) De 8cocl, ill0ilOtr fionat cu m[rimile fiecdruia se adaugd gi mtrsura nmifol'rii chipul viefii. Cici se pun trei zecimi la vi1el, doul la'brfbm qi una la miel. in afard de acestea, toate a'spus .e t*i,irt Ii fie imbibate cu untderemn. cdci propo4ionar .u magurtte fiecdruia vor fi gi cele de la Dumnizer. gi -*" uu n ,urti. tatea vie(ii in strdlucire gi in fericire. (...) Dar in orice m[. suri s-ar afla, via[a sfinfilor se va afla intru strilucire gi se va veseli gi se va ingrdga de bundtd{ile de la Dumnezeu.,i272 262 ,,in ziua celor dintrli roode, cdnd aduceli Domnu_ lui prinosul nou de pdine, la incheierea sdptdmdnilor, sd aveli adunare sfantd Si nici un lucru sd nu luirayi.,' E vorba despre Slrbdtoarea Secerigului sau a SdptimA_ nilor, cdnd se aducea Domnului pArga produselor agricole. 27-312 ,,Sd aduceli ardere detot spre miros de bund mireasmd Domnului: din cireadd, doi vilei, iar din turmd, un berbec Si Sapte miei de cdte un an, meteahnd. Cu
fird
e:i
sd aduceli dar de pdine, fdind de grdu frdmdntatd cu unt_ delemn, trei zecimi de eJd lafiecare vilel, doud zecimi de efd
la berbec Si o zecime de efa lafiecare din cei Sapte miei. Sd aduceli un lap jertfi pentru pdcat, spre curdliiea voastrd. Acestea sd Mi le aduceli cu turndrile tor, afard de arderile de tot neincetate cu darul lor de pdine, care se aduc de obicei; acestea trebuie sdfie curate.,' Sunt aceleagi jertfe ca gi la Sdrbdtoarea Azimilor, iar in{elesul lor mistic a fost arrtat mai sus. c6t privegte roadele cele noi, ele inchipuie ,,taina invierii M6ntuitorului nostru. cdci in Hristos a odrdslit din nou firea omutui cel dint6i, scuturdnd striciciunea gi lep6d6nd invechirea din pdcat,273. 1li
cit.,xxIV,l
trei
filor, adicd ce mai de jos. Pe
1;,"r*ral
Alexandriei, op.
I7t
cit.,Xyil
Cap. 29
-
Jertfe in luna a ;aptea
lz ,,in ziua tntdi a lunii a ;apteo de asemenea sd avefi adunare sflintd, Si nici un lucru sd nu lucrali; pe aceasta o socotili o zi a sufletului in trdmbile. " Anania are; aceasta-i pentru voi o Zi a Trdmbildriil. ,,Literal: Semn, Semnal, strigdte de r[zboi (vezi 10,5) deve: nite aclamafii religioase. Luna a gaptea (Septembrie tombrie) reprez:enta inceputul anului calendaristic .gi foarte numeroase sdrbitori."2Tn Slrbetoarea pare a cupri un mesaj aparte: ,,cine poate priznui sunetul din trdmbi dacd nu cel care poate incredinfa-gdndurilor sale scrieril8 profetice, evanghelice gi apostolice, pe care le reline ca'pC un sunet de trompet[ cereasc[ gi le inchide in vistieria inimii sale? Cine face aceasta gi cugetE in Legea lui Dumnezeu zii ua gi noaptea, acela prlznuiegte sunatul din trdmbili"2Tftr Sfhrgitul versetului in Septuaginta: imdra simas[as 6ste imin, zi tnsemnatd vafi voud (Biblia I914). gi un semn al celor de pe urm[: ,,infelesul slrbitorii l-a indicat zicdnd: Zi insemnatd va fi voud. inseamnl hembita din urm6, cea prin glasul ingerului, la re vor invia mo(ii gi se vor scula cei din mormint€'276. t'tt. se poate traduce Si
aceasta s-a
v[rut
2-62 ,,Sd aduceli ardere detot, spre miros Domnului: un vilel, un berbec, Sapte miei de cdte un an, rd meteahnd; la ei, ca dar de pdine, fiind de grdu, tatd cu untdelemn: trei zecimi de efd la vgel, doud zecimi eJd la berbec Si cdte o zecime de efd lafiecare din cei miei. Din turma de capre sd oduceli un !ap, jertfd pentru cat, spre curdlirea voastrd. Acestea sd le aduceli jertfe ldngd arderea de tot, cu darul de pdine Si turnmea lui de luna noud Si pe ldngd arderea de tot necontenitd cu darul de pdine Si turnarea lui, dupd rdnduiald, tntru miros bund mireasmd Domnului. "
r
'70 PENT- o.296 1!t- One"i.' op. c it., XXlII,g ''o Sf. Chiril al Alexan&ie i, op. cit.,XYIJ
?.,
i I
',
172
zi a lunii a gaptea; cele pe Hristos 9i pe Sfinfii primordial gi a zilei a
iun spre
miei dar de pdine, fiind de grd
un on. La ei sd aduceli Mtd cu unrdelemn, trei zeci.mi d? 4a h vilel, doud cimi de efd la berbe" Si zecime de la fiecare din cei Sapte miei. Iar din "at"-o iurma de "fd capre sd aduceli un pdcat, spre curdpirea .ryp l:itfr u?1!t pe ldngd jertfa-peitru pentri pdcat iin ,iua curi_ !;peac-estea lirii Si ldngd arderea de tot iea neiontenitd cu darul ei de pdine Si turnarea ei, care s_e aduce dupd rdnduialdtii; Domnului, spre miros cu bund mireasmd.,, Ziua a zece,a) spre deosebire de cea dint6i, era una de post gi oprire de la orice fel de munc6. 12-342 ,,in ziua a cinc veli iar adunare sfdntd; nici bdtorili sdrbdtoarea Domn aduceli ardere detot, jer din cireadd, treisprezece paisprezece miei de cdte ind de grdufrdmdnta_ u fiecare din cei trei_
beci, si cdte o zecime ,n ,; i!"{r"ftri!';;:',!;'"!::; -de miei; iar din turma de capre, lop, jert/d pi"n:i piiri, peste arderea de tot airit ei ai pai"" iuiii_ narea ei. A doua zi sd d doisprezece vilei, doi ber_ beci, paisprezece miei de cdte un *i gra mepahnd; cu ei sd.se aducd dar de pdine Si turnare: li viyei, la berbeci- Siia miei, dupd numdrul lor, cum e rtinduitj iar din turmi de ca!re-, y" l"?,iertfq pentru pdcat; ocesteo sd le aduceli ii afard de arderea de tot necontenild Si de darul de p,in'e cu
i
ne
I7s
turnqreo ei. A treiq zi sd aduceli unsprezece vilei, doi berbeci
miei de cdte un an, fird meteahnd; $i cu ei dan Si 'dipaisprezece pAine si turnare pentru vilei, pentru berbeci si pentnt miei" dupa numnul lor, dupd rdnduiald; iar din turma de capre sd' iuceyi m ldp,iertJd pentru pdcat, peste arderea de rct ne-
tu**"'
ei' A patra zi sd adanl contenitd cuZarul ae pane si miei de cdte un an'a paisprezece celi zece vilei, doi berbeci Si pdine de dar s-i tumlre fud meteahnd; cu ei sd aduceli !:n'?
'tru
vilei, pentru berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor'" i rdiduiala; iar din turma de capre sd aduceli un lap6 "u* jertJd pentru pdcat, pe tdngd arderea de tot necontenitd t "darul'ei de pdine silurnarea ei. in ziua a cincea sd aduce noud vilei, doi berbeci Si paisprezece miei de cdte un metealmd; $i cu ei dar de pdine Si turnare pentu vqel fard "pentru berbeci si pentru miei, dupd numdrul lor, cum e rdfi 'duiala; iar din tuima de capre sd aduceli tm 1ap, jertft per necontenit! cu. daru! ( !'?i"' ,gi pdcat, peste 'turnaria ^ardereo ei. in ziua a $asea sd aducepi opt uilei, doi berbeci paisprezece miei, Jdrd meteahnd; 5i cu ei dar de pdine Si 'nari pentru vilei, pentru berbeci Si pentru miei, dupd num lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre, un 1ap, iet pdcat, peste arderea de tot necontenitd c.u darul, pentru -pdine cu turnarea ei. in ziua a $aptea sd aduceli $opte vtl ^doi si berbeci 5i paisprezece mieifud meteahnd; Si cu ei dar turnare pentru vilei, pentru berbeci Si pentru m\ pdine -dupd Si numdrul lor, cum e rdnduiala; iar din turma de capre s oduceli un lap, jertJd pentnt pdcat, peste arderea de tot nr contenitd cu darul de pdine Si cu turnarea ei"' Sunt descrise jertfele aduse timp de qapte zile, in a gaptea, incepdnd cu ziua a cincisprezecea' Curdnd, acel ,iie uo. deveni Sirbdtoarea Corturilor, cu prlznuire intre I 22 TiSri. Aici sunt aduse preciz[ri cu privire la jertfe' ,, servi deci c[ in fiecare zi singur numirul vileilor scidea, al berbecilor, al mieilor, mEsurile fEinii 9i ale celor de rdmAneau egale. (.'.) Agadar, infEfigind chemarea lui Isn jertfe in gradele cEle mai inalte, de mijloc Ai mai de jos, se 174
lui Dumnezeu vi1ei, berbeci gi miei; dar numirul vileilor
era
mereu mai mic, deoarece cei alegi se impufinau mereu gi timpul suferea tot mai mult de raritatea celor inalgi gi preacu_ rafi, pdnl la ziua a $aptea, adicd pdn[ la venirea Mintuito_ rului nostru, cdnd s-a ivit odihna (sabatismul) in duh gi sfiir_ gitul p[catului."277 Scade num[rui profefllor, spre a face loc venirii Domnului. 35-39: ,,in ziua a opta sd atteli incheierea sdrbdtorii;
rdnduiala. Iar din turma de capre sd aduceli un lap, jertfi pentru pdcat, pe ldngd arderei de tot necontenitd cu daiul de pdine Si cu turnarea ei. Acestea sd le aduceli Domnului la sdrbdtorile voastre, pe ldngd arderile de tot ale voastre voastre Si cu turndrile voastre Si oie, pe care le aduceli dupdfigd,,Avzi cum spune legea limpede: incheierea praznicu_ este. Cici s-a sfdrgit slujirea in umbre gi cdlIuzirea in chip in ziua a opta, cdnd a inviat Hristos gi a intrat timpul tI_ ierii imprejur in duh. CIci s-a inchis mullimea veche a celor
lui
chemafi, suferind de pdcatul necredinfei, gi a r5s[rit in loc poporul cel nou gi ales prin tirie duhovniceascd (cici aceasta inseamnl vilelul), ftcdndu-se desdvdrgit vrednic de laud6, ca unul ce se afl6 in plinltatea vdrstei (clci aceasta inseamni berbecul) gi are frumuse{ea aleasd a prunciei gi nevinovdfiei in Hristos (cdci aceasta inseamn[ mielul), m6car cd e cunoscutd intr-o mullime atotdeslvdrgiti. C[ci aceasta se indici
prin faptul cd mieii sunt gapte. Pentru c6 igi c69tig[ in Hris_ tos lauda prin credinfl, urc6nd spre Dumnezeu intru miros de buni mireasm6."27l 277
lbid.
'78 lbid. 175
Cap. 30
-
Despre Jdgdduinge
Si-ar pune aceastq
l-3:
,,Moise a spus fiilor lui Israel toate cele ce-i poruncise Domnul. ASadar, a grdit Moise cdtre cdpeteniill seminliilor fiilor lui Israel Si le-a zis: Iatd ce porunce;te Domnul: Omul care vaface fdgdduinld Domnului sau se vA jura cu jurdmdnt, pundnd legdturd asupra sufletului sdu, sil nu-Si calce cuvdntul, ci sd implineascd toate cdte au ieSit din gura lui." ,,In context: pinJdgdduinld se infelege un anume vot prin care omul se obliga sd-I facd lui Dumnezeu unul saii mai multe daruri (acestea fiind puse de-o parte in aceil scop); pin legdmdnt (legdturd) se inlelegea votul cuiva d6 anumitd abstinenfd, parfial6 sau tdl nazireatul."2" f agaduinla frcutI $l nitd
intocmai.
'Y,
4-l7z ,,Dacd vreofemeie va dafdgdduinyd pune asupra sa legdmdntul, tn casa pdrintelui sdu, Si va tinerelea sa, Si va auzi tatdlJdgdduinla ei Si legdmdnlul', eo Si-a pus asupra sufletului sdu, gi va tdcea tqtdl ei acestora, atunci toa i se vor line Si orice le7 gdmdnt Si-ar fi pus ului sdu se va yine. Ial dacd tatdl ei, auzind, o va opri, otunci toate ftgdduinlele Si legdmintele ce ea Si-ar fi pus $upra su/letului sdu nu| vor line Si Domnul o va ierta, pentru cd a oprit-o latdl Dacd fnsd ea se va mdrita Si va fi asupra ei /dgdduinla cuvdntul gurii sale, cu care s-a legat de la sine, Si va bdrbatul ei Si, auzind-o, va tdceo, atunci /dgdduinlele ei vor line Si legdmintele ce ea Si-a pus asupra suJletului se vor line. Iar dacd bdrbatul ei, auzind, o va opri Si va pddafdgdduinla ei, care este asupra ei, Si cuvdntul gurii cu care ea s-a legat pe sine, atunci acestea nu se vor pentru cd i le-a oprit bdrbatul ei, Si Domnul o va ierta. figdduinya vdduvei Si a celei despdrlite Si orice 27e
taiOoi"iui sa, aceste
in caia m,lnt asupri iuJtitutui zit si a ti"it ,iriro
dupd zi, prin aceasta el a in te legdmintele ce sunt as auzit gi a tdcut. Iar dacd sa pdcatul ei. Acestea sunt nc
lu in
urau de o anumiti capacitate cumpirau sofiile cu bani sau vreo frgiduinfi solemni sau M aveau nevoie neapirat de cortsi un sens duhovnicesc al acestora ardtat prin femeie. ,,To[i u, care formdm Biserica sub un b6rbat. gi dac[ inima ?n
PENT, p.29g 176
va line. Dacll lnsd t1u-$!o pus lctdi bdrbatul el a au-
177
invifltura dumnezeiasci,
ea trebuie privit6 ca aflandu-se inc6 sub autoritatea parintelt Dac6, ins5, ea s-a mdritat, devenind maturd pentru cAsatoni
pentru a zimisli sbmin{a Cuv0ntului lui Dumnezeu li sI in! leagl tainele inv6pturii duhovniceqti, atunci ea este statorr a irb ascultarea unui blrbat.''82 Sufletul e sub autoritatea rintelui c6t inc[ are nevoie de a fi sfbtuit in toate de c6tre dt
decidl singur
are de
frcut, in absenfa sfttuitorului'
1e
- Nimicirea Madianililo
Cap. 31
l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise
Si a
zis:
pefiii lui Israel tmpotriva Madianililor, 5i apoi te vei addt ga lo poporul
tdu."
"i ,,Aceastii poruncl este o urrnare a celei rostite la
gitul capitolului 25 impotriva Madiani{ilor, care-i atac: pe tsraelili prin viclenie.'1283 ,,Rela;iile dintre (evrei) qi dianili n-aufost totdeauna relo- Astfel, Moise, refugiat Egipt, s-a stabilit in Madian, unde s-a cdsdtorit su fiica r preot. Rdzboiul acesta n-a fost propriu-zrs un act stl prealabil pentru cueerirea eanaiurului, .i *. rdzb.oi determinat de blasfemia adusi Domnului prin cele int6u plate in leglturd cu Baal-Peor."284 o "i ,3-6: ;,Iar Moise a grdit poporului ti a zis: dintre voi oameni pentru rdzboitrca sd meargd impottiva dianililor Si sd sdvdrseascd rdzbunarea Domnului Madianiiilor. Din toate seminliile fiilor lui Israel sd la rdzboi, cdte o mie defiecare seminlie! $iSi-au ales din m le lui Israel, cdte o mie dinfiecare'seminlie, adicd '82 origen, op.
"3 28n
cit.,xxlv,3
PENT,p.299
NUM, p.2lo 178
ti-
zece mii de oameni, inarmali pentru rdzboi. Pe aceStia i-a mis Moise lq rdzboi, cdte o mie dinfiecare seminlie; Si cu ei a trimis la rdzboi pe Finees, fiul preotului Eleazar, Jiul lui Aaron; Si acestq avea in mdinile sale vasele sfinte Si trdmbiyele de
strigare."
Deducem cE- rolul lui Finees era acela de cdpetenie religioas[; prin el, particip[ 9i tribul lui Levi la lupta impotriva Madianililor. 7-8: ,,,$i au lovit ei pe Madian, cum poruncise Domnul lui Moise, Si au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd. impreund cu ucisii lor au cdzut Si regii madianili: Evi, Rechem, fur, Hur Si Reba - cinci regi madianili - Si Valaam, fiul lui Beor, a cdzut de sabie, impreund cu ucisii acelora." Cei cinci regi cizufi in lupt6 se numeau: Evi 1: dorin(: prietenie), Tur (: dugman), Hur (: groap6) gi Rechem [A'5, Reba (: cel care coboard). Allturi de madianili se afla gi ghicitorul Valaam; el luptl impotriva lui Israel, in contradicfie cu profeliile pe care le rostise. 9-13: ,,Iar pe femeile Madianililor gi pe copiii lor leau luatfiii lui Isroel tn robie; Si toate vitele lor, toate turmele lor Si toate ovuliile lor le-au luat pradd. Toate cetdlile lor din linuturile lor cu toate satele lor le-au ars cu foc. Tootd prada Si tot ce-au apucat, de la om pdnd la dobitoc, au luat cu ei. Robii, prada Si cele apucate le-au dus la Moise, la preotul Eleazar Si la obsteafiilor lui Israel, in tabdra din Sesul Moabului, care este ldngd lordan, infala lerihonului. in intdmpinarea lor au ieSit din tabdrd Moise, Eleazar preotul Si toate cdpeteniile obgtii." ,,Deci a pomit la rdzboi impotriva Madianililor mullimea viguroas6 a celor alegi, impreunl afldndu-se cu ei Finees preotul gi sfintele vase gi trdmbilele pentru semnale. Clci Hristos, Marele nostru Arhiereu, totdeauna este impreund luptltor cu cei ce se luptii blrbltegte. Dar luptl impreund gi ingerii, inchipuili prin sfintele vase. Cici vase sfinte gi slujitoare sunt duhurile ra{ionale din cer; pentru ci sunt r6nduite de Dumnezeu spre ajutorul nostru. Sunt de fafi nu mai pufin 179
trdmbifele de semnale, adici cuvintdrile propovldu lui Dumnezeu, care aratd in ce chip trebuie s[ ne in tIm impotriva dugmanilor, sau a patimilor din noi. A preotul, adicd Finees, e chipul lui Hristos; sfintele vase, ingerilor; iar tr6mbiple de semnal, ale celor ce ne strigi ud cuv0ntul dumnezeiesc. Aga vom birui frri greutate, in: Hristos, pe cei ce ni se impotrivesc (...). Aceasta au gi ftcut+i* israelifii. gi pustiind toat6 cetatea gi lara Madianifilor, adus robimealaEleazar preotul gi la toat6 adunarea fiilor Israil. Pentru c[ biruinfele sfinlilor sunt daruri sfinte ce buie inchinate lui Hristos, Arhiereul tuturor, gi nu trebuie si neardtate popoarelor.,,285 Hristos e inchipuit aici at& prin Finees, care intiregte poporul in lupt[, cdt qi prin Eleai zar, cilruia ii sunt inftfigate prdzile. Ne putem gendi la cele doul firi ale Mdntuitorului, dar gi la diferitele aspecte ale lafiei noastre cu El. 14-18: ,,Atunci s-a mdniat Moise pe cdpeteniile og rii, pe cdpeteniile miilor Si pe sutasii care se intorseseri la rdzboi, gi le-a zis Moise: pentru ce ali ldsat vii toate feyeilel Cdci el9, dupd sfatul lui Valaam, aufdcut pe fiii-Ifr, Israel sd se abatd de la cuvdntul Domnului, pritri f pentru care a venit pedeapsd asupra obstii Domnului. I
tinere.te gi vigoare, sE-i fac miceasci gi partea femeiasc
fI gi care, daci ar fi crulatd, mistic, birbafii de alt neam
fueli
,,yezi cd, gi neamul noi al celor alegi nu e cu to
,
toli copiii de parte bdrbdteascd Si toate femeile au cunoscut bdrbat, ucideli-le. Iar pe fetele care n_au crt \ noscut bdrbat, ldsapi-le pe toate vii pentru voi.', deyi dar
sau timpul al -sgamne
treilea Hristos, dupl timpul lui Moi
a $l a $aptea' Ziua a treia in-
ceata proorocilor, sau cel al in Hristos, pironind pe cinstita
i,
,,Deci se aduc la vederea preotului gi a tot poporul co le luate in robie, drept chip, pentru o anumitii iconomie. Da Moisg a certat pe biruitori pentru ci n-au sdvdrgit lucrul
totul dupi ra(iunea exactl gi negtirbit[. C6ci nu trebuie, zi sE prindl vie partea blrbiteasci, nici partea femeiasci i tit[ de nunt6. $i motivul istoric e convingltor. Cici trel sd se radl partea bdrb[teascd din p5mdntul ce peste pu avea s[ fie sub ei, ca nu cumva ajungdnd in scurti vreme
care fu_
tul,
arama,/ie*?,W
sd le treceli prin
'8t
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,
180
Iy
:ii,fi1i I8t
joc, ca
sd se curele; sfard de aceasta Si cu apd de curdlire sd le cu: rdlili; iar toate cele ce nu se pot trece prinfoc, sd le treceli prin apd. Hainele voostre sd le spdlali in ziua a Saptea Si sfi vd curdlili, iar dupd oceea veli intra in '
tabdrd-"
,,Observ[ ci Moise le-a ar[tat mai inainte, celor biruit, timpul in care trebuie s[ se cur[feasc5, dar nu 9i mo1 dul curdfirii. C[ci legea vestegte mai dinainte timpul curlfirifr, prin Hristos. Iar al doilea gi dup[ Moise a vorbit preotul, dicdBleazar. CEci Hristos poruncegte dupl Moise gi nu mai' aratd celor ce luptii birbltegte timpul curifirii, cdci El Insugfu este timpul; ci explic[ modul qi scoate in sffirgit la taina ins[gi, tdlcuind scopul exact al legii. El a poruncit acelea dintre vase care erau in stare s[ treac[ prin puterea cului s[ fie trecute prin foc; iar cele care nu au t[ria ci sunt stric6cioase, gata sd sufere disparilia totali, de pi hainele gi toate lucrurile din piele gi lemn, s[ fie trecute pri ap6. Prin vasele de aur, de argint gi prin celelalte ne-a inc puit ca prin ghicitur{ pe noi, cirora ni s-a flcut cur[fi prin Hristos ca prin foc Ai api. Cdci am fost botezali in hul Sfdnt si infoc (Matei 3,1l). Deci trecerea prin foc ai api a celor adunate din robie aratl cur[(irea noastrf, de ndzi. Cdci fiind noi odinioar[ ca o boglfie a diavolului, ftcut Hristos ai Sdi, intrind in casa celui tare 9i rapind le lui, iar pe cel tare legdndu-l (Matei 12,29).Eleazar zice poi cI biruitorii vor intra in tablrl de abia dupd ce igi sp[la in ziua a gaptea hainele gi aga vor fi cura(i. Cdci r[firea desdvdrgitii gi lepddarea a toat6 intin[ciunea va loc in vremea din urmi a sfrrgitului, (...) cdnd se va des fa cu totul pdcatul gi firea omului va fi ridicatl la de la inceput gi atotstrlveche."288 2*3lz ,,Iardsi a grdit Domnul cu Moise si a zis: teste prada de rdzboi, de la om pdnd la dobitoc, impretmd Eleazar preotul Si cu cdpeteniile seminliilor obstii; apoi 288
parte prada in doud, intre oStenii care aufost la bdtdlie in_ Si tre toatd obgtea. De la oStenii care au fost la rdzboi, ia dare pentra Domnul, cdte un suflet la cinci sute, din oameni, din vite, din asini Si din oi. Acestea sd le iei din partea lor sd le Si dai preotului Eleazar ca dar tndllat Domnului. Iar din ju_ mdtatea cwenitd fiilor lui Israel sd iei mul la cincizeci din oameni, din vite, din asini Si din oi; gi pe acestea sd le dai le_ vililor, care slujesc Ia cortul Domnului. $i a ficut Moise Si Eleazar preotul cum poruncise Domnul lui Moise.,, ,,Miile alese din fiecare seminfie s-au luptat impotriva Madianililor gi, cdqtigdnd biruin.ta (...) cu osteneald gi sudoare multI, au impirfit indatd cele strdnse din rlzboi cu toat[ adunare4 incdt cu rezultatul celor ce s-au luptat vite_ jegte s-a impodobit gi cealalt[ mulfime. (...) Se noi bine"u_ vAnta impreunl cu cei mari gi cei ce se cheaml mici, care nu se pot l6uda cu aceeagi tlrie gi sunt mai preJos in putinfa de_a rdbdanecazurile cu inimi bun6, dar sunt poate egali in r6vn6 gi in credinfa Si il bucurd pe Hristos prin vigoarea potrivitii
cu puterea lor. Iar Moise Si Eleazar sunt chipul lui Hristos Cel Unul, arhiereu gi legiuitor in acelagi timp, care imparte poporului prdzile, fiind de fafn.sfinfii ingeri, al ciror chip sunt cdpeteniile neamurilor din adunare. (...) Se agteaptl s-i vini Hristos din cer cu sfin{ii ingeri; gi va qedea pe scaunul slavei Sale gi va implrfi fiqgl^ruia cununile cuveniie lui gi, pe misura faptelor, cinstirile."28e 32-472 ,,Atunci s:a gdsit pradd rdmasd din cele luate rdzboi: 1ase sute Saptezeci Si doud de mii de bioi; asini, sdi.
,iri!,[T,i*y,il!"i'jfl;*"?;;
te, treizeci si doud de mii o, fuseserd la rdzboi, dupd numdrdtoare afost.: oi, trei sute treizeci gi Sapte de mii cinci sute. $i darea.Domnului din oi a fost: $ase sute ,laptezeci Si cinei; boi, treizeci Si Sase de mii, Si din aceStia darea Domnului afost Saptezeci fi doi; ace
28e
lbid. 182
lbid. 183
sini, treizeci de mii cinci sute, Si din ei darea Domnului a fost saizeci $i unul; oameni, saisprezece Domnului a fost treizeci Si doud suflete. rea Domnului lui Eleazar preotul, cum
cincizeci au slujbd
Moise." luptat n-au ce iar cei preotilor, revine prad[ Parte din cu mai har cu ddrui{i ei sunt dau de zece ori mai mul! cici p9n; platl primesc Preofii seam[ pentru mijlocirile acelora. tru biruin{ele noastre, care n-ar fi fost cu putin{6 ftri lucrarea 1or.
de la ei toate aceste lucruri de aur. Aurul acesta, care s-a adus prinos Domnului de cdtre cdpeteniile peste mii $i pe.st? sute, afost tot Saisprezece mii $apte sute cincizeci de sicli'', a luat Moise Si Preq;. te mii $i Peste sute gi" pomenirea fiilor t45 Israel inaintea Domnului. " C[peteniile ogtirii ,,vin qi cu aducerea de buni voie,,,.a alese dintre giuvaeruri. Astfel conducltorii cqloX mai celor alegi intrec hotarul legii cu d6rnicia lor. $i ludnduJe Moise gi (Eleazar), le-au dus in cortul sfint, aqezdndu-le spre po! menire inaintea Domnului. (...) Ceci izbdnzile b6rbdtegti ale sfintilor sunt bine primite de Hristos Ei lauda lor e o bog6ticll 184
2N
lbid.
I8s
lara: au mers pAnd in valea EScol, au vdzut pdmdntul Si au abdtut inimafiilor lui Israel, ca sd nu meargd aceStia in pdmdntul pe care Domnul li-l dd. Dar s-a aprins in ziua aceea mdnia Domnului Si S-a jurat Si a zis: Oamenii aceStia, care au ieSit din Egipt Si care sunt de doudzeci de ani Si mai mari Si cunosc binele Si rdul, nu vor vedea ph.ndntul pentru care Eu M-am jurat lui Avraam Si lui Isaac Ei lui lacov. Pentrnu cd nu Mi s-au supus Mie, afard de Caleb, fiul lui lefone Chenezeul, qi de losua, fiul lui Navi, pentru cd'acestia s-au supus Domnului. S-a aprins atunci mdnia Domnului asupra lui Israel Si i-a purtat prin pustie patruzeci de ani, pdnd cdnd s-a sfdrSit tot neamul care Jdcuse rdu iqaintea Domnului. $i iatd acum, in locul pdrinlilor vo;tri v'ali ridicat voi, sdmdnla pdcdtoSilor, ca'sd sporili incd Si mai mult iu{imea mdniei iomnului asupro lui Israel. Dacd vd veli abate de la El, iardsi va ldsa pe Israel tn pustie Si veli pierde tot poporuJ acesta. Iar ei, apropiindu-se de el, au zis: Noi ne vomfqce aici staule pentru turmele noastre Si cetdli pe1tru copiii no$tri; iar noi tnSine sei dintdi ne vom inarma Si vom mergg inainteafiilor lui Israel, pdnd ce ii vom duce la locurile lor; iar copiii noStri vor rdmdne in cetdlile intdrile, pentru ca sd nufie in primejdie din partea oarnenilor locului. Nu ne vom intoarce la casele noastre, pdnd cdndfiii lui Israel nu vor in' trafiecare in mosteniria sa; cdci nu vom luo-cu ei tmprefiid moStenire dincolo de lordan Sinici mai ilepaltb; dacd ni se va da parte dincoace de lordan, spre rdsdrit. Atunci a zis Moise cdtre ei: De veli face aceasta, de veli 'merge inarnaali la rdz' boi tnaintea Domnului, de va trece fiecare din voi inarmat peste lordan tnaintea Domnului, pdnd cdnd va pierde El pE vrdjmasii Sdi inaintea Sa Si pand ednd vafi cuprins pdmdntul fnaintea Lui, afimci, dupd ce vdveli tntoqrce, velifiidrdvind tnaintea Domnului gi inaintea lui Israel gi veli avea pdmintul acesta mogtenire'inaintea Domnului. Iar de nu veli face aSa, veli gregi tnaintea Domnului Si veli suferi pedeapsa care'vd va ajunge pentru pdcatul vostru. Zidrti'vd cetdli pentru copiii voStri gi staule pentru oile voastre Sifaceli cele ce ali rostit cit 186
2et
lbid.,y 187
inaintea Domnului in pdmdntul Canaan, iar partea noastrd de moSie sdfie de astd parte de lordan. " ,,Cei ce s-au lenevit fafi de cele prea bune, din pricina cregterii vitelor, a copiilor, a femeilor, a stdnilor qi a clldirilor, sunt Rubin 9i Gad. (...) Cel dint6i era primul n6scut din lacov, iar cel[lalt s-a nlscut din slujnica Zilfa. (..') Deci cei chemafi sunt int0i nlscufi din credinli gi ei au primit o parte aleasd de la Dumneznu:; cdt fine de har. Dar nu sunt iubitori de libertate, din pricina aplecErii spre cele rele. lar Biserica celor intdi n[scufi, scrigi in ceruri, spunem c[ se numesc cei
Cap.
i3 - Cdldtoriile $i pop;ssufi1. poporului Israel
indreptafi din'credinfi. Dar primul nlscut nu e iubitor de libertate, ci mai degrabi perta$ 9i sof al celor ce nu fug de ruginea robiei."2e2 33-422 ,,Atunci Moise le-a datfiilor lui Gad,fiilor lui Ruben Si la jumdtate din seminlia lui Manase, Jiul lui losif, lara lui Sihon, regele Amoreilor, Si lara lui Og, regele Vasanului, pdmdntul cu orasele lui Si impreiurimile Si cetdlile din
toate pdrlile
ldrii. $i au zidit
fii
lui Gad: Dibonul, Atarotul,
Aroerul, Atarot-$ofanul, Iazerul, Iogheba; Bet-Nimra $i Bet' Haran, cetdli tntdrite $i staule pentru oi- Fiii lui Ruben au zidit Hesbonul, Eleala, Chiriataimul, Nebo, Baal-Meonul Si Sibma, ale cdror nume aufost schimbate gi au dat alte nume oraselor pe care le-au zidit ei. Iar fiii lui Machir, fi.ul lui Manase, s-au dus in Galaad 5i l-au luat gi au, alungat pe Amoreii care erau acolo. Iar Moise a dat Galaadul lui Machir, fiul lui Manase, Si s-o asezat acela ac:olo. Iair, fiul lui Manase, s-a dus Si a luat sdlasurile lor Si le-a numit sdlasurtle tui lair. Iar Nobah s-a dus si a luat Chenatul si cetdpile care lineau de el Si l-a numit dupd numele sdu: Nobah." Sunt numite cetiifile pe care le-au supus ori le-au zidit la rlsdrit de tordan triburile Ruben, Gad 9i jumdtate din Manase. Unele cetl{i au mai fost amintite, altele sunt numite doar acum: Aroer 1: goliciune); Atarot-$ofan (: coroanele 'e2 lbid. 188
189
rim, au tdbdrdt la Dibon-Gad. pornind din Dibon_Gad, au poposit la Almon-Diblataim. pornind din Almon_Diblataim, au tdbdrdt tn mun[ii Abarim, infala lui Nebo.. pornind de la munlii Abarim, au poposit in Sesurile Moabului, la lordan, fn fala lerihonului, Si Si-au asezat ei tabdra la lordan, de la Bet_ IeSimot pdnd la Abel-gitim, in Sesurile Moabului. " Vom urmiri acest traseu, oferind traducerea numelor
din Chehelata, au tdbdrdt pe Muntele pe Muntele $efer, au poposit in Hamda' $efer. Pornind de Pirnind din Harada, au tdbdrdt lo Machelot' Pornind din Pornin Mache ind din zat cu tdbdrdt Mitca. Chehelata. Pornind
on-Gheber. Pornind din Elion-Gheber, au poposit in pustial
din Ptmon, au tdbdrdt la Obot.' Pornind din Obot, au poposit la lie-Abarim, ldngd hotarele lui Moab' Pornind din lie-Aba' 190
I9t
stricali loate chipurile cele cioplite ale lor, toli idolii lor cei turnali din argint Si toate indllimile lor sd le pustiili. Sd luali tn stdpdnire pdmdntul Si sd vd asezali acolo, cdci vd dau in stdpdnire pdmdntul acesta. Sdtmpdrlili pdmantul prin sorli la seminliile voastre: celor mai mulli la numdr sd le dali parte mai mare, iar celor mai pulini la numdr sd le dali parte mai micd; fiecdruia wde-i va cddea sorlul, acolo sd-i Jie partea, dupd seminliile pdrinlilor voStri. Ior dacdnuveli altmgade la voi pe locuitorii pdraintului, attmci cei rdmasi din ei vor fi spini pentru ochii voStri Si bolduri pentru coastele voastre gi vd vor strdmtora in lma in care veli trdi. $i atmci vd voi face voud ceea ce oveam de gdnd sd lefac
hotarul dinspre rdsdrit sd v tre gefam; de la gefam hotar rdsdrit de Ain, mergdnd de_ pe partea de rdsdrit. De aici Si se va sfiirSi la Marea tru, dupd hotarele lui din toate pdrlile.,, - sunt prezentate rimitere ttrrii canaanurui: La sud era pustiul Sin gi fara Edomului (Idumeea); de Ia Marea (Sdratl), hota
Mil;
Cadeg-Barnea
bust), pdnl la
lor."
Israel e din nou avertizatasupra pericolului clderii in idolatrie; totodatii, se dau porunci pentru impirfirea peman-
tului Canaanului. Cap. 34
tmpd4i
-
c6nd prin gefam (= finut p
Hotarele Tdrii Canaanalui; cei ce o vot
l-l2z ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis:
PorunceSte
de ldngd Edom si va avea la rdsdrit, ca hotar, Marea Sdratd. Acest hotar se va indrepta spre miazdzi, cdtre indll!mea Acrivimului; va trece prin Sin gi se va int'inde pdnd la miazdzi de CadeS-Barne; apoi va merge cdtre Halar-Adar trecdnd la Aymon. De la Almon, hotarul se va indrepta spre Rdut Egiptului Si se va pogori pdnd la mare. Iar hotar dinspre apw; vd vafi Marea cea Mare. Acesta vafi hotarul vos' tru dinspre asfinlit. Iar spre miazdnoapte,'hotarul vostru sd-l trage{i de la Marea cea Mare pdnd la rhuntele Hor; de lo muntele Hor, sd-l trageli spre Hamat, gi hotarul va atingd fedadul. De acolo va merge hotarul cdtre fifron Si va atinge Halar-Enan. Acesta sd vdfie hotarul de miazdnoopte. Iar
cetate situatd la ris[rit de lungul Mdrii Chineret (: harpl) _ vechiul nume al Lacului Ghenizarel -, gi apoi, pe lordan, trot"rut alungea p6ni la Ma_ rea Moarti.
io lui Manase. Cdci semingii_
tiite tor, si jumdtate q* ,r^,r!il; fr{';;;'::"o;:r7ffi';, partea lor. Doud seminyii tntregi o jumdtate'a" si ,ii"ii" Slau_Oriyit partea peste lordin, pe jartea rdsdriteand, in faya lerihonului. " regti.
i,_d: rara mdntes-ti, imprej m u it de. a lte ,H.T!IT:' :,ff: " ",'ir,:Xtffi turi diferite, in care trebuie sd fi! agezatlntr_o bund zi po_ 193
cltre adeviratul porul lui Dumnezeu $ o imagine; doar iisus, pentru care los probarea vredniunde el va dobdndi m un anudi ciei sale. Dac[ la impd(irea plmtntului Domnul mit hotar cutlrei seminfii, iar altul alteia, insemneaz[ c[ din pricina inegalitIlii vredniciilor aceleagi r[spl[1i se vor face 9i la mogtenitorii impdritiei cerurilor. Poate de aceea a poruncit el sI se fixeze atflt de riguros hotarele intre seminfii, pentru ca si infelegem cd se va fine seama de inegalitatea vredniciilor in parte. De exemplu, cel leneg ar vrea s[ fie socotit, ftrl indoialE, li el printre fiii lui lsrael, insi nep[sarea lui 9i lenea lui il asazdin seminfia lui Ruben, sau a lui Gad, sau in jum6tatea seminfiei lui Manase, unde va primi lotul siu, dar nu dincoace de Iordan, ci dincolo de Iordan. Altul, dimpotriv6, in urma innoirii vielii sale 9i prin convertirea voinfei iale va fi considerat vrednic si fie socotit, dupl un plan cunoscut numai de Dumnezeu, in seminfia lui luda sau chiar in seminfia lui Veniamin, unde se inalfd Ierusalimul, templul lui Dumnezeu gi altarul. $i aga mai departe, unul aici, altul dincolo. Acesta e modul care, dup[ relat[rile ci4ii Numerii,
'T"f,.'?l:;XX: lfi29z ,,A grdit Domnul cu Moise Si a zis: Iatd numele Preotul bdrbalilor care au sd vd tenie de vel Navi; lui Si losua, Jiul acesi. Numele fiecare seminlie pentru seminlia ludei; tor bdrbali stmt: Caleb, Samuel, fiul tui Amihud, pentru seminyia Jiilor lui Simeon; Etidod, fiul lui Chislon, pentru seminlia lui Veniamin; cdpetenia Buchi,fiul lui logli, pentru seminliafiilor lui Dan; cdpetenia Haniel, fiul lui Efod, pentu seminlia fiilor lui Manase; cdpetenia Chemuel, fiul lui $ftm, pentru seminlia fiilor lui
"'
origerr, op.
cit.,xxvlll,2 194
Eftaim; cdpetenia EliSSan,Jiul lui parnac, pentnt seminliaJii_ lor lui hbulon; cdpetenia paltiel, Jiul tui*on, pentru semin_ Ahihud, fiul lui gelomi, pentnr ia pedael,Jiul lui Amihud,
pen_
D o mn u t s d i mp ar t d p dm
r, * ; 3
:#:#:'; r"ff:;:, :"f l,*" " u
Lipsesc, desigur, triburile Rubenii C"a, stabilite din_ coro de lordan. cetJtarie r o t.iu*i iri vJr impaai canaanul, sub conducerea preotuluiEleazar, gi a celor l0 cipetenii numite de Dumnezeu. Acestea "luiioruu erau: Caleb (: ca o inimd), fiul lui lefoni (= El se intoarce), din Iuda; Samuel (: Dumnezeu aude), fiul lui Amihud (: popo_ ruI cinstei), din Simeon;
-
Elidad (= Dumnezeu iubegte), fiul lui Chislon statornicie), din Veniamin; Brchi (: gxaDomnului) fiul lui logti(: exilaQ, din Dan; Haniet lui DumnezeuJ, hU rui podoaba hainei), din Manase;
(:
(: hT]
nniG
Chemuel (: adunarea lui Dumnezeu), giftan judecitor este lahve), din Efraim; --' fiul lui Elilafan (= Dumnezeu ocrotegte), fiul lui parnac
ghimpe), din Zabulon;
Paltiel
(:
Dumnezeu
(: (:
e adlpost), fiul lui Azan (=
cercetitor), din Isahar; Ahihud (: fratele cinstei), fiul lui gelomi (: pagnic), din Ager; Pedael (= riscumplrat de Dumnezeu), fiul lui Amihud (= poporul cinstei), din Neftali.
.
Cap. JS
- Caeile levililor Si cetdlile de scdpore
l-5: ,,in vremea aceea a grdit Domnul cu Moise in sesurile Moabului, la_Iord-an, iyolo lerihonului, oi Porunceste fiilor lui Isme l, ca e i," din pirl it" *osi"iiri i ior, sd dea levililor cetdyi de locuit; g imjreiirut ,ria1ib, i)
i ,it ,i
locuit; iar locurile vor fi pentru vitele lor, iar averea pentru toqte nevoile vielii lor. Locurile de pe ldngd cetdlile pe care trebuie sd le dali levililor sd se intindd tn toate pdrlile, de la zidurile cetdlii pdnd la doud mii de coli; sd mdsurqli de la cetate, spre rdsdrit doud mii de co1i, spre miazdzi doud mii de coli, spre apus doud mii de coli si spre ruiazdnoapte doud mii de coli, iar in mijloc sd fie cetatea; acestea vor fi pdmdnturile lor de pe ldngd cetdli." ,,Nu se poate vorbi, propriu-zis, de posesiuni exclusive ale levililor, cetii(ile primite de ei fiind locuite qi de cltre alfii. Iar in ce privegte locurile de p6gunat, legiuitorul seferegte s[ vorbeascl de proprietate sau parte de moEtenire.""' G9z ,,Dintre cetdlile pe care le veli da levililor, gase cetdli sd fie de scdpare, in care veli ingddui sdfugd ucigaqii. $l pe ldngd acestea sd le mai dali patruzeci si doud de cetdli, Cetdlite pe core trebuie sd le dali levililor sd fie de toate patruzeci Si opt de cetdli cu locurile dimprejur. $i cdnd veli da cetdpile aceslea din moSiile fiilor lui Israel, atunci din moSiile cele mai mari sd dali mai mult Si din cele mai mici mai pulin; fiecare seminlie sd dea levililor din cetdlile ei potrivit cu partea primitd." ,,Se inglduie sfin(ilor si aibi 9i in lumea aceasta cele indestulItoare vielii gi cele ce le ajung pentru trebuinfa necesar[ a trupului. (...) Iar ceea ce prisosegte, e plgubitor. (...) $i poruncegte si se cedeze levililor cetifile de scdpare, pundnd in grija slujitorilor celor sfinte neamul celor ce pitimesc ai care are lipsl de cel mai mare ajutor. Prin aceasta socotesc ci s-a dat o pild[ bisericilor pentru grija de cei os6ndili'"2es 9-15: ,,A grdit Domnul cu Moise si a zis: Spune fiilor lui Israel Si le zi: Cdnd ueli trece peste lordan, in pdmdntul Canaan, sd vd alegeli cetdlile care ou sd vdfie cetdli de scdpare, unde sd poatd fugi ucigasul care s ucis om fdrd sd dea levililor locuri. CetdYile vor
294 295
fi
de
urea- $i'vorfi cetdlile acestea loc de scdpare de cel ce rdz_ bund sdngele vdrsat, ca sd nt, fie omordt cel ce a ucis, inain_
te de a se tn/dl care trebuie sd cetdli sd dayi de astd porte pdmdntul C anaan ; ace stea Aceste cetdli sdfie, ;i pentru pentru cei strdmutali la voi,
ucigasulfard voie. " Poate mira atenfia pe care o dr scripfura acestor cetiiti de sc,pare, de vreme ce cazurile a" intotdeauna rare. Astfel.cd suntem t"rt"ti sd vedem in aceste cetifi un tip al Bisericii, in "-" uflarn'rcdpare de os6ndI. lar-nu vor gisi iertare cei ce ocolesc Biserica gi nici cei ce sivdrgesc pIcaful cu o maximn rdutate, inchipuitn p.i, orl_ rul intenfionat. ' 16-2l:. ,,Dacd cineva a lovit pe altul cu o unealtd de fier Si acela a murit, q:esta este uifgag-Si ucigasul trebuie omordt. Dacd cineva a lovit cu piatripe altul Si ocela a mu_ rit, acesta.este ugigas si ucigajur treiuie omordt. sau dacd cu o unealtd de lemtt' cu core se poate pricinui moartea'\ l-a lovit asa incdt
o,,o.'iiriffi;ff;#;
ace
trebuie dat ihorlii. ucidd pe fdptas indatd ce_l in pe altul din urd, sau cu gdnd asa incdt acela moare, ,oi di, aga incdt acela moare, cel ce este ucigaS, gi rdzbundtorul s ucigas indatd ce-l va fntdlni. " ,,Obiceiul acesta, constituie Iin uz gi Ia alte popoare, regimul de rdzbunare individuat
NUM, p.2ll Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit. 197
mo4ii, fiind eliberat de abia cdnd a murit Hristos, marele preot, Care rlbddnd tofi penrru a cobordt i"d, * T?"rtT deschis porfile celor de jos 9i i_a dezlegat din fegatuii ,,r;i, 30-34: ,,Dacd cineva ucide im, ucigasul trebuie u_ cis dupd cuvintere martor,or, dar pentiu a osdndi ra moarte, nu este de ajuns un s
i,
;
v
mdntul sdu, inainte de mo
splrcallpdmdntul
p_e
care trdili Si in mijlocul cdruia lo_
cuiesc Eu; cdci Eu, Domnul, locuiesc intre-fiii lui Isratei.,i ea pedeapsa cu moaftea pentru altul. Sub nici un motiv nu ".u de rlscumpdrare ftptuitorul deoarece , sdngele intineazd. poate
cur[fi dec6t prin sdrigele celui
nrcr ucigagul
ftrI
ca_
voie nu poate fi iertat ereului, prin care raiul e redeschis. Cap. 36
Rdnduiold pentru neinstrdinarea moSiilor l-42 ,,Atunci au venit cdpeteniilefamiliilor din semin_ lia.fijlor lui Gataad, /iul lui Liachir, fi;l lui Manase, din se_
-
minlia
lui lor lui tea
sd dea pdmdnt de m
pdnului nostru i s-a Salfaad, fratele nostru, fiicelor 2e6
2n7
srcrrurureG*drEvm lli ''" AB, p.310
NUM. p. 211 PENT, p. 309 198
crezut
P neau proprietarului derati inalienabild La jubileu,
sau cumP[rate revefunciar6 fiind consi-
nu prevlzuse nimic
asupra terenurilor l5sate mogtenire. 5-9: ,,Deci a dat Moise poruncdfiilor lui Israel, dupd
ci
autorul le_a awt in
Numeriiseincheiebrur::':":ffi:T:,'""il;J"""r" urmeazl fiind relatate in Deuteronom.
cuvdntul Domnului, zicdnd: Adevdrat gtdieSte seminlia
hotlrdgte o lege general[ pentru intregul Israel, oprindu-se instr[inarea mogi i lor prin cisltoria fete lor' 10-13: ,,Cum a poruncit Domnul lui Moise, a$a au Mahla' TirSa' ficut fiicele lui Salfaad. $i fiicele lui Salfaad: "IIogla, Milca Si Noa t-oi *tritat dupdfiii mchiului lor' In
3m pEl.IT, p.
3lo
BIBLIOGRAFIE
a
SfdnlaScriPlurd
Biblia sau Sfinta Scripturd, Editura Institutului Biblic 9i de Misiune al Bisericii ftodoxe Rom6ne (EIB), Bucuregti, 1995
Biblia adicd Dwnnezeeasca Scripturd, Editia Sfhntului Sinod, Bucuregti, 19l4 Penlateuhul sau cele cinci cdrli ale lui Moise, versiune revizuitii dupi Septuaginta, redactat6 9i comentatii de Bartolomeu Valeriu Anania sprijinit pe numeroase alte osteneli, EIB, Bucuregti, 1997 Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars [V, Numeri, Editura Universitdfii ,rAl. I. Cttzt',Iagi, 1994 Bibtia Hebraica, Editio quarta emendata opera H. P. Riiger, Stuttgart, 1979
Biblia Sacra Vulgata, Editionem quartam emendatam
cum sociis B. Fischer, H. I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thiele, praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1979 Septuaginta, Edidit Alfred Rahlfs, Stuttgart, I 979 b. Scrieri patristice
Ambrozie al Milanului (Sf.), Scnsori, Scrieri II, tad. David Popescu, in colecfia ,,P6rin[i 9i Scriitori bisericegti" (PSB) nr. 53, EIB, Bucureqti, 1994 Atanasie cel Mare (Sf.), Despre S/iintul Duh, cdtre Serapion, Scrieri II, trad. Dumitru StEniloae, PSB 16, EIB, Bucu' regti, 1988 Atanasie cel Mare (Sf.), Tratat despre intruparea Cuvdntului Si despre ardtarea Lui noui prin Trup, Scrieri /, trad. D. Stiiniloae, PSB 15, EIB, Bucuregti, 1987
Augustin (Fer.), Mdrturisiri, Scrieri alese Barbu, PSB 64, EIB, Bucuregti, 1985
I'
trad. Nicolae
203
Grigorie Palama (Sf.), O sutd cincizeci de capete despre cuno$tinla naturald, trad. D. Stdniloae, F 7, EIB, Bucureqti, 1977 Grigorie de Nyssa (SF.), Despre viala lui Moise, Scrieri
Origen, Convorbirile cu Heraclide, Scrieri alese Bucuregti, l9g2
III,trad.
I,trad'
Ioan Buga, PSB 29, EIB; Bucuregti,1982 Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele inlelepfilor, trad. D. Stiniloae, F 4, TipografiaArhidlecezanS, Sibiu, 1948 Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucu-
regti, 1943 Ioan GurI de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D' Fecioru, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1994 Ioan GurE de Aur (Sf.'5, Tratatul despre preolie, trad. D. Fecioru, in vol. Despre preolie,ElB, Bucuregti, 1987 Ioan Sc6rarul (Sf,), Scara, trad' D. Stlniloae, F 9, EIB, Bucuregti, 1980 Isaac Sirul (Sf.),Cuvinte despre sfintele nevoinle, fad' D. Steniloae, F 10, ElB, Bucureqti, l98l Isaia Pustnicul, Doudzeci gi noud de cuvintertrad- D. St6niloae, F 12, Ed;Harism4 Bucure$ti, l99l
Iustin Martirul (Sf.), Dialogut cu iudeul Trifon, trad. Olimp Cdciula, in Apologeli de limbd grbaed; PSB 2, EIB, Bu-
tad. T. Bodogae
gi
Origen, Omilii la Cartia gae gi N. Ne
Origen, Omitii ta
ei Origen, Omitii
,. i;:{J"",";,rinl;io. P'i"n akse I, Bucuresti, l98l
Bodogae
la
t"d. T. Bodos
p"t* ou-"r;;;;
-
5,rIB,
ii,
D. Strniloae, F
1976
Bucure gti, _ Salvianus, Despye guuernarea
popescq pSB 72, Brs, varsanufie (Sf.),,sc,sori
lui Dumnezeu, Scrieri,trad. D.
srcui"iii
iggz
d"i*;;;;;;;'#.
o. stiiniroae, . r, l. ., Eoiscopi r.omanuhi ji irsirr.,l-99;-*-, F Vasile cel Mare 1Sf.), scrieri II, trad. Edirura
9
III,
curegti, 1980
trad. C.
uregti, lggg Comifescu
Macarie Egipteanul (8f.\, Omilii duhowtiicesti' trad- Constantin Comilescq PSB 34, EIB, BucureSti;1992 Maxim Mirturisitorul (Sf.), Ambigua, trad. D. Steniloae, PSB
Scrieri
80, EIB, Bucuregti, 1983
I, tad. D. Fe-
6
cuvdntdri, Scrieri 1, trad. D.
uregti, l9g6
i, &rieri II, Ead.I. Ivan,
Stenil Nif ascetui,
Arhii
clregti, 1977 taa:'O: Stdniloae, F 1, Tipografia
9io:'
Oig"rr, Coiffd tui Celsus, Scriert alese IV, trad. T. Bodogae, PSB 9, EIB, Bucuregti,
1984
'
T.
c Lucrdfi rcologice iblicd, Si cu_
!..-., tn aceeagi serie au apdrut:
Facerea (2002)
Ieqirea 1
'
]-,
r'r'''rlla: ' 'l'''v" ''''i"" r: ,,'ii ':.. t!.,,'"i.,.., -, i''Ylil,.-' ''': i il,', -f, ''' -" "''{' "i-tt3i ;"lt ' ' ".'
1 ,1', 1- ::. ,i ':,;'.r,, I .. ..:! ,tj...r.. I .
j ir. ,;
,." . l:'1.,'.
",
"
' : rt, .t""ilil'lrrtl::. r, iitlrlol ! }$it ir(o:L ,{r"{".t}l r" 'f,:,.,: i".ri117; '"i ;,t,:i -.r\ii:t*,, ,h ,fI;.i ,;l '..."
'l'
',,';0..i
.\
.i.' ,,iil"d, .:;ii.11i'51r1: iliril'i 'iir]
,
?,
:*':; i;'1
' l'
":' .' i "u'tr, ' ,.:;4) ;iirt*l igl *f :;r:, i i''l+I i1;' 1:f:"ri'.ri.rilI i' ;iPj{
r'-r'
'
.u
'
:
.i "?ii;
l'jlr-:.t1,1;1"::1
{i
i'11i-,',-r,1$ i,r.
;:rril,r:":i .' "-'!:jj:l.,fiIll'.lril" (!L'r' -l::-'"J"r'
,:-f,;
';; 'uiil
ii'rfi, ,! ;,", t :'t. -'' 'r- -,,.ti.i''t,.. ' o:'iir{ " '-i}'1iv+b!{'1':": i I, :i\'- l '.' "+t .,.:li:f-i "rE ;';i *l 'r;1S ' ':i '!:r '
rr )1: :f
)
-:
-
I
,.,;.1 ,,: i,
r'
