cir[ilor Vechiului Testament inaugurati prin volumul de fa(d gi realtzatd.de preotul loan Sorin Usca, se intemeiazl cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii Seria de tAlcuiri verset cu verset ale
rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi precizdriistorice qi filologice de datd recenti. Autorul
imbinl rigorile teologiei cu exigenlele culturii
actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor gi studen[ilor in Teologie, dar qi intelectualitdlii cregtine in general.
in curdnd, in aceea$i serie:
.:)-)
91
Preot Ioan Sorin Usca VECH tlJ L'TESTAM ENT iN
rAlCrnnE.A, SFINTILOR PARINTI
FACEREA
Preot IOAN SORIN USCA
VECHIUL TESTAMEN1I
iN rAr,curREA sFINTILoR PARTNTT
I FACEREA
@
Asoclalia Fllanfiopicd Medicsld rChristiana> pentru prezenta edilie
-
BucureSli,
2
002
Editura Christiana
- $os. Pantelimon 27, sector 2, BucureSli Tel./fax : 0 I I 2 520 5 17 ; e-mail:
[email protected] Redactor-gef: Rlzvan Cod rescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
Editura Christiana rsBN 973-8125-38-3
Bucuregti
-2002
cuvANT iNarNrB Dacd azi Sffinta Scripturl este cartea cea mai citita gi rdsp6ndit6, infelegerea ei ne rimdne dificill, din pricina timpului indepdrtat qi spaliului diferit de al nostru in care au luat nagtere ce{ile ei, din pricina limbii in care acestea au fost scrise (ori limbilor, socotind gi traducerile timpurii) qi, nu in ultimul rtnd, din pricina sllbiciunii firii omenegti. De aceea ne-a plrut necesar un comentariu la cd(ile Scripturii, bazatin mod prediloct pe tilcuirile Sfinfilor Pirin{i ai Bisericii gi ale scriitorilor hiecriceqti, adlugind gi unele precizdri fin0nd de arheologia
biblici ori de diferitele versiuni ale textului biblic. Iar daci
uneori am incercat gi solufii personale in explicarea Scripturii, tpcrfin cd o vom fi ftcut tot in spiritul scrierilor patristice. Din motive de spafiu, socotind c[ lucrdrile trebuie si intindere rezonabilS, precizdrile istorice, geografice ori o rlbl natur[ sunt sumare, accentul cLzdnd pe tdlcul mistic al do alte Soripturii. Nnddjduim ca in urmltorii doi-trei ani, cu ajutorul lui Dumnezeu qi cu bunivoinp Editurii "Christiana", si putem publloa comentarii la toate c6rfile canonice ale Vechiului Testament (urmdnd s[ ne ocuplm apoi, daci vremile o vor ingidui, ;l do Noul Testament). Ca text biblic de bazd, am folosit, pentru primele patru vr)lume, edifia Sfintei Scripturi din 1982, comparati, de c6te ori l-a sirn(it nevoia, cu alte traduceri rominegti ori cu textele orlginale: ebraic, grec Ai latin (daclJ includem gi pe acesta din urnrl la "originale"). Pe viitor, ins6, incep6nd cu volumul al olttcilca, vom,prefera versiunea alc[tuit[ de L P. S. Bartolomeu Vnloriu Anania, apropiati de
in incheiere, rug[m SEu asupra noastr6, ca
pe bunul Dumnezeu
si trimitii harul
si sporim in dreapta infelegere a Scrip-
turii gi, de nu ne vom lenevi, in ftptuirea celor ce le-am infeles.
COMENTARII
LA CARTEA FACERII
for"r"o
este prima dintre cele cinci
c[(i
ale lui Moise
(f,tntateuh1. Evreii o numesc BereSit (: la inceput), dupi primul cuvdnt al c[r[ii.
numegte cartea Genesis orlgine; naptere), dupi confinut' < redd ambele denuffHt: Liber Beresith id est Genesis. Traducerile romineqti pffor6 denumirea Facerea, mai rar Geneza. Cartea Facerii descrie evenimentele cre[rii cerului 9i a
(:
fiLtoultarea protoplrinfilor, pentru a rdspunde chemdrii dintdi, Sdet omului va fi de acum calea dureroas[, 9i pentru el 9i
Hnlvorsald, apoi pe
cale
n-a p[r6sit lumea. Pronia dumpentru mflntuire, int0i Pe calea familie 9i apgi mod special. in ensul mistic al
ioporut niscut din acea ir[g oo urmeazl, vom €lrtll Facerii, aga cum ne apare in lumina scrierilor Noului Tutament 9i ale Sfinfilor P[rinfi ai Bisericii. 1, Facerea
Cap. 1, ildnlul,"
li
lumii (l , 1 - 31) ,,Ld inceput
o
fdcut Dumnezeu cerul
Si
pd-
Spre deosebire de credinfele religioase ale vremii, care lndumnezeiau natura, Moise face inci de la inceput distincfia eler! intre Creator gi crea{ie. ,,Prin aceast[ deosebire, a deosebit
IJ pe Lucretor de lucrarea Sa..',l
Creafia apare la inceput, dincolo de ea fiind Creatorul Cel ftr[ de inceput. ,,A spus mai int6i intru inceput, ca si,nu so_ coteasc[ unii c[ lumea este f[rI inceput.,,2 Curgerea timpului pornegte odatii cu creafia, timpul fiind, de asemene4 creat de Dumnezeu, Cel ce existd dinaintea gi deasupra timpului. ,,Tre_ buje, deci, neaplrat ca cele ce au inceput in iimp sa se sfrrgeasc[ tot in timp."3 Spaliul gi timpul sunt date ca un cadru in care creafia s[ se desivdrgeascd, urmdnd a sui dincolo de acestea, prin indumnezeire.,,Iar expresia la incepul vrea s6 spunl c[ toate au fost create indatd, ftr6 nici o am6nare, cd.ci cuvintele la inceput nu suferd s6 ne gdndim la vreo trecere de vreme. Aga cum punctul formeazd inceputul liniei, iar atomul p[rticic[ dintr-un intreg, tot aga 9i .clipa este inceputul tim_
pului.'/
rul acesta vdzut de noi, numit tirie."8 lar cerul nevdzut nu poate li dec6t lumea ingerilor, creatd inaintea lumii materiale. Altfel, ntAt garpele (3,1) c6t gi heruvimii ce plzesc drumul citre pomul vio[ii (3, 24) ar r[m0ne fird explicafie. ,,DupI cum se pare, a lbst gi inainte de lumea aceasta ceva, care se poate contempla 0u mintea noastr[, dar n-a fost consemnat de istorie, pentru cd
accst lucru era nepotrivit celor incepltori gi inc[ prunci cu ounogtinla. Era o stare mai veche decdt facerea lumii, potriviti pul,crilor celor mai presus de lume, o stare mai presus de timp, vepnicl, pururea fiitoare; in ea, Ziditorul 9i Creatorul tuturor a llout creaturi: lumin[ spirituald, potrivitl fericirii celor ce-L lubosc pe Domnul, firile rafionale gi nevlzute 9i toatl podoaba 0olor spirituale, cdte depdqesc mintea noastrl, ale ciror nume hlol nu este cu putin(i sE le descoperim."e Apdrut[ in timp, lumea existl din veci, in planul divin: r,Dumnezeu, inainte de a fi cele ce se v[d acum, a gdndit gi a cele ce nu erau; in acelagi timp, a umea 9i ce formd s6-i dea materiei,
pomit 5Arrdit
existentl, cdci nu e slab Dumnezeu.,,s tn acelagi ton, Sfrntul vasile cel Mare aratd cd, ar fi necuviincios sr socotim materia coeternd cu Dumnezeu, cici ar trebui atunci sd-i aducem aceeagi cinstire ca gi divinitAfli6. ,,Unii, pentru a explica facerea lu_ mii, au alergat la ipoteze materiale, atribuind elementelor lumii cauza credrii universului."T Pirn cerul frcut la inceput nu trebuie infeles cerul cel vd_ zut, numit de Scriptur[ tdrie. ,,Shnta Scripturd n_a vorbit despre tlria aceasta, ci de alt cer,nevdzutde noi, dup[ care este ce_ t
Sfantnl Ambrozie al Milanului, Scrisori,XLIV, I
' Sfentul 3
err[l
Verbul ebraic bara,tradtsprinaface, este folosit intotdeeutra in Scripturi pentu a exprima ac{iunea creatoare a lui DHntnozou. Mai menfionlm c[ lumea aceasta nu e singura posibll5, ,,Creatorul acestui univers nu are putere creatoare numai Ei lnEuura credrii unei singure lumi, ci puterea Lui este nesfhr-
ilu,""
2z ,,$i pdmdntul era netocmit si gol. intuneric era deasucttldncului si Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra Htt
Welun"
actiunea Duhului, apele ar rimdne simple stihii. ,,C'uv0nlul se purta (...) se interpreteazi prin incdlzea si dddea
lrllr[
Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron,I,2
tbtd.
t Sfannrl Grigorie
de Nyssa, Cuvdnt apologetic la Hexaimeron Sfantul Atanasie cel Mare, Tratat despre fntruparea Cuvdntului,I,3 u Cf. op. cit.,II,2
'
' Ibid.,r,2 10
| 'lerrlil rrl Antiohiei, Trei cdrli cdtre Autolic, II,
I Htttrt,,l Vtrsile cel Mare, op. cit.,l,5 fi thnt,,tt,z
tt lht,l,.t,z
11
13
viald apelor (...). Duhul Se purta, adici pregitea apele pentru viefii. inc6t din acest text se po"t" u.d"u i...; ni"i "e Duhul cel Sfrnt nu este lipsit de puterea creatoare.,,t2 Prin netocmit Si gol sa.u nedesluSit Si ne-plinit, cum traduce Bartolomeu V. Anania, se redl ebraicul tohu va bohu, ce sugereazi o materie inform[, inci neorganizat[. ,,Din ceea zice Scriptura, ci plmintul era nevdzut, se dovedegte totod cd nici nu avea in el vreo alti calitate. Iar atunci cdnd zice era netocmil ne di s[ infelegem ci inc[ nu se statornicise in el nici o calitate trupeasc[."r3 3-5: ,,^fi a zis Dumnezeu: Sdfie lumind! $i afost lumind. a vdzut Dumnezeu cd este bund lumina Si a despdrlit $i zeu lumina de tntuneric. Lumina a numit-o Dumnezeu ziud, intunericul l-a numit noapte. $i afost seard Si afost dimi, ziua intdi. " ,,Vefi infelege ci in timp ce lumea a izvordt din poru lui Dumnezeu cind a zis: sdfie lumind, intunericul a existat ri porunca Lui."r4 Dacd lumina este creafia lui Dumnezeu, nericul Lpare ca absenfa sau ca nega{ia Sa. Astfel, intunericul indeplrtare de Dumnezeu, fiind introdus de p6cat. inseamnd in alt plan, pdcatul fusese s[virgit inaintea creirii lumii Dar Dumnezeu desparte lumina de intuneric, desp[rfire ce mdne definitivd. ,,Cel dint6i cuvdnt al lui Dumnezeu a creat mina, a risipit intunericul, a pus caplt tristefii, a veselit lumea, adus dintr-odat5, peste tofi gi peste toate, priveligte veseli pllcutl,"Is Aceasta pentru cd insugi ,,Cuvdntul dumnezei< este lucrarea luminii care intrece orice cugetare omeneasci. Cum astrele nu au fost incl create, aici pare a fi vorba lumina necreat[, care pitrunde in oarecare fel in lumea nagterea
" rbid.,rr,6 '3 Sfantul
to
Grigorie de Nyssa, op. cit.
lbid.
'5 Sfentul Vasile cel Mare, 16
fi experiatd de c[tre creaturi. Lumina natural[ e icoani manifestatd pe Tabor (cf. Matei 17,2). lumini, loGstei Biblia 1914,wmdnd Septuaginta, traduce diferit: ,,,fi a vdzut Dumnezeu cd lumina este frumoasd. $i a fost seard Si a fixl dimineald, zi una." E subliniat[ astfel frumuselea (kal6s) iau armonia crea{iei, reflex al frumusefii Creatorului, cdt qi acea il una, irepetabill, cuprinzflnd in sine veacurile. ,,Sau mai adeVlrat[ este explicafia transmisl in cuvintele cele de tain[, cd Dumnezeu, Cel Ce a fEcut timpul, a pus timpului m[suri 9i Jfnnc: durata zilelor; 9i m6surdnd timpul cu slptim0na, porun0alto oa siptimdna sd se invirteasci mereu in ea inslgi, pentru I num6ra migcarea timpului; iar pe sdptdm0ni sE o implineasc[ dlta cea una, intorcindu-se spre ea ins69i de gapte ori; 9i lCCitt[ lntoarcere este in formi de cerc, cd incepe dintr-un qi lUngt ti se sfdrgegte in acelagi punct. Aceeaqi insugire o are sfhrqeqte' gi nu se niciodat[ insuqi spre el se intoarce tfeull *$uta este pricina cd inceputul timpului n-a fost numit de krlpturl ziua intdia, ci zi una, ca gi din numirea ei sI i se vadi huitroa cu veacul."l7 tt" G8: ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfie o tdrie prin mijlocul ape' Lf ll ta despartd ape de ape! $i a fost asa. A fdcut Dumnezeu gl a despdrlit Dumnezeu apele cele de deasupra tdrieia numit-o Dumnezeu cer. $i o vdzut Dumnezeu cd este $l a.fosl seard $i afost dimineald: ziua a doua." , 8-a spus adesea, pornind de la denumirea de tdrie, c[veEmlfi socoteau bolta cereasci drept o cupoll solidl. Dar obraic raqia desemna o intindere inconsistenti. ,,ScriptlU numegte tdrie substan(a rezistentii 9i tare, care are greufl olto solid6; cd p6mdntul ar fi meritat mai potrivit o astfel Cmumire; dar din pricini cd substanfa celor care stau deasulntului este fini qi rarefiatd gi nu-i perceputi de nici tlln rirnturile noastre, substan(a aceasta s-a numit tdrie,in Ialio ou substanlele foafte fine, care nu pot fi sesizate de put0nd
op. cit.,Il,7
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cir.
12
lfutut
Verilo cel Mare, op.
cit.,lI,8 13
eimfirea noastr6."r8 Tdriaare un dublu in{eles: acela de atmosfe-
rd lerestrd, ca gi cel mai larg, de cer vdzut. ,,Ptopriu vorbind, numirea de cer se potrivegte altcuiva, dar, prin asemlnare, are parte gi tdria de aceastl numire. (...) in multe locuri, Scriptura nume$te cer locul care se vede deasupra noastr6."le Biblia 1914 traduce gi aici prin: ,,pi a vdzut Dumnezeu cd este frumos ". ,,Prin aceste cuvinte, Scriptura nu vrea s6 spun6 c[ cele ftcute de Dumnezeu I-au incdntat ochii lui Dumnezeu, nici cd Dumnezeu priveqte frumusefile ftpturilor cum le privim noi; ci frumosul, in infelesul dat aici de Scriptur[, este ceea ce-i frcut in chip deslvArgit gi servegte bine scopului pentru care a fost frcut."2o Toate vin la existenfd ori se rflnduiesc odatd cu primirea poruncii. ,,implinirea operelor s-a infrptuit odati cu rosiirea cuvintelor, f[r[ nici o intArziere care ar fi ardtat, cum spun (ereticii), pe mijlocitorul lucrdnd ca slujitor, migcdndu-se ca o unealti. C6ci Cuvdnful era ca un ipostas al faptei, gi nu o simpll aprobare a ceea ce nu era."21 9-13: ,, ^fi q zis Dumnezeu: Sd se adtme apele cele de sub cer la un loc Si sd se arate uscqtul! $i afost aSa. $i s-au adunat
opele cele de sub cer la locurile lor Si s-a ardtat uscatul. Uscatul l-a numit Dumnezeu pdmdnt, iar adunarea apelor a numit-o mdri. $i a vdzut Dumnezeu cd este bine. Apoi a zis Dumnezeu: Sd dea pdmdntul din sine verdeald: iarbd, cu sdmAnfi intr-insa, dupd felul Si asemdnarea ei, Si pomi roditori, care sd dea rod cu sdmdnld in sine, dupd fel, pe pdmdnt! gi a fost aSa. Pdmdntul a dat din sine verdeald: iarbd, care face sdmdnld, dupd felul Si dupd asemdnarea ei, Si pomi roditori, cu sdmdnld, dupd fel, pe pdmdnt. gi a vdzut Dumnezeu cd este bine. $i afost seard Si afost dimineald: ziua a treia."
lbid.,rrr,7 lbid.,rrr,g 'o lbid.,rrr,ro
ln cea de-a treia perioadl a creafiei se aratii uscatul 9i ac[ aceste pu{ine cuvinte 9i aceasp[mdntul cel neroditor sI odrlsfrcut ca porunci au scurti tI gi porneascl spre nagtere de roade. P[si se loasc[ dintr-o dati mAntul gi-a aruncat haina lui trist[ 9i de doliu; a imbricat o alt6
paro vegetatia. ,,Gdndegte-mi-te
hain[ strdlucitoare; se veselegte de podoabele pe care le-a primit; arati mii gi mii de felurite plante."zz 14-l9z ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfie lumindtori pe tdria cesd lumineze pe pdmdnt, sd despartd ziua de noapte Si ca rului, tdfie semne care sd deosebeascd anotimpurile, zilele si anii si td slujeascd drept lumindtori pe tdria cerului, ca sd lumineze pdmdntul. $i a fost asa. A fdcut Dumnezeu cei doi lumindtori mari: lumindtorul cel mai mare pentru cdrmuirea zilei, lumindlorul cel mai mic pentru cdrmuirea nopfii, si stelele. $i le'a pus Dumnezeu pe tdria cerului, ca sd lumineze pdmdntul, sd cdrmulascd ziua Si noaptea Si sd despartd lumina de tntuneric. $i a vdzut Dumnezeu cd este bine. $i afost seard Si afost dimineald: ziua a patra." Apari{ia astrelor in cea de-a patra zi arutd cd zilele creafioi sunt perioade sau etape, a clror lungime nu o putem cunoaqte. Dar Moise pare a intenfiona si sublinieze cd astrele sunt doar creaturi, intr-o epoc[ in caie acestea erau divinizate de majoritatea popoarelor. ,J''lu erau inc[ nici soarele, nici luna, ca s[ nu spun[ oamenii c[ soarele este cauza 9i tat[l luminii 9i nici cei care nu-L cunosc pe Dumnezeu s6-l socoteasc[ (soarele) creator al celor rdsdrite pe p[mAnt."23 ,,Aceste semne ale lumindtorilor sunt de neaplrat[ trebuin[6 pentru viafa omeneasc[. Daci nu vei iscodi peste m[suri wmnele date de acegti luminltori, vei afla,pe temeiulobservafiilor unei indelungate experien,te, folosul lor. Datoriti lor pofi afla multe despre ploile mari, multe despre secetil 9i migcarea vdntu-
'8
te
2'
r2
Smntul Chiril al Alexandriei, Despre SJilnta Treime,Iy
l4
Sfantul Vasile cel Mare, op.
n lbid.,Yr,2
cit.,Y,2
,
15
Apoi, s migcarea corp rilor."2a
vremi, socot
begte despre
Anii sunt marcafi
c[
vorde
e indeplinegte de dogte durata unui an; numai
ci
unei luni pentru a se ajunge rilor, aqa cum calculau anul in timpurile vechi evreii gi grecii. Anul solar, la rAndul lui, este timpul cet il face soarele, prin migcarea sq intorcdndu-se la acelagi semn de la care aplecat.,'26 Aparilia ulterioar[ a soarelui nu contrazice crearea lumi_ primordiale. nii ,,Cuvintele acestea nu sunt contrare celor ce s-au spus despre luminl. Atunci, la inceput, s-a adus la existen_ fE natura luminii; acum, corpul acesta ceresc a fost fbcut ca sd fie vehicul al acelei lumini prim-nlscute.,,27 20-23: ,,Apo tdli, fiinle cu viald tinsul tdriei cerului cele vii, care ele s tuate pds
felul
estu bine.
zis mdrilor Si pdsdrile
Dumnezeu Si a
inmulyili Si umpleli apele
pe pdmdnt! gi afost
siard
Si afos^t dimineald:
In cea de-a cincea perioad[ au apdrut vietdfile acvatice gi pIs[rile. ,,Acum, pentru int6ia oar[, a fost creat[ o fiinf5 vie, in_ zestratd cu simfire. Cd plantele gi arborii, chiar daci se zice c6 triiesc, pentru cI particip[ la facultatea de hrdnire qi de cregte_ re, totugi nu sunt nici vietifi, nici insufleflte."28 24-25: ,,Apoi o zis Dumnezeu: sd scoatd pdmdntulfiinle 24
2s 2u
lbid., vr,4
lbid.,vr,g
vli, tlupdfelul lor: animale, tdrdtoare sifiare sdlbatice dupdfelul lor. $i a fost aSa. A fdcut Dumnezeu fiarele sdlbatice dupd ,felul lor, si animalele domestice dupdfelul lor, si toate tdrdtoarele pdmdntului dupd felul lor. $i a vdzut Dumnezeu cd este hlne." Pin tdrdtoare stnt infelese reptilele, ca qi insectele. Anixxfi numite, cel mai probabil, acelea ce ulterior domestice male vcrr fi socotite curate, putdnd fi aduse jertfh. Sunt aduse la existon[[, la incepuful celei de-a gasea perioade, viefuitoarele uscatului, despre care se spune ci le-a scos pdmdntul.,,Este, oare, tnsuflefit pdmflntul? (...) Plmintul a scos la iveald ceea ce se afla in el, nu pentru cI Dumnezeu a spus: Sd scoatd, ci pentru e[ Dumnezeu, Care i-a dat ponrnca, i-a d[ruit plmflntului gi putcrea de a scoate din e1."29 ,,Ai, aqadar, cerul infrumusefa! pdmAntul impodobit, marea imboglfitd cu vie{uitoarele n[scute in oa, v[zduhul plin de plsdrile care zboard prin el. Toate au fost aduse de la nefiinli la fiinfd prin porunca lui Dumnezeu."3o 262 ,,$i a zis Dumnezeu: Sdfacem om dupd chipul si asemdnarea Noastrd, ca sd stdpdneascd peStii mdrii, pdsdrile cerului, animalele domestice, toate vietdlile ce se tdrdsc pe pdmdnt Si tot pdmdntul." Pluralul Noastrd, ca gi cuvintele sdfacem, indicS un sfat ln sdnul Sfintei Treimi. Dac[ Vechiul Testament nu afirm[ deseoperit taina Treimii, o face, inviluit, chiar de la primele versetc. Astfel, toate sunt aduse la existenfl prin Cuvdntul, identificat in prologul Evangheliei dupl Ioan cu Dumnezeu Fiul, iar l)uhul Sffint dldea apelor puterea Sa de viatl frcdtoare. ,,Este, oare, gi acum vorba de o singurd persoanl? Nu! C[ nu este soris: Sd sefacd om! Atdta vreme c6t nu se ar[tase omul, omul oare avea s[ fie instruit, predica teologiei era ascuns[ in ad6nc; dur acum, la facerea omului, credinfa se descoper[ gi dogma
lbid.
lbid.,vr,2 Ibid.,yrr,l " '7
l6
7e
lbid.,vl[, l
10
tbitl.,vIII,
?
t7
adevlrului se aratl clar."3r Pirerea cI Dumnezeu S-ar sfttui cu ingerii este ereticd: ,,Nu se va spune, socotesc, cn @l vorbegte cu) unii dinhe sfinfii ingeri, sau c6 a avut nevoie de o m6nd de ajutor a lor, sau in general de consimfirea gi contribufia vreuneia din creafuri spre int[rirea lui Dumnezeu ca si ispriveascd ceea ce gdndea. Clci dumnezeirea este atotputernic[ pentru orice gi are in sine bogdfia pentru a slvdrqi cu ugurintd tot ce voiegte gi in ea este toat[ puterea existen1elor.,,32 Omul e dupd chipul qi asemdnarea lui Dumnezeu. ,,Cu-
chlpul lui Dumnezeu l-aJdcut; afdcut bdrbat sifemeie." Pare a fi o contradic{ie aici, cici omul, la singular, a fost
t[cut bdrbat gi femeie. ,,Spune blrbat gi femeie nu pentru cd (femeia) era deja fbcutl, ci pentru cd se afla impreund cu Adam in Ooaeta lui."36 Sau am putea spune cd femeia era frcut[, dar inci nu fusese despdrfitii de bSrbat; dupl cum s-ar mai putea in{elege ol omul deplin este birbat gi femeie. Vorbind despre lucrarea lui Dumnezeu, Scriptura revine lr folosirea singularului: ,,Scriptura nu spune: Au frcut. A evitat aici pluralul persoanelor. Instruind pe iudei prin primele cu-
vinte, iar prin ultimele excluz6nd p[gdnismul, Scriptura revine tlrie la monad6, ca sI in,telegi pe Fiul impreuni cu Tatll gi rI fugi de primejdia politeismului."3T 282 ,,$i Dumnezeu i-a binecuvdntat zicdnd: CreSteli Si vd lnmullili gi umpleli pdmdntul Si-l supuneli; Si stdpdnili peste peglii mdrii, peste pdsdrile cerului, peste toate animalele, peste loute vietdlile ce se miScd pe pdmdnt Si peste tot pdmdntul!" Omul e creat ultimul, cdnd toate cele peste care urma sI rtlp6neascl erau fdcute. ,,Era deci necesar sE se plismuiasc[ o fllnfd cuvdntitoare (ralional6), aritdndu-se inaintea ei cele ce ii toryesc spre intrefinere gi care sd se arate ca ftcute pentru un bine. De aceea, arltdnd mai ihainte in podoaba cuvenitd cerul gi p[m6ntul $i cele din ele, a purces la alcltuirea omului, avdnd lnainte de facerea lui gdndul despre el, precum gi toat[ cealaltd zidire a cugetat-o gi intemeiat-o prin Cuvintul Sdu ca Dumne,0u."38 Clement Alexandrinul atenfioneazi c[: ,,nu ni s-a poruncit atat doar sI stdpdnim numai fiarele din afari, ci gi patimile cElbatice care sunt in noi".3e E o anticipare, patimile fiind doar virtuale pentru primul om, zidit nepltimitor. Oricum, cdnd Dumnczeu cere omului si stdp6neascd tot pdmdntul, aratl c[ spiritul su
Persoane, tot astfel sufletul omului este d[ruit cu trei facultili: rafiune, voinfi gi afectivitate. Cdnd tot acest chip allui Dumne-
zeu in om I contempli pe Creator, putem vorbi gi despre ase_ mlnare, aceasta insemndnd statornicirea ln Bine. ,,Ceea ce im_ primi in noi chipul dumnezeiesc este fIr[ indoialI sfin(enia, adic[ implrtlqirea de Fiul in Duhul. De aceea, c6nd firea omului a se,tea chipului a fost desfiguratii, inceput; am fost remodela{i prin adicd,al Fiului, prin care vin toa272
3t
,,gi a Jdcut Dumnezeu pe om dupd chipul Sdu; dupd
lbid.,lx,6
" Sfint l Chiril al Alexandriei, 33
op.
l0
cit.,III
34
e,
35 18
Sfentul Simeon Noul Teolog, Cuvdnldri mor ale, l, I Sfentul Vasile cel Mare, op. cit.,lX,6 r8 Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,I to op. cit.,Vl, l15, 2 t7
XII, l0
t9
!ry trebuie s[ domine materia, pentru ca elementele acesteia s[ nu redevinl stihii pustiitoare.
elo altor filosofi, ci dup[ forma gi imp[(irea harului duhovnio€ic, $apte sunt virtufile principale ale Sfhntului Puh,pe care lo.a cupiins cu mintea sa profetul Isaia (1 1,2-3).-40 De remarcat cilziua a gaptea se continu[ pdn6,azi, c[ci ea
nu are sear[. Dar aceasta inseamnd cd gi odihna lui Dumnezeu oontinu[, ftrd ca El si ne fi abandonat. Odihna lui Dumnezeu ,,tnseamni ce @l) a poruncit s[ se pistreze ftrd, schimbare, in toat[ vremea, ordinea pe care a pus-o in cele pe care le-a ftcut fl fiecare din ftpturi sd se odihneasci, si puni cap5t adic[ veohii lor neordnduieli"ar. fn ziua a gaptea Dumnezeu nu Se mai
2. Facerea omului
e,I _25)
Cap. 2,1: ,,ASa s-oufdcut cerul pdmdntul Si Si toatd oS_ tirea lor. " E o concluzie a celor spuse in capitolul anterior. Bibtia I9I4 traduce diferit: ,,gi s-ou s;dvdrSit cerul si pdmdnt"t tioii * podoaba lor. " Podoabd redd greceicul kosmos _ armonie, Ji,u_ musele, podoabd, univers _ care traduce ebraicul saba _ ciatd, ostire - desemn6nd metaforic murfimea astrelor, iar in cazul de fala 9i. mulfimea podoabelor pim6n illui. Vulga ia pdstreazd. nn_ anfa din Septuaginta: et omnis ornatus eorum. 2-32 ,,$i a sfiArSit Dumnezeu in ziua a $asea lucrarea Sa, pe cqre a fdcut-o; iar in ziua a $aptea s-a odihnit de toate lucrurile Sale, pe care le-afdcut. $i; binecuvdntat Dumnezeu zi_ ua sapteo si a sfinlit-o, pentru cd intr-insa s-a odihnit de toa_a te lucrurile Sale, pe care le-aficut Si le_a pus in rdnduiald.,, Dumnezeu instituie odihna in ziti a gaptea, ddnd un exemplu ce va trebui urmat de om; deocamdat5, insi,-nu ," fu"" amintire despre Sabat, care se va impune abia in wemea lui Moise, pe Muntele Sinai (Ieg. 31, 12_17).,,Este bun numdrul $apte, pe care noi nu-l socotim dupd obiceiurile pitagoreilor sau
20
uattr in ipostaza de Creator, ci ca Proniator, purtAnd de griji celor oreate, nefiind, agadar, lipsit de anume lucrare (cf. Ioan 5,17). Oamenii au fost creafi la sf6rgitul zilei a gasea, urmdnd ca In ziua a gaptea sI participe la odihna lui Dumnezeu. Dar ei au ratat aceast[ odihn6. De aceea, in citatul de mai sus se aratd cL omul este chemat la odihnd ca unul care a pierdut-o, odihni ce ro va lmplini in ziua a opta, ziua invierii Domnului. Chiar inaugrrat[ fiind, aceast[ zi incepe pentru fiecare om in parte doar odat[ cu mutarea vegnic[ la Flristos.
Sffintul Mo
a0
Sfantol Ambrozie, Scrisori,XLIV, 3 Clement Alexandrinul , Stromate,Yl, 142, I az Capete despie cunoslinla de Dumnezeu,56 ar
21
!ru
evocatii ploaia, ca semn al binecuvdntlrii divine qi al ^ ._. El1" totodatr, fertilitl1ii; se cere intervenfia omului, care s6 lucreze
ln Aibtia este: suflet
poate
intr-o
1688,
Biblia l9t4
viu, reddtd
grecescul
Biblia Anania,traducerea psihi zosa. Daci fiinp nu
Si
fi dec0t vie, sufletele pot fi gi moarte, c6nd se cufundi fjlsi existenfd, indepirtdndu-se de Creator.
Inc[ de la facerea sa, omul se bucuri de o atenfie specia_ Id: ,,Pe toate le-a frcut Dumnezeu cu Cuvdntul, ci pe toaie le_a
socotit secundare; numai facerea o-mului, oper[ vegnicl, o soco_ tegte vrednicd de mdinile Lui.,/3 C6t privegte .mdinile,, lui Dumnezeu, vom spune, in aco: cu Sfin1ii n-arinji, ci acestea desemneazl pe Fiul gi pe Duhul Sffint gi un mod al Lor de a lu_ cra diferit de toat[ lucrarea de p6n[ acum.
Referatul biblic afirmr cr trupur omului e alcltuit din pimdnt fapt susfinut de cele mai murte dintre tradiliile lumii. gi numele primului om, Adam, derivd din ebraicul adamah care inseamn[ pdmdnt. Nu numai in limba ebraicr intdrnim aceast[ filiafie: ,,Dumnezeu a ftcut pe om din humi, de unde ii vine gi numele: homo : om. Poefii grecilor afirmi gi ei acelagi lucru c6nd spun cd omul a fost frcut din lut de citre prometeu: faotul in sine este exact, numai numele creatorului diferd.',aa Dar ce folos are Dumnezeu de pe urma omului, dacd l_a creat pentru Sine? ,,Divinitatea a ftcut pe om pentru ca sd fie cineva care si-i infeleagi opera, adic6 rdnduiala providenfei, rafiunea creafiunii, puterea rearizdrii, pe care s[ re qi admire cu
tlmflrca gi s[ gi exprime aceastl admirafie."a5 Omul este o indoit[ realitate: el e trup material gi suflet Vlu, Prin trup apa(ine lumii materiale vdzute, iar prin suflet, celei rplrituale gi nevIzute. ,,Ce.este omul, decdt o fiin{l ralionali aloituit[ din suflet gi trup?"46 ,,De vreme ce avem trupul din p6mtnt $i sufletul din cer, suntem in acelagi timp pim0nt gi cer 9i dc aceea ne rug6m s[ se fac[ voia lui Dumnezeu gi-ntr-o parte ;l.n cealaltl, adicl in corp gi in spirit."aT Chiar daci sufletul e dln insuflare divin6, acesta nu e parte din divinitate qi nici pretxlfltont trupului: ,,Sufletul nu e din fiin,ta, ci din vointa lui Dumnezeu. El este agadar creat gi devine nemuritor prin voinla lulDumnezeu."a8
Create de Dumnezeu, sufletul gi trupul au amdndoud o valoare pozitivi. ,,Fiinfa uman[ alc[tuit[ din trup gi suflet este indoetructibil uniti. Aceasti fiinfi care suferd toate patimile sufletului gi ale trupului, care activeazd Si realizeazdtoate cAte sunt logate de simfuri qi de judecata rafionall, are, prin aceastd inllnluire, perspectiva unui singur +.1."0',,Scopul viefii umane es-
in fericire gi in contemplarea lui Dumnezeu. Fericirea iparfine nu numai sufletului, ci gi trupului. Amdndou[ au triit lmpreunI, amdndou[ ating acelagi scop impreun[."5o,,L[untric, 6ste omul nostru fhcut dup6 chipul gi asemlnarea lui Dumnet6u, iar cel din afard este cel ftcut din fir6n[. (...) Agadar, preoum sunt doi oameni, la fel gi viala este dubll: una a omului l[Untric Ai alta a celui din afarl. Cele mai multe fapte ale omului Itruntric ajung la omul din afard, aga cum neprihana omului ldte trlirea
$ Ihid.,vII, 5, 3-s; p. 229 ar
Sf6ntol Justin Martirul, Despre inviere,8; apud I. G. Comau, Pqtro-
logiel,p.30L
{7 a3
4
Teofil al Antiohiei, op.
cit.,ll, lg
Lactanliu, DumnezeieStile institufii, Patrologie II, p. 226
22
II,
10, 3-5; apud I.G. Coman,
Sfentul Ciprian al Cartaginei, Despre rugdciunea domneascd,XY 't{0 Sfentol Justin Martirul, Dialog cu iudeul Trifun,Y Atenagora Atenianul, Despre invierea morlilor, XV; apud I. G.. Coman, Patrologie, I, p.351 to
lbid.
,
23
F unJric trece gi la neprihana trupeasc6.,,5, Dumnezeu ,,a unit pe
cele despdrfite gi a impreunat lutul cu duhul, alcltuind omul,
vdzltl gi nevdzutd, vremelnicl gi nemuritoare, pd_ cereascd, care se atinge de Dumnezeu gi nu_L cu_ cu cdt se apropie de Dumnezeu, cu at0t se depdr_
n-a preexistat gi nu a presubzistat una inaintea alteia, fiind o singur[ fiinta gi fire, tot aga nici in Sffinta Treime cea de-o-fiin{[ gi de-o-cinstire n-a preexistat o persoanl inaintea alteia.,,s3 8z ,,Apoi Domnul Dumnezeu a sddit o grddind tn Eden, spre Rdsdrit, Si a pus acolo pe omul pe care_l zidise.,'
[u ora potrivit sd o numere pe aceasta impreunl cu ciclul rcottor zile, in care una gi a doua gi celelalte gapte revenind in 0Crri alc[tuiesc sdptlmdnile, in care sunt tot atdtea prime zile, oAtc slptirndni sunt, ci trebuia ca aceea sd fie in afara acestora, ee una ce nu are inceput sau sfdrgit. Fiindcd nici nu este o zi g8re aoum nu este, dar are sd fie qi si primeascd un inceput in vlltor; ci ea a fost inainte de veacuri, este gi acum gi va fi in vesll vccilor; despre ea se spune c[ va primi un inceput atunci oAnd pur gi simplu va veni gi se va descoperi, la sf6rgit,_ca o zi nolnseratl qi frr[ de sfdrgit prin faptul cd ajunge la noi."'o 9: ,,^fi a fdcut Domnul Dumnezeu sd rdsard din pdmdnt lol ttoiul de pomi, pldculi la vedere gi cu roade bune de mdncat; lar ln mijlocul raiului era pomul vielii si pomul cunostinlei uB
hlnelui
$ rdului."
,,ln multe tradilii religioase este consemnati existenla arborelui lumii, ce iqi are r[d[cinile in finuturile subplmflntene, lrr vArful siu atinge cerul. Agezat in centrul lumii, unegte cele trei zone cosmice - cerul, pdmdntul gi str[fundurile. El este o lmugo mundi, un simbol al innoirii permanente, al regeneririi ooimice, gi, dec!, al fertilit{ii universale, al realitdfii absolute gi rl imortalitSfii. In tradi{iile indice gi iraniene, strdmogul mitic sa hr[nit cu fructele sale sau datorit[ lui a cipdtat nemurirea. In lsacohiel 3l pi Daniel 4,7-9 arborele viefii poartd intreg univerrul gi hrdnegte toate creaturile. Datorite unei vechi tradilii iudaigs, care apropia arborele vietii de crearea lui Adam gi mdntuirea ntcsianici, autorii cregtini au vdzut in arborele vie{ii prefigurarea Llrucii. Astfel lignum sau arbor vitae devine un simbol important a doud teme cregtine eserrfiale - Paradisul gi Crucea. Anumite oredinfe, cu mare rlspdndire gi audienfd in popor, au fEcut s[ se lveascd convingerea provenienfei_crucii pe care a fost rdstignit lisus din lemnul arborelui vie[ii."5) ,,To[i agazi in rai pomul rid6r:inf, a vielii gi pomul gtiinfei care deosebegte binele de rdu gi ceilalgi pomi
t'sfantul s2 s3
plini de vigoare, plini de viafi, cu respira.tie 9i g6ndire.
1a
sfrntul
, Lxxv
Sfantul
logice,l 24
ld., Discursuri etice,l, I GEN - Monumenta linguae dacoromanorum, " Gcnesis, Iagi, 1988, p. 330 25
Biblia 1688,Parsl,
Din acestea se infelege c[ raiul nu poate p[rea p[m6ntesc, nu in gfara noastr6, ci in noi, in ceva viu, care trdiegte din put sufletului gi din insuflarea Sffintului buh.,,s6 I-a raiui
putem ajunge doar descoperind raiul l[untric.
il;ili
10-12: ,,$i din Eden ieSea un rdu, care uda raiul, iar de acolo se impdrlea in patru brale. Numele unuia era Fison. Acesta inconjoard toatd lara Havila, in care se afld aur. Au din lara aceea este bun; tot qcolo se gdseSte bdeliu piatra Si onix." Intenfia autorului nu e ,raceea de alocalingrEdina Raiu_ lui, ci de a arita ci toate marile fluvii, arterele vitale ale celor patru regiuni ale plmAntului fiind, printre ele, gi origine aceea nu este de mirare cl confuzil's7.
Fison (: sdltdtor) inconjoarl lara Havila (: cerc; nisip aurifer), bogat[ in aur, bdeliu gi onix. Aurul d.ugort"u gi "uo"e gi roarte lumina divina. Bdeliul e un fer de r6gin[, strIvezie mirositoare, provenind de la un arbore care cre$te in Arabia. RIgi_ na simbolize azd, puritatea gi nemurire4 iar arborii care o produc sunt, uneori, luafi drept simbol al lui Hristos. Onixul e o piatri prefioas[, compusi din straturi de diferite culori; i se atribuie puteri benefice. Se poate presupune c[ autorul biblic a dorit sl descrie, prin toate acestea, realiiali spirituale, pohivite sterii pa-
radisiace.
132 ,,Numele rdului al doilea este Gihon. Acesta joard toatd lara CuS."
incon_
Gihon (= izvorul apei; valea harului) inconjoar[ fara Cus ebraic al Etiopiei. inlelesul mistic arse e acela al primirii luminii dumnezeiigti. 14: ,,Numele rdului al treilea este Tigru. icesta curge prinfala Asiriei; iar rdul al patrulea este Eufratul.
(l I".l fefelor arse), numele alfepelor
56
"
Sfantul Ambrozie, GEN, p.331
Scrisori,Xlv,
26
3
l'lgru 7= sdgeatl) Si Eufrat (: apl dulce; rAul rodniciei) ![flt cuttoscute. Fiind vorba despre patru rduri, numir al eleffifftelor gi al punctelor cardinale, se sugereazd cd intreg p6mlntul (intreaga creafie) poate fi o grddinl a bucuriei. ," 15: ,,$i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l fde$td t'i l-a pus in grddina cea din Eden, ca s-o lucreze si s-o pdteascd."
tl
Sfinfii Pdrinfi sunt de acord ci e vorba de raiul lluntric; trcbuia lucrat gi pdzit prin ascultarea poruncilor dumneze-
lepti, laude gi ruglciune contemplativi. Cer6ndu-i omului sd p[Eoasc[ grldina raiului (cea lduntric[), Dumnezenil avertizeazd 0l are un vrljmag, care se va dovedi a fi nu diavolul, in primul
t{nd, ci propria-i neascultare. 16-17z ,,A dat apoi Domnul Dumnezeuporuncd lui Adam ll a zis: Din toli pomii din rai poli sd mdndnci, iar din pomul eunoglinlei binelui Si rdului sd nu mdndnci, cdci, in ziua in care Vcl mdnca din el, vei muri negresit!" Sfinfii P6rin[i vld aici inceputul Postului. Avertizat c[ un vrijmag, omul e invifat in ce chip s6-l biruie, prin asculffo trre de porunci gi post. O alti traducere a versetului 16 sunl latfel: ,,^li a sfttuit Domnul Dumnezeu pe Adam." ,,Yezi cdtd oinste ii di omului, chiar de la inceput? N-a spus: I-a poruncit, )au I-a dat ordin."s8 Mai existl un motiv al interdic(iei: ,,deoaroce cel r6nduit s[ se ridice la atAta slavd gi desfttare trebuia sI rtrdvad[ cd are pe Dumnezeu deasupra lui ca impdrat gi Domn, 0a nu cumva prin atdtea bundtdfi date de-a gata si lunece in p[rerea ci e liber de stdpdnirea gi de sub puterea Celui ce stdp6negte peste toate, i-a dat indatl o lege gi a unit cu cllcarea ei umeninfarea pedepsei"5e.
Chiar dacd vom reveni asupra pomului cunogtinfei binelui gi rdului, credem c[ e potrivitl aici o primd analizl a acestuia: ,,pomul din care culegem o cunoagtere amestecatd faceparte
l' Sfantul Ioan Gur6te Aur, Omilii la Facere,XIV, 3 r" smntul Chiril.al Alexandriei, op. cit.,l 27
din num[ru] pomilor oprili. in schimb, rodul lui, al cirui apiri t9r frcut garpele, e un amestec de contradictii, pout" 1-a aii p, cind c6, potrivit firii sale, rdul nu ni se oferi diiect qi pe Cdci dacd, intr-adevlr, r[ul nu ldsa urme at0t de nenon ,-T fi fost impodobit cu etichet[ bun[ pentru ca si trezeasci poft_a in cei pe care i-a ingelat. Aga se face ca rdul a fost infrti $at in chip invlluit, sub doud asplcte, pe de o parlre ascunzi in taind, printr-o cursl vicleane, pieirea omului, in *"*" de alte parte, el poarti laardtarctniput "", binelui. (...) Aceasta' inseamn[ ci rodul din pomul oprit e ceva cu totul ilu, pentru e-?nf,ligat ca podoabd infloriti a binelui, ci doar nil;i;;, cd, in sinea lui, el e ceva compus din amdndoui, din care cei re nu ]/or asculta gi vor gusta _ a zis Domnul _ cu moarte vor muri' Prin aceasta s-a statornicit r[spicat invrfitura c[, dupi firea lui, binele este simplu gi unitar ji .t ei, de orice arpfi"i gi de. orice dezbinare, le c6nd, dimpotrivl, rdul apare ca c neunitar gi ispititor ra infrfigare, intrucAt ai crede cd e vorba de altceva dec6t confirm il mai tdrziu experienfa, inc6t, cum confi r_ md experienfa, cunoagterea lui devine temei qi pritel ae.;;; gi pieire."6o
18-20: ,,gi a zis Domnul Dumnezeu: Nu este bine sdfie singur; sd-i facem aju Dumnezeu, Care ficuse din toate pdsdrile cerului, le-a numi; aSa ca toate fiinlete vii sd se numeascd precum le va n1m.i Adam. gi a pus Adam nume tuturor animalilor Si tuturor pdsdrilor cerului si tuturorfiareror sdrbatice,. dor pen-tru Adam nu s-a gdsit ajutor pe potriva lui.,, Se pregdtegte despirfirea femeii de b[rbat. Aceasta s-a petrecut in-ziua a gaptea sau, cum s_a aritat mai sus, intr_o anti_ cipare a zilei a opta. Dovad[ cd omul e chemat inc6 de la ince_ put la odihna vegnicd. petrecutd inziuaodihnei dtrt;.,;;il;;j rea femeii de birbat, chiar dacl nu adaugd ceva nou creafiei, e o-mul
60
lnol un aot excepfional de care
se bucuri omul, dupi prima bifost care a aducerea sa la existenfd. iFfaeoro, Adam e chemat sd pund nume tuturor vietifilor. ,,in g0n-
dlroa popoarelor vechi, numele era ca o imagine sau umbrd a oelui ce-l purta, un simbol al personalit[fii acestuia, pe care o pUtoa reprezenta. $i in Israel era rlspAnditd credinta in leg[tura Itrlns[ dintre nume qi purtitorul slu. Pronunfarea unui nume trunspune energia potenfial[ in forf[ operantd; Adam denumegte fllnlele instaur6nd astfel dominafia sa asupra 10r."6r 2l-222 ,,Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu; Si, dacd a adormit, u luat una din coastele lui gl a plinit locul ei cu carne. Iar coasta luatd din Adam afdcut-o Domnul Dumnezeufemeie Si a adus-o la Adam." Scriptura a ardtat cd Dumnezeu a frcut pe om birbat gi fomeie. Astfel se
t"
Sftntul Grigorie
de Nyssa,
Desprefacerea omului,XX
28
explicl gi absen(a oriclrei indicafii privind in-
tuflefirea femeii. Aceasta primise deja, la sffirgitul zilei a gasea, luflarea lui Dumnezeu. Asupra lui Adam a fost trimis sotnn greu sau soriln addnc. Septuagirla folosegte ekstasis, extaz, ceeace ar l6sa s[ se lnfeleagd ci omul nu este pasiv ci, prin iegirea din sine citre Creator, conhibuie gi el la aceastd lucrare. Somnul lui Adam e qi o prefigurare a morfii, pentru calatrezire din coasta sa sE se fl ivit femeia. ,,Dac[ invefi cele de la Dumnezeu, acel izvor al neamului omenesc, anume Adam, care a sorbit somnul inainte de a fi ingelat de odihn[, a adormit inainte de a fi muncit, ba fnainte de a fi gi m0ncat, sau de a fi vorbit, ca s[ se vadd. cd" gomnul este un indice natural mai de frunte decdt toate cele naturale. De aceea suntem determinafi si-l socotim ca fiind chiar de atunci imaginea morfii. lar dacd, Adam prefigura pe Hristos, somnul lui Adam era moartea lui Hristos, care avea sd adoarmi in moarte, pentru ca de la v[tdmarea coastei Lui, Biserica sd fie inchipuitd ca mami adevirat[ a celor vii."62
62
GEN, p.331 Terhrlian, Desple suflet, XLIII,
9
-10
29
O apropiere se poate face gi intre modul in care rya luat trupul din Adam gi cel in care Adam cel Nou, $i-a luat tmpul din Fecioara: ,,Dumnezeu a luat din adam perti cica trupului siu gi a umplut locul cu alt[ carne, iar trupul pr care l-a luat l-a zidit intr-un om intreg, dar nu i'_a adeugat i Adam un suflet in locul celui pe care l_a luat impreuni cu"coa ta sa, nici iarigi nu l-a sporit pe acesta in Eva; ci era ca gi trupul cel luat in locul coas ei avea plinire a, dar sufletul nu. l)ar ascultd acest lucru incd gi mai limpede. Dumnezeu a at din Fecioard un trup inzestrat cu minte insufletit, p; ; $i l-a luat de la Adam gi a umplut locul lui cualtd trZ din ea acest trup i-a dat lui Duhul Siu cel Sfhnt "u-"j91 f_" *rpf"i 9i ceea ce nu avea sufletul lui (Adam), cu via{a vegnicd. C6lci nea plinitd in locul coastei lui Adam in trupul s6u, aceasta arvuna gi chezlgia Iconomiei lui Dumnezeu, ca ia.agi .t i;;; din coastii gi s[-i dea in locul ei nu iarlgi trup, cdci acesta a plinit mai dinainte, ci in chip fiinfial fiuhuf iui Dumnez"r, ,, a$a cum femeia s-a frcut din coasta lui Adam gi toli oarneni muritori s-au ndscut din ea, aga gi din trupul femeii .i ," ru birbatul, Hristos Dumnezeu, gi din El toti s[ se faci nemuri gi si plineascd ceea ce Adam avea mai mult dec6t femeia. ce anume aveamai mult acela? Carnea care fusese plinitI in cul-coastei din trupul sdu. Fiindci ludnd, ca si spun din r aceleagi lucruri, din Fecioarl trupul, Hristos trebuia sI plinr c5_din nou locul s5u, aga cum a plinit odinioard gi coasta Adam. Dar fiindcd acest lucru trebuia s6 se fac[ nu spre stri ciune, ci spre nestricdciune, plinirea s-a ftcut prin Duilul, iar prin carne, ca firea lui Adam si se plismuiasci din nou gi cei c aveau si se facd copii ai lui Dumnezeu prin Duhul Sffint si i nagtere din nou, gi aga-tofi cei care cred in El si se fac[ rude a Lui gi un singur trup."6'3 23-242 ,,$i a zis Adam: Iatd, acesta_i os din oasele mele carne din carnea mea; ea se va numifemeie (iqa), pentru cd es J
luold din bdrbatul (iq) sriz. De aceea va ldsa omul pe tatdl sdu Si pd mumq sa Si se va uni cufemeia sa Si vor fi amdndoi un trup. " E uimitoare profelia lui Adam, privind o ordine in care nU 6vea nici un antecedent! Cunoagtem de aici puterea de penetlare a minfii nerobite plcatului. Se mai poate observa, in plus, 3l altceva: ,,Adam nu zice suflet din suJletul meu (...). Ceea ce
vlno de la pimdnt ii apa(ine lui, ins5 el nu indrlzneqte sl Eclame ca al siu ceea ce nu se nagte din pdmdnt."il O altd Fomarcl deosebit de interesantd, vizeazd, ereticii din orice vrome: ,,Toati Sfdnta Scripturd a intrebuinfat cuvdntul/emeie Si 6u scns defecioard, dupd exemplul Evei celei incl nenuntite."65 25: ,,Adam Si femeia lui erau omdndoi goi Si nu se ruf,lnau. " Propriul trup era suficient veqmflnt primilor oameni, cici llava dumnezeiascd iradia din el. ,,Adam, inainte de picat, era fol, dar nu se gtia gol, fiindc[ era imbr[cat in virtu1i."66 Ajungi la sfhrgitul capitolului referitor la facerea omului, vom concluziona impreund cu Metodiu de Olimp: ,,Omul este in lumc ceva excep{ional de valoros, pentru c[ Fiul lui Dumnezeu I luat trupul acestuia la venirea Sa pe pdmdnt. Dar coroana omului o formeazi sufletul s[u, ftcut dupl chipul gi asemlnarea lui Dumnezeu."67
3. Pdcatul strdmogesc (3,
Urmeazd relatarea cdlcirii poruncii divine de citre primii 06meni, cunoscut[ sub numele de pdcat strdmoSesc. Acesta se
trmsmite tuturor oamenilor, putdnd fi cur6fit prin Taina Boterului. ,,Cdt timp purt[m chipul lui Adam; neapirat purtim gi pntimile lui. C[ci e cu neputin(i ca p[m6ntul si inceteze s[ dea M fi
u'
t)rigeo, Omitii la Carteq lesirii,l,3 t'l'crtulian, Despre rugdciune, XXII
m
Sfantul Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,Il, 7
30
I - 24)
67
Stentul Ambrozie, Scrisori,Lvm, l2 npud I.G. Coman, Patrologie II, p. 455 31
o odrasli potrivit
firii
1ui.,,68
Omul primordial putea s6 nu moard, dar nu ii era im bil s[ moar[. Totul depinde Oe fegatuia sa'cu Creatorul: ..1
i,P:l,idi,
cu1.n tlup nestricncio{ aar materiat gi inc[ n, a fost a;ezat de Ficitorul ca unimpErat
:::-"f:"*.gi ritor in aceasti lume nestricIcioasd; nu spun numai in rai, ci toatl lumea de sub cer.,'6e Posibilitatea cdderii st[ in voin{a liberd a omului. nezeu nu-l silegte s6 aleagd fericirea vegnicd, o fericire i nemainind ", ua",a#ffi
1T,fl: "il ffi;;T'[,iJll,T lui 9i migcarea spre ceea
incredin,tdndu-i-se frAnele_voinlei sd aleagd. Numai
"91"$1" udd. CSci se vede
fiind aia
$i
r;ulti;l;,;;;;X
s[ s lusl;+^* ^..'-.^,^ ^;,. . ... ii, nu ca ecum sl
rri ca nu ar ceea ce a rnrreoumlat rdu voinfa sa liberi qi a murit T "o di, p.i:; Cu c6t se departa de viafi, pe at6t se apropia 11::1,11* moarte. Cd Dumnezeu este via[d,, iar tipsavielii, ;;;.# Urmarea G,
pdcatului este moaltea, sufleteasci
trupe
$i chiar dacd moaftea trupului pare s6 inihri".,,Nu zicem (At ) a pierdut totul, ci a murit qi a Oisfarut. El a murit fl de Dumnezeu, dar trai-elje dupn firea ."..,,;i ,,O"iiffi;"; mdncat-din rodul pomului Adam a mai trdit murtr vreme, er e socotit intre cei mo4i pentru cd incilcase po.rn"r,;rl Sd revenim, insd, la textul Scripfurii: 3, l: ,,$arpele era insd cel mai siret dinlre toa tJtarerc, C,"r. ae pe pdmdnt, pe core le/dcuse Domnul Dumnrrru. 5i zis Sarpele cdtre femeie: DumnLzeu a zis El, oare, sd nu mdt e despre
nevoinfd,LxXv
Cuvdntdri morale,I,2 op. cit.,I ilii Si cuvdntdri,IX,T l, Omilii,Xll,2
tariu la Evanghelie 32
uull,liucte din pomii raiului? " Surprinde viclenia qarpelui. ,,Este vorba de un garpe, nuffini c[ sub aceastd forml de apari{ie se ascunde un spirit r6u, Sntnrr. (...1 Mdiestria cu care garpele face pe Eva s[ cad[ in ispitl prosupune o fiin{d dotati cu rafiune. Eva e incredinfatl c[ cel eero vorbegte cu ea e o fiinfd superioari unui animal. $arpele ounoogte bine porunca datd. de Dumnezeu. Acel s_pirit ingeldtor llu putea fi decat un inger cdzut, adicd diavolul."Ta Aceeagi expllcafie o dd pi Noul Testament: ,,Sarpele cel vechi de zile, numll diavolul Si satana, acela care insald intreaga lume, care a ftnt aruncat pe pdmdnt Si, impreund cu el, aufost aruncali toli tngttrii lui" (Apocalipsa 12, 9). E vorb4 agadar, despre ingeri elzuti, existen{i dinaintea lumii materiale (vechi de zile)' O idee doupre diavol ne d[ gi traducerea numelor sale: grecescul diavolo,r (= calomniator; pdr6g; clevetitor) gi ebraicul satan (: potrivnlo; vrajmag). Pdnd azi, garpele are o anume putere de fascinafie, astfel gll putem bdnui de ce a ales diavolul acest chip. ,,$arpele era prietenul omului; se apropia de el mai mult decdt toate celelalte
vle[uitoare gi vorbea cu el prin miqclri pl[cute. PenEu aceea, priri el, diavolul, autorul rluiui, a sfrtuit pe strdmoqi."Ts 2-32 ,,Iar femeia a zis cdne $arpe: Roade din pomii grdtllnli raiului putem sd mdncdm; numai din rodul pomului celui dln mijlocul raiului ne-a zis Dumnezeu: Sd nu mdncali din el, ttle:i sd vd atingeli de el, ca sd nu murili!" Nu gtim ce fel de pom a fost acela. Tradilia il socotegte fie Intochin, fie, mai tArziu, mir, pomi cu simbolism arnbivalent. R[rndnem la opinia cd e vorba mai degrabd despre un ,,pom" httcrior prin care omul, ca implrat pus peste zidite, putea extindo armonia in intreg cosmosul. Aceasta nu exclude, ins6, 9i existonla unui pom sensibil.
Teslament, Ed. Cre'{ Athanase Negoi{6, Teologie biblicd a Vechiului
tlinfa noastr6, Bucureqti, 1992, p. 98 '! Stentul Ioan Damaschin, Dogmatica,ll,
33
l0
F
Dar cuprindea acel pom in sine moartea? Sau
totul incapabil sd se abatl spre ceea ce ar fi voit. Cdci Dumnczeu a socotit c[ e drept s6-i incredinfeze omului frdnele propriilor voiri gi sd ingiduie pornirilor lui libere si fac[ ceea ce le
t:u
cunogtin(a? Este cunogtinfa aducdtoare de moarte? ,,Cdt pri
pomul cunogtin{ei, era bun gi pomul gi era bun gi rodul lui. nu-i aga, precum socot unii, c[ pomul acesta cuprindea in moartea, ci neascultarea. in rodul lui nu era altceva cunogtinfi. Iar cunogtinfa este bund, dacl este folositd cum buie. In ce privegte vdrsta, Adam era inci copil; de aceea A nu putea cuprinde dupi vrednicie cunogtin{a."76 4-5'. ,,Atunci Sarpele a zis cdtre femeie: Nu, nu veli muri Dar Dumnezeu Stie cd in ziua tn care veli mdnca din el vi
vor deschide ochii Si veli fi ca Dumnezeu, cunoscdnd binele
rdul."
,,Pe Eva, cdnd i-a dat n[dejdi mai mari, atunci a t-o gi a adus peste ea cele mai mari nenorociri. Ci dugman moarte ne este diavolul gi a pornit ?mpotriva noastrl rinboi impicat. Nu ne sArguim noi atdt pentru mdntuirea noastr6, se s0rguiegte el pentru pierderea noastrd."77 Diavolul, cel ,,cdnd grdieSte minciuna, grdieSle dintru ale sale, cdci este cinos Si tatdl minciunii" (Ioan&,44), rostegte, in pufine cuvin trei minciuni: c[ oamenii nu vor muri; cd Dumnezeu cel bun ar cunoa$te r[ul; cd oamenii vor fi ca Dumnezeu (se subinfelege gi o team[ a lui Dumnezeu fatfr de om). Cuv6ntu garyelui cuprinde gi o jumitate de adevir, aceeacd. omului i vor deschide ochii mdncdnd din pom. intr-un fel, ochii s[i
mai indepdrtate."8o
Comentind acest verset, Smntul Chfuil al Alexandriei ara-
deschis, cunoscind pe datd ceea ce a pierdut...
6: ,,$i chibzuind femeia cd rodul pomului este bun de mdncat gi pldcut ochilor de privit Si ili mai dd Si puterea cunoStinlei, ludnd unfruct din el a mdncat Si i-a dat Si Si a mdncat Si el. " Este o taini cum de omul, creat bun de cltre Dumnezeu, ales neascultarea. ,,Si spunem deci ci omul a fost fEcut de la ceput avAnd cugetarea mai presus de pdcat gi de patimi, dar nu 76
Teofil al Antiohiei, op. cit.,Il,25
"
Sfantul Ioan Gur6 de Aur, Omilii la
34
c[ virtutea
trebuie s[ fie liber aleasd gi sI nu fie iru.tut necesit[1ii, nici si fie {inuti s[ nu cad[ de legile firii."78 'fertulian vede a fi vorba aici despre virtutea rdbddrii: Femeia irn-ar fi p[cituit deloc dacl ar fi respectat cu neclintit[ rlbdare lnterdiclia divin6"7e. Vom apela qi la o tdlcuire mai subfire, inocrcdnd sd p[trundem taina c6derii: ,,Cdnd se rdspunde ci pricina cdderii omului a fost mdndria, nu s-a dat un rdspuns la intrebarea despre prima catzd a rdului, pentru cd mdndria este deja un reu, o patimd. Ciut6nd s[ pdtrundd in acest ultim finut misterios in care s-a z[mislit prima migcare p[cdtoasi a fiin1ei umane pi unde igi are ea peflnanent motorul ei, Sfrntul Maxim (Mdrrurisitorul) se opregte la o influenld a duhului satanic, care a arunoat o adiere de confuzie in mintea omului. Sub ispita lui, omul a Bvut o scurtd intunecare a inteligen{ei, uitdnd care este cauza lui adevdrati qi deci (inta lui, intorc6ndu-gi deci dorin{a dinspre ea, apre lume. Aceasti scutti amdgire a fost uguratd de atraclia ce o oxercitau formele frumoase qi promisiunile dulci ale lumii asupra simfurilor sale. Lumea era aci, in imediat[ apropiere, cu toate ohemdrile qi frgdduin(ele ei; Dumnezev era gi El aci, dar mai greu de sesizat 9i cu frgiduieli de bucurii mai spiritualizate gi place. Pentru
t[ modul in care mintea noastrl e atrasi cltre plcat: ,,Chipul (tipul) pl[cerii e femeia. $i prin mdngiierile plIcerilor luneci mintoa adeseori spre ceea ce nu voiegte. Deci intdmplarea care se observd in Adam in mod sensibil, ca intr-un chip ingrogat al luorurilor, o poate vedea cineva in mod spiritual gi ascuns intdmpldndu-se in fiecare dintre noi. Cici r[sirind mai int6i pldcerea,
g
il Sfrrtul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh adevdr,l si Durpr" rdbdare,Y r0 D. Staniloae , Teologia morald ortodoxd, vol. IIl, Bucuregti, I 981 , p. 66 'tu
Matei,XIII,4
35
-farmec[ mintea gi o atrage pe incetul spre socotinfa c[ nu nicidecum o incdlcare a legii dumnezeiegti."sl 7z ,,Atunci li s-au deschis ochii la amdndoi si au noscut cd erau goi., Si au cusutfrunze de smochin Si Si-aufic acoperdminte."
Omul a crezut cd va fi ca Dumnezeu 9i cunoagte doar este gol! tn locul celor n[ddjduite, el ,,s-a acoperit cu aspri viefii plin[ de dureri - cdci aceasta simbolizeaz[ frunzele smochin"82. ,,Agadar, acest om plm6ntesc, amlgit cu indumnezeirii qi gustdnd din aceasta, s-a lipsit de toate file spirituale (inteligibile) 9i ceregti 9i a clzut in simfirea maq[ a fipturilor plmdnteqti gi vlzute; $i (...) s-a fEcut su orb, gol, nesimfitor fa[d de cele din care clzuse, precum 9i ritor, striclcios qi irafional, asemlndndu-se dobitoacelor fdr[ de minte."83 8-92 ,,Iar cdnd au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Ca re umbla prin rai in'rdcoarea serii, s-au ascuns Adam si lui de fala Domnului Dumnezeu printre pomii raiului. $i a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam Si i-a zis: Adame, unde eSti? " ,,Cel ce qtie toate nu ciuta si afle, ci voia ca Adam sd feleag[ ce a ajuns din ce era. Unde esti ?^,inloc de: in ce ai ajins, de la o atdt de ruare tndlpime!84 intrebarea lui I zeu inseamnl: ,,Cine erai inainte gi unde ai inceput s[ fii acum Unde te agezasem? $i unde ai ajuns? $tii ce eqti gol, fiindcd [i ai pierdut imbr[cimintea bunei credinfe. Frunze sunt astea care caufi s[ te acoperi. Ai respins roada, voieqti si te ascunzi sub frunzele legii, dar te dai pe fa@. Ai dorit, din pricina so si te deplrtezi de Domnul Dumnezeul tiu qi de aceea fugi Cel pe Care cdutai s[-L vezi."8s ,,Adam gi Eva, cdnd au ajuns
81
op. cit.,I 8' Sfrrrtol Ioan Damaschn, Dogmatica,Ill, I 8' Sfantul Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,Xlll 8a Smntul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, XIV, 3 85
Sfrntul Ambrozie, Scrisori,xx,
17
36
dati ceea ce au cunoscut."86 De remarcat comportarea irafional[ a primilor oameni, cdnd in-
cunoascd, gi-au acoperit pe
cearcd s[ se ascundd de Cel Atotprezent. Urmirile pdcatului sunt imediate. Totodatii, observdm Si gnja pe care o aratl Dumnezzu, chemflnd omul la poclinfa. El nu abandoneazd. creatura cdzatd. Rdcoarea serii sauindesard (Biblia 1688) ar putea indica seara zilei a qaptea gi cdderea omului in intuneric, pAnS va dobAndi zorii celei de-a optazile. l0-l2z ,,Rdspuns-a acesta: Am auzit glasul Tdu in rai Si m-am temut, cdci sunt gol, Si m-am qscuns. $i i-a zis Dumnezeu: Cine !i-a spus cd eSti gol ? Nu cumva ai mdncat din pomul din care li-am poruncit sd nu mdndnci ? Zis-a Adam: Ferneia (pe) care mi-ai dat-o sdfie cu mine, aceea mi-a dat din pom Si dtn mdncat. " Adam evit[ rispunsul direct, vorbind despre altceva, dar Dumnezeu il aduce la subiect, aritdndu-i, totodat[, c[ fapta ii e cunoscut[. Adam, in loc sd-gi recunoascd gregeala, aruncb vina asupra femeii gi, indirect, asupra lui Dumnezeu. 13: ,,$i a zis Domnul Dumnezeu cdtre femeie: Pentru ce aificut aceasta ? Iarfemeia a zis: $arpele m-a amdgit si eu qm
mdncat.
"
Atitudinea femeii e similari cu a blrbatului: ea invinovIgarpele, ca gi pe Cel Care a inglduit garpelui s-o ingele. fegte Dar omul fusese avertizat sd pdzeascd grldina! l4z ,,Zis-a Domnul Dumnezeu cdtre Sarpe: Pentru cd ai ,fdcut aceasta, blestemat sdfii intre toate animalele Si intre toate fiarele cdmpului; pe pdntecele tdu sd te tdrdSti Si ldrdnd sd mdndnci in toate zilele vielii tale!"
Biblia 1914 sptne: ,,pe piept gi pe pdntece sd te tdrdsti". Dumnezeu nu-l intreabi nimic pe garpe, gtiind cd e pururi vr[jmag, ci ii anun(6 pe loc pedeapsa: starea sa va fi mai .ioasd decdt cea a animalelor dupi c[dere, cdutdnd mereu sI se gerpuiasc[, deturnAnd afectele omului (pieptul) 9i tragdnduJ
8t'
Terhrlian, Despre rugdciine,
XXII 37
spre phceri (pdntecele). Rafiunea, de regul[, e ultima atrasd la consimfirea cu picatul. ,,Foarte potrivit s-a adiugat apoi la cuvintele pe piept gi pe pdntece ctydntul vei umbla. Cici pldcerea nu stlp0negte asupra celor ce stau pe loc qi sunt linigtili, ci asupra celor ce sunt mereu in migcare qi plini de tulburare."87 ,,Urzitorul riut[fii, garpele, se tdrSgte gi se incoldcegte in jurul viefii de pe plmdnt, dupl cum vorbeqte despre el in pilde Smnta Scripturfl, cd, pe piept Si pe pdntece se tdrdste gi din pdmint muScd toatd viala lui. De aici infelegem - din modul migcdrii gi din felul mdnclrii - cL viala, de aici e plmAnteascd gi josnicl, intrucAt se admite sI fie incolicitd de tot felul de r[utdli gi p6nd la urmd s-ajungd hrand acestei fiare tdrAtoare. Tot aga, cel ce ne
indeamni sd urm[m Tatilui ceresc, ne indeamnd gi s[ ne curdfim de patimile cele pimdntegti, in care nu distanfarea spafi conteazl, ci in primul r6nd alegerea liberd a cugetului nostru."88 l5z ,,Dugmdnie voi pune intre tine qi femeie, intre sdmdnla ta Si sdmdnla ei; aceasta i1i va zdrobi capul, iar tu ii vei crdpa cdlcdiul." in traducerea Anania: ,,... intre seminfia ta 9i semin{ia ei; Acela...". Sfinfii Pdrinfi al vhzut in acest loc prima vestire a venirii Mdntuitorului, Cel Ce va zdrobi capul garpelui gi Care va fi s6mdn{d a femeii, n[sc0ndu-Se din Fecioard, frrd a avea un tatii lumesc. Dar cuvdntul ne privegte gi pe noi: ,,Fiindci s-a spus de garpe cd este foarte viclean, plzegte totdeauna capul lui, ca nu cumva s[ afle in tine cuib gi prin el locuint[ gi si lucreze in tine pustiirea."8e Iar cdlcdiul inseamnl sfhrgituleo. ,,Precum garpele poate fi tras afar[ de coad6, pentru cd solzii de pe gdt se opun celor care vor sl-l tragd afard, tot aga nu se poate incepe de la sfdrgit alungarea pldcerii din casa sufletului. Iati de ce inv[,tito87 Nil AscetuT, Cuvdnt ascetic, LYIII tt Sfantul Grigorie de Nyssa, Despre inlelesul numelui
o' eo
Smntul Varsanufie, Scrisori duhovniceSli, 124
lbid.,44g 38
de creStin
rul virtutii ne porunce$te sa pdndim capul garpelui. [ar cap numeqte
ol inceputul r[utifii. Dac[ nu primim in suflet acest inceput, atunci qi urrnarea rlmine nelucrdtoare. Cici cine este cu totul vrljmag al pl[cerii nu va fi infrdnt nici de momelile pa(iale ale pntimii; dar dacl cineva a primit in suflet inceputul patimii, odatd cu aceasta a primit in sine gi sdlbiticiunea intreagi."er Dar de ce se rdzboiegte diavolul cu noi? El ,,n-a fost frcut dugman al nostru; dar din pricina invidiei a ajuns in duEmdnie e u noi. Vdzdndu-se aruncat jos dintre ingeri, n-a suferit s[ vadi po pimdntean indl[at, prin proplgirea in virtute, la vrednicia ingerilor"e2. 16z ,,Iarfemeii i-a zis: Voi inmulpi mereu necazurile tale, ales in vremea sarcinii tale; tn dureri vei naste copii; mai slrasdveifi cdtre bdrbatul tdu si el te va stdpdni." E anun{atI pedeapsa femeii. Atras6 de promisiunile pl[ocrilor lumii, femeiava avea palte de durere, cSci durerea urmeazd intotdeauna cufund[rii in pl5ceri. Dar durerea nu va inrofi nagterea lui Iisus din Fecioara, c[ci acesteia nu i-au premers pdcatul gi pldcerea. ,,A$a cum necazul a cuprins pe Eva gi ilmdnfa ei pdn6 azi, aSa bucuria a cuprins pe Maria pi pe bunii oregtini in veci. Deci altfel suntem fii ai Evei qi am cunoscut hlestemul ei peste noi pentru gdndurile noastre cele rele; gi altt'ol trebuie s[ inlelegem cE suntem fii ai lui Dumnezeu pentru gdndurile bune ale Sfdntului Duh gi pentru patimile lui Hristos, dac[ le avem cu adevdrat in trupul nostru."e3 R6ndui6 in aceeaqi cinste cu birbatul, femeia ii devine lupus[. Cu alte cuvinte, Dumnezeu i-a spus: ,,Pentru cd, ai pdrdrit pe cel de aceeagi cinste cu tine, pe cel care e de aceeagi fire ou tine gi pentru care ai fost creat6, pentru ci ai voit sd stai de vorbd cu garpele, frara cea vicleani, qi sd primegti sfat de la el, de aceea supune-te b[rbatului t[u qi hot[risc s6-fi fie el stdpdn,
'lu) Sfantul Grigorie
de Nyssa, Omilii la Ecclesiast,IY Smntul Vasile cel Mare, Omilii Si cuvdntdri,lX, S ur Isaia Pustnicul, 29 de cuvinte, XIX, I
39
ca s[ cuno$ti st[p6nia lui! gi pentru ci n-ai qtiut s[ conduci, invafi sd fii condusd bine!"ea l7-l9z ,,Iar lui Adam i-a zis: pentru cd ai ascultat vorba femeii tale Si ai mdncat din pomul din care fi-am poruncit: Sd nu mdndnci, blestemat vafi pdmdntul pentru tine! Cu osleneald
,,Pe drept cuvdnt trebuie caacelace se coborAse prin cllcarea poruncii spre striciciune qi moarte si locuiascd un pimdnt
curgitor gi striclcios gi s[ guste dupd vrednicie o astfel de hrand. Fiindcl desfttarea imbelgugatd, viefuirea nestriclcioasl qi frri ostenealI l-au adus la uitarea bundtdfilor frcute de Dumnezeu gi la disprefuirea poruncii date de El, pe bunl dreptate a fost osdndit sd lucreze pimdntul in osteneal[ gi sudoare, gi aga s[ i se dea cdte pu(in dinrel hrand, ca (una implr{itn cu zgdrcenie) de cltre un iconom."e Biblia 1688 tradtce: ,,blestemat pdmdntul tntru lucrurile
cu intristare mult5, bucurdndu-se doar de pufina dulceafi ce i-o dd el. Din trup ii rSsar omului, pe deasupra pldcerii stric[cioase, grijile gi gdndurile,-ca nigte spini, 9i marile ispite gi primejdii, ca nigte mdricini."e6 Cit despie pdinea m0ncatd in sudoarea fefei, Sfrntul Varsanufie aratd, cd, sudoarea frunfii omului din afard obfine pdine materialS, iar sudoarea omului dinl5untru (asceza, rugdciunea) dobdndegte p6ine cereascd.'
Ioan
eu
Sfantul
es
sfrntul sime
%
XVII,
lui imbrdcdminte de piele Si i-a imbrdcat." Putem fi tentafi si credem cI omul capdtd doar acum un corp. Dar materialitatea trupului a fost clar afrmatd, in capitolul nnterior. tns6, dupl cldere, omul,,s-a imbrlcat cu murirea, adio[ cu mortabilitatea gi grosolinia corpului - cdci aceasta simbolizeazdimbr6carea cu piei"l00. ,,in infelesul povestirii nu-i vorba numai de piei obignuite. C[ci ce fel de animale au putut fi sugrumate gi despuiate pentru a li se da o astfel de intrebuin[are? Or, intrucdt orice piele luatd de pe animal e moart6, sunt absolut rigur cI prin aceastl condi{ie muritoare rezervatA doar animalelor necuvdnt5toare, a fost datil mai t6rziu omului, din grijl
g ur
Maxi
Sfentul e7 Cf. op. cit.,
Am face aici observafia c[ Dumnezeu nu a pedepsit, propriu-zis, oamenii, mai degrab[ anunfdnd.urmlrile ce decurg fieoare din indepdrtarea lor de El. DimpohivE, Dumnezeu cautii sd-i aduc[ pe oameni la ciin[6, pentru a redob6ndi starea pierduti. Pdcatul a avut un efect cosmic, omul fiind zidit ca stdpdn pcste intreaga creafie. Cdderea este doar a omului, dar suferinfa lo extinde gi asupra celor ce-i erau supuse. ,,Toate creaturile au pltns pentru moartea gi c6derea lui (Adam), pentru ci vedeau pe acela care le fusese dat ca impiral f[cdndu-se rob al puterii potrivnice qi viclene."e8 ,,Dupe cdlcarea poruncii (...), c0nd pofta iralionald a omului a condus in el ra{iunea, c6nd a nesocotit porunca Stipdnului, atunci gi zidirea supus[ lui s-a revoltat contra stdpdnului pus de Creator."ee 20: ,,$i a pus Adamfemeii sale numele Eva, adicd viafd, pentru cd ea era sdfie mama tuturor celor vii." Abia acum, dup[ cidere, primegte femeia numele Evq chiar noi am numit-o astfel qi pdnd aici. Eva (ebr. Chawah) dacd derivd din chay (= viu) sa:u chayah (: a trii), avdnd infelesul de uea care dd via[d. 2lz ,,Apoi afdcut Domnul Dumnezeu lui Adqm Sifemeii
dtre Talasie,y
I
u"
Sffintul Macarie Egipteanul, Omilii,XXX, 7 Smntul Ioan Damaschrn, Dogmatica,II, lbid.,rr, r
t'xt
40
4t
l0
gi prevedere, capabilitatea de a muri. Sigur
insi cd moartea nu
fost datl omului pentru vecie, c[ci doar haina se imbraci numai
pe dinafarS" aducdnd, la nevoie, folos trupului, dar nefii inerentl firii sale."101 Un alt infeles al imbr[cdrii oamenilor piele ar fi acela cd Dumnezeu le-a consolidat trupurile, spre face fali, viefii pline de greut[(i ce va urma. 222 ,,$i a zis Domnul Dumnezeu: Iatd, Adam s-afdcut unul dintre Noi, cunoscdnd binele Si rdul. $i acum nu sd-gi intindd mdna Si sd ia roade din pomul vielii, sd si sd trdiascd in veci. " Omul cdzut e departe de a fi ca Dumnezeu. Aici e, in evident, un mod ironic de a vorbi: ,,Dumnezeu intrebuinfeaz[ chip ironic Ai osdnditor pluralul: s-afdcut ca unul din Noi, corespunde cu ideea despre Dumnezeu siditl in Adam de amigirea garpelui."lo2 Un soi de mister pilstreazd Scriptura in jurul pomului v Deducem doar cd acel pom avea capacitatea de a d[rui viafE [ii. vegnic6. Dumnezeu nu i-a spus lui Adam nimic despre viefii, ceea ce ar insemna c[, p6n[ la cldere, omul a putut m0n ca din roadele sale. Abia dup[ cddere e despirfit omul de pom, clci viafa veqnicd in stare de cddere ar insemna ca sI se afunde intr-o existenfd lipsitd de sens gi plinl de suferi ,,Agadar, scoaterea lui Adam din rai este mai degrabl o fapti purtare de grijl decdt de mdnie."r03 23-242 ,,De aceea l-a scos Domnul Dumnezeu din dina cea din Eden, ca sd lucreze pdmdntul, din care.fusese luat: $i izgonind pe Adam, l-a asezat in preajma grddinii celei Eden gi a pus heruvimi Si sabie de flacdrd vdlvditoare, sd zeascd drumul cdtre pomul vielii." Adam aSezat in preajma grddinii aratd, grija Creatorului de a menfine in inima celor clzufi nostalgia stirii primordialej
,,Aceasta nu inseamni cd ei vor fi readugi iar[gi, dupd refacerea lor, in acelagi rai supus simfurilor gi material- Nu in acest scop a lbst pdstrat el pdnd acum; nu pentru aceasffI-'a blestemat pe el l)umnezeu. Ci pentru c[ e tipul vie{ii viitoare qi chipul veqnicei lmpiratii a cerurilor."roa Heruvimii ce pdzesc drumul cdtre pomul viefii sunt ingeri slujitori ai Creatorului. Nu cunoagtem originea exact[ a cuvdn-
lglui heruvim. sensurile propuse frind: mare; putemic; mare curug[tor; apari{ie strdlucitd. Pomul vielii preinchipuie sfdnta Cruce: ,,Pentru ci prin pom a venit moartea, trebuia ca prin lemn si se diruiascl viafa gi invierea."ros Daca pomul viefii este sfhnta Cruce, sabia de foc are rol de a opri pe cei care se apropie cu newednicie de roadele Jertfei celei mdntuitoare: ,,sabie infricogitoare gi arz[toare pentru cei necredinciogi, iar pentru credinciogi prietenoasd gi cu nogtin{d; slujitor apropiat; cel
dulce strdlucire"lo6.
4. Cain giAbel (4, L -26) Dupd cidere, raiul a incetat sd mai existe pentru om. El $e simte, deopotriv[, izgonit, dar gi atras citre redobdndirea stdrii primordiale. Ca o ming6iere, Dumnezeu rinduiegte acum primilor oameni s[ aibd copii. Crp. 4r lz ,,Dupd oceea a cunoscut Adant pe Eva, femeia tta, Si ea, zdmislind, a ndscut pe Cain Si a zis: Am dobdndit om de la Dumnezeu." Sfhntul Ioan Guri de Aur descoperl aici doul in{elesuri: un inceput de intelepciune la femeie, care cunoa$te acum cI tot ce avem vine de la Dumnezeul0T; gi inceputul relafiei trupegti ba urmare a ciderii, in rai st[p6nind feciorialos. ,,Dupd ce prin neloa
Sfantul Simeon Noul Teolog, Cuvdntdri morale,l,2 Sfrntul Ioan Damaschtn, Dogmatica,lY,ll r0o Sfantul Vasile cel Marc, Omilii Si cuvdntdri,Xlll,2 105
'0' Sm.ttul Grigorie de Nyssa, Marele cuvdnt catehetic,Ylll to' Sfantul Maxim MarturisitoruI, op. cit.,XLIY to' Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XV[I, 3
42
tu' tu'
cf. op.
cit.,xvllr,4
Ibid.
43
ascultare a intrat pdcatul gi dup[ ce sentinfa lui Dumnezeu
fdcut muritori, infeleptul Dumnezeu, deci, rdnduind, potri infelepciunii Lui, dlinuirea neamului omenesc, a ing[duit neamul omenesc s[ se inmulfeasc[ prin unire trupeasc6.,,l0e N putem spune cum s-ar fi inmullit oamenii pLzind, fecioria, ci doar sI presupunem cd, rela(ia lor ar fi fost una predomi spiritual[. Numele primului ndscut, Cain, se traduce prin dobdndit, primit (de la verbul ebr. qanah: a dobflndi); dup6 o alti etimo logie, Cain arputea insemnafierar, metalurg. 2t: ,,Apoi a mai ndscut pe Abel, fratele lui Cain." Abel (ebr. Hebet) inseamnl trecere, abur, suflare, nicie, taduceri care ar indica scurtimea vie{ii sale; sau rdu, cd,
pdstor
S. a.
2bz ,,Abel a fost pdstor de
rndnt.
"
oi, iar Cain lucrdtor
de
pd-
Sunt arltate cele mai vechi indeletniciri umane gi, totodape care Scriptura o acordi lui Abel, gi el era cel de-al doilea n[scut. Din chiar indeletnicirile doi putem vedea in Abel un tip al lui Hristos, P[storul cel bun, iar in Cain pe cel ce se ingrijegte de trup (lucrdtor de pdmdnt) gi culege roadele firegti ale preocup[rii sale (pllcerea, durerea,
tI, observlm prioritatea
Srija
Si
patimile).
3-5az ,,Dar dupd un timp, Cain a adus
jerffi lui Dumne-
zeu din roadele pdmdntului. gi a adus Si Abel din cele intdindscute ale oilor sale qi din grdsimea lor. $i a cdutat spre Abel Si spre darurile lui, iar spre Cain Si spre darurile lui n-a cdutat. " Chiar in stare de cddere gi frrl a-L fi cunoscut p9 Creator in chip nemijlocit, asemeni protopflrinfilor, oamenii gtiau c6 cuvine s6-I inchine o parte din roadele muncii lor, ca Aceluia de la care vine tot binele. ,,Vezi cum Creatorul firii a pus in congtiin{a omului cunogtin{a de Dumnezeu! Spune-mi, cine l-a toe
adus pe Cain la aceast[ idee? Nimeni altul decdt cunogtinfa de Dumnezeu din congtiinla lui."llo Existd tendin{a de a socoti plrtinitoare atitudinea lui Dum-
nczertfall de jertfele aduse. Dar vedem c[ Abel alege cu grijl jertJortfa sa (cele intAi-ndscute ale oilor lui), in vreme ce Cain sfinfi(din p[mdntului). deci roadele la int6mplare fegte ,,Aduce tul gi preainfeleptul Abel pe cele socotite mai alese gi mai bune din turma sa. (...) $i neignordnd modul sfintei slujiri, a allturat grlsimea. Iar Cain nu face aga, fiind foarte nepis[tor. Cele mai alese dintre rodurile pdm6ntului gi le-a ddruit pldcerilor sale, gi a osp[tat pe Dumnezeul tuturor cu cele de calitatea a doua."lll Apoi, ,,una este pdrga gi alta este dijma. Pdrga este de un har tnai mare, de o sfinfenie cu totul deosebiti. De aceea a c[utat Domnul spre Abel, fiindcl acesta n-aintArziat cu darul slu gi I-a dlruit dinpdrga oilor sale."l12 ,,Deci ni se porunceqte s[ nu jerttim lui Dumnezeu cu zgdrcenie (cu micime de suflet) laudele qi rugiciunile, nici s6-I aducem Stipdnului orice, la nimereal[, ci il-l inchin[m ceea ce este de clpetenie in suflet, mai bine zis tnsugi sufletul intreg, cu toati dragostea gi hotiirdrea."l13 Smntul Maxim Mdrturisitorul explicd jertfa lui Abel, comparindu-l pe acesta cu Smntul Ioan Botezltorul gi inaintemergdtorul: ,,Glas rl lui Dumnezeu care strigd de la inceput in pustie, adici in firea oamenilor, sau in lumea aceasta, este desigur orice sfhnt, (,..) (cand) inchind lui Dumnezeu cu sinceritate, ca Abel, cele dintdi miqclri ale contemplafiei sufletului, ingrl;ate prin virtu1i."114 Orice gdnd curat niscut in noi trebuie inchinat lui J)umnezeu de indati, spre a nu fi sfdrtecat de vrljmaq. Jertfa lui Abel preinchipuie lucrarea Mdntuitorului: ,,Abel cel drep, ndicd Hristos, aduce lui Dumnezeu ca dar primele n[scute ale t$ lh.d. lrl Sffintul Chiril al Alexandriei, Glafira la Facere,I l'' Sfentol Ambrozie, Scrisori,xxxv, 9 llt Smntul Grigorie de Nyssa, Despre nevoinld lta
lbid.
44
op. cit.,47
45
7 turmelor, adicl pe cei fragezi la iniml 9i purt[tori ai slavei Lui in chipul lor de intdi nisculi. Iar aceasta e Biserica, care e mit[ de dumnezeiescul Pavel mul(imea celor intdi ndscufi, inscriqi in ceruri, a celor chemafi spre sfinfirea prin credin1i."rrs
Nu qtim in ce fel a fbcut vlditl Dumnezeu alegerea Sa. O tradilie explicd alegerea prin cdderea unui foc din cer, care a mistuit jertfa lui Abel 9i nu pe a lui Cain; dup[ o alte tradilie, fumul jertfei lui Abel a suit citre cer, iar al celei a lui Cain s-a risipit. Oricum, din textul biblic reiese cu claritate ci respingerea jertfei sale i-a fost bine cunoscuti lui Cain. 5b: ,,^Ii s-a intristat Cain tare Si fala lui era posomo-,
rdtd." Inima lui Cain se videgte inc[ de pe acum. Dumnezeu, insi, i-a cunoscut gdndurile inaintea oriclrei manifestiri vdzute: ,,La Cain, r[utatea n-a inceput s[ se manifeste cAnd qi-a ucis fratele, cici inci inainte Dumnezeu cel cunoscitor al inimilor nu privise spre Cain Si spre iertfa ly.i, ci rlutatea lui a ieqit (doar) la iveall cdnd l-a ucis pe Abel"o. ,,Sup6rarea lui Cain a fost indoit6; s-a supirat nu numai cI a fost respins, ci qi pentru cd a fost primit darul fratelui s[u."rr7 Invidia e un plcat capital. Dar aici se manifesti chiar un p[cat mai grav, impotriva Duhului Sfhnt, Cain pizmuind harul de care s-a implrtl;it fratele sdu gi sporul acestuia in virtuli. 6-7: ,,Atunci a zis Domnul Dumnezeu cdtre Cain: Pentru ce te-ai intristat Si pentru ce s-o posomordt fala ta ? Cdnd faci bine, oare nu-li este fala senind ? Iar de nu faci bine, pdcatul bate la uSd Si cautd sd te tdrascd, dar tu biruieSte-l ! " Textul ebraic fiind corupt, versetul 7 tidicl dificultifi in traducere. S-ar putea infelege cd Dumnezeu ii cere in mod imperativ lui Cain s[ biruie pdcatul. Sfinfii P[rinfi au aritat, ins[, cI voia liberd a omului nu e niciodatd ingr[diti de citre CreaSfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,l "u Origen, Despre rugdciune,Xxlx, 18 "' Sfantul Ioan Guri de Aur, op. cit.,Y
"t
46
tor. Acesta doar
il
indeamnd pe Cain
s[ lupte impotriva p[ca-
tului.
Biblia 1914 tradtce; ,,N-ai.fi pdcdtuit dacd ai fi adus drept; dar n-ai impdr{it drept! LinisteSte-tel" Linigtea este inceputul curllirii sufletului. ,,Cdci n-ar putea impdca pe Dumnezeu cel ce nu e in pace cu fratele siu, ci in dezbinare gi urd."ll8 Dar Dumnezzu nu-gi uiti ftptura, nici chiar cdzutd, in mulfime de p[cate. ,,Uitii-te la iubirea de oameni a Stdpdnului! Cum vrea
l[-i
potoleascd mdnia gi furia gi s[-i opreasc[ furia prin cuvintele acestea! VizAndu-i migclrile sufletului gi cunoscdndu-i neomenosul gdnd de ucidere, vrea s6-i potoleasci mai dinainte gdndul, si fac[ linigte in mintea sa."lle 8z ,,Dupd aceea a zis Cain cdtre Abel, fratele sdu: Sd iegim la cdmp! Iar cdnd erau ei in cdmpie, Cain s-a aruncat dsupra lui Abel, fratele sdu, si l-a omordt." ,,Cain pune la cale crima impotriva fratelui siu, il attage lntr-un deqert gi inftptuiegte crima increzAndu-se in singuritatea locului, fapt nelegiuit gi nebunesc totodat5, fiindc[ a socotit c5 cste destul, pentru a-gi ucide fratele, si se fereascd de vdzul oamenilor, frrd sd-gi dea seama c[ la omorul s[vdrgit de el Dumnezeu este martor. Socotesc ci s-a gdndit atunci, cum se gfurdesc gi acum mulfi, cI Dumnezeu nu se ingrijeqte de cele p5mAntegti qi nu vede faptele oamenilor scelerafi. F[ri indoial[ ci a$a s-a gdndit, de vreme ce dupl s[vdrgirea crimei, chemat gi tntrebat de Dumnezeu, a rlspuns c[ nu gtie nimic despre uciderea fratelui. il socotea pe Dumnezeu at0t de str[in de faptele oamenilor, incdt credea cd poate acoperi cu minciuni o nelegiuire atdt de bestiali. Dar socoteala lui a iegit altfel. Cdci pe Dumnezeu, despre Care-gi inchipuia ci nu i-a vizut crima pe cdnd o infrptuia, L-a simfit c6-L vede pe cdnd era condamnat."l20 Nil Ascetul actlualizeazd: .,Iar dacd e careva din cei ce nu
Sfrntul Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice,Xlll Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XVIII, 6 "'Sfarrtol l'o Salr.ianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu,l,6
"'
47
gtiu inc[ s[ se lupte, sI rimAnd nesupdrat acas6, neprimejduirea prin liniqtea sa. Aga era lisus al lui Navi, care s-a scris: 1ar slujitorul lisus, fiind incd tdndr, nu afard din cort (Ieg. 13, 1l). Clci qtia din istoria lui Abel c[ ce pleac6 la cAmp sunt ucigi de frafii gi de prietenii dupi tru pentru cd ies la lupti inainte de vreme."r" Se nu ne av spre fructele vielii cre$tine c0t inci mai socotim pa1 pului ,,fra!i gi prieteni" ai nogtri! Tertulian socotegte c5, asemenea Evei, Cain a virtutea rlbdlrii: ,,De-a surda ag scrie despre nerlbdare, acel prim ucigag gi prim fratricid, Cain, ar fi agteptat cu su linigtit gi r[bdltor faptul ci jertfa sa n-a fost bineprimiti Dumnezeu, dacd nu s-ar fi mdniat pe fratele siu, dacl in sfdrgi n-ar fi ucis pe nimeni."l22 Includem aici 9i o prefioasi tilcuire, apa(inAnd Sffintul Maxim Mdrturisitorul: ,,Cain este legea trupului, cea dint6i care o nagte Adam dup[ ce a cdlcat porunca dumnezeiascd. I Abel este cugetul duhului, pe care-l nagte tot acela, mai pe m[, prin clin[6. Pe acesta il ucide Cain, fiindci a purces la templarea naturii inainte de a dobdndi deprinderea des[vdrgi
in acest scop."l23 9-l0t ,,Atunci a zis Domnul Dumnezeu cdtre Cain: este Abel, fratele tdu? Iar el a rdspuns: Nu Stiu! Au dosrd sunt pdzitorulfratelui meu? $i a zis Domnul: Ce aifdcut? sul sdngelui fratelui tdu strigd cdtre Mine din pdmdnt. " Ca gi atunci cdnd l-a intrebat pe Adam, Dumnezeu nu utl nici acum s[ afle ci, dimpotrivI, si-i arate lui Cain ci fa lui e cunoscuti gi, astfel, si-l aduc[ la poc[infi. Dar, tot ca Adam odinioari, Cain nu-gi recunoagte picatul. Uciderea e un p[cat strig[tor la cer; singele vlrsat cltre Dumnezeu, cerdnd o pedeaps[ imediati. ,,Abel se ruga
numai prin t[cere, ci gi prin moartea lui; cI s6ngele lui dddea drurnul la o voce mai puternic6 decdt tembita.-l24 ll-l2z ,,$i acum eSti blestemal de pdmdntul care Si-a deschis gura sa, ca sd primeascd sdngele fratelui tdu din mdna la. Cdnd vei lucra pdmdntul, acesta nu-Si va mai da roadele sale fie; zbuciumat Sifugar veifi tu pe pdmdnt." Pe bunl dreptate exclaml Sfrntul Chiril al Ierusalimului: ,,Mare este p[catul, micd os6nda!"l2s in bunltatea Sa, Dumne,eu nici nu-l pedepsegte pe Cain, ci doar ii anunti urmarea fiteascd a faptei sale. ,,C[ trupul, dac[ nu are sprijinul s6u firesc, trebuie neapirat sd se vdnzoleascd gi sd tremure."r26 Odat[ cu cre$terea pdcatului, sporesc Ai consecin{ele. ,,Neamul lui Adam,
olzdnd din poruncd gi frcdndu-se vinovat de pdcate, e zbuciumat de gdnduri nestatornice gi e plin de fricl gi de tulburare, in;ugi vrljmagul invdluind tot sufletul care nu s-a niscut din Dumnezeu, in pofte gi pl[ceri felurite, invdrtindu-l ca pe griu ou o lopd1icd."r27
l3-l4t ,,$i
a zis Cain cdtre Domnul: Pedeapsa mea este putea-o purta. De md izgoneSti acum din pdacesta, md voi ascunde de la faya Ta Si voi fi zbuciumat mdntul gl fugax Si oricine md va tntdlni, md va ucide. " Nepedepsit, Cain iqi socotegte pedeapsa prea grea. ,,Vina mea este prea mare ca sd mi se poatd ierta", ceea ce ar fi un p[cat mai greu, deznldejdea de a mai primi iertarea divin[, pdoat impotriva Duhului Sfhnt. ,,Mai existd inci gi o altfel de triste[e, mai blestematE, care impinge sufletul picdtos nu la indrep. tarea viefii gi la alungarea patimilor, ci la cea mai pierzdtoare disperare; aceasta l-a impiedicat pe Cain de la clin{[."128 Nu celn1a, ci teama de moarte il coplegegte pe Cain: ,,nimic nu aruncd mai mare decdt
lzt
aS
Sfantul Ioan Gurd de Aur, Omilii tq
Matei,Xw,3
t25
t2t
"' 123
Catehezele,rl,2 l2o smntul
op. cit.,xLVII Detpre rdbdare,Y op.
127
r28
cit.,XLI/* 48
Smntul Sfantul
Macarie egipteanul,S2
iresti,IX,g 49
7 sufletul in robie (mai mult) decit frica de moarte. Cum s[ ridice deasupra ur0ciunilor simfirea de rdnd gi josnicd, in biltoaca slIbiciunii qi in poftele acestei vieli?"lze 15: ,,^!i i-a zis Domnul Dumnezeu: Nu aSa, ci tot cel va ucide pa Cain tnSeptit se va pedepsi! $i a pus Domnul nezeu semn lui Cain, ca tot cel care tl va tntdlni sd nu-l moare." Smntul Ioan GurI de Aur tAlcuiegte mai pe larg acest locr t0lcuire pe care vom tncerca s-o rezumlm aici. Numdrul este intrebuinfat spre a indica un num[r mare. Se arati astfel de gravd e fapta lui Cain gi cdt de infricogitoare urmarea. V zind zbuciumul lui Cain, oricine ii va cunoagte fapta gi se va i grozi de urmdri. De aceea, de l-ar ucide, pe el sau pe oricare tul, pedeapsa ar fr amplificati, c[ci era avertizat asupra cintelor. ln plus, acel ce ucide ia asupra sa gi pdcatele pentru victima n-a mai putut sd se cdiascS. Iar Cain a s6vdrgit p[cate, nu unul. Dupa Sffintul Chiril al Alexandrieir3r, au fost: 1) nu a deosebit in chip drqt;2) nu gi-a indreptat geala; 3) a pizmuit; 4) a fost viclean; 5) a ucis; 6)L-a minfit Dumnezeu; 7) a socotit c[ va scdpa fEri voia lui Dumnezeu pedeapsl. Sunt posibile gi alte clasificiri ale p6catelor si de Cain.
Nu gtim ce semn i-a fost pus fratricidului, locul biblic ind obscur. Credem, totugi, cd e vorba de tremurul gi zbuci de care s-a amintit, semn vizibil oricui. 16z ,,$i s-a dus Cain de lafala lui Dumnezeu Si a tn linutul Nod, la rdsdrit de Eden." E o sporire a riului: ,,Dacd Adam s-a ascuns de la lui Dumnezeu, Cain, mai pdcdtos gi mai nelegiuit decdt Adam,
fala lui Dumnezez. "l32 Ruptura e total[. Cain se tnut[ in {inutul Naid (Nod): ,J.[aid se tilcuiegte tulburare, pe olnd Eden, desfbtare. Credinfa, gnoza gi pacea sunt desfttarea, dln care a fost izgonit cel ce n-a ascultat. Cel care se socoteqte htelept, ins6, de la inceput nici nu vrea sd audl de poruncile dumnezeiegti; ci ca unul care se crede prin el insugi invifat, se tmpotrivegte frdului qi, de buna sa voie, se mutd in tulburarea tttvilurati; gi cobordndu-se de la cunoagterea Fiin{ei nen[scute la cele muriioare gi ndscute, are cdnd o pdrere, cdnd alta."r33 17z ,,Dupd aceeo a cunoscut Coin pe femeia sa Si ea, zdnlslind, a ndscut pe Enoh. Apoi a zidit Cain o cetate Si a numit-o, dupd numelefiului sdu, Enoh." Scriptura nu a amintit nagterea ori numele femeii lui Caln, socotindu-le lipsite de importanli. Enoh inseamn[ tndemdnalic, incepdtor, alte traduceri posibile plrdndu-ni-se nepotrivit€ pentru el. Interesant ci primul erou civilizator amintit de Biblie este Cain, primul care zidegte o cetate. Depirtat de Dumnetou, el simte nevoia de protecfie prin ziduri, ca gi dorinfa de-a dobAndi o anume nemurire prin lucrarea sa. Ridicarea unei cet[[i mai sugereaz[ vremuri in care numdrul oamenilor ajunsese
plecat de la
dostul de mare.
18: ,,Iar lui Enoh i s-a ndscut lrad; lui lrad i s-a ndscut Maleleil; lui Maleleil i s-a ndscut Matusal, iar lui Matusal i s-a ndscut Lameh." Irad (: fugar; orag veqnic) arati continuarea zbuciumului lui Cain, ca gi a acfiunii sale civilizatoare, surogat al viefii in f)umnezeu. Maleleil (= ldudat de Dumnezeu) ar l[sa si se cread[ cI gi din descenden(a lui Cain ar fi putut iegi ceva bun; Scriptura, ins6, nu lasd s[ se intrevad[ aga ceva. Matusal 1: o r, mbiei) indicd o fire rdzboinicd, violentd, gi un mediu in care e cunoscuti metalurgia. Lameh (: rdzboinic; distrugltor; silbatic) lpi anunfa prin nume faptele sdlbatice pe care le va sdvArqi.
t2e
Sfentul Ambrozie, Scrisori,XXXVII, 3l omilii la Facere,xlx, 5 '30 tlt op. cit.,I
50
lt' Origer, Omilii la Cqrtea leremia, XVI, 4
lrt Clement Alexandrinul Stromate,Il, 51, 4-5 , 51
l9'. ,,Lameh Si-a luat doudfemei: numele uneia era numele celeilalte era Sela." Si Lameh e inceputul poligamiei, impotriva rAnduielii lite de Dumnezeu. Numele sofiilor sale, Ada (: podoabi;
musefe; pl6cere) Si Sela (: stdnci asculitd), sugereazl cufu darea in pliceri qi impietrirea inimii. 20-21: ,,Ada a ndscut pe labal; acesta a fost tatdl ce trdiesc in corturi, la turme. Frotele lui se numea I acesta este tatdl tuturor celor ce cdntd din chitard Si cimpoi." Iabal (: drumef; nomad; civilizafie) are numele in cu ocupafia sa; din nou e sugerat cd, civilizaliae semn al rescenfei.
Iubal
(:
cdnt5re[ din fluier; cultur[) arat[
iarl;i
letnicire4 ca gi faptul ci o anume culturd, ce nu se mai de la cult, este incercarea omenirii declzute de a crea o fa realitate, spre a umple golul l[sat de indep[rtarea de lnstrumentele indicate aici sunt numite, in ebraic6, bel Si kinnor, primul indicdnd un instrument ctt zece coarde, al doilea un instrument cu cinci sau mai multe coarde. T rile sunt intotdeauna aproximative, fiind vorba de vechi qi utilizate in alte zone geografice. 222 ,,Sela a ndscut Si ea pe Tubalcain, care afost un rar de unelte de aramd Si de fier. $i sora lui se chemo Noema. Tubalcain (: agchii de metal; fierar), prin ocupafia aparfinea unei categorii privite, in vechime, cu teami sau chi cu oroare; fierarul fiind vizut ca un fel de vrljitor; nu e ca metalurgia si fi fost impreunati cu practicile magice. (: cea frumoasd; cea iubit[) ar putea indica pe fiicele p ocupa{ie str0ns legati de civilizalia decadenti. 23-242 ,,$i a zis Lameh cdtre femeile sale: Ada Si ascultali glasul meu! Femeile lui Lameh, lua{i aminte la c tele mele: Am ucis un orn pentru rana mea Si un tdndr vdndtaia mea. Dacd pentru Cain vafi rdzbunarea de Sapte apoi pentru Lameh de Saplezeci de ori cdte Sapte! " Fragmentul ,,reprezinti, un cdntec sdlbatic compus gloria lui Lameh, erou al degertului, gi este inserat aici ca 52
rio a violen,tei crescdnde a neamului lui Cain. C6ntecul nu aparfilnca
inilial spaliului israelit, ci era o odd chemeiticl, pe care
Bulorul (biblic) o utilizeazd ca s[ caracterizeze degradarea etic6 (poligamia) 9i silblticia rela{iilor umane (rdzbunarea sdngelui) dupl pdcatul originar. (...) Setea de rizbunare a lui Lameh reprczintd al treilea p[cat (dup[ atingerea de fructul oprit gi crima
lui Cain) din- perioada anterioarl lui Noe, cauz[ nemijlociti a potopului." "o E $i un alt t6lc aici: ,,Cu alte cuvinte, Lameh a tpus a$a: Eu merit mai mari pedepse decdt Cain. Pentru ce? DcAi Lameh n-a omordt pe fratele sdu, totugi a fost pedepsit mai cumplit, pentru cd nu l-a infelep(it pilda lui Cain."r35 25: ,,Adam a cunoscut iardsi pe Eva, femeia sa, Si ea, zdmislind, a ndscut un fiu Si i-a pus numele Set, pentru cd Si-a zis: Mi-a dat Dumnezeu altfiu tn locul lui Abel, pe care l-a ucis Cuin." Set (: inlocuire; vllstar) va inlocui pe Abel, omenirea av6nd sd se indrepte in descendenfa lui. 26t ,,Lui Set de asemenea i s-a ndscut un fiu Si i-a pus numele Enos. Atunci au tnceput oamenii a chema numele Domnului Dumnezeu." Numele Enos (: Muritor; sl5bdnog) pare a indica smerenia acestuia. Textul ebraic are aici tetragrama IHVH, folositl pontru prima datd gi marcdnd reaproprierea omenirii de Dumnezeu. Acest nume va fi uitat, gi Dumnezeu il va redescoperi in artrtarea Sa c[tre Moise, in rug (Ieg. 3, l4). 5.
Potopul (5,1
-
10,32)
Cap. 5, l-22 ,,Iatd cum scrie cartea neamului lui Adam. Cand a fdcut Dumnezeu pe Adam, l-a fdcut dupd chipul lui Dumnezeu. Bdrbat Si femeie a fdcut Si i-a binecuvdntat Si le-a pus numele: Om, tn ziua fn care i-afacut." Reamintim cd,Adarn inseamn[ om sattpdmdnt. rto
rr5
GEN, p. 334 Sfantul loan GurI de Aur, Omitii la Matei,LXXlY,2
s3
4-52 ,,Adam a trdit doud sute treizeci de ani Si atunci s-a ndscut unfiu dupd asemdnarea sq si dupd chipul sdu si i pus numele Set." De aici se red[ genealogia lui Adam pe linia lui Set, contrast cu descendenfa lui Cain. Cain e abandonat de autoru biblic, s[mAnfa sa fiind deja condamnatd. Plecat de la fala I Dumnezeu, el nu mai e nici m[car dupi chipul gi
pirinfilor s6i cizuti, intr-atdt a fost desfigurat de pdcat. acum, sunt infEfiqa{i doar urmagii lui Set pentru c6,,to(i oameni care sunt in lumea aceasta sunt fiii lui Set. Cici urmagii lui Cai au pierit in potop".136 4,.52 ,,Zilele pe care le-a trdit Adam dupd nasterea lui fost Sapte sute de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate zilele vielii lui Adam aufost noud sute treizeci de ani Si apoi murit." Durata viefii oamenilor avea si scadl treptat, pe ce acegtia s-au addncit in pdcate. 6-82 ,,Set a trdit doud sute cinci ani Si i s-a ndscut Enos Dupd nasterea lui Enos, Set a mai trdit Sapte sule de ani, Si s-au ndscut fii si fiice. Iar de toate, zilele lui Set au fost sute doisprezece ani Si apoi a murit. " Enos inseamnd muritor, sldbdnog. ,,Prin darea nume fiului s[u, Set recunoagte sldbiciunea vie{ii opun6ndu-se astfel semetiei descendenfilor lui Cain. Spre sebire de Chenei, oameni ai impir[fiei pdmdntegti, setitii, pdnd cu Enos, recunosc impdr[fia lui Iahve."137 9-llz ,,Enos a trdit o sutd noudzeci de ani Si atunci i ndscut Cainan. Dupd nasterea lui Cainan, Enos a mai trdit sute cincisprezece ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate,, zilele lui Enos aufost noud sute cinci ani gi apoi a murit. " Cainan inseamnl cdstig, proprietate, ziditor, copil. 72-l4z ,,Cainan a trdit o sutd gaizeci $i cinci de ani
au
'36
t"
Origen, Omilii la Cartea GEN, p. 334
ilunci i s-a ndscut Maleleil. Dupd nasterea lui Maleleil, Cainon a mai trdit Sapte sute patruzeci de ani Si i s-au ndscutfii Si ,filce. Iar de toate, zilele lui Cainan aufost noud sute zece ani Si apoi a murit." Maleleil inseamn[ lauda lui Dumnezeu sat cel ce laudd pc Dumnezeu.
l5-l7z ,,Maleleil a trdit o sutd Saizeci Si cinci de ani Si fltunci i s-a ndscut lared. Dupd nasterea lui lared, Maleleil a mai trdit Sapte sute treizeci de ani Si i s-au ndscutfii Sifiice. Iar dc toate, zilele lui Maleleil aufost opt sute noudzeci Si cinci de ani Si apoi a murit. " Iared se tilmicegte cel care coboard. 18-20: ,,Iared a trdit o sutd Saizeci Si doi de ani Si atunci I s-a ndscut Enoh. Dupd na;terea lui Enoh, Iared a mai trdit opt sute de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate, zilele lui lared aufost noud sute Saizeci Si doi de ani Si apoi a murit." Enoh 7: inifiat; sfinfit; consacrat) poartd acelaqi nume cu liul lui Cain, ins6 ya ayel un rol cu totul diferit, motiv penhu care am ales, in cazul numelui sdu, alte traduceri posibile, care g[-i sublinie ze luqarea gi viefuirea. 2l-242 ,,Enoh a trdit o sutd Saizeci Si cinci de ani Si atunci i s-a ndscttt Matusalem. $i a umblat Enoh tnaintea lui Dumnezeu, dupd nasterea lui Matusalem, doud sute de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. Iar de toate, zilele lui Enoh au fost trei sute Saizeci Si cinci de ani. $i a pldcut Enoh lui Dumnezeu Si upoi nu s-a mai aflat, pentru cd l-a mutat Dumnezeu." ,,Bogat'a fost Enoh, cate a, Iuat cu sine ceea ce a avut gi toate roadele bun[tdfii sale le-a depus in hambarele cerepti. El de aceea a fost rdpit, pentru ca rdutatea sd nu-i schimbe inima (inf. Sol. 4,ll').-ttt Nu e clar dacd Enoh a murit sau nu. Daci a tr[it doar 365 de ani, aceasta ar fi cea mai scurtl duratd de via{d indicatd pAn[ acum, reprezentdnd insl un numlr perfect, acela al unui an solar. Tradilia, ins[, spune cd Enoh va reveni, impre-
Numerii,Xvfll,4 r3t
54
Sfentul Ambrozie, Scrisori,XXXVIII, 7
55
7F une cu Ilie, qi abia atunci va trece prin moarte. 25-272 ,,Matusalem a trdit o sutd optzeci Si Sapte de Si atunci i s-a ndscut Lameh. Dupd naslerea lui Lameh, salem a mai trdit Sapte sute optzeci Si doi de ani Si i s-au
fii qi fiice. Iar de toate, zilele lui Matusalem, au
pe care le-a trdit,
fost noud sute Saizeci Si noud de ani Si apoi a murit. " Matusalem (: omul sabiei) a hlit mai mult decdt ori
in Scripturi. Fiul sdu, Lameh (: pli de putere; sdrac) nu are, desigur, vreo leg[turd cu urmagul alt2i persoand menfionati
Cain ce purta acelagi nume. 28-292 ,,Lameh a *dit o sutd optzeci Si opt de ani Si i s-a ndscut un fiu. $i i-a pus numele Noe, zicdnd: Acesta ne mdngdia in lucrul nostru Si in munca mdinilor noastre, la rea pdmdntului, pe care l-a blestemat Domnul Dumnezeu! " Noe 7: linigte; odihn[; mdngdiere) este tip al lui Hristos ,,Hristos ni s-a ftcut noui dreptate gi odihn[. Ne-a mAntuit noi qi de pdmdntul pe care l-a blestemat Domnul Dumnezeu
C[ci aceasta a spus-o Lameh proorocind despre Noe. Deci nu nici o indoial[ c[ in Hristos ni s-a iertat vina neascultdrii
t'lncifeciori: Sem, Ham Si lafet." Din cei trei fii ai lui Noe se vor trage trei mari ramuri ale omenirii de dup[ potop: - Sem (: nume; rlsad; s[minfa) e plrintele rasei semitice (arabi, evrei g. a.);
- Ham (: negru; cilduri; nervos) e strdmogul rasei hamitice, ugor de recunoscut dup[ culoarea inchisi a pielii; - Iafet (: intindere; r[spdndire; frumuse,te) e strlmoqul rasei iafetite, cu pielea de culoare albd. Anul cinci sute al viefii lui Noe e indicat ca fiind timpul ln care Dumnezeu anunfi pentru prima dat[. cataclismul ce va veni.
Din pricina sporirii riului in lume, Dumnezeu a hotirit nimicirea ornenirii prin potop de apd. Memoria omenirii a pistrat, aproape pretutindeni, amintirea diluviului, in legende. Nu credem a fi vorba, ins6, despre acelagi cataclism, ci de evenimente similare, petrecute la date diferite. Potopul descris de Bihlie a avut loc in jurul anului 3600 i.Hr., inzonaMesopotamiei,
lls6nd un strat de mdl gros de trei metri, pe o suprafa(i de
Adam."139
270.000 km2.
30-31: ,,$i a mai trdit Lameh, dupd nasterea lui Noe, cinci sute Saizeci Si cinci de ani Si i s-au ndscut fii Si fiice. de toate, zilele lui Lameh aufost Sapte sute cincizeci Si trei ani Si apoi a murit." ,,Prive9te, deci, inainte de altele, cum se numesc cei Cain gi qirul urmaqilor lui. Dar gi cum se aratd clar la ce de ani s-a intins timpul fiecdrei viefi pentru urmagii lui Set. (... E gi aceasta o dovad[ viditi celor ce voiesc s[ cugete drept acestea, ci Dumnezeu nu rabd5^ sI vadl via(a celor pdcitogi (...) De aceea s-a trecut sub tdcere timpul vielii urmagilor Cain. Clci n-au ftcut nimic wednic de avzit."ta0 322 ,,Noe era de cinci sute de ani, cdnd i s-au
Pornind de la relatarea diluviului, ni se d[ un sfat pentru viafa duhovniceascd: ,,Precum cor[bierii nu poartd haine frumoase, sau mdnugi, sau sandale, cdci de nu sunt dezbricafi nu pot inota, aga ii e cu neputintd sufletului sd treac[ peste valurile vtnturilor potrivnice ale r[ut[fii, de nu se afld dezbrdcat de cele
'3e 'oo
Sfentul Chiril al Alexandriei, op.
lumii."lal Cap. 6,'l-22 ,,Iar dupd ce au tnceput a se tnmulyi oamenii pe pdmdnt Si li s-au ndscut fiice, fiii lui Dumnezeu, vdzdnd cd fiicele oamenilor sunt frumoase, Si-au ales dintre ele solii, care pe cine a voit. " infiii lui Dumnezeu s-au vizut fie fiinfe ceregti, fie ingeri cizt[i. Credem cd mai potrivit e s6-i in{elegem pe urmagii lui Set, cei ce au inceput sd cheme numele Domnului, iar prnfiiceale
cit.,ll rar
lbid.,r 56
Isaia Pustnicul, op.
cit.,XXV,
12
57
le oamenilor, descendente ale lui Cain, numite astfel au ratat posibilitatea de a-gi transcende condilia de creaturd
2t6.
,,Desigur, n-ar putea proveni omul din impreunarea rilor cu totul strdine de trup cu femeia."lo' Ci,,evorba de oa nii ce se intorc la patimile iubirii trupegti gi se aprind de pofta urdt[ prin ingerii cdzufi."ta3,,Pdni ce neamul sfin1it viefuia sine, neamestecat cu cel rdu, str6lucea in ei frumuse{ea nezeiasc[ neatinsl gi-i frcea minunafi. Dar cdnd au alunecat iubirea trupeasci, fermecafi de chipurile femeilor, s-au apostali."laa ,,imp6rfirea aceasta (a neamurilor) s-a frcut Cain gi Set, cei din Cain numindu-se oameni, iar cei cobor6t din Set chemdndu-se fii ai lui Dumnezeu."r4s Finalul versetu 2, dapd care gi-a ales fiecare pe cine a voit, pare a sugera frdul general ce domnea pe atunci. 3z ,,Dar Domnul Dumnezeu a zis: Nu va rdmdne Duhul Meu in oamenii aceStia, pentru cd sunt numai trup. zilele lor sd maifie o sutd doudzeci de ani!" Cufundarea in simtualitate 5i alipirea de materie moartea, c5ci stihiile rdmase in voia lor, se destramd in chi natural. ,,Pl[cerea, trecdnd de la trup la minte, o face pe cu chip trupesc, neimbun6t[findu-se prin impdrtlgirea de ce este mai bun, ci transmifdndu-i mai vdrtos aceleia ceea este mai r6u, inc0t omul intreg e numit din pricina ei trup, trivit cu ceea ce s-a zis despre cei ineca{i prin mdnia lui nezetJ."t46 Promisiunea plScerilor atrage mintea intr-o ca inchizdnd-o in forme 9i despir,tind-o de Cel Nelimitat de formd. Omul robit plicerii alege finitul in locul infinitului temporalul in schimbul vegniciei. 4z ,,In vremea aceea s-au ivit pe pdmdnt uriasi, mai
'o' Sfentul Chiril al Alexandriei, op. Ibid. 'n' tq lbid.
Grigorie Palama, Capete despre cunostinla naturald,62 Id., Despre rugdciune,g
'os Smntrrl ta6
cit.,l\
58
fiii lui Dumnezeu incepuserd a intra la fiicele utmenilor Si acestea incepuserd a le naste Jii: aceStia sunt veslllii viteji din vechime." Sunt destule gi supoziliile privind acei uriasi. Noi opinlm ce, unindu-se cei cu aspiralii spirituale cu aceia robifi trupului, urmagii lor vor fi fost sf6gia{i de tendinfe contradictorii, manifestate prin fapte de naturd sd uimeasc[. Sau, ,,femeile au n[scut acegti mongtri, Dumnezeu urifind gi frumusefile trupurilor omenegti, din pricina neinfrdn[rii poftelor desfr0nate ale celor ce se impreunau. De aceea cei n[scu]i erau giganfi, adicd sil-
,wumd de cdnd
hatici gi robugti, care pdtimesc de o mare urdciune, dar sunt superiori altora prin mdrimea trupurilor. De aceea e de gtiut ci cuvAntul Scripturii obignuieqte si numeasci uriagi (giganfi) pe cei lbarte robugti."raT 5-72 ,,Vdzdnd insd Domnul Dumnezeu cd rdutotea oamenilor s-a mdrit pe pdmdnt qi cd toote cugetele Si dorinlele inimii lor sunt indreptate la rdu in toate zilele, i-a pdrut rdu Si S-a cdit Dumnezeu cd a frcut pe om pe pdmdnt. $i a zis Domnul: Pierde-voi de pe fala pdmdntului pe omul pe care l-ant Jiicut! De la om pdnd la dobitoc Si de la tdrdtoare pdnd la pdsdrile ce-
rului, tot voi pierde, cd imi pare rdu cd le-imJdcut. " Cdnd citim ci Dumnezeu regreti gi Se ciiegte, nu-L vom ougeta ca fiind schimbdtor, acestea fiind adaptiri la infelegerea ruamenilor. in{elesul e acela ci sfinfenia lui Dumnezeu nu poate lngddui inv6rtoqarea in p6cat. 8-10: ,,Noe insd a aflat har inaintea Domnului Dumnezeu. Iatd viala lui Noe: Noe era om drept Si neprihdnit tntre oamenii timpului sdu Si mergea pe calea Domnului. $i i s-au ndsc:ut lui Noe treifii: Sem, Ham Si lafet." Pindrept e infeles,,cel ce igi indeplineqte in comunitatea leocratic[ indatoririle fafd de Dumnezeu, in consens cu legea Acestuia; cel ce este loial fa{d de Dumnezeu gi, in mdsura in oare comportamentul sdu concordd cu exigen(ele divine, are r'r7
Sfantul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,ll
59
dreptul la un tratament echitabil,,.ra8 ll-14: ,,Pdmdntul tnsd se stricase inainteafelei lui nezeu Si se umpluse pdmdntul de silnicii. gi a cdutat Dymnezeu spre pdmdnt Si iatd era stricat, cdci tot trupul abdtuse de la calea sa pe pdmdnt. Atunci a zis Domnul 6um zeu cdtre Noe: Sosit-a inainteafelei Mele sfiirSitul a tol cdci s-a umplut pdmdntul de nedreptdlile lor, Si iatd Eu ii pierde de pe pdmdnt. Tu tnsdfi-li o corabie de lemn de salcr In corabie sdfaci despdrlituri Si smoleSte-o cu smoald pe di untru Si pe dinaJard." Corabia e simbol al Bisericii, locul in care sufletele scdpare din potopul p[catelor. Ca lucrltor al corabiei, Noe tip al Mflntuitorului. Hristos, Noe cel Adev[rat, ,,a construit serica, ardtatd ca in chipul acelei vestite cordbii, in care cei intrl scapi de nimicirea ce ameninf6 lumea.,,r4e Sftntul M[rturisitorul compard pilda lui Noe cu viefuirea sfinfilc ,,Smntul (...), asemenea lui Noe, privind prin credinf[ chipuri viitoare ale judecdfii dumnezeiegti, gi-a intocmit, ca pe o bie, o viefuire gi o deprindere care s[-l scape de m6nia vii intiritd din toate pdrfile cu frica de Dumnezeu.,,rs0 Corabia e cutl din lemn de salcdm, Iemn tare gi neputrezitor, simbol al renagterii gi nemuririi. 15-16: ,,Corabia tnsd sd ofaci aSa: lungimea corabiei
fie de trei sute de coli, ldlimea ei de cincizeci de co{i,
Clement Alexandrinul, urmdnd
lui
Barnaba, tAlcui
,,Unii spun cd cei trei sute de cofi sunt simbolul semnului
nului (T
- litera taf, cu care vechii greci notau num[ruI
,
rhnbolizind Crucea - n.n.); cei 50 de cofi sunt simbolul nddejdii gi al iertirii date in ziuaCincizecimii; iar cei 30 de cofi, sau 12 m, cum este scris in unele texte, aratd predicarea Evangheli€i, c[ Domnul a inceput predica Sa cdnd era de 30 de ani, iar 12 tunt Apostolii. Construcfia corabiei se inal16 deasupra apei cu ulr cot, simbol al prop[girii dreptului, care igi sf6rgegte viafa in monad6, adicd in unitatea credin1ei."l5' Sau: ,,Privegte deci in eele trei sute de co{i inchipuitl deslvArgirea Sfintei Cruci. Cici tceasta este lungimea corabiei. Iar c[ deslv6rgirea deslvdrqiril0r este, ca s[ spunem aga, Dumnezeu in unitate, o aratd ldrgimea corabiei, care se intinde pe cincizeci de cofi, dat fiind c[ la ocle gapte geptimi se adaugl gi unitatea (50 :7 x 7 + 1), intruoAt firea lui Dumnezeu este una. Iar inllfimea nu nagte in noi dec6t acest in{eles. Clci ea termin[ a treia decad[ a cofilor, rflirgind iar[qi in cel Unul aflat deasupra tuturor gi cel mai sus. (,..) Fiindc[ Sfhnta Treime, ldrgindu-se in trei ipostasuri gi Pertoane deosebite-, singurd fire a Dumnezeirii."ls2 , dobitoacele, qi ntrdmtl sus, unde e fac asemenea dobitoacelor au nevoie de llrgdmAn! pentru a alerga de la o poft5 la alta; cel fixat in contemplafie e, intr-un sens, nemiqcat. Dar gi primii gisesc loc de scdpare in Biserica-corabie, dacl nu au ajuns sd fte numai trup, asemeni celor ce pier. l7z ,,$i iatd Eu voi aduce asupra pdmdntului potop de apd, ca sd pierd tot trupul de sub cer, tn care este suflu de viafd, Si tot ce este pe pdmdnt va pieri." Tot trupul de sub cer va pieri, urmdnd a se izbdvi doar cel unit cu cerul. Potopul vestegte Taina Botezului, in care pdcatul e omordt, urmdnd a se nagte un om liber in Hristos. ,,Primul botez afost botezul potopului pentou cunnarea plcatului."rsa lst
'48 GEN, p. 336 'oe Sfentui Chiril al Alexandriei, op. tso
op. cit.,XLVII
cit.,ll
l5r lsa
60
Stromale,Yl,87,2
l5'Srantul
origen, smntol
2
,g
6l
- 18: ,,Iar cu tine voi face legdmdntul Meu; ;i vei intra corabie tu Si impreund cu tine vor intra fiii tdi, femeia ta femeile
fiilor
tdi.
"
Legdmdnt traduce ebraicul berit, ,,termenul cel mai i portant din Vechiul Testament pentru a defini raportul lui nezeu cu oamenii sau acela al oamenilor intre ei. El se referl de o parte la ftg[duinla grafiei gi a mdntuirii, pdni la implini lor final[, pe de alt[ parte la prescripfiile care regleazi vi umani, la exigen{ele etice gi cultice. Israelif,i numeau prin termen legitura lor str6nsd, resimfitii ca istoric trditii, cu nezou. Degi acest legdmdnt reprezenta manifestarea plini for(6 a voin,tei divine, prin care Iahve igi exprima rela{ia sa oamenii, potrivit inten{iei Sale mdntuitoare, el nu putea fi cat de niciuna dintre pe{i, fiind incheiat pentru totdeauna, cor sfinfit prin ritualuri sacre gi intlrit de o loialitate reciprocd."rs5 19-222 ,,Sd intre tn corabie din toate animalele, din tdrdtoarele, din toate fiarele Si din tot trupul, cdte doud, bdrbdteoscd Si parte femeiascd, ca sd rdmdnd cu tine in vi Din toate soiurile de pdsdri inaripate dupdfel, din toate le de anirnale dupd fel Si din toate soiurile de tdrdtoare fel, din toate sd intre la tine cdte doud, parte bdrbdteascd parte femeiascd, ca sd rdmdnd in viald impreund cu tine. Iar ia cu tine din tot felul de mdncare, cu care sd vd hrdnili; jeStele ca sd fie oceosta de mdncare pentru tine Si pentru lea! Si a inceput Noe lucrul Si precum ii poruncise
ptrle femeiascd, iar din animalele necurate cdte o pereche, purte bdrbdteascd si partefemeiascd. De asemenea si din pdsdflle cerului sd iei: din cele curate cdte Sapte perechi, parte bdrhdtaascd Si parte femeiascd, iar din toate pdsdrile necurate cdlu o pereche, parte bdrbdteascd Si parte femeiascd, ca sd le pdslrezi soiul pentru tot pdmdntul. " ,,Curate redd gr. katharos - curat, pur, care traduce ebr. lahor - care iese la lumind, strdlucind ca lumina; necurate redL gr. mi kntharos - necurdt, impur, care traduce ebr. tame. Ye-
Intreaga creafie se salveazi prin omul drept, dupd c intreaga creafie suferl in urma pdcatului. Despre infelesul toacelor vom vorbi ceva mai jos. Ctp. Tr l-3: ,,Dupd aceea a zis Domnul Dumnezeu Noe: Intrd in corabie, tu $i toatd casa ta, cdci tn neamul numai pe tine te-am vdzut drept tnaintea Mea. Sd iei cu tine toate animalele curate cdte Sapte perechi, parte bdrbdteascd
ohiul Testament implrtlgegte interesul deosebit pentru aceste doud concepte al[turi de toate popoarele antice, in special cele vcchi orientale, acest interes provenind din reprezentEri magice ;i animiste strlvechi. Ambele devin apoi concepte cultice primare, primul reprezentAnd starea cultici obligatorie de contact cu divinitatea gi devenind unul dintre simbolurile particip[rii la viafa divinl, cel de al doilea, in forma sa cea mai exageratii, intr6nd in sfera mor{ii gi a tot ce este legat de aceasta. Cele doui concepte opereazd in toate domeniile vie{ii - fizic, religios sau moral. Toate popoarele vechi sau noi au cunoscut gi cunosc tabuuri de hran6, provenite fiecare in parte din cauze diferite. Pentru israelili, in categoria animalelor necurate intrau mai cu teaml acelea care aparfineau unor culturi striine gi, de aceea, nepllcute lui Iahve. Intrau acele animale care inilial fuseserd toteme, sau inchinate unei alte divinitefi: porcul - animal sfhnt in Babilon, Cipru gi Siria, cdinele - in Fenicia, Babilon, Egipt qi Persia; goarecii, gerpii qi iepurii erau privite ca purtltoare de lb(e demonice etc. Se mai ad[ugau criterii estetice sau igienice. Contactul cu cadawele unor astfel de animale aduce cu sine necurdfenia, ele neputdnd fi nici mdncate gi nici jertfite."l56 4'. ,,Cdci peste yapte zile Eu voi vdrsa ploaie pe pdmdnt, pdtruzeci de zile Si patruzeci de nopli Si am sd pierd de pefaya pdmdntului toate ftpturile cdte am fdcut. " Patruzeci e numlrul agtept[rii, al pregitirii, al incerclrii
t55
l5o
Dumne^zeu aSa
afdcut."
GEN, pp.336-337 62
GEN, p. 337
63
qi al pedepsei. Odatii dep[;it numirul40, se trece la o stare perioar[. Sffintul Ilie a mers 40 de zile pdni la Muntele unde s-a inrnednicit de vederea lui Dumnezeu (Itr Regi 19, g.u.), evreii petrec in pustie 40 de ani pdnd s[ intre in Canaan 5-6: ,,^li a fdcut Noe toate cdte i-a poruncit Dumnezeu. Noe, insd, cdnd o venit asupra pdmdntului de apd, era de Sase sute de
ani."
Cunoagtem indelunga ribdare a lui Dumnezeu; ,,pronunfd amenin,tarea Sa in anul al cinci sutelea; totugi, anul al gase sutelea a adus potopul pe pdm0nt. (...) Intenfi a intins Domnul iubirea Sa de oameni, ca si le dea timp -. .-., t57 pocamF'. 7-9: ,,$i a intrat Noe in corabie Si tmpreund cu el au trat fiii lui, femeia lui Si femeile fiilor lui, ca sd scape de potopului. Din pdsdrile curate Si din pdsdrile necurate, din mslele curate Si din animalele necurate, din fiare Si din cele ce se miScd pe pdmdnt au intrat la Noe in corabie perechi, parte bdrbdteascd Si parte femeiascd, cum Durnnezeu lui Noe." ,,inmullindu-se oamenii gi c6zAnd intr-un addnc de rele intr-o mare mullime de p6cate, vrind Dumnezeu s[ lumea cu ap[ pi s[ gteargd pe om de pe fafa pdmdntului, l6sat din nou pirticica Sq ci pe Noe 9i pe fiii s6i gi pe fiicele le i-a scipat in arc6. Iar arca era iarEgi prefigurarea de Dumnezeu, Noe era preinchipuirea lui flristos, oamenii impreuni cu Noe erau pdrga p64ii luate din iudei, a celor aveau s[ creadd in Hristos, iar animalele sllbatice gi toate toacele gi zburltoarele gi tdritoarele erau o preinchipuire a murilor pig0ne. De aceea, aga cum arcal-a avut in ea dupi top pe Noe, aga gi NIsc[toarea de Dumnezeu Maria L-aav:/. Cel ce S-a intrupat Dumnezeu gi om; arca insl i-a scdpat pe acela gi pe cei impreun[ cu el, dar Acesta a izbdvit de topul picatului gi de robia legii gi a morfii atdt arca, c6t qi rs'
Sfantul Chiril al lerusalimului, Catehezele,Xlll, 20
64
hlt[."158
i
10-202 ,,Iar dupd Sapte zile au venit asupra pdmdntului potopului. in anul600 al vielii lui Noe, ti tuni a doua, in Qlaa a doudzeci Si Saptea a lunii acesteia, chiar tn acea zi, s-au fuqfdcut toate imoarele addncului celui mare Si s-au deschis 'tgheaburile cerului; Si a plouat pe pdmdnt patruzeci de zile Si palruzeci de nopli. In ziua aceasta a intrat Noe in corabie Si cu ddnsul au intrat Sem, Ham Si lafet, fiii lui Noe, felui Noe Si cele trei femei ale fiilor lui. Din toate soiurile ,fiare de pe pdmdnt, din toate soiurile de animale, din toate lulurile de vietdli ce miSunau pe pdmdnt, din toate soiurile de , din toate pdsdrile, din toate tnaripatele. $i din tot in care se aJla duh de viald, au intrat cu Noe in corabie, perechi, parte bdrbdteoscd Si partefemeiascd. $i cele au intrat cu Noe in corabie din tot trupul au intrat parte bdrSi parte femeiascd, precum poruncise Dumnezeu lui '. $i a inchis Domnul Dumnezeu corabia pe dinafard. Potoa linut pe pdmdnt patruzeci de zile Si patruzeci de nopli Si inmullit apa Si a ridicat corabia Si aceasta s-a indllat deapdmiintului. $i a crescut apa mereu Si s-a inmul;it foarte pe pdmdnt Si corabio se purta pe deasupra apei. $i a sporit pe pdmdnt atdt de mult, tncdt a acoperit toli munlii cei , care erau sub cer. $i a acoperit apa toli munlii cei tnalli, cu cincisprezece coli mai sus de ei." Potopul s-a pomit in luna Iyyar (: aprilie - ma|. Apele ridicat 15 coti deasupra munfilor. Vechii evrei notau nul0 cu litera yod, iar pe 5 cu he, astfel c[ 15 ar fi IH - inI tetragramei sacre II{VH (Iahve). S-ar infelege astfel c[ cel unit cu Dumnezeu suie deasupra stihiilor. imbietor, acest ielcul rezistd cu greu, deoarece evreii, in cazul numirului 15, loseau literele teth qi waw (9+6\, tocmai pentru a feri de proflnare numele divin. Rdmdne, totugi, posibilitatea de a g6ndi [Umele divin, frrd ca el s[ fie rostit. apele
Itl Smr,tol Simeon Noul Teolog, Discursuri etice,
65
II,4
2lz ,,$i a murit tot trupul ce se misca pe pdmdnt: rile, animalele, fiarele, toate vietd{ile ce miSunau pe pdmdnt toli oamenii." Cel ce vede in materie ultima realitate qi se cufund4 vietuirea dobitoceasc[ este mort inaintea lui Dumnezeu. 22-242 ,,Toate cele de pe uscat, cdte aveau suflare' via[d tn ndrile lor, au murit. $i a$a s'a stins toatdfiinla care afla pefala a tot pdmdntul, de la om pdnd la dobitoc Si tdrdtoare Si pdnd la pdsdrile cerului, toate s-au stins de pe mdnt, si a rdmas numai Noe si ce era cu el tn corabie. Iar crescut mereu pe pdmdnt, o sutd cincizeci de zile." Numbrul 150 era notat prin literele qof (100'1qi nun ( prima gi ultima liter[ a numelui Cain.Poate ci astfel se d[ in{eles ci a pierit toatd descenden(a lui Cain, ftrI a i se mai meni numele. Izbdvirea au aflat doar cei ocrotifi in corabia de ,,Totdeauna viatp a venit prin lemn. Pe vremea lui Noe, pri corabie de lemn s-a dat viala."tse Mai apoi, via{a vegnic[ s-a ruit prin lemnul Sfintei Cruci. Pieirea atitor oameni e explicatd de Clement A nul: ,,Ceea ce este mai subtil, adicd sufletul, n-ar putea st ceva rlu din partea apei, care este mai densl, 9i nu poate fi minat din pricina subtilitnlii pi simplitilii lui; de aceea su se gi numegte incorporal. Dar partea aceea care a aJuns c6 a ajuns densd din pricina pdcatului - aceea este aruncatd p."une cu duhul cel trupesc."l6o Cap. 8, l-42 ,,Dar $i-a adus aminte Dumnezeu de de toate fiarele, de toqte animalele, de toate pdsdrile si de vietdlile ce se miScd, cdte erau cu ddnsul tn corabie; si a Dumnezeu vdnt pe pdmdnt Si a incetat apa de a mqi Atunci s-au incuiat zdvoarele addncului Si jgheaburile Si a incetat ploaia din cer. Dupd o sutd cincizeci de zile, r5e t6o
Sfantul Chiril al Ierusalimului , Catehezele,Il, Slromate, VI, 52, l-2
66
S
geput a se scurge apa de pe pdmdnt Si a se impulina. Iar tn luna 1 {sptea, in ziua a doudzeci Si Saptea a lunii acesteia, s-a oprit Qorab ia
pe Munlii Ararat.
"
Corabia s-a oprit pe Munfii Ararat (: pdmint sffint; c[rup celor inchinali), locul exact nefiind cunoscut. Aceasta s-a pettccut in luna Tigri (septembrie - octombrie), prima lunl a anului civil iudaic Ai a gaptea a anului religios. Dac[ tradifia despre potop ajunsi pdnd la Moise, autorul C[(ii Facerii, a pdstrat 'loeste date, inseamni ci inc[ de pe timpul lui Noe ele aveau o lomnifica1ie. t 5-7: ,,Apa a scdzut mereu pdnd in luna a zecea; iar in 'llua fntdi a lunii a zecea s-au ardtat vdrfurile munlilor. Dupd i de zile, a deschis Noe fereoslrd, pe care o /dcuse la Si a dat drumul corbului, ca sd vadd de a scdzut apa pdmdnt. Acesta, zburdnd, nu s-a mai tntors pdnd ce a secat de pe
pdmdnt."
Dac[ potopul e simbol al Botezului, corbul care nu se i intoarce semnificd gtergerea pdcatului prin Botez. pasire gi hrdnindu-se cu cadavre, corbul are o conotafie ma-
8-llz ,,Apoi, dupd el a trimis porumbelul, ca sd vadd de scurs apa de pe pdmdnt. Porumbelul, insd, negdsind loc de pentru piciomele sale, s-a intors la el, tn corabie; cdci incd apd pe toatdfala pdmdntului. gi a intins Noe mdna Si apucat Si l-a bdgat la sine, in corabie. $i asteptdnd incd alte
zile, a dat iardsi drumul porumbelului din corabie, Si pos-a intors la el, spre seard, Si iatd avea tn ciocul sdu o verde de mdslin. Atunci a cunoscut Noe cd s-a scurs de
pefala pdmdntului."
Porumbelul deasupra apelor e simbol al Duhului Sffint f. Matei 3, 16), iar ramura de mislin inchipuie pe Hristos. seard aratd, timpul venirii Mdntuitorului, spre seara zilei a . Dubla slobozire a porumbelului aratd cele dou6 firi ale Ontuitorului, omeneasci gi dumnezeiasc[. Se mai indicd gi loeea cI Botezului ii urmeazl Mirungerea: ,,Botezului ii urmea67
el indicd ungerea noastr6, ne unli) gi ne fdgiduiegte, prin Duhul Sfhnt, mila
zd, ungerea cu untdelemn;
hristoSi
(:
Dumnezeu, pentru c[ porumbelul a adus o ramur[ de mdslin lor care au fost izbilvilide potop."r6r 12: ,,Mai zdbovind incd alte Sapte zile, iardsi a dat mul porumbelului Si el nu s-a mai intors." Uscatul incepuse sI se arate. l3z ,,Iar in anul $ase sute unu al vielii lui Noe, in ziua tdi a lunii tntdi, secdnd apa de pe pdmdnt, a ridicat Noe Si a privit, Si iatd se zbicise fala pdmdntului. " Ziua intdi arati o restaurare a creafiei, iar luna intdi nisan, in care Mdntuitorul va p[timi gi va invia. 14-202 ,,Iar tn luna a doua, la doudzeci Si Sapte ale acesteia, pdmdntul era uscat. Atunci a grdit Domnul lui Noe Si a zis: IeSi din corabie tu Si impreund cu tine ta, fiii tdi Si femeile fiilor tdi. Scoate de asemenea impreund tine toate vietdlile, care sunt cu tine, Si tot trupul, de la Si pdnd la animale, gi toate vietdlile ce se miScd pe pdmdnt, sd se tmprdstie pe pdmdnt, sd se prdseascd Si sd se it pe pdmdnt. Atunci a ieSit Noe din corabie; Si tmpreund cu el: ieSit fiii lui, femeia lui Si femeile fiilor lui; toate fiarele, animalele, toate pdsdrile $i toqte cdte se miscd pe pdmdnt, pdfelul lor, au ieSit din corabie. Apoi aficut Noe un jertfe Domnului; Si a luat din animalele cele curate Si din toate rile cele cwate Si le-au dat ardere de tot pe jertfelnic." Prin jertfr se stabilea sau se restabilea leg[tura omului Dumnezeu, cer0ndu-se astfel impdcarea cu El sau ajutorul 2l-222 ,.Iar Domnul Dumnezeu a mirosit mireasmd a zis Domnul Dumnezeu in inima Sa: Am socotit sd nu Si blestem pdmdntul pentrufaptele omului, pentru cd cugetul mii omului se pleacd la rdu din tinerelile lui Si nu voi mai de toate vietdlile, cum amfdcut. De acum, cdt va trdi semdnatul Si seceratul, frigul Si cdldura, vara Si iarna,
riSul cordbiei
'6' Sfrntul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY,g
68
fnceta!" Prin Noe, omenirii i se frgdduiegte ci nu vor mai veni liupra sa cataclisme de asemenea propo(ii. Cap. 9, 1-: ,,^fi a binecuvdntat Dumnezeu pe Noe Si pe lui tlli si le-a zis: Nasteli si vd tnmullili si umpleli pdmdntul si-l ttdpdnili! Groazd gi fricd de voi sd aibd toate fiarele pdmdnlului, toate pdsdrile cerului, tot ce se miScd pe pdmdnt Si toli peStii mdrii; cdci toate acestea vi le-am dat la indemdnd. " Se repetl binecuvdntarea dati primilor oameni la 1,28, omul fiind din nou consacrat ca st[p6nitor peste creafie, insd nu va mai domni armonia paradisiac[, noua epocl fiind una plini de frlmintlri gi violelrle. 3-42 ,,Tot ce se miScd Si trdieSte sd vd fie de mdncare; loate vi le-am dot, ca Si iarba verde. Numai carne cu sdngele ei, in care e viala ei, sd nu mdncali." Fatd de starea paradisiac5, omul se va hrini gi cu carne, lnsd scursd de s6nge. Se pune astfel stavild cruzimii; in plus, dngele apa(ine lui Dumnezeu, el reprezentAnd via(a, darul Creatorului. Este aici cea mai veche regul[ alimentar6 consemnatl de Scripturl. 5-72 ,,Cdci Eu Si sdngele vostru, in care e viala voastrd, ll voi cere de la oricefiard; ;i voi cere via[a omului Si din mdna omului, din mdna fratelui sdu. De va vdrsa cineva sdnge omenesc, sdngele aceluia de mdnd de om se va vdrsa, cdci Dumnezeu a/dcut omul dupd chipul Sdu. Voi insd nasteli Si vd inmullili Si vd rdspdndili pe pdmdnt Si-l stdpdnili." E schilati o primd norml juridicfl, pedeapsa pentru omor. Uciderea e o ftridelege impoffiva Divinitefii, cdci e atins[ creanoaptea nu vor mai
tura Sa.
8-16: ,,^ll a mai grdit Dumnezeu cu Noe Si cufiii lui, care erau cu el, Si a zis: Iatd Eu inchei legdmdntul Meu cu voi, cu urmasii voStri, Si cu tot suJletul viu, care este cu voi: cu pdsdrile, cu animalele Si cu toate fiarele pdmdntului, care sunt cu voi, cu toate vietdlile pdmdntului cdte au ieqit din corabie; ;i inchei acest legdmdnt cu voi, cd nu voi mai pierde tot trupul cu 69
apele potopului Si nu va mai
fi potop, ca sd pustiiascd
tul. Apoi a mai zis iardsi Domnul Dumnezeu cdtre Noe: Iatd, semn al legdmdntului, pe careJ inchei cu voi si cu tot viu ce este cu voi din neam in neam Si de-a pururi, pun beul Meu in nori, ca un semn al legdmdntului dintre Mine pdmdnt. Cdnd voi aduce nori deasupro pdmdntului, se va curcubeul Meu in nori, si-Mi voi aduce aminte de legdmd' Meu, pe care l-am tncheiat cu voi Si cu tot sufletul viu Si cu trupul, Si nu va mai fi apa potop, spre pierzarea a toatd tura. Va fi deci curcubeul Meu in nori si-l voi vedea, si-Mi aduce aminte de legdmdntul veSnic dintre Mine Si pdmdnt Si sufletul viu din tot trupul ce este pe pdmdnt!" in general, curcubeul simbolizeaz[ legdtura dintre cer plmdnt. Aici, sensul e aproape acelagi, curcubeul fiind semn aliantei dintre Dumnezeu gi oameni. 17-18: ,,$i iardsi a zis Dumnezeu cdtre Noe: Acesta semnul legdmdntului, pe care Eu l-am incheiat intre Mine Si trupul care este pe pdmdnt. Iar fiii lui Noe, care au ieSit corabie, erau: Sem, Ham Si lafet. Iar Ham era tatdl lui
naan." Amintit abia acum, Canaan pare s[ fi fost conceput chi in zilele potopului, fapt privit ca indicAnd neseriozitatea I Ham, trlsdtur[ manifestati gi in evenimentele ce vor urna. l9-2lz ,,AceStia sunt cei trei fii ai lui Noe qi din s-au inmul;it oamenii pe pdmdnt. Atunci a inceput Noe sd lucrdtor de pdmdnt Si a sddit vie. A bdut vin qi, s-a demelit in cortul sdu. " ,,Noe este socotit primul cultivator al vilei de vie (... Vinul era privit ca un dar al lui Iahve gi, alhturi de pdine gi u constituie unul dintre mijloacele esenliale de hrand, av6nd rol foarte important in cultul religios ca biuturd de jertfr. A la umbra vilei de vie 9i a smochinului gi a le gusta fructele pentru Vechiul Testament una din imaginile fericirii."r62
,,Iar Ham, tatdl lui Canaan, a vdzut goliciunea laldlui sdu Si, iegind afard, a spus celor doi frali ai sdi. Dar llcm Si lafet au luat o haind si, pundnd-o pe amdndoi umerii 22-232
lot, au intrat cu spatele tnainte Si au acoperit goliciunea tatdlui
br;
lqldlui
lor."
1
Sfinfii Pdrinfi, combit6nd patima befiei, dau uneori
in ciuda virtufilor sale, a alunecat vrehelnic, datoritd imbdt[rii cu vin. Ca circumstanfi atenuanti, se rubliniaz[ noutatea vinului penffu Noe, acesta necunosc6ndu-i tfectele. E o intenfie pedagogici in aceste comentarii, dar aici ;-ar putea vedea gi altceva. Plin de bucurie duhovniceasc[, Noe timte reftcutd in el starea paradisiaci, nemaiavflnd nevoie de vogminte. Dar fiii sdi, neputdnd privi cu ochi nepitimaq, reailintesc pierderea stlrii edenice. Dac[ Ham e cu totul uquratic, Scm qi lafet nu-gi judecd tatdl, dar nici nu pot impirtigi starea duhovniceascd a aceluia. ,Noe rim[sese gol, dar nu se ruqina, fiindc[ era plin de voie bun[ gi de bucurie duhovniceasci. Dar gel ce a rds de el c6nd l-avdzrtt gola rdmas el insuqi sub ocara .
..163 InJoslnl rfe$nlce.' 24-252 ,,Trezindu-se Noe din ameleala de vin si afldnd ce l-a ficut feciorul sdu cel mai tdndr, a zis: Blestemat sd fie Cqnaan! Robul robilor sdfie lafralii sdi!" Cel blestemat e fiul lui Ham, Canaan (: umilin(6, supunere), numele lui Ham nemaifiind vrednic de pomenire. Posibil oa gi Canaan sd fi implrti$it atitudinea disprefuitoare a tat[lui slu din acel moment. ,,Spusele lui Noe despre Canaan s-au implinit cu gabaoniqii, strinipolii lui Canaan."ril 26-272 ,,Apoi a zis: Binecuvdntat sd fie Dumnezeul lui Sem; iar Canaan sd-ifie rob! Sd inmulleascd Dumnezeu pe Iasi sd se sdldsluiascd acesta tn corturile lui Sem, iar Canaan
,lbt
ld-ifie slugd."
loa
70
felele lor fiindlintoarse inapoi, n-au vdzut goliciunea
exemplu pe Noe care,
l('r
tu'GEN, p. 339
Si
Sfantul Ambrozie, Scrisori, LVI[, 12 Sfantul Ioan Gur6 de Aur, Omilii la Matei,
7l
VlI,
3
Binecuv6ntarea sau blestemul se realizeazdin
!a celor viza[i de patriarhi. E anticipatd stlp6nirea Canaanului de cdtre urmagii lui Sem gi se anun(i c[ urmagii lui Iafet cregte in num[r gi vor ocupa teritorii intinse, unele in detri mentul lui Sem. Toate acestea s-au implinit in istorie. 28-292 ,,$i a mai trdit Noe dupd potop trei sute cinc de ani. Iar de toate, zilele lui Noe aufost noud sute cincizeci ani Si apoi a murit." Cu moartea lui Noe se incheie parteareferitoare la continudndu-se cu enumerarea urmaqilor celor trei fii ai sli. ,,Sub forma unui arbore genealogic, (capitolul 10) lista populafiilor, grupate mai pufin duph afinit61i etnice, c6t d p[ raporturi istorice gi geografice. (...) Descendenfii lui Iafet v popula Asia Mic[ pdnd la MareaNeagrl 9i insulele Medi pdnd in sudul Spaniei, cei ai lui Ham vor locui in finuturile sud: Egipt, Etiopia, Arabia gi Canaan, ftcdndu-se astfel ref la dom-ina[ia egipteand asupra acestor finuturi' intre ei se aflafiii lui Sem- elamilii, asirienii, arameenii gi strdmoqii ilor. Acegtia din urmd nu reprezinti in intregime ceea ce in legem aziprinpopulafii semitice, cici, bineinfeles, aceasti li nu este conceput[ dupd criterii lingvistice (...). Prin ea se afi unitatea speciei umane, divizati in grupuri ce pornesc de la surs[ comun[, imphrfirea ce apare in versetul 32 ca implinire binecuv6ntirii lui Iahve din 9, 1."165 Cap. 10, l-2: ,,Iatd spila neamului fiilor lui Noe: Ham Si lafet, cdrora li s-au ndscut fii dupd potop. Fiii lui aufost: Gomer, Magog, Madai, Iavan, Tubal, Meseh si Tiras. Gomer (: isprlvire; desdvirqire) e pdrintele unui locuind in finuturile nordice, probabil cimerienii. Magog (: cei din finutul de jos) e tot o popula{ie nordi Madai (: cel mijlociu), strdmogul mezilor. Iavan (: tinerel), nume generic al ionienilor. Tubal (: reintors, aramd) a fost identificat cu ti
MeSeh (= c6gtig; lung), popor vecin cu Tubal.
'
Aschenaz (: rogu ca focul; mulgltor de iepe) sunt fie frijlcnii, fie scilii; locuiau in apropierea Armeniei orientale. kfat (: zdrobirea dugmanului), identificat de Iosif Flaviu 0u
,
paflagonienii. Togarma (: osos; certdref), populafie cunoscutl pentru
Comerful cu cai gi cat6ri. 4-52 ,,Fiii lui lavan aufost: EliSa, TarSiS, Chitim Si DoCanim. Din acestia s-au format mullime de popoare, care s-au
eryzat tn diferite ldri, fiecare dupd limba sa, dupd neamul sdu
ll
,
dupd nalia sa."
Eligo (= slava lui Dumnezeu), posibil Alishya din apro-
plcrea
Ciliciei.
TarSiS (: subjugarea dugmanului; piatr[ prefioasd) ar pufi Tarsul Ciliciei. Chitim (: uriagi), denumirea inilial[ a insulei Cipru gi a locuitorilor sdi. Dodqnim (: prietenul somnului), probabil danaii. t 6: ,,Iarfiii lui Ham aufost: CuS, Miyraim, Put Si Canaan." Cu$ (: negru; tinutul fetrelor arse) e numele Etiopiei. Milraim (= tarl inchisi; fara de jos) e numele ebraic al llgiptului. t Put (: tristefe; stepd), probabil o populafie a Libiei. Canaan (: umilinfa; ro$u purpuriu) - geografic, termenul coasta sirianl gi regiunea din jurul ei. Aici se oblidesemnat I o vopsea de culoare roEie, foarte clutati pentru vopsirea feiea l[turilor. Posibil ca de la kinahhu (: purpurd rogie) sI derive iumele zonei, dar Canaan ar mai putea insemna Si lara de jos, nurmit[ astfel in comparafie cu Siria, situatii la o altitudine mai mare.
leca.
GEN, p. 339
72
{"
loa
7z
tu'
(: cel
splimint[tor; dorinfi), identificafi, pe Flnd, cu tracii, cu tirenienii sau cu etruscii. 3: ,,Fiii lui Gomer aufost: ASchenaz, Rifat Si Togarma". Tiras
,,Fiii lui
CuS
aufost: Seba, Havilq, Savta, Rama $eba si Dedan."
Fiii lui Rama aufost:
73
Si Sab-
Seba (: captivitate; jurdmdnt; befiv) - strdmog al u populafii inruditd cu sau identicl cu sibarifii. Havila (: {inutul nisipului) - actualul Yemen. Savta (: s[turat; blutori; menit pieirii) - popor din Arabiei. Rama (- indlfime) - populafie din sud-vestul Arabiei. Sabteca eu sunt situl; lovit) posibil un finut
(:
-
Arabia.
$ebo (:gapte; jurlmdnt; frul futunir) de sud.
-
finut din
Dedan (: agezare joasd; prietenia lor) - erou eponim triburilor arabe situate la est de Edom. 8-12: ,,CuS a mai ndscut de asemenea pe Nimrod; ace afost cel dintdi viteaz pe pdmdnt. El afost vdndtor vestit tea Domnului Dumnezeu; de aceea se Si zice: Vdndtor vestit Nimrod tnaintea Domnului Dumnezeu. impdrdlia tui, la o alcdtuia: Babilonul, apoi Ereh, Acad Si Calne din linutul naar. Din pdmdntul acela, el trecu tn Asur, unde a zidit Nini cetatea Rehebot-Ir, Calah Si Resen, intre Ninive Si Calah. ta e cetate mare-" Nimrod (: rdsculat; biruitorul leoparzilor; strdlucirea minii) e un rege legendar al Babilonului gi al celorlalte enumerate.
Babilon nian.
(:
intindere; inglduinfd) era o cetate situat[ la
Acad
(:
i.Hr,
sub Sargon
fort[reaf6; muntean), degi a jucat in jurul anu I gi urmagii sdi, nu poate fi
Ereh de Babilon.
2250
(: poarta zeilor) era capitala Imperiului Babi
exact.
Calne (: fortdrea{a lui Anu), orag neidentificat din pierea Babilonului. Senaar
(:
dinfi blestemafi), denumirea Babiloniei, di
tinct[ de Asiria. Asur (= zeul bun; cflmpie neted[), numele platoului 74
s
la ost de actualul Mosul.
Ninive (: locuinfi; agezare; frumusefe atotlin[) - capitala Imperiului Asirian. Rehebot-Ir (: locuri largi) - cetate apropiatl de Ninive. Calah (: prospefime; putere; orag vechi) - localitate rltuati la sud-est de Ninive. l3-l4z ,,Din Milraim s-au ndscut: Ludim, Anamim, Lehabim, Naftuhim, Patrusim, Casluhim - de unde au ieSit Filislanii - si Cafiorim." Ludim (: jar) - se pare cd erau un popor inrudit cu egiptanii.
Ananim
(:
dospre ei.
Lehabim
izvoare; locuitorii stdncilor)
(: flIciri; locuitorii firii
sterpe)
Africd. cei din finutul grani{ei)
-
nu avem date
- prin acest
nu-
lne, uneori, e desemnat[ intreaga
Naftuhim (: - grup situat la vest Lacul Ghenizaret. dc Patrusim (= cei din sud; locul ruqinii rupt) - denumire a Egiptului de sus. Caslahim
(: cei increzitori;
deal arid)
- par afr strdmogii
Filistenilor, locuitori ai unei zone mediteraneene. Filisteni (= venetici; strdini) - locuitorii pnrfi de sud-vest I Palestinei; populafie indo-europeand, a venit inifial din Iliria. Caftorim (: bulb; ceagc6; mir roqu; bulg[re) - se crede e vorba despre Creta. o[ 15-20: ,,Din Canaan s-au ndscut: Sidon, intdiul-ndscut al sdu, apoi Het, Iebuseu, Amoreu, Ghergheseu, Heveu, Archeu, Sineu, Arvadeu, lemareu Si Hamateu. Mai pe urmd neamurile canaaneiene s-au rdspdndit. $i linuturile lor se intindeau de la Sidon spre Gherara pdnd la Gaza, iar de aici spre Sodoma, Gomora, Adma Si leboim pdnd spre Lasa. AceStia sunt fiii lui flam, dupdfamilii, limbd, ldri si dupd nalii." Sidon 1: vdnitoare; pescuit; orag intins) - port fenician. Het 1: fricd; groazd; uriaq; argint) - pdrintele hitililor. Iebuseu (= zdrobire; loc tare) - numele populaliei primi75
tive a Ierusalimului. Amoreu (: flecar; rdz-trdtit) lestinei. Ghergheseu
(:
-
populafie preisraelitd a
intors din luptn)
Canaan.
Heveu
(:
Ghibeon.
Archeu Siria.
cel viu; pldurean)
(:
vdna mea)
-
-
-
popor preisraelit
populafie canaaniti
trib canaanit trlitor, se pare,
(: lutos; mllgtinos) - trib canaanit din Liban. (: smulgere; leu tare) - insuld gi cetate in femareu (: tar[ bogati in l6nd; dublu t5ig) - localitate
Sineu
Arvadeu cia.
nord de Tripolis. Hamateu (: inconjurat de ziduri; izvoare calde) cetate in Siria.
(:
Gherara Gaza
(:
Moarti. Gornora
coasta
cerc; peregrinare) - cetate sudic[ a Canaanul capd) - cetate in sud-vestul Palesti
(: loc intirit;
Sodoma rea
-
andtor; mulfime zgomotoasl)
(:
-
scufundare; rdscoala poporului)
M[rii
Moarte. (: p6m6nt rogu) Adma
feboim
(:
cetate la
-
cetate la sud-estul
gazelL; hien[; p[s6ri colorate)
MlriiMoarte.
-
-
J
cetate
M[rii M cetate in
Lasa (: cr[p[turi in pim6nt) - cetate la est de Moartl. 2lz ,,De asernenea, i s-au ndscut fii Si lui Sem, tatdl ror fiilor lui Eber Si fratele mai mare al lui lafet. " De aici incepdnd, atenfia autorului se va concentra asu genealogiei semililor, pregitind intrarea in scend a lui Av Eber (= trec[tor; nomad) este eponim al populafiilor aram gi arabe din Mesopotamia, Siria qi Iordania, gi al evreilor.
76
(:
- (inut la est de Babilonia. eponimul asirienilor. Asur (: fericire; intindere) Adaxad (: cel care vindecd tristefea) - probabil Arrapha dln imprejurimile Kerkucului. Lud (: nagtere; urmag) - probabil lydienii. Aram (: inalt; nobil) - eponim al arameilor. 232 ,,Iarfiii lui Aram aufost: U1, Hul, Gheter si Mas." Ut f sfil; tirie; pdm6nt nisipos) - (inut la sud-est de Palestina. Hul (: cerere; durere) - probabil Huli'a, in regiunea MunElam
tinerefe; pdmdnt inalt)
fllor Masinus. Gheter (: tristele; valea judeclfii) - trib aramaic. MaS F camdtd; caravan[) - ramurd a arameilor.
24-3lz ,,Lui Arfaxad
i s-a ndscut Cainan; lui Coinan i
&-a ndscut Selah; lui $elah i s-a ndscut Eber; iar lui Eber i s-au ndscut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru cd tn zilele lui
t,u impdryit pdmdntul, Si numele fratelui sdu era loctan. Lui loctan i s-au ndscut Almodad, $alef, Halarmavet $i lerah; Hadorom, Uzal si Dicla; Obal, Abimael si $eba; Ofir, Huvila si Iobab. Toli acestia au fost fiii lui loctan. Sdlasurile lor se tnllndeau de la MeSa spre Sefar, pdnd la Muntele Rdsdritului. lce$tio sunt fiii lui Sem dupd familii, dupd limbd, dupd ldri si dupd naqii."
Cainan (: creator; zidito1. fierar). $elah (: cel care rupe; rugiciune). Eber (: r6t[citor; lara de dincolo; vllstar). Peleg (: impS(ire; c[tun) - eponimul ramurii de nord a er.:ntral-semifilor (evrei, aramei, nord-arabi). Ioctan (: cel tuns; mic) - eponim al ramurii sud-arabice. Almodad (: misur6; m6sura lui Dumnezeu). $alef(: tras afard; cel care scoate sabia) - triburi sud-arabe. Hayarmavet
(:
poarta
mo{ii).
Ierah (: lunS noud) - populafie arabic6. Hadoram (: impodobit; Hadar este inalt) Uzal (:drumef; rdt6citor). Dicla (: locul palmierului).
- trib arab.
JF+ I
Obal (: fluviu; rece) - trib arab. Abimael (: un tatd este Dumnezeu) - trib arab, (: jurdmdnt; gapte; fiul furtunii) - stat teocratic ^feDa Ofir (: loc roditor; belpug de aur) - probabil un finut
coasta Somaliei.
Havila (= cerc;nisip). (: jubilare; gilngie)
- trib arab. (: salvare; mdntuire) - {inut arab, Sefqr (: numirare) - finut arab.
Iobab MeSa
32: ,,Acestea sunt neamurile, care se trag
dinfiii lui N,
dupd familii Si dupd nalii, Si dintr-inSii s-au rd,spdndit rele pe pdmdnt dupd potop. "
6. Turnul Babel
Cap. 11, l: ,,in vremeo aceea era in tot pdmdntul o si gurd limbd Si un singur grai la toli." Lingvigtii par a fi de acord asupra riddcinii comune a vintelor de bazd din numeroase limbi. Dar, cum vom vedea, i tenfia autorului biblic pare a fi fost alta decAt aceea de a da explicafie diversifi cdrii limbilor. 2-3: ,,Purcezdnd de lo rdsdrit, oamenii au gdsit in Senasr un $es Si au descdlecat acolo. Apoi au zis unul cdtre tul: Haidem sd ne facem cdrdmizi Si sd le ardem cufoc! $i folosit cdrdmidd in loc de piatrd, iar smoala in loc de var." ,,Cind cugetele s-au instrlinat de lumina Rdsdriturilor s-au indepirtat de ea, atunci au dat peste cdmpia din lara naar, cuvdnt carc in tilmicire inseamnd scrdsnirea dinli, pentru ca sd arate in chip tainic c[ gi-au sfflrgit proviziile de nd; atunci s-au sdllgluit acolo gi s-au apucat sd adune cdr5mi cdutAnd sd uneascd cu cerul printr-un turn ceea ce nu putea nicicum unit gi uneltind prin mijlocirea materiei impotriva ceea ce-i nemateria1."l66 Pentru noi, Rdslritul e un nume al Hristos Dumnezeu; cel ce plrdseqte Pdinea vielii va in '66
O.iger, Filocalia,Xxll,
ElnAnd in scrflgnirea dinfilor. Au folosit cdrdmidd in
loc de piatrd arat[ alegerea celor perisabile in locul celor eterne. Simbol al repetifiei monotone a plcatului 9i al civilizafiei, cdrdmida inalf[ un zid intre omul roblt patimilor gi Creator. Pdcatul nu aduce nici o noutate, aqa oum o ceremidl nu diferi de alta. Smoala fn loc de var slgerea.S[ de asemenea, alegerea negrului in locul albului, cu alte cuVlnte, cufundarea de bun6 voie in plcate. , 4z ,,$i au zis iardsi: Haidem sd ne facem un oras Si un Wn ol cdrui vdrf sd ajungd la cer Si sd ne facemfaimd tnainte ,ds u ne imprdstia pefala a tot pdmdntul." , Zidirea s-ar dori pdnl la cer, dar Dumnezeu e exclus din 3elculele oamenilor (sd ne facem). Scopul ei nu e unul religios, Urrnlrind doar flatarea orgoliului propriu (sd nefacemfaimd). Posibil ca citatul biblic sd se refere la ziguratul din BabiEtemenanki. Acesta avea un fundament de 90 x 90 metri, lon, lf l'el 9i indlfimea, Numlrul 90 simboliza distanfa de la cer la 'plm6nt, iar zigtxatul era simbol al muntelui sacru. Turnul avea jfpte etaje, fiecare inconjurat de o terasi. La al gaptelea etaj se 'lfla un templu pdtrat, sanctuarul zeului. Aici urcau doar regele ,liu preotul, ajung6nd astfel ritualic la Cer. Textul lui Moise pa-" ,E a fi un pamflet, in care e denunlat6 drept iluzorie credinfa ce,lOt c6zuli in politeism cd ar mai putea atinge cerul. Totodati, e 0 oritici a viefii in marile cetdfi, in care picatul se extinde cu Fpeziciune. Oricum, intenfia predilectl e aceea de condamnare B politeismului. 5: ,,Atunci S-a pogordt Domnul sd vadd cetatea Si turnul po care-l zideaufiii oamenilor." Pogordrea lui Dumnezeu trebuie in(eleasl in chip nev[tttt: ,,Domnul privegte de sus la cei ce rlmdn in vrednicia lor gi otrr: sdvirgesc cele date spre implinirea firii omenegti; iar pe cei Snrc sunt pogordfi in adincul riutitii, ii cerceteazd altfel, prin prgorirea la ei."t67 fir Sffintul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,Yll,S
9
78
79
v 6z ,,$i a zis Domnul: Iatd, toli sunt de un neam Si o au, Si iatd ce s-au apucat sdfacd Si nu se vor opri de la ceea Si-au pus tn gdnd sdfacd." Nici chiar pogor[mintele lui Dumnezeu nu mal sufletul beat de orgoliu de la rdtdcirea sa. Doar o pedago severl il mai poate salva. 7z ,,Haidem, dar, sd Ne pogordm Si sd amestecdm le lor, ca sd nu se mai inleleagd unul cu altul." Pluralul de aici nu mai indicd Sfhnta Treime, cdci e despre oameni ce nu mai cunosc taina Treimii celei deofii
Smntul Maxim Mlrturisitorul dezvlluie itinerarul aluneclrii politeism: ,,in cazul de fali, cei ce zideau turnul, porniserd
inainte din fara de la rlsirit a luminii, adic[ de la cunogti unici gi adevdrati despre Dumnezeu, gi veniserd in Senaar, care se tdlmdceqte dinli blestemali, cLzdnd in tot fe de plreri despre dumnezeire. Aci adundnd toate plrerile, ca nigte cirdmizi, se apucaserd s[ zideascd, asemenea unui turn, credinla politeist[. Din aceastii pricind, pe drept cuv6nt, nezelu, care risipegte unitatea conglisuirii p[c[toase a oameni r[tlcifi, Se numegte aci pe Sine la plural, dup[ dispozifia lor re era imp6(itd 9i imprdgtiati in nesfdrgite pdreri. Prin aratd cd, fiind unul, in ei s-a impS(it in mu11i."168 8: ,,.ff i-a imprdstiat Domnul de acolo in tot pdmdntul au incetat de a mai zidi cetatea Si turnul. " Cdt timp oamenii nu se depdrteazd de R6sdrit, Dumr nu ii impr5gtie16e. Cei aflafi in unire cu Dumnezeu sunt chiar risipifi in lumea intreag6; cei robili ereziei sunt sffigiali dezbinafi, de ar fi 9i silili sd trdiascl laolalt[. ,,in tim amestec[rii limbilor a fost o impS(ire a voinfei, pentru c[ dul era impotriva lui Dumnezeu."l70 Aparent asprd, pedr divind arati dragostea de oameni a lui Dumnezeu. ,,
(,,,) salveazd restul trupului cind taie paftea care nu se poate tdndcca, iar generalul, c6nd seamSni discordie intre conspirabrl. Tot aga gi la Turnul Babel; o buni neinfelegere a pus capit
pici rele gi a ftcut pace."t7r pentru cd a amestecat Domnul limbile a tot pdmdntul Si de acolo l.s lmprd;tiat Domnul pe toatdfala pdmdntului. " , Abia acum e indicat numele cet6(ii, Babilon. Bab-ilani poarta zeilor. Autorul biblic, insi, utilizeazd un joc de numele cetAtii ebraicului babel (: amestecaaliturind 6uvinte, confuzie). Cu alte cuvinte, locul prin care p6incurcdturd; falsele credinle politeiste ni se face pricin[ de amestecare lirnbifor, fiecare lisindu-se amlgit de o alt[ iluzie. Nu putem gti cu siguranfi, dacd Scriptura vorbegte despre lucrare abandonati de lucritori, sau despre un zigurat ri,mas inat" ca unul ce nu gi-a implinit menirea, nefiind ridicat slava lui Dumnezeu. Evident, autorul biblic nu a intenfioln acest pasaj si facl istorie, decdt intr-un sens foarte larg. e sd nu uitdm de aici faptul ci patimile nu se unesc iodat6, ci intotdeauna se despaft. Iar atunci cAnd suntem ini de gSnduri degarte, s6 revenim la sfatul: ,,Adu-fi aminte de turnul dezbindrii gi de zidirea lui 9i de despdr{irea limbilor 9i cI nu toatd zidirea e bund, chiar dac[ pare din afard 9z ,,De aceea s-a numit cetqtea aceea Babilon,
fel.-172
PdmdntulCanaan (11, 10 -14,24) 11, 10-11: ,,Iatd acum istoria vielii neamului lui Sem: $em era de o sutd de ani, cdnd i s-a ndscut Arfaxad, la doi ani dupd potop. Dupd nasterea lui Arfaxad, Sem a mai trdit cinci lule de ani Si apoi a murit. " Se reia genealogia lui Sem, restrdnsi, de data aceasta, la lucenden(ii lui Avram. Daci Noe a trdit 950 de ani, Sem a atins 7.
t68
Rdspunsuri cdtre Talasie, XXVII cf. Origen, op. cit., xxII, 9 "o Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,
l7r
r6e
80
XVII,
17
l'2
Sfantul Ioan Guri de Aur, Omilii la Matei, XXXV, Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 54 81
1
doar 600 de ani. Fiul slu Arfaxad (: cel ce vindecl finutul haldeilor), in Biblia Hebraica Arpakgad, pare sd fi numele s[u gi unei regiuni situatl la nord gi nord-est de Ni l2z ,,Arfaxad a trdit o sutd treizeci Si cinci de ani atunci i s-a ndscut Cainan. Dupd nasterea lui Cainan, a mai trdit trei sute treizeci de ani Si a ndscut fii Si fiice si a murit.
"
Arfaxad atrdit 465 de ani. Cainan (: proprietate) e astfel doar in Septuaginta, Biblia Hebraica avind $alak (: mitere). l3z ,,Cainan a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i ndscut $elah. Dupd nasterea lui $elah, Cainan a mai trdit sute treizeci de ani Si a ndscutfii Sifiice Si apoi a murit." Cainan a tr[it 460 de ani. Fiul s6u $elah este, in Hebraica, trecut ca fiul lui Arpakgad. De asemenea, apar diferenfe gi intre vdrstele anumitor personaje. l4-l5z ,,$elah a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i ndscut Eber. Iar dupd nasterea lui Eber, $elah a mai trdit sute treizeci de ani Si a ndscut.fii qi fiice Si apoi a murit. " $elah a 1rdit 460 de ani. Eber (: cealalti parte; regiunea dincolo; shimutaQ e strdmogul mai multor.popoare semitice, tre care se numdrd qi evreii. [ni1ial, Eber locuia la est de Eufrat. 16: ,,Eber a trdit o sutd treizeci Si patru de ani Si
s-a ndscut Peleg. Iar dupd na;terea lui Peleg, Eber a mai trei sute qaptezeci de ani Si a ndscut fii Si fiice Si apoi a Eber a tr6it 504 ani. Lui i s-a ndscut Peleg (: i
citun). 18-19: ,,Peleg a trdit o sutd treizeci de ani gi atunci i ndscut Ragov. Iar dupd nagterea lui Ragav, Peleg a mai doud sute noud ani Si a ndscutfii Sifiice Si apoi a murit."' Peleg a trdit339 de ani; fiul s6u a fost Ragav, dupd ebraic Reu (: prietenie; p[stor). 20-2lz ,,Ragav a trdit o sutd treizeci Si doi de ani Si tunci i s-a ndscut Serug. Iar dupd na$terea lui Serug, mai trdit doud sute Sapte ani Si a ndscut Jii Si fiice Si 82
nuril."
Ragav affilt339 de ani; fiul s[u era Serug(: vifi; ramur[). 22-23'. ,,Serug a trdit o sutd treizeci de ani Si atunci i s-a
lfl,tcut Nahor. Iar dupd nasterea lui Nahor, Serug a mai trdit doud sute de ani Si a ndscutfii Si./iice Si apoi a murit." Serug a trdit 330 de ani; lui i s-a niscut Nahor (: sfordiEt), bunicul lui Avram. O cetate a lui Nahor era amplasati mai de Haran.
24-252 ,,Nahor a trdit Saptezeci Si noud de ani Si atunci i Terah. Iar dupd na$terea lui Terah, Nahor a mai trdit ndscut ln A $utd doudzeci Si cinci de ani Si a ndscut fii Si fiice Si apoi a
filurit." Nahor atriait2D4 ani. De observat cum, dupd potop, durata Ylofii oamenilor scade treptat, dup[ curn frgiduise Dumnezeu (6, l;. Lul Nahor i s-a niscut Terah (: zdbavnic;intdrziere). 262 ,,Terah a trdil ;aptezeci de ani Si atunci i s-au ndscut Nahor si Haran." Sunt numifi fiii lui Terah: Avram (: tatd inalt; striin), Nahor (: sfor[itor; m6nios) Si Haran (: muntean; luminat). Cu Avram, incepe o noui perioadi in istoria omenirii. DupE potop gi amestecarea limbilor, Dumnezeu alege o altd calc pentru pdstrarea dreptei credinfe. ,,Acum Dumnezeu n-a mai podepsit neamul omenesc prin potop, ci a socotit cd e mai bine tl aleagd bdrbafi, care si formeze un gir de generafii qi din ei s[ Ito dea in sfrrgit pe Fiul Sdu propriu imbrdcat in corp omenesc. Dintre acegtia, cel dintii a fost Awam."r73 Odatd cu perioada patriarhilor Qtatriarh inseamnd prim pdrinte, avdnd infelesul de incepitor de popor, gefde trib etc.), dlspunem de probe arheologice mai consistente, care vin sd conflrme adev6rul biblic. Pe baza acestor mdrturii, s-a stabilit ci Avram a fost contemporan cu regele Hamurabi al Babilonului (l'792-t7s0 i.Hr.). 272 ,,Iar spila neamului lui Terah este aceasta: Lui Tel?1
Boethius, Scurtd expunere a credinlei crestine
83
rah i s-au ndscut Avram, Nahor Si Haran; lui Haran i s-a cut
Lot."
Lot
f
culoare inchis6; ascundere) este nepotul lui A ,,$i a murit Haran tnainte de Terah, tatdl sdu, in mdntul de nastere, tn Urul Caldeii." Rdmas orfan, Lot va fi de acum foarte apropiat de chiul siu, Avram. Inilial, familia lui Avram a trdit in Urul deii, in sud-estul Babiloniei, pe malul unuia din brafele Eu lui. Cetatea era un important loc al cultului zeifei lunii, N Sin. Numirile de aici au o semnificatie in sublinierea virtuli lui Avram: Ur (: orag; strdlucire), Caldeea (: cel ce pusti c6gtig), Eufrat (: apI dulce; rdul rodniciei). Avram va pdr[si curdnd rdul rodniciei gi strllucirea marilor orage politeiste, prefuind cdgtigul celor vremelnice, care pustiegte sufletul. 292 ,,Iar Avram Si Nahor gi-au luatfernei,. numele lui Avram era Sarai, iar numelefemeii lui Nahor era Milca, ta lui Haran, tatdl Milcdi Si al Iscdi." Sarai (: prinfesa mea) era sofia lui Avram. Nahor s-a sdtorit cu nepoata sa Milca (: sfat; consiliu; regind). Sora sa Isca 1: El vede; iscoadl). Ambele erau surori ale lui Lot. 302 ,,Sarai insd era stearpd Si nu ndstea copii." in vechiul Orient, sterilitatea unei femei "iuconcep{ie "o dezonorantS, semn al unei pedepse divine. Aceasti plstrase la evrei gi in vremea MAntuitorului. 31: ,,$i a luot Terah pe Avram, fiul sdu, Si pe Lot, fiul Haran Si nepotul sdu, Si pe Sarai, nora sa Si femeia lui A fiul sdu, Si a plecat cu ei din Urul Caldeii, ca sd meargd in fara Canaanului; dar au mers pdnd la Haran Si s-au 282
acolo.
"
Din Ur, Avram se mutd in Haran
(:
322 ,,De toote, zilele vielii lui Terah in pdmdntul Haran du,[ost doud sute cinci ani. $i a murit Terah in Haran."
Textul ebraic, mai limpede, aratd cd Terah atrdit 205 ani. Dupd Septuaginta ar rezulta c[ viafa sa a fost mai lung6. Cap. l2r l-z ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Avram: le$i din pdmdntul tdu, din neamul tdu Si din casa tatdlui tdu Si Ylno in pdmdntul pe care li-l voi ardta Eu. $i Eu voi ridica din llne un popor mare, te voi binecuvdnta, voi mdri numele tdu Si tlcl.fi izvor de binecuvdntare." E indicatl desprinderea fermfl de politeism: ,,Avram a p5fluit inchinarea la idolii strdmogilor sii qi la rbtdcirile vie]ii lui de pdnd atunci, marturisind ci existii un singur Dumnezeu peste toate."lTa Porunca nu era ugoar[. ,,Ai vdzut ce poruncd dureroalf a primit? Dar, iatd, urmeazd o alt6 (ftgaduintd) plind de bu6urie."l75 Avram incearc[ tensiunea intre triste(ea pir[sirii celor dovenite familiare gi bucuria de a-I urma lui Dumnezeu. Ceva llmilar se intdmpld in fiecare din cei ce simt chemarea divin6: ,,Tot astfel gi noi, crezdnd pdni la moarte in glasul lui Dumnetou, ne-am lepddat de toate cele ce sunt in lume."l76 Porunca se fdreseazd gi sufletului nostru, locul pe care acesta trebuie siJ plr[seascd nefiind neap[rat unul fizic: ,dar zice gi acum, intrUn infeles mai inalt, minfii care s-a frcut trecitoare gi a strdbdtut do la cele ce se cunosc cu simfurile, la cele ce se gdndesc cu mintea."r77 Cel ce urmeazd chemirii dumnezeiegti s-a deprins, lsemeni lui Avram, ,,si prefere pe cele nevizute in locul celor Vlzute, pe cele viitoare in locul celor ce-i stlteau inaintea ochi| 78 Poruncii ii urmeazd frgiduin{ele dumnezeiegti: lor," 3z ,,Binecuydnta-voi pe cei ce te vor binecuvdnta, iar pe eei ce te vor blestema ii voi blestema,' Si se vor binecuvdnta in-
cetatea
loc deluros), orag in nordul Mesopotamiei, centru al cultului
ului Lunii, Sin. Haran era un centru comercial aSezatpe una principalele c6i de comunicafie dintre Babilonia 9i Haran era situat la peste 450 km nord-est de Damasc. In ini{ial6 era aceea de a merge in Canaan. 84
f7i Eusebiu deCezareea, Istoriq bisericeascd,I,4, 13
lrt smntul lrn
Sffintol
117
culist P
l7r
CxIx
sfantul
xI,3 85
tru tine toate neamurile pdmdntului." Grecescul evloghin (: binecuvdntare) traduce ebra braka (: a face pe cineva important). Toate neamurile se binecuvdnta in Awam; universalismul mAntuirii e afirmat de acum.
4: ,,Deci a plecat Avram, cum ii
zisese Domnul, qi
dus Si Lot cu el. Awam tnsd era de Saptezeci Si cinci de cdnd a ieSit din Hman." E primul act de credinfi din partea lui Avram, de care pinde gi viitorul descendenfei sale. ,,Ai vdzut cd nici v6rsta, n altceva din cele ceJ puteau {ine lipit de casa pdrinteascd nu fost piedicl, ci dorul de Dumnezeu a fost mai puternic toate? CAnd sufletul ti-i hotirat Si treaz, infrdngi toate piedici te faci una cu ceea ce doregti, qi nu te impiedicd nici una aparentele greuti(i; pe toate le invingi qi nu te opregti pdn[ dobindegti tot ce doregti."rTe 5: ,,^Ii a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot,.fiul telui sdu, Si toate averile ce agonisiserd ei Si toli oamenii pe re-i aveau in Haran, Si au ieSit ca sd meargd in lara lui si au ajuns tn Canaan. " Cind urmim chemlrii lui Dumnezeu nu trebuie sd in urml ceva ce ne-ar putea intoarce la vechile deprinderi: iegit deci din Haran, nellsdnd nici o rdm6gi{d a sa in el, cu neamul gi cu toatl casa, alergdnd din toati inima spre (ara naanului. $i urcd spre fara inaltS, adicd spre deprinderea care, agezatd sus in virtuli, gi nu are din nici o parte povArnire plicerea trupeascd."lto,N-u spus frrd rost toate cdte agoni rd in Haran, ci ca si afl6m cI patriarhul n-a luat nimic din ce avea in Haldeea, ci a l6sat fratelui s[u toatd averea pdri cd gi a plecat numai cu ceea ce putuse agonisi in Haran. $i minunat b[rbat a frcut lucrul acesta nu pentru cd finea la nici cd erazgdrcit, ci ca sd poatdardtatuturor, cu averea lui,
"n lbid., r80
xxxl,5
Sfrntul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si adevdr, 86
ttr purtare de grijS a avut Dumnezeu cu e1."181 insolit de Sarai, do Lot gi de cdfiva oameni credincioqi, Avram intri in Canaan Oltre 1800 i.Hr. Canaan este vechiul nume al firii Sfinte. Cum iln mai spus, denumirea are mai multe tdlmdciri posibile: Canaan (: supunere; lara dejos; roqu purpuriu). Ultimul nume ar proveni de la vestita vopsea de culoare rogie descoperiti aici. Pigmentul, obfinut dintr-o specie de scoici, era foarte scump. |ara e numit6 in textele cuneiforme kinakhkhu (: roqu purpuriu), nume redat in greaci prinfinx, de unde provine numele de Fenicia.
6z ,,Apoi a strdbdtut Avram lara aceasta de-a lungul pdnd la locul numit Sichem, pdnd la stejarul Mamvri. Pe atunci lrdiau in lara aceasta Canaaneii." Sichem (: grumaz) era un ora$ canaanit in munlii Efraim, intre Ebal 9i Garizim. Mamvri (: gr[sime; puterea viefii) denumegte finutul Hebronului, la vest de Macpela. Sunt mai mulli rtejari b6trdni in zond, despre care se susfine ci ar fi stejarul lui Avraam. Stejarul simbolizeazl mdrefia, forlafizicd, sau morald, qi e investit cu privilegiile supremei divinitdli; e un instrument de comunicare intre cer gi pdmdnt, explicAndu-se astfel revelafiile legate de prezenfa unor stejari. Avram este o pildl vrednicd de urmat de c[tre credincioEi: ,,Tot aga devine un alt Avraam duhovnicesc, iegit din p[mAntul, rudenia 9i casa tatllui gi venind la pim6ntul aritat de Dumnezeu, cel ce s-a rupt de alipirea la trup, a iegit afarl din el prin desp[rfirea de patimi, a pdrisit simfurile gi nu mai primegte prin ele nici o amigire a p[catului gi a l6sat in urmfl toate cele sensibile din care ii vine sufletului toatd legitura materiall., in ptrmdntul dumnezeiesc Ai fericit al cunogtin,tei gi, strdbdtdndu-l tainic in lung gi in lat, afl[ in el pe Domnul gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos, mogtenirea cea buni a celor ce se tem de El, a teologhisit despre El oamenilor, vorbind despre o lungime neinchipuitd de cei drepfi, pe cdt e cu putinfi, gi L-a sldvit pentru l8r
Sfentul Ioan Guri de Aur, op. cit., XXXII, 2
87
F noi in lSqimea Lui,
ardtatd, in providenfa Lui cea prea infelea imbrdfigeazlsiin minunata gi negrlita lui i (intrupare) cea pentru noi. Clci unul ca acesta a devenit p5rtaS modurile prin care a fost invifat sd cinsteasci pe Domnul pri fhptuire gi contemplafie, moduri prin care se intdregte in chi
care toate le
ferm iubirea gi asem[narea cu Dumnezeu."l12 7z ,,Acolo S-a ardtat Domnul lui Avram Si i-a zis: fr aceasta o voi da urmasilor tdi. $i a zidit Awam acolo un i
felnic Domnului, Celui ce Se ardtase." in perioada patriarhal5, capul familiei era s[vdrgitorul tului, aducdnd jertfele pe altare ridicate din piatrS. Astfel era cunoscut[ de citre om supremafia divin[. in apropierea lui Hebron, arabii au descoperit o piatrd de altar gi un rest de ddcinS, concluzion6.nd ci este vorba de altarul ridicat de A l6ng6 un stejar. Ei au numit loctl Haram rqmet el-Khalil
(:
cul sfhnt unde s-a ariltat mdrelia prieteniei lui Dumnezeu). Islam, Awaam Qbrahim) e numit Prietenul lui Dumnezeu. Deslu;im un progres in apropierea de Dumnezeu: , petrecea in pdmdntul patriei gi incd nu se mutase in fara sfhntS, se ddduse numai vestirea cd trebuie s[ se mute in altd,lard, maigdndindu-se la a sa. Dar dupi ce a venit in lara gi s-a urcat spre fara inalt6, i s-a dat harul vederii lui qi siguran(a nddejdii in tiria libertlf,i qi i s-a inglduit in si ridice un altar."'83 Awam a suit la vederea lui Dur dar, cum atenlioneazd Sfinlii Pirinfi, el nu a vdzut fiin(a nezeiascd, aceasta fiind cu neputinfd, ci Dumnezeu i S-a lui intr-un mod potrivit in{elegerii omenegti. Oricum, A este primul om despre care Scriptura afirml ci s-a de o asemenea cunoagtere.
8-9: ,,De acolo a pornit el spre muntele care e la de Betel, gi Si-a intins acolo cortul sdu, incdt Betelul era apus, iar Hai la rdsdrit. A zidit acolo un jertfelnic Domnului I
82
Sfantul Maxim Mlrturisitoru l, Amb igua,
'83 Sfentul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,I
88
XXXIV
l.u inchinat Domnului, Celui ce i Se ardtase. Apoi s-a ridicat Avrum Si de acolo Si s-a tndreptat spre rniazdzi."
Betel (: casa lui Dumnezeu), numit in vechime Luz (- migdal), era un orag situat la 16 km nord de Ierusalim. flai (. ruin6; movild) pare a fi aceeagi localitate cu Aia (Neemia 11, t l), situati la nord de Micmag. Avram pare s[ nu fi rimas aici fiult timp. ,,Pentru ce a plecat de acolo? Poate pentru cd avlzut
locuitorii locului aceluia nu vedeau cu ochi buni qederea lui priltre ei. De aceea Avram se duce in pustie; qi cu asta igi arati marea lui bun[tate; arati cd doreqte linigtea gi c[ nu vrea sd aibd dc-a face cu ei."l84 l0: ,,Pe atunci s-a ficut foamete tn linutul acela Si s-a eobordt Avram in Egipt, ca sd locuiascd acolo, pentru cd se inlelise foametea in linutul acela. " Cobordnd in Egipt, Avram anunfi itinerarul viitorului popor lsrael, ca gi fuga Mentuitorului din calea lui lrod. in Biblie, drumul citre Egipt e intotdeauna cobordtor, nu doar din pricina lnplas6rii joase a firii, cAt mai ales pentru simbolistica sa, pentru evrei el fiind, cel mai adesea, echivalentul fortelor rdului. In 3cneral, Egiptul are o simbolisticl ambigu6, aceea de uniune a contrariilor, de r[scruce, de inchidere gi de deschidere, in funcfle de aspectul privit. 11-13: ,,Cdnd tnsd s-a apropiat Avram sd intre in Egipt, a zis cdtre Sarai, femeia sa: $tiu cd eSti femeie frumoasd la chip. De aceea, cdnd te vor vedea Egiptenii, vor zice: Aceasta-i tbmeia lui! $i md vor ucide pe mine, iar pe tine te vor ldsa cu vlald. Zi deci cd-mi eqti sord, ca sd-mi fie Si mie bine pentru lrecerea ta Si pentru trecerea ta sd trdiesc Si eu! " ,,IatL cdt de frumoasl era femeia lui Avram! Ajunsese b[trent gi rimisese inci in floare, dupd atdta numir de ani!"l8s Avram cere Sarei s[ spunl cd-i este sori. Dintr-un alt loc (20, l2), vedem c[ ei erau frafi dup[ tatd.Dar, conform textelor juriotr
li4 Sfantul Ioan GurI de us
Aw, op.
cit.,Xxxll,
Ibid.,xxxll,4
89
3
dI:o douooperite la Nuzi, existau in vechime gi aga-numitele fii-surori. ,,Aceasti calitate de sofie-sor[ se obfinea c6nd fra s[u natural sau adoptiv se ingrijea de cdsltoria ei gi ele se rau de anumite anumite,privilegii nrivilesii sneciale speciale ?n in snniefqrc societate ei gi ?n in fora fala i-, judecltoreqti."r 86 14-15: ,,Iar dupd ce
a sosit Awam in Egipt, au vdzut
tmii cdfemeia lui efoartefrumoasd. $i auvdzut-o Si drep lui Faraon Si au ldudat-o inaintea lui Faraon Si au dus_i in sa lui Faraon." ,,indat[ i s-a Juat lui Avram femeia; gi a fost dusd la raon. Uiti-te cdt de mare e indelunga agteptare a lui Dumnez Nu-qi arat[ de la inceput purtarea Sa de grij6, ci lasi s[ se tOmple totul, o lasl pe Sara s6 cadd aproape in gAtlejul fiarei numai afunci face cunoscutd tuturora puterea Sa.,ir97 Fara (: fiul soarelui; cel ce locuiegte in palat) ,,e icoana gi tipul frinirii diavolegti. CIci scopul gi strddania cea mai mare a luia e s[ strecoare gi in min,tile sfin{ilor seminfele der in l!AJp,*." el, ca sd primeasc[ sE rodeascl cele iubite gi 1rai.,l88
16: ,,$i pentru ea i-afdcut bine lui Avram Si avea el vite mari Si asini, slugi Si slujnice, catdri Si cdmile.,, Socotim cd Scriptura nu cautd simplu si ingire averile I Avram, dac6 acestea nu ar avea un in{eles mai inalt. Oaia, bol, de regul[, al omului credincios, precum gi slujitorii, ar tea ardta roadele virtufilor pahiarhului rIsirite gi in ceilalli. \ tele aratd, buna viefuire ce se face hran[ gi celorlalfi. Asinul srmbol al intunericului gi negtiinfei; acestea sunt risipite c stip0nitor e Avram. Asinul poate ardta gi neamurile plgdne fiate, ulterior, de Avram, in Hristos. Clmila " ""u "u.a d cdtre centrul ascuns, esenfa divinl; cilItor citre indlfimile r
186 Bu t87
r88
an Comi{escu , Arheologie
'' XXXII'
cit.,I
90
8
iogti, Avram s-a ardtat a fi cu adevdrat stdpdn peste cdmile, lnd din oazdin oazt cdtre infelesuri tot mai addnci. Catflrii, in it, ar putea desemna cele contrarii, imp[cate de in,telepciu-
patriarhului. 17-202 ,,Domnul insd a lovit cu bdtdi mari si grele pe si casa lui, pentru Sarai, femeia lui Avram. $i chemdnd pe Avram, i-a zis: Ce mi-ai fdcut? De ce nu mi-ai spus 0d aceasta e solia ta? Pentru ce ai zis: Mi-e sord? $i eu am de femeie. Acum dar iatd-li femeia! Ia-li-o Si te du! $i a dul Faraon poruncd oamenilor sdi pentru Avram, ca sd-l pelfeacd pe el Si pe femeia lui Si toate cdte avea Si pe Lot, care tl lnw1ea." E anticipati eliberarea poporului evreu din robia egipteailI, ca gi surparea puterilor iadului de c6tre Hristos. Totodat5, vedcm cI nici popoarele idolatre nu au fost lipsite de o anume reVolafie. Avram a fost ocrotit, clci ,,nu ingdduie Dumnezeu c6dcrea sfinfilor, ci refine in oarecare mod uneltirile impotriva sfinfllor gi megtequgirile celui riu."r8e Cap. 13, l-22 ,,Din Egipt, Avram cufemeia sa, cu Lot si cu loate cdte avea, a pornit in pdrlile de miozdzi ale Canaanului. Avram insd erafoarte bogat in vite, in argint Si in aur. " ,,Cu mare slavl gi cu multd bog[fie se intoarce din Egipt dreptul Avram; prin cele intdmplate ajunge dascll nu numai egiptenilor, ci gi tuturor celor din drumul sdu gi celor ce locuiau [n Palestina."le0 Din nou se vorbegte despre averile lui Awam, arltdndu-se prin aur gi argint, socotim, inaltele virtuli ale acestuia. Argintul semnificl infelepciunea divin5, iar aurul, dragostea divin6. Avram e cel care, in acele timpuri, s-a implrtigit in oel mai inalt grad de acestea. 3-42 ,,$i a inaintat Avram pe unde venise, de la miazdzi ,rpre Betel, pdnd la locul unde fusese mai inainte cortul sdu, intre Betel si Hai, adicd pdnd la locul unde era jertfelnicul pe
t}e
r'0
lbid. Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,XXXII, 91
8
care-l ridicase el mai inainte, Si acolo a chemat Avram
Domnului." Traiul in cort aratd pe cel gata de a-I urma oric0nd Dumnezeu; in plus, cortul, ca imagine a bollii cereqti, sim zeazdprezenfa cerului pe plmdnt. 5-7: ,,^fi Lot, care umbla cu Avram, tncd avea oi Si mari Si corturi. Insd pdmdntul acela nu-i incdpea sd stea preund, cdci qverile lor erau multe Si nu-i tncdpea locul sd iascd impreund. De aceea se intdmplau certuri intre vitelor lui Avram Si pdzitorii vitelor lui Lot. Pe atunci tn pdmdnltul
acela Canaaneii
Si Ferezeii.
,,latd, cd. mul{imea averilor ajunge indatd
pricinl
de
,telegere gi de desp6(ire; mulfimea averilor stric[ unirea, legdtura rudeniei."lel Nil Ascetul se intreabd: ,,DacI avu a[6,[nla pismd pe invidioqi impotriva celor ce le au, gi-i pe cei impovlrafi cu ele de la lucrurile mai de pre(, daci taie denia gi aduc duqmlnie intre prieteni, dac[ nu au nimic cu viafa viitoare gi nu aduc nici un folos insemnat viefii trup, de ce s[ ne depirtim de la slujirea lui Dumnezeu,
du-ne intregi slujitori degertdciunii?"I e2 8z ,,Atunci a zis Avram cdtre Lot: Sd nufie sfadd i, mine Si tine, tntre pdstorii mei Si pdstorii tdi, cd suntemfrali. ,,Ce cov0rgitoare smerenie! Ce filosofie inalt[! Avram, omul in v6rst6, il numegte frate pe cel tin[r, pe sau, ii d[ cinstea pe care el insuqi o are gi nu face nici o bire inhe el gi celdlalt."re3 9: ,,Iatd, nu e oare tot pdmdntul tnaintea ta? dar de mine! $i de vei opuca tu la stdnga, eu voi apuca la ta; iar de vei apuca tu la dreapta, eu voi apuca la stdnga." ,,Uit5-te la bun[tatea dreptului Avram! arat6 lui prin fapte cI nu face de bunlvoie asta gi nici nu vrea si se
ii
'n'
tez te3
Ibid.,xxx[I,2 op. cit.,xIII Sfantul Ioan GurI de Aur, op.
pnfld de el: o face silit de ceartl, ca si nu fie rlzboi necontenit tn f'amilia lor. UitE-te la Avram cum caut[ prin cuvinte s[-i potolcascd mdnia; il lasd pe Lot s[ facl alegerea; ii pune inainte tot pdmAntul."rea
ridicdndu-Si Lot ochii, a privit toatd cdmpia lordmului care, inainte de a strica Domnul Sodoma Si Gomora, kxttd pdnd la foar, era udatd de apd, ca raiul Domnului, ca 10:
92
^fl
pdmdntul Egiptului." Pare a fi sugerat un amestec al binelui cu r[ul, de vreme oo raiul e aldturat Egiptului. Probabil e vorba de confuzia in caN se afla Lot. Acesta e atras de cdmpie, de locurile joase ale bel;ugului imediat.
11-13: ,,Deci Si-a ales Lot tot linutul din preajma lordanului Si a apucat Lot spre rdsdrit; Si aSa s-au despdrlit ei unul tle altul. Avram a rdmas sd locuiascd in pdmdntul Canaan, iar Lol s-a sdldsluit in cetdlile din linutul lordanului Si Si-a intins corturile pdnd la Sodoma. Iar oamenii Sodomei erau rdi Si tare pdc dt o S i tnainte a D omnului. " ,,Ai vdzut cd Lot s-a uitat la atdt numai ca plmdntul sd fie hun? N-a finut seamd de rdutatea locuitorilor."les 14-18: ,,Deci a zis Domnul cdtre Avram, dupd ce s-a despdr\it Lot de ddnsul: Ridicd-li ochii gi, din locul in care eSti rcum, cautd spre miazdnoapte, spre miazdzi Si rdsdrit Si spre mtre, cd tot pdmdntul, cdt il vezi, !i-l voi da lie Si urmasilor tdi
fl(ntru vecie. Voi face pe urma;ii tdi mulli ca pulberea pdmdnIttlui; de va putea cineva numdra pulberea pdmdntului, va nunirra Si pe urmasii tdi. Scoald Si cutreierd pdmdntul acesta tn lung Si in lat, cd !i-l voi da lie Si urmasilor tdi pentru vecie! $i fklicdndu-Si Avram corturile, a yenit Si s-a asezat la stejarul Mumvri, care este in Hebron; Si a zidit acolo un jertfelnic lhtmnului." ,,Cu adevirat, mai presus de firea omeneasc[ era frg6dut'a
cit.,XXX[I,4
,,
to'
lbid. lbid.
93
in[a! Dumnezeui-a f[giduit, cu toate cE erau atdtea piedici, facd nu numai tatL, ci s6-i inmulleascd 9i semin{ia lui 4tit mult incdt s[ se poatl compara cu nisipul pdmAntului.nte6 p, arhul qi Sarai agteptau implinirea promisiunilor. ,pup[ vdrsti bitrdniserl, dar n[dejdea era tdndr6."''' Avram s-a mutat i ldngd Hebron (: comuniune; leg[turi), orag situat la 36 km de Ierusalim, existent pdndazi. Cap. 14, 1-22 ,,Iar tn zilele lui Amrafel, regele lui, ale lui Arioc, regele Elasarului, ale lui Kedarlaomer, Elamului qi ate lui Tidal, regele din Gutim, s-a intdmplat sd cd acestiardzboi cu Bera, regele Sodomei, cu BirSa, regele morei, cu $inab, regele Admei, cu $emeber, regele fr Si cu regele din Bela sau foar." E prezentatl aici alian{a incheiatd intre patru regi: - Amrafel (: ditEtor de legi) al Senaarului - probabil murabi; - Arioc (: leu tare) al Elasarului (: Dumnezeu leag[ posibil sd fi fost Rim-Sin al Larsei; - Kedarlaomer (: slujitorul zeilei Laganar) al (: tinerete); Tidal (: glorie) din Gutim, in ebraicl Goiim (: Acegtia au purtat rlzboi impotriva unei coalilii i intre alli cinci regi (e vorba de pactul numit Pentapolis): - Bera (: r[utate; fric[) al Sodomei; - BirSa (: gras; fiul r6ut6tii) al Gomorei; - $inab (: dintele tatdlui) al Admei (: plm6nt - $emeber (: nume puternic) dinleboim (: viperi); - Regele dtn Bela (: nimicire) sa:o loar (: Si anonim in textul ebraic; Septuaginta il numegte Valac sau 3-10: ,, Toli aceStia din urmd s-au adunat in valea e unde acum Marea cea Sdratd. Doisprezece ani stdtuserd ei robia lui Kedarlaomer, iar in anul al treisprezecelea s-au t'u te7
lbid.,xxxlv,3 Sfantul Vasile cel Mare, Constituliile ascetice,I,5
94
vrdtit. $i in al patrusprezecelea an ant venit la Kedarlaomer Si fegii, care lineau cu el, Si au bdtut pe Refaimi la ASterot-Carnuim, pe Zuzimi la Ham, Si pe Emimi la $ave-Chiriataim; iar pc Horei i-a bdtut la muntele lor Seir Si pdnd la El-Faran, care o ldngd pustiu. Apoi, intorcdndu-se de acolo, au venit la Ainhlispat sau CadeS Si au bdtut toatd lara Amalecililor qi pe toli Amoreii, care locuiau tn Halalon-Tamar. Atunci au ieSit regele &tdomei, regele Gomorei, regele Admei, regele leboimului Si rugele Belei sau foarului si s-au bdtut tn valea Sidim cu Kedarluomer, regele Elamului, cu Tidal, regele din Gutim, cu Amratel, regele Senaarului Si cu Arioc, regele Elasarului: patru regi lmpotriva a cinci. Valea Sidimului insd era plind de fdntdni de ilmoald; si, fugind, regele Sodomei si regele Gomorei au cdzut tn ele,
iar ceilalgi aufugit in munli."
Pentru a arilta puterea celor patru regi, Scriptura ingirl popoarele invinse de acegtia: ! - Refoimi (: cei invingi; uriagi), Zuzimi (: drume{i; urieqi) Si Emimi (: inspiimint[tori; uriaqi), trei vechi popoare canaanite. Interesant cd toate se pot traduce gi prin uriasi, ceea ce rubliniazl o dati in plus forfa celor ce i-au invins; - Horei (: locuitori ai pegterilor), popor strivechi nesemitic, inrudit cu hurifii;
(:
cei vorbitori; cei distingi); popor aSezat pe llrrnul occidental al Mdrii Moarte gi in munfii invecinafi; - Amalecili (: popor care stdpAnegte; locuitori ai vhii) -
-
Amorei
ppulafa nomadE din degertul Sinai, la grani(a sudic[ a firii Sfurte. Locurile victoriilor au fost: ASterot-Carnaim (= Agtarte cu doui coarne); Ham (= clocotitor); $ave-Chiriqtaim (: c6mpia dublei cet[fi); Seir (: p[ros; demon); El-Faran (= Dumnezeul fiurnusefii); Ain-Mispat (: ffint6najudecdtii) sauCadeS (: sfrnt) 1l Ilafalon-Tamar (: tiierea palmierilor). in final, e biruiti gi aliTnffl Pentapolis, in valea Sidim (: cdmpie; valea demonilor). Nil Ascetul t6lcuieqte pe larg acest pasajre8, t6lcuire din tur
Ct. op.
cit.,LII 95
poartl rdzboi impotriva a 4 tegi'E rdzl iul simfurilor (in nurn[r de 5) impotriva lucrurilor sensibile pane la doisprezece ani' simfurile sunt elementele naturii). r"fm mta cercetare lucrurilor sensibile' 9-*1"T"t-*]:: 11 pllnuieqte r[scularea ."it" 9i simte paguba ce^o are' -d;.;;; "ug.tur"a oin robia simtuaitatii. ins6, o*i, doi)' in fintAni ;;;il, pt"""- ,"i 5 regi (ie fapt, numai lucrului set smoala in cufunddm smoald; piin fi""u." siml ni cu mintea' v[zute cele Uit, iuUina mai mult cele de aici decdt Sidim' tra de Septuaginta atefaranga tin alilcininloc interpretarea de Bibtii l6AS pnn Valea ceia a sdrii' De aici' l"t:-t Orig"rr, ,,Toate ereziile 9i toate picatele se intAlnesc I urc5' ci inti-o vale de sare. C[ci pdcatul 9i nedreptatea nu vei gusta boar[ de obicei spre cele de jos 9i inferioare' Dac[ dacd a eretice cele la 9i apa ac"stor f0ntAni, dac6 cugefi qi focului materialul distetrea picatului, pregdteqtiin tine . ;199 . gneenel. 11-13 z ,,Atunci biruitorii auluat toate averile s-au dus' at Gomorei Si toate bucatele lor Si s-au dus' Cdnd trdia in at de asemenea gi pe Lot, nepotul lui Avram' care cei scdpayi' doma, si toatd averea lui. Dar venind unii din la steiarul' pe atunci trdia vestit pe Avram Evreul, care pe Uiiuri, pe Amoreul, fratele lui Escol si fratele lui Aner' re erau unili cu Avram." Avram e numit aici evreu (: de dincolo; nomad)' ce atatd prezentali gi alialii sii, intr-un m9d s.u1ar, ceea de ex nevoia nemaisimlindu-se Lruu.uror"uti din tradilie' Sephtaginta'inc Dupd' de confuz[' 1ii. t.udr""rea e destul s6;4". c[ stejarul e numit al lui Mamvl4-9t"]l'1"1 il .oug*"1 si iner (: mEdifd) sunt numiliy'ali aihti A in sensul de aliafi. a 14116z ,,Auzind Avram cd Lot, rudenia sa' fost robie, a adunat oamenii sdi de casd, trei Sute optsprezece,
care rezumAm: 5 regi
tlll"T.:*l*
XlI, "e omilii la Cartea Numerii,
2
96
Hrmdrit pe vrdjmasi pdnd la Dan. Si ndvdlind asuprq lor noapha, el si oamenii sdi i-au bdtut Si i-au alungat pdnd la Hoba, este in sldnga Damascului. $i au intors toatd prada luatd Sodoma, au inlors si pe Lol, rudeniq sa, averea lui, femeile oamenrL
,,Avdnd incredere in puterea lui Dumnezeu, nu s-a sp[ihtat de puterea bdrba(ilor acelora, cu toate cd aflase de m[ce- -200 ,Barnaba vede inchipuiti o tain[ prin cei irea ce-o tdcuser6."'"" ll slujitori20l: 318 e 300+10+8, numere pe care vechii greci le astfel: 10 cu litera iota,8 ct ita, iar 300 w taf (T).Iota gi sunt primele litere ale numelui Iisus, iar T inchipuie Crucea. slugile lui Avram aratd mdntuirea; cu alte cuvinte: cei ce
la semn gi la nume ajung domni ai prizonierilor gi ai neamuri necredincioase care au urmat acelora."2l2 au fost alunga{i pAnd la Dan (: judecatd), cel mai ic orag al Palestinei, qi Hoba (: ascunzltoare; vinovifie), la de Damasc.
l7t ,,$i
cdnd se intorcea Avram, dupd infrdngerea lui Si a regilor unili cu acela, i-a ieSit inainte regele
i in valea $ave, care astdzi se cheamd Valea Regilor." Scdpat din f6nt6na cu smoal5, fdrd a se explica cum, reSodomei intAmpini pe Avram. Scriptura nu dd mare atenacestui amdnunt. 18-20: ,,Iar Melchisedec, regele Salemului, i-a adus pdivin. Melchisedec acesta era preotul Dumnezeului celui inalt. $i a binecuvdntat Melchisedec pe Avram si a zis: Bisd fie Avram de Dumnezeu cel Preatnslt, Ziditorul Si al pdmdntului. $i binecuvdntat sd fie Dumnezeul cel Care a dat pe vrdjmasii tdi in mdinile tale! $i Avram tlut lui Melchisedec zeciuiald din toate. " Pdinea e un simbol al hranei spirituale, iar vinul inchipuie
il
Slllntul Ioan Gur6 de Aur, op. cit., XXXV,4 ('t'. Epistola,IX,S ('lcrnent Alexandrinul, Stromate,
97
YI,
84, 4
nemurirea qi inilierea. impreunS, ele sunt prefigurarea Melchisedec e un personaj invdluit in mister. Apare pentru ca apoi si nu se mai vorbeasci despre el. Pare ceput qi sfArgit. Este, apoi, preot monoteisl intr-un tinut rt printr-o idolatrie de un materialism cras. ,jnfelepfii in cele nezeiegti nu l-au numit pe Melchisedec numai de Du
frri
bitor, ci gi preot, ca s[ arate celor infeleg[tori c[ acela nu I drepta numai el spre Dumnezeu cel cu adevdrat existent, ci ducea gi inll{area altor4 ca ierarh, spre inceput dumnezeiesc."2o3 Melchisedec (: regele dreptnfii) era pJeot in Salim ( viitorul lerusalim. El vestegte pe Hristos, Impiratul Pdcii' mistul afirml despre Mesia: ,,Tu eSti preot in veac, dupd iala lui Melchisedec." (109,4)Teofil al Antiohiei confirm6 identitatea Salim ,,a fost un impirat drept cu numele Melchisedec in lim, care acum se numeqte [erosolima."'00 Istoria lui dec prefi gure azd T aina Euharistiei, impdrdfia 9i arhieria M torului:,,Melchisedec, preotul Domnului celui Preainalt, mit cu p0ine gi vin pe Avram, care s-a intors dupl invi celor de alt neam. Masa aceea preinchipuia masa aceasta c5, dupd cum qi preotul acela era tipul 9i icoana adev[ratu hiereu Hristos.'i05 Suntem, in plus, avettiza\i ca, Avram, sd primim gi noi Euharistia doar dupd ce am bi cei de alt neam, adic6 patimile strdine de firea noastrS' ,, deci pe vr[jmagii vdzuli qi nevlzuli 9i neprimind nimic de me, ci cinstind mai mult bogdfia de sus, suntem binecuv de Hristos, impdratul plcii. Suntem binecuvdntafi ca cei mim locuinfa cereascS ca merinde a viefii celei de taind.' Avram recunoagte superioritatea lui Melchisedec
iucstuia zeciuialS. ,,Dar nu in fire spunem c[ avea Melchisedec luperioritatea, ci in calitatea de preot. De aceea nu s-a relinut Avram, ci i-a recunoscut ceea ce avea superior, cinstindu-l gi prin darurile zeciuielii."2oT
Dupd Sffintul Maxim M[rturisitorul, Melchisedec s-a inVrcdnicit, prin har, s[ devind mai presus de timp gi fire. El avea quno$tinla care circumscrie timpul qi veacul Si contemplalia ce
a toatd, fiinfa materiald gi nemateriall. mare Melchisedec, pentru virtutea dumnezeiasci intip6Ilt[ in el, s-a invrednicit sI fie chip al lui Hristos Dumnezeu gi ;l tainelor Lui negriite."2o8 2l-242 ,,Iar regele Sodomei a zis cdtre Avram: Dd-rni nii, iar averile ia-le pentru tine! Avram tnsd a rdspuns rei Sodomei: Iatd, imi ridic mdna spre Domnul Dumnezeul gte existenfa
Preainalt, Ziditorul cerului si al pdmdntului, cd nici o ald curea de incdlydminte nu voi lua din toate cdte sunt ale taca sd nu zici: Eu am imbogdlit pe Avram;fdrd numai cele ce mdncat tinerii Si ceea ce se cuvine a impdrli alialilor mei, au mers cu mine: Aner, EScol Si Mamvri. AceStia sd-Si ia lor. " De aici rezultd cd Mamvri Amoreul era gi el aliat cu ram. Awam respinge darurile regelui Sodomei, spundndu-i, alte cuvinte: ,,Am pe Cel Care imi dd mii gi mii de bun6tS{i; bucur de mare ajutor de sus, aga ci n-am nevoie de bog6{ia de tine, nu-mi trebuie bogSfie omeneascS; imi este de ajuns icia lui Dumnezeu fa{[ de mine; cunosc bogifia darurilor n2O9
8. Credinla Si dreptatea
luiAvram (15, I
-
78,27)
Cap. 15, lz ,,Dupd acestea, fost-a cuvdntul Domnului
Avram, noaptea, in vis, Si a zis: Nu te teme, Avrame, cd 203
Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd, op. cit.,II,2l Sfentul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY,13 'o' 206 Sfantul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,I 2oa
98
IX,3
thid.
rlmbigua,XXIX Sfdntul Ioan Gurd de Aur, op. cit., XXXV, 6
99
Eu sunt scutul tdu Si rdsplata ta
vafifoarte mare!"
Cuvdntul Domnului e avzit, de data aceasta, in vis, ce amintegte de dreptul Iosif c[tre care toate ar[t[rile s-au in vis (Matei 1,20;'2, 13;2, l9). Noaptea sugereazd gi un ment de indoiali in sufletul patriarhului (o alti Iosif), indoiali ce pare sd reiasd din rdspunsul lui Avram: 2-32 ,,Iar Avram a rdspuns: Stdpdne, Doamne, sd-mi dai? Cd iatd eu am sd mor.fdrd copii Si cdrmuitor in mea este Eliezer din Damasc. Apoi Avram a addugat: de ce nu mi-ai datfii, iatd sluga meavafi moStenitor dupd Eliezer din Damasc era primul dintre slujitorii lui A
in caz cI stip0nul murea frri urmagi, acesta devenea tor. Sfrntul Chiril al Alexandriei crede cI aici ar fi vorba lsmael, dar acela incl nu se niscuse; redlm, totugi, ,,Adic[: s6-mi fie mie deci cel nlscut din slujnica meaJiu C[ci aceasta inseamni Damasc. El se va socoti gi ca sprijin de la Dumnezeu.Fiindcd aceasta inseamni Eliezer. 4-8: ,,^fl tndatd s-afdcut cwdntul Domnului cdtre zis: Nu te va moSteni acela, ci cel ce va rdsdri din coapsele acela te va moSteni! Apoi l-a scos afard Si i-a zis: PriveSte Si numdrd stelele, de le poli numdra! Atdt de mulli vor fi tdi! $i a crezut Avram pe Domnul Si i s-a socotit aceasta ca tate. $i i-a zis iardsi: Eu sunt Domnul, Care te-a scos din' Caldeii, ca sd-li dau pdmdntul acesta de moStenire. $i Avram: Stdpdne Doqmne, pe ce voi cunoaste cdJ voi E un nou progres. Avram,,a slvdrqit multe fapte n-a fost numit prieten al lui Dumnezeu (se urmeazd unei diferite - n.n.) decdt atunci cdnd a ctezttt'Qtl. La Awanr, nu era despdr{itd de faptele bune: ,,Cel care se depfuleuzA de fapta rea nu este drept dacd nu adaugl gi fapta bun[ noagterea; si cunoascd, adicd, pentru care pricini trebuie si
de unele fapte gi pentru care pricind sd le facd pe altele.,,2l2 cunoagterea e o virtute, iar dreptcredinciosul trebuie s[ urmeze pilda Sfintilor care, ,,dupi ce se invrednicesc de descoperirile celor dumnezeiegti, caut6 rafiunile celor descoperite',r,r-. 9z ,,Iar Domnul i-a zis; GdteSte_Mi o junincd de trei ani, o caprd de trei ani, o turturicd Si un pui de porumbel!,, Sunt animalele socotite mai apoi curate de c[tre evrei. ,,I)umnezeu i-a poruncit sd fie de trei ani, sd fie adici desiv6r-
1ite."''' Sunt interesante simbolurile acestor animale, in spa(iul
vechiului orient. vaca erasocotit[ simbolul prmAntului aitator d.e hranl, fiind legat[ qi de raptere cunoagterii. Berbeculsimbollza fory' originari qi refacerea cicrurui uitur. copro. fiind capricioasd, arati gratuitatea darurilor imprevizibile ale Divinitalii. Porumbelul gi turtureaua reprezintdpuritatea gi nevinovdfia. 10-11: ,,$i a luat Avram toate aceste animale, le_a tdiat ln doud ;i a pus bucdlile una tnfala aheia; iar pdsdrile nu le_a $! ndvdleau pdsdrile rdpitoare asupra trupurilor, iar
ryiat
Avram le alunga." ,,Era socotit un semn nefavorabil gi dltdtor de griji zborul unor plsiri necurate peste c.ele jertfite. cici plsarile carnivore runt intotdeauna necurate.,,2l5
12: ,,La asfinlitul soarelui, a cdzut peste Avram somn lgreu Si iatd l-a cuprins intuneric Si.fricd mare. " Septuaginta are ekstasis, tradus p..Jrr- somn greu.inextaz, p.rqul, Avram e cuprins de teama resimfitd de om la apropierea Divinitrfii. l3-l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Avrqm; Sd Stii bine cd urmasii tdi vor pribegi in pdmdnt strdin, unde vor fi robili Si updsali patru sute de ani; dar pe neamul acela, cdriia ii vor fi robi, il voijudeca Eu si dupd aceea ei vor iesi sd vind aici, iu 1t2
lrl
2ro
2rr
op.
e Talasie,LlX
,4
cit.,IIl
Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Y,5
100
ll5
l0t
avere multd."
c[ Israel va robi patru sute de ani Egipt. [n aceasti prezicere, dacl se ia in considerare tot timl ,,Dumnezeu prezice
de cAnd a vorbit Dumnezeu, sunt mai mult de patru sute de iar dacl se are in vedere numai timpul in care au robit, sunt pufin de patru sute de ani."216 l5z ,,Iar tu vei trece la pdrinlii tdi tn pace Si vei pat la bdtrdneyi fericite. "
fi
,,N-a spus vei muri, ci te vei duce, ca gi cum ar fi de unul care pleac[, care se mutd dintr-o {aril in altl, tard. ( Nu vorbegte de pirinfii cei dupl trup. Cum s-ar putea, cind lui era necredincios? Cd nu-i cu putinfi ca patriarhul cel cios sd se ducd in acelagi loc cu el. (...) E vorba de drepfi,
Avel, Noe, Er'roh."2l7 16z ,,Ei insd se vor intoarce aici, in al patrulea veac oameni, cdci nu s-a umplut tncd mdsura nelegiuirilor
reilor. "
lnci un indiciu al implic[rii divine in istorie, tele fiind in func{ie de faptele oamenilor, dar qi ale neamurilor l7'. ,,Iar dupd ce a asfinlit soarele gi s-aficut inluner
iatd un fum ca dintr-un cuptor bucdlile acelea. "
Si
pard
de
foc au trecul
,,Era obiceiul Haldeilor s[ insoteasc[ jurimdntul cu cerea printre animalele despicate qi sd zicl ftcdnd acestea: fiu ca acestea! Deci Avram fiind Haldeu dupi neam gi ieqind cur6nd dintre ei, Stipdnul tuturor i-a poruncit, finind seama aceasta, si facl jur[mflntul dup6 acest obicei. (...) Dupd obi iul Haldeilor, focul este chipul lui Dumnezeu, care implin,
jurimdntul.""8 Dumnezeu adeveregte leglm0ntul in chipul cului gi al fumului, focul reprezentdnd purificarea gi ilumi iar fumul, legltura dintre pimdnt gi cer, sau rugile oamenilor. 216
Sfentul Ioan Casian, Despre intruparea Domnului,Xxl[, I Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit.,XXXVII, 3 ''8 Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill
'''
r02
18: ,,in ziua aceea
a
incheiat Domnul legdmdnt cu
Avram, zicdnd: Urmasilor tdi voi da pdmdntul acesta, de la rdul Egiptului pdnd la rdul cel mare al Eufratului. " ,,P[mdntul flglduit lui Avram gi urmagilor sli drept mogtenire se intindea de la rdul Egiptului (identificat de unii cu NiIul, iar de cdtre alfii cu pdrdul El-Arig, care are apd numai iarna gi care curge prin partea de nord-vest a Peninsulei Sinai) pi prind la rdul cel mare al Eufiatului. Avem indicate aici, desigur, nu atdt granifele exacte ale Jirii Sfinte, c6t mai ales zona in care se
aflI
ea amplasatS."2le
19-21: ,,Voi da pe Chenei, pe Chenezei, pe Chedrnonei, pe Hetei, pe Ferezei, pe Refaimi, pe Amorei, pe Canaanei, pe Hevei, pe Gherghesei Si pe lebusei." Sunt enumerate aici neamurile peste care vor stdpdni urmagii lui Avram: Cheneii (: fierari), Chenezeii (: v6n6tori), Chedmoneii (: poporul de la r[sdrit), Heteii (: ingrozili; uriagi) sau hitilii, fondatorii celui de-al treilea mare imperiu oriental intre 1900-1200 i.IIr., Ferezeii (: locuitorii cdmpiei; clldre{i), Re,faimii (: uriagi), Amoreii (: cei vorbitoi), Canaaneii (: negustori; zeloqi), Ghergheseii (: intorgi din lupti), Heveii (: trditori lrr corturi) Si Iebuseii (: cei din loc intdrit; cei ai zdrobirii), locuitorii cet[fii Iebus, viitorul Ierusalim. Cap. 16, l-3t ,,Sarai insd, femeio lui Avram, nu-i ndStea.
Dqr avea ea o slujnicd egipteancd, al cdrei nume era Agar. Atunci a zis Sarai cdtre Avram: Iatd m-a tnchis Domnul, ca sd nu nasc. Intrd dar la slujnica mea, poate vei dobdndi copii de la ea! $i a ascultat Avramvorba Sarei. A luat deci Sarai,femela lui Avram, pe Agar egipteanca, slujnica sa, la zece ani dupd venirea lui Avram tn pdmdntul Canaan, Si a daho defemeie lui Avram, bdrbatul sdu." ,,Mare e filosofia dreptului Avram! Avram nu s-ar fi g6ntlit mai inainte la asta (...); dar acum a primit indemnul Sarei gi 0 ascultat-o indatd. Cu aceasta, Avram a ardtat c6 nu m6nat de 2lt'AB, p. 70 103
patimd a primit sd trdiascl cu slujnica Sarei, ci ca s[ aibi ..220 terutor." Substituirea ce noul ne poate pirea stranie era con
dreptului mesopotamian, dupl care o femeie sterild putea bdrbatului ei o slujnic[ drept concubinl, recunoscind ca ai copiii n[scufi din aceast[ unire. Numele Agar (: locuire in stri inetate; fugd) este arab, nu egiptean, dat ea va fi provenit di Egipt, unde era o importantii pia[[ de sclavi; posibil si-i fi I ddruit[ Sarei de Faraon, dupl ce a fost dusi in casa acestuia' 4z ,,$i a intrat acesta la Agar gi ea a zdmislit; Si cd a zdmislit, eo a tnceput a disprelui pe stdpdna sa." ,,Aga e obiceiul slugilor! Dacd [i se face un bine c6t mic, nu mai vor s[ rimdn[ in hotarele lor, ci uitl indati in ce re se afl6 gi se grdbesc s[ fie nerecunosc[toare."22t Posibil atitudinea Agarei sd fi determinat pe unii autori de a-l privi asprime qi pe cel nlscut de ea. Calist Patriarhul face n cd Hristos este ,,din neamul lui Avraam, ca Cel ce Se din acela. Dar nu s-a spus acelagi lucru de Dumnezeu Ismael (c[ se vor binecuv6nta in el toate neamurile - n.n.), c acesta nu era fiul celei l7bere"222. Simbolitatea libertate-robi des folosit[ de autorii bisericegti, f[ri a infelege de aici ci weun neam exclus de la m6ntuire. 5-62 ,,Atunci a zis Sarai cdtre Avram: Nedreptate mi face de cdtre tine. Eu {i-am dat pe slujnica mea la sdn, iar vdzdnd cd a zdmislit, a inceput sd md dispreluiascd. sd judece intre mine Si intre tine! Iar Avram a zis cdtre ' Iatd, slujnica ta e in mdinile tale, fd cu ea ce-fi place! $i a necdjit-o Si ea afugit de lafala ei." Clement Alexandrinul di un sens surprinz6tor lui Avram: ,,Iubesc qtiinfa lumeascd qi pentru ci este mai lui nlri gi pentru c[ este slujnica ta; dar cinstesc 9i venerez ;ti t
"o Sfantul Ioan Gurd
de Aur, op. cit.,
Ibid.,xxxv[I,4 "' 222 op.
XxXVlI,
2
h ca pe o stlpdnd desivArgiti."223 Cuvdntul indicd drumul de la tllosofie la Teologie, sau de la gtiinla profanl la Regina (Sarai) ptiintelor. Acelagi autor indulcegte atitudir-r-ea Sarei: ,,a nec[jit-o Dg Agar, adicd a in{elepfit-o, a sfttuit-o"2'0. Sffintul loan Gurd d€ Aur, in schimb, e aspru cu to{i cei de condi{ie joasd care nu;l cunosc locul: ,,Pentru c[ a pedepsit-o pentru obrlznicia ei, llujnica a fugit. Acesta-i obiceiul slugilor! Cind nu pot face ce vor, ci li se taie cele ce vor sE s6vdrgeasc6, indat[ igi pirisesc It[pAnii gi o pornesc lafugd."2zs 7-11: ,,^fi a gdsit-o ingerul Domnului la un izvor de apd ln pustitt, la izvorul de ldngd calea ce duce spre $ur. $i i-a zis lngerul Domnului: Agar, slujnica Saraii, de unde vii Si unde te duciT lar ea a rdspuns: Fug de lafala Saraii, stdpdna mea. $i lngerul Domnului i-a zis iardsi: intoarce-te la stdpdna ta Si su'gune-te sub mdna ei! Apoi i-a mai zis tngerul Dornnului: Voi tnmulli pe urmasii tdi foarte tare, lncdt nu se vor putea numdra Cln pricina mullimii. Iatd, tu ai rdmas grea - ti zice fngerul Domnului - si vei naste unfiu Si-i vei pune numele Ismael, penpu cd a auzit Domnul suferinla ta." In pustia $ur (: zid; forl}rreafi), Agar s-a oprit l6ngd un iruor. Pustia e o invitalie la ciutarea realitifii sub intinderea ial[, iar izvorul reprezintil slmdnfa cerului. Anghelofania e, astfel, potriviti cu locul in care se afla Agar. Prin tnger, Dumnezeu a intors pe Agar la stdpdna sa qi a vestit-o cd va avea iln fiu, pe lsmael (: Dumnezeu aude), din care se va nagte un popor mare. Ismael gi urmaqii sdi s-au adiugat arabilor care, Ulterior, aveau s6-l socoteascl drept plrintele lor.
12: ,,Acela va fi ca un asin sdlbatic intre oameni; frtdinile lui vor fi asupra tuturor Si mdinile tuturor asupra lui, dur el va sta ddrz infala tuturorfialilor lui." Ismael va duce o viati aventuroasi gi riticitoare, nesulll Stromate,I,3l, I
lt'Ibid.,r,3r,2 llt op.
cit.,xxxvIII
104
cit.,xxxvlfl,5 105
w pus $i de nestrunit, plin de d6rzenie. Sunt calitdfi, adesea, gi arabilor. Sffintul Ioan Gur[ de Aur consider[ cI anghelo s-a frcut mai mult pentru Avram226. Credem, ins[, c6 Du zeu nu se descoperd oricui, av0nd aici dovada cd Agaq in ci unor cideri, nu era o oarecare, ci sufletul sdu cduta sincer Dumnezeu. 13-14: ,,$i a numit Agar pe Domnul, Cel ce-i grdise, numele acesta: Ata-El-Roi (care se tdlcuiegte: Tu eSti zeu atotvdzdtor), cdci zicea ea: N-am vdzut eu, oqre, tn.fald; Cel ce m-q vdzut? De aceea se numeSte.fdntdna aceasta; Lahai-Roi (care se tdlcuieSte: Imorul Celui viu, Care m-a zut) Si se afld tntre CadeS Si Bered. "
Fdntina se afl[ intre CadeS (= sfdnt)
Si
Bered
(: c
re), la 80 lon sud de Beer-$eba. 15-16: ,,Dupd aceea a ndscut Agar lui Awam un Awam a pus fiului sdu, pe care i-l ndscuse Agar, numele Avram insd era de optzeci Si Sase de ani cdnd i-a ndscut
Ismael." Ismael s-a nlscut la I I ani dupd plecarea lui Avram Haran.
Cap. 17, l-52 ,,Iar cdnd era Avram de noudzeci Si de ani, i S-a ardtat Domnul Si i-a zis: Eu sunt Dumnezeul Atotputernic; fi. ce-i pldcut inaintea Mea Si fii fdrd voi incheia legdmdnt cu tine Si te voi inmufiifoarte, foarte Atunci a cdzut Avram cu fala la pdmd.nt, iar Dumnezeu a grdit Si a zis: Eu sunt qi iatd care-i legdmdntul Meu cu tine:' fi tatd a mullime de popoare, Si nu te vei mai numi A Avraam va fi numele tdu, cdci am sd te fac tatd a mulyime" popoare.
Au trecut 24 de ani de la plecarea din Haran, dar patriarhului nu s-a stins! Acum, lui Awam ii este schimbat mele in Abraham, cum apare in texful ebraic, asemSndtor cu hamon (: tati al unei mulfimi), sens care se dd 9i noului
ffag din Awaam (isgi nu e vorba de o ismaeli{ii, edomi(ii medianilii), dar Holitii, mullime. Smntul Chiril al Ierusalimului rezolvd problema: AwalR este tatll Iudeilor, din pricina descenden(ei trupegti. Dar tofi Boice cred in tnviere se fac fiii lui Awaam, a$a cum a crezut gi &ela cd trupul betren qi amorfit mai poate nagte copi1."227 Schimbtrea numelui patriarhului e explicati de Clement Alexandrinul: ilentru c[ se ocupa cu filosofia inaltl a celor ce se petrec in Vlzduh gi cu filosofia superioar[ a celor ce se migc[ in cer, a fost numit Avram, care se tdlcuiegte: tqtd care se indeletniceste gu cele de sus. Mai t6rziu, a privit sus la cer gi a v[zut acolo, cu duhul s[u, pe Fiul, dupi cum interpreteazi unii, sau inger sldvit, Itu a cunoscut in alt chip pe Dumnezeu, superior crealiei gi inlpgii ordini din lume; de aceea a primit in plus la numele sdu lhera a - care inseamni cunoaqterea unicului gi singurului Dumlozeu, gi s-a numit Awaam in loc de Awam; a ajuns, in loc de egrcetator al naturii, in,telept qi iubitor de Dumnezeu. Cuvdntul Avraam se traduce: tatd ales al sunetului. Cd cel ce a ajuns Bunt, intr-adevdr, mai multe popoare care se
Cuvdnt sun[."228 6-82 ,,Am sd te tnmullesc foarte, foarte tare, Si am sd ridin tine popoare, Si regi se vor ridica din tine. Voi pune leClc gdmdntul Meu tntre Mine Si tine Si urmasii tdi, din neam in neam, sdfie legdmdnt vesnic, asa cd Eu voifi Dumnezeul tdu si elurmasilor tdi de dupd tine. $i-li voi da lie si urmasilor tdi pdiltdntul tn care pribegeSti ocum ca strdin, tot pdmantul Canabnului, ca mogtenire veSnicd, qi vd voifi Dumnezeu. " F[g[duinta se refer[ indeosebi la cei ce vor arlta aceeagi credinli cu cea a lui Avram; acegtia vor mogteni impirdfia cerurilor, al clrei chip era Canaanul. 9-l4z ,,Apoi a mai zi$ Dumnezeu lui Avraam: Iar tu Si urmasii tdi din neam in neam sd pdzili legdmdntul Meu. Iar leydmdntul dintre Mine Si tine Si urmasii tdi din neom in neam,
l't? 226
Cf. op.
l)r
cit.,xxxYrrr,6 106
catehezele,Y,6 Stromate, V, 8, 6-7
107
pe care trebuie sd-l pdzili, este qcesta: toli cei de parte teascd ai voStri sd se taie imprejur. Sd vd tdiali acesta vafi semnul legdmdntului dintre Mine Si voi. vostru, tot pruncul de parte bdrbdteascd, ndscut la voi tn sau cumpdrat cu bani de la alt neam, care nu-i din voastrd, sd se taie imprejur in ziua a opta. Numaidecdt sd tdiat imprejur cel ndscut tn casa ta sau cel cumpdrat cu tul tdu Si legdmdntul Meuvafi insemnat pe trupul vostru, gdmfutt veSnic. Iar cel de parte bdrbdteascd netdiat care nu se va tdia tmprejur, tn ziua a opta, sufletul acela stdrpi din poporul sdu, cdci a cdlcat legdmdntul Meu." Circumcizia (ebr. mula, gr. peritomi) se intAlnegte gi la popoare, nu doar la evrei. insl doar la evrei primeqte infel de semn al leg[m0ntului intre Dumnezeu gi popor. in Bise: circumciziei ii ia locul Botezul. ,,GIsim in istoria celor nu numai egiptenii, ci gi unii dintre arabi, etiopieni, gi feni au folosit tiierea imprejur fal[ de ai lor. Ei socotesc ci au de a pdstra ritualul fiindcd, spun ei, pornind de la trupului gi sdngelui, prin jertfirea unei pdrfi neinsemnate a pului, trebuie distruse cursele pe care demonii le intind va neamului omenesc."22e Botezul e curifirea in vederea zi opta; curdfire necesard atit celui nlscut in casd, adicd in cd, cii Si celui cumpdrat cu arginli, sau convertit in urma vlduirii. Spiritualizatd, circumcizia igi capdti adeviratul ,,Acesta este chip dat celor vechi despre omul nou, cdruia ar[tat in sfhntul Lui trup Domnul Iisus Hristos, ca ceea vechi gi acoperl birbatul sd cad[ gi si se piard[."230 Birbatul untric, sau sufletul ferm in credinld, trebuie s[ indepirteze d perimdntul mort al p[catului gi toati necuri{ia, pentru a i ziua a opta a vegnicei existen{e fericite. Cum locul fost luat de Botez, Sffintul Vasile cel Mare rnustri pe cei amdni primirea acesfuia: ,,Iudeul nu amdna tlierea imprejur
17-18: ,,Avraam a cdzut atunci cu fala la pdmdnt Si a rAs, zicdnd in sine: E cu putinld oare sd mai aibdfiu cel de o wtd de ani? $i Sarra cea de noudzeci de ani e cu putinld oare ld mai nascd? Apoi a mai zis Avraam cdtre Domnul: O, Doamne, mdcar Ismqel sd trdiascd tnaintea Ta!" Avraam a rAs, ceea ce se interpreteazd de reguld cd s-a bucurat. Dar din cuvintele sale rezulti cd uimirea sa cuprindea gi indoiald, rugdndu-se pentru Ismael. -/ 19-21: ,,Iar Dumnezeu a rdspuns lui Avraam: Adevdrat, fnsd$i Sarra, femeia ta, ili va naste un fiu Si-i vei pune numele lsaac si Euvoi incheia cu el legdmdntul Meu, legdmdnt vesnic: td-i fiu Duntnezeu lui Si urmasilor lui. Iatd, te-am ascultot Si pcntru Ismael, Si iatd tl voi binecuvdnta, il voi cregte Si-l voi inmu$i foarte, foarte tare; doisprezece voievozi se vor naste din tl si voi face din el popor mare. Dar legdmdntul Meu il voi inrhcia cu Isaac, pe care-l va naste Sarra la anul pe vremea
Sfantol Ambrozie, Scrisori, LxxII, "' 230
rf2
Isaia Pustnicul, op.
cit.,XXII
108
6
pricina ameninfirii; tu, ins[, amdni tdierea imprejur cea nefrcut[ de mdn[ omeneascS, care se s[virgeqte in Botez prin dezbrd-
poftelor trupului!"23l ,,Observ[ cd t[ierea imprejur s-a [[tat de mai inainte ca chip al tdierii imprejur in duh gi in adevlr, Cdci se sivirgea in ziua a opta, in care Hristos a revenit la viafa dintre mo(i 9i a fost timpul s[ ne imp[rt69im de Sffintul Duh gi s[ primim t[ierea imprejur in El, care nu supdri trupul, ci curd{eqte duhul, nu eliberindu-ne de murddriile trupegti, ci vindecindu-ne de bolile sufletegti."232 oarea
15-16: ,,Dupd aceea a zis iardsi Dumnezeu cdtre Awaam: femeia ta, sd nu o mai numeSti Sarai, ci Sarra sd-iJie
Pe Sarai,
$i o voi binecrndnta Si-li voi da din ea un fiu; o voi vafi mamd de popoare Si regi peste popoare se vor ridica dintr-insa. " Tot acum, Sarai primegte numele Sarra (: mam[ de numele.
blnecuvdnta Si
popoare qi regi) pi se fbgdduiegte cd ea va nagte fiu.
ttt
)milii si cuvdntdri, XIII,2 Smntul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Irl
109
aceasta!
"
E vestiti nagterea lui Isaac (: r6s; bucurie) gi rolul deosebit in planul divin. Se fbgiduiegte qi lui Ismael un vii important, dar in plan lumesc, el fiind rodul calculului nesc, irl vreme ce Isaac se nagte din credinfi. 22-27: ,,incetdnd apoi Dumnezeu de a mai vorbi Avraam, S-a indllat de la el. Atunci a luat Avraam pe fiul sdu, pe toli cei ndsculi in casa sa, pe toli cei cumpdrali argintul sdu Si pe toli oamenii de parte bdrbdteascd din lui Avraam Si i-a tdiat imprejur, chiar tn ziua aceea, cum ii runcise Dumnezeu. $i era Avraam de noudzeci Si noud de cdnd s-a tdiat imprejur. Iar Ismael, fiul sdu, era de tre ani, cdnd s-a tdiat imprejur. Avraam si Ismael, fiul sdu, au tdiali imprejur tn aceeasi zi. $i cu ei aufost tdiali imprejur cei de parte bdrbdteascd din casa lui Avraam, ndsculi in lui sau cumpdrali cu argint de la cei din alt neam." implinind de indatd porunca dumnezeiascS, Avraam va invrednici, la scurtd vreme, de o vedere gi mai inalt6. Cap. 18, l-22 ,,Apoi Domnul S-a ardtat iardsi lui A am la stqjarul Mamvri, inlr-o zi pe la amiazd, cdnd Sedea el uSa cortului sdu. Atunci ridicdndu-Si ochii sdi, a privit Si trei Oameni stdteau inaintea lui; Si cum I-a vdzut, a alergat pragul cortului sdu tn intdmpinarea Lor Si s-a inchinat pdnd pdmdnt." ,,Uitii-mi-te aici la virtutea dreptului! Scriptura zice: stdtea tn uSa cortului. Asta o f[cea de dragul iubirii de st Cd nici nu inglduia s[ incredin(eze alf:.tia din cei ai casei aceasti vdndtoare. Avea trei sute optsprezece slugi, era om trdn, ajuns la addnci betrenefe - atinsese suta - gi stltea in El fEcea lucrul acesta! B[trdnefea nu-i era o piedici, nu se dea la odihna lui, nu se gdndea sE stea iniunfru, agezat in qedea in ug6!"233 Sufletul curat recunoagte apropierea lui nezeu: ,,Dumnezeu a fost vlzut ca un om de citre Avraam,
r0nd la stejarul Mamvri, unde I s-a gi inchinat indatd pin[ la p[rn6nt, cu toate c[ ochii lui vedeau doar om. Dar I s-a inchinat totodati ca unui Dumnezeu gi s-a rugat inaintea Lui ca unui Domn."234 Totuqi, inchinarea pdnd la pa.ant era un gest de potltole obignuit in Orient, astfel ci nu putem trage doar de aici Concluzia cd Avraam a qtiut de la inceput Cui se inchin6. Sfhn-
tul Maxim Mdrturisitorul consider[ ci principala virtute a lui Avraam a fost iubirea sa de oameni, prin aceasta dob0ndind harul ilumin[rii gi cunoaqterea unicului Dumnezeu ca Treime de Persoane: ,,Ar/raam s-a invrednicit ca om sd vadl pe Dumnezeu pi sd-L primeascd, cildtorind impreun[ cu ra{iunea desdv0rgit6 prin iubirea de oameni. S-a indllat spre El, pir[sind particularitatea celor divizafi gi care divide, nemaisocotind pe celllalt om ca pe altul {^e-c6t pe sine, cunoscdnd pe tofi ca pe unul gi pe unul oa pe to1i."235 Prin iubire, Avraam patrunde taina Treimii C"l"i deofiin{E gi a rela{iei iubitoare intre Persoanele dumnezeiegti. De aceea, degi i s-au aritat trei Oameni, Le aduce o singuri inohinare.
3-5: ,,^fl a zis Avraam: Doamne, de am aflat har inaintea pe robul Tdu. Se va aduce apn:sd Vd spdlali picioarele Si sd Vd odihni{i sub acest copac. $i voi aduce pdine Si veli mdnca, apoi Vd veli duce in drumul Vostru, tntrucdt treceli pe la robul Vostru!" ,,Sd spun6: dacd am aflat har inaintea Ta, acesta-i lucru de minune. Tu imi faci un har cE vii in casa meq nu-fi fac eu harul Rcesta! - ii spune Avraam. Aceasta-i adev[rata iubire de strdini! Celcare p{megte pe un striin cu dragi inimI, primegte mai mult decdt dd."236 Sfrntul Dionisie Areopagitul, vdzind trei ingeri in Oaspe{ii lui Avraam, comenteazi astfel momentul spdldrii pioioarelor: ,,neacoperirea qi lipsa tilpilor arati desfacerea, nelegarca, starea nereflnutS, curifia de orice adaos din afard gi aseminaTa, nu ocoli
tta
lls
"'
Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit.,XLI,
110
3
'16
Eusebiu de Cezareea, op.
cit.,I, 2, 7
Epistole,rr Sfantul loan Gurd de Aur, op.
cit.,XLI,4 111
rea cea mai mare cu putinti cu simplitatea. Sfhntul Ambrozie sfhtuiegte: ,,Primi1i cu pllcere sI fi{i Prin gdzduire sffintul Awaam a aflat har. G[zduind pe
si aib[ un fiu, depi la o inaintatd bdtrAne1e"238. 5b-8: ,,Zis-au Aceia: Fd precum ai zis! Dupd alergat Avraam in cort la Sarra Si i-a zis: Frdmdntd trei mdsuri de fdind bund Si fi azime! Apoi Avraam a dat la cireadd, a luat un vilel tdndr Si gras Si l-a dat slugii, care gdtit degrabd. $i a luat Avraam unt, lapte Si vilelul cel gdtit le-a pus inaintea Lor Si pe cdnd Ei mdncau a stat Si el de Ei sub copac." Am mai vorbit despre simbolistica vitei; laptele e al viefii vegnice gi al cunoagterii supreme, iar untul e de forfe vitale gi revdrsare de binefaceri spirituale gi Chiar daci Legea va opri ulterior al[turarea cdrnii lactate, Dumnezeu nu respinge bucatele oferite de Avraam. ne putem explica cum va fr ,,m6ncat" Dumnezeu, cdci El nu nevoie de hran6. Cert e cd acceptd darurile patriarhului. 9-11: ,,$i l-au intrebat Oamenii aceia: Unde este femeia ta? Iar el, rdspunzdnd, a zis: Iatd, in cort! Zis-a Iald, la anul pe vremea asta am sd vin iar pe la tine Si femeia'to, ya cvea un fiu. Iar Sarra a auzit din uSa cortului, la spatele lui. Avraam Si Sarra insd erau bdfidni, tnaintali vdrstd, Si Sarra nu mai em in $tare sd zdmisleascd." Origen crede a fi eviden{iati aici infelepciunea lui A am: ,,Nici Matusalanr, nici Noe, n-au fost numili betrani, ci d Avraam."23e Tofug| intenfia autorului biblic a fost de a subli minunea ce avea sd se petreac[. Sarrei, care a fost stearpd, i se mai adiugau acum qi neputinfele bdtr6nelii. 12-15: ,,$i a rds Sarua in sine Si Si-a zis: Sd mai am oare aceastd mdngdiere acum, cdnd am tmbdtrdnit Si Sarra a meritat
bdtrdn si stdpdnul meu? Atunci a zis Domnul cdtre Ayraam: Penlru ce a rds Sorra in sine Si a zis: Oare cu adeydrat voi naSlq, bdtrdnd cum sunt? Este oare ceva cu neputinld la Dumnefru? La anul pe vremea aceasta am sd vin pe la tine Si Sarra va
pea unfiu! Iar Sawa a tdgdduit, zicdnd: N-am rds; cdci se in-
tpllimdntase. Acela insd i-a zis: Ba ai rds!" Sffintul Vasile cel Mare cautd s[ elimine indoiala Sarrei: un lucru obignuit Scripturii de a numi r0s adesea bucuria ,este tulletului qi dispozi{ia senind pe care o provoacd lucrurile bu1c"'oo. Odati vestiti nagterea lui Isaac, Clement Alexandrinul o cu nagterea lui Ismael: ,,inlelepciun ea, care locuia cu
credincios
- cI Avraam a fost socotit credincios
238
op.
dreptat spre Sodoma Si Gomora Si s-a dus Si Avraam cu Ei, ca petreacd. " Inso[irea oaspefilor la plecare ftcea, gi ea, parte din codul oBpitalitetii orientale. l7-l9z ,,Domnul insd a zis: Tdinui-voi Eu oare de Avraam, lluga Mea, ceea ce voiesc sd fac? Din Avraam cu adeydrat se
'#11-I
tla
ridica un popor mare Si tare Si printr-insul se vor binecu'ltcinla toate neamurile pdmdntului, cd le-am ales, ca sd tnve{e pe.fiii si cosa sa dupd sine sd umble in calea Domnului Si sdfaert.judecatd Si dreptate; pentru ca sd aducd Domnul asupra lui lvruam toate cdte i-aftgdduit." Din nou e afirmatii, cu mai mult[ claritate, universalitatea
cit.,xll,3
Scrisori,Lxll, 105 '3n o*ilii la losua,xvl, I
Regulilemai,XYII, I
"o ltt Srromate,l,30,4
tt2
-
-
m0ntuirii. 231
qi drept
lncd era stearpl qi frrd copii in acel timp gi, pentru ci nu se nis,Fuse fruct virtuos, a cerut pe bun[ dreptate sofului ei, care proin virtute pe vremea aceea, sd se uneasci mai intdi cu gtilumeascd - cd Egiptul interpretat alegoric inseamnl lume dupl aceea sd se apropie de ea, (...) ca sd nasc[ pe Isaac (buie duhovniceasc[ - fi.n.)"20' . 16: ,,Apoi S-au sculat Oamenii aceia de acolo Si S-au fn-
113
Domnul: Strigarea Sodomei Si pdcatul lor e cumplit de greu'" mare Si -Era vorba, agadar, despre pdcate strig[toare la cer' 202 ,,Zis-a deci
Stdpdnului meu, eu, care sunl pulbere Si cenuSd! Poate cd tipiasc cinci din cincizeci de drepli; poate sdfie numai patruzeci gl cinci; pentru lipso a cinci pierde-vei, oare, toatd cetatea? Zis-a Domnul: Nu o voi pierde de voi gdsi acolo patruzeci Si glnci de drepli. $i a addugat Avraam sd grdiascd Domnului Si a
lls: Dar de se vor gdsi acolo numai patruzeci de drepli? $i
iar de nu, sd Stiu."
din loc in loc? ,,Se mutd, oare, Dumnezeul universului Doamne, feregte! Nu vrea s6 spuni asta! Ci, ("') prin aceste
vrea si ne invefe c[ frebuie s[ judec[m pe cineva' Sd nu-i osdndi mare^luare-aminte cflnd sentinfd.ftrldovezi! pronunlim fecatogi din auzite 9i nici sd 22-252 ,,De acolo doi din Oamenii aceia, plecdnd' tn tndreptat spre Sodoma, tn vreme ce Avraam stdtea tncd rca l5omnilui. $i apropiindu-se Avraam, a zis: Pierde-v-ei' re, pe cel drepi ca si pe cel pdcdtos, incdt sd se intdmple drept ce se intdmpld celui nelegiuit? Poate in cetatea ace oare, Si nuvei crula t fie'cincizeci de drepli: pierde-i-vei, "cul de se vor aJla in ce drepli, de acela pentru cei ciicizeci
te nepotrivite,
Du.r"r"u
E afirmatd clar puterea de mijlocire a sfinfilor' E ui
re insistenfa patriarhului: ,,Ce indrlznire la dreptul A Dar, mai bine'zis, ce suflet milos! Amefit de befia milei' . ..244 Itle ce sPune.'
,,Zis-a Domnul: De se vor gdsi in cetatea mei cincizeci de drepli, voi crula pentru ei toatd cetdtea locul acela. $i rdspunzdnd Avraam a zis: Iatd' cutez sd va
Zi-ll:
'02 Salvianus, op. '03
'*
Domnul a zis: Nu o voi pierde pentru cei patruzeci! $i a zis iart{i Avraam: Sd nu Se mdnie Stdpdnul meu de voi mai grdi: Dur de se vor gdsi acolo numai treizeci de drepli? Zis-a Dornfiul: Nu o voi pierde de voi gdsi acolo treizeci. $i a zis Avraam: luld, mai cutez sd vorbesc Stdpdnului meu! Poate cd se vor gdsi eeolo numai doudzeci de drepli. Rdspuns-a Domnul: Nu o voi pentru cei doudzeci. $i a mai zis Avraam: Sd nu Se mdStdpdnul meu de voi mai grdi incd o datd: Dar de se yor i acolo numai zece drepli? Ia7 Domnul i-a zis: Pentru aei I nu o voi pierde. $i termir/dnd Domnul de a mai grdi cu S-a dus, iar Avraam s-a tntors la locul sdu." Sfinfii se roagi cu multd stdruinfi pentru noi, dar e nevogi de efortul gi consimfirea noastrd pentru a ne folosi de rugiile lor. Altfel, rug[ciunea va folosi doar celui ce o rostegte. E interesantd mdrturisirea lui Avraam, provocatE de aprolui Dumneze!: Iatd, cutez sd vorbesc Stdpdnului meu, eu sunt pulbere Si cenusd. Biblia 1688 are pdmdnt gi cenuSd. l, aga sunt sfin{ii: cu cdt se apropie de Dumnezeu, cu at6t se pe ei mai pdc6togi"2as, spre deosebire de ,,cel ce nu a cdgtigat I cunogtin{a dumnezeiascL - ce se agoniseqte prin dragoste oare) cugeti lucru mare despre cele sivdrgite de e1"246. Aprode Dumnezeu e intotdeauna cov6rgitoare: ,,coplegili de slaLui neapropiatii, unii igi pldngeau nevrednicia lor (Isaia 6, 5), i se socoteau gi se numeau pe ei pim6nt gi 1ir6n["247. De obcd Avraam ,,n-a spus nxnai pdmdnl gi a tlcut, ca sd nu se
Avir l)orotei, op.
cit.,l,8
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit., XLII,
Ibid.,XLII,4
1t4
3
cil.,II,9
lEntul Maxim Mdrturisitorul, Capete despre dragoste, XLVII ('nlist Catafugiotul, Despr e v iala contempl ativd, LXXYI !i
115
intituleze numai una din stihiile de temelie ale lumii, ci a ad[r pieritor 9i supus putreziciunii"2a8 Si cenusd,ca s6 arate c6 este
Cuvintele lui Avraam ne privesc 9i pe noi: ,,$t aqa vind in rnod simplu, prin ticere, in abisul celor nep[trunse, cunoagte pufin[tatea noastr[,
fiind invlfafi in chip tainic
cuvintele Duhului cum, fiind p[mdnt 9i cenuqi, suntem pdrtagi ai slavei dumnezeiegti prin harul Celui ce a binevoi putinitatea noastri vrednicd de disprefuit prin fire se pre
mare fericire."2ae indatd ce p[r6sim smerenia, tliem k noastr[ cu Dumnezeu gi cu semenii. ,,Dar dac[ ne socotim m6nt gi cenuq6, ca Avraam 9i Iov (lov 42,6), nu vom fi in jefuigi, ci vom avea pururea ce sd ddm 9i altora."250 9. Sodoma qi Gomora (19, I
-
38)
Anunfati in capitolul 18 al Facerii, nimicirea cetdfilor doma gi Gomora e relatatd in capitolul imediat urmltor' ,,St ma $i Gomora au fost, se presupune, devastate prin anii I i.IIr., de un cutremur in marea falie ce include zona Moarte, o fisurd extinzdndu-se din valea rAului Iorda-!, in Iul de azi, p0n[ la rdul Zambezi, dinAfrica de est'"251 Dacd cept[m c[ Avraam a trdit in secolul XVm i.Hr', inseamni caiaclismul s-a petrecut maitdrzit d6cdt propune autorul Dupi Shabo n (Geografia XVI, 764), cetd[ile au fost nimicit un Lutremur de pdmAnt, inso(it de o eruplie vulcanicd' Pe I zonei calamitate s-a extins Marea Moartd, mult mai redusd atunci. Marea Moart[ e, de fapt, un lac lung de 85 km qi M 1.7 kn, avdnd o altitudine de -392 m sub nivelul Mirii rane. Vdntul nu reuqegte niciodatd sd increleasc[ aceste care nu poate tr[i nici o vietate' 'o' Sfrntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Yl,3 i 'n' Sfantul Maxim Mlrturisitorul, Epistole, XII cit.,62 op. Varsanufie, Sfrntol 'so
2sr gonstantin Daniel, Pe urmele vechilor civilizalii,
Bucureqti,
1987 , P.
Ed' Sport-T
Zona a fost deosebit de bogati inainte de cataclism, ceea lux gi, in plus, la suspiciune fa[6 de orice
ce a dus la o via(6 de
str[in. Oricum, e o str6nsi legdturl intre boglfia cetifilor qi patirnile cdrora s-au robit locuitorii 1or. Sodoma inseamnl locul pietrei de var (aici erau, de fapt, importante zdcdminte de smoald) sau mullime zgomotoasd (lipsit[ de linigtea viefuirii cuviincioase). Gornora se traduce prin scufundare (s-a dovedit a fi o premonilie) sau rdscoala poporu/ui (in,teleg6nd, dup[ evenimente, pe cei ce s-au rdzvrdtit impotriva Creatorului). Scriptura vorbegte mai mult despre Sodoma, oe pare sd fi definut primatul in rdutate. Totodati, va fi subliniat[ virtutea lui Lot care, intre timp, a progresat in apropierea de
Dumnezeu.
i
Cap. 19, l-3: ,,Vei doi ingeri au ajuns la Sodoma seara, iqr Lot Sedea la poarta Sodomei. $i vdzdnduJ, Lot s-a sculat inaintea Lor Si s-a plecat cu fala pdnd la pdmdnt Si a zis: Stdpdnii mei, abateli-Vd pe la cqsa slugii Voastre, ca sd rdmdneli
acolo; spdlali-Vd picioarele, iar dimineald, sculdndu-Vd, Vd veli duce in drumul Vostru! Ei insd au zis: Nu, ci vom rdmdne ln uli1d. Iar el I-a rugat stdruitor Si S-au abdtut pe la el Si au intrat in casa lui. Atunci el Le-a gdtit mdncare, Le-a copt azime qi au mdncat." Lot sthtea in poartd,loc intermediar, trecere intre doui lumi gi invitafie citre un alt tdrdm. Dar lui nu i se mai arat[ trei Oameni, sau Ingeri, ca lui Avraam, ci doar doi, frrd ca Scriplura sd indice motivul pentru care nu a mai venit gi al treilea. Sffintul Maxim Mdrturisitorul are urmdtoarea explicalie: ,,Ar[t0ndu-Se lui Avram, care era des[v6rqit in cunoqtinfi, Dumnet,ctl-a inv6{at ci in rafiunea unitdlii se cuprinde rafiunea imateriald a Treimii. Aceasta pentru faptul cd Avraam ieqise cu mintca total din materie qi din formele ei. De aceea i S-a ar[tat ca lrei gi i-a vorbit ca unul. Iar lui Lot, care nu-gi cur[fise inc[ nrintea de compozilia corpurilor, ci atdrna incb de icoana corpurilor alcdtuite din materie qi form6 gi credea ci Dumnezeu este rrnrnai Fdcdtorul lumii vdzute, i S-a descoperit in chip de doi-
72
116
tt7
me, nu de treime, indicdnd prin formele in care s-a imbrdcat mintea pe care voie$te sd o invefe inci n-a iegit din materie forrnI"."zs2 ingerii accept[ invitalia doar la insistenfele dreptul ,,ingerii trimigi la el au refizat s[ intre in casa lui, ca s[ afli
striini a dreptului Lot."2s3 ,,Dar mai inainte de a Se culca Ei, sodomenii, torii cetdlii Sodoma, tot poporul din toate marginile, de la ndr pdnd la bdtrdn, au inconiurat casa Si au chemat afard Lot Si au zis cdtre el: unde sunt Oamenii, care au intrat ca mdie la tine? Scoate-l, ca sd-I cunoastem!" E folosit aici un eufemism, prn a-i cunoaste inle du-se relafiile trupegti. Alte edilii ale Bibliei (1688, 1914) mai explicite. Pirinfii care comenteazd' acest pasaj nu sunt mi{i atdt de rlutatea sodomenilor, cdt de statornicia in virtute lui Lot, degi tr[ia in asemenea climat. ,,Sd nu trecem cu peste aceste cuvinte, nici s[ vedem in ele numai nebunia li de iertare a sodomifilor, ci sI ne g6ndim 9i la aceea cd Lot locuia in mijlocul unor fiare atdt de s[lbatice, 9i totugi str[lucit gi s-a ar6tat atdt de viguros cE a putut indura nelegi rea lor, ci n-a fugit din cetate, c[ a mai putut sta de vorbi ei."254,,Lot in Sodoma, in timp ce se invdrtea in mare impi nelegiuire gi nedreptate, ;i-a pistrat viftutea intreagi, ftri sd abStuti intr-o parte de ispitele tele."'"' 6-8: ,,.!i a iesit Lot la ei dinaintea uSii Si, inchizdnd dupd ddnsul, a zis cdtre ei: Nu, fralii mei, sd nu faceyi nici rdu. Am eu doudfete, core n-au cunoscut incd bdrbat; mai grabd vi le scot pe acelea, sdfaceli cu ele ce veli vrea, Oamenilor acelora sd nu Le faceli nimic, de vreme ce au Ei sub acoperisul casei mele!" ,,Cdt de mare este virtutea dreptului! Virtutea aceasta fost mai mare dec0t virtutea iubirii de str[ini. Cine ar d"
-u."
era iubirea de
4-52
cdtre Talasie,xxv[ Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,xLlll,2
vorbi dupd vrednicie de dragostea dreptului acestuia, care nu gi-a crufat nici fetele sale, numai ca sI poatd cinsti Pe-strdini gi ca s6-i scape din m6inile nelegiuite ale sodomililor."256 9z ,,Iar ei au zis cdtre el: Pleacd de aici! ESti un venetic Si acum faci pe judecdtorul? Mai rdu decdt Acelora ili vom ,face! $i repezindu-se spre Lot, se apropiard sd spargd uqa." ,,Ce befie cumplitA! Ce mare nebunie! Aga e pofta asta rea gi neinfrinat[! CAnd pune stlpAnire pe cuget, nu-l mai las[ s6 vadd ce trebuie, ci lucreazd pe toate ca qi cum ar fi in intuneric, intr-o lupti pe vreme de noapte."257 10-11: ,,Atunci Oamenii aceia, care gdzduiau in casa lui Lot, tntinzdndu-$i mdinile, au tras pe Lot fn casd la Ei Si au incuiat uqa; idqe oamenii care erau la uSa casei i-au lovit cu orbire de la mic pdnd la mare, incdt in zadar se chinuiau sd gdseascd uSa."
Profetul lezechiel (14,39) aratd cL p[catele sodomililor au fost mdndria, imbuibarea gi trdnddvia, pilcate capitale, de la care se alunec[ in altele, mai grele. ,,Sodomi1ii, din pricina lu-
Rdtpurturi "' 2s3
smntut Ioan Gurd de Aur, op. 1fl 2t'
zsn
2s8
"s
lbid..XLIII.3
Sfeniol Vasile cel Mare, Constituliile ascetice,XXl,3
118
ftri
teami adultere gi erau indrdgostifi nebuneqte de tineri."258 Orbirea sodomenilor se adaugl in chip firesc orbirii in care cdzuser[ de buni voie. ,,Pentru cd li se orbise ochiul minfii, de aceea li s-a orbit gi vederea, ca s5 afle ci nu-s de nici un folos ochii trupegti, dacd sunt oarbe privirile minfii. (...) N-au orbit numai, ci au pierdut gi puterea trupului lor. Li s-a sldbit puterea trupului, p"nt* c[ li se sl[bise cea mai insemnatii parte, sufletul."25e E orb cel ce nu vede lumina ce iradiazd din semeni, ci ii socoteqte pe tofi obiecte menite a-i satisface poftele. l2-l3z ,,Apoi au zis cei doi Oameni cdtre Lot: Ai tu pe cineva din qi tdi aici? De aifii, saufiice, sau gineri, sau pe oricine altul in cetate, scoate-l din locul acesta, cd Noi avem sd
xului lor, au alunecat spre desfrdnare; slv6rgeau
"'
Ibid.,xL[I,5
cit.,xLIII,3
Clement Alexandrinul, P edagogul, lII, 44, I Sfentul Ioan GurI de Aur, op- cit., XLIII, 5
ll9
s.-a pierdem locul acesta, pentru cd strigarea tmpotriva lor pierdem'" sd-l trimis Ne-q inaintea Domnului sibomnul nevrednici pentru ,,Dumnezeu miluieqte 9i pe cei , . ,,260 vreonlcl. cu ginerii sdi' care 1-,4z ,,Atunci a ieSit Lot Si a grdit dj:.b"il :: serd pe feiele tui, Si le-a zis: Scula{Lvd Si.ieEili li s-a pdrul insd Ginerilor cetatea! ,a ni ta piardd Domnul
el glumeSte"
( Ginerii sau, mai degrabl, logodnicii fetelor lui Lot in seamb luat ele incd nu cunoscuseri b[rbat), n-au Dumnezeu' vri rea. ,,latdc6 qi ei erau din acelaqi qluat r[u! sd ra-i r"up" .epede de inrudirea cu ti, nlci n.1 inglduit mai u-".t""" u""iu "o fetele dreptului' ci i-a luat din lume cu cei rdi"'261 irte gi ' pe ei, impreunl iS-ll ,,7ar inrevdrsatul zorilor grdbeau Ingerii pe zicdnd: Scoald, ia-lifemeia S le ai, Si ieSi, ca sd nu Pieri Si Ingerii, fiindcdelzdbovea, a er, _ 'op*i de mdnd pe el sl-uiuldoudfete ale pefemeia lui si pe -cele din Ei a zis: Mdntuieste-l' .tyfl: afard, s'i, 'tiu!scoydnduJ sd te opre$ti in cdmp' ci fugi nici Sd nu te uiyi inapoi, rnunte, ca sd nu Pieri cu ei." al Muntele, ia16 de cimpie, e simbolul transcenden{ei' ascensi al inalt mai tdlnirii dintre cer.gi p[mdnt, locul cel omului. Lui Lot i s-a cerut desprinderea totali de Sodoma' lucruri ca si fie e de nici un folos celor ce s-audesftcut de c[nifi din toate pl(ile de vegtile despre ele 9i' dupl ce au Lot' sit cltatea fapteior lumeqti, sd se ageze in poartd ca ndnd plini dazgomotul de acolo'"'o 18-23: ,,7ar Lot a zis cdtre DdnSii: Nu' Stdpdne! Iatd ga Ta a aflat bundvoinld inaintea Ta 5i Tu ai fdcut mild n oP. cil.,798 '60 Sfarrtul Varsanufie, 26' Sfantul Ioan Gur6 de Aur, op. cit-,XLlI, 6 262
Nil Ascetul, op. cit.,
xLVl
t20
cu mine, mdntuindu-mi viala; dar nu voi putea sd fug pdnd in munte, cs sd nu md ajungd primejdia Si sd nu mor. Iatd cetatea il<:easta este mai aproape; sd fug acolo Si sd md izbdvesc. Ea e micd si-mi voi scdpa acolo viala prin Tine! $i i-a zis ingerul: lutd, ili cinstesc fapa si-1i implinesc acest cuvdnt, sd nu pierd cetatea despre care grdieSti. GrdbeSte dar si fugi acolo; cd nu pot sd fac nimic pdnd nu vei ajunge tu acolo! De aceea s-a qi numit cetatea aceea loar. Cdnd s-a ridicat soarele deasupra
pdmdntului, a intral Lot in loar." Lot cere sd i se ing[duie un refugiu mai lesne de atins, ar6t&nd o cetate numit6, de atunci, loar (: mic; neinsernnat); inaintc, cetatea se numea Bela gi afl6m despre ea ci ar fi fbst nimicit[, dacl nuJ adbpostea pe Lot. Singur loarul e crufat dintre cet[file pactului Pentapolis. Istoria aceasta e pildl gi pentru noi, do a ne incepe suiqul cu cele ugoare. ,.C[ci nu poate ajunge cinova u$or la viefuirea inaltd, nici nu se poate depirta de patimile care au crescut impreund cu el, ci va sclpa de ele cu incetul, daci stdruie in r6vna pentru cele bune gi in silin{ele de la inceput; dar nu va ajunge dintr-o datd la in[l{ime sau departe."263 [,ot a scdpat intr-o cetate, simbol al addncului inimii, loc al comunicdrii intre sufletul omului gi Dumnezeu. 24-25: ,,Atunci Domnul a slobozit peste Sodoma Si Goploaie de pucioasd Sifoc din cer de la Domnul si a stricat mora ccldlile acesteq, toate imprejurimile lor, pe toli locuitorii cetdlllor Si toate plantele linutului aceluia. " Dumnezeu este indelung rlbddtor, dar qi Judecltor drept. fost mil6 faptul c[ a amdnat at6ta timp pedeapsa 9i justi{ie ,,A cfi pAnd la urm6 a pedepsit-o."264 Pedeapsa prin foc a fost cerut6 de insigi natura plcatului sivdrqit. Cei ce au ars ,,au dat pildi olari cI focul este rodul desfrdndrii"265. Desfrinatul e mistuit, in chiar trupul siu, de un foc nestins. rnr
Smntul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si qdevdr, I Salvianus, op. cit.,l,8 105 Clement Alexandrinul , Pedagogul,Il, 89, 3
Ina
121
Patru au fost cet[file distruse, chiar dacd Scriptura tegte doar pe cele mai insemnate. ,,Dup6 traditie, partea sudici Mdrii Moarte era inainte un $es desfrtitor, in care se aflau plasate cetd,tile Sodoma, Gomora, Adma gi feboim. Pentru delegile celor care viefuiau acolo, Dumnezeu i-a potopit ni cu agezdrile lor, slobozind asupra lor pucioasl gi foc din
Datoritd acestui fapt s-au aprins gi substan,tele riginoase existau din abundenfi in subsol gi, arzdnd acestea, locul s-a pat, aplrind ca un adevdrat abis, care s-a umplut cu ap1-! Moartl, care aveap6n6 atunci o intindere mult mai micd."266 26: ,,Femeia lui Lot, insd, s-a uitat tnapoi Si s-a in stdlp de sare." Pind. azi, o figurin6 din rocd de sare e numit[ de cltret calnici Solia lui Lot, fiind situatl pe coasta apuseand a Moarte, in Muntele Usdum. Purt6nd de regulI conotalii ve, sarea poate insemna qi ariditate. ,,Am primit in scris ci meia aceea a fost preftcutd in piatr6, pentru cI iubea c[ sodomenii nu credeau in Dumnezeu; iar cei care nu Dumnezeu sunt ingrefogafi la inimi gi ftrd judecatd."267 nezeu privegte chiar gAndurile noastre. Cd a l[sat ftrd de pe femeia lui Lot numai ci s-a intors de buna sa voie spre tea cea lumeascS; a preftcut-o in piatrd siratS, a increm ca si nu meargd mai departe; n-a ftcut-o statuie frrd de i gi fbr[ de rost, ci in stare si imbunStifeasc[ 9i s[ degtepte omul care gtie si priveascd lucrurile in chip duhovnicescr ,,Cel care a auzit odatd pentru totdeauna vestea cea bun6, in pa in care a cunoscut adev[rul, sd nu se mai intoarc[ femeia lui Lot, nici la viafa de mai inainte, de care era legat simfuri, gi nici si mai alerge iar6gi la erezii."26e,Nu e, de nici un folos a se lep[da de lucruri cei ce nu st[ruie in
'*
loan Sclrarul indeamnd: ,,S[ ne sdrguim s6 urm6m nu pilda so[iei lui Lot, ci pe a lui Lot insugi. C6ci sufletul, intorcAndu-se de
pdni la ultima nesimfire.,,27, ,N-u fost m6ntuit Lot gi cu fetele lui pentru cd au fugit in munte? Femeia lui ins6 s-a prefrcut in stdlp de sare, fiind frcuti de rugine pentru vecie, pentru c[ a mai pdstrat in sufletul ei dorinfele cele rele de a se la idio{ie gi a ajuns
lntoarce la viafa ei trecut6. Ai grije de tine insufi, nu te mai intoarce la cele ce ai l6sat! Dimpotrivd, fugi in munte, Ia Iisus tlristos, la piatra cea tdiatd frrd^gjutorul mdinilor (Daniel 2, 34-35), care a umplut toatd lumea."''o 27-292
lu locul unde gi Gomora Si de la pdmdnt fumegare, ca fumul dintr-un cuptor. Dar, cdnd a ttlricat Dumnezeu toale cetdlile din pdr1ile acelea, Si-a adus aminte Dumnezeu de Avraqm Si a scos pe Lot afard din prdpd_ clul cu care a stricat Dumnezeu cetdlile, unde trdia Lot.'i Din nou e subliniati puterea rugdciunilor drepfilor pentru
ceilalli.
AB,p.g2
267
Clement Alexandrinul , Cuvdnt de indemn cdtre elini, 103,4 'u' rd., st omate,rl,61,4 '6n
lbid.,v[,93,4
122
123
302 ,,Apoi a ieSit Lot din fom si s-a asezat in munte' pretmd cu celi douAfete ale sale, cdci se temea sd locuiascl i1t 1 'Si " a locuit intr-o pesierd, impretmd cu cele douifete ale sale' Cum i se ceruse s[ urce in munte, Lot se agtepta ca 9i arul sI fie nimicit, motiv pentru care s-a retras intr-o Tip al uterului matern, pegtera e legatd de origini, renaqtere
inifiere.
31-36: ,,Atunci a zis fata cea mare cdtre cea mai Tatdl nostru e bdndn $i nu-i nimeni in ,tinutul acesta' care intre la noi, cum e obiceiul pdmdntului' Haidem dar sd tdm pe tatdl nostru cu vin Si sd ne culcdm cu el 5i sd ne ri urmisi dintr-tnsul! $i au imbdtat pe tatdl lor cu vin in nt aceea; Si in noaptea qceea, intrdnd fata cea mai tn vdrsti dormit cu tatdl ei Si acesta n-a simlit cdnd s-a culcat Si cdnd sculat ea. Iar a doua zi a zis cea mai in vdrstd cdtre cea mai ndrd: Iatd, eu am dormit astd-noapte cu tatdl meu; sd-l tdm cu vin Si in noaptea aceasta Si sd intri Si tu sd dormi c'' ca sd ne ridicdm urmasi din tatdl nostru! $i l-au fmbdtat cu gi in noaptea aceea Si a innd Si cea mai micd Si a dormit cu 'Si el n-i Stiut cdnd s-a culcat ea, nici cdnd s-a sculat ea' $i rdmas amdndoud.fetele lui Lot grele de la tatdl lor'" Fiicele lui Lot, socotind cd doar ei trei au mai rlmas viafd din neamul lor, c6ci nu cunoqteau aria calamitIlii, c sd-iimbete pe Lot pentru a se impreuna cu el, dorind s6-9i pefueze neamul. Comentatorii acestui loc condamnl uneon ierar"u fiicelor, dar e si o alt[ viziune. ,,Uitii-te bine la sct urmSrit de ele gi scutegte-le de orice vin6. Au socotit cd prE dul cuprinsese tot plmdntul qi n-a mai r1p1s nimeni.in vi upoi s-'u, uitat la bdtrdne,tele'tatdlui lo-r'"275 in ce-l privegte Lot, ,,fetele lui au fhcut asta inqel6nduJ cu vin; prin Ssta a ari cd nu l-ar fi putut convinge pe iatll lor sd facd asta"276 ' 372 ,,$i a ndscut cea mai mare un fiu, Si i-a pus 27s
Sfantul loan GurS de Aur, op. cit.,
276
lbid.
XLIV'
t24
4
Moab, zicdnd: Este din tatdl meu. Acesta e tatdl Moabililor, care sunt Si astdzi.
"
Urmagii lui Moab (: de la tat[; sdmdnfa tatdlui) erau o popula{ie numeroasi in vremea Exodului. Din acest neam va fi Itut moabiteanca, strdmoag[ a Mdntuitorului Hristos. 38: ,,^fi a ndscut Si cea mai micd unfiu Si i-a pus numele Ben-Ammi, zicdnd: Acesta-i fiul neamului meu. Acesta e tatdl Amonililor, care sunt Si astdzi. " Din Ben-Ammi (: 1ro, poporului meu) se trag Amonifii, nlt popor canaanit. Moabilii qi Amonilii revin adeseori in scrierile Vechiului
'l'estament, ei afldndu-se in continul disputd cu poporul Israel. 10. Isaac adus spre
jertfd (20,1 - 23,20)
Cap. 20, lz ,,Apoi a plecat Avraam de acolo spre miazdzi si s-a asezat intre CadeS Si Sur Si a trdit o vreme in Gherara. " Avraam s-a mutat citre hotarul de miazdzi al Canaanului, lntre CadeS (: sfdnt; consacrat) qi Sr.rr (: zid; fugd), in Gherara (- primejduirea str[bunei). 2: ,,$i a zis Avraam despre Sarra, femeia sa: Mi-e sord, c:dci se temea sd spund: E ferneia mea, ca nu cumva sd-l ucidd
locuitorii cetdlii aceleia din pricina ei. Iar Abimelec, regele Gherarei, a trimis Si a luat pe Sarra. " Capitolul acesta prezintd multe asem[nlri cu episodul cobordrii lui Avraam in Egipt. Abimelec (= tatel este rege) e numit generic pentru filisteni. Filistenii au ocupat coastele de sudvest ale Palestinei abia in secolul al XIII-lea i.Hr., dar grupuri izolate de filisteni pitrunseser[ in zonl cu multe secole inainte. 3-5: ,,Dar noaptea fn vis a venit Dumnezeu la Abimelec Si i-a zis: Iatd, tu ai sd mori pentru femeia pe care ai luat-o, tdci ea are bdrbat. Abimelec insd nu se atinsese de ea si a zis: l)oamne, ucide-vei oare chiar gi un om drept? Oare n-a zis el ;ingur: Mi-e sord? Ba Si ea mi-a zis: Mi-e frate! Eu cu inimd nevinovatd Si cu mdini curate am fdcut aceqsta. " Din relatare, pare superioard atitudinea lui Abimelec fafi 125
ci Egipteanul Dionis Sffintul Dumnezeu, de Filisteanul sunt avertiza{i de cea avuti odinioari de Faraon. Din faptul
Areopagitul trage conc-luzia cd fiecare popor' chiar idolatru, cete ;n inge
r
pdzitor.211
6-7: ,,Iar Dumnezeu i-a zis tn vis: $i Eu Stiu cd cu i nevinovatd ai fdcut aceasto Si te-am ferit de a pdcdtui tmpotr va Meq; de aceea nu [i-am tngdduit sd te atingi de ea' Acum it sd dd inapoi femeia omului aceluia, cd e prooroc, si se va rt pentru tiie Si veifi viu; iar de nu o vei da inapoi, sd Stii bine ai sd mori qi tu Si toli ai tdi!" Dumnezeu il numeqte pe Avraam prooroc' Prooroc, profet (gr. profitis), traduce ebraicul nabi, apropiat de a naba'a (: a vesti) ori de siriacul nabu (: a chema; a vesti)' sul termenului ebraic e acela de vestitor al voii lui iar in cazul de faf[ acelade persoand ce are relalii privi cu Dumnezeu.
8-16: ,,^!i sculdndu-se Abimelec' a doua zi de a chemat pe loli sluiitorii sdi Si le-a povestit toate acested auz, Si s-iu spdimdntat toli oamenii aceia foarte tare' Ap-oi chemat Abimilr" p" Avraam Si i-a zis: Ce mi-aifdcut tu? Cu eu, de ai adus asupra mea Si a ldrii mele asa pd' li-am '*rr"igreSit Tu mi-ai ficut un lucru, cqre nu se cuvine a-l face! $i mai zis Abimelec cdtre Avraam: Ce ai socotit tu, de aifdcut ur ca asta? Rdsptms-a Avraam: Am socotit cd prin linutul ace lipseSte frica de Dumnezeu Si voi fi omordt din pricina Jb mele. Cu adevdrat ea mi-e sord dupd tatd, dar nu Ei dupd md, iar acum mi-e solie. Iar cdnd m-a scos Dumnezeu din tatdlui meu, ca sd pribegesc, am zis cdtre ea: Sd-mi faci bine Si, in orice loc vom merge, sd zici de mine: Mi-e fra Atunci a luat Abimelec o mie de sicli de argint, vite mari mici, robi gi roabe Si a dat lui Avraam; Si i-a dat inapoi Si Sarra, femeia sa. $i a zis Abimelec cdtre Avraam" Iatd, liru' meu ili este la indemdnd: locuieqte unde ili place! Iar 27'
Cf. op.
Sarra a zis: Iatd, daufratelui tdu o mie de sicli de argint, care vor fi ca un vdl pe ochi pentru cei ce sunt imprejurul tdu Si pentru lumea toatd. $i iatd cd acum eSti socotitd dreaptd!" Prin despdgubire, e indepdrtatd dezonoarea de pe Avraam gi Sarra. E o gregeal[ in Biblia 1995, care reproduce textul celei din 1982, gi pe care am indreptat-o mai sus: Avraam afirm6 c[ Sarra nu-i e sorl Si dupd mamd, in vreme ce textul lasl sI se infeleagl ci Avraam nu gtie sigur acest lucnt: dar nu Stiu dupd mamd, in loc de dar nu Si dupd mamd. 17-18: ,,$i s-a rugat Avraam lui Dumnezeu si Dumnezeu a vindecat pe Abimelec, pe femeia lui Si pe roabele lui, Si aceslea au inceput a naSte. Cdci Domnul lovise cu stdrpiciune toatd casa lui Abimelec, pentru Sarua, femeia lui Avraam." Haremul lui Abimelec fusese lovit cu sterilitate, aceasta ftind moartea de car'e vorbise Dumnezeu. Caip,2lr l-22 ,,Apoi a cdutat Domnul spre Sarra, cum ii spusese, Si i-a fdcut Domnul Sarrei, cum ii ftgdduise. $i a zdmislit Sarra si a ndscut lui Avraam un fiu la bdtrdnele, la vrentea ardtatd de Dumnezeu. " E prefiguratd taina Nagterii Domnului: ,,Sarra era stearp[ gi-i incetase cele femeiegti qi a ndscut contrar legilor firii. Aqadar, dacd cea stearpd a ndscut contrar legilor firii, atunci a ndscut gi Fecioara."278
3-5: ,,^fi a pus Avraamfiului sdu, pe care i-l ndscuse Sarra, numele Isaac. $i Avraam a tdiat impreiur pe Isaac, fiul sdu, in ziua a opta, cum ii poruncise Dumnezeu. Avraam insd era de o sutd de ani cdnd i s-a ndscut Isaac, fiul sdu." Trecuserd 25 de ani de la plecarea din Haran, timp in care Avraam a agteptat implinirea ftgiduinfei. Fiul nlscut din credinfi e dobdndit la 100 de ani, un dublu Jubileu. 6z ,,Rds mi-a pricinuit mie Dumnezeu; cd oricine va auzi aceasta va rdde."
Aici 278
cit.,rx,4
t26
e vorba evident despre un rAs ce
exprimi bucuria
Sffintul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,xll,2S
127
9i
uimirea; totodatd e un joc de cuvinte pe baza numelui lsaac rds; bucurie). 7: ,,$i apoi a addugat: Cine arfi putut spune lui A cd Sarrava hrdni prunci la sdnul sdu'? $i totusi i-amndscut lo bdtrdnelile sale!" Cuvintele Sarrei par o cintare de bucurie. 8-10: ,,$i crescdnd copilul, afost inldrcat. Iar A ficut ospdl mare in ziua in care a fost tnldrcat Isaac, fiul Vdzdnd insd Sarra cd fiul egiptenei Agar, pe care aceasta ndscuse lui Avraam, rdde de Isaac, fiul ei, q zis cdtre A IzgoneSte pe roaba aceasta Si pefiul ei, cdcifiul roabei ia nu vafi moStenitor cufiul meu, Isaac!" E greu si ne impicdm cu atitudinea Sarrei! DacS s-ar rea ci lsmael a fost ironic sau batjocoritor cu lsaac, Biblia 19J, traduce diferit: avdzut Sarra pefiul Agarei, egipteanca, pe re i-l ndscuse lui Avraam, jucdndu-se cu Isaac, fiul ei. sensul mistic al cererii Sarrei ii poate aduce acesteia ci stante atenuante: ,,Dumnezeiasca profetie ne invafi c[ a privegte mai mult mogtenirea virtulilor decdt a avu1iei."27e 11-13: ,,$i s-au pdrut cuvintele acestea lui Avraam te grele pentrufiul sdu Ismael. Dumnezeu tnsd a zis cdtre A am: Sd nu li se pard grele cuvintele cele pentru prtmc Si roabd; toarc cAtu-li va zice Sarua, ascultd glasul ei; pentru numai cei din Isaac se vor chema urmasii tdi. Dar Si pe roabei acesteia il voiface neam mare, pentru cd Si el este sdmdnla ta." ,,Ce altceva era in Isaac, dac[ nu mogtenirea sfinten pe tatd? Desigur, l-a ftcut pe fiul roabei innobileazd care
mare peste neamuri, ca gi cum i-ar d6rui cele simple mogtenirii. Dar fiului Sarrei i-a dat indoit, fiindci lui i-au d[ruite nu numai cele vremelnice, ci chiar cele ceregti veqnice."280 Alungarea Agarei are gi un sens profetic: ,,Agat
Sarra sunt chipurile celor dou[ Testamente. $i pe slujnicl o iscamlni cu maica ludeilor, adic[ cu Ierusalimul de pe pIm6n| flindci era supusS legilor robiei gi nu se distingea prin duhul llber. Iar de cea dintdi gi liberd, adic[ de Sarra, care se tdlmdcegte de aceea gi Stdpdnd, ziee cd purta chipul Ierusalimului lnalt gi de sus gi ne spune in mod clar cd s-a frcut maica celor lndreptafi prin credinfd qi chemati din lEgdduinfa lui Dumnezeu ca sd fie fiii lui Avraam."28r l4z ,,Atunci s-a sculat Avraam dis-de-dimineald, a luat pdine Si un burdufcu apd Si le-a dat Agarei; apoi, pundndu-i pe umeri copilul, a slobozit-o; Si plecdnd ea, a rdtdcit prin pustiul Beer-$eba. " ,,Dumnezeiescul Avraam, biruit de legea iubirii de copil, voia sd poarte griji de Ismail. Dar fiindcl prezicerea dumnezelascd il indemna sd gi-l alipeascd numai pe Isaac, de care era legatd frgiduin(a, a slobozit pe Agar gi i-a poruncit s[ pdrlseascd
odat[ cu pruncul casa stdpinului, ar[tdndu-se prin aceasta de mai inainte taina lui Hristos ca chip allegii."zg2Ismael, ca intAi n[scut, este tip al legii mozaice. El face apoi loc Legii celei noi, lnchipuiti de Isaac. Degi plrinte al arabilor, lsmael, in cazul de fa15, inchipuie pe Israel, iar Isaac, chiar dacd e str6mog trupesc al Israelifilor, inchipuie poporul cregtin. ,,A suportat greu Avraarn plecarea Agarei, dar a l6sat-o la porunca lui Dumnezeu. C[ci a intristat cu adev[rat pe Sfin{ii Apostoli 9i Evangheligti c[derea lui Israil. Dar s-au despdrlit, gi nu ftri voie, de el, pentru voia lui Dumnezeu gi pentru iubirea lui Hristos."283 Alungarea Agarei este, totodat5, gi eliberarea sa din robie. Urmagii sii vor fi oameni liberi, de aceeagi cinste cu urmagii Sarrei. Inilial, ea a rdtdcit in pustiul Beer-$eba (: fhntdna celor gapte; fdnt6na jurdmdntului), oazd, in degertul Negeb. 15-20: ,,Cdnd insd s-a sfdrSit apa din burduf, a lepddat ea 28r
27e
Sfantul Ambrozie,
280
lbid.
Scrisori,XXX[I,
128
8
Sfantul Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,Ill
T' Ibid.
,r,
Ibid.
129
copilul sub un mdrdcine. $i ducdndu-se, a sezut in preajma ca la o bdtaie de arc, cdci iSi zicea: Nu yoiesc sd vdd copilului meu! $i, Sezdnd ea acolo de o parte, Si-a ridicat Si a pldns. $i a auzit Dumnezeu glasul copilului din locul era, Si tngerul lui Dumnezeu a strigat din cer cdtre Agar Si a Ce e, Agar? Nu te teme, cd a auzit Dumnezeu glasul copilului locul unde este! Scoald, ridicd copilul si-l line de mdnd, cdci sdfac din el un popor mare! Atunci i-a deschis Dumnezeu Si a vdzut o fdntdnd cu apd Si, mergdnd, Si-a umplut burduful apd si a dat copilului sd bea. $i era Dumnezeu cu copilul crescut acesta, a locuit in pustiu Si s-afacut vdndtor." Vindtoarea indicd o fire aprig6, dar gi ciutarea spiri gi distrugerea tendin,telor nefaste; toate acestea se potri arabilor, urmagii lui Ismael. 2lz ,,A locuit deci Ismael in pustiul Faran gi mama luatfemeie din lara Egiptului." Ismael a locuit in Faran (: podoabd; frumusefe; frunzig bogat), pustie in nordul Peninsulei Sinai. 22-24: ,,In vremea ctceea, Abimelec ;i Ahuzat, care nora lui, Si Ficol, cdpetenia oStirii lui, au zis cdtre Awaam: nezeu e cu tine tn toate cArc faci. Jurd-mi, deci, aici pe nezeu cd nu-mi veiface strdmbdtate nici mie, nicifiului meu, neamului meu; ci, cum li-am fdcut eu bine !ie, aSa sd faci S mie Si ldrii tn care e$ti oaspete! Rdspuns-a Avraam: Jur!" Abimelec, Ahuzat (: mogtenitorul fratelui) Si Ficol (: sul tuturor) cer lui Avraam sljure cd nu va face nici un rlu listenilor. Jurimdntul era punctul central al unei alian,te; el insofit de gesturi rituale gi jertfe, invocdndu-se numele lui nezeu ca cea mai inalti garanfie moral[. 25-32: ,,Dar a mustrat Avraam pe Abimelec pentru nile de apd, pe care i le rdpiserd slugile lui Abimelec. Iar melec i-a zis: Nu Stiu cine {i-aficut lucrul acesta; nici tu nu spus nimic, nici eu n-am auzit decdt astdzi. $i a luat Avraarn Si vite $i a dat lui Abimelec qi au incheiat amdndoi Apoi Avraam a pus deoparte Sapte mielusele. Iar Abimelec a
edtre Avraam: Ce sunt aceste Sapte mieluSele, pe care le-ai osebit? Rdspuns-a Avraam: Aceste Sapte mielugele sd le iei de la mine, ca sd-mifie mdrturie, cd eu am sdpatfdntdna aceasta! l)e aceea s-a si numit locul acela Beer-$eba, pentru cd acolo uujurat ei amdndoi. $i dupd ce auJdcut ei legdmdnt la Beer$eba, s-a sculat Abimelec si Ahuzat, care luase pe nora lui, si l'icol, cdpetenia oStirii lui, Si s-au tntors in lara Filistenilor. " ^ Legdmdntul a fost pecetluit l6ngd fhnt6na Beer-$eba. In preajma fhntinii era o agezare purtAnd acelagi nume, aqezare devonitA, in timp, destul de importantd. O ffintdnd foarte addnci ce dateazi, dinaintea construirii cetifii e prezenti Si azi, dar nu e sigur c[ ar fi mntana sdpatb de Avraam. Beer-$eba se afl6la 43 km rud-est de Hebron, fiind punctul cel mai meridional al Iudeii. 33-342 ,,Iar Avraam a sddit o dumbravd la Beer-$eba si a chemat acolo numele Domnului Dumnezeului celui vesnic. $i a mai trdit Avraain in lara Filistenilor zile multe, ca strdin. " Avraam este pretutindeni strdin, de la plecarea sa din Hatan. Cdci cel ce urmeazl chemirii lui Dumnezeu nu mai vede lumea aceasta ca a sa cu adevdrat, ci agteapti dobdndireapatriei lEgdduite, clreia Canaanul ii este doar chip vdzut. Cap.22rl-2 ,, Dupd acestea, Dumnezeu a tncercat pe Awaum Si i-a zis: Avraame, Avraame! Iar el a rdspuns: Iatd-md! $i Dumnezeu i-a zis: Ia pe fiul tdu, pe Isaac, pe singurul tdufiu, pe care-l iubesti, Si du-te in pdmdntul Moria si adu-l acolo ca urdere de tot pe un munte, pe care fi-l voi ardta Eu!" Dumnezeu, dupd ce a socotit credin{a lui Avraam spre tlreptate, il [as6,,s5 cadd iar[gi in ispitS, s-pre probarea lui gi spre a Ibce frre ap5rare puterile intunericului."2s4 ,,Dumnezeu nu l-a ispitit pentru c[ nu gtia ce va face Avraam, ci pentru ca gi cei de pe vremea lui gi cei de mai t0rziu gi pdnd' azi si cunoascd dragostea de Dumnezeu a patriarhului, gi pentru ca sd afle ci Avraam s-a supus intru totul poruncilor Stipdnului."285 Este, desigur, cea mai
28n
r85
130
Sfantul Varsanufie, op. cit., 106 Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,XLV[, I 131
grea incercare pentru Avraam. Totodatd, ,,Avraam, m^arele pa Irh, aduce o jertfb neobignuit5, chip al marii Jertfe."286 Evreii aduceau niciodati jertfe omenegti, asemeni canaani(ilor, ceea frcea ca pomnca s[ fie de neinfeles pentru Awaam; in plus, ai sii ar fi vdzut in aceasta o ucidere; mai mult, f[gldui dumnezeiegti erau anulate prin implinirea poruncii acesteia. te aceste rafiuni nu l-au impiedicat pe Avraam s[ asculta Domnului. Locul indicat pentru jertfb era Muntele Moria (= mafful cel inalt), loc pe care, ulterior, regele Solomon va ri
Sfhnta Sfintelor a Templului din lerusalim. 3z ,,sculdndu-se deci Avraam dis-de-dimineald, a pus marul pe asinul sdu Si a luat cu sine doud slugi Si pe Isaac, sdu; ;i tdind lemne pentruiertfd, s-a ridicat Si a plecat la I despre care-i gtdise Dumnezeu. " tn ciuda aparentei absurditlfi a poruncii, Avraam te s-o indeplineasc[. ,,Cei doi slujitori care insofesc pe merg p0ni in a treia zi socotesc ci sunt chipul celor doul poare chemate in robie prin lege, al lui Israil 9i al lui luda, socoteau ci trebuie si urmeze numai poruncilor lui gi Tat[], ca aceia lui Avraam, necunoscdnd nici pe Fiul prin re sunt toate, nici pe Mogtenitorul Tatilui, al c[ruichip mos il poart[ micul Isaac, aSezatla sdnul tatdlui."287 4-5t ,,Iar a treia zi, ridicdndu-Si Avraam ochii, a depdrtare locul acela. Atunci a zis Avraam slugilor sale: mdneli aici cu asinul, iar eu Si copilul ne ducem pdnd inchindndu-ne, ne vom intoarce la voi. "
cI cei doi slujitori i-au urmat p6ni in afreiazi ti s-a ing[duit sI urce la p[mdntul cel inalt qi sfinfit ci li s-a ,,Faptul
runcit mai vdrlos sd gadi acolo cu asinul, arati cum cele dou6, poare (Israil gi luda) au urmat lui Dumnezeu pdnd la timpu treile4 adicd p6n[ la cel din urm5, in care ni S-a arltat Hristos' Nazianz, Cele cinci cuvdntdri teologice,II, '87 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ill
"u Sfantul Grigorie 288
de
lbid.
r32
inainte de Hristos au fost Legea gi Proorocii, de aceea spunem ci E[ vine in timpul al treilea. Clement Alexandrinul scrie despre cele trei zile de drum pdn[ la Moria: ,,Prima zi este zita vederii celor frumoase; a dota zi este ziua in care sufletul doregte ceea ce este mai bun; in a treia ziminte,a distinge cele spi-' rituale, pentru c[ och^ii^minfii au fost deschiqi de lnvilitorul ca-
inviat a treia zi."28e 6: ,,Ludnd deci Avraam lemnele cele pentru jertfd, le-a pe umerii lui Isaac, fiul sdu; iar el a luat in mdini focul si lrus culitul Si s-au dus amdndoi impreund." E prefiguratd jertfa M6ntuitorului, dar, ,,Isaac n-a fost jertfit, cum a fost jertfit Domnul; a dus numai lemnele de jertft, a$a cum Domnul a dus crucea."2eo 7-l3z ,,Atmci a grdit Isaac lui Avraam, tatdl sdu, Si a zis: Tatd! Iar acesta a rdspuns: Ce este, fiul meu? Zis-a Isaac: Iatd, .[oc Si lemne qvem; dar unde este oaia pentru jertjd? Avraam insd a rdsptms: Fiul meu, va tngriji Dumnezeu de oaia jertfei Sale! $i s-au dus mai departe amdndoi tmpreund. Iar dacd au ajuns la locul de care-i grdise Dumnezeu, a ridicat Avraam acolo jertfelnic, a asezat lemnele pe el si, legdnd pe Isaac, fiul sdu, l-a pus pe jertfelnic, deasupra lemnelor. Apoi Si-a fntins Avraam mdna Si a luat culitul, ca sd tnjunghie pe fiul sdu. Atunci tngerul Domnului a strigat cdtre el din cer Si a zis: Avraame, Avraame! Rdspuns-a acesta: Iatd-md! Iar ingerul a zis: Sd nu-fi ridici mdna asupra copilului, nici sd-i faci vreun rdu, cdci qcum cunosc cd te temi de Dumnezeu Si pentru Mine n-ai crulat nici pe singurul fiu al tdu! $i ridicdndu-Si Avraam ochii, a privit, Si iatd la spate un berbec incurcat cu coarnele intr-un tufis $i ducdndu-se, Avraam a luat berbecul Si l-a adus iertfd i1t locul lui Isaac, fiul sdu. " ln cazal de fa[d,, berbecul e tip al Mielului Hristos, venit la plinirea vremii spre a Se jertfi in locul omenirii, condamnatl re a
28e
Stromate,Y,73,2 'no rd., P"dogogul,r,23,
1
r33
zice Domnul, cd de vreme ce ai fdcut aceasta gi n-ai crulat
pe singurul tdufiu pentru Mine, de aceea te voi binecuvdnta 'binecivdntarea Mea si voi tnmufii foarte neamul tdu, ca sd ca stelele cerului Si ca nisipul de pe ldrmul mdrii Si va neamul tdu cetdlile duSmanilor tdi; Si se vor binecuvdnta neamul tdu toate popoarele pdmdntului, pentru cd ai glasul Meu." E marcat un alt progres: ,,CAnd ii face pentru a doua frg[duinfa, Scriptura constati cd din cer s-a auzit glasr]l' Ast irriaiu mgaauinli vine de pe pim6nt, a doua din cer'"2e3 Cuv tul nu e o simpl[ repetilie a celor figdduite 9i alt[ datd, ci s[u se ,,aratd,prin aceasta, cd pentru jertfa qi patimile fiului pentru cd limpede anunfdnd 1 ranteazd cu tlrie frgdduinfa, qi pe seama credinfa mirea lui Hristos rlmdne asiguratd lui dintre neamuri, care se linea de credinla lui Avraam ( 4, l6).-2e4 Urmagii lui Avraam sunt compara(i cu stelele $i 9' 1 sipul m[rii. Deoarece stelele sunt izvor de lumin6, iar nisipul steril, ,,s-ar putea spune cd imaginea cu numErul stelelor se pr vegte poporului cregtin 9i cea cu nisipul mdrii poporului ev Eu, ins6, inclin s[ cred cI at6t un exemplu, cdt 9i cel6lalt, se
Sfatrtol Ambrozie, Scrisori, VIII' "t 2e2
aplica la am6ndoud popoarele."2" ,,Avraam a fost lludat fiindc6 n-a goviit la auzul cuvintelor lui Dumnezeu, gi a fost rdspldtit cu un foarte mare dar, socotind cd din porunca lui Dumnezeu chiar gi uciderea copilului este o fapt6 evlavioas6."2e6 El este, in orice timp, pildi pentru dreptcredincioqi: ,,Cel ce a biruit cu ftptuirea trupul qi simfirea gi lume4 care pricinuiesc desfacerea alipirii minlii de cele inteligibile, gi s-a apropiat in mod cunoscdtor numai cu mintea de Dumnezeu, unul ca acesta este un alt Avraam, ardtind cdare, printr-un har egal, aceeaqi pecete a virtulii gi cunoqtin,tei ca qi patriarhul."ze1 19-24: ,,Intorcdndu-se apoi Avraam la slugile sale, s-au sculat tmpreund Si s-au dus la Beer-$eba Si a locuit qcolo Avra-
Iar dupd ce s-au petrecut acestea, i s-a vestit lui Avraam, spundndu-i-se: Iatd Milca o ndscut Si eafii lui Nahor, fiatele tdu: pe U!, intdiul sdu ndscut, pe Buz, fratele acestuia si pe Chemuel, tatdl lui Aram; pe Chesed, pe Hazo, pe PildaS, pe ldlaf Si pe Batuel. Iar lui Batuel i s-a ndscut Rebeca. Pe aceSti optfii i-a ndscut Milca lui Nahor, fratele lui Avraam. Iar o liitoare a lui, anume Reuma, i-a ndscut Si ea pe Tebah, pe Gaham, Tahas si pe Maaca." La peste 30 de ani de la plecarea din Haran, Awaam prirnegte vegti despre fratele s6u Nahor. Acestuia, Milca (: sfat; regini), sofia sa, i-a n[scut opt fii: t{ (: sfrtuire; trLinicie), Buz am in Beer-$eba.
(: dispre{; jefuit), Chemuel (: adtnarea lui Dumnezet), Chesed (: cel care pustiegte), Hazo (: profet; descoperire), Pildas (: iarbd mare; flacdra focului), Idlaf (: desp6(it; ldnced) Si Batuel (: locuinfa lui Dumnezeu). Batuel a n[scut pe Rebeca; Laban, un frate al ei, nu e amintit aici. Din fiitoarea Reuma (: cea m6ndr5; perl5), lui Nahor i s-au niscut: Tebah (= cel r[u; mdcelar), Gaham 1: negreali; ars de soare), TahaS (: viezure; rogiatic) gi Maaca (: apisare; subjugare; m6hnire adAnc6; loc Aes).
3
Sfantul Efrem Sirul, Cuvdnt despre preolie O.iger, Omilii la Cartea Facerii,lX, I "3 2e4
lbid.
134
'es
lbid.,rx,2
"u Sffintul Ambrozie, Scrisori,VIII, 3 "7 Sfentul Maxim Mlrturisitorul, Ambigua, XXXIV 135
Ctp.23,l-42 ,,Sarra a trdit o sutd
doudzeci $i $apte
t'
a myr.it^la-Ch:::-l ani. Acegiia sunt anii vielii Sarrei Sy': de astdzi' tn lara Ct ;;,;' ;;;;" in vale, adicd'in Hebronul p: nului. $i a venit Avraam sd pldngd si sdieleascd l::': si, a grdit cufiii lui Het s-i a: moaita la de erraam t-i -Ei dar tn stdpdnire sunt tntre voi strdin si pribeag; dali-mi mea' moarta pe loc de mormdnt la voi, ca sd ingrop uriaqilor; (: cetatea Murind Sarra in Chiri'ai-Arba lui Het (hiti fiilor p[trati), Avraam a cerut loc de ingropare i*""fi, i acordau o mare importan{a inero3erilTltt}: i:"'
ii
ingropafi in ziua morfii' p" 911. posibil ']tt-T st6ncos gi intr-o groapi proprie, a familiei' P"faT"J ^YTl: a lui Avraam Mu." u"d" a fi iluitrate aici desprinderea totali p: p:he tnut"tiule: ,,Strdin a fost 9i Avraam li nici ?
ii"U"ii"
""i" pa.a.i nu era.stipin;
iy
ingropare, -----'i-q, l-a cumpirat cu
:lg*-
i-a trebuit p[mint
banl"--
_:^ cdtre ^xh^ Av au. zis ,,Iar fiii lui Het au rdspuns si Tu aici la^noi esti T:::if Nu, 'tri' domnul mei, ci ascultd-ne: bun loc dt ir*nrrru. Deci, tngroapd-li moarta tn cel mai "i7o"urit" noi nu noastre de"ingiopare' cd nici unul dintre 'vo Avraarn ipri sd-yi tngropi moaila-acolo' Atunci s-a sculqt . n',-nhinnt nirirului ldrii aceleia,-adi.9a fi.ip1.l"' Y::'-!i. Avraam Si a zis: Dacd voili din suJlet sdmea de ia ochii mei' atunci asculta1i-md ,^^: )nz
sd-mi dea ruga{i pentru mine pe Efron, fiul lui-Toh.o''.ca aa1 s! ra Macpela pe care o aie in capdtul l.ariryi fti; de veci stdpdnire tn voi la w ;;:;; grr;, ca sd o am aici ^-
^x
noo pe
ytil
2e8
al tuturor celor ce yeniserd la porlile cetdlii lui, gi a zis: Nu, domnul meu, ascultd-md pe mine: Eu t1i dau larina Si peStera cea dintr-tnsa qi li-o dau in faya fiilor poporului; li-o dau insd fn dar. Ingroapd-li pe moarta ta. Avraam insd s-a fnchinat inaSi
intea poporului ldrii Si a grdit cdne Efron tn auzul a tot poporul linutului aceluia Si a zis: De binevoieSti, ascultd-md Si ia de lo mine prelul parinei Si voi tngropa acolo pe moorta mea. Rdspuns-a Efron lui Avraam Si i-a zis: Ascultd, domnul meu, larina
preluie$te patru sute de sicli de argint. Ce este aceasta pentru
mine Si pentru tine? Ingroapd4i dar pe moarta ta! Atunci, ascultdnd pe Efron, Avraam a cdntdrit lui Efron atdta argint, crit o spus el in auzul fiilor lui Het: patru sute sicli de argint, dupd
preful negusloresc. $i aSa larino lui Efron, care e ldngd Macpela, in fala stejarului Mamvri, larina Si peStera din ea Si toli pomii din larind Si lot ce era tn hotarele ei de-jur-tmprejur s-a dat lui Avraam moSie de veci, inainteafiilor lui Het Si a tuturor celor ce se strdnseserd la poarta cetdlii lui. Dupd aceasta, Avraam a ingropat pe Sarra, femeia sa, tn peStera din larina Macpela, care e tn fala lui Mamvri sau o Hebronului, in Canaan. Astfel a trecut de la fiii lui Het la Avraam larina $i pe$lara din ea, ca loc de ingropare." ,,Vinderea peqterii impreund cu bucata de pdmdnt in care ;e glsea, ca qi pomenirea copacilor ce se aflau intr-insa sunt procedee juridice ilustrate de acte autentice din mileniul al tr-lea (i.Hr.)."2ee 11. Cdsdtoria
lui Isaac (24, I
Cap.24,l:
t36
26, 35)
,,Avraam era ocum bdtrdn gi vechi de zile Si Domnul binecuvdntase pe Avraam cu de toate." Avraam e numit vechi de zile, asemeni lui Dumnezetin viziunea lui Daniel (Dan. 7,9). Posibil a fi un semn ci Avraam [j unsese la treapta indumnezeirii. 2-4: ,,Atunci a zis Avraam cdtre sluga cea mai bdtuAnd
"'GEN, p. 349
omilii la Psalmi, lrl, I
-
137
ta din casa sa, care cdrmuia toate cdte avea: Pune mdna u:yl"-i coapsa mea Si iurd-mi pe Do-mnul Dumnezeul. i^:. lua fen vei nu-i Isaac meu Dumnezeul pdmdntului-cd fiului locylsc ey, c-i, din fetele Cinaaneenilor, in miilocul cdrora mele' gi rudele la eu' ndscut *"ig, in lara mea, unde m-am fuahe acolofemeie lui Isaac, fi'ul meu'" Jurlm"intul cu m6na sub coaps[ era un obicei din inceput me. ardtdnd, in cazul de fa{[, c6,,de acolo a luat cat rea'lui Isaac"300. Interdio[ia de a-i lua lui Isaac femeie era, desigur, intemeiati religios' 5-82 ,,Iar sluga a zis cdtre el: Dar poate nuvavrea pe cu mine in pdmdntul acesta; intoarce-voi' oare'
ia sd vind ; ;", in pdmdntul di unde ai iesit? Avraam insd a,z!cdtrlDumnei Ia seama sd nu intorci pe fiul meu acolo! Domnul casa din iiut"i $i Dumnezeul pdmdntului, Cel ce m-a luat mi-a tdlui miu si din pdmditrl tn care fi7-am ndscut' Care
si Care mi S-aiurat, zicdnd: fie-li voi q':dyA:'"-l :".: inaintea ta si *iqit* tdi, icela va trimite pe ingerul Sdu c nuvavoifemeia de Iar iuo ji*"i"Tuciorului meu de acolo' j de slobod vei ia nini cu tine in pdmdntul acesta, fi "o itdntul meu, dar pe fiil meu sd nu-l fntorci acolo!" Slujitorul e ivertizat si nu intoarcd pe [saac in Cal' Avraam' c[ci Dum"nezeu a frgdduit Canaanul urmaqilor lui lui A coapsa sub mdna sluga 9: ,,^!i pundndu-Si acest.ea" jurat toate pentru stdpdnul siu, i s-a Acest tip de jurlm6nt se va repeta Si la 47 ' 29 '
10-16: ,,Apoi a luat sluga cu sine zece cdmile din ale s le stdpdnului sdi Si tot felul de lucruri scumpe.de cetatea I lui siu si, sculdnclu-se, s-a dus fn Mesopotamia' in sd scoatd ap' Nahor.-$i, intr-o zi, sp're seard' cdnd ies femeile popoii, cu cdmileie la o fdntdnd, afard din cewte' Si ? 4, "n\okn" Dumnezeul stdpdnului meu Avraam' scoale-mi-o Iatd' eu stau cale astdzi Si fd mild cu stdpdnul meu Avraam! 300
Sfantul Ioan Gur6 de Aur, op' cit', 138
XLVIII,
2
,liintdna aceasta Sifetele locuitorilor cetdlii au sd iasd sd scoatd upd. Deci fata cdreia ii voi zice: Pleacd ulciorul tdu sd beau -
Si care-mi va rdspunde: Bea! Ba Si cdmilele tale toate le voi uddpa pdnd se vor sdtura, aceea sdfie pe care Tu ai rdnduit-o
rubului Tdu Isaac Si prin aceasta voi cunoaste cd faci mild cu ildpdnul meu Avraam. Dar nu sfargise el incd a cugeta acestea ln mintea sa, cdnd iatd cd iesi cu ulciorul pe umdr Rebeca, fetirnra care se ndscuse lui Batuel, fiul Milcdi, femeia lui Nahor, ,lratele lui Avraam. Aceasta erafoarte frumoasd la chip, fecioard, pe care nu o cunoscuse tncd un bdrbat. $ivenind ea lafdnMnd, Si-a umplut ulciorul Si a pornit inapoi." ,,La fel caut[ gi Hristos suflete curate, ca nigte fecioare, oare nu au itr ele nici o pat6."3ol 17-21: ,,Atunci sluga lui Avraam a alergat inaintea ei Si l-a zis: Dd-mi sd beau pulind apd din ulciorul tdu! Iar ea a zis: lJea, domnul meu! $i tndatd Si-a ldsat ulciorul pe brale si i-a dat sd bea apd pdnd a incetat de a mai bea. Apoi a zis: $i cdmilclor tale am sd le scot apd pdnd vor bea toate. $i indatd Si-a dcsertat ulciorul in addpdtoare Si a alergat iar la fdntdnd sd rcoatd apd Si a addpat toate cdmilele. Iar omul acela se uita la ca cu mirare Si tdcea, dorind sd Stie de i-a binecuvdntat Domnul cdldtoria sau nu. " Adeseori in{elegem voia lui Dumnezeu in tdcere. ,,Nu rrumai cu limba este furat Domnul spre mAntuire, precum a frr:ut tAlharul care a strigat de pe cruce, ci gi cu g6ndul"302, aga oum a frcut slujitorul lui Avraam. 222 ,,$i dacd au incetat toate cdmilele de a mai bea, a luat omul acela Si i-a dat un inel de aur, fn greutate de o ,lumdtate de siclu, Si doud brdldri la mdinile ei, in greutate de zece sicli de aur." Biblia 1914 sptne cercei de aur in loc de inel. ,,Urechea impodobit6 arat6 buna ascultare. Dar au ftcut-o frumoasd la ve'(" Isaia Pustnicul, op. cit., XXV, 20 r"2 Ioan Carpatiul, 100 capete de mdngdiere,56
139
socotesc cd dere gi isprivile faptelor sau ale mflinilor' $i prin bri (sau degete in i""*.-u aritat 9i prin inelele puse
r ,,303 n.n.r.
a zis: A cuifotd egti tu? ca sd rdr' ne-mi, te rog, dacd se oJld in casa tatdlui tdu loc' i-o zis: Sunt fata lui Batuel al Milcdi' pe care nem? Iar "i paie sifdn l-a ndscut lui Nahor. Apoi ta mai zis: Avem si Si la noi este Si loc, ca sd rdmdneli'" ci se Fkana duhovniceasc[ nu se ofer[ tuturor la fel' ce este le teazi, stdrii fiecdruia: ,,Cuvintul lui Dumnezeu trup1$i jurul virtulilor cdror grijl se invirteqte mai mult in sufletului lor spre a pdtimitoare partea qi fdnJnutrind contemplafie t prin ridicat t-u,'' Dar celor "" "i.tutifo.. pdine care le nuffr este le tu-irf"t"g"."a celor duhovnicegti dupl chipul des[vdrqirea p"";; ;;,"1e a sufletului' spre 23-252 ,,Apoi a intrebat-o Si
bumnezeu."3oa
26-302 ,,Atunci s'aplecat omul acela si s-a s' nului qi a zis: Binecuvdniat sdfie Domnul Dumnezeul
tnchinat-
cu
fui mlu Avraam, Care n-a pdrdsit pe stdpdnul meu la i,unduoinlo Sa, de vreme i" *-o adus Domnul drept *:y:acasl afrSat fratelui s'tdpdnului meu! Iarfata l l a poiestit ioate acestea. Rebeca insd avea tm frate' of'*'..1 cdci. ii". Si, alergat Laban afard, tafdntdnd,-la omul..acela' Reb' sale vdzuie inelul de aur si biaparile la mdinile surorii
siizrr" 'a vorbit
vorbele Rebecdi, sora sa,-cor.e :pus:se.: 1$"o :i ?$1, aiungdnd la el' l-a gdsit stdnd cu omul acela!
$i
lele lafdntdnd."
Lobon(: alb) se arat[ de pe acum stdpdnit de l6comie' gutu"l murise, de vreme ce Rebeca a mai deduce
"i s[u' mama sa, iar slujitorul e intdmpinat de fratele
31-33: ,,$i i-a zis: Intri, binecuvdntatul Domnului! pentru tru ce stai afard? Eu li-am gdtit casd Si sdlas op' 'o' Sfa.rtul Chiril al Alexandriei,
'*
cit',lll
lale! $i a intrat omul acela tn casd. Iar Laban a luat povara de Si fdn, iar lui Si oamenilor, care erau c:u el, le-q dat apd, ca sd-gi spele picioarele. Apoi le-a adus de mdncare. Eliezer insd a zis: Nu voi mdnca pdnd ce nu voi spune lu ce am venit. Zis-a Laban: Spune!" Acum doar e aritat numele slujitorului; acesta e Eliezer
pe cdmile Si le-a dat paie
Damascul, amintit gi la 15, 2.
34-51: ,,Atunci Eliezer a zis: Eu sunt sluga lui Avraam. Domnul a binecuvdntat foarte pe stdpdnul meu Si l-a mdrit Si i-a dat oi gi boi, argint Si aur, robi Si roabe, cdmile Si asini. Iar Sarra, femeia stdpdnului meu, fiind acum bdtrdnd, a ndscut stdpdnului meu unfiu, cdruia el i-a dat toate cdte are. $i m-a jurat sldpdnul meu, zicdnd: Sd nu iei femeie feciorului meu din fetele Canaaneilor, tn pdmdntul cdrora trdiesc, ci sd mergi la casa latdlui meu, la rudele mele, Si sd iei de acolo femeie pentru feciorul meu! Iar eu am zis stdpdnului meu: Dar de nu va vreafemeia sd vind cu mine? El insd mi-a rdspuns: Domnul Dumnezeu, tnaintea Cdruia umblu, va trintite cu tine pe ingerul Sdu, va binecuydnta calea ta Si vei lua femeie pentru feciorul meu din rudele mele Si din casa tatdlui meu. Atunci vei fi slobod de ,iurdmdntul meu, cdnd te vei duce la rudele mele Si, de nu li-o vor da, veifi dezlegat de jurdmdntul meu. Deci ajungdnd eu asldzi la fdntdnd, am zis: Doamne, Dumnezeul stdpdnului meu lvraam, de este sd mdfaci sd izbutesc in calea cefoc, iatd, eu slau la fdntdnd; Si fata cdreict eu ii voi zice cdnd va veni sd $coatd apd: Dd-mi sd beau pulind apd din ulciorul tdu! - iar ea imi va zice: Bea Si tu, Si cdmilele tale le voi addpa, aceea sdfie l'cmeia pe care Domnul a rdnduit-o pentru Isaac, robul Sdu Si ,liul stdpdnului meu, Si prin aceasta voi cunoaste cd Te milostive$ti spre stdpdnul meu Avraam. Dar nu isprdvisem eu tncd a grdi acestea tn mintea mea, cdnd iatd a ieSit Rebeca, cu ulciorul pe umdr; se pogort lafdntdnd qi scoase apd qi eu i-am zis: Dd-mi sd beau! $i ea Si-a ldsat indatd ulciorul de pe umdr, zicdnd: Bea ;i tu, Si cdmilele tale le voi addpa. $i am bdut Si mi-a addpat Si cdmilele. Apoi am tntrebat-o Si am zis: A cuifa-
166 Sfarrtut Maxim Mf,rturisitorul, Capetele teologice'
140
141
td eSti tu? Spune-mi, te rog! $i ea a zis: Suntfata lui Batuel, lui Nahor, pe care i l-a ndscut Milca. Atunci i-am dat un inel brdldri la mdini. Dupd aceeo m-am plecat Si m-am inchi Domnului Si am binecuvdntat pe Domnul Dumnezeul st lui meu Avraam, Care m-a povdluit de-a dreptul, ca sd iau fata fratelui stdpdnului meu pentru fiul lui. Acum deci li-mi de vreli sd ardtali mild si bundvoinld stdpdnului meu; de nu, sd caut alta in dreapta Si tn stdnga. $i rdspunzdnd Si Batuel au zis: De la Domnul vine lucrul acesta Si noi spune nimic nici de bine, nici de rdu. Iatd, Rebeca
_;putem
inaintea ta, ia-o Si dule Si sd fie solia fiului stdpdnului
cum a grdit Domnul!" Laban gi Milca sunt cei ce consimt clsdtoria, Batuel invocat aici ca nume substitutiv, al celui ce reprezint[ au tea patern6. Laban, degi idolatru, e incredin(at c[ toate sunt pi o rinduiald divin[. 52-58: ,,$i auzind cuvintele lor, sluga lui Avraam s-a chinat Domnului pdnd la pdmdnt. Apoi a scos sluga lucruri argint Si lucruri de aur Si haine Si le-a dqt Rebecdi. Dat-a asemenea daruri Si fratelui Si mamei ei. Dupd aceea au Si au bdut, el Si oamenii cei ce erau cu ddnsul Si aurdmas lo. Iar dacd s-a sculat dimineala, a zis: Ldsali-md sd md stdpdnul meu! Iar fratele Si mama Rebecdi au zis: Sd mai mdndfata cu noi mdcar vreo zece zile si apoi te vei duce! El sd le-a zis: Nu mai zdbovili! Cdci Domnul m-afdcut sd i. in calea mea; ldsali-md sd md duc la stdpdnul meu! s-au ei: Sd chemdm copila si s-o intrebdm ce gdnduri are ed. au chemat pe Rebeca Si i-au zis: Vrei sd te duci oare cu acesta? $i ea a zis: Md duc!" Nu doar rivna slujitorului e vrednicd de laudd, ci gi rdrea Rebecdi de a indeplini hotlrdrea divin6, in pofida dupi trup ce cauti s-o intdrzre. 59-60: ,,Atunci a ldsat Laban sd plece Rebeca, sora Si doica ei, Si sluga lui Avraam gi cei ce erau cu el. $i au cuvdntat pe Rebeca Si i-au zis: Sora noastrd, sd se nascd din 142
nc mii Si zeci de mii Si sd stdpdneascd urmasii tdi
masilor
porlile vrdj-
lor!"
Putem infelege norul de mirturisitori ai dreptei credinfe, hiruitori in rf,zboiul cel nevlzut impotriva puterilor diavolului. 6l-672 ,,Atunci, sculdndu-se Rebeca si slujnicele ei si sulndu-se pe cdmile, s-au dus cu omul acela, si sluga lui Avraam, ludnd pe Rebeca, a plecat. Isaac insd venise din Beer-Lahailloi, cdci el locuia in pdrlile de miazdzi. Iar spre seard a ieSit Lvaac la cdmp sd se plimbe Si, ridicdndu-Si ochii, a vdzut cdmilele venind. Rebeca, insd, cdutdnd, a vdzut pe Isaac Si s-a dat jos de pe cdmild Si a zis cdtre slugd: Cine este omul acela care vine pe cdmp in intdmpinarea noastrd? Iar sluga i-a zis: Acesta-i stdpdnul meu! Atunci ea Si-a luat vdlul Si s-a acoperit. $i ttluga povesti lui Isaqc toate cdte ficuse. $i a dus-o Isaac in cortul mamei sale Sarra Si a luat pe Rebeca Si aceasta s-afdcut ,l'cmeia lui Si a iubit-a. $i s-a mdngdiat Isaac de pierderea manei sale, Sarra." Iubirea dintre lsaac gi Rebeca e inci un semn al rdnduielii divine dupd care s-a incheiat aceast[ cls6torie. Cap.25r lz ,,Avraam insd Si-a mai luat o femeie cu numele Chetura."
Dupd moartea Sarrei, Avraam s-a cdsdtorit cu Chenra (: inviluitl in fum de mirodenii), femeie de neam arab. 2:, ,,Ea i-a ndscut pe Zimran, IocSan, Madan, Madian, IShac Si pe $uah." Fiii lui Avraam gi ai Cheturei au fost: Zimran (: renumit; oAnt[re!), IocSan (: pisirar), Madan (: ceart6; mdsurd), Madian (: judecatd; lut s6ngeros), ISbac (: pirlsit; liber) gi guah (= groap[; ad6ncime). Acegtia vor conviefui cu urmagii lui Istnael, din ei descinzdnd populaliile Arabiei. 3'. ,,Lui locSan i s-aundscut $eba, Teman Si Dedan. Iarfiii lui Dedan aufost: Raguil, Navdeel, ASurim, LetuSim Si Leumim." Fiii lui locgan: $eba (: jurdm6nt; gapte; fiul furtunii), 'l'eman (: (inut sudic) Si Dedan (: ad6nc; ges). Fiii lui Dedan: (: pdstorul Domnului), Navdeel (Raguil gi Navdeel apar lluguil tfimdie; cea
t43
(:
om liber;. fericit)' LetuSim popc cioclnitori b6tntor) Si Leumim (= semintii; mullimea lui). 4z ,,Iar fiii tui Madian aufost: Efa, Efer' Enoh' Abida
doar in Septuaginta), Aqurim
5-62',,inid- Avrqam
a dat toate averile
sale
fiului laryri sL de la Isaac' fiul sdu'
sale, Avraam le-a Jdcut
Isaac. Iar fi.ilor liitoarelor cd.fiintl ei in viayd, i-a trimis departe
rdsdrit, in pdmdntul Rdsdritului' " pe aici, Chetura pare a fi fost doar fiitoare' nu solie' s[i, ca gi Ismael, sunt trimigi de lAngd Isaac, doar acesta a-l mogieni pe Avraam, dup[ cum a hotdrdt Dumnezeu' l-t}i ,,Zitete vieliiTui Avraam, cdte le-a tdit' auJbst sutd Saptezeci Si cinci de ani. Apoi, sldbind' Avraam'T"::l sdu' mtra"Lyi addn-ci, sdtul de zile, si s-a addugat la poporul t-iu tngropat feciorii lui, Isaac si Ismael' tn pestera Macpe din pini lui"Efron, fiul lui fohar Heteeanul' infola stej c' Mamvri; deci in larina Si in peStera pe care Avraam a Sarra' Avraam si rat-o de lafiii lui Het, acolo sunt ingropali meia
lui."
Avraam a murit in vdrstd de 175 de ani qi a fost in1 Cu ti de c[tre fiii sdi'in pe;tera Macpela, al[turi de Sarra' Lia 9i' dupi au mai fost ingropafi aici: Isaac, [acov, Rebeca' acesl mormAntul indicl Scriptura sustin localnic]i, iosif, deqi imprej a Mare cel kod ia Sichern (Iosua 24, 32)' .o.-a"*f patriarhilor -cu un zid impozant' alcdtuit din bl J Je piatra ai A-l metri. in secolul VI d'Hr', impdratul constnrit deasupra mormAntului o bazilicd' Dupi transformat Palestinei de citre arabi' in anul 650, locul a fost
fi
1215, crucialii au deschis mormintr -or"t"". ln anul trupurile acestoralestricate' incepdnd cu fuiiiu.t ifo., gisind li s-a interzis accesul in moschee 9i peqter[' iZOt, "t"gtinllor 144
llz ,,Iar dupd moartea lui Avraam, a binecuvdntat Dumpe Isaac, fiul lui. $i locuia Isaac la Beer-Lahai-Roi. " Beer-Lahai-Roi a mai fost amintiti la 16, 74 Si 24,62. 12-16z ,,Iatd acum Si viala lui Ismael, fiul lui Avraam, pe cure l-andscut lui Avraam egipteanca Agar, slujnica Sarrei; Si latd numele fiilor lui Ismael, dupd Sirul nasterii lor: intdiul ndscut al lui Ismael a fost Nebaiot; dupd el urmeazd Chedqr, Adhcel Si Mibsam, MiSma, Duma Si Masa, Hadad, Tema, Etur, Nafis si Chedma. AceStia sunt fiii lui Ismael Si acestea sunt numele lor, dupd asezdrile lor Si dupd taberele lor. Acestia sunt cei doisprezece voievozi Si seminliile lor. " Cei 12 fii ai lui Ismael, perinfl a tot atdtea triburi arabe, au fost: Nebaiot (: plugar; locuri inalte), Chedar (: negru; punezeu
tcmic), Adbeel MiSma
(:
sluga Domnului), Mibsam
(:
mireasmd),
(: veste; faimd), Duma (: tdcere; linigtea morlii), Masa
(= povar6; dar), Hadad (= bucuros; aspru; nobil), Tema 1: ^inune; pustie), Etur (: ingrddituri; satul nomazilor), NafiS ( intindere; veselie) Si Chedma (: risirit; origine). 17-18: ,,Iar anii vielii lui Ismael aufost o sutd treizeci Si Sapte si, imbdtrdnind, a murit Si a trecut la pdrinlii sdi; iar urmasii sdi s-au intins de la Havila pdnd la Sur, care este in ,l'u1a Egiptului, pe drumul ce duce spre Asiria; Si s-au sdldsluit ei inaintea tuturor fra{ilor lor. " Ismael, in v6rstd de 137 ani, trece la pdrinfii sdi; astfel, Scriptura aratl, cL locul s6u e l6ngd Avraam. Sunt indicate, apoi, limitele Arabiei vechi. 19-222 ,,Iar spila neamului lui Isaac, fiul lui Avraam, esle aceasta: lui Avraam i s-andscut Isaac. Isaac insd era de palruzeci de ani, cdnd Si-a luat de femeie pe Rebeca, fata lui Baluel Arameul din Mesopotamia Si sora lui Laban Arameul. $i $-a rugat Isaac Domnului pentru Rebeca, femeia sa, cd era $earpd; Si l-a auzit Domnul Si femeia lui, Rebeca, a zdmislit. Dar copiii au inceput a se zbate in pdntecele ei Si ea a zis: Das-a cd asa au sd fie, atunci la ce mai am aceastd sarcind? ^fi dus sd intrebe pe Domnul."
t45
Rebecas-adussiintrebepeDomnul'adicL"aalergat slujitorul lui Dumt adevdrata cunoqtinfS, a aletgat la preot, ,,305
ZE\
i-a zis: in pdntecele tdu sunt pdntecele tdu; neamuri Si doud popoare se vor ridica din piio, va'aiunge mii puternic d1c(t cll.dlalt si c:1,::::t"':, maimict $i i-a venit Rebecdi vremea sd nascd si triiii "rt"i i" pdntecele ei doi gemeni' $i cel d.intdi care a ie,$it, pus numele-I' "ri" ,:osu si peste tot pdros, ca o pielicicd' si i-a a iesrt Tratele acistuia,-lindndu-se ".u lono d: ;;;i 23-262 ,,Domnul insd
";;;, pus numete lacov' Isaac tnsd era de i ;;i;;;;;;""';'qi '-' aceStia din Rebeca'" zeci --- de ani, cdnd i s-ai ndscutniscut doi gemeni: pe Isav (: a (: rdbdate) Rebeca ros;, st.amogui edomifilor' 9i pe Iacgv f ,Dymi:]* :a-: cel ce inqal[)' Copiii s-au i""""e; cel ce fine de c6lcii;
Sarra' abiala20 de anidup[ cIsltoria plrinfilor' Ca 9i prin pn Avertizatd' .rii"arpa ani indelunga{i de rug[ciune' cel Iacov' pe ;;"d;iir"rului celorioi copii, ea va.susfine al d-oilea ndscut, spre a implini planul divin' a aiuns Isav om 27-31rz ,,Copiii o""Stio au crescut Si lacov era om ttnryi cusit la vdndtoare, ftdind pe cdmpii; iar cd ii pldcea vdr pentru pe liav, trdind in corturi. Isaac iuiea insd a fiert datd O tul acestuia; iar Rebeca iubei pe lacov' a cdmp. $i zis Ilav ct cov linte, iar Isav a venit ostenit de la Iacov:Dd-misdmdndncdinaceastdfierturdrosie,cdsunt insd i-a De aceea Isav s-a mai numit si Edom' Iacov mdnd! ';;;;i;it;v: vinde-mi mai intdi dreptul tdu de intdi-ndscut! ce sug:.rea Isav s-a mat numit Si Edom (= roqu)' nume m6nc[rii, schimbul in firea sa r6zboinic[. lacov i-a cerut, ou vind6 dreptul de intdi-n[scut' Int0iul-niscut mo$tenea tatllui moartea dupd decnt fralii s[i, devenea capul familiei Spre deoseb patern[' binecuvintarea primea *ui seam[, ",, Iacov era om linistir, ffdind tn corturi, ,,adicd facea de Isav, 3ot
Sfantul loan Gurtr de Aur, op. cit.,L, I
146
firii
fEr[ si ia, ca o mascd, o infEfigare, fEurit[ cu meqtegug pentru inqelarea celor din jurul sdu. De aici se vcde ci inocent este omul care n-a ftcut experienfa rdului."306 32-342 ,,$i Isav a rdspuns: Iatd eu mor. La ce mi-e bun tlreptul de tntdi-ndscut? Zisu-i-a lacov: Jurd-mi-te acum! $i i ,r-a jurat Isav Si a vdndut lui Iacov dreptul sdu de fntdi-ndscut. Itunci Iacov a dat lui Isav pdine si fierturd de linte Si acesta a mdncat Si a bdut, apoi s-a sculat Si s-a dus. $i astfel a nesocotit lwv dreptul sdu de intdi-ndscut." ,,latd, aici s-a rlsturnat r6nduiala! Vrednicia de int6i-niscut a trecut asupra celui in sufletul cdruia strilucea virtutea."3o7
rle simplitatea
sale,
lrnpulsiv qi superficial, Isav e numit in unele texte vevilos (: cel sim{ pentru divin). Crp. 26,1-6: ,,.fi a fost o foamete tn fard, afard de foametea cea dintdi, care se fntdmplase fn zilele lui Avraam. Atunci s-a dus Isaac in Gherara, la Abimelec, regele Filistenibr. Atunci Domnul i S-a ardtat Si i-a zis: Sd nu te duci in Egipt,
f[r[
t:i sd locuieSti in lard, unde-li voi zice Eu. LocuieSte tn lara ilceasta Si Eu voi fi cu tine $i te voi binecuvdnta, cd lie Si urrnaSilor tdi voi da toate linuturile acestea Si-Mi voi implini iurdmdntul cu care M-am jurat lui Avraam, tdtdl tdu. Voi tnmulli pe urmasii tdi ca stelele cerului Si'voi da urmasilor tdi toate linuturile acestea; Si se vor binecuvdnta tntru armasii tdi toate popoarele pdmdntului, pentru cd Avraam, tatdl tdu, a ascultat cuvdntul Meu Si a pdzit peruncile Mele, povelele Mele, indreptdrile Mele qi legile Mele! De aceea s-a a;ezat Isaac in Gherara. " Lui Isaac i s-a frcut aceeagi frgdduintd ca qi lui Avraam. plus, evenimentele descrise in acest capitol arati 9i o asemdin nare a vielilor celor doi. 7-llz ,,Iar locuitorii linutului aceluia l-au intrebat despre Rebeca, femeia sa, cine e si el a zis: Aceasta e sora mea!, e:dci s-a temut sd zicd; Efemeia mea!, ca nu cumva sd-l omoaSfantul Vasile cel Mare, Omilii si cwdntdri, "'7 Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit.,L,2 ")6
147
X[,
II
pentru cd re oamenii locului aceluia din pricina Rebecdi' vreyl.'. muly e.l.acolo trdit chip. Dar dupd ce a frumoasd 'iria*iii, la Aiimelec, rZgele Filistenilo.r, sd se uite pe fe, "a pe Isaac juidndu-se cu Rebeca' femeia sa' A trd sisd vadd cd-i a chemat Abimelec pe Isaac Si i-a zis: Adevdrat e a ta? De ce dar ai zis: Aceasta-i sora mea? $i Isaac
l5z ,,Toate fdntdnite, pe care le sdpaserd robii tatdlui sdu, in zilele lui Avraam, tatdl sdu, Filistenii le-au stricat si le-au umplut cu Pdmdnt." F6ntina are un rol deosebit de important in Orient, apa fiind condifia necesarl supravie(uirii. Astfel c[ ffintanile devin centre ale viefii sociale qi ieligioase.Prinfdntdndpoate fi inchinecredinin ea va afl puitd gi "orsiiintu; d-o de Iuciosul-qi-o va astupa cu patimi
aceste in clutarea de f0ntini ajungi p
crarea irarului. ,,Prin
!
vinovat morlii." lui vafi "E sesizabil un progres moral, chiar 9i in sinul iar Du idolatre. Rebeca nu mai e dus[ in haremul regelui, filistean regele ca Posibil zeu nu mai trebuie s[ intervin[' aceasta cunoscut gi intdmplarea de pe vremea lui Avraam' cdnduJ atent. l2-l4z ,,$i a semdnat Isaac in pdmdntul acela qi a omul anul acela rod insutit' Domnul l-a binecuvdntat' Si aJuns a ajuns bogat Si a sporit tot mai mult, pdnd ce a i multe' ogoare vite de cirezi si t"ir'* ,lvia ru)me cle oi, Filistenii." pizmuiau r'Dumnezeu! Ca sd-i ,,Uit6-mi-te la infelepciunea lui g[si iegire in dreptului lsaac cd este ireatorul firii, c[ poate a deqteptat Lui' m.i a" ieqire, gi cd El la inceput, la porunca *attut pentru iu""."u de roade, a ftcut ca dreptul :e:Yl"?gn i-a sutit sdm0nla pe care o aruncase in pdm6nt' Totodat[ iar locui mai multd bog[1ie, ca s[ nu aibd nevoie de nimeni' de carql sus' de cel ajutorul fapte lor acelei tirile-a ardtat^prin atatL mai Isaac lui brr"rrru dreptul Isaac."3os Sporirea averilor progre.s.erteincetate ftcea ,,voin!a sa ,tintea spre tot mai mult, dumnezeteqtt"""-' mai tot realitili unor contemplarea
ta Evanghelia dupd
t48
Luca,XL2
Fdnt6nile
Patriarhilor sunt calea c[tre fantana Samarinencei, unde Apa viefii, Care este Hristos.
'
afllm
16-2lz ,,Atunci a zis Abirnelec cdtre Isaac: Du-te de la noi, cd te-ai fdcut mult mai tare decdt noi! $i s-a dus Isaac de acolo si, tdbdrdnd in valea Gherara, a locuit acolo' Apoi a sdpat Isaac din nouiintdnile de apd, pe care le sdpaserd robii lui 'Avraam, tatdl sdu, Si pe care le astupaserd Filistenii dupd moartea lui Avraam, tatdl sdu, Si le-a numit cu aceleasi nutne' cu care le numise Avraam, tatdl sdu. Dupd oceea au mai sdpat slugile lui Isaac si in valea Gherara si au aflat acolo izvor de apE bund de bdut. Dar se certau ciobanii din Gherara cu cioianii lui Isaac, zicdnd: Apa este a noastrd! De aceea Isaac a pus fdntdnii aceleia numele Esec, din pricind cd se sfddiserd 'puni* ea. Ducdndu-se apoi de acolo, Isaac a sdpat altdfdntd-'nd i-a pus numele si se certau si de la oi"otto. De aceea Isaac Sitna." Isaac igi aratdftea sa blAnd6, mustrdnd indirect pe pizmuitori,prinnumelepusefhnt6nilor:Esec(:ceartb)giSitna(: dugminie). ' ZZ-Zlz ,,Apoi s-a mutqt Si de aici Si a sdpat altdfintdnd' pentru care nu s-au mai certat, Si i-a pus numele Rehobot' cdci ^iSi zicea: Datu-ne-a astdzi Domnul loc larg qi vom spori pe pdmdnt. De aici Isaac s-a urcat cdtre Beer-$eba'"
3o'
I *' Ibid.,Lrr, oie.i-omitii
Scripturd,
'10
ld., Omilii la Cartea Numerii,X[I, I
t49
,,Aivdzut suflet iubitor de Dumnezeu? Nici nu te de necazurile prin ca{g_a trecut! igi amintegte numaide zi bune pe care le-a avutPr3l I Rehobot inseamnl /o c larg. Z4z ,,In noaptea aceea i S-a ardtat Domnul Si i_a zis: sunt Dumnezeul lui Avraam, tatdl tdu! Nu te teme, cd Eu cu tine Si te voi binecuvdnta Si voi tnmulli pe urmasii tdi, Avraam, sluga Mea." Reinnoirea frgiduintelor urrnezd, de reguld, unui in virtute. 25-29: ,,Acolo afdcut Isaac jertfelnic Si a chemat nu; Domnului qi tSi intinse acolo cortut sdu. $i au sdpat acolo gile lui Isaac o fdntdnd, in valea Gherarei. Atunci au venit Gherara la el: Abimelec Si Ahuzat, care luase pe nora lui, . Si col, cdpetenia oStirii lui. Iar Isaac le-a zis; La ce a{i venit mine, voi, care md urdyi Si m-ali alungat de la voi? Iar ei zis: Am vdzut bine cd Domnul este cu tine Si am zis sdfacem tine jurdmdnt Si sd incheiem legdmdnt cu tine, ca tu sd nu faci nici un rdu, cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci li
jdcut bine Si te-am scos de la noi cu pace; Si acum binecuvdntat de Domnul. "
,,Yezi cdtd, tdrie are bldnde{ea gi c6td putere are virtt Cei careJ alungaser[ mai inainte vin acum lastrlin, la omul patrie, la pribeag! Nu numai c[ se dezvinovdfesc de faptele lor gi cer iertare de cele ce gregiserd, ci chiar il laud6 pe drep Isaac, ii aratifricace-i coplegegte, igi dezvdluie sl[biciunea lor dau mdrturie de marea putere a dreptului. C6ci cine poate fi puternic ca acela care are aldturea de el pe Dumnezeu?,,312 30-31: ,,Atunci Isaac le-afdcut ospdy Si ei au mdncat ou bdut. Sculdndu-se apoi a doua zi de dimineald, aujurat unul altuia. $i le-a dat drumul Isaac Si ei s-au dus de la- ddnsul cu
pace. "
,,Uiti-te la bundtatea dreptului! Nu numai 3'r 3'2
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op.
lbid.,L\,4
cit.,Lll,3
cd,
a datuitirii
tot ce-i fEcuserl aceia, dar le-a intins gi ospdf. (...) Cu osp[[ul, l-a dat lor, Isaac a vrut sd-i incredintpze cd,nici nu vrea s[-gi mai aducd aminte de relele ce i-au pricinuit.,,3r3 32-33: ,,Tot in ziua aceea venind stugile lui Isaac, l_au pe care
vestit defdntdna ce o sdpaserd Si auzis: Am gdsit apd! $i onu_ mit Isaacfdntdna aceea $ibea, adicd jurdmdnt. Di aceea se Si nume$te cetatea qceea Beer-$eba. adicd fantdna jurdmdntului, pdnd in ziua de astdzi. " ,,Ai vdzut cd Isaac a ardtat at6ta filosofi e, fdrd, s6 aibd ca daschl legea gi frrr sr intrebe pe cineva, ci mergand pe c6ile tatdlui s[u, cdlil,oit de conqtiin{a lui, dascdlul pus debumnezeu in firea omeneascS? Faptele sale nu-i arat6 numai bldndefea lui, oi strig[ tare c[ Isaac a implinit cu fapte poruncile lui Firistos. Hristos poruncise gi indemnase pe ucenicii Sni sn iubeasc[ nu numai pe cei care ?i iubesc, ci gi pe dugmani (Matei 5, 44). Ei bine, porunca aceasta a implinit-o Isaac de la inceput; a arltat mare dragoste celor care il urau at6t de mult gi gi_a smuls din sufletul lui patima r[zbunirii.,,3ra
34-35: ,,Iar Isav, fiind acum de patruzeci de ani, Si_a luat doudfemei: pe ludit,fata lui Beeri Hiteul, si pe Basemata,fata lui Elon Heteul. Dar ele amdrau pe Isaac Si pe Rebeca. " Isav gi-a luat doud femei de neam hitit: Iudit 7: l[udati),
fiica lui Beeri (: omul fdnt6nii), Si Basemata (: puit-;, fri"u lui Elon (: stejar). Acestea amirau pe lsaac pe Rebeca, cel ai mai probabil, pe motive religioase. 12. Iacov gi
Ctp.27,l: ,,Iar dupd ce a imbdtrdnit Isaac si au sldbit vederile ochilor sdi, a chemat pe Isav, pe fiul sdu cel mai mare, Si i-a zis: Fiul meu! Zis-a acela: Iatd-md!,' Ochii duhovnicegti ai lui Isaac nu mai distingeau pe cel binepldcut lui Dumnezeu. tn intreaga istorisire ce ,r-a u.ma, in_ 3'3 3t4
150
Isav (27,1-28,22)
lbid. lbid.
l5l
tervine voinfa divin6, c[reia Rebeca i se subordoneazd ent, iar Isaac conlucreaz6 oarecum impotriva voin{ei sale. 2-l0z ,,$i Isaac a zis: Iatd, eu am tmbdttdnit si nu stiu ua morlii mele. IaJi dard uneltele tale, tolba Si arcul, Si iegi cdmp si adu-mi ceva vdnat; sd-mifaci mdncare, cum imi 1 mie, qi adu-mi sd mdndnc, ca sd le binecuvdnteze suJletul pdnd nu mor! Rebeca insd a auzit ce a zis Isaac cdtre fiul Isav. S-adus deci Isav la cdmp sdvdneze cevapentrutatdl iar Rebeca a zis cdtre lacov, fiul cel mai mic: Iatd, eu am pe tatdl tdu grdind cu Isav, fratele tdu, qi zicdnd: Adu vdn fd-mi o mdncare sd mdndnc Si sd te binecuvdntez tnai Domnului, pdnd a nu muri. Acum dar, fiul meu, ascultd ce sd-li poruncesc: Du-te la turmd, adu-mi de acolo doi iezi tit Si buni Si voi face din ei mdncare, cwm ti place tatdlui tdu; tu o vei duce tatdlui tdu sd mdndnce, ca sd te binecuvdnteze tdl tdu inainte de a muri." Rebeca vede in Iacov pe cel ales a se implini in el duin{ele dumnezeiegti fEcute citre Avraam 9i Isaac; in pl cum gtim de la 25,23 - Rebecdi i se descoperise ci lacov contin uatorul str[mogilor s[i. 11-13: ,,focov insd a zis cdtre Rebeca, rnama sd:
fratele tneu, e om pdros, iar eu n-am pdr. Nu cumva tatdl n sd md pipdie si voi fi in ochii lui ca un inSeldtor si, in loc de necuvdntare, voi atrage asuprd-mi blestem. Zis-a mama sa: ul meu, qsupra mea sdfie blestemul acela; ascultd numai
Si du-te Si adu-rni iezii!" Convinsd c[ indeplinegte un plan divin, Rebeca i9i orice risc. Iacov, de asemenea, nu se simte un inqelitor, ci se teme s[ nu fie socotit astfel. 14-19: ,,Atunci, ducdndu-se lacov, a luat Si a adus mei sale iezii, iqr rnama sa a gdtit mdncare, cum ii pldcea lui lui. Apoi a luat Rebeca haina cea mai frumoasd q lui fiul ei cel mai mare, care era la ea tn casd, Si a imbrdcat pe
la mea
ei cel mai mic; iar cu pieile iezilor a fnfdsurat goale ale gdtului lui. $i a dat mdncarea si pdinea ce pdrlile si cov,
fiul
152
gdtise in mdinile lui lacov, fiul sdu, gi acesta a intrat la tatdl sdu Si a zis: Tatd! Iar acela a rdspuns: Iatd-md! Cine eSti tu, copilul meu? Zis-a lacov cdtre tatdl sdu: Eu sunt Isav, tntdiul tdu ndscut. Am fdcut precum mi-ai poruncit; scoald gi Sezi de mdndncd din vdnatul meu, ca sd md binecuvdnteze suJletul
ldu!" ,,De multe ori trebuie s[ ingeli ca, prin acest megtequg, poti
fi de mare folos; c[ dacl lucrezi pe fa![, pofi pricinui
s[
mare
r[u celui pe care n-ai vrut s[-l ingeli."3r5 202 ,,Zis-a Isaac cdtre
fiul sdu: Cum l-ai gdsit aSa cumeu? acesta a zis: Domnul Dumnezeul tdu mi l-a $i fiul scos tnainte. " Rdspunsul nu-l putea da Isav, uguratecul socotind c[ toate atdrn[ de priceperea sa. Darurile dumnezeiegti pot veni pe neagteptate, dup[ un plan ce ne rlm0ne neinfeles, dar pe care se cuvine, cu atdt mai mult, sd-l prefuim. ,,Atunci cdnd Dumnezeu ne dd din infelepciunea Sa vederile infelepte ftrd osteneali noud care nu ntlm agteptat, sI socotim c[ am aflat aqa, deodat6, o rdnd,
comoar[."316
2l-292 ,,Zis-a Isaac iardsi cdtre lacov: Apropie-te sd te meu, de eSti tufiul meu Isqv sau nu. $i s-a apropiat Iacov de Isaoc, tatdl sdu, iar acesta l-a pipdit Si a zis: Glasul este glasul lui lacov, iar mdinile sunt mdinile lui Isav. Dar nu l-a cunoscut, pentru cd mdinile lui erou pdroose, ca mdinile ,fratelui sdu Isav; Si l-a binecuvdntat. $i a mai zis: Tu eSti oare ,fiul meu Isov? $i Iacov a rdsptms: Eu. Zis-a Isaac: Adu-mi Si voi mdnca din vdnatulfiului meu, ca sd te binecuvdnteze suflelul meu! $i i-a adus Si a mdncot; apoi i-a adus Si vin Si a bdut. Dupd aceea Isqac, tatdl sdu, i-a zis: Apropieae, fiule, Si md sdrutd! Atunci s-o apropiat lacov Si l-a sdrutat. $i a simlit Isaac mirosul hainei lui Si l-a binecuvdntat Si a zis: Iatd, mirosulfiupipdi,
lts
fiul
Id., Tratatul despre preolie,l,T
"u Sfantul Maxim Mirturisitorul, Capete despre cuno{tinla de Dumnezeu, 17
153
lui meu
io*n
bint
e ca mirosul unui cdmp bogat' pe care l-a t. Sd-pi dea Dumnezeu din roua cerului si din
36-40: ,,Iar Isav a zis: Din pricind oare cd-l cheamd Iacov, de aceea m-a tnselat de doud ori? Deundzi mi-a rdpit drep-
pdmdntului,'pdine multd si vin. Sd-1i slujeascd popoarele si 'peteniiiile sd'se inchine inaintea-ta; sdfii s.tdpdl p"tll fr1!-i-' 'Si yie; cel ce le vd feciorii mamei tale sd se inchine cel ce te u:bin", ii blestemat si binecuvdntatiarsdfie ce-l aude nu-i pare a glasul vede, mai lsaac nu s-au frului iubit; mirosul, ins[, il convinge' Cdt inc[ nu c[ ndd[jdui putem toate simfurile noastre duhovnicepti, ne El daci chiar 9i ;;"$" prezenla lui Dumnezeu, mireasma simte Isaac spre a ne ajuta s[ nu ne ingel6m' cI adevdrata larin6 e t< Uogui ,,S-ar putea..117.s.Pune . rr r-L- ^ ^.-t^q ha .cdi pe ^.ria^a aJunge "'u*p Hristosul lui Dumnezeu."3'/La Hristos putem Iar lacov blnuite, cdt timp ne-am mai pistrat micar un sim!' piin J"'U""d mireasmi, c1ci ,,via[a contemplativ[ in iiutu te"a,or_umple pe.cel urul:l;,rl*-' chip tainic, de vederi cugetate cu mmtea"minunate ---30-35 z ,'inaatA ce a isprdvit Isaac de binecuvdntat sdu' avefi cov,fiul sdu, Si curn a ieSit lacov de lafaQ tatdlui Isi'cu vdnatul lui. A ficut si el bucate Si le-a dus tatdlui sdu )is cdtre tatdl sdu: Scoald, tatd, si mdndncd din vdnatul Isaac' tatdl st tdu, ca sd md binecuvdnteze sufletul tdu! Iar Isav' smt Eu fiul tdu cel inffii' zisi Cine esti tu? Iar el a zis: mare foarte cutremur cut! Atunci s-a cutrernurat Isaac cu vdnat ' adus qi mi-a )irt Oo, cine-i acela, care a cdutat mfrncat de la el inainte de aveni tu Si l-am binecuvdntat si vafi? Iar Isav, attzind cwintele tatdlui sdu Isaac' a, I
*'?l
i a.zis'"f: s i foarte d*!1o:. s :y: -!. "u Isaac cdtre el: A venit Zis-a tatd! Zuvdniszd-md si pe mine, ta!" tele tdu cu inseldiiune gi a luat binecuvdntarea pronunfate' odati Binecuv0ntarea, ca 9i blestemul, irevocabile. "oiannt goi gtrt"*are
Orig"o, Comentar la Evanghelia dupd "' 3t8 oP. cit.,82 Calist Cataffgiotul,
154
Matei' X'
5
tul de intdi-ndscut, iar acum mi-a rdpit binecuvdntarea mea. Apoi a zis Isqv cdtre tatdl sdu: Nu mi-ai pdstrat Si mie binecuvdntare, tatd? Rdspuns-a Isaac Si a zis lui Isav: Iatd, stdpdn l-am ficut peste tine Si pe toli fralii lui i-am fdcut lui robi; cu pdine Si cu vin l-om ddruit. Dar cu tine ce sdfac, fiul meu? $i a gl,s Isav cdtre tatdl sdu: Tatd, oare numai o binecwdntare ai tu? Sinecavdnteazd-md Si pe mine, tatd! $i cum Isaac tdcea, Isav gl-a ridicat glasul Si a inceput a pldnge. Atunci, rdspunzdnd lsaac, tatdl lui, a zis cdtre el: Iatd, locuinla ta va Ji un pdmdnt fidnos Si cerul ili va trimite roua sa; cu sabia ta vei trdi Si vei fi tupus fratelui tdu; va veni insd vremea cdnd te vei ridica Si vei qfdrdma jugul de pe grumazul tdu." Singura binecuv6ntare pentru Isav e aceea de a trdi prin mbia sa gi, oarec0nd, sI se elibereze de sub stlpdnirea fratelui tlu. Un infeles ar fi acela al iegirii de sub jugul Legii vechi. lacov a fost pus stlpdn peste Isav 9i ddruit cu pdine gi vin (prefigurare a Euharistiei). Dar Isav poate sfbrdma jugul fratelui s[u; o r6zboiul nevdzut, ce se poartd in fiecare suflet. Isav sftrdmd jugul lui Iacov atunci cdnd lepddim jugul cel bun al lui Hristos ;i alegem tirania patimilor. Dar in,teleptul doreqte st[pdnirea lui Iacov. ,,Pentru acest motiv lacov, prin binecuvAntarea tatdlui ilu, a devenit st[p6n al lui Esau (Isav), pentru ca fiul cel neinfelopt sa primeascd, chiar gi impotriva voin{ei sale, binefacerile celui infelept."3te ,,Tatdl, care prin dragostea lui p[rinteascd igi lubea pe amdndoi fiii, dar judecata pentru ei nu era la fel (...), ii d[ruie unuia dragostea, iar celuilalt mila sa, celui infelept dragostea, iar celui neinfelept mila. Fiindci nu se putea indl{a la virtute prin propriile lui forfe, nici sd se inalle prin mersul sdu, a frrst binecuvdntat sd slujeascd fratelui 9i si-gi fie siegi slujitor, nr[t6nd astfel ci nein,telepciunea este mai rea decdt robia, cd rohia ii este leacul, fiindc5 neinfeleptul nu se poate conduce gi, tl"
Smntul Vasile cel Mare, Despre Sfdntul Duh, XX
155
Care mam[? Rebeca, de bun[ seam6, adicS r[bdarea. CIci al cui putea fi acest sfat dacl nu al ribd[rii? Mama igi iubea fiul 9i de aceea a socotit cd este mai bine s[-l indep[rteze de ea decit de Dumnezeu. Buna mami linea la amdndo| dar totuqi i-a dat celui mai (mic) binecuvdntateape care putea s-o pistreze. C[ci nu a pus pe un fiu inaintea celuilalt fiu, ci pe cel harnic inaintea celui leneq, pe cel credincios in lintea celui necredincios."324 46t ,,Apoi Rebeca a zis cdtre Isaac: Sunt scdrbitd de viala mea, din pricina fetelor Heteilor. Dacd-Si ia qi lacov femeie ca dcestea, din fetele pdmdntului acestuia, atunci la ce-mi mai e bund viala? " ,,Ai vLzlt c[ Rebeca a gdsit o pricin[ buni pentru plecarea lui lacov? Cdnd dreapa Celui de sus stl aldturea de noi, cele grele ajung ugoare, cele anevoioase lesnicioase. Pentru cd Rebeca avea pe Dumnezeul universului alituri de ea in planurile ei, de aceea Dumnezevi-adat s[ faci tot ce putea, ca sI duc[ la indeplinirea celor ce aveau s[ fie ftcute 9i la mdntuirea copi-
d-in vina lui'"320 dac[ nu are o frdn[, se prlbugegte p.entru b' 4lz ,,De o"""o i'o Isav pe lacov a zis Isav tn cugetul cu care-l binecuvdntase tatdl idu. $i pentru tatdl meu; atunci am sd
{, op-pi" zilele de ielfre oe lacov,
fratele meu!
impotriva lu Iacov pare si fi avul ins6' in inte de aceasta' ea a oretexi rdpirea binecuvdntarii' .at, pentru un desfrdnat ut
'"'*""
i'nJiir"u'iui r,.uu
ffi;;iH'.rn"irr
Tfqllt; "" mdnie e ca 9i nebun; cind dem ,,Uit[-te c[ omul rup'in' de si gi-l imping.e lriari"i i",ie in el, il'face s[-gi ias[ dinmin(i Mdnioqii ni' il;;;;ip"iti""i"" ".tot t" se cuvin acifi cafbcute' qi cum li s-ar fr s1 fu" ce trebuie' mai vld bine, nici "" simfurile 9i qi-ar fi mai cunosc Pe cei d eteni, de cunoqtinte la nimic ci, strivili cu totul de te fi om mai de Pllns ca un o prins de Patim6, ajunge rob m 42'452 ,,Dar i s-a s7us pe lacov' fi'ul ei cel mai mare, mai si ea a trimi; d; a chemat ';;;;";;;'' ;"ia tine' x*, fratete tdu' vrea sd se rdzbune Pesculhru mea povala Si' --A.-)", la ltn,,m dnr tii meu. ascultd
lului
r,
amdndoi? pentru ce sd rdmdn ,u-ini-o singurd z-ifird de voi lui' din pt pdmAntul pl-ecat din ,*"'"tri"' a ,,Iacov, s-a dat ,
"r, na fratelui s6u, 9i s-a
dus
'l-:iil mamel
doudsPrezece il;;th"l care s-a dus d
trul celor
320
7 Sfantul Ambrozie, Scrisori,XXXVII'
18
o.ig"r, DesPrerugdciune,xKx' l "t ," siiit ir"an cura ae Aw,omilii p Fyererll['
"'
cdtre Sfantul Clement no*uooi, Episrola
156
5
Corinteni'XXXl
ei."325
Cap. 28, l-52 ,,Atunci a chemat Isaac pe lacov si l-a binecuvdntat si i-a poruncit, zicdnd: Sd nu-fi iei femeie dinfetele Canaaneilor; ci scoald si mergi in Mesopotamia la casa lui Batuel, tatdl mamei tale, Si-li iafemeie de acolo, dinfetele lui Laban, fratele mamei tale; $i Dumnezeul cel Atotputernic sd te binecuvdnteze, sd te creascd Si sd te tnmulleascd si sd rdsard din tine popoare multe; sd-li dea binecrndntarea lui Avraam, tatdl meu, lie Si urmasilor tdi, ca sd stdpdneSti pdmdntul ce-l locuieSti acum Si pe care l-a dat Dumnezeu lui Avraam! $i aSa Isaac i-a dat drumul lui lacov, iar acesta s-a dus in Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul sifratele Rebecdi, mama lui lacov Si a lui Isav. " Iacov, ca tip al lui Flristos, pleac[ spre Mesopotami4 preinchipuire a Bisericii. ,,I\desopotamia este un finut din pd$le Ori[n Sfarrtul Ambrozie, Scrisori, LX[I,
]"
100
Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit., LIV,
r57
3
fluvii' Tigrul 9i Eufrat fiecare prin-albia :u' qan6::
entului, mlrginit de doui foarte mari
i^o.ari di, Ar-"nia, curg "u." ,*eln Cofful Persic' Iar prin-numele de Mesopotamia se in i"e" si*'i"a, fiindci "u trie, cu cele.mai T11il11tf]:ifl p[< at.r*i", rni"tit" credincioqilor' c[rora le ineacd ii vars[ se "iir" s'mntorri B'otez,precum cele dou6 fluvii
;;ili;;p;
P'ersic."326 Golful ---- G9z insd Isqv cd Isaac a binecwdntat pe It ',Vdzdnd de acolo' t-a trimii in Mesopotamia, sd-si ia femeie Si 'care nu-li-i,ei Sd l-o binecuvdntat si i-a poruncit' zicdnd: tatdl sdu $t pe ii\"i"t" Canaaneiloi - siia lacov.a ascultat hy *,oiio .. ci *-a dus in Mesopotamia, Si inlelegdnddus la :d aneilor' s-a lsaac, si-a mai luat si Pe $i, pe
tat,fa '"0't-
Y','!:!-"!!'1,'i,, s[u' d6ndu-ne pildd ca' sfin{ilor' El s-a cisitt c6t ne .ta in p,rt"ri, se urmem viefuirea bode)' iii"" lui Ismael, Ma halat (: frumusefe; cintdreali; s-a-dus,la.Han ", l0-1i2z ,,Iar lacov ieSind din Beer-$eba' ,ruu incepe
s[ imrte
pe rratele
cdci un loc, a rdmas sd do-armd acolo' aceluia--si^ locului pietrel-e ludnd una din
eiursa"it"oi t, ,L-r'iiretr. $i
ti
locul acela' $i a visat c-d -er' atingea cerul; iar ,prUimitd pe pdmdnt, iar cu vdrful oerii hti Dumnezeu se suiau Si coborau pe ea'" Iu"ob itt to-o vede minuni o'y::'."',"-ut]-.0-: vlzduhul sueb[tut de sfin{i re nu le v[zuse in stare de veghe; qi fhgiduind^Til11 fe.a.,t li p" oo''iul privind scurt' a dobdndit in t" ;;i prilar, e.stfel, dormind ptil 'o-n care dupd aceea., "'u:: 11i9.1.:,.:eurt:si trupului' de tot CaJi.o.rui sfinlilor "ste ferit deioate poftele p-ace' ca qi inimii linigte irtUurur"u sufletului, aduc0nd minfii Hristos' cu ;;;;;;;e lanlurile trupului ei s[ se uneascd
du-si-o "rio'rla,
cdpilAi, s-a culcat
"""'':,;"il;i
i;;i"
;-"sd;pe
3'6
Sfentul Ambrozie, Scrisori,
xlx,
2
"' Ibid.,xvl,4
Scara indicd urcugul duhovnicesc: ,,Cei care se indreaptf, spre via{a cea virtuoas[ trebuie si meargl pe urmele virtulii incepdnd cu primele trepte gi de la ele sd pdgeasci pe treptele urm6toare, pdnd ce se urc[, printr-un urcuq siv0rgit incetul cu incetul, la inSlfimea pe care o poate atinge firea omeneascb."328 E un progres infinit in cunoagterea lui Dumnezeu. De aceea nu se indici num[rul treptelor gi nici timpul urcupului. Ni se descoper[ doar ci ne e deschisi calea c[tre cer gi c[ in efortul nostru suntem ajutafi de citre sfin{ii ingeri. Viziunea de care se invrednicegte Iacov e gi urmarea unui exercifiu ascetic: ,,Iacov s-a culcat pe pdm0nt gi o piatri ii era pernS; gi atunci a fost invrednicit s[ vad[ o vedenie mai presus de om."32e incepltorul e avertizat s[-gi insugeasc[ treptat virtufile: ,,Acesta e un semn celui ce incepe s[ slujeasc[ lui Dumnezeu, c[ la inceput i se descoperl lui chipul virtulilor, iar de nu-gi va insugi osteneala lor, nu va ajunge la Dumnezeu."33o
l3-14z ,,Apoi S-a ardtat Domnul tn capul scdrii si i-a zis: Eu sunt Domnul, Dumnezeul lui Avraam, tatdl tdu, Si Dumnezeul lui Isaac. Nu te teme! Pdmdntul pe care dormi li-l voi da lie Si urmasilor tdi. Urmasii tdi vor fi mulsi ca pulberea pdmdntului Si tu te vei intinde la apus Si la rdsdrit, la miazdnoapte Si la miazdzi, gi se vor binecuvdnta intru tine Si intru urmasii tdi toate neamurile pdmdntului. " ,,Lucrul acesta nu l-a mai spus nici lui Esau, nici lui Ruben gi nici vreunui altul, ci numai acelora din care avea s[ fie Hristos."33l
15-16: ,,Iatd, Eu sunt cu tine Si le voi pdzi in orice cale vei merge; te voi tntoarce in pdmdntul aceste Si nu te voi ldsa pdnd nu voi tmplini toate cdte li-am spus. Iar cdnd s-a deSteptat din somnul sdu, Iacov a zis: Domnul este cu adevdrat in locul
128
Sfentul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,l,4 Clement Alexandrinul , Pedagogul,Il, 78, 3 r3o Isaia Pustnicul, op. cit.,IV,g 13r Sfantul Justin Martirul, op. cit., CXX l2e
159 158
ocesta Si eu n-dm Stiut!
r\"L"l
oo+. ,.r,
Rahila (29,1 - 31, 55) Ctp.29r l-l7z ,,sculdndu-se apoi, Iacov s-a dus in pdmdntul fiitor Rdsdritului, la Laban, fiul lui Batuel Arameul ;i 13.
"
o,l"vlrat in locul sfin{ilor' Iar sfinfii -f^-x ^a locuinf[ ca l^^rrin1 ntnr ce se oferl ::332
g,"'1 induhovnicit
umPk
har gi locul in care s61[9luieqte' pftjlJgttl4uurrsrer""-:-: prezpttaDuhului in t3l"Tl _^ Pt,:, i tuevv' ' 17'222 ,,$i, spdimdntdndu-"" Aceasta toiii sato, :",? :t^':,f:u"!,Tii;!,1{, "rti cerutui! Aroi s;a11t1tat laa;t, ';:;;;;;;"',";;;"1i,
oittit
tr - i ii i
i'i'*
"*
f a,
t'
" dl?.' a luat p i arr a cI 1 i' o n ys e " ^:.1: act pus tocutui a ": Iacov untde|emn''
li
::
;i:";;;;';,7iif " inainte cetatea':":1l:--::f:,:!:* numer- Rotot niri mai Dumnt "
icdnd: De vafi Domnul calea aceas'" a *aianc si haine sd md imbroc; $i sa pdine i)!k, ", da casa tatdlui intoarce sdndtos voi 'iuin"r"ut sruq, dceasta' pe care drn pus-o piatra meu. Iar
tr;;
t!::::::::,
mine
**' "'"y'?-:::i:
li
vei dl s'i-din toate cdte-mi
pentru mine casa;;"*"*"; fi'' 1^ -^nnn nnvro n voi daTie!" -
i
uuB'rursr \vr' r ca s[ arate Piatra unsa dm capur
*r--
ro"u.i ai" s"' *1, n'i't* "*:1,T*:fi fie "il;il ;ililil"Ii" care provin din ca piatra" qr toatS ungerea'
cu untdelemr compc
cu stact[, fie cu atte'unguente
simboliza Pe r El';'334 ril;iiu ouuvv"-* ;t llulurur, vorbegte desPre P
---
332 333
ihiar daca Iacov ^ ^..',i-ralo 'rnrria care se ingrijeqte, ci
m[aauina zeclulara t'tt rvo'-' a fil cum fEcuse 9i Avraam'
sf'!"'!-l Duh'xxYl
sfentul Vasile cel Mate,Despre sfantul Grigorie de Nazianz, op'_']t_:-!!,!.'
uu,tinrl, oP, cit''Lxxxu -"t ;;aJi l,rtii"crta de Aui,'omtlii la Matei' xxl'
"' ilil;iio*
160
3
'!
Lia
Si
{ratele Rebecdi, mama lui lacov Si a lui Isav. $i cdutdnd el o datd, iatd in cdmp o iintdnd, iar ldngd ea trei turme de oi culcate; cdci dinfdntdna aceea se addpau turmele Si pe gurafdnld,nii era o piatrd mare. Cdnd se adunau acolo toate turmele, ciobanii prdvdleau piatra pe gurafdntdnii Si addpau oile, apoi lar puneau piatra la locul ei pe gura fdntdnii. Deci a zis lacov cdtre pdstori: Fralilor, de unde sunteli voi? Iar ei au zis: Noi tuntem din Haran. $i el le-a zis: Cunoasteli voi pe Laban, feciorul lui Nahor? Rdspuns-au aceia: il cunoastem. Zis-a iardsi Iacov: E sdndtos? $i ei au zis: Sdndtos. Iatd Rahila, fata lui, vine cu oile. Zis-a lacov cdtre ei: Mai e tncd mult din zi si nu e vremea sd se adune turmele; addpali oile Si duceli-vd de le paSleli. Iar ei au zis: Pdnd nu se adund toli pdstorii, nu putem sd pinatr* piatra de pe grdind cu el, iatd aven tdu, cdci ea pdstea oile 'ea lui Laban, .fratele mamei sale, Si oile lui Laban, frateld mamei sale, s-a apropiat lacov si a prdvdlit piatra de pe gurafdnsale. $i a sdrutat ,ldnii si a addpat oile lui Laban, fratele mamei Iacov pe Rahila Si si-a ridicat glasul si a pldns. Apoi a spus Rahilei cd-i rudd cu tatdl ei si cd-ifiuI Rebecdi. Iar ea o alergat si o spus tatdlui sdu toate acestea. Auzind Lriban de sosirea lui Iacov, fiul surorii sale, a alergat in intdmpinarea lui Si, tmbrda povestit lui Laligdndu-I, l-a sdrutat Si l-a dus in casa sa Si el ban toate. Iar Laban a zis: Tu esti din oasele mele Si din carnea nea. $i a slat lacov la el o lund de zile. Atunci Laban a zis cdlre lacov: Au doard tmi vei sluji in dar, pentru cd imi eSti rudd? Spune-mi, care-li vafi simbria? Laban insd avea doudfete: pe ceu mai mare o chema Lia si pe cea mai micd o chema Rahila. Lia era bolnovd de ochi, iar Rahila era chipesd la staturd si turefrumoasd lafald." ,,Rahila inseamnd mieluseaua sa.u cea core pa$te, iar Lia 161
inseamn[
o s te
ni
ta
o s t ene
Iu"ou, trebuie s[ se p"",., ui.tuli, apoi cu Rahila, sau contemplafie' chiar dac ,, atras incl delainceput de cea de-a doua' " llsz,,LuilacivinsdiieradragdRahilasiazis:Ili mai micd'" sluii sapte ani penffu Rahila, fata ta cea "'-t""',i;rr"ii.air. odatE cu anii a slujbS,iar a" *ii singur .i dovada dJinfranarea sa'"337 tia de iimare '19'202 dau duny .t.iny ,,Zisu-i-a Laban: Mai bine s-o sluiit Iq cat s-o ia, iupd alt bdrbat' Rdmdi la mine! $i a zile' pefi cdteva pentru Rahila Sapte ani Si i s-a pdrut numai cd o - iubea." p"nl: f"tI',,t1':: ,,Dh pricina dragostei lui mari cdteva zile' CAnd drept ani gapte tura, Iacov a socotit ce"i de-.greut6!i;"1'9yli".!u] r[nit de dragoste nu mai'1ii seal[ ,trrirt", orilet d. multe ar fi primejdiile.' oric6t de mari a ringu. lucru. urmrreeti: sr-fi ; in comuniune deasupra oric[ror opreligti, egti cu cel iubit lind, intr-un fel, spa{iul qi timpul' 2l-25t ,,Apoi o t'"ou cdtre Laban: O1-mi feyld *i r-ou-i*ptiift-zilele sd'i' intru la ea' Atunci 3 clemat !,1U11, toli oameiii locului aceluia -si o fd!".j olPdl-,'::-^::i'r^:: "ii,tr" laco';1 p" Tica sa Lia Si a bdgat-o-induntru Si a intrat t:!:!'i'-i *. Si irirn a dat pe ioaba * Zitpo. roabdfiicei lacov cdtre Lau i,n-a ,-o fdcut ziud, iatd era Lia' $i a zis oare pet ientru ci mi-ai fdcut aceasta? Nu li-am slujit' eu
;]ffift ;;
:T{T:::l*}l I
l
inselat? ,,h Rahila? ^-* -- Pentru ce rn-ai cy vllt Oupa obiceiul oriental, mireasa era acoperitA se explicl et gi-t ,'*aea doar in camera nupfial[' Astfel "u." rea lui Iacov.
fata cea micd inaintea celei mari. ImplineSte aceasld sdptdmdnd de nuntd gi-li voi da-o Si pe aceeo, pentru slujba ce-mi vei face alli Sapte ani! $i a Jdcut lacov aSa: a implinit sdptdmdna de nuntd si i-a dat Laban Si pe Rahila, fiica sa, de ,femeie. Atunci a dat Laban pe roaba sa Bilha, roabdfiicei sale Rahila." ,,Cdnd auzi ctr lacov s-a insurat cu dou6 surori, 9i cu cea mai mare gi cu cea mai mic[, s[ nu te turburi qi si nu judeci vremurile de atunci dupl vremurile de acum. Pe vremea aceea, pentru cL era la inceput, se ingiduia ca un bdrbat sI fini doud sau trei sau chiar mai multe femei, ca sE se inmulfeascd neamul omenesc; dar acum, cdnd cu harul lui Dumnezeu neamul omenesc s-a inmullit qi virtutea a crescut, nu se mai ingdduie. Venind Hristos, sddind in oameni virtutea qi frc6nd, ca sd spun aga, din oameni ingeri, Hristos atdiat din rdddcini acest obicei r[u."33e Dacd se admitea poligamia, nu era ingiduit ca Iacov sI ia in c[sitorie doui surori, dar aceasta s-a fbcut spre a preinchipui o taind: Lia aratdpe Iudei gi sinagoga, Rahila inchipuie Neamurile gi Biserica; pentru aceasta a slujit Hristos (inchipuit de Iacov) ca sE le c6gtige.3a0 ,,Trecdnd de la chip la adevir, po{i privi taina lui Hristos. Cdci doud sunt femeile chemate la clsnicia duhovniceascd gi insofite cu El. Cea dint6i a fost mai b[tran6, adicl sinagoga Iudeilor, cea de-a dgua e cea tdnird 9i mai frumoase, adice Biserica din neamuri."34l Rahila vestegte inci o tain6: ,,Dup6 cum aceea a fost numitd femeia lui Iacov inainte de clsdtorie, numai pe temeiul frgiduinlei, tot astfel 9i Maria a fost numiti femeia lui losif prin faptul c[ a fost logodit[."342 Lia gi Rahila sunt urcugul de la flptuire la contempla{ie: ,,Amdndou[ i s-au frcut femei, dar a iubit pe Rahila mai mult decdt pe Lia, pentru ci aceasta avea ochii slabi, adicd sd se mdrite
al d' "336 Credinciosul' asemenea uneascd intAi cu Lia' adic[ cu ostene
sau
nu se 26-29t ,,Rdspuns-a Laban: Aici la noi 33e
CXXVil 336 Sfantul Maxim Mlrturisitorul, Ambigua' Facere'LY la '2 "' imntul Ioan Guri de Aur, Omilii 138
lbid.
r62
Ibid.,LVI,3
14'
Cf. Sfentul Iustin Martirul, op. cir., CXXXIV Sfentul Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea in duh si adevdr,ll 3n' Sfantul Chiril al Ierusalimului , Catehezele, xII, 3l 341
163
omul pane este cu ochii lui trupegti nu vede incl slava templafiei adevirate. C[ci se amestecl inc[ duqmlnia omenegti in lucrarea lui"3a3. 30-35: ,,A intrat deci lacov Si la Rahila Si iubea el pe hila mai mult decdt pe Lia. Apoi a mai slujit lacov lui alli Sapte ani. Vdzdnd insd Domnul Dumnezeu cd Lia era preluitd, a deschis pdntecele ei, iar Rahila fu stearpd. A lit deci Lia Si a ndscut lui lacov un fiu, cdruia i-a pus Ruben, zicdnd: A cdutat Domnul la smerenia mea Si mi-a fi.u; de acum md va iubi bdrbatul meu. Apoi a zdmislit Lia rdsi Si a ndscut lui lacov al doileafiu Si a zis: Auzit-a cd nu sunt iubitd Si rni-a dot Si pe qcesta. $i i-a pus Simeon. $i iardsi a zdmislit ea Si a mai ndscut un fiu gi a De acum se va lipi de mine bdrbatul meu, cdci i-am ndscut fii. De aceea i-a pus acestuia numele Levi. $i iardsi a Si a mai ndscut un fiu Si a zis: Acum voi lduda pe Domnul! aceea i-a pus numele luda. Apoi a incetat Lia de a mai naste; Rahila a fost stearpi la inceput gi niqtea doar Lia, clci dele contemplafiei vin in urma celor ale fEptuirii. Din Lia ndscut: Ruben (: iatd fiu; Dumnezeu a privit), Simeon (: Du nezeu a auzit), Levi (: alipire; devofiune) Si luda (: Domnult
l5udat).
Cap. 30, lz ,,Iar Rahila, vdzdnd cd ea n-a ndscut Iqcov nici un fiu, a prins pizmd pe sora sa Si a zis lui Dd-mi copii, iar de nu, voi muri!" ,,O cerere necugetatS, iegitl dintr-o inim[ de dintr-un suflet asaltat de invidie. (...) N-ai auzit, Rahilo, traiul Liei cu Iacov i-a dat copiii, ci Domnul Dumnezeu, a deschis pdntecele Liei, vdzdnd c[ ea este urdti de Pentru ce ceri de la bdrbatul tdu un lucru mai presus de Pentru ce lagi pe Stiipdnul firii 9i invinui pe bdrbatul tiiu, nu te poate ajuta cu timic?"34 Cum cei mai multi ar 343
3ot
Isaia Pustnicul, op. cit.,lY, lO Sfantul loan GurI de Aur, op. cit.,LVl,4
164
{
treacd peste osteneala faptelor, Dumnezeu r0nduiegte s6 vedem roadele acestora, pentru a nu le disprefui ca lipsite de folos. 2-l3z ,,Mdniindu-se lacov pe Rahila, i-a zis: Au doard eu sunt Dumnezeu, care a stdrpit rodul pdntecelui tdu? Atmci Rahila a zis cdtre lacov: Iatd roaba mea Bilha; intrd la ea Si ea va naste pe genunchii mei Si yoi avea Si eu copii printr-insa. $i i-a dat pe Bilha, roaba sa, de femeie Si a intrat lacov la ea: iar Bilha, roaba Rahilei, q zdmislit Si a ndscut lui lacov unfiu, Atunci Rahila a zis: Dumnezeu mi-afdcut dreptate, a auzit glasul meu Si mi-a dat fiu. De aceea i-a pus numele Darn. $i a zdmislit ia-
rdsi Bilha, roaba Rahilei, Si o mai ndscut un fiu lui lacov; iar Rahila o zis: Luptd dumnezeiascd m-am luptat cu sora mea, am biruit Si am ajuns deopotrivd cu sora mia! De aceea i-a pus numele Neftalt. Lia insd, vdzdnd cd a incetat de a mqi naSte, a luat pe roaba sa Zilpa Si a dat-o lui lacov de femeie Si el a inlrat la ea; Zilpa, roaba Liei, a ndscut lui lacov unfiu. Atunci a zis Lia: Noroc! gi i-a pus numele Gad. Apoi iardsi a zdmislit Zilpa, roaba Liei, Si a ndscut lui lacov alt fiu. gi a zis Lia: Spre ,fericirea mea s-ct ndscut, cd md vor ferici femeile! $i i-a pus numele ASer.
"
Alfi fii
se nasc lui Iacov, din roabele celor dou[ sofii, Bilha (: groazL; modestie) qi Zilpa (: lacriml; cdzutl). Bilha a nlscut pe Dan (: dreptate; judecltor) Si Neftali (: am luptat); iar Zilpa a nlscut pe Gad (: noroc) qiASer (: fericire). l4z ,,Iar pe vrelnea seceratului grdului s-a dus Ruben Si, gdsind in larind mandragore, le-a adus la mama sa Lia. Rahita insd q zis cdtre Lia, sora sa: Dd-mi Si mie din mandragorele .fiului tdu!" Prin mandragore e tradus ebraicul dudaim. ,,in ebraic[, denumirea plantei derivi din acelagi radical ca gi cuvdntul dragoste.Rdddcina plantei, cam de 30 cm, de culoare neagrd in exterior, albd in interior, este asemlndtoare corpului omenesc. Fructele sale, asemdndtoare merelor, sunt de culoare galbend sau rogu deschis, dulci gi aromate. Este o plantd care a generat o mulfime de legende gi practici magice, in mare mdsuri datoritd
r65
capacitAtilor anestezice ale sucului ce se extrage din ea. vechi ii atribuiau proprietlfi afrodisiac.e, de influen(are a td{ii Ei u$urare a durerilor la nagtere."'o' 15-242 ,,Iar Lia a zis: Nu-li ajunge cd mi-ai luat tul? Vrei sd iei li mandragorele fiului meu? $i Rahila a zis: asa, ci pentru rnandragorele fiului tdu, sd se culce lacov ted aceasta cu tine! Venind lacov seara de la cdrnp, i-a ieSit inainte Si i-a zis: Sd intri lo mine astdzi, cd te-am cumpdrot mandragorele fiului meu! $i in noaptea dceeo s-a culcat cu ea. $i a auzit Dumnezeu pe Lia Si ea a zdmislit Si a
lui lacov al cincilea.fiu. Atunci a zis Lia: Mi-a dat
rds,
Dumnezeu pentru cd sm dst bdrbatului meu pe roaba mea. pus copilului numele Isahar, adicd rdsplatd. Apoi a mai lit Lia incd o datd si a ndscut lui lacov ol saselea fiu. $i a Lia: Dar minunat mi-a ddruit Dumnezeu in timpul de acum! acum bdrbatul meu va Sedea la mine, cd i-am ndscut Sase ciori. $i a pus copilului numele Zabulon. Dupd aceea Lia a ndscut o fatd Si i-a pus numele Dina. Dar $i-a adus Dumnezeu Si de Rahila Si a auzit-o Dumnezeu Si i-a pdntecele. $i zdmislind, ea a ndscut lui lacov unfiu; Si a zis hila: Ridicat-a Dumnezeu ocara de la mine! $i a pus copi numele losif, zicdnd: Domnul tmi va da si altfiu!" Lia naqte incl doi fti,pe Isahar (: r[splat[) qi Zabulon minunat), gi o fiici, Dina (: judecatd; ceartd). Apoi nagte qi
hila pe losif (: si adauge Dumnezeu; adaos). ,,C0nd ince si mai nascl Lia, igi aduce Dumnezeu aminte de Rahila. sul e acesta: De dobflndim ostenelile trupegti gi sim{irea se e bereazi de patimi, vederea (contemplafia) adev6rati min{ii slavele adev[rate. Deqi fiii Liei erau spre ajutor lui dar el iubea pe Iosif mai mult decdt pe to[i. Adic6, deqi le trupegti p[zesc pe om de vrdjmag, ]umai adevirata plare il ,n"gt" pe om cu D tmnezeu."346 3as
GEN, p. 353
346
Isaia Pustricul, op.
cit.,Iv, l0
r66
,,Iar dupd ce a ndscut Rahila pe losiJ lacov a zis cdtre Laban: Lasd-md sd plec, sd md duc la mine, tn pdmdntul meu. Dd-mi femeile mele Si copiii mei, pentru care li-am s@it, ca sd md &rc, cdci tu stii ce slujbd li-am ficut. Laban tnsd i-a 25-322
zis: De am aflat har tnaintea ta, mai rdmdi la mine! Cdci vdd bine cd Dumnezeu m-a binecuvdntat prin venirea ta. Apoi a addugat: Spune simbria ce voieSti Si-!i voi da-o! Iacov insd i-a rdspuns: Tu Stii cum li-am slujit Si cum sunt vitele tale, de cdnd am venit eu la tine; cdci erau pu{ine cdnd am venit eu, iar de atunci s-au inmullit Si te-a binecuvdntat Dumnezeu prin venirea mea.
Cdnd insd am sd lucrez si eu pentru casa mea? Rdspunsu-ia Laban: Ce sdJi dau? $i lacov a zis: Sd nu-mi dai nirnic. Dar de .faci ce-li voi spune eu, voi mai paste Si voi mai pdzi oile tale. Sd lreacd astdzi toate oile tale pe dinaintea noastrd Si sd despdr{im din ele orice oaie peslrild sau tdrcatd sau neagrd; iar dintre capre cele pestrile sau tdrcate; aceea sdfie simbria mea." Iacov cere drept simbrie doar exemplare de excep{ie in turmele orientale, astfel c[ Laban crede cd din nou va iegi in cAgtig.
33-342 ,,Credincio$ia mea va rdspunde pentru mine inaintea ta mdine, cdnd vei veni sd-mi statorniceSli simbria: tot ce
nu va fi bdfiat sau tdrcat tntre caprele mele Si tot ce nu va fi tdrcat sau negru fntre oile mele se va socoti ca furat de mine. Zis-a Laban cdtre el: Bine, sdfie cum zici tu!" ,,Uitd-te la istelimea dreptului Iacov. Pentru cd gtia de cdti dragoste il invrednicegte Dumnezeu, de aceea ii cere lui Laban ceea ce era greu in chip firesc sau chiar cu totul cu neputin16."3a7
35-37: ,,$i a ales lacov in ziua aceea lapii cei vdrgali sau pestrili Si toate caprele bdllate sau tdrcate, toate cdte erau cu cdt de pulin alb, Si toate oile tdrcate sau negre Si le-a dat fn seama fiilor sdi. Iar Laban a hotdrdt ca depdrtarea intre ddnsul si oile lui Iacov sdfie cale de trei zile. $i a rdmas lacov sd pascd celera'
Sfantul toan Gurf, de Aur, op.
cit.,LVII,2
t67
nuiele-ve7i1 oi ale lui Laban. Dupd aceea si-a luat lacov lalte 'iiri,-i" *iiaa si de patiin,-si a c.iestat p',:t:!rys'atbe' ttlld 1i'p" a, tdii di coaid pdnd la alb-eala nuielelor'." . --.r ^ ,( t nil,n'o 1688 are,inloc de plop, toiag de stirac verde toiag tuaginta: stirakinin).,,[acov aYea ca ry1n imnarltesc prin,a schimbe s[ gflnd lemn de stirax, pentru cd ^avea de bine fuea."3a8 Stiraxul este un mic copacel face rllinl mirositoare' loiaeu.l lui lacov':tt:$1: e plin de bunlt nui Crucii, prin care se innoieqte firea qi care reasm6 p"rri- cei ce urmeazi lui Hristos' jgheaburile't 38-39: ,,Apoi, pune nuielele cresrute in
i*r";;;"i il,;;
uiniid ,i b"o, oile sd zdmisleascd t"1':!i::"H "o, l;;;;; aiapatori. $i zdmisleau oile cum erau nuielele si Ji oile miei pestrili, tdrcali Si negri'" , t----t capul lui' ci harul r^,,Oieptof Iacov n-aficut uttt de Nici nu era firesc sus lapus ga.taU acesta in cugetul lui' ir".pi"t er-a o fapta nemaiauziti, care dep69*:] Tollt ;il;i;'*' ,fr"""* acel minunat Iacov, descojind nuie p""a"J"-f" ,ub .,nda apelor, frcea oile :*",9:*:1,'UT^': in{eleaptd in Duh' descoj ffia "1., aga 9i toatd mintea prea ."tilii" t"G mai dumnezeieeti ale lucrurilor 9:ry11131 prin con invdluie gi PundnduJeI sub modurile cunoaqterii il;"6 pe cel ce asculti cainsegi miqcirile sufletului
addpai,
G,
*xi,
fo.ma celor netruPegti"'3so punea 40-432 ,,Iar mieii acestia ii alegea Iacov si
teaoilorluiLabannumaitotceerapestri|sitotceera
cu oild dar turmele sale le linea despdryite Si nu le amesteca oi\ce-le,!11 L,aban. Afard de aceasta liov,' cdnd zdmisleau zdm' niiele pestrile in addpdtori inaintea lor' ca sd iin"o 'cd irru ntuielele;iar cdnd zdmisleau cele rele' ele erau "u* punea nuielele 5i asa cele ce se cweneau lui Laban
3a8 3ae
3 Clement Alexandrinul , Pedagogul,Ifl, 50, ciL,Lvll'2 op' Aur, de Gurr Sfantul Ioan
M6rturisitorul' Ambigua, CXXVIII "o ifartut Maxim 168
iar cele ce se cuveneau lui lacov erau voinice. De aceea s-a fmbogdlit omul acestafoarte, foarte'tare, Si avea mullime de vite mdrunte Si vite mari, roabe gi robi, cdmile Si asini." Credem c[ se subliniazi astfel abundenfa darurilor dumnezeiegti gi prisosul virtulilor lui Iacov. Cap. 31, l-22 ,,A auzit tnsd lacov vorbele feciorilor lui Laban, care zibeau: Iacov o luat toate cdte avea tatdl nostru Si din ale tatdlui nostru qi-afdcut toatd bogdlia aceasta! $i cdutdnd lacov la fola lui Laban, iatd nu mai era fald de el ca mai
inainte. " ,,Laban, care mullumise Stipdnului c[ i s-a inmulfit averea datorit[ venirii lui Iacov, ei bine, acum, atAfqt de fiii lui, este cuprins de invidie."3st 3-13'. ,,Atunci Domnul a zis cdtre lacov: intoarce-te in lara pdrinlilor tdi, in patria ta, Si Eu voi fi cu tine! Trimildnd, deci, Iqcov a chemat pe Rohila Si pe Lia la cdmp, unde erau turmele, gi le-a zis: Vdd eu cd faYa tatdlui vostru nu mai e fold de mine ca mai inainte; dar Dumnezeul tatdlui meu este cu mine. Voi inSivd Stili cd am slujit pe tatdl vostru cu toatd inima; iar tatdl vostru m-a inselat Si de zeci de ori mi-a schimbat simbria; Dumnezeu tnsd nu i-a ingdduit sd-mi facd rdu. Cdnd zicea el: Cele pestrtle sd fie simbria ta, toate oile fdceau miei pestrili; iar cdnd zicea el: Cele negre sd-lifie simbrie, attmci toate oile fdceau miei negri. $i a1a a luat Dumnezeu toate vitele de la tatdl vostru Si mi le-a dat mie. Iatd o datd, pe vrernea cdnd intrau in cdlduri oile, mi-am ridicat ochii Si am vdzut tn vis; Si iatd cd lapii Si berbecii, care sdreau pe capre gi pe oi, erau albi, vdrgali gi bdllayi. Iar tngerul Domnului mi-a zis tn vis: Iacove! $i eu am rdspuns: Ce este? Zis-a el: Ridicd-1i ochii si priveqte:
loli lapii Si berbecii, care sar pe capre Si pe oi, stmt vdrgali, pestrili Si bdllali, cdci amvdzut toate cdte 1i-afdcut Laban. Eu sunt Dumnezeul, Cel ce li S-a ardtat in Betel, unde Mi-ai turnat untdelemn pe stdlp gi unde Mi-ai fdcut fdgdduinld. Scoald deci r5r
Smntul Ioan GurS de Aur, op.
cit.,LYlI,2 169
acum, iesi din pdmdntul acesta Si mergi in pdmdntul tdu
nastere Si Eu voi fi cu tine! " juruinlir ,,Pentru c[ atunci c0nd Iacov a frcut aceastl Dumnez aceea de fugar, era cd' [-a adus lui Dumnezeu nimic, juruinfi zi Mie fEcut ii spune: Cdnd M-am ar[tat fie Mi-ai (28,22 Mie -.1 ipiioi da a zecea parte din tot ce-Mi vei da
Prin aceasti juruinli 9i frg[duinfa ai ardtat mai di puteiea Mea qi cu ochii credinfei aivdzrtt mai dinainte b ie o vei avea; iar acum cdnd trebuie s[ se implineasci s1 Mele, a venit iimpul ca sd-{i implinegti juruin{a ta)"" l4-l5z ,,Atunci Lia Si Rahila i-au rdspuns Si au zis: avem noi oare parte Si moStenire in casa tatdlui nostru? Od n-am fost noi iocotite de el ca niste strdine, fiindcd el na vdndut si a mdncot banii noStri? " Dup[ obiceiul mesopotamian, Laban ar fi trebuit s[ Fricelor sale, dupa cis[toria acestora, o parte din c6qtigul sd pe unna slujirii lui lacov; aceasta, ins[, nu s-a intdmplat' , 16: ,,De aceea, toatd averea pe care Dumnezeu a lua de la tatdl nostru este a noastrd Si a copiilor noStri' Fd
igll).
i:
acum toate cdte li-a zis Domnul!"
bunl dreptate - zic ele - cd. at fost luate bog6{iile'l prin indcd 6umnezeu hotird'te, El este Flcltorul bunurilor 9i C[rui har rdmdne fEri ele cel migel. Cei necinstifi 9i r[i nu s[ capete podoaba moqtenirii dumnezeieqti' U4qeaz[ la mo6il 'vI nire cel harnic, care areir sine duhul puterii'"353 17-19: ,,Atunci s-a sculat lacov Si a urcat copiii Sife le sale pe cdmile. A strdns toate turmele sale Si toatd bo1 cad, sa, pe ior" o agonisise in Mesopotamia, si toate ale sale' *Lirga la Isaic, tatdl sdu, in lara Canaalului' I2: !"b-*:,d, cdndi-se sd-si tundd oile, Rahila afurat idolii tatdlui sdu"' '\ mai ."De e$ti vreo altd Rahile, adic[ suflet patriarhal 9i ca s[-i nu g[seqti, fur[ Si idolii tatilui tiu pe care ii ,,Pe
ca s[-i nimicegti."3so Cum vom vedea mai jos, gestul Rahilei a fost diferit interpretat de citre Pirintii Bisericii. 20-24: ,,Deci lacov a inselat pe Laban Arameul, cdci nu la vestit cd pleacd, ci afugit cu toate cdte avea Si, trecdnd Eufratul, s-a fndreptat spre Muntele Galaadului. Iar a treia zi i s-a dat de stire lui Laban Arameul cd lacov dfugtlAtunci, ludnd Laban cu sine pefeciorii sdi si pe rudele sale, a alergat dupd el cale de a Sapte zile Si l-a aiuns la Muntele Galaadului- Dar Dumnezeu nu zis: FereSte-te, i-a in vis noaptea Arameul venit la Laban Si
cumva sd vorbesti lui lacov nici de bine, nici de rdu!" in Biblia I 9 t 4: Fereste-te ca nu cumva sd vorbesti cu Iacov rele!,,Uiti-mi-te la iubirea de oameni a lui Dumnezeu! Nu i-a poruncit lui Laban sd se intoarcl inapoi, ci i-a poruncit.nu-
spuni dreptului Iacov vreun cuvdnt urdt 9i greu.""' 25-292 ,,$i a ajuns Laban pe lacov. Iacov tnsd tSi asezase cortul sdu pe munte; Si tot pe Muntele Galaad Si l-a aqezat Si Laban cu rudele sale. Atunci a zis Laban cdtre lacov: Ce ai fd' cut? Pentru ce mi-ai furat inima Si mi-ai luat fetele, ca Si cutn robit cu sabia? Pentru ce ai fugit pe ascuns Si m-ai inle-ai mai
fi
Selat, in loc sd md instiinlezi pe mine, care li-a$ fi dat drumul cu veselie Si cu cdntdri din timpane Si din harft? Ba nu mi-ai
ingdduit nic.i mdcar sd-mi sdrut nepolii Si fetele mele. Te-ai purtat, aqadar, ca un omfird minte. $i acum mdna mea cea puternicd ar putea sd-li facd rdu. Dar Dumnezeul tatdlui tdu mi-a vorbit ieri Si mi-a zis: FereSte-te, nu cumva sd vorbeSti lui Iacov nici de bine, nici de rdu!" ,,G6ndegte-te cit l-au mdngiiat pe dreptul Iacov cuvintele acestea! Uitii-te c[ insuqi Laban a dat pe fafi planurile lui; i-a spus cum avea de gind s6-l prindd, dar cd frica de Dumnezeu laoprit s[ inftptuiascd rdul cl-l plenuise."356 30: ,,.Sd zicem cd ai plecat, pentru cd cu mare aprindere 35a
3t2
3t3
Ibid.,LVII,
Sfintul Grigorie
3" Sfantul Ioan
3
Sfarrtol Ambrozie, Scrisori,
se nu
XXVII, 170
5
3tu
lbid.,LV[
de Nazianz,
apud Sftntul Maxjry Ambigua' C)O(VIII
GurE de Aur, op. cit., 5
t7t
LVII,4
doreai casa tatdlui tdu. Dar atunci de ce mi-ai furat me,t(
ai' Labane' ci se lr ,,Ce mare nebunie! Aqa dumnezei cei inzestrali fura{i? (...) Yezi cdt de mare era r[tlcirea'rc[
;iJ;"
." in"ninuo t.rnn.tot
qi
pietre-lor!"357
r -L
Lr 31-35: ,,Atunci rdspunzdnd lacov' a zis cdtre la de M-am temut, cdci ziceami Nu "u*uo sd-li iei fetele nu vo ' qi ii*" ale mele. Dar la cine vei gdsi idolii tdi' acela 'trdi. uei gdsi al, Cautd de fayd cu rudele noit'" si ia tot ce ii furase' A sa' la mine! Iacoi tnsd nu stia cd Rahila' femeia Liei' Si tn t cortul in trat atunci Laban in cirtul lui lacov' Si -tut apoi' gdsit nimic; celor doud roabe, si a cdutat Si n-au Rahila,insd qi in co-rtul sind din cortul Liei, aintrat \lile.i' cdmilei si sedea deasul samarul sub ase idolii si-i pusese t;rrcLit Laban prin tot cortul Rahilei si n-a gdsit
l;;, ;;; '*il."ir,
rit ,anrc taidl sdu: Sd nu se mdnie domnul meu ta, pentru cd tocmai '?"y :y^:::1 cortul' rt *meilor. $i mai icotocind Laban prin tot
"r-r nu md pot scula tnaintea
"liu"ii idolii. 'i"infi """'"
gdsit
: - --. D ^L:r^ r-.^r aici desprinderea de politeism: Rahila' "ingeJ pe tat[l ei, a putut te;ta; de inchinare","-r9-"tt::-:.*::t Obiqnuinfa trage pe 9T ll sine cu putere: ;i;;" patimi: (Sr. psihiide gen feminin' inchi, rylt pyi* ils," l, *fl"tut obignuinle, cum gade ldng[ id< -1." i"ut" se 1in-e lipit deform[, 9i nu vrea * t:,1i.1,'."=tj-1 pi;;;1t;1" materiite ftr[ prin Ipr"pi" a" rafiunea (logos,de. gen masculin' inchipuiti jn1lt1 b;: n.n.) care cautaie-l cdl6uzeasc6-spre cele.mai pe Laballr identificind biblic, contextul T6lcuirea fotleazd sub acest chip a ,.uJtion"u, scopul autorului fiind de a infr1iga necarea sufletului in cele trecdtoare' pldns 36-39: ,,Atunci s-a mdniat lacov si s-a
"'Ibid. :st
Vasile cel Mare, Omilii si cuvdntdri' Nil Ascetul, op. cit.,LY
t-tif*,
3se
172
X['
12
lui Laban. $i incepdnd a grdi, Iacov a zis lui Laban: Care-i vina mea Si care-i pdcatul meu, de te inverSunezi impotriva mea? Dacd ai rdscolit toate lucrurile din cosd mea, gdsit-ai, oare, ceva din ale iasei tale? Aratd aici rudeniilor tale Si inaintea rutleniilor mele; c'a sd ne iudece ei pe amdndoi! Iatd, doudzeci de ani am stat la tine; oile tale Si caprele tale n-au lepddat; berbecii oilor tale nu li i-am mdncat, vite sfdsiate de fiare nu li-am adus: acestea aufost paguba mea. Din mdna mea ai cerut ceea ce se furase in timpul zilei Si tn vremea noplii. " Daci pistorul ar[ta resturile animalului sfdgiat stipdnului turmei, el era scutit de a-l desp[gubi pe acesta (cf. Ieqirea 22, l2). Iacov nu a recurs, insd, la aceasti rAnduiali, practicatl 9i in Mesopotamia.
,,Ziua eram mistuit de cdldurd, iar noaptea de frig si somnul nu se lipea de ochii mei." Evagrie Monahul aratl cd suntem astfel atenfiona(i sd nu l6sdm gdndurile bune, agonisite zita, pradil jefuitorilor din timpul noplii, ci si priveghem peptru a nu le pierde pe acelea prin ndluciri ruginoase gi viclene.-'o' 4l-442 ,,Asa mi-au fost cei doudzeci de ani tn casa ta' fi-am stujit paisprezece ani pentru cele doudfete ale tale si Sase ani pentru vitele tale, iar tu de zece ori mi-ai schimbat simbria. De n-ar fi fost cu mine Dumnezeul tatdlui meu, Dumnezeul lui Avraam Si Frica (lui) Isaac, tu acum m-ai fi alungat cu 402
nimic. Necazul meu si munca mdinilor mele le'a vdzut Dumnezeu Si de aceea a mijlocit ieri pentru mine. Rdspuns-a Laban Si
fete sunt fetele mele, aceSti copiii sunt copiii mei, iar aceste vite sunt vitele mele, Si toate cdte le vezi sint ale mele Si ale fetelor mele. Cum dar as fi putut eu sd fac ceva astdzi impotriva lor, sau impotriva copiilor, pe care i-au ndscut ele? Haidem dar acum sdfacem amdndoi, eu Si tu, legdmdnl, care sd fie mdrturie intre mine Si tine! Iar lacov i-a zis: Iatd, nu e nimeni cu noi; dar sd Stii cd Dumnezeu este martor u zic cdtre lacov: Aceste
1"0
Cf. Capele despre deosebirea patimilor si a gdndurilor,
t73
XVI
rinlilor tdi sdfie judecdtor intre noi! Iar lacov aiurat pe Acela,
tntre mine Si tine."
de Care se temea Isaac, tatdl sdu. Apoi aiunghiat Iacov ardere de tot pe munte Si a chemat pe rudele sale sd mdndnce pdine. $i au mdncat pdine Si s-au veselit in rnunte. Iar a doua zi s-a sculqt Laban dis-de-dimineald Si a sdrutat pe nepolii sdi Si pe fetele sale Si i-a binecuvdntat. Apoi Laban a pornit sd se tntoarcd
,,Uit[-te c[
Laban este tras incetul cu incetul la rea de Dumnezeu."36l in loc defrica de Isaac, cum red6 1995, arn preferat Frica lui Isaac, urmdnd versiunea I Laban nu se temea de Isaac, ci Frica e un strlvechi nume al Dumnezeu, de care omul trebuie sd se team6. Originalul poate fi tradus gi prin Ocrotitorul lui Isaac. 45-50: ,,$i a luat lacov o piatrd Si a pus-o st6lp. zis lacov cdtrefralii sdi: Adunali pietre! $i au adunat
fdcut o movild; Si au mdncat Si au bdut acolo pe mo Apoi a zis Laban cdtre ddnsul: Movila aceasta este astdzi turie intre mine Si tntre tine. $i Laban a numit-o tn lirnba sa: gar-Sahaduta, adicd movila mdrturiei, iar lacov i-a dat nume, insd pe limba sa Si i-a zis: Galaad. Apoi Laban a zis rdsi cdtre lacov: Iatd, movila aceasta Si semnul ce am pus tdzi sunt mdrturia legdmdntului dintre mine Si tine. De s-a pus Si numele Galaad, adicd movila mdrturiei. Ba s-a numit ea Si Milpa, adicd veghere, pentru cd Laban a zis: Sd gheze Domnul asupra mea Si asupra ta, dupd ce ne vorn pdr{i unul de altul. De te vei purta rdu cufetele mele, sau vei mai lua gi alte femei, afard de fetele mele, nu mai e de un om, care sd vadd, ci ia qminte cd intre mine Si intre t martor Dumnezeu!" ,,Yezi cd il cheame de mai multe ori pe Dumnezeu martor. Grija, pe care Dumnezet i-a purlat-o lui Iacov, invdfat cdt de mare este puterea Stipdnului gi c[ nu-i cu puti s[ r[mdn6 ceva ascuns ochiului celui neadormit."]62 51-55: ,,$i iardsi a zis Laban cdtre lacov: Iatd aceasta Si stdlpul, pe care l-am pus intre amdndoi, este rie intre mine Si tine. Cd nici eu nu voi trece spre tine Si nici nu vei trece spre mine, de la aceastd movild, cu gdnd Dumnezeul lui Avraam Si Dumnezeu lui Nahor, Dumnezeul
la locul sdu. " Cdnd biruim pisma gi urm[m celor induhovnici(i, gustlm gi noi, asemeni lui Laban, din PAinea cobordti din cer gi duhul ni se veselegte in muntele vederilor inalte...
au
74.
[n drumul sbu cdtre Canaan,Iacov urma sd treacl prin
,
3u' 362
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,LVII,
lbid.
r
finutul locuit de fratele sdu Isav. Crp.32rl-2: ,,Dupd aceeq lacov s-a dus in calea sa. $i cdutdnd, el a vdzut oStirea lui Dumnezeu tdbdrdtd, cdci l-au intdmpinat ingerii lui Dumnezeu. Iacov, tnsd, cdnd i-a vdzut, a zis: Aceasta este tabdra lui Dumnezeu! $i a pus locului aceluia numele Mahanaim, adicd doud tabere." ,,Dup6 ce a scipat de frica lui Laban, l-a cuprins pe Iacov fratele s[u. De aceea Stlpflnul cel iubitor de oameni, de frica vrdnd s[-l intdreascd pe dreptul Iacov gi si-i risipeasc[ toat6 frica, afacut s[ vadd tabilraingerilor."363 3-82 ,,Apoi a trimis lacov soli fnaintea sa, lafrotele sdu Isav, in linutul Seir din lara Edomului, qi le-a porancit, zicdnd: ASa sd ziceli cdtre domnul meu Isav: ASa grdieste robul tdu Iacov: Am stat la Laban Si am trdit la el pdnd acum. Am boi Si asini, oi, slugi Si slujnice, Si am trimis sd vesteascd pe domnul meu Isav, ca sd afle robul tdu bttndvoin{d inaintea ta. $i intorcdndu-se la lacov, i-au spus solii: Amfost la.fratele tdu Isav Si iatd el vine in intdmpinarea ta cu patru sute de oameni. Iacov insd s-a spdimdntat foarte Si nu Stia ce sd facd. $i a impdrlit oamenii, care erau cu el, boii, oile si cdmilele tn doud tabere.
8 '63
174
Israel (32,1 -36,43)
Ibid.,LVI[,
1
175
$i a zis lacov: De va ndvdli Isov asupra unei tabere Si o va te, va scdpa cealoltd tabdrd." Iacov igi ia unele mlsuri de prevedere obignuite ori caravane la apropierea de un finut ostil. 9-12: ,,Apoi lacov a zis: Dumnezeul tatdlui meu A Si Dumnezeul tatdlui meu Isaac, Doamne, Tu, Cel ce mi-ai Intoarce-te in lara ta de nagtere Si Eu ili voiface bine, nu vrednic de toate tndurdrile Tale Si de toate binefacerile mi-ai ardtat mie, robului Tdu, cd numai cu toiagul am deundzi lordanul qcesta, iar acum am doud tabere; te-md dar din th6na tratelui meu, din mdna lui Isav, cdci tem de el, ca nu cumva sd vind Si sd md omoare pe mine Si aceste rname cu copii. Cdci Tu ai zis: Ili voi face bine Si voi mulli neamul tdu ca nisipul mdrii, cdt nu se va putea numfi din pricina mulyimii." Cel plin de avu{ii iqi aminteqte acum de toiagul s6u, cum celelalte ar fr nimic. ,,De voiegti sI nu gchiopdtezi, ia gul crucii gi-!i sprijinegte miinile pe el gi aga vei muri (fafi lume - n.n.) gi nu vei mai qchiopdta niciodati. Prin acest toi alungi nu numai cdinii, ci gi pe mai marele fiarelor, pe leul rdcnegte (t Petru 5, 8)."'uo Crucea alungd frica gi surpl pute vrijmagului, trec6ndu-ne fEr6 primejdie in P[m6ntul frgddui 13-232 ,,$i a rdmas acolo in noaptea aceea. Apoi a din cele ce aveq Si a trimis dar fratelui sdu Isav: doud sute capre Si doudzeci de lapi, doud sute de oi Si doudzeci de beci, treizeci de cdmile mulgdtoare cu mdnjii lor, patruzeci vaci Si zece tauri, doudzeci de asine Si zece asini. $i a dat re din aceste turme deosebi in seama slugilor sale Si a zis lor sale: Treceli inaintea mea Si sdfie depdrtate turmele una alta. Celui dintdi i-a poruncit, zicdnd: Cdnd te va intdlni meu Isav Si te va tntreba: Al cui eSti tu Si unde te duci, Si ale ct sunt acestea, ce merg fnaintea ta? - sd zici: Ale robului tdu cov; e dar trimis lui Isav, stdpdnul meu. Iatd vine Si el ,t
'8
Sfarrtol Varsanufie, op. cit.,67
176
noi! Asa a poruncit Iacov si slugii celei de a doua gi celei de a treia Si tuturor celor ce mergeau cu turmele, zicdnd: ASa sd ryuneli lui Isav, cdnd il veli intdlni. $i sd-i mai spuneli: Iatd Si el, robul tdu lacov, vine dupd noi. Cdci isi zicea: Voi imbldnzi ,fafa lui cu darurile ce-mi merg fnainte Si numai dupd aceea voi vedea fala lui, Si aSa poate md va primi. $i au pornit darurile lnaintea lui, iar el a rdmas noaptea aceea in tabdrd. Dar s-a ,tculat noaptea si ludnd pe cele doud femei ale sale si pe cele doud roabe Si pe cei unsprezece copii ai sdi, o trecut labocul prin vd. Iar dupd ce i-a luat Si i-a trecut rdul, a trecut Si toate ule sqle."
Iaboc (: r0ul albastru) e un afluent al Iordanului, pe malul ris[ritean. El se vars[ in Iordan la 37 km nord de Marea
Moartd qi 69 km sud de Lacul Ghenizaret. 24-302 ,,Rdmdndnd lacov singur, S-a luptat Cineva cu tldnsul pdnd la revdrsatul zorilor. Vdzdnd insd cd nu-l poate rdpune Acela, S-a atins de incheietura coapsei lui gi i-a vdtdmat lui lacov incheietura coapsei, pe cdnd se lupta cu el. $i i-a zis: Lasd-Md sd plec, cd s-au ivit zorilel lacov I-a rdspuns: Nu 7.e las pdnd nu md vei binecuvdnta. $i l-a intrebat Acela: Care ili este numele? $i el a zis: Iacov! Zisu-i-a Acela: De acum nu-li va mai fi numele lacov, ci Israel te vei numi, cd te-ai luptat cu f)umnezeu Si cu oamenii Si ai ieSil biruitor! $i a intrebat Si Iacov, zicdnd: Spune-mi Si Tu numele Tdu! Iar Acela a zis: Penlru ce intrebi de numele Meu? El e minunst! $i l-a binecuvdntat ucolo. $i a pus lacov locului aceluia numele Peniel, adicdfala lui Dumnezeu, cdci Si-a zis: Am vdzut pe Dumnezeu in fald Si mdntuit afost sufletul meu!" Biruitor in orice lupti a sa, Iacov e numit, indirect, dumnezeu. Scriptura ,,numegte gi dumnezei atdt fiin.tele ceregti gi mai presus de noi, cdt gi pe sfinlii bdrbafi atotiubitori de Dumnezeu (...). C[ci deqi ascunzimea dumnezeirii incepitoare e ridicatd gi aqezatd mai presus de toate gi nimic din cele ce sunt nu poate fi numit in mod propriu gi in intregime dumnezeiesc, acelea dintre fiinfele in,telegdtoare gi rafionale care sunt tntoarse cu
t77
toati puterea in intregime spre unirea cu ea gi tind spre i rile ei dumnezeiegti, pe cdt se poate, ftr[ sfirgit, prin im dupd putere a lui Dumnezeu sunt, dacl e ingaduit sd spu aceasta, invrednicite gi ele de acelagi nume cu Dumnezeu Dumnezeu, Cel ce luptase cu Iacov, nu i-a descoperit numele SIu. ,,Oare nu acesta este cu adevirat numele m cd e mai presus de tot numele, ci e frr[ nume, cd e deasupn tot numele ce se poate numiJie fn veacul acesta, fie in cel vii (Efeseni l,2l)?-366 Dup[ o alti opinie: ,,Dumnezeu nu i-a numele pentru c[ pistrase numele SIu cel nou pentru pop cel nou, pentru prunc. Da, Domnul Dumnezeu era inci fEr[ me, ci nu Se ftcuse om."367 Totuqi, numele tainic al lui zeu ne descoperS,,nume" ale Sale, exprimdnd cAte ceva Cel Necuprins.
Iacov a numit locul viziunli Peniel (: fata lui Dum zeu), uimit cd a rimas in via!6. Despre vederea lui Du vom vorbi mai pe larg in comentariul la Cartea Iegirii. in Omul care a luptat cu Iacov putem vedea pe Fiul, Ce ne intdreqte in puterea rdzboiului nostru vlzut qi ,,Pedagogul era omul Care s-a luptat cu atletul Iacov, Care condus, cu Care s-a exercitat impreund, Care l-a indrumat s[ I te impotriva celui riu."368 Lupta lui Dumnezeu cu un om are dublu aspect: ,,este uneori lupta lui Dumnezeu impotriva sau poate o lupti a virtulii omenegti pentru Dumnezeu"36e. arhul s-a numit mai intdi Iacov (: cel ce fine de cllcdi), ca ce a cdlcat peste vrijmigia patimilor. Cind s-a eliberat de sub stdpdnirea vrdjmagului, a primit numele Israel (: mi care vede pe Dumnezeu; puternicul lui Dumnezeu; cel ce I cu Dumnezeu). ,,El poartl simbolurile luptei in trup, aritdnd
fr6ngerea
firii n[scute; gi primegte ca rlsplati a evlaviei
365
Sfentul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,Xll,3 ld., Despre numirile duinezeiesti,I,6 367 Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,57,l 366
3u8
3u'
lbid. Smntol Grigorie de Nazianz, op.
cit.,lI,
178
18
schimbarea numelui."37O ,,A v[zut un om gi a recunoscut pe Dumnezeu. Cu adevirat vrednic a fost de numele cdpltat fiind-
c[, mai mult prin ochii lduntrici decAt prin cei de afard, a meritat vrednicia numelui dat de Dumnezeu."37l 3l-322 ,,Iar cdnd rdsdrea soarele, trecuse de Peniel, dar el Schiopdta din pricina Soldului. De aceea fiii lui Israel pdnd astdzi nu mdndncd muSchiul de pe Sold, pentru cd Cel ce S-a luptat a atins fncheietura Soldului lui lacov, in dreptul acestui muschi." E o veche interdicfie alimentar[, care nu se mai reg[segte in nici un alt loc din Vechiul Testament. Cap. 33, l-7: ,,Atunci, ridicdndu-Si ochii, Iacoy a vdzut pe Isav, fratele sdu, venind cu cei patru sute de oameni. $i o impdrlit lacov copiii Liei Si ai Rahilei Si ai celor doudroabe. $i a pus pe cele doud roabe cu copiii lor tnainte; apoi dupd ei a pus pe Lio cu copiii ei Si la urmd a pus pe Rahilq gi pe losif; iar el tnergea in fruntea lor ;i, apropiindu-se de fratele sdu, i s-a inchinat de gapte ori pdnd la pdmdnt. Isov insd a alergat in intdmpinmea lui Si l-a imbrdyiSat Si, cuprinzdndu-i grumazul, l-a sdrutat Si au pldns amdndoi. Apoi, ridicdndu-Si ochii Si vdzdnd ./bmeile Si copiii, Isav a zis: Cine sunt aceStia? Zis-a lacov: Copiii cu care o miluit Dumnezeu pe robul tdu! Deci, s-au apropiat tfidi roabele cu copiii lor qi s-au inchinat. Apoi a venit Lia cu copiii ei Si s-au inchinat, iar la urmd au venit Si s-au inchinat si Rahila cu losif, " Via{a sfinlilor se aseamlnl cu cea a lui Iacov care, ,,de teama riscoalei patimilor gi de dorul unei invdflturi mai inalte prin experienfd, s-a mutat in Haran, adici la contemplarea naturii, de la care ludnd, prin ostenelile cu fapta, toat6 Etiinfa duhovniceasci a lumii vdzute, adunatd in diferite cugetdri gi infelesuri, s-a intors in plmdntul pdrintesc Ai propriu, adicd la cunoltinfa celor inteligibile, aducdndu-gi ca pe nigte femei gi slujnice, t'o
lbid.
"'
Sfeotul Ioan Casian, Despre fntruparea Cuvdntului,Yll,g
179
deprinderile gi lucr6rile ferme ale activitafii 9i ale contem pe care le-a dobdndit, gi pe fiii n[scufi lui din ele-"''' 8-92 ,,Zis-a
jertfelnic Si i-a pus nurnele El-Eloh6-Israel." ,,Uit[-te la dragostea de Dumnezeu a lui lacov! Uitd-te pentru ce a clutat s[ cumpere p[mdnt! (...) N-a cumplrat bucata aceea de p[mdnt pentru nimic altceva decflt pentru ca s[ aducd mulfumiri Stlpdnului de obgte al universului.:r373 Dup[ ce frafii s-au desparlrt, Isav a pomit cdtre Seir (: piros; un
Isav: Ce sunt acele firrne, pe care
intdlnit? Iar lacov a rdspuns: Ca sd aJle robul tdu bundvoi, inaintea domnului meu. Atunci Isav a zis: Am Si eu multe, fine-li ale tale pentru tine!" E un inceput de infelepciune la [sav, ce gi-a infrint mile intre timp, dar gi o atitudine a omului neinfelept, care cotegte a avea suficient spre a nu se mai folosi de darurile fr lui tnduhovnicit. Oricum, Isav s-a imblinzit, nerdmlndndu-i rd folos pilda lui lacov. 10-20: ,,Iacov insd a zis: De am ciflat bundvoinld tnait primeSte darurile din mdinile mele, cdci, cdnd am vd: tq, tea fala ta, parcd aS fi vdzut fala lui Dumnezeu, a$a de binevoi' mi-aifost. Primegte de la mine binecuvdntdrile mele, pe care le aduc, cd m-a miluit Dumnezeu Si am de toate. $i a stdruit le-a luat. Apoi a zis Isav: Sd ne sculdm si sd mergem eu tnsd imi voi potrivi pasul cu tine. Iacov insd a rdsptms: D nul meu Slie cd tmi sunt gtngasi copiii Si cd am oi Si vite de rdnd Jdtate; de le vom mdna tare numai o zi, ar pieri toatd ma. Sd se ducd dar domnul meu, inaintea robului sdu, iar eu
:
urma tncet, tn pas cu vitele cele dinaintea mea Si in pas cu pdnd voi aiunge la domnul meu in Seir. Atunci Isav a zis: S' las mdcar o parte din oamenii cei ce sunt cu mine. Iar lacov rdspuns: La ce aceasta? Mi-aiunge mie bundvoinya ce-am aJh tnaintea domnului meu. $i s-a tntors Isav in aceeasi zi pe sa la Seir. Iar lacov s-a indreptat spre Sucot si Si-aJdcut acolo locuinld pentru sine, iar pentru vitele sale aJdcut Suri; de at a pus el numele locului aceluia Sucot. Intorcdndu-se lacov Mesopotamia Si aiungdrtd cu bine la Salem, o cetate tn linuh Sichem, din pdmdntul Canaan, s-a asezat tn fala cetalii' A. gi-a cumpdrat partea de cdmp, pe care era cortul sdu, cu o de kesite, de lafiii lui Hemor, tatdl lui Sichem- A indllat t
fum; ispitii), iar Iacov cdtre Sucot (: colibe). Apoi a ajtms la Salem (= pace), lingl Sichem (: grumaz; dimineata). Aici a cumpirat o farind de la fiii lui Hemor (: m6gar) 9i a inilfat un jertfelnic pe care l-a nurnit El-Elohi-Israel (: Dumnezeul lui Israel). farina a fost cumplrati cu 100 de kesite (: Septuagtnta: eknton amnon; Vulgata: centum agnis). E vorba de o monedi, al cirei nume e tradus de reguld prin miei. Se pare c[ e cea mai veche moned[ din istoria omenirii; era bituti in argint gi avea form[ de miel. Cap. 34, l-32 ,,intr-o zi, Dina, fata Liei, pe care aceastd o ndscuse lui lacov, a ieSit sd vadd fetele ldrii aceleia. $i vdzdnd-o Sichem, feciorul lui Hemor Heveul, stdpdnitorul pdmdntului aceluia, a luat-o Si, culcdndu-se cu ea, a necinstit-o. Apoi s-a lipit suJletul lui de Dina, fata lui lacov, Si i-a cdzut dragd
fataSi avorbit pe placulfetei." ,,Observ6, deci, cI pdni petrecea qi locuia tncd in cortul tatdlui era neintinatd 9i iqi p[stra podoaba fecioriei. Dar dupi ce a p[r[sit cortul p[rintesc ai a pdrlsit locul sfin{it gi s-a amestecat cu femeile din afar[, a fost sedus[ indatl la intinare neobignuitd gi n-a mai fost intre fecioare, fiind supusl la inceput frri voie poftelor strline, apoi insugindu-gi gi ea patima de a voi sd se impreune cu cel ce a supus-o."374 Cand ne despdr,tim de Biseric[ (cortul pirintesc), sufletul e intinat, primind in el semin,tele striine ale feluritelor pireri eretice. Aceasta se intAmpl[, cel mai adesea, din pricina inaltei pdreri de sine. Dac[ Dina,,n-ar fi pornit prea curdnd la vederea lucrurilor din finut, socotindu-se ci e tare, qi n-ar fi fost vrijitl de farmecul lor, nu i s-ar fi stricat r'3
372
Sfantul Maxim M[rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie, XLVII
180
370
Sfantul Ioan Gurd de Aur, op. cit.,LIx,7 Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il 181
am[g inainte de vreme puterea de discemimdnt a sufletului' fi.lilPl Il aJuI n-ar dgci dect lucruiilor ce cad sub simfuri, 9i Je de nalucirea lucrurilor b[rbdtesc"]7s' impreunare inc[ nelegiuiti cu ralionamentul de im ilil (Dina), cdnd se incumetii si cunoascl tot felul turi striine (fetele de alt neam), socoteqte ci s-a impreunat drept (Sichem), dar acesta a fiul lui.He-",t-q grea gar), adicl,raflonament necurat qi eretic; e cea mar nare u p6r(ii noastre mintale'
i:-
;;;;"rr;l
Ia-mi 1 +-fO: ,,.t; a zis Sichem cdtre tatdl sdu Hemor: U:-:?: fata aceasta ie femeie! Degi lacov -o-oy'i.t "!.{Tlerau lui '": cu vi nrecinstit pe Dina, fata sa, dar, fiindcd fe-ciorii tatdl lui ii cdimp,' a tdcut pdnd s-au tntors ei' Iar Hemor' lui lac' Feciorii el' cu vorbeascd chem, i iesit la lacov, ca sd amdrdrd s.e aceasta' despre tnra,'neniid de la cdmp si aJtdnd ofaptd se mdniardfoarte tari,'p"it'u cd Sichem sdvdrqise nu tre ce ceea ocard in Isiael' culcdndu-se cufata lui lacov' Sichem' fecic ia sd se intdmple. $i grdind cu ei, Hernor a zis: dar lui da\i-o voastrd; de tillrtul fata i"u,. no lipit cu noi; mdritali-vd fetele voaste cu femeie Si vd incuscrili cu "ii pentru fecior.ii^vostri; ,*":',-p::, i*tl noastre luali'le Li'i"a e la indemdnd, "i td vd asezali tnn-insul' sd faceli n ta vd agonisili din el mosie"' ioi .-,unor striini -L-::.^: pen -^-i ""'''si -,,tj,it[-t"e cflte dragoste le aratd- .tatdl le aceea de 9i-i fac6 binevoitori' arugo.i* at copil; - vrea-.s[ n376 in stipinire toat6 !ara. L.-a:: .
ll-2gt,,IarSichemaziscdtretatdlfeteiSicdtrefrayii la,voi' Cei Orice veli zic,e, voi da, numai sd aflu bundvoinld
cele mai ma de la mine un mare prel de cumpdrare si darurile
dali-mifata *': !Z{:Y1:::;, si vd voi da cdt veli ziie, nu*oi ciorii lui lacov insd au rdspuns cu viclesug lui Sic-hem 5.i necit' tatdl lui; Si le-au rdspuns a;a' pentru cd acela H"*,or, -ie Levi' Simeon si pe Dina, ,oro irr. $i au zis cdtre ddngii 375
3'u
Nil Ascetul,
oP. cit.,
LxVl
Sfantul loan Gurr de Aur, op'
cit,Llx'2 r82
Dinei Si feciorii Liei: Nu putem sd facem aceasta: sd ddm pe sora noastrd dupd un om netdiat impreiur, cd aceasta ar fi o ntSine pentru noi. Numai a$a ne tnvoim cu voi Si ne asezdm la voi, dacd veli face Si voi ca noi, tdindu-vd imprejur to\i cei de parte bdrbdteascd. Atunci vom da dupd voi fetele noastre Si vom locui la un loc cu voi Si vom alcdtui un popor. Iar de nu vreli sd ne ascultaYi, ca sd vd tdiali tmprejur, noi vom lua inapoi fata Si ne vom duce. Vorbele acestea au pldcut lui Sichem Si lui Hemor. De aceea, n-a zdbovit tdndrul sd facd aceasta, cdci era tndrdgostit de fata lui lacov Si era Si cel mai cu trecere tn casa tatdlui sdu. $i au venit Hemor gi Sichem, feciorul lui, la poarta cetd{ii lor, gi au tnceput a grdi locuitorilor cetdlii, zicdnd: Oamenii aceStia sunt pasnici; sd se aseze dar in lara noastrd Si sdfacd negol in ea. Iatd cd loc esle destul Si intr-o parte Si intr-alta; fetele lor sd ni le ludm defemei Sifetele noastre sd le ddm dupd ei. Dar oamenii acegtia numai asa se tnvoiesc sd trdiascd cu noi Si sd fie un popor cu noi, dacd Si la noi se vor tdia imprejur toli cei de parte bdrbdteascd, cum sunt ei tdiali imprejur. Turmele lor, vitele lor Si toate averile lor nu sunt, oare, ale noastre? Sd le plinim voia lor, iar ei sd se a$eze printre noi! $i au ascultat pe Hemor Si pe Sichem, feciorul lui, toli cei ce ieSeau pe poarta cetdlii lor Si aufost tdiali imprejur to{i cei de parte bdrbdteascd, cdyi ieseau pe poarta cetd{ii lor. Iar a treia zi, cdnd erau ei incd tn dureri, cei doifii ai lui lacov, Simeon Si Levi, fralii Dinei, Si-au luat fiecare sabio 5i au intrat fird teamd in cetate Si au ucis pe toli cei de parte bdrbdteascd. Au trecut prin asculiSul sabiei Si pe Hemor Si pe fi.ul sdu Sichem Si au luat pe Dina din casa lui Sichem si au plecat. Apoi fiii lui lacov se ndpustird asupra celor morli Si iefuird cetatea in care fusese necinstitd Dina, sora lor. Au luat toate oile lor, toli boii lor, toli asinii lor, tot ce era in cetqte gi tot ce era pe cdmp; toate bogdliile lor, toli copiii si femeile le-au dus fn robie; Si aujefuit tot ce era in cetate Si tot ce era prin case." ,,Sichimilii sunt pedepsifi pentru ci 9i-au bitut joc de o sfdnt[ fecioard. Pedeapsa lor le-a fost morm6ntul, iar amintirea 183
pedepsei lor ne conduce la mdntuire.'17'1 C3ice nu aduc irecioarei vor fi dafi morfii veqnice! Totuqi, aceasti interpre nu justific[ cruzimea fiilor lui lacov, cu atdt mai mult cu Sichem a dorit s6-9i indrepte gregeala.
30-31: ,,Atunci lacov a zis cdtre Simeon Si cdtre Mare tulburare mi-ali adus, fdcdndu'md urdt tnaintea locuitorilor ldrii acesteia, inaintea Canaaneilor Si a Fer Eu am oameni puyini la numdr; se vor ridica dsupra mea 5i vor ucide si vii pieri si eu si cosa mea' Iar ei au zis: Dar putea, oare, ca ei sd se poarte cu sora noastrd ca Si cu o pierdutd? lacov dezaprobl fapta fiilor s[i deqi, deocamdati, el1 mai degrabd ingrijorat de posibilele urmiri ale masacrului, cdt indignat de comiterea sa. Cap.35, l-42 ,,Atunci a zis Dumnezeu lui lacov: Dumneze si du-te li Betet si locuieste acolo; fd acolo iertfelnic t
uluiCeluiceliS-aardtat,cdndfugeaitudelafalaluilsat tdu! Iar lacov a zis casei sale Si tuturor celor ce erau Lepddali dumnezeii cei strdini, care se afld la voi' ctt'
fratele "ddnsul:
jertfelnic Si a nula Betel, in lara Canaanului, a zidit acolo un ardtase Dumnei se mit locul aiela Et_Bet_El, pentru cd acolo zeu, cdndfugea el de Isav, fratele sdu'" Dumnezeu ocrote9te pe lsrael, ca s[ nu fie urm[rit de c6-
,.,-,,t79
noDlla.
9-l3z ,,Aici, in Luz, Se mai aratd Dumnezeu lui lacov'
primenili hainele voastre. Sd ne sculdm Si sd mergelff Betel, cd'acolo am sdfac jertfelnic lui Dumnezeu, celui ce m{, a auzit tn ziua necazului meu Si Care a fost cu mine Si m-a tn cdldtoria in care am umblat! Iar ei au dat lui lacov toli nezeii cei strdini, care erau tn mdinile lor, Si cerceii ce-i tn urechile lor; Si lacov i-a tngropat sub stejarul de ldngd chem Ei i-a ldsat necunosculi pdnd in ziua de astdzi"' Dup[ tdierea patimilor, suntem asalta(i de nilucir acestora, prin care cautii s[ prindi iar69i r6d[cini in noi' ,,$tii marele Iacov c[ acestea, cdnd sunt cugetate qi contemplatd neincetat, vatlml qi mai mult cugetarea, intip[rind cele mal limpezi gi mai vldite ale nalucirilor urite, ascunde zeii straini itf Sicirem. Iar Sichem inseamnd (Si) luptd,ceea ce aratd osteneal&
lili-vd 'la
377
Si vd
Clement Alexandrinul, P e dago gul,
184
lII,
I
4, 2
378
Nil Ascetul,op. cit.,
r7e
GEN, p. 356
xxxvl 185
pe toate. C5 nu se cuvine si se spun[ de Dumnezeu cd S-a cea- mai mare a nesf ii S-u pogor0t; dar pentru c[ dovada ne da inv[liturd cu aj Sae iubirl de oameni este aceea de a rul unor astfel de cuvinte nepoffivite, de aceea se foloseqte cuvintele omeneqti. Cddaclne-ar vorbi pe mlsura Dumn
piatrd pe mormdntul ei Si acest stdlp,
dr
Sale, urechea omeneasci n-ar putea suporta inilfimea spuse.
,,380
14-15: ,,$i a a$ezat lqcov un stdlp pe locul unde-i el St Dumnezeu, un stdlp de piatrd, Si a sdvdrSit tutnare peste grdit turnat peste el unidelemn. $i a pus Iacov locului unde-i Durnnezeu, numele Betel. " cu numele ,,Uiti-te cd totdeauna dreptul acesta cautl,
le d[ iocurilor, si facl nemuritoare binefacerile primite de acela Dumnezeu, ca gi generafiite viitoare sd afle c[ in locul c estg virnfipe Oumnezeu."38l Betel, ,,casa lui Dumnezeu", nogtinia alc[tuiti din multe 9i felurite vederi 9i contemp O**"r"u, sdll;luindu-Se prin ea in suflet, il umple de b gul
in,te lepc
'l6i
tuafia descenden,tei sale. 22-262 ,,Fiii lui Iacov au fost doisprezece Si anume: fiii Liei: Ruben, fntdi-ndscutul lui lacov; dupd el veneau: Simeon, Levi, Iuda, Isahar si Zabulon. Fiii Rahilei: Iosif si Veniamin. Fiii slujnicei Rahilei, Bilha: Dan si Neftali. Sifiii Zilpei, roaba Liei: Gad Si ASer. Acestia sunt fiii lui lacov, care i s-ou ndscul in
iunii."382
qi-a intins ,,Dupd aceea au plecat din Betel' $i de Havrr apropiase se sdu dincolo di turnul Gader. Dar cdnd ndscut Si ta, tnainte de a intro in Efrata, Rahila a aceasta afost iar tare grea."
in Septuaginta' Efrata apoi confundatd distinct[, localitate o rodnicie) era, inifial, Gader gi Havrata apar doar
Betleemul.
17-202 ,,$i pe cdnd se chinuia Rahila tn durerile cdnd moa$a i-a zis: Ni re rcme, cd Si acesta vafi hdiat! Iar dddea sufletul, cdci a murit, a pus copilului nur
hila
de pe mormdntul Rahilei, pdnd in ziua de astdzi. " Rahila a fost ingropatii ldng[ Betleem (: casa p0inii). Ea numise pe cel de-al doilea ndscut al silu Ben-Oni (: fitl durerii mele), dar Iacov l-a numit Veniamin (: fiul dreptei mele; fiul celei fericite). 2lz ,, Apoi plecdnd lacov de aici si-a tntins cortul dincolo de turnul Migdal-Eder. Iar pe vrernea cdnd locuia Israel in lora aceasta, a intrat Ruben Si a dormit cu Bilha, liitoarea tatdlui sdu lacov, Si a auzit Israel Si i s-a pdrut acesta un rdu." Ldngi Migdal-Eder (: tumul turmelor), Ruben slvirgegte incest cu Bilha. Fapta sa, cum vom vedea, va determina sieste
tsi
Ben-Oni,adicdfiuldureriimele,iartatdlluil-anumitVent min. Iar dacd a murit, Rahila a fost ingropatd ldngd calea duce la Efrata, adicd la Betleem; Iacov a ridicat un stdlp
i
Mesopotamia." Veniamin nu s-a niscut ?n Mesopotamia, dar e posibil ca Rahila sd fi fost ins[rcinatd inaintea plec[rii cdtre Canaan. Num[ru] triburilor lui Israel va fr de 12, ca qi cel al Apostolilor; la timpul potrivit, vom reveni cu precizdri. 27-292 ,,Apoi a sosit Iacov la Isaac, tatdl sdu, cdci acesta trdia incd la Mamvri, in Chiriat-Arba, adicd la Hebron tn pdmdntul Canaanului, unde locuiserd vremelnic Awaam si Isaac. lar zilele, pe care le-a trdit liaac, oufost o sutd optzeci de ani. Sldbind apoi, Isaac a murit Si a trecut lapdrinlii sdi,fiind bdtrdn Si tncdrcat de zile, Si l-auingropatfeciorii lui, Isav si lacov." ,,GAndeqte-te cflt era de b[tren Isaac acum, dupi trecerea atdtor ani, dac6, atunci cdnd Iacov i-a furat binecuvdntarea, ochii lui erau sl6bi!i, cd nu gi-a putut da seama de inEeldciune."383
Cap. 36, l-3t ,,Iar spila neamului lui Isav, care se mai r80
Sfentul Ioan Gur6 de Aur, op.
38t
lbid.,Lx,2
3E2
cit-,Lx,2
Sfantul Maxim M6rturisitorul, Capete gnostice, 178
186
r83
Sfantul Ioan GurE de Aur, op.
cit.,Lx,2 187
nume$te Si Edom, este aceastd: Isav Si-a luat femei din J
Cana'aneTlor: pe Ada, fata lui Elon Heteul, Si pe Olibama' iui ).no, fiul lii fibon Heveul, si pe Basemata,Jata lui lsmael sora lui Nebaiot." Ada (: podoab6; frumusefe; pl6cere) e numitd Bas' fri"u hi Elon (: stejar) Heteul' Olibama (= la 26,34; "u " pare a fi ludita dela26,34' Aici, ins6, se cortuiui inalt) c[ e fiica lrri Ana (: binecuvintare), fiul lui libon (: ci tnhar) Heveul (: cel viu; pldurean); despre Iudit s-a spus fi este Ana ebraic, plus, textul dupl fiica iui Beeri Heteul. in binemirositoare) (: cea (bat), ntt fiul lui fibon. Basemata numiti Mahalat 1a28,94-5: ,,Ada a ndscut lui Isav pe Elifaz; Basemata i-a pe lalam Si cut pe Raguel; iar Olibama i-a ndscut pe IeuS' in lara ( ndscut s-au i care Isav, lui Coie. Acistia sunt fiii naanului." Fiii lui lsav Elifaz (: Dumnezeu este aur curat)' (: prieten al lui Dumnezet), Ieus (: Dumnezeu vine in
ioto* (: ascuns de Dumnezeu) si Core (: pleguv)' i-tz ,,Oupa aceeo $i-a luat Isavfemeile sale' fiii
sdi' J'
vi le sale, toli oamenii casei sale, toate averile sale' toate Cc sale Si toate cdte avea Si toate cdte agonisise tn lara lacov' lui pricina din Canaan lui, ii a plecat Isav din ,iu,'p"nou cd averile lor erau multe si nu mat puteau sd I iasci h un loc, si pdmdntul unde erau nu-i mai putea inct mat din pricina mullimii turmelor lor' Astfel Isav' care se s-a mutat in muntele Seir'" meqle ' qibinEdom, nou, averile sunt pricina desplrfirii frafilor; in r de faf6, ins[, vor fi cAntdrit 9i resentimentele mai vechi de Isav.
9-l2z ,,Iatd acum Si urmasii ce i s-au ndscut lui Isav' rintele Edomililor, dupd mutarea sa in muntele Seir' Num tui Isav sunt acistea: Elifaz,,fiul Adei' so{ia tyi t1n' fiilor 'Raguel, a attut cinci fiul Basematei, solia lui Isav' -Elifaz iar ciit fi*an, Omar, lefo, Gatam $i Chenaz; Timna' o 188
toare a lui Elifaz,
fiul lui Isav, i-a ndscut lui Elifaz pe Amalec.
AceStia sunt urmasii din Ada, femeia lui
Isav." Fiii lui Elifaz: Teman (: finut sudic), Omar (: vorbitor), 'te.fo (: comoar6 ascunsd), Gatam (: cel ce strigI tare) Si Che-
(: vdndtor). Timna (: proprietate) a n6scut pe Amalec (: r[zboinic). 13: ,, Iar feciorii lui Raguel sunt aceStia: Nahat Si Zerah, $ama Si Miza. AceStia sunt urmasii din Basemata, femeia lui Isav. " Fiii lui Raguel: Nahat (: linigte), Zerah (: strdlucirea luminii), $ama (= Dumnezeu a ascultat) Si Miza (: teamd). l4-2lt ,,Iar feciorii Olibamei, femeia lui Isov Si fiica lui Ana a lui fibon, sunt aceStia: ea a ndscut lui Isav pe IeuS, pe Ialam Si pe Core. Iatd Si cdpeteniile fiilor lui Isav: feciorii lui Elifaz, intdi-ndscutul lui Isav, sunt: cdpetenia Teman, cdpetenia Omar, cdpetenia lefo, cdpetenia Chenaz, cdpetenia Core, cdpetenia Gatam Si cdpetenia Amalec. Acestea sunt cdpeteniile din Elifaz tn {ara Edomului: aceStia sunt urmasii din Ada. Iar fiii lui Raguel, fiul lui Isav, sunt: cdpetenia Nahat, cdpetenia Zerah, cdpetenio $ama Si cdpetenia Miza. Acestea sunt cdpeteniile din Raguel in lara Edomului; aceStia sunt urmasii din Basemata, ,fbmeia lui Isav. Iatd Si fiii Olibamei, femeia lui Isav: cdpetenia IeuS, cdpetenia lalam Si cdpetenia Core. Acestea sunt cdpeteniile din Olibama, fota lui Ana Si femeia lui Isav. AceStia sunt fiii lui Isav Si acestea sunt cdpeteniile lor. Acesla este Edom. Iar .feciorii lui Seir Horeeanul, care locuiau inainte pdmdntul acela, sunt: Lotan, $obal, libon Si Ana, DiSon, Eper Si DiSan. Aceslea sunt cdpeteniile Horeilor, feciorii lui Seir, in pdmdntul Edomului." Fiii lui Seir, cdpeteniile Horeilor: Lotan (: cel care ascunde), $obal (: cel ce se vopseste), Ana (= cel care ascult6), DiSon (: sdritor), Eyer (: ajutor) 9i DiSan (: cel gras). 22: ,,Fiii lui Lotan sunt: Hori Si Heman, iar sora lui Lotan afost Timna." Fiii lui Lotan: Hori (: locuitor al pegterilor) Si Heman (: naz
189
34'. ,,Dupd ce a murit lobab, s-afdcul rege HuSam, din Temanililor." lara Aurmat HuSam(:grab[). 352 ,,Dupd ce a murit HuSam, s-a fdcut rege Hadad, feciorul lui Bedad; care a bdtut pe Madianili in cdmpul Moab; numele cetdlii lui era Avit. " Urmeazl Hadad (: t[ios), frul lui Bedad (= despdrfire), din cetatea Avil (: ruine), invingitorul nomazilor madianifi. 362 ,,Iar dupd ce a murit Hadad, s-aficut rege Samla, din Masreca." UrmeazL Samla (: haind) din Masreca (= dealul viilor). 37: ,,Iar dupd ce a murit Samla, s-aJdcut rege, fn locul lui, $aul, din Rehobotul de pe rdu." Urmeazd $aul (: cel dorit) din Rehobot (= locuri largi). 382 ,,Iar dupd ce a murit $aul, s-aficut rege Baal-Haran, fiul lui Acbor." Urmeazb Baal-Haran (: Domnul induririi), fiul lui lcbor 1: sur6s). 39: ,,Iar dupd ce a murit Baal-Haran, feciorul lui Acbor, s-a./iicut rege Hadar, fiul lui Harad, Si numele cetdlii lui era Pau Si alfemeii lui Mehetabel, fiica lui Matred, feciorul lui Mezahab. " $irul regilor edomili e incheiat de Hadar (: t[ios), fiul lui Varad (apare doar in Septuaginta), din cetatea Pau (:$shtrit); femeia sa era Mehetabel (: binefrc[tor e Dumnezeu), frica lui Matred (: imbrdncire), fiul lui Mezahab (: ap[ auritd). 40-432 ,,Iar numele cdpeteniilor din Isav, dupd triburile lor, dupd ldrile lor, dupd numirile Si naliile lor, sunt: cdpetenia Timna, cdpetenia Alvan, cdpetenia letet, cdpetenia Olibama, cdpetenia Ela, cdpetenia Pinon, cdpetenia Chenaz, cdpetenia Teman, cdpetenia Milbar, cdpetenia Magdiel, cdpetenia lram. Acestea sunt cdpeteniile lui Edom, dupd asezdrile lor tn lara stdpdnitd de ei. Acesta-i Isav, pdrintele Edomililor." Clpeteniile din Edom: Timna (: parte), Alvan (: inalt), Ietet 1: ai), Olibama (: cortul indlfimii), Ela (: tdrie), Pinon
190
191
(: perli), Chenaz (: vindtor), Teman (: linut sudic), Milbar intiirire), Magdiel (: slava lui Dumnezeu) Si lrarn (: orag). 15.
Iosif
(37,
|
-
41, 57)
Cap.37r l-2 ,,Iacov a locuit in lara Canaan, unde se Si Isaac, tatdl sdu. Iatd ocum Si istoria urmasilor lui Iosif, fiind de Saptesprezece ani, pdstea oile tatdlui sdu
nd cufralii sdi. Petrecdndu-Si copildria cufeciorii Bilhdi Si feciorii Zilpei, femeile tatdlui sdu, Iosif aducea lui Israel, tat sdu, veSti despre purtdrile lor rele. " ,,Uit6-te la minunatul acesta profet, la Moise! Ne
iegte sI ne istoriseasc[ genealogia lui Iacov, dar trece i istoria fiului s[u, la Iosif. (...) Nu ne mai istorisegte, cum era resc, de cei ndscufi din el gi de fiii acelora, a$a cum ftcuse Isav, ci trece indatd la Iosif, la fiul cel tdnir."38a Ni se arat[ numlrul anilor lui Iosif, ,,pentru ca sd afli cI tinerefea nu este
piedic[ in calea viftu1ii"385. 3: ,, ^fi iubea Israel pe Iosif mai mult decdt pe toli ce pentru cd el era copilul bdtrdnelilor lui, si-i ai sdi, fii haind lungd si aleasd." ,,intr-adev[r, par mai dorili copiii n[scufi la bitrdne(e atrag mai mult dragostea pdrinteascd. Dar ca s[ cunoagtem nu numai aceasta a fost pricina care l-a ficut pe Iacov sd-l prei re pe Iosif celorlal(i copii, Dumnezeiasca Scripturi ne aratd dupi el i s-a mai nlscut alt fiu; daci dragostea ar fi urmat r{ duiala fireasc[, ar fi trebuit ca acesta si fie iubit mai mult. Pentru haina lui losif, Biblia l9l4 are haind pestr{d. Culoril felurite ardtau impletirea plind de frumuse,te a virtufilor lui I sif. ,,Iacov a frcut lui Iosif haind pestrifi. Iar Domnul celui bl6nd cunogtinfa adevIrului."387 384
t'5 386
387
Ibid.,LxI, l
4: ,,Fralii lui, vdzdnd cd tatdl lor il iubea mai mult decdt sdi, il urau Si nu puteau vorbi cu el prietenos." ,,Pentru cE, ii st5pdnea invidia, iar ura le creqtea in fiecare zi, ajunseser[ ca nigte robi, fiind tirafizali de patim6; de aceea se purtau cu viclenie gi nu puteau gr[i cu el nimic de pace."388 5-11: ,, Visdnd insd Iosif un vis, l-a spus fralilor sdi, zicdndu-le: Ascuhali visul ce am avut. Parcd legam snopi in larind Si snopul meu parcd s-a sculat Si stdtea drept Si snopii voStri s-au strdns roatd $i s-au tnchinat snopului meu. Iarfralii lui au zis cdtre el: Nu cumva ai sd domnesti peste noi? Sau poate ai sd ne stdpdneSti? $i l-au urdt tncd Si mai mult pentru visul lui Si pentru spusele lui. $i a mai visat el alt vis Si l-a spus tatdlui sdu Si fralilor sdi, zicdnd: Iatd am mai visat alt vis: soarele Si luna Si unsprezece stele mi se tnchinau mie. $i-l povesti tatdlui sdu Si fralilor sdi, iar tatdl sdu l-a certat Si i-a zis: Ce inseamnd visul dcestd pe care l-ai visat? Au doard eu Si mama ta Si fralii tdi vom veni Si ne vom tnchina lie pdnd la pdmdnt? De aceea il pizmuiaufralii lui, iar tatdl sdu pdstra cuvintele acestea in inipe
tolifiii
ma
lui."
,,Tatdl a certat pe copil, pentru cI gtia ura ce se n[scuse in fra{ii lui. A tdlm[cit 9i el visul gi a plstrat cuvdntul, pentru cd
ci de la Dumnezeu s-a frcut descoperirea asta."38e l2-l7z ,,5-ou dus dupd aceeafralii lui sd pascd oile tatdlui lor la Sichem. $i Israel a zis cdtre losif: Fralii tdi pasc oile la Sichem. Vino, dar, sd te trimit la ei. Iar el a zis: Md duc, tatd! Apoi Israel a zis cdtre losif: Du+e Si vezi de sunt sdndtoSifralii se gdndea
tdi Si oile Si sd-mi aduci rdspuns! L-a trimis astfel din valea Hebronului Si Iosif s-a dus la Sichem. Dupd aceeo l-a gdsit un om rdtdcind pe cdmp Si l-a intrebat omul acela Si i-a zis: Ce cauli? Iar el a zis: Caut pefralii mei. Spune-mi, unde pasc ei oile? Zisui-a omul acela: S-au dus de aici, cdci i-am auzit zicdnd: Haidem la Dotain! $i s-a ds losif dupdfralii sdi Si i-a gdsit la Dotain. "
lbid. lbid.
t88
Marcu Ascetul, Despre legea duhovniceascd, 199
"'Ibid.,Lxr,2
t92
Sfantul toan GurI de Aur, op.
cit.,LXI,
t93
I
Dotain (: fanteni) era o cetate aflatl in apropiere de chem. ,,Dar Dotain se tdlmdceqte (qi) pdrdsire destuld' aceasta il inva{i pe cel ce rit?iceqte incd, prin alipirea la cele fin de trup, c[ nu se poate ajunge altfel la des[vdrqire {3^c0t ia.irrd indeajuns dragostea p"rio rudeniile dupi trup."3eo i 18-20: ,,Iar ei, vdzdnduJ de departe, pdnd a nu se inceput a unelti asupra lui sd-l omoare; si it pia -uniide ei, au cdtre allii: Iatd visdtorul acela de vise vine! Haidem omordm, sd-l aruncdm inff-un pul $i sd zicem cd l'a " fiard sdlbaticd Si vom vedea ce se vd alege de visele lui! la dus s-a losif cum Hristos' Iosif e tip al lui ,,DupE sdi ca s[-i cetceteze, iar ei n-au {inut seama c[ le e frate, nu' uitat nici la pricina pentru care a venit, ci mai intdi s-au s6-l ucid[, dar mai pe urmi l-au v6ndut barbariloq tot Stipdnul nostru, mergflnd pe urmele iubirii Sale de oamel venit s[ cerceteze neamul omenesc; a luat trupul nostrur" mind s[ fie fratele nostru; qi aga a venit. (..') Dar iudeii cei cunoscltori au c[utat sI ucidl pe doctorul trupurilor 9i al telor, pe Cel ce a ftcut nenumlrate minuni in fiecare zi; adus la implinire ucigaqul lor g6nd qi au ristignit^pe Cel primit s[ ia chip de ro-b pentru -antuir"u noastrd."3el 2l-242 ,,Auzind tnsd aceasta, Ruben a voit sd-l mdinile lor, zicdnd: Sd nu-i ridicdm viala! Apoi Ruben a gat: Sd nu vdrsali sdnge! Aruncali-l in pulul acela din pu dor mdinile sd nu vi li puneyi pe eMar aceasta o zicea i gdndul de a-l scdpa din mdinile lor si a-l trimite acasd la sdu. Cdnd tnsd a sosit losif lafralii sdi, ei au dezbrdcat pe de haina cea lungd si aleasd, cu care era imbrdcat, Si l-au gol si nu avea apd'" Si l-au aruncat in pul; dar pulul era tn nibtia 1688 9i cea din l9l4 e groapd in loc de &qd Septuaginta. indumnezeiegtile Scripturi nu gisim spus{ sens bun cuvdntul groapd, dup6 tum nici cuvAntu I fi)nt dnd' afr 1
Nil Ascetul, op. cit.,XLIY 3er Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op.
in sens rdt."3e2 Frafii lui Iosif probe azd cd impitimitul ar dori sd-l dezbrace gi pe cel drept de haina virtulilor gi sd-l lipseascl de Lumina cunogtinfei 9i de Apa viefii. gdsim spus
25: ,,Dupd aceea Sezdnd sd mdndnce pdine Si cdutdnd cu ochii lor, ei au vdzut venind dinspre Galaad o caravand de Ismaelili, ale cdror cdmile erau incdrcate cu tdmdie, cu balsam Si cu smirnd, pe care le duceau tn Egipt." Caravana ducea citre Egipt tim6ie, balsam qi smirnd; acestea amintesc in parte de darurile oferite Pruncului Iisus de cdtre Magi (Matei 2,ll). Aromatele provin din diverse r69ini gi sunt cel mai adesea folosite in cultul religios. 26-332 ,,Atunci a zis luda cdtre fralii sdi: Ce vomfolosi de vom ucide pe fratele nostru Si vom ascunde sdngele lui? Haidem sdJ vindem Ismaeliyilor acestora, neridicdndu-ne mdinile asupra lui, pentru cd efratele nostru Si trupul nostru. $i au ascultat fiapii lui. Iar cdnd qt trecut negustorii Madianili pe acolo, fralii au tras Si au scot pe losif din pul Si l-au vdndut pe el Ismaelililor cu doudzeci de arginli. $i aceStia au dus pe losif tn Egipt. Cdnd insd s-a tntors Ruben la pu! Si n-a vdzut pe losif in pu!, el Si-a rupt hainele Si, intorcdndu-se la fralii sdi, a zis: Bdiatul nu este! incotro sd apuc eu acum? Atunci ei au luat haina lui losf Si junghiind un ied, au muiat haina in sdnge; apoi au trimis dupd haina cea lungd Si aleasd Si au adus-o la tatdl lor, spundnd: Am gdsit aceasta; vezi de este haina fiului tdu sau nu! $i a cunoscut-o lacov Si a zis: Este haina fiului meu! L-a mdncat ofiard sdlbaticd; ofiard l-a sfdqiat pe losiJ!" ,,Invidia qi pisma au sdvdrgit ucidere de frate. Din pricina invidiei, p[rintele nostru lacov a fugit din fa,ta lui [sav, fratele lui. Invidia a ftcut ca Iosif sd fie prigonit pdnd la moarte gi dus
in robie."3e3
34: ,,Atunci Si-a rupt lacoy hoinele sale, Si-a acoperit cu sac coapsele Si a pldns pe fiul sdu zile multe. " 3" Sfarrtul Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi,
3eo
cit,LXl 194
t"
Smntol Clement Romanul, op.
cit.,lY 195
Il,8
,,Sac, gr. sakkos, un fel de qort din piele aspri, jurul goldurilor gi care era veqmdntul obignuit de doliu. se alEturau, ca expresii ale durerii, sfrqierea hainelor (...), perirea capului cu praf, renunfarea la orice ingrijire a bocetul, pl0nsul gi strig[tele, precum gi lovirea pieptului. 352 ,,Dupd aceea s-au adunat toyi feciorii lui Si toate tele lui Si au venit sd-l mdngdie; dar el nu voia sd se mdngdie, zicea: Pldngdnd, mdvoi pogort tn locuinla morlilor laJiul $i-l pldngea astfel tatdl sdu!" Locuinla morlilor, redatl in Biblia 1688 9i 1914 prin traduce ebraicul S e o l, redat in S eptuaginta pin adis gi in V
ta
pin
infernum. $eol ar putea insemna deSert, addnc, finutul subpimintean al mortilor. 36: ,,Iar Madianilii au vdndut pe losif in Egipt lui dregdtor Si comandant al gdrzii la curtea lui Faraon." far, Putifar (: darul zeului soare), sau Poti-Fera, se va gi socrul lui Iosif (41, 45). Acest Putifar, dupd, Septuaginta, arhimaghiros, tradus de Biblia l9l4 pir. mai marele lor. Vulgata are magistro militiae, ceea ce ar corespunde cu mandantul gdrzilor, dar existi gi o versiune latin[ care red[
cul prin praepositus cocorarn (: bucitar Sef). Anania pinmare cdmdras, adici gef al aproviziondrii generale a tului; celelalte numiri par a fi rodul unor transcrieri eronate. Prin istoria lui Iosif e preinchipuit[ taina mdntuirii: Hristos, losif e pizmuit de frafii sdi; e pogordt in groapd, iegi mai apoi plin de slav6; este vdndut pe arginfi, tot de un luda; scapd de moarte plecdnd in Egipt, ca gi Pruncul I iedul junghiat in locul sdu amintegte pe Mielul Ce Se va pentru mdntuirea oamenilor. Cap. 38, 1: ,,in vrernea aceea s-a intdmplal cd luda pogordt de la frayii sdi Si s-a asezat ldngd un adulamitean, numele
Hira."
Pentru un capitol, e intreruptd istoria lui Iosif, spre a 3ea
GEN, p. 358
prezentat episodul cu Iuda gi Tamara, important in istoria mAntuirii. Iuda era-furieten cl Hira (: nobil), originar dinAdulam (: loc imprejmuit), cetate din sudul Palestinei. 2-52 ,,Vdzdnd luda acolo pe fata unui Canaaneu, care se numea $ua, el a luat-o de sofie Si a intrat la ea. $i ea, zdmislind, a ndscut un bdiat, Si Iuda i-a pus numele Ir. Zdmislind iardsi, a ndscut alt bdiat Si i-a pus numele Onan. $i a mai ndscut un bdiat gi i-a pus numele $ela. $i cdnd a ndscut ea acestfiu, Iuda era la Kezib." Fiica lui Sua (: bundstare; umilinfl; mormAnt) a ndscut
Ir (: oraS), Onan (: putere; vigoare) gi $ela (: pace; ndscut tdrziu). Acesta s-a nlscut in Kezib (: ingelitor), cetate din sudul Palestinei. 6-82 ,,Apoi luda a luat pentru Ir, tntdiul ndscut al sdu, o femeie, cu numele Tamara. Dar Ir, intdiul ndscut al lui luda, a fost rdu inaintea Domnului Si de aceea l-a omordt Domnul. Atunci a zis luda cdtre Onan: Intrd la femeia fratelui tdu, tnsoard-te cu ea, in puterea leyiratului, Si ridicd urmasi fratelui pe
tdu!"
Cdsltoria de levirat (: din lat. levir: curnnat) consta in c[sdtoria obligatorie a unei vlduve lipsite de copii cu cel mai vdrstnic dintre cumnafi, pentru ca astfel bdrbatul mort s[ nu rImAnI ftri urmagi. ,,Trebuie si se gtie gi aceasta cL era lege ca atunci cind murea un birbat fErd mogtenitor sd se cdsdtoreasci fratele lui cu femeia celui rdposat gi sd ridice sdmdn{a fratelui. Cel care se n[gtea era dupi fire fiul celui de al doilea, adici al celui care l-a niscut; dupi lege, insi, al celui rdposat."3e5 9-10. ,,$tiind insd Onan cd nu vor fi urmasii ai lui, de aceea, cdnd intra la femeia fratelui sdu, el vdrsa sdmdnla jos, ca sd nu ridice urmasi fratelui sdu. Ceea ce fdcea el era rdu inaintea lui Dumnezeu Si l-a omordt Si pe acesta." Prin practica sa, Onan incalcl insugi scopul cisitoriei de levirat; de aceea, el este pedepsit cu moarte timpurie. De la
"t 196
Sfa.rtul Ioan Damaschin, Dogmatica,
197
IV,
14
i-
practica lui Onan, a derivat termenul de onanie, indic0nd il iurUatia; cum reiese din text, aceastd denumire e folositd mod impropriu. ll-l4z ,,Atunci a zis luda cdtre Tamara' nora sq' tdu' 11 moartea celor doifii ai sdi: Stai vdduvd in casa tatdlui nd se vafac, *oi, $eta, fiut meu! Cdci -tgi zicea: Nu.cu1tu31 a trt moard si acesta, ca si frolii lui! Si s-a dus Tamara si a murit multd, fata lui taidlui ei. Trecdid insd vreme "o"a jelire' de zilele trecut solia lui luda. Iar luda, dupd ce au priet' cu dus tn Tirnna, la cei ce tundeau oile lui, impreund nora sdu Hira adulamiteanul. Atunci i s-a vestit Tamarei' t zicdndu-i-se: Iatd socrul tdu merge la Timna sd-Si tundd Iar ea, dezbrdcdnd de pe sine hainele sale de vdduvie' s-a la poarta a Surat cu un vdl Si, gdtindu-se, a ieSit Si Sezut 'c,are cd vedea cdci $ela c este in drumul spre Timna, mare Si ea nu-ifusese datd lui de solie'" b[rl Tamarudoregte sd dobAndeasc[ urmaqi din stirpea condamnafu tului sdu mort, astiel c[ gestul siu nu poate fi (: douA contextul de atunci. Ea s-a aSezatin poarta Enaim
t0ni; doi ochi)' 15-18: ,,,!i, vdzdnd-o luda, a socotit cd este o femeie"l acoperitd:1 rdvitd, cdci n-a cunoscut-o, pentru cdisi aveafala intru la sd Lasd-md ibdrAndu-r" din cale pe la ia, i-a zis: dai'. sd-mi ai Cdci nu Stia cd este nora sa. Iqr ea a zis: Ce din t ied un vei intra la mine? Iar el i-a rdspuns: ili voi trimite pdnd mi-l ma mea. Si ea a zis: Bine, darid-mt dai ceva zdlog a zis: InA trimite. Rdspuns-a hda: Ce zdlog sd4i dau? $i ea le-a dat g i el mdnd' in ai ce-l $i tdu, cingdtiarea ta Si toiagul intrat la ea Si ea a rdmas grea'" DupL inelul c, pe"it" prins de cingStoare 9i toiag se care aude a' cunogtea ldentitatea unei persoane' ,]''limeni trrcruri s6 nu osdndeasc[ pi Tamara; ce ("') ea a slujit unei Iuda nu duieli. Din pricina asta nici ea n-a fost hulit6, nici flcut vinovat de p[cat. CI daci mergi inainte pe^;iruI istol nar"uli lui Iuda din Tamara iqi trage r"i gati cd din
"opiii
198
tos neamul. Mai mulq cei doi copii, nlscufi in acelaqi timp, sunt tipurile celor dou[ popoare, su1! o preinchipuire a viefuirii
iudaici qi a viefuirii duhovniceqti."3e6 19-24: ,,Apoi, sculdndu-se, ea s-a dus, si-a scos vdlul sdu, Si s-a imbrdcat iar cu hainele sale de vdduvie. Iar luda a trimis iedul prin adulamitean, prietenul sdu, ca sd ia zdlogul din mdinilefemeii. Dar n-a mai gdsit-o. $i a tntrebat pe oamenii locului aceluia: Unde este femeia cea ndrdvitd, care Sedea la Enaim, la drum? Iar aceia i-au rdspuns: N-afost aici nici o femeie ndrdvitd! S-a fntors deci acela la Iuda Si a zis: N-am gdsit-o Si oamenii de acolo mi-au spus cd n-afost acolo nici o femeie ndrdvitd! Atunci luda a zis: Sd Si le lie! Numai de nu ne-ar face de batjocurd. Iatd, eu i-am trimis iedul, dar tu n-ai gdsit-o. Dar, cam dupd vreo trei luni, i s-a spus lui luda: Tamara, nora ta, a cdzut in desfrdnare si iatd a rdmas fnsdrcinatd din desfrdnare! Iar luda a zis: Scoateli-o si sdfie arsd!" Promis[, prin legea leviratului, lui $ela Tamara se afla sub autoritatea socrului sdu. Acesta o condamn[ ca adulteri; pedeapsa obignuit[ pentru adulter era lapidarea, doar fiicele preofilor urmdnd a fi arse. in cazul Tamarei pare sd se fi luat o decizie de excepfie. 252 ,,Dar cdnd o duceau, ea a trimis la socrul sdu, zicdnd: Eu sunt tngreunatd de acela ale cdruia sunt lucrurile acestea. Apoi a addugat: Afld al cui e inelul acesta, cingdtoarea aceasta Si toiagul qcesta! " ,,Uit6-te cL frrd, sd vorbeascd aduce maftori vrednici de credin!6, care slobod glas gi sunt indestul[tori s[ o arate frrd vin5. $i pentru cE femeia, care era invdluiti de o astfel de vin[, trebuia si aibd trei martori, de aceea gi Tamara, ca qi cum ar slobozi un glas risundtor, trimite cele trei lucruri primite ca arvund (...). A stat acas6, a tdcut gi a cdgtigat victoria."3e7 26: ,,$i le-a recunoscut luda qi a zis: Tamara e mal 3e6
3"
Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op.
cit.,LXII,
Ibid.,Lxrr,2 199
t', j dreaptd decdt mine, pentru cd nu am dat-o lui $ela,
fiul
meu! $l
re. Viefuirea bisericeasci s-a ar[tat pe vremea lui Avraam; intre timp s-a retras gi a venit poporul iudaic qi viefuirea dup6 lege, iar mai pe urml s-a arltat in intregime gi noul popor, cu legile sale. De aceea a spus moa$a la nagterea lui Fares: Pentru ce s-d rupt din pricina ta gardul? (Biblia I 91 4) . C5, venind legea, a rupt viefuirea cea liber6. Smnta Scripturi totdeauna obignuiegte si numeascl legea veche gard.'Am Dupi aceast episod, se revine la istoria lui Iosif. Cap. 39, lz ,,Deci losif afost dus tn Egipt Si, din mdna Ismaelililor, care l-au dus acolo, l-a cumpdrat egipteanul Putifar, o cdpetenie de la curtea lui Faraon Si comandantul gdrzii lui."
-
il numeqte pe Putifar evnuhos, iar Vulgata Biblia l688 tradtce prin hadim (: castrat; eunuc; famen). Cuvdntul e tradus, uneori, prin dregdtor sau ofi1er. Ntt e doar un eufemism, c[ci anumite funcfii au fost indeplinite, de reguld, de eunuci. Nu e sigur ci gi Putifar era eunuc, dar astfel se indic[ cu certitudine funcfia sa inaltd. Faptul cL era c[s[torit nu dovedegte prea mult, existdnd 9i eunuci c[sitorifi. 2-6: ,,Domnul tnsd era cu Iostf si el era om indemdnatic Si trdia in casa egipteanului, stdpdnul sdu, Stdpdnul sduvedea cd Domnul era cu ddnsul si cd, toate cdte fdcea el, Domnul le sporea in rndna lui. De aceeq a aflat losif trecere tnainteq stdpdnului sdu Si i-a pldcut Si l-a pus peste casa sa Si toate cdte avea le-a dat pe mdna lui losif, Iar dupd ce l-a pus peste casa sa Si peste toate cdte ovea, a binecuvdntat Domnul casa egipteanului pentru Iosif Si era binecuvdntarea Domnului peste tot ce avea el in casa Si in larina sa. $i a ldsat Putifar pe mdna lui Iosif tot ce avea Si, de cdnd il avea pe el, nu purta grijd de nimic din cdte ovea, Jdrd numai de pdinea ce mdnca. Iosif insd era chipeS la staturd Sifoartefrumos lafald." ,,L-a frcut pe Iosif aproape stipdnul intregii lui case. $i avea robul, prizonierul, pe m6na lui toatd averea stdpdnului. Atdt de puternicl este virtutea! Oriunde se arat6, biruie gi stdp6Septuaginta
are eunuchus;
1e8
3w
lbid. lbid.
oo'
200
ld., omilii la Matei,
lll 201
ii,
Dup[ cum soarele, cdnd rdsare, alungi intunericul, tot qi virtrtea, c6nd se atati, izgoneqte rlul 9i p[catul'"olt t" spune ca Iosif era frumos la chip, ,,ca s[ afllm cd era frumos numai cu frumusefea sufletului, ti li cu frumusefea trupului'/( 7-l2z ,,Aqa fiind, femeio stdpdnului sdu si-a pus ochii cdtre Iosif si i-a zis: Cuicd-te an mine! Iar el n-a voit, ci a zis
neqte.
meia stdpdnului sdu: De cdnd stmt aici, stdpdnul meu nu ) grtid de nimic tn casa sa, ci toate cdte k *",1n^: d?:!"_ 7"io. i, cdsa aceasta nu'i nimeni mai mare decdt mine si de nirnic nu sunt oprit decdt ntnnai de la tine, pentru cd tu eSti lui. Cum dar sdfac eu acest mwe rdu Si sd pdcdruiesc truit el Dumnezew? Dar, deSi ea zicea aSa lui losif in toate zilele' in tnsd asculta sd se culce cu ea, nici sdfie cu ea' Se tntdmpld
zi sd intre losif in casd dupd trebwile sale 5i, nefiind vreuru'tl casnici, ea l-a apucat de haind Si i-a zis: Culcd-te cu insd. ldsdnd hnina in mdinile ei, afugit Si a ieSit
afard'"
Nici o pild6 9i nici un sfat nu-i folosesc celui robit mii. in schimb, ,,strelucirea fecioriei lui losif, care era astfel gdtit ca sd nu fie cuprins de nici o poftd, n-am fi cunoscut-o Ie nr r-u. fi indrlgostit de d rsul stepana sa"403' E aici qi un
fugi gol e imbricat: ,,Iosif .q.ajuns gol de dar imbr[cat in iuminlenia pu(6rii sale'"404 Dup[ Nil A egipteanca nu l-ar fi putut prinde pe Iosif, dac6 acesta era'
radox: cel ce
vegmintele sunt lucruri trupeqti prin care pldceT2a.n:.ttp Smrrtul Vasile cel Mare afl6 remediul: ,,CAnd i1i v "ujot minte un g6nd care d[ lupta cu porunca dumnezeiasc[' arunc[ qi ir hainele gi fugi cuprins de mdnie'"40u ,,8 de tr' de ca cel ce cautd cu evlavie pe Dumnezeu sd nu fie relinut lui Dumnezeu locul in primeascd si cumva o liter6, ca nu aot no2
rd.,
o^ilii
la Facere, LXII, 3
lbid.,LXII,4
407
oo3
O.ig"n, Despre rugdciune, XXIX,
aoa
Clement Alexandrinul , Stromale,Yll, 61, 2 Cf. op. cit.,LXY
aos oou
o*ilii
din jurul lui Dumnezeu, adicd sd imbri(iqeze in chip greqit, fErd sd-gi dea seama, in locul Cuvdntului, literele Scripturii. C[ci Cuvdntul scapi minfii, care crede cI prin viluri a prins pe Cuvdntul cel netrupesc, aga cum egipteanca n-a apucat pe Iosif, ci vegmintele lui.''o' ,,Cei ce sunt rafionali gi prin raliune tind spre Rafiune, s[ se ingrijeascd de trup, care e mult mai bun decdt vegmintele, adicl de in,telesurile dumnezeiegti gi inalte ale Sfintei Scripturi gi ale celor ce se vdd din creafiune. Daci nu facem aceasta, vom fi dovedili odati ca neavind nimic, ca unii ce ne-am prins de vegminte gi nu am imbrdtigat Ra(iunea care subzistd gi tuturor le di subzistenfi, asemenea egiptencei care, prinzdndu-se numai de vegmintele lui Iosif, n-a izbutit sd se uneascd cu Iosif cel iubit."ao8 13-14: ,,Iar ea, cdnd a vdzut cd el, ldsdndu-Si haina in mdinile ei, afugit Si a ieSit aJhrd, a strigat pe casnicii sdi Si le-a zis aSa: Privili, ne-a adus aici slugd Ltn evreu, ca sd-Si batd joc de noi. Cdci a intrat la mine Si mi-a zis: Culcd-te cu mine! Eu insd am strigat tare! " ,,Nu birbaful tiu a adus in casa ta un sclav evreu ca sd te ispiteasci, ci demonul cel viclean a adus in sufletul t6u desfrdul cel necurat, el gi-a betut joc de tine. Ce a ftcut Iosifl A t[cut gi a fost os6ndit, ca gi Hristos."aoe 15: ,,Auzind el cd am ridicat glasul Si am strigat, ldsdndu-Si haina la mine, afugit Si a ieSit afard." ,*Aqa obignuiege viciul! Se strIduiegte totdeauna sd pund pe seama virtugii, clreia ii duce rdzboi, propriile (sale) plcate."ar0 16-20: ,,$i a linut ea haina la sine pdnd a venit stdpdnul lui acasd. Atunci i-a spus Si lui aceleasi vorbe, zicdnd: Acel rob evreu, pe care l-ai adus la noi, a venit la mine sd md batjocoreascd Si mi-a zis: Culcd-te cu mine! Dar cdnd a auzit cd am ri-
si cuvdntdri, VIII,
18
408 4oe 4r0
Capetele teologice, 173
ilii
la
8
202
203
Matei,Lxxxtv,
4
dicat glasul Si am inceput sd strig, s-q temut Si, ldsondu-Si lwitl ta miie, a fugit si a iesit afard. Auzind stdpdnul lui cuvintel ctq,d s-a pu femeii sale, cdte ti spusese despre el, zicdnd: Asa si "tat cu mine sluga ta!- s-a aprins de mdnie Si, ludnd stdpdnul l Iosrt La bdgat in temnifd, unde erau inchiSi cei ce reSelui. $i a rdrnas el acolo in temnifd'" S-ar p[rea c[ Putifar a infeles ce s-a petrecut; totugi, il 1 depsegte pe rob. ,,Dac[ barbarul n-a crezvt spusele femeii sale, ar fi trebuit s[-l bage in inchisoare; 9i iar69i, dacd a teant cL adevlrate spusele egiptencii, atunci nici de inchisoare n-ar fi wednic, ci de pedeapsa cea mai mare, de pedeapsa capitall' cflnd m6na cea de sus igi aratii purtarea sa de grja,foate ajut u$oare gi lesnicioase, iar cei sdlbatici se imblinzesc''"" 2l-23: ,,Dar Domnul era cu losif, a revdrsat mild
"
lui si i-a ddruit trecere inaintea mai-marelui
temnile|
mai-marele temnilei a dat pe mdna lui losif temnila Si pe t osdndisii, care erau tn temnild, Si orice era de fdcut acolo, nimic, ficea. Iar mai-marele temnilei nu cvea nici ofricd de "toate
erau pe mdna lui losif, pentru cd Domnul era cu el Si t' ' te cdte ficea, Domnul le sporea in mdinile lui." put gi-i lui trece il cinstegte temnilei gi paznicul ,,Iati cd rea (...). Uitn-t; c'a harul cel de sus este necontenit aliturea ds li toate cflte le ftcea erau pline de har."4t2 Cap. 40, 1-15: ,,,S-a intdmplat insd ca dupd aceasta mt rele paharnic al regelui Egiptului Si marele pitar sd gre$et
inaiitea regelui Egiptului, stdpdnul lor. Atunci s-a mdniat raon pe cei doi dregdtori ai sdi: pe mai-marele paharnic si mai-marele pitar. $i i-a pus sub pazd in temnild, in casa cd, teniei gdrzii, unde era inchis losif. Iar cdpetenia temnilei a t duit li ei pe Iosif sd le sluieascd; Si au rdmas ei cdteva zil temnifd. intr-o noapte insd mai-marele pitar si mai-marele harnic ai regelui Egiptului, care erou tnchiSi tn temnifd' au 4t' 4t2
Ibid. lbid.
fiecare vis cu inlelesul lui. Iar dimineala, cdnd a intrat Iosif la ei, iatd erau tulburafi. $i a intrebat losif pe dregdtorii lui Faraon, care erau cu el la stdpdnul sdu sub pazd, Si le-a zis: De ce sunt astdzi tristefelele voastre? Iar ei au rdspuns: Am visat niSte vise Si nu are cine ni le tdlcui! Zis-a lor losif: Oare tdlcuirile nu sunt ele de la Dum' nezeu? Spuneli-mi dar visele voastre! Atunci q spus marele paharnic visul sdu lui losif Si a zis: Eu am vdzut in vis cd era inaintea mea o coardd de vie; Si coarda aceea avea trei vile; apoi a infrunzit, a ffiorit Si au crescut struguri Si s-au copt. Si paharul lui Faraon era in mdna mea; Si pdrea cd am luat un strugure Si l-am stors in paharul lui Faraon. Acestuia losif i-a zis: Iatd tdlcuireavisului tdu: cele trei vile tnseamnd trei zile- Dupd trei zile tSi va aduce aminte Faraon de dregdtoria ta Si te va pune iard.si in slujba ta; $i vei da lui Faraon paharul in mdnd, cumfdceai mai inainte, cdnd erai paharnic la el. Deci, cdnd vei .fi la bine, adu-1i aminte Si de mine Sifd-mi bine de pune pentra mine cuvdnt la Faraon Si md scoate din inchisoarea qceasta; cdci eu suntfurat din pdmdntul Evreilor; Si nici aici n-amidcut nimic, ca sdfiu aruncat in temnila aceasta." ,,Si nu trecem cu ugurinfl pe l6ng[ aceste cuvinte, ci sI ne gdndim la filosofia sufletului lui! Glsise un prilej aga de nimerit; gtia ci marele paharnic, ajuns iar[gi in dregdtoria lui de altildatL, va putea s[-i fac[ cunoscuti imp[ratului toatd istoria viefii sale; qi totuqi Iosif n-a hulit-o pe egipteance, (..') n-a vorbit de r[u pe stipdnul siu gi nici de frafii sdi; n-a spus pricina pentru care a fost osdndit la inchisoare 9i nici nu cauti s[ arate nelegiuirea ce i s-a fhcut. Un singur lucru urmdrea: nu s[ invinuiascl pe aceia, ci numai ca marele paharnic s[ vorbeasci pentru el. Fapta fra{ilor sdi a l[sat-o in umbrl, spun0nd: Amfostfurat din pdmdntul evreilor; cit despre fapta acelei desfrdnate egiptene nici nu pomenegte gi nici de suplrarea nedreaptE a st[- ..41'-1 panulul sau." sat amdndoi vise; dar fiecare visul sdu
4t3lbid,LxIJr,2 204
205
Si
16-23: ,,Vdzdnd mai-marele pitar cd a tdlcuit bine, a cdtre losif: $i eu am visat un vl's: gi iatd cd cveam pe cqp panere cu pdine. Iar in panerul cel mai de deasupra se toate felurile de aluaturi coapte, din care mdndncd Faraon, pdsdrile cerului le ciuguleau din panerul cel de pe capul Rdspunzdnd acestuia, Iosif i-a zis: Iatd Si tdlcuirea visului cele trei panere inseamnd trei zile. Dupd trei zile Faraon iyi lua capul Si te va spdnzura pe un lemn Si pdsdrile cerului iyi ciuguli carnea. Iar a treia zi, fiind ziua nasterii lui Faraon, fdcut acesta ospdl pentru toli dregdtorii sdi Si in mijlocul gdtorilor sdi Si-a adus aminte de paharnic Si de mai-marele tar; ;i a pus iordsi pe mai-marele paharnic in dregdtoria dddea el paharul lui Faraon in mdnd; iar pe rnai-marele l-a spdnzurat, dupd tdlcuirea pe care o fdcuse losif, Dar marele paharnic nu Si-a mai adus aminte de losif, ci l-a ,,$i iatd-l pe dreptul Iosif iarSgi lupt6nd ca intr-un loc exercilii atletice, ca s[-gi facl mai departe dovada virtulii $i nu s-a tulburat, n-a cArtit, nu s-a descurajat. (...) $tia ci lufl le i s-au prelungit, pentru ca, dupd o lupt6 dusd dupd toate reg
tului
Si
pe toli inleleplii tui; Si le-a povestit Faraon visul sdu,
dar nu s-a gdsit cine sd-l tdlcuiascd lui Faraon.,' Revelafia se di fiecdrui neam. ,,Lui Faraon i s-a vestit de cdtre ingerul ocrotitor al Egiptenilo. (...)i,T vedenii, grija gi puterea stlpdnitoare a Providenfei tuturor., 9-14: ,,Atunci a tnceput mai-marele paharnic sd grdias_ cd lui Faraon si a zis: imi aduc aminte astizi de pdcateii mere: S-a mdniat odatd Faraon pe dregdtorii sdi Si ne-a pus, pe mine Si pe mai-marele pitar, sub pazd tn casa cdpeteniei gdrzii, Atunci amdndoi, Si eu Si el, am visat tntr-o noapte cAk;n vis, dar fiecare am visat deosebit Si cu tnsemnare diosebitd. Acolo cu noi era Si un tdndr evreu, un rob al cdpeteniei gdrzii, Si spu_ ndndu-i noi visele noastre, ni le-a tdlcuit, fiecdruia cu tnletisut lui. $i cum ne-a tdlcuit el, aSa s-a Si intdmplat: eu sdfiu pus iar in dregdtoria mea, iar acela sd fie spdnzurat. Atunci i *i*is Faraon sd cheme pe lostf, $i scoldndu-l indatd din temnild, l_au tuns, i-au primenit hainele Si a venit la Faraon. " ,,Au trecut doi ani de zile (...) de clnd marele paharnic gi-a reclpltat slujba. Cd trebuia Iosif sd agtepte ''rr"-"i potrivi_
lile, sd primeascd strdlucitoare cunun6."414 I Cap. 4lr l-82 ,,La doi ani dupd aceea, a visat Si Fr un vis. Se fdcea cd stdtea ldngd rdu; Si iatd cd au ieSit din Sapte vaci, frumoase la tnftliSare Si grase la trup, $i pd;tedu mal. Iar dupd ele au ieSit alte Sapte vaci, urdte la chip Si la trup, Si au stat pe malul rdului ldngd celelalte vaci; Si cele urdte Si slabe la trup au mdncat pe cele Sapte vacifruny se la chip Si grase la trup; Si s-a trezit Faraon. Apoi iar a mit Si a mai visat un vis: iatd se ridicau dintr-o tulpind de Sapte spice frumoase Si pline; Si dupd ele au ieSit alte SQ spice subqiri, seci Si pdlite de vdntul de rdsdrit; Si cele spice seci Si pdlite au mdncat pe cele Sapte spice grase Si $i s-a trezit Faraon Si a inleles cd era vis. Iar dimineala s-a burat duhul lui Faraon Si a trimis sd cheme pe to{i magii
harnic i-ar fi amintit lui Faraon, inainte ca Faraon si fi avut visele, gi l-ar fi eliberat la ruglmintea sa, poate cd virtutea lui Io_ sif n-ar mai fi fost cunoscutd de mullime. Dar iscusitul gi inleleptul St?ipdn, care gtie, ca un foafte bun megter, c6t5 vreme trebuie sd stea aurul in foc qi cdnd trebuie sd-l scoatd de acolo, face ca mai-marele paharnic sd-gi uite de Iosif doi ani, ca sI vin[ gi tim_ pul viselor lui Faraon gi astfel, cu ajutorul nevoii de atunci sI ajungd dreptul Iosif cunoscut in toatd impdrd{ia lui Faraon.,,4r6 15-242 ,,Iar Faraon a zis cdtre losif: Am visat un vis Si n-are cine mi-l tdlcui. Am auzit tnsd zicdndu-se de tine cd, de auzi un vis, il tdlcuieSti. Iosif insd, rdspunzdnd, a zis cdtre Fa_
n'o
a't'
td, ca iegirea din inchisoare
206
pa_
raon: Nu eu, ci Dumnezeu va da rdspuns pentru liniStirea lui u't
lbid.
s[ fie cu strllucire. Dac6 marele
Sfantul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd, IX,4 Sfantul loan Gurd de Aui, op. cit.,tXIIl. Z
207
visat cd Faraon. A grdit apoi Foraon lui losif Si a zis: Am rdu din iesit au sapte iatd cd stdteaip" *ilrl rdului; si dupd pe maL pdsteau to trip si frumoase la chip si -$i "au t ffup' la slabe iesit alti sapte vaci tele si urdte la c!i4 si ut vacile eu n-am vdzut asemenea in toatd lara Egiptului; $i vaci grase Sifrumoase' $i si slabe au mdncat pe cele Sapte nu se cano$tea cd au int lor tn-pdntecele Si intrat cele grase urdte la chip' ele in pdnticele aceitora, cdci acestea ersu tot iar' Si am adormit am si mai inainte. Apoi, desteptdndu-md, pline Si1 spice ieSit au Sapte iat iar un yis, dint -o tilpina "i seci slabe' spice Si pdli tnoase. $i dupd ele au ieSit alte Sapte mdnc au pdlite de vdntil de-rdsdrit; si cele sapte spice seci si acestea spicefrurnoose Si pline' Am povestit pe -lor,cele Sapte nimeni nu mi le-a tdlcuit." dar in vechiul Orient, regii, ca reprezentanfi ai popoarel descoperiri inaintea lui Dumnez"o, uu"urt' parte de astfel de lor' vind viitorul lirilor Faraon 25322 ,,Atunci a zis Iosif lui Faraon: visul lui sdfacd' voieSte ce cele Faraon lui unul: Dumnezeu o vestit spice gapte vaci frumoase inseamnd $apte ani; cele 6apte Cele unul' este I qni; Faraon lui iul v *orrc tnseamnd $apte ani; inseamnd ele' sapte iaci urdte si slabe,'care au iesit dupd de rdsd vdntul de pdlite seci spice, Si cele osernenea'si sapte pentru Iatd irrro*nd Sapte ani. Vor fi Sopte ani de foamete' Du*n""u.a ardtat fuiu,l'-"il-?'!: atrn spus euiui Faraon
iiti
"d ani de belsug in tot pdmar vin Saple lnare u* Egipntui. Dupd ei voi veni sapte ani.defo.amete 5.i li:: secd il"tgisrrt aceia tn pdmdntul Egiptului si foametea va in simli mai va la ioiil*o. $i behigul de altddatd nu-se grea' Iar cd-vi' va cd urma, va care foamete fi dupd foameteo t-n nritat rle doud ori lui Faraon, aceasla inseamnd cd luc sa faca. Iatd,
cd aaraidcd u este mai ezeu 5i
o" ld., omilii la Matei, LxxxlII,
lineascd'
g:i:*i' tzla."
33-40: ,,$i acum sd aleagd Faraon un bdrbat priceput si inlelept Si sd-l pund peste pdmdntul Egiptului. Sd porunceascd dar Faraon sd se pund supraveghetori peste lard, ca sd adune in cei Sapte ani de belsug a cincea parte din toate roadele pdmdntului Egiptului. Sd strdngd aceia toatd pdinea de prisos in aceSti ani buni Si s-o adune tn cetdyile pdinii, sub mdna lui Faraon, Si sd o pdstreze spre hrand; hrana aceastavafi de rezervd in lard pentru cei Sapte ani de foamete, care vor urma tn !ara Egiptului, ca sd nu piard lara de foame. Aceastq a pldcut lui Faraon Si tuturor dregdtorilor lui. $i a zis Faraon cdtre toyi dregdtorii sdi: Am mai putea gdsi, oare, un orn ca el, in care sd fie duhul lui Dumnezeu? Apoi a zis Faraon cdtre losif: De vreme ce Dumnezeu !i-a descoperit toate acestea, nu se afld om mai inlelept Si mai priceput decdt tine. Sdfii dar tu peste casa mea. De cuvdntul tdu se va povdlui tot poporul meu Si numai prin tronul meuvoifi mai mare decdt tine!" ,,latd cd intemnifatul ajunge dintr-o datd imp[rat peste intreg Egiptul, iar cel b[gat la inchisoare de mai marele bucitarilor este ridicat impirat la cea mai inaltl dreg[torie! $i fostul lui stdpdn, care il amncase in inchisoare ca prea desfrdnat, l-a v6zut primind conducerea intregului Egipt. Ai v[zut ce lucru mare este s[ induri cu mulfumire incercdrile."al8 4l-43: ,,Apoi Faraon a zis lui losif: Iatd, eu te pun astdzi peste tot pdmdntul Egiptului! $i Si-a scos Faraon inelul din degetul sdu si l-a pus fn degetul lui losif, l-a tmbrdcat cu hqind de vison Si i-a pus lanl de aur imprejurul gdtului lui. Apoi a poruncit sd fie purtat in a doua trdsurd a sa Si sd strige inaintea lui: Cddeli in genunchi! $i aSa afost Iosdpus peste tot pdmdntul Egiptului." Iosif este numit marevizir, fiind, de fapt,loc{iitorul Fara-
onului. 44-45: ,,$i a zis iardsi Faraon cdtre losif: Eu sunt Faraon! Dar fdrd Stirea ta, nimeni nu are sd-Si miSte nici mdna sa, n'*
1
208
rd.,
o*ilii
la Facere,
Lx[I,
4
209
nici piciorul sdu, tn tot pdmAntul Egiptului! $i a pus Faraon-lui Iosif numele fafuat-Pineah si i-a dat de solie pe Asineta' fiica
lui Poti-Fera, marele preot din lliopolis"' in vechiul Orient' era opractic[ obignuiti acordarea unu
numenoucuprilejulinvestiriiintr-otnalt[funcfie.Iosife
mtt lafuat-Paneah (: Dumnezeu cuvAnteazl)' ca un vestltor plao-urilor divine. Faraon i-a dat-o de so{ie.pe '4sineta F ""1 pr zeilei Neit), fiica lui Poti-Fera (: daruit de Ra), marele
din On(: fortiireafi; tlrie) sau lliopolis (: cetatea yarylut|' l era o cetate importanti, situati la circa 30 km de Memfis' subordonate erau gcoli care fii qi medicii diipuneau aici de pl"lui soarelui. Filosofii greci veneau si studieze in On' 46t ,,Iosif era de lreizeci de ani cdnd s-a infdligat inai la tea lui poioon, regele Egiptului' Iesind dupd aceea de lui Faraon, Iosif s-a dus sdvadd toatd {ara Egiptului"' fost insemnat in Sc ,,Sd nu socotim cd frtd rost a c[ nimeni n-are afl[m sE ,,umerul anilor lui Iosif, ci ca
ingid cuvdnt de apdrare daci nu este virtuos' Niminui nu-i e s[ trebuie s[ puni inainte tinerefea, pentru c[ 9i in ti1:rele vdrst[ ani' ,irtlio.."o" Iosif iqi incepe ascensiunea la 30 de care pi Mdntuitorul $i-a inceput activitatea Sa public6'
,,$i a rodit pdm,intul in cei Sapte ani de be cdte un pu*n iintr-un grdunte. $i a adunat losif tn cei s ani, cai au fost cu belsug tn lara Egiptului' toatd pdinea prisos Si a pus pdinea prin cetdli; infi^ecare c:tat: a.yr'nys f 'nea din ytiutuiile dimprejurut ei. Astfel a strdns losif grdu ca nisipul mdrii, incdt nici seamd nu se mat [tnea' foarte, nlt se mai putea socoti. Dar inainte de a sosi anii de foa' tui losif i i-au ndscut doi fii, pe care i-a ndscut Asineta' fata io*f"ro, preotul din lliopoTis. Celui intdi-ndscut' Iosif i-a ' Dumn< numele Manase, pentru cd Si-a zis: M-a invrednicit meu! tatdlui casei sd uit toate necalzurile mele Si toate ale zis: celuilalt i-a pus numele Efraim, pentru cd Si'a 47-522
a'n
I
m-afrcut roditor in pdmdntul suferinyei mele." Mulfimea roadelor strinse de Iosif se poate interpreta gi ca sporul acestuia in virtute, avdnd a ddrui gi celorlalli. Acum i se nasc gi doi fii, cirora Iosif in pofida rangului s[u la curtea lui Faraon, le pune nume evreiesti: Manase (: Domnul m-a frcut s[ luit) li Efrairn (: Domnul m-a frcut roditor). 53-57: ,,Iar dupd ce au trecut cei Sapte ani de belsug, care au fost in lara Egiptului, au venit cei Sapte ani de foamete, dupd cum spusese losif, Atunci s-afdcutfoamete tn tot pdmdntul, dar tn toatd lara Egiptului era pdine. Cdnd insd a inceput sd sufere de foame Si toatd lara Egiptului, atunci poporul a fnceput a cere pdine de la Fqroon, iar Fqraon a zis cdtre toli Egiptenii: Ducefi-vd la losif Sifoceli cum vd va zice el! ASodar, fiindfoamete pe loatdfala pdmdntului, a deschis losif toate jitnilele Si a inceput a vinde pdine tuturor Egiptenilor. $i veneau din toate ldrile in Egipt, sd cumpere pdine de la Iosif cdcifoametea se intinsese peste tot pdmdntul." Prntot pdmdntul se in,telege lumea cunoscuti celor vechi, in cazul de fafi referirea viz0nd nordul Africii gi Orientul apropiat. 16. Israel in Egipt (42,
I
-
Cap. 42,1-8: ,,Afldnd Iacov cd este grdu in Egipt, a zis sdi: Ce vd uitali unul la altul? Iatd, am auzit cd este grdu in Egipt. Duceli-vd acolo Si cumpdrali puline bucate, ca sd trdim Si sd nu murim! Atunci cei zece din fralii lui losif s-au dus sd cutnpere grdu din Egipt, iar pe Veniamin, fratele lui Iosif, nu l-a trimis lacov cufralii lui, cdci zicea: Nu cumva sd i se intdmple vreun rdu! Au venit decifiii lui Israel impreund cu alfii, care se pogorau sd cumpere grdu, cdci erafoamete Si in pdmdntul Canaanului. Iar losif era cdpetenie peste laro Egiptului Si tot el vindea la tot poporul ydrii. gi sosindfralii lui losif i sau inchinat lui pdnd la pdmdnt. Cdnd a vdzut Iosif pe fralii sdi, i-a cunoscut, dar s-a prefdcut cd este strdin de ei, le-a grdit aspru Si le-a zis: De unde ali venit? Iar ei au zis: Din pdmdntul cdtre
fiii
lbid.
210
50,26)
211
voastre de sunt adevdrate sau nu; iar de nu, pe viala lui Faraon, sunteli cu adevdrat spioni." ,,Vreau s6-l vld pe el, igi spunea Iosif. Doresc si v5d pe cel care a avut aceeagi mamd cu mine, Din felul cum v-afi purtat cu mine vd binuiesc cI urafi gi pe acest frate."422 l7-2lz ,,$i i-a pus sub pazd vrerile de trei zile. Iar a treia zi a zis losif cdtre ei: Faceli aceasta ca sd /iyi vii! Eu sunt om cu frica lui Dumnezeu. De sunteli oameni cinstili, sd rdmdnd
inchis unfrate al vostru, iar ceilalli duceli-vd Si duceli grdul ce ali cumpdrat, ca sd nu sufere de foame familiile voastre. Dar sd aduceli la mine pe fratele vostru cel mai mic, ca sd se adevereascd cuvintele voastre, Si nu veli muri. $i ei au fdcut oSa. Ziceau insd unii cdtre alyii: Cu adevdrat suntem pedepsili pentru pdcatul ce am sdvdrSit tmpotriva fratelui nostru, cdci am vdzut zbuciumul sufletului lui cdnd se rugct, si nu ne-afost mild Si nu l-am ascultat, Si de aceea a venit peste noi urgia aceasta! " ,,Apa e p[catul! igi aratl covdrgitoarea lui nebunie atunci cdnd se termin5, dupd ce se sdvdrgeqte! intocmai ca omul beat; cdnd toarnl in el mereu vin, nu-gi dd seama cAtI vltimare ii aduce vinul; dar mai tdrziu afld., pe propria piele, marele rdu ce i-a pricinuit vinul; tot aqa gi pdcatul; in timp ce se sdvirgegte, intunecl cugetul gi orbegte mintea ca gi cum ar invdlui-o cu un nor des; dar mai tdrziu, congtiinfa revoltati chinuie mintea mai cumplit decdt un acuzator gi-i arat[ nebunia faptei.-423 222 ,,Atunci rdspunzdnd Ruben, le-a zis: Nu v-am spus eu sd nu faceli nedreptate bdiatului? Voi tnsd nu m-ali ascultat Si iatd acum sdngele lui cere rdzbunare." ,,Gdndegte-te ce cumplit lucru sI fii judecat de congtiinfa! Acuzatorul acesta este mereu in tine gi-1i aduce aminte nelegiuireal."Q4
23-262 ,,ASa grdiau tntre ei Si nu gtiau cd losif tnlelege,
rl! o'o
:'f
GEN, p. 361
a" Sfantul Ioan Gur[
de Aur, op. cit., L){IY
2t2
,2
422lbid.
n n'n
lbid.
Ibid.,LxIV,3 213
pentru cd el grdise cu ei prin tdlmaci. Iar losif s-a depdrtat la ei Si a pldns. Apoi intorcdndu-se iard;i gi vorbind cu a luat dintre ei pe Sirneon Si l-a legat inaintea ochilor lor. aceea a poruncit losif sd le umple sqcii cu grdu Si argintul sdJ pund fiecdruia tn sacul lui si sd le dea si de ale md, pe cale. $i li s-aftcut asa. $i pundndu-si ei grdul pe asini, s dus de acolo. " ,,IatA cdt de darnic e cu ei! Le face bine le di numai grdul, ci gi argin1ii."a25
ftr[
voia lor;
27-282 ,,Dar cdnd au poposit noaptea la gazdd, gdndu-Si unul sacul, ca sd dea de mdncare asinului sdu, a argintul sdu in gura sacului. $i a zis cdtre fralii sdi: meu mi s-a dat inapoi Si iatd-l in sacul meu! Atunci s-a inima lor Si cu spaimd zicea unul cdtre altul: Ce afdcut, Dumnezeu cu noi?" ,,S-au spdimdntat iarigi, cd se temeau sI nu le fie adaos de vind, in afard de invinuirea ce le-o aducea \ot."426
29-36: ,,Iar dacd auvenit la lacov, tatdl lor, in lara naan, i-au povestit toate cdte li se intdmplase, zicdnd: ldrii aceleia a grdit cu noi aspru Si ne-a pus sub pazd, ca niSte spioni oi ldrii aceleia. Noi tnsd i-am spus cd suntem meni cinstili; cd nu suntem spioni; cd suntem doisprezece fii ai aceluiasi tatd; cd unul din noi nu mai trdieSte, iar cel mic e cu tatdl nostru tn pdmdntul Canaan. insd omul, stdp, ldrii aceleia, ne-a zis: Iatd cum am sd aflu eu de sunteli cinstili: ldsali aici la mine pe unfiate, iar grdul ce ali rat luali-l Si vd duceli la casele voastre; sd aduceli insd la
fratele vostru cel mai mic Si atunci voi Sti cd nu sunteli oni, ci oameni de pace, Si vd voi da pe fratele vostru Si veli
pe
face cumpdrdturi in lara aceasta. Dar deSertdnd sacii iatd, legdtura cu argintul fiecdruia era in sacul sdu; Si tea
o2s 426
lbid. lbid.
214
l
427
lbid.
428
Ibid.,LxIV,4 215
Mai trdieSte oare tatdl vostru Si mai aveli voi vreun frate? noi i-am rdspuns la aceste intrebdri. N-am Stiut cd ne va Aduceli pe fiatele vostru! Iuda tnsd a zis cdtre Israel, tatdl Trimite bdiatul cu mine $i sd ne sculdm sd mergem, ca sd
Si sd nu murim
nici noi, nici tu, nici copiii noStri. Rdspund
de el. Din mdna mea sd-l ceri. De nu !i-l voi aduce Si de nu I voi infdli$a, sd rdmdn vinovat fald de tine in toate zilele vi mele. De n-amfi zdbovit atdta, ne-amfi. intors acum a doua ' rd. Zis-a Israel, tatdl lor, cdtre ei: Dacd este asa, iatd ce sd celi: luali in sacii voStri din roadele pdmdntului acestuia Si celi ca dar omului aceluia: pulin balsam gi pulind miere, ie Si smirnd, migdale Si fistic. Luali Si alt argint cu voi, iar gintul care v-a fost pus inapoi in sacii voStri intoarceli-l mdinile voastre; poate cd a fost pus din greSeald. Luali Si .fratele vostru Si, sculdndu-vd, mergeyi iar la omul acela. nezeul cel Atotputernic sd vd dea trecere la omul acela, ca vd dea si pe celdlalt frate al vostru, Si pe Veniamin. Cdt mine, apoi de-mi va fi dat sd rdmdn Jdrd copii, atunci sd
mdn!"
Silit de foamete, Iacov ingdduie sd plece 9i Ven mai cu seam[ c6, r[mdnind, ar fi pierit de foame. Spre a-i buna pe egipteni, Israel le trimite daruri: Balsam, smirn6, m6ie, miere, migdale gi fistic. 15-22: ,,$i au luat ei darurile acestea; luat-au Si de doud ori mai mult, si pe Veniamin si, sculdndu-se, qu in Egipt Si s-au infdliSat inaintea lui losif. Iar losif printre ei si pe Veniamin, fratele sdu cel de o mamd cu el, a t cdtre ispravnicul casei sale: Bagd pe oamenii aceia tn casd junghie din vite si gdteSte, pentru cd la amiazd oamenii ace. au sd mdndnce la masd cu mine! Aftcut deci omul acela cum poruncise losif: a bdgat pe oarnenii aceia in casa lui losif. oamenii aceiq, vdzdnd cd i-au bdgat in casa lui losif, au Pentru argintul, care ni s-a inapoiat deundzi in sacii no;tri, bagd tnduntru, ca sd se lege de noi Si sd ne ndpdstuiascd Si ne ia robi Si pe noi Si asinii no$tri! Atunci apropiindu-se ei Q
216
ispravnicul casei lui losif, au grdit cu ddnsul, la uSa casei, Si au zis: O, domnul nostru! Noi am mai venit odatd sd cumpdrdm bucate, dar s-a intdmplot cd, ajungdnd la popasul de noapte Si dezlegdnd sacii noStri, iatd argintul fiecdruia era tn sacul lui; Si acum tot argintul nostru, dupd greutatea lui, tl inapoiem cu mdinile noastre; iar pentru cumpdrat bucate, acum am qdus alt argint, Si nu Stim cine a pus argintul tn sacii noStri." Cuvintele fralilor lui Iosif aratL cl,,nenorocirile le-au imblAnzit gAndul gi i-a ftcut mai buni."a2e 23-252 ,,Iar acela le-a zis: Fili linigtili Si nu vd temeli; Dumnezeul vostru Si Dumnezeul tstdlui yostru v-a dat comoara in sacii voqtri, cdci eu am primit tot argintul cuvenit de la voi! $i le-a adus pe Simeon. Apoi omul acela a bdgat pe oamenii aceia in casa lui losif Si le-a dat apd de Si-au spdlat picioarele; Si a dat Si nutrel pentru asinii lor. Iar ei Si-au pregdtit darurile pdnd la amiazd, cdnd avea sd vind losif, cdci auziserd cd yor prdnzi acolo. "
,,Fii cu luare-aminte la textele unde citegti: amiazd. La amiazd. iau fra[ii prdnzul lor, ingerii tot la amiazd se invrednicesc de ospitalitatea lui Avraam qi altele asemenea."43o Moment al strdlucirii maxime, amiaza e timpul apropierii lui Dumnezeu gi al descoperirilor.
26-292 ,,Dupd ce a venit losif acasd, i-au adus in casd darurile ce cmeau cu ei Si i s-au inchinat cu felele pdnd la pdmdnt. El insd i-a intrebat: Cum vd a/lali? Apoi a zis: E sdndtos bdtrdnul vostru tatd, de care mi-ali vorbit deundzi? Mai trdieSte el oare? Iar ei au zis: Tatdl nostru, robul tdu, e sdndtos Si trdieSte! $i losif a zis: Binectndntat de Dumnezeu este omul acela! Iar ei s-au plecat Si i s-au inchinat. $i ridicdndu-Si losif ochii Si vdzdnd pe Veniamin, fratele sdu de o mamd cu el, a zis: Acesta-ifratele vostru cel mai mic, pe care mi-ali spus cd-l veli aduce la mine? Iar ei au rdspuns: Acesta! $i a zis losif cdtre el: n" o'o
Ibid.,LxIV,5 Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor,l,
217
S
Dumnezeu sd Se milostiveascd spre tine,
fiule!"
,,Yezi cdtd rlbdare are Iosif, ci incd se preface cd nui cunoagte, ca sd poati afla din desf[qurarea faptelor ce simfE* "i minte au fralii lui pentru Veniamin."a3l inima 30-34: ,,Dqr s-a depdrtat losif repede, pentru cd pentru fratele sdu ;i cduta sd pldngd' $i intrdnd tnt' ardea sa camela si, a pldns acolo. Apoi, spdldndu-;i fala, a iesit si stfu':' a zis: Dali mdncare! $i i s-a dat lui deosebi Si lor' pdnindu-se -iardsi deosebi, Si Egiptenilor celor ce mdncau cu ddn;ii toit deosebi, cdci Egiptenii nu puteau sd mdndnce la un loc cu Evreii, pentru cd aceStia sunt spurcali pentru Egipteni' $i s-aV:1 a$ezat ii inaintea lui, cel intdi-ndscut dupd vdrsta lui Si cel mag tdndr dupd vdrsta lui, Si se mirau tntre ei oamenii aceStio' Apo' el a dat fiecdruia porlii de dinaintea lui, iar partea lui Venia' min era de cinci ori mai mare decdt a celorlalli' $i au bdut gl'
: s-au veselit cu el." int0mplSrile cu E un moment de calm, in contrast nate care vor urma. Ctp. 44,1-62 ,,Dupd aceea a poruncit losif ispravnicuhi casei sali Si i-a zis: Umple sacii oamenilor acestora cu bucatq, cdt vor putea duce, Si argintul fiecdruia sd-l pui in gura sacultR lui. Iar cupa mea cea de argint sd o pui in sacul celui mai mic;' cu prelul-grdului lui! $i a ficut acela dupd cwdntul lui losifl' p'o*irise el. Iar dimineala, in revdrsarea zotilor, le-au,
"u* dat irumul oamenilor acelora Si asinilor lor. Dar ieSind din ce-, tate, ei nu s-ou dus departe si iatd cd Iosif zise ispravnicului ca-
sei sale: Scoald gi aleargd dupd oamenii aceia si, dacd-i ajunge, sd le zici: De ce mi-afi rdspldtit cu rdu pentru bine? DU1. ie mi-ali furat cupa cea de argint? Au nu este aceasta cupa din.) care bea stdpdnul meu Si tn care ghiceSte? Ceea ce agiftcut afi " fdcut rdu! $i aiungdndu'i, le-a zis cuvintele ac.ested' Pe hnge tnimacirea viselor, Iosif practica 9i magia; prin cele descris", pu." a fi vorba despre o forml de divinafie folo. o3'
Sfantul Ioan GurI de Aur, op. cit., LXIV,
218
5
sindu-se cupa
plini cu ap6, in care se turna ulei, interpretin-
du-se formele pe care le lua acesta.
7-l3z ,,Iar ei au rdspuns: De ce grdieste domnul vorbele acestea? Noi, robii tdi, n-amfdcut osafaptd. Dacdnoi Si argintul ce l-am gdsit in sacii noStri li l-am adus inapoi din lara Canqan, cum dar sd furdm din casa stdpdnului tdu argint sau aur? Acela dintre robii tdi, la care se va gdsi cupa, sd moard,
de la cel mai mare Si isprdvind cu cel mai mic; Si a gdsit cupa in sacul lui Veniamin. Atunci ei si-au rupt hainele Si, pundndusifiecare sacul sdu pe asinul sdu, s-au intors fn cetate."
,,sfhgierea hainelor face parte din ritualul obiqnuit in deces. De data aceasta to{i fra{ii se solidarizeazd c\ unui cazul i, Ven
l-ar
d Penzis: le-a acolo, Si au cdzut la pdmdnt inaintea lui; iar losif
"J:!'l;:;;:;3:# ce sd ne dezvinovdlim? tdi. Iatd acum sunrobilor nedreptatea descoperit Dumnezeu a
tem robii domnului nosffu si noi Si acela la care s-a gdsit cupa!" ;,Este posibil ca, prin aceastd invocare a lui Dumnezeu, Iuda si recunoascd nelegiuirea comisd odinioard fa{d de Iosif 9i sd realizeze cd Dumnezeu a scos la lumini comportarea inumanl a fra{ilor cu acel pr!!ej. De aceea el declard c[ fra{ii sunt gata s[ accepte sclavia."a33 17-34: ,,Iosif insd le-a zis: Ba nu! Eu aceasta nu voi foo" GEN, p.361 033 GEN, pp.36l-362
219
,,Iuda se ofer[, aga cum a ftgdduit tatllui sdu, drept garant pentru Veniamin gi este gata sd devind sclav in locul acestuia. Conform concepfiei nomazilor asupra justifiei, el va c09tiga in felul acesta libertatea pentru frafii sIi. De asemenea, el Dumnezeu va inceta sd-i urmlreascl pe fra-fii s6i pentru nelegiuirea comis[ impotriva lui Iosif. Aici apare pentru prima oar6 in Vechiul Testament ideea isplgirii in locul altcuiva, consemnatl cu claritate in Isaia 53, unde Noul Testament este anticipat: lisus Hristos moare pe cruce pentru ispigirea p[catelor altora.'/34 crede
dornnului nostru; iar cdnd tatdl nostru ne-a zis: Duceli-vd e bucate - noi, atunci, i-am r de va Ji cu noi fratele no cd nu putem sd mai vedem
iui
'
aceluia, de nu va veni cu noi Si fratele nostru cel mai mic" Atunci tatdl nostru Si al tdu rob ne-a zis: Voi gtili cd femeia',
Cap. 45, l-2: ,,Atunci losif, nemaiputdndu-se stdpdni inaintea tuturor celor ce erau de fa{d, a strigat: Dali afard de aici pe toli! $i nemairdmdndnd nimeni cu el, Iosif s-a descoperit fralilor sdi, pldngdnd tare, Si au auzit toli Egiptenii Si s-a auzit Si in casa lui Faraon." ,,L-au migcat pe Iosif cuvintele (lui Iuda) 9i i-au dat indestulitoare dovadd gi de cinstea ce i-o dldeau tat[lui gi de dragostea pentru fratele sdu."435 3-4: ,,$i a zis losif cdtre fra,tii sdi: Eu sunt losif. Mai trdieSte oare tatdl meu? Fralii lui insd nu i-au putul rdspunde, cd
erau cuprinsi de fricd. Apoi losif a zis cdtre fralii sdi: Apropiali-vd de mine! $i ei s-au apropiat. Iar el a zis: Eu sunt losif, fratele vostru, pe care voi l-api vdndut in Egipt." ,,Nu vi dep[rta(i! Si nu credefi, le spune el, cI afi frcut de capul vostru cele ce mi-afi fbcut. N-a fost rlutatea voastrl atdt de mare fafi de mine, cdt de mare a fost in(elepciunea lui Dumnezeu gi nespusa lui iubire de oameni, ca, venind aici, sd pot da hrane acum la vreme gi voui gi intregii tdri."o'u 5-82 ,,Acum tnsd sd nu vd fntristoli, nici sd vd pard rdu cd m-a{i vdndut ciici, cd Dumnezeu m-a trimis tnaintea voastrd pentru pdstrarea vielii voastre. Cd iatd, doi ani sunt de cdnd a3a 435 n36
220
c[
GEN, p. 362 Sfantul loan Gurr de Aur, op.
cit.,LXlY
lbid. 221
foametea bdntuie tn aceastd lard Si mai sunt tncd cinci ani, in care nu vafi nici ardturd, nici secerig. Cdci Dumnezeu m_a tri1 mis tnaintea voastrd, ca sd pdstrez o rdmdsild in voastrd
$
lara
sd vd gdtesc mijloc de trai in lara aceasta sd crul viata voas. Si
trd printr-o sldvitd izbdvire. Deci nu voi m-afi trimis' aici, & Dumyezeu, Care m-aJdcut ca un tatd al lui Faiaon, ao*n pirtg toatd casa lui Si stdpdn peste tot pdmdntul Egiptului.,, ,,Robia aceasta, spune el, m_a frcut mai marele Egiptulu{;,i vdnzarea aceea mi-a adus aceastd strdlucire; necazur"iceta ol ajuns temeiul numelui meu bun; p:r:ma aceea adat nagtere ace* tei slave!'/37 . 9-13: ,,Grdbili-ud de vd duceli la tatdl meu Si_i spunel* ASa zice fiul tdu losif: Dumnezeu m-a ficut stdpdn pirt, i* Egiptul; vino dar la mine si nu zdboviivei locui i" pa*aifr G.osen Si vei fi oproape de mine, tu, feciorii tdi Sifeciriifecio rilor tdi, oile tale, vitele tale ;i toote cdte sunt ili tale; te Si" hrdni acolo, cd foametea va mai line tncd cinci ani, ia sd pieri tu, nicifeciorii tdi, nici toate ale tale. Iatd, ochii voSnifi ochii frotelui meu Veniamin vdd cd gura mea grdieste uoi Spuneli dar tatdlui meu toatd slava mea cea din Egipt "u Si cd ali vdzut Si vd grdbili sd aduceli pe tatdl meu aici!" Iosif trimite dupd Iacov, flgdduind s6-l ageze in plmdntd Gosen (: alipire), tinul il Delta Nilului, potrivit rea vitelor qi oarecum izolat de bigtinaqi. .l 14-20: Apoi, cdzdnd el pe grumajii lui Veniamin, sdu, a pldns, Si Veniamin a pldns Si ei pe grumazul lui. aceea a sdrutat pe toli fralii sdi Si a pldns cu ei. Dupd a i-au grdit Si /rayii lui. A mers deci vestea la casa iui F, spundndu-se: Auvenitfralii lui losif, $i s_a bucurat Faraon slujitorii lui. $i a zis Faraon cdtre losif: Spune fralilor tdi: Ia ce sd-focefi:-Incdrcali dobitoacele voastri cu pdine Si vd tn pdmdnlul Canaan,. Si ludnd pe tatdl vostyi Si familiite tre, venili la mine Si vd voi da cel mai bun loc iin lara
'
dd;;.;$ti
cuvintereruiFaraon:,:*oii"Z'i!T:"!f odihnd gi
ingr[gare in desfrtiri, ba le_a-diruit gi care, du-le coborarea celor reneqi. Iar aceia au cobordiinaati cu toata c-asa, gustarea vremelnici a mdncirifo. pe_a"tuioi, -preferflnd -tdrii date lor de Dumnezeu. Le-ar ftfost cu mult mai ae foros gi
mai
bin-e_
neald."a38
d;;_
s[ o lucreze pe aceea, degi lucrul se frcea cu oste_
2l-24t ,,$ifiii lui Israel aufdcut aSa. Iar Iosif le_a dat cdrule, dupd porunca lui Faraon,l datu_le_a lor si ierinde de drum. Apoifiecdruia din ei le_a mai dat schimtuii ae noiii, io, Iui Veniamin i-a dot Si trei sute de arginli, precum Si cinci rdn_ duri de haine. De asemenea a nimi ntafui ,ar, Si ofrra i" acestea, zece asini incdrca[i cu cele mai bune lucruri din Egipt
aibdpe Si zece
lliiflTllli;,i1,'fr
plecare
ci a uitat toatd mdnia
gi sd nu se m6nie pe cale,
_
031
le intdmplate.,,43e,,Cine irtutea dreptului acestuia, care
a implinit din belqug filosofia Noului Testament? gi ceea ce a poruncit Hristos apostolilor, zicdnd: Iubiyi pe vrdjmasii voSlri, cei ce vd slVdrd (Matei 5,44),Iosif a impiini_ Nu numai cd a iubit at6t de mult pe ""i.ur" fii lui, cu gdndul, il uciseser[ _ ci a frcut totul 438
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. o3'Sfantul
lbid.,Lxrv,7
Ioan Gur6 de Aur,
222
':rk;;erepot
ascunde gi o cursd, privind din perspectiva evenimentelor ulteri_ oare morfii lui Iosif. ,,Deci st6p6nul Egiptenilor le_a Agaarit
cit.,I op irt., rfov,l 223
ca se le dovedeasc[ cd nici n-au picdtuit fald de el. Ce covdrgii toare filosofie! Ce suflet mare gi ce belgug de dragoste de Dumn flez;e;u."440 tndemnul lui Iosif, insi, nu r udr"sut doar fralilor s[i: ,,Pe noi ne-a sfrtuit prin aceasta, de bun6 seam[, ca nu cumvaifiind pe drumul rug[ciunii (numit Si cale), s[ mergem cu m6nio laTatdl."aal 25-282 ,,$i plecdnd din Egipt, ei auvenit in lara Canaary la lacov, tatdl lor, Si l-au vestit, zicdnd: Iosif fiul tdu, trdieStel Si el domneSte astdzi peste toatd lara Egiptului! Inima lui lacm insd rdmase rece Si nu-i credea pe ei. Iar dacd i-au spus ei tocit te cuvintele lui losif pe care acesta Ie zisese lor, Si dacd a vdzut cdrulele, pe care le trimisese losif, ca sd-l aducd, atunci s-a in;
viorat duhul lui lacov, tatdl lor, Si a zis Israel: DestuMosif Jiul meu, trdieSte incd! Yoi merge sd-l vdd tnainte de a muri!" ,,Dupd cum flac[ra unei candele, care e pe cale s6 se stingd, c6nd se termini untdelemnul in ea, dacd ii picuri pufin unt,: delemn, lumina, care avea sd se stingd, ajunge mai strdlucitoare, tot aga gi b6trdnul acesta, care era sd se stingl aproape de trist te(e (...), cdnd a aflat cd Iosif hdiegte gi stipinegte Egiptul, c6nd avdzut carele, s-a incdlzit cu viald (Biblia 1914); din b6tr6n a ajuns t6n6r, a alungat norul triste{ii, a indepdrtat tulburarea g0nr -
,
ben, intdiul-ndscut al lui lacov. Fiii lui Ruben: Enoh, Falu, Helron Si Carmi." Fiii lui Ruben: Enoh 1: dlruire), Falu (: cel distins), Helron (: cel ce infloregte) qi Carmi (: plin de roade). l0z ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin,
,.,
fohar ,
',
,,
ao
lbid.
er Despre rugdciune,Xl *' Terhrlian, Sfrntul Ioan durtr de-Aur, op. cit.,Lxv, 224
I
Si Saul,
fiii
canaanencii."
(: ziua lui Dumnezet),Iamin (: cel puternic), Iachin (: Dumnezeu
Fiii lui Simeon: Iemuel
m6na dreaptd), Ohad
durilor gi s-a linigtit."#2 ,, Cap. 46, l-42 ,,Sculdndu-se deci Israel cu toate cdtq avea, a mers la Beer-$eba Si a adus jertfd Dumnezeului tatdlul sdu Isaac. Atunci a zis Dumnezeu cdtre Israel noaptea in visl Iacove, Iacove! Iar el a rdspuns: Iatd-md! $i Dumnezeu a zist Eu sunt Domnul Dumnezeul tatdlui tdu, nu te teme a te duce il,'1, Egipt, cdci acolo am sd te fac neam mare. Am sd merg cu tina in Egipt Eu insumi Si tot Eu am sd te scot de acolo, iai Iosif illl va inchide ochii cu rndna sa!" Vezi cum Pedagogul se fine dupi drept, cum il indeamni t
la lupti pe atlet, inv6[6nduJ si calce in picioare pe dugman?,,s3 5-92 ,,Dupd qceasta s-a ridicat lacov de la Beer-$eba, iar fiii lui Israel au luat pe lacoy, tatdl lor, Si pe copiii lor pe Si femeile lor in cdrulele pe care le trimisese losif, ca sd-l aduid. Ludnd deci lacov qverile sale Si toate vitele ce agonisise in pdmdntul Canaan, el a mers in Egipt tmpreund cu tot neamul lui. $i a adus el impreund cu sine tn Egipt pe Jlii Si nepolii sdi, pe fiicele, nepoatele sale Si tot neamul sdu. Iar numelefiilor luiisrael, care au intrat tn Egipt, sunt acestea: Iacov Si fiii lui: Ru-
(:
intemeiazi), fohar (: culoare deschisd) Si Saul (: cel cerut). llt ,,Fiii lui Levi: GherSon, Cahat Si Merari." Fiii lui Levi: GherSon (: izgorire), Cahat (: aliat) Si Merari (: trist; cel iubit). 12: ,,Fiii lui luda: Ir, Onan, $ela, Fares Si Zara. insd Ir Si Onan au murit tn lara Canaqnului. Iar Jiii lui Fares erau Hesron Si Hamul." Fiii lui Fares: Hesror (: ganf de ap[rare) gi Hamul (=cru{at). l3z ,,Fiii lui Isahar erau Tola Si Fua, IaSub Si $imron." Fiii lui Isahar: Tola (: intins), Fua (: gurd), IaSub (= intors) Si $imron (: pdzitor). 14-15: ,,Fiii lui Zabulon erau: Sered, Elon Si lahleel. AceStia sunt feciorii Si nepolii Liei, pe care i-a ndscut ea lui Iocoy in Mesopotamia, ca Si pe Dina, fata lui: de toli treizeci Si trei de suflete, bdieli Sifete." Fiii lui Zabtion: Sered (: scdpare), Elon (: stejar) Si lahaa3
Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,57,3
225
leel
(:
Dumnezeu agteapt[). 16z
Arodi
Si
,,Fiii lui Gad erau: fifion, Haghi, $uni, Elbon, Eri,
Areli. "
recunoagtere), Haghi (: s[rbdtoit), $uni (: norocos), Eybon (: splendoare), Eri (: paznt met), Aro di (: putere) Si Are li (: lumina lui Dumnezeu). 17-18: ,,Fiii lui ASer erau: Imna Si ISva, ISvi, Bria Serah, sora lor. Iar Bria a avut pe Heber Si Malkiel. A
Fiii lui Gad: lifion
(:
/iia
sunt feciorii Si nepolii Zilpei, pe care Laban a dat-o Liei, sa. Ea a ndscut lui lacov Saisprezece suflete. Fiii lui ASer: Imna (: norocos), ISva (. mdntuire), lpvi (t Dumnezeu e folositor), Bria (: distins) qi fiica Serah (: prinfel
"
s[). Fiii lui Bria: Heber
(:
r,
finut sub st[pdnire) Si Malkiel (t
Dumnezeu este rege).
19-20: ,, Fiii Rahilei, solia lui lacov, erau: Iosif Si V, min. Lui losif i s-au ndscut in lara Egiptului Manase Si pe care i-a ndscut Asineta, fiica lui Poti-Fera, preotul cel din lliopolis. Fiul lui Manase, pe care i l-a ndscut liitoarea Sira este Machir; iar lui Machir i s-a ndscut Galqad; iarfiii Efraint, fratele lui Manase, aufost: Sutalaam Si Taam; Suta, am a avut defiu pe Edom." Urmagii lui Efraim qi Manase apar doar in Septuaginta, 2l-222 ,,Fiii lui Veniamin aufost: Bela, Becher Si lui fiii Bela aufost: Ghera gi Naaman, Ehi, RoS, Mipum, Si Ard. AceStia sunt fiii Si nepolii Rahilei, care i s-au ndscut A Iacov; de toli paisprezece suJlete. Fiii lui Veniamin: Bela (: gdtlej), Becher (: flEc6u) Asbel (= Dumnezeu dojenegte). Fiii lui Bela: Ghera te), Naaman (: frumos), Ehi (: fratele meu), Rop (: cap), pum (: intuneric), Hupim (: acoperire) Si Ard (: mledite). , ,
(:
23: ,,Fiul lui Dan afost: Husim." Fiul lui Dan: HuSim (: grab[). 24-272 ,,Fiii lui Neftali aufost: Iahyeel, Gtmi, Ieler gl lem. AceStia suntfeciorii Si nepolii Bilhdi, pe care Laban a t-o roabdfiicei sale Rahila. Ea a ndscut lui lacov de toate
226
suflete. Iar sufletele, care ant inffat cu Iacov in Egipt Si care au ieSit din coapsele lui, au fost de toate Saizeci Si Sase afard de
femeile fiilor lui lacov. Fiii lui losif ndsculi in Egipt, erau de toli noud suflete. Deci, de toate, sufletele casei lui lacov, care au yenit in Egipt cu el, aufost cinci."
(:
Fiii lui Neftali: grddina mea\, Ieler
Saptezeci Si
Iahyeel (Dumnezeu i-a
ftcut
parle), Guni
(: fbcitor) Si gilem (: paqnic).
282 ,,Atunci a trimis lacov pe luda inaintea sa, la losif, ca sd-l tntdmpine la leroonpolis, in linutul GoSen. " Ieroonpolis apare doar in Septuaginta.
29-34: ,,Iar losif, inhdrndndu-Si caii la cdrula sa, a iegit in intdmpinarea lui Israel, tatdl sdu, la leroonpolis Si, vdzdndu-L, a cdzut pe grumazul lui Si a pldns mult pe grumazul lui. Israel insd a zis cdtre losif De acum pot sd mor, cd am vdzut fala ta Si cd *dieSti incd! Iar losif a zis cdtre fialii sdi Si cdtre casa tatdlui sdu: Md duc sd vestesc pe Faraon Si sd-i zic; Fra{ii mei Si casa tatdlui meu, core erou in pdmdntul Canaan, au venit la mine. AceSti oameni stmt pdstori de oi, cdci trdiesc din cre;terea vitelor, gi au adus cu ei oile Si vitele lor Si toate cdte au. $i dacd vd va chema Faraon Si vd va zice; Cu ce vd indelelnicili? Sd-i rdspundeli: Robii tdi am fost crescdtori de vite din tinerelile noastre pdnd acum, Si noi Si pdrinlii noStri ca ast/bl -, sd vd aseze in pdmdntul GoSen. Cdci pentru Egipteni este spurcat tot pdstorul de oi."
,,Uitd-te la priceperea lui losifl Ce bun sfat le d[! Nu ftr6 rost, nici la int6mplare le spune cuvintele acestea, ci pentru cd voia s[ le dea mai multd liniqte gi s6 nu le inglduie s6 se amestece cu egiptenii. Pentru c[ egiptenii disprefuiau gi nesocoteau pe cei care se indeletniceau cu pdstoritul, ca unii ce se ocupau cu infelepciunea egipteand, Iosif ii sfltuiegte, deci, s6 spun[ ci au aceastd indeletnicire, pentru a le fi indeletnicirea o pricini binecuvdntatS, spre a le da un pimdnt roditor, in care s[ trdiascd in toatl linigtea."aaa Egiptul, mai cu seam6 in Cartea Ieqirii,
4
Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit.,LXV, 3
227
simbolizeazd tirania diavolului; iar slugile riutEfii nu rabdd indeletnicirea Pdstorului. ,,P6stor de vite spiritual este cel ce se indeletnicegte cu frptuirea, cdci isprdvile morale au in,telesul de vite. Iar p[stor de oi este cel ce se indeletnicegte cu cunoagterea. Cdci cugetirile au in,telesul de oi, fiind plstorite pe munfii ve-, derilor de citre minte. De aceea orice pistor de oi este urdciune Egiptenilor, adici puterilor vrljmage."aa5 Cap. 47,1-6: ,,Mergdnd deci losif a vestit pe Faraon, zicdnd: Tatdl meu Si fralii mei, ctt vitele lor mdrunte Si mari gi cu toate cdte au, au venit din pdmdntul Canaan Si iatd sunt tn linutul GoSen! Ludnd apoi pe cinci dintrefralii sdi, i-a infiliSat, lui Faroon. Iar Faraon a zis cdtre fralii lui losif: Cu ce vd indeletnicili voi? $i ei au rdsprms lui Faraon: Robii tdi sunl neam de pdstori de oi, din tatd in fiu. Apoi au zis iardsi cdtre Faraon: Am venit sd locuim tn pdmdntul acesta, cdci nu se gd.segte pdsane pentru vitele robilor tdi, pentru cd in lara I e foamete mare. ingdduie dar robitoi tdi sd se aseze tn GoSen! Iar Faraon a zis cdtre losif: Tatdl tdu Sifralii tdi au nit la tine. Iatd, pdmdntul Egiptului fli std inainte; asazd pe tdl tdu Si pe fialii tdi in cel mai bun loc din lard. Sd locui, ei in pdmdntul GoSen, Si de ctmoSti printre ei oameni pricepuli, pune-i supraveghetori peste vitele mele!" Israelilii oblin cele dorite, dupi cum prevlzuse 7: ,,Apoi a adus Iosif induntru pe lacov, tatdl sdu, Si tnfdyisat tnaintea lui Faraon Si a binecuvdntat lacov pe Fa:
Iosif.
Faraon." ,,Yezi cd fiecare. gf{.-::^ simfea in viafa aceasta ca gi cum ar trii intr-o fard strdind?>446 1* de vreme ce zirerer" .rrt pufine gi grele gi doar pribeg_im pe p[m6nt, ,,acum noi ,u suntem in viafd, ci in moarte,, aa7, agieptind trecerla fu adevdratd a fericirii vegnice. "iutu ""u de la
,
e tatdl sdu gi
pefralii sdi Si
:;: r:::"T.iT#;,i:::; casa tatdlui sdu pdine dupd t Pd-
trebuinla mdntur, p Egipturii adunat Io
lara
$i a
naonului, pe grdul ce se c tul tot in casa lui Faraon Egiptului Si in {ara Canaanului, auvenit atunci toyi Egiptenii la Iosif si au zis: Dd-ne pdine! De ce sd murim sub' octii fir? Ca s-a sftrSit tot argintul. Iar Si vd voi da pdine pe vitele tul. $i au adus ei la losif vitele gi pe oi, pe boi Si pe osini; Si an
raon."
tru toate vilele lor. Iar dacd a trecut anul acela, au venit tn anul urmdtor Si i-au zis: Nu vom ascunde de domnul ;; argintul nostru s-a sfdrsit si vitele noastre sunt la "rr;;, domnul
Superior stip6nitorului lumesc, patriarhul nu se neazd inaintea s4 ci il binecuvdnteazd. 8-10: ,,Iar Farqon a zis cdtre lacov: Cdli sunt anii tale? Rdspuns-a Iacov lui Faraon: Zilele pribegiei mele sunt o sutd treizeci de ani. Puline Si grele au fost zilele vielii mele n-am otins zilele anilor vielii pdrin{ilor mei, cdt au pribegit tn zilele lor. $i iardsi a binecuvdntat lacov pe Faraon Si a
tre, iar tu sd ne dau sdmdnld "r gi a cumpdrat ogoarele sd nu rdmdnd paragind. fosif pintri Faraon tot pdmdntul Egiptulii, 1 entru cd Egfptenii siiu rar_
,
nos_
ru";,1iirt;,'##';#'k;::;
o* oas
Sfantul Maxim Mlrturisitorul,400 de capete despre dragoste, 155
228
a7
Smntul Ioan Gur6 de Aur, op. cit.,LXV, 3 Sfentul Vasile cel Mare, Omilii lq psalmi,Vlll, 9
229
dut fiecare pdmdntul sdu
astdzi pentru Faraon
Si
lui Faraon, cd-i istovise foametea;
pe voi
Si
pdmdntul vostru- Luali-vd
;i
universului? Nu te uita la preotul care primeqte cinstea! Nu din pricina preotului trebuie s[ cinstifi pe preot, ci din pricina Aceluia Clruia preotul [i slujeqte, pentru ca 9i de la Acela s[ primegti rdsplaid cu imbelgu gare."44e 27-282 ,,Astfel s-a asezat Israel in lara Egiptului, tn linutul GoSen, Si l-a moStenit Si a crescut Si s-a inmulyitfoarte tare. Iacov a moi trdit in lara Egiptului Saptesprezece anL Zilele vielii lui lacov aufost deci o sutd patruzeci Si Sapte de ani."
sd1
robi lui Faraon!" ,,Conform acestor mlsuri, Iosif a fost considerat de unii critici drept instrument al aservirii poporului, al transformdrii fir ranilor in sclavi. critica moderna relev[ ins[ folosirea generalir zatA a termenului rob pentru toli supuqii Faraonului, inclusiry inalfii sii demnitari. Faraonul, considerat dreptza4 dispune, iq' calitatea sa de st[panitor absolut, de la bun inceput, de toate bu1 nurile materiale din regat" caqi de to(i supugii s6i. critica sublini=
.Sa (se) audd ce griji aveau cei din vechime de preotii idolilor! S[ se invefe s[ dea mdcar o cinste asemanatoare celor ce li s-a incredinlat s[vdrqirea liturghiei Dumnezeului universu. lui. DacI aceia, nigte r[tdcili 9i nigte inchinitori de idoli, cin' steau atdta pe preofii lor, pentru c[ socoteau c[ prin asta idolii ii vor rdspliti, de ce osdndi nu sunt vrednici cei care nu dau preo' lilor cinstea cuveniti? Sau nu 9ti1i c[ cinstea trece la st[pdnul
,
,,De aceea Dumnezeu i-a prelungit cu at6{ia ani timpul viefii lui Iacov, ca s6-gi sfdrgeascl viafa dupl ce a primit indestulEtoare mflngdieri pentru necazurile ce le-a suferit tot timpul vielii lui."a5o 29-3lz ,,Apoi venindu-i lui vremea sd moard, Israel a chemat pe fiul sdu losif, Si i-a zis: De am aflat har in ochii tdi, pune-li mdna pe coapsa mea Si jurd cd veiface mild Si dreptate cu mine, sd nu md tngropi in Egipt! Cdnd voi adormi ca pdrinlii mei, md vei scoote din Egipt Si md vei ingropa in mormdntul lor. Iar losif a zis: Voi face dupd cuvdntul tdu! Iacov insd a zis: Jurd-mi! $i i s-a jurat losif. Atunci Israel s-a inchinat la vdrful toiagului sdu." ,Jrlimeni s5 nu socoteasc[ porunca datd de [acov drept micime sufleteasci, ci s-o punl pe seama vremurilor de atunci qi pe seama proorociei lui despre intoarcerea fiilor lui in Carraan."45l Israel s-a inchinat toiagului lui Iosif; traducerile ce urmeazdtextului ebraic spun, ins[, ci el s-a intins in pat' Posibil ca alcituitorii Septuagintei sd fi confundat ebraicul matteh (: toiag) cu mittah (: pat). Credem cd e o confuzie fericitd: inchinarea la toiag vestegte venerarea Sfintei Cruci. Cap.48, 1-5: ,,Dupd aceea i s-a spus lui losif: Tatdl tdu
doifii ai sdi, pe Manase dat de veste lui lacov, i s-a lacov. $i Si pe Efraim, Si a venit la e bolnav. Atunci el a luat cu sine pe cei
*e Sfantul Ioan GurI o5o
*t
451
GEN, p. 363
230
de Aur, op.
cit.,L){V,4
lbid.,Lxv,5
lbid,Lxvl
I
23t
spundndu-i-se: Iatd losif, fiul tdu, vine sd te vadd. $i Israel, idundndu-Si puterile sale, s-q ridicat tn pat. $i a zis lacov cdtre Iosif: Dumnezeu Atotputernicul mi S-a ardtat in Luz; tn pdmdntul Canaan, gi m-a binecuvdntat. $i mi-a zis: Iatd, te voi creSte Si te voi tnmulli, Si voi ridico din tine rnullime de popoare, Si pdmdntul acesta il voi da urmasilor tdi, ca moStenire veSnicd' -Acum deci cei doi fii ai tdi, care li s-au ndscut in pdmdntul Egiptului, inainte de a veni eu la tine in Egipt, sd fie ai mei; Efraim Si Manase sdfie ai mei, cd Ruben Si Simeon." Prin adopfie, Iacov asigur6 fiilor lui Iosif dreptul de descenden{i, cu aceleagi privilegii ca 9i ceilalfi fii ai sdi. 6: ,,Iar copiii, ce se vor naste de acum din tine, sdfie ai tdi Si se vor numi ei cu numele fralilor lor, in triburile acelora. " Nu gtim ca Iosif sI mai fi avut 9i alli copii; oricum, aceia ar fi aparfinut de triburile frafilor mai mari, Efraim gi Manase' 7-202 ,,Cdnd veneam eu din Mesopotamia, mi-a murit Rahila, mama ta, pe drum, in pdmdntul Canoan, pulin inointe de a ajunge ta Efrata, Si am ingropat-o acolo, ldrtgd drumul tpre ilroto sau Betleem. Vdzdnd apoi pe fiii lui losif, Israel a zis: Cine sunt aceStia? Rdspuns-a losif tatdlui sdu: AceStia sunt zis: fiii mei, pe care mi i-a dat Dumnezeu aici! Iar Iacov a insd Apropie-i de mine ca sd-i binectndntez! Ochii lui Israel erau tntunecali de bdtrdneye Si nu mai puteau sd vadd' $i a apropiat losif pefiii sdi de el, iar el i-a imbrdliSat Si i-a sdrutat'ipoi o zis iardsi Israel cdtre losif: Nu ndddiduiam sd mai vil ta Si iatd Dumnezeu mi-a ardtat gi pe urmaEii tdi. Si depdr' fala -tdndu-i
de genunchii tatdlui lor, Iosif i s-a tnchinat lui Israel pdnd la pdmdnt. Dupd aceea ludnd losif pe cei doifii ai sdi, pe Efraim cu dreapto sa tn fala stdngei lui Israel, iar pe Manase iu stdnga sa tn fala dreptei lui Israel, i-a apropiat de el' Isra,el insd Si-a intins rndna sa cea dreaptd Si a pus-o pe capul lui Efraim, deSi acesta era mai mic, iar stdnga Si-a pus-o pe capul
lui Manase. inadins si-a incrucisat mdinile, desi Manase era intdiul ndscut. $i i-a binecuvdntat, zicdnd: Dumnezeul, inaintea 232
Cdruia au umblqt pdrin{ii mei: Avraam Si Isaac, Dumnezeul Cel ce m-a cdlduzit de cdnd sunt Si pdnd in ziua aceasta; ingerul ce m-a izbdvit pe mine de tot rdul sd binecuvdnteze pruncii aceStia, sd poarte ei numele meu Si numele pdrinlilor mei, Avraam si Isaac, Si sd creascd din ei mullime mare pe pdmdnt! $i losrf, vdzdnd cd tatdl sdu 1i-a pus mdna sa cea dreaptd pe capul lui Efraim, i-a pdrut rdu si, ludnd mdna tatdlui sdu ca sd o mute de pe capul lui Efraim pe capul lui Manase, a zis cdtre tatdl sdu: Nu aSa, tatd, cd cestdlalt este intdiul ndscut. Pune dar pe capul lui mdna ta cea dreaptd! Tatdl sdu insd nu s-a invoit, ci a zis: $tiu, fiul meu, Stiu! $i din el va iesi un popor si el vafi mare; dar fratele lui cel mai mic vafi mai mare decdt el Si din sdmdnla lui vor ieSi popoare nenumdrate. $i i-a binecuvdntat pe ei in ziua aceea, zicd.nd: Cu voi se va binecuvdnta in Israel si se va zice: Dumnezeu sd te facd a$a co pe Efraim si ca pe Manase! $i aSa a pus mdna pe Efraim inaintea lui Manase." Sunt vestite taina Crucii, superioritatea lui Adam cel Nou gi trecerea Bisericii inaintea Sinagogii. ,,Iacov cel dintii a inchi puit crucea cdnd s-a inchinat vdrfrrlui toiagului lui Iosif, iar cdnd a binecuvdntat pe fiii lui Iosif cu miinile incrucigate este foarte llmurit cd a descris semnul crucii."452 Cu vederea trupului sl6bit5, Iacov evdzdtor in duh. ,,Aqa a fost Iacov Patriarhul, care, schimbdnd de multe ori locul, a rlmas apoi intr-un unic loc, dar avdznt acolo multe cu ochiul pitrunderii gi a spus lucruri minunate despre
fiii
s6i."a53
2l-222 ,,Apoi a zis Israel cdtre losif: Iatd, eu mor; dar Dumnezeuvafi cu voi Si vd va intoarce in lara pdrinlilor voStri. Deci eu tli dau lie, peste ceeo ce aufralii tdi, Sichemul, pe care l-am luat eu cu sabia mea Si cu arcul meu din mdinile Amoreilor. " Sichemul, ins[, a fost pustiit de cdtre Simeon gi Levi. Da, spune Iacov, ei au luat-o; dar acum este in st6pflnirea mea! Deci 452
ot3
Sfentul Ioan Damascbin, Dogmatica, fV, 11 Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 62
233
dacd.talill este stlpdnul copiilor, apoi cu atAt mai mult este st[p6nul .averilor lor; iar dacd e stip6n, poate s6 le imparttl cum wea."454 Osemintele
lui Iosif, mort in
^Egipq
au fost iqezate in
Sichem pe wemea lui Iosua. Ctp. 49,1-2: ,,Apoi a chemat Iacov pe fiii sdi Si le-a zis: Adunali-vd, ca sd vd spun ce are sd fie cu voi in zilele cele de
apoi. Adunoli-vd Si ascultali-md, fiii lui lacoy, ascultali pe Israel, ascultali pe tatdl vostru!" Nu e o simpl[ chemare, ci inceputul solemn al profefiilor
privind viitorul triburilor lui Israel. 342 ,,Ruben, fntdi-ndscutul meu, tdria mea Si tncepdtura puterii mele, culmea vredniciei Si culmea destoiniciei; tu ai clo:cotit ca apa Si nu vei qvea tntdietatea, pentru cd te-ai suit tn patul tatdlui tdu Si mi-ai pdngdrit asternutul pe care te-ai suit.'! Din pricina incestului cu Bilha, Ruben igi va pierde drep: tul de intdi n[scut. ,,Duhul cel Sfdnt a rdnduit ca aceastl vin6 sl r[m0nd scrisl, pentru ca genera{iile viitoare sd nu mai s[v6rgeasci picatul acesta gi pentru ca tofi cei ce aud cuvintele lui Iacov spuse lui Ruben s[ se invefe gi sd gtie l[murit ci nu 16 sunt de nici un folos insuqirile firii, dac6 nu sunt insofite de fap. te de voin(E, de fapte de virtute."a5s ,,in Ruben e zugr[vit Israil, int0iul ndscut dupd vreme, dar aspru, indlrltnic qi ocirdtor.'/56r 5-6: ,,Fralii Simeon Si Levi... (Jnelte ale cruzimii sunt sft biile lor. in sfotul lor sd nu intre sufletul meu Si tn adunarea lor sd nu fie pdrtasd slava mea, cdci ei, in mdnia lor, au ucis oaL meni gi, la supdrarea lor, au ologit tauri!" ,,Vorbepte aici de fiul lui Emor, Sichem, pe care l-a nu' 7: ,,Blestematd sdfie mdnia lor, cdci ea afost silnicd, gl aprinderea lor, cdci afost crudd; ti voi tmpdrli pe ei in lacov gi o'o
Sfantul Ioan Guri de Aur, op.
cir.,LXVII, I
4ss
lbid.,Lxvl/.,2
456
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Ix Sfentul Ioan Gurf, de Aur, op. itt.,L^ril,2
n57
234
iivoi risipi in Israel." Simeon avea s[ dispar[ curind ca trib, iar Levi devine trib sacerdotal, trlind in intregul Israel. Dacd Simeon poate in_ chipui poporul evreu, Levi indicl preofia Vechiului Testament. ,,Nu numai poporul Iudeilor e vhzut cutezdnd acele crime impo_ triva sfinfilor gi a lui Hristos, ci la ele a conlucrat gi Levi, adici neamul sfinfit al celor ce stdteau l0ng6 altar.',458 8z ,,Iudo, pe tine te^vor ldudafralii tdi. Mdinile tale sdfie in ceafa vrdjmosilor tdi. Inchina-se-vor lie feciorii tatdlui tdu.,, ,,Binecuvdntarea datd,lui Iuda este tainic[, pentru ci ne prezice toate cele cu privire la Hristos; (...) din aceastd seminfie avea s[ Se nasci Hristos, potrivit r0nduielii intrupdrii; de aceea
Iacov, migc lui Iuda nu qi crucea qi
Sfrnt, prezice prin cele spuse meni a St[pflnului, ci gi taina cu un cuvAnt,petoate.,A5e
,,Pui de leu eSti, Iudo, fiul meu! De la jof te-ai intors... El a indoit genunchii gi s-a culcat ca un leu, ca o leoaicd... Cine-l va deStepta? " 9z
l0: ,,Nu va lipsi sceptru
.
din luda, nici toiag de cdrmuitor din coapsele sale, pdnd ce va veni impdciuitorul, Cdruia se vor supune popoarele. " Impiciuitorul e Hristos, iar din Iuda e orice suflet ce-I urmeazd:,,iudeul care este l[untric sti el insugi mai presus de ceiIalli. El este de la Iuda, a cdrui m6ni s-a ridicat asupra grumaas8 a5e 460
aut
Sfentul Chiril al Alexandriei, op. cit.,lX Sftntul Ioan Gurr de Aur, op. itt., LXVII, 2
lbid. Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la
235
Facere,lll
zului dugmanilor sii, care culcindu-se s-a odihnit ca un leu gi ca puiul de leu, pe care-l laud[ frafii lui. Acestui Iuda nu-i va lipsi sceptrul, fiindci vorba lui face principi ai lui, care si nu se supunl ispitelor veacului, s[ nu fie robili de pl[cerile acestei lumi.'/62 in plan istoric, profefia capiltd alt inleles: ,,Religia iudaici qi regii dintre iudei, spune lacov, vor fi p0nd va veni Acela.'/63 Iacov,,a dat ca semn al venirii lui Hristos incetarea principatului Iudeilot''an. ,,Odati ce Sffintul Sfinfilor e de fa1E, pe drept cuvAnt s-a pecetluit proorocia, iar implrifia Ierusalimului a incetat."ao'Mantuitorul a,,venit ca un leu puternic din seminfia lui Iuda, ca s[ mdntuie pe cei credinciogi, iar pe vrljmag s6-l calce in picioare'/66.
llz
,,Acela isi va lega de vild asinul Sdu, de coardd mdnzul asinei Sale. Spdla-va in vin haina Sa si in sdnge de strugure vesmdntul Sdu!" Sfantul Chiril al Ierusalimului vede aici minzul vestit de Zatnia (9,9), mfu:zpe c:re va intra Mdntuitorul in Ierusa1im.a67 ,,Prin mdnz prezice iar[gi venirea neamurilor la Hristos' Asinul este un animal necurat. De aceea Iacov spune: Va aduce la el acele neamuri necurate tot aga de ugor pe cdt de ugor legi un mdnz de o mlldifi de vie. Prin aceste cuvinte, [acov face aluzie gi la covdrgitoarea putere a lui Hristos 9i la marea supunere a neamurilor. Cdtare imbldnzit trebuie si fie asinul, ca sd sufere s[ fie legat de ml6dila de vie. Hristos a aseminat inv6f5tura Sa cu vi(a de vie: Eu sunt vila cea adevdratd, iar Tatdl meu este lucrdtorul (Ioan 15, 1). Iar Iacov a numit mlldife poruncile 9i
legile lui Hristos, pentru ci ele sunt ugoare. De pe atunci.a prezis cd neamurile vor fi mai ascult[toare decdt iudeii.""oo
pe care a binevoit s[-1 poarte penhu taina intrup[rii. Iar ca s[ cunogti mai bine ce a vrut s[ spunl prin cuvdntul vin, a addugat: Si in sdnge de strugure veSmdntul Lui.IatA cd prin cuv6ntul sdnge ne-a dezvlluit iunghierea lui Hristos gi crucea gi toat[ iconomia tainelor."a6e ,,Cuvintele spdldnd in sdnge de strugure imbrdcdmintea Sa at fost vestitoare de mai inainte ale pltimirii pe care avea s[ o sufere, curS{ind prin sflnge pe cei ce aveau si creadd in El. Cuvintele sdnge de strugure vor insemna c[ Cel Ce avea sd vin[ va avea s0nge, dar nu din sdmdnfi omeneascl, ci din puterea dum-
.
nezelasca."
,,470
l2z ,,Ochii Lui vor scdnteia ca vinul Si dinlii Sdi vor fi albi ca laptele." ,,Prin metafora vinului gi a ochilor a vrut si ne arate strdlucirea Lui; iar prin cuvintele: pi dinlii Lui mai albi decdt laptele, a ardtat dreptatea gi strllucirea Judecltorului. Cd n-a vrut sd arate altceva prin cuvintele dinyi Si lapte, decdt cd scaunul de judecat[ va fi alb qi luminos, a$a cum sunt dinfii gi laptele."aTl
l3z ,,Zabulon va locui ldngd mare, va da liman cordbiihotarului lui vafi pdnd la Sidon." cei din Israel care au cinstit credin{a in Hristos ,,Deci sunt binecuvdntafi qi puqi gi condugi pe drumul cel bun. De aceea s-a dat asigurarea clar[ c[ ei, sau Zabulon, vor locli linutul vecin cu marea. Parci ar spune ci Israel se va am.esteaa cu neamurile gi cele doul popoare vor fi adunate intr-o unicl turm[, ajunsd sub mflna arhipistorului cel bun prin fire, adicl a lui
lor
Si marginea
Hristos.'/72
14-15: ,,Isahar este ca asinul voinic, care odihneste tntre staule. Vdzdnd cd odihna e bund qi linutul sdu gras, tgi pleacd
*'
Sfantul Ambrozie, Scrisori, LX-){.II, 22 Sfantul Ioan Gur[ de Aur, op. cit.,LxvII,2 afl Sfrntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xll, 17 a6s Sfrntul Atanasie cel Mare, Tratat despre intruparea ffi Sfantul Chiril al Ierusalimului, Calehezele, XII, l7
,Bir, haind socot ci a vorbit de trupul
463
a6' 068
cf. ibid. Sfantul Ioan GurI de Aur, op.
cit.,LXVll,2 236
Cuvdntului,fl'
o6e
a'0
lbid.,LxvII,
3
Sfrntul Justin Martirul, Apo logia intdia, XXXII a'r Sfantul Ioan Gurf, de Aur, op. cit., LXVII, 3 n7' Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,VIl
237
umerii sub povard si seface bdrbat pldtitor de bir.', Tribul Isahar se va instala in r sdrelon gi va fi supus de canaanili, al c[rorj e gi un altfel de jug, la care e posibil sd se ahar se tllmlcegte platd. Din infelesul numelui se arati ca un chip al celor aqezafi 9: Hristos in ceata celor ce au plata de la Dumne-
zeu gi Tatill."473
16-17z ,,Dan va judeca pe poporul sdu, ca pe una din seminliile lui Israel. Dan va fi Sarpe la drum, viperd la potecd, tnvenindnd piciorul calului, ca sd cadd cdldrelul." ,,Istoria urmeazd iardgi etimologiei numelui. C6ci Dan in_ seannd,judecdtor salu judecqtd. $i el aratd in sine ceata sliviti gi vestit[ a Sfinfilor Apostoli, care au fost pugi ca inceput al celor ce au crezul. gi au dreptul de-a judeca, d6ndu-le lor acest drept Hristos.'/74 18: ,,in ajutorul Tdu ndddjduiesc, o, Doamne!" Exclamafie psalmici, marcAnd mijlocul recitIrii. Septua_ ginta are: Tin sotirian perimdno Kir{u, tradus de Anania prin: Mdntuirea Ta o astept, Doamne! 19: ,,Gad, strdmtorat va fi de cete tnarmate, dar le va strdmtora Si el pas cu pas. " ,,Iardqi a tdlcuit ce vrea s[ spun6 Gad, cici inseamn[ (qi) ispitd. De aceea socotesc cI gi prin acesta trebuie s[ se infeleagd ceata dugmanl lui Dumnezeu gi ingAmfatd a cdrturarilor Ei fariseilor care resping propovdduirea dumnezeiascd.,,475 202 ,,Din ASer va veni pdinea cea grasd Si regilor le va da mdncdruri alese." ,,Aqer e (qi) bogdlie. Aceasta aratl in{elesul numelui. Din aceasta socotesc cd trebuie infeles (...) Hristos, comoara ascunsd in larind (Matei 13,44).-476 013
lbid. lbid. 47s lbid.
pradd va impdrli seara. "
,,Pre vreme finl ucig6nd gi
s s rele."48o
cele ce
pu-
un lup,
sc6,
tri-
bului Veniamin; dar poate fi gi un alt infeles: ,,Veniamin e fiul cel mai t0nlr. De aceea, trebuie infeles ca o icoand gi ca un chip al poporului celui mai tdndr, care a gi fost chemat prin sfin{ii
o'e 480
238
graiuri mi-
,,Socotesc cd ar fr potrivit gi nu in afara scopului si-l vagi pe acesta drept chip al lui Hristos, dar, dacd ar voi, gi al celor indreptafi prin credinp gi sfinfili in Duh.,'477 22-26: ,,Iosif, ramurd de pom roditor ldngd izvor, ramurile lui se revarsd peste ziduri. il vor amdri Si it vor duSmdni; tnspre el arunca-vor sdgeli Si tl vor sili la luptd. Dar arcul lui va rdmdne tarc Si muSchii bralului lui intdrili, mullumitd Dumnezeului celui puternic al lui lacov, Cel Ce este pdstorul Si tdria lui Israel. De lq Dumnezeul tatdlui tdu - El te va ajuta; Si de la Cel Atotputernic - El te va binecuvdnta; de la El sd vind binecuvdntdrile, de sus din ceruri, Si binecuvdntdrile sdnilor Si ale pdntecelui. Binecuvdntdrile tatdlui tdu tntrec binecuvdntdrile munlilor celor din veac Si frumuselea dealurilor vegnice. Aceste binecuvdntdri sdfie pe capul lui losif, pe creStetul celui mai ales intrefra{ii lui." .,,Suv6ntul proorociei se indreaptd iardgi spre Emanuil insugi.""o Sau,,drepful Iacov face aici aluzie la slava, la str[lucirea qi la domnia lui (Iosif) peste Egipt; prin cuvintele munli qi coline arati inil{imea gi puterea lui Iosif, anume c[ s-a urcat p0ni la cea mai inalti culme a conducerii."aTe 272 ,,Veniamin, lup rdpitor, dimineala va mdnca vdnat Si
47t
lbid.
rosteSte
dI
477
4'o
476
2l'. ,,Neftali, cerboaicd slobodd: el nunate."
lbid. lbid. Sfantul Ioan Guri de Aur, op. cit., LXVII, 3
lbid.
239
ucenici, dupd ce a inviat Hristos din mo(i gi S-a dus la Tat6l Slu gi Dumnezeu din ceruri. $i e aseminat, socotesc, cu un lup r6pitor, pentru ci era foarte fierbinte in dorinfa de-a invd(a gi de-a sdri pumrea cu mare pornire, asemenea unor frare, spre tot ce era bun de mdncat pentru intre[inerea tdriei duhovnicegti."a8l 28-33: ,,Iatd toate cele douisprezece seminlii ale lui Israel gi iatd ce le-a sprc tatdl lor, cdnd le-a binecuvdntat Si a datfiecdruia binecuvdntuea cuvenitd. Apoi le-a poruncit: Eu am sd lrec lo poporul meu. Sd md pfuifiii mei, in peStera din lui Efron Heteul. larina lwina Macpela, infala lui Mamwi, in pdrndntul Canaan, pe cffie a cumpdrat-o Avraam de la Efron Heteul, impretmd cu larina, ca moSie de inmormfrntare. Acolo aufost ingropali Avraam Si Sura, femeia sa, acolo aufost tngropali Isaac Si Rebeca, femeia lui, Si tot acolo am ingropat Si eu pe Lia. Aceastd larind Si peStera din ea aufost cumpdrate de la feciorii Heteilor. S/drSind Iacov porrmcile sale, pe care le-a dst feciorilor sdi, Si intirudndu-Si picioarele sale in pat, Si-a dat sfusitul Si s-a addugat la poporul sdu." ,,latA cL gi moartea dreptului Iacov este plini de mare minune. Dupi ce a dat acele porunci fiilor s[i, spune Scriptur4 Iacov gi-a intins picioarele pe pat, ca gi cum agtepta cu bucurio moartea."482
Cap. 50, l-22 ,,Atunci losif, cdzdnd pe fala tatdlui sdu,' l-a pldns Si l-a sdrutat. Apoi a poruncit losif doctorilor, sluj&, tori ai sdi, sd imbdlsdmeze pe tatdl sdu Si doctorii au imbdlsdrnat pe Israel. " Iacov a fost imb6lslmat dupi metoda egipteanl. Obiceiul nu era necunoscut evreilor, ins[ era practicat pe o scar[ foart0 redusd.
3-llz
,,Dupd ce s-au implinit patruzeci de zile, cd atdteq
zile trebuie pentru imbdlsdmare, l-au pldns Egiptenii gaptezecl de zile. Iar dacd au trecut zilele pldngerii lui, a zis losif curteniot' 082
Sfantol Chiril al Alexandriei, op. cit.,Yll Smntul Ioan Gur[ de Aur, op. cit., LXVII,4
240
,
,
lor lui Faraon: De qm aflat bundvoinld in ochii voStri, ziceli lui Faraon aSa: Tatdl meu m-a jurat Si a zis: Iatd, eu am sd mor; tu tnsd sd md ingropi tn mormdntul meu, pe care mi l-am sdpat eu in pdmintul Cartaan. $i acum aS vrea sd md duc ca sd ingrop pe tatdl meu si sd md tntorc. $i i s-au spus lui Faraon cuviitete lui IosiJ iar Faraon a rdspuns: Du-te Si tngroapd pe tatdl tdu, cum te-a jurat el! Deci, s-a drc Iosif sd ingroape pe tatdl sdu Si au mers imprermd cu el toli slujitorii lui Faraon, bdtrdnii casei lui si toli bdtrdnii din lora Egiptului si toatd casa lui Iosif sifralii lui Si toatd ecua tatdlui sdu Si neamul lui. Numai copiii lor Si oile qi itele lor le-au ldsat in lara GoSen. Au plecat de asemenea cu el cdrule gi cdldreli Si s-ajdcut tabdrd marefoorte. gi ajungdnd ei la aria lui Atad de lfuigd lordan, au pldns acolo pldngeie mare Si tare foarte Si a jelit losif pe tatdl sdu Sapte zile. Vdzdnd Canaoneii, locuitorii linutului aceluia, pldngerea de la aria lui
Atad, au zis: Mare e pldngerea aceasta ta Egipteni. De aceea s_a dat locwlui aceluia numele Abel-Mi1raim, adicd pldngerea Egiptenilor, care loc e dincolo de lordan." Atad inseamnd" aria ciulinului salu spin, fiind situat la est de Iordan.
,,Cend auzi acestea, nu trece peste ele cu nep[sare, ci gdndegtete la timpul ln care s-au intdmplat gi scap[ pi Iosif de orice vin[. Nu erau inc[ sftrdmate porfile iadului, ni"i ,, e.u, inci rupte leg[turile morfii gi nici moartea nu se numea adormi_ re. Cei vechi frceau asta (eleau indelung n.n.) penhu c6 se te_ meau de moarte. Dar acum, datorit[ harului lui Dumnezeu, ne bucudm gi ne veselim, pentru cd moartea este somn, sf0rgitul viefii - adormire, pentru c[ suntem incredinfafi pe deplin de in_
viere, pentru cd ne mutim de la viafi la viafi. Dar pentru ce spun eu de la viaf[ laviaf};? De la o viafi mai rea la una mai bu_ n[, de la o via(i trecdtoS;e la una vegnicE, de la o viali p6m6n_ teascl la una cereascd. l2-2lz ,,ASa au /iicut fiii lui Iacoy cu lacov, cum le po_ 483
lbid.
241
runcise el: l-au dus fiii lui tn pdmdntul Canaan si l-au tngropat in peStera din larina Macpela, cea de ldngd Mamvri, pe care o cumpdrase Avraam cu larind cu tot de la Efron Heteul, ca moSie de tngropare. Apoi losif, dupd tngroparea tqtdlui sdu, s-a' tntors tn Egipt, Si el, Sifralii lui, Si to[i cei ce merseserd cu el la fngroparea tatdlui sdu. Vdzdnd insd fralii lui losif cd a murit tatdl lor, au zis ei: Ce vom face, dacd losif ne vo uri si va vrea sd se rdzbune pentru rdul ce i-am fdcut? Atunci au trimis ei la Iosd sd i se spund: Tatdl tdu inainte de moarte te-a iurat Si a zis: ASa sd spuneli lui losif: Iartdfra!ilor tdi greSeala Si pdcatu,l lor Si rdul ce li-au Jdcut. Iartd deci vina robilor Dumnezeului tatdlui tdu! $i a pldns losif cdnd i s-au spus acestea. Apoi au venit Si fralii lui Si, cdzdnd inaintea lui, au zis: Iatd, noi suntem robii tdi! Iar losif a zis: Nu vd temeli! Sunt, eu, oare, in locul lui Dumnezeu? Iatd, voi ali uneltit asupra mea rele, dar Dum' nezeu le-a tntors in bine, ca sdfacd cele ce sunt ocum gi sd pdstreze viala unui popor numeros. Deci nu vd mai temeli! Eu vd voi hrdni pe voi Si copiii voStri. $i i-a mdngdiat Si le-a vorbit de
,,Iat[ cE gi el porunceqte, la fel ca gi tat6l s[u, s[-i ducl oasele lui. $i iatd,cL iarlgi vrea s[ le intlreasc[ cugetul ca s6 aib[ bune nndejdi cI se vor intoarce. (...) Nu in zadar, nici fEr6 rost a spus acestea, ci pentru cd s-a gdndit la doud lucruri. Unul, ca nu cumva egiptenii, innebunili din pricina atdtor binefaceri primite de la losif s[ inceap[ s[ se inchine trupului lui, pentru ci ei ugor frceau din oameni dumnezei; al doilea, ca frafii lui s6 fie deplin incredinfa(i cd se vor intoarce in Canaan."48s 262 ,,$i a murit losif de o sutd zece ani. L-au imbdlsdmat Si l-au pus intr-un sicriu., in pdmdntul Egiptului." ,,Pentru ce Scriptura a insemnat anii viefii lui? Ca s[ afli c6[i ani i-a fost incredinfat^i conducerea Egiptului. (...) Optzeci de ani a condus Egiptul.'aE6 Osemintele lui Iosif au fost scoase din Egipt abia in vremea Exodului, ln jurul anului 1250 i.IIr. Ivaelilii au intrat in Egipt pe timpul lui Iosif, fiind bine primifi de citre Faraon. Cur6nd, va incepe o nou[ perioadi pentru Israel, cunoscutii carobia egipteand.
'
.
la inimd." ,,IatA cit de mare este virtutea, cdt de puternici, cdt de biruitoare gi cit de slab este picatuMat5, omul care a suferit atdtea implrifegte, iar cei care au frcut rlu fratelui lor roagi pe cel;' vindui de ei rob s[ fie robi!"484
losif tn Egipt, el ;ifralii lui Si toatd casa tatdlui sdu. $i a trdit losif o sutd zece ani. $i a vdzut losif pe urmasii lui Efraim pdnd la al treilea neam. De asemenea gi copiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au ndscut pe genunchii lui Iosif. in cele din urmd a zis losif cdtre fralii sdi: Iatd, am sd mor. Dar Dumnezeu vd va cerceta, vd va scoate din pdmdntul acesta Si vd va duce in pdmdntul pentru care Dumnezeul pdriw lilor noStri S-a jurat lui Avraam Si4ui Isaac Ei lui lacov. La wmd a jurat losif pe Jiii lui Israel, zicdnd: Dumnezeu are sd vd ; cerceteze, dar voi sd scoateli oasele mele de aici! " 22-252 ,,Apoi a locuit
I
'
o8o
lbid.
242
n85
Ibid.,IxvII,5
4E6
lbid.
cu, in Boethius gi Salvianus, Scrieri, p.S.B. .72, EIF.,
Bucuregti, 1992
Calist
viala contemplativd, in Colecfia Colecfie tradusi de D. Stiniloae,
BIBLIOGRAFIE chiril A. SFANTA SCRIPTURI
Biblia sau Sfdnta Scripturd, Editura Institutului Biblic pi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romdne (EIB), Bucuregti,
al Alexandriei (sf.), Despre fnchinarea tn duh adevdr, si Scrieri I, t;rad. D. Stiniloae, p.S.B. 3g, EIB, bucuregti,
t99r
1995
Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd, Bucuregti, 1688, retiplrire EIB, Bucuregti, 1988 Biblia adecd Dumnezeeasca Scripturd, Ed. Sfaffuhi Sinod, Bucuregti,1914 Pentateuhul, versiune revizuitil dupL Septuaginta, redactatil Si comentatl de Bartolomeu Valeriu Anania, EIB, Bucuregti, 1997 Biblia Hebraica, Editio quarta emendata opera H.P. Riiger, Stuttgart, 1979 Biblia Sacra Vulgata, editionem quartam emendatam cum sociis B. Fischer, H.I. Frede, H.F.D. Sparks, W. Thiele, praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 199 Septuaginta, editit Alfred Rahlfs, Stuttgart, 1979 B. SCRIERI PATRISTICE
Ambrozie al Milanului (Sf.), Scrisori, Scrieri, partea a doua, trad. David Popescu, in Colecfia,,Pirinfi gi scriitori bisericegti" (P.S.B.) Nr. 53, EIB, Bucuregti, 1994 Atanasie cel Mare (Sf.), Tratat despre lntruparea cuvdnfiilui, Scrieri I, trad. Dumitru Stdniloae, P.S.B. 15, ElB, Bucuregti, 1987 B arnaba, Epi s to I a, trad. Dumitru F ecioru, in Sc r i e r il e P dr in! il or apostolici, P.S.B. 1, EIB, Bucuregti, 1979 Boethius, Scurtd expunere a cr din[ei creStine, trad. D. Popes244
Ciprian al Cartaginei (Sf.), Despre rugdciunea domneascd, trad. D. Popescu, in Apologeli de limbd latind, p.S.B. 3, EIB, Bucuregti, 1981
Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri P.S.B. 5, EIB, Bucuregti, 1982
II,
trad.
D.
Fecioru,
Clement Romanul (Sf.), Epistola cdtre Corinteni, trad. D. Fecioru, in Scrierile pdrinlilor apostolici, p.S.B. 1, EIB, Bucuregti, 1979
Efrem Sirul
(
in
Sfentul
Sfefful
;' 245
Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericeascd, Scrieri 1, trad. Teodor Bodogae, P.S.B. 13, EIB, Bucuregti, 1987 Evagrie Monahul, Capete despre deosebirea patimilor Si a gdndurilor, F I, Tipografia arhidiecezanS, Sibiu, 1946 Grigorie de Nazianz (Sf.), Cele 5 cuvdntdri teologice, trad. D. Stiiniloae, Ed. Anastasia, Bucuregti, 1993 Grigorie de Nazianz (Sf.), Despre preolie, trad. D. Fecioru, in Despre preolie, EIB, Bucuregti, I 987
Grigorie de Nyssa (Sf.), Cuvdnt apologetic la Hexaimeron, Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B. 30, EIB, Bucuregti, 1998 Grigorie de Nyssa (Sf.), Desprefacerea omului, Scieri II,trad. T. Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucuregti, 1998 Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre inlelesul numelui de creStin, Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B. 30, EIB, Bucuregti, 1998 Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre nevoinld, Scrieri l,trad. D. Stdniloae, P.S.B. 29,EIB, Bucuregti, 1982 Grigorie de Nyssa (Sf.), Marele cuvdnt catehetic, Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucuregti, 1998 Grigorie de Nyssa (Sf.), Omilii la Ecclesiast, Scrieri II, trad. T. Bodogae, P.S.B.30, EIB, Bucureqti, 1998 Grigorie Palama (Sf.), Capete despre cunoStinla naturald, F 7, EIB, Bucuregti,l9TT Grigorie Palama (Sf.), Despre rugdciune, F 7, ElB, Bucureqti, 1877
Ioan Carpatial, O sutd de capete de mdngdiere,F 4, Tipografia arhidiecezan[, Sibiu, 1948 Ioan Casian (Sf .), A S e z dmin t e I e mdndst ir e S t i, Scri eri a I e s e, trad. Vasile Cojocaru, P.S.B. 57,ElB, Bucuregti, 1990 Ioan Casian (Sf.), Despre fntruparea Domnului, Scrieri alese, trad. D. Popescu, P.S.B. 57,EIB, Bucuregti, 1990 Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, edilia a II-a, ElB, Bucuregti, 1943 loan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Facere, trad. D. Fecioru, P.S.B.
246
2l-22, EIB, Bucureqti, vol. I _ I9g7;vol. II _ l9g9 Ioan Guri de Aur (Sf.), Omitii la Matei,trad. D. Fecioru, p.S.B.
Ioan
23,EB,Bucuregti, 1994
despre preolie, trad..D. Fecioru, Bucuregti' 1987 nevoinld, F 10, EIB, Bucureqti,
Isaac
Isaia Pustnicul, Doudzeci Si noud de cuvinte, F 12, Ed. Harisma, Bucuregti, 1991
Macarie Egipteanul (Sf.), Omilii, trad. Constantin Comi,tescu, P.S.B. 34, EIB, Bucuregti Marcu Asceful, Despre legea duhovniceascd, F 1, Tipografia arhidiecezarr[, Sibiu, I 946 Maxim Mlrturisitorul (Sf.), Ambigua, Scriei I, trad,. D. StIni_
Maxim Mdrturisitorul (Sf.), Capete gnostice,F 2, edilia aII_a, Ed. Harisma, Bucuregti, 1993 Maxim Mirturisitorul (Sf.), Capetele teologice,F 2, edifia aII_a, Ed. Harisma, Bucuregti, 1993
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,F l, Tipografia arhidiecezanl, biu,1946
Si_
Origen, Comentar la Evanghelia dupd Matei, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae gi Nicolae Neaga, p.S.B. 7, EIB, Bu_
247
cure$ti, 1982 Origan, Despre rugdciune, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae gi Nicolae Neaga, P.S.B. 7,F,IB., Bucuregti, 1982 Origen, Filocalia, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae gi Nicolae Neaga, P.S.B.'l, EIE, Bucuregti, 1 982 Origen, Omilii la Cartea Cdntarea Cdntdrilor, Scrieri alese I, trad. T. Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, l98l Orig.rU Omilii la Cartea Facerii, Scrieri alese I, trad. T. Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, 1981
Origen, Omilii
I,
trad. T.
la Cartea losua, Scrieri alese I,
trad. T.
la
Cartea leSirii, Scrieri alese
Bodogae, P.S.B.6, EIB, Bucuregti, 1981
Origen, Omilii
Bodogae, P.S.8.6, EIB, Bucureqti, 1981
Origen, Omilii
la
Cartea Numerii, Scrieri alese
I,
trad. T.
Varsanufie (Sf.), Scrrsori duhovniceSti, F 11, Ed. Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990 Vasile cel Mare (Sf.), Constituliile ascetice, Scrieri ll,had. Iorgu Ivan, P.S.B. 18, EIB, Bucuregti, 1989 Vasile cel Mare (Sf.), Despre SJiintul Duh, Scrieri III,trad,. Corni,tescu qi T. Bodogae, P.S.B. l2,ElB,Bucureqti, lggg Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri 1, trad. D. Fecioru, P.S.B. 17, ElB,Bucuregti, 1986 Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Psalmi, Scrieri I, trad. D. Fecioru, P.S.B. 17, EIB, Bucuregti, 1986 Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I, fiad.. D. Fecioru, P.S.B . 17, ElB, Bucuregti, I 986 Vasile cel Mare (Sf.), Regulile mari, Scrieri II, trad.I. Ivan, P.S.B. 18, EIB, Bucuregti, 1989
Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, 1981
O.igot, Omilii la Cartea Proorocului leremia, Scrieri alese I, trad. T. Bodogae, P.S.B. 6, EIB, Bucuregti, l98l O.igoU Omilii la Evanghelia dupd Luca, Scrieri alese II, trad. T. Bodogae giN. Neaga, P.S.B. 7,E,IB, Bucuregti, 1982 Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu,trad. D. Popescu, in Boethius gi Salvianus, Scrieri, P.S.B. 'l2,F/lB,Bn-
curegti, 1992 Simeon Metafrastul (Sf.), Pmafrazd la Mocarie Egipteanul, F 5, EIB, Bucuregti, 1976 Simeon Noul Teolog (Sf.), Cuvdntdri morale, F 6, EIB, Bucuregti, 1977 Simeon Noul Teolog (Sf.), Disczrsuri teologice Si etice, Scrieri I, trad. Ioan Ici Jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998 Teofil al Antiohiei, Trei cdrli cdtre Autolic, trad. D. Fecioru, in Apologeli de limbd greacd, P.S.B. 2, ElB, Bucuregti, 1980
c. LUCRIRT
$r STUDIT TEOLOGTCE
Abrudan Dumitru gi Cornifescu Emilian, Arheologie biblicd, EIB, Bucuregti, 1994 Coman l. G' Patrologie,ElB, Bucuregti, vol. I 1984; vol. tr 1985
Daniel Constantin, Pe urmele vechilor civilizalii, Ed. SportTurism, Bucuregti, 1987 Eliade Mircea, Istoria credinlelor Si ideilor religioase,vol. I, edifia a II-a, Ed. gtiinfific[, Bucuregti, 1991 NegoifE Athanase, Teologie biblicd a Vechiului Testament,Ed.
Credinfa noastr6, Bucuregti, 1992
St[niloae Dumitru, Teologia morald ortodoxd, vol. III, EIB, Bucuregti, l98l D. DICTIONARE $I LUCRARI COLECTIVE
Tertulian, Despre rdbdare, trad. D. Popescu, in Apologeli de limbd latind, P.S.B. 3, EIB, Bucuregti, l98l Tertulian, Despre rugdciune, trad. D. Popescu, in Apologeli de limbd latind, P.S.B. 3, EIB, Bucuregti, 1981
t995 Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original: Nouveau
248
249
Chevalier Jean gi Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri,Ed. Artemis, Bucuregti, vol. I - 1994; vol.II gi vol. III -
carte de veghe, carte de tlmadI
dictionaire biblique rdvis d), Ed. Stephanus, Bucure;ti, vol. I - 1995; vol. II- 1996; vol. III - 1997 Moldoveanu Nicolae, Diclionar biblic de nurne proprii Si cuvinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995 Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia 1688, pars I, Genesis, Ed. Universitifii,"A.l. I. Cvza,, Iagi, I 9gg
EDITURA CHRISTIANA asocialia filantropicfl medicali<> APARITTI RECENTE: Nicoleta Macovei E-urile si problemele de sdndtate
Pr. Dan Bldulescu New Age.
Originile, istoricul, doctina Si consecinlele sale din perspectivd ortodoxd
Arhimandrit [lie CleoPa Predici inedite (1). Predici la Sdrbdtorile de Peste an
Dr. Pavel Chirili Conceptul de medicind ueStind (1)' Sfdnta Scripturd cititd de un medic ortodox
Pr.Ioan C. Tegu Omul- taind teologicd. Studii de spiritualitate filocalicd Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa Homo americanus. O radiografie ortodoxd
occidentali
I i I
I
la ortodoxie.
""ririrU, $ase ipostaze mdrturisitoare
Arhim. Grigorie Bibug B ib
lio grafia tipdriturilor ps altic e ale lui Anton Pann
RIzvan Codrescu Rdsdritenele iubiri. Fals tratat de dezlumire Costion Nicolescu Cine se teme de Bisericd? Studii gi articole teologice
DIN .A.PARITI ILE VIITOARE: Flavia Grljdan "La inceput afost Cuvdntul..." Curs de limba englezd pentru avansali, pe texte biblice Si patristice Sf0ntul loan al Crucii Integrala operei poetice (edifie bilingvn)
Pr.Ioan Sorin Usca Doctorul Nicolae C. Paulescu sau $tiinla mdrturisitoare
Arhim. Grigorie Bibug Izvoare liturgice
Si
pastorale
Pr. Prof. Niculae M. Popescu Preoli de mir adormili in Domnul
Rizvan Codrescu Recurs la Ortodoxie
Riizvan Codrescu Teologia sexelor qi
Taina Nunlii
Vechiul Testament
in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli
II. IeSirea Flavia Grljdan Totul despre verb. Gramatica gi stilistica verbului tn limbafrancezd
Rlzvan Codrescu Cartea indreptdrilor. O viziune creStind asupra politicului
carte de veghe, carte de tImadl
EDITURA CHRISTIAI{A asociatia filantropicl medicall <
Eratil la Facerea_ p.43, r.3 s: in loc de: ntpentru
aceasta l-a citi: nu pentru aceasta nu l-a p.48,r.9 j: in loc de: Au doar[ nu se va citi: Au doar{ eu p. 57, r.l s: in loc de: crnci se va citi: trei p. 81, nJ2-13 j: in loc de: nu se unosc niciodatii, ci intotse va
deauna se despart
despart
se va citi: nu unesc niciodatS, ci intotdeauna
p. 122, r.l2 j: in loc de: ingrefogafi se va citi: invdrtogafi p.125, r.10 j: tn loc de: numit generic pentru frlisteni se va citi: nume generic pentru regii frlisteni p. 160, r.2 s: in lac de: Duhul este cu adev[rat in locul se va citi: Duhul este cu adevErat locul p. 163, r.l2 j: tn loc de: aceasta se va citi: acestea p.178, r.13 s: tn loc de: zeu ne descoperE c . _ se va citi: zeu nu.,ne poate fi cunoscu! chiar dacd
Insugi Dumnezeu ne descoperE
p. 180, r.7 s: in loc de: Arffint se va citi: lnfrAnat p. 184, r.3 j: in loc de: intiplrind cele se va citi: intiplrind chipurile cele p.209, r.15 j: fn loc de: ridicat impIrat se va citi: ridicat de irnp[rat p.244, r.1l j: in loc de: ditit se va citi: edidit p.246, r.l0 j: in loc de:1g77 se va
citi:
1977
p.247, r.15 s: in loc de: Bucuregti se va citi: Bucuregti, 1992
