VII
I
Seria de tAlcuiri verset cu verset ale cdrtilor Vechiului Testament, continuatd prin volumul de fald, se intemeiazd cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi precizdri istorice gi fi-
lologice de datd recentd. Autorii imbind rigorile teologiei cu exigenlele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor si studentilor in Teologie, dar 9i intelectuaHtetii cregtine in general.
in curAnd, in aceeagi serie:
Si
ffit -L
PARINTI
JTIDE€trTBII.iRUT i:-'li'r ; t
i ''i{.l:ifr
! .l:
Coperta:
Valentin Dan
[ustratii coperta 1: Samson Si Rut (miniaturi - sec. al XII-lea)
Preot loan Sorin Usca
VACTXITJL ?ESTAIVINNT
tn rAncurREA sFINTTLoR
PARTNTI
VII JUDECA?"ORII. RUT Serie editatl cu binecuv6ntarea
i.
@ Asociagia
P. s. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului
Filantropici Medicall <
pentru prezenta edifre
-
Bucuregti, 2005
Edifura Christiana
- $os. Pantelimon 27, se*tor 2, Buctregti 021591; tel./fax: 02L /2520517; e-mail: [email protected] Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu Director literar: Rizvan Codrescu
rsBN 973-8125-65-0
BDITT]RA CIIRISTIANA Bucuregti
-
2005
JUDMCATORILOR
Introducere Curtea Judecdtorilor este cea de-a gaptea carte a Sfin-
lal Botlpturi gi a doua dintre c[(ile istorice (dac[ socotim €arBn lowa ca prima de acest fel). Biblia Hebraica rutmolto oartca $ofetim, pe cdnd Septuaginta o numegte Krire, lar ltulguta o numegte Liber Sopthim id est ludicum. Prelutlndoni, fnfelesul e acela de judecdtori, iar pozilia ce4ii e, ln toato cazurile, dup[ cea a lui Iosua. Cartea Judecdtorilor descrie evenimente petrecute pe prrcuraul a aproape dou[ secole (circa 1200 1032 i. Hr.), tntro moartea lui Iosua gi instituirea regalit[1ii. A fost, dup[ oum to va vedea, o perioadfl plin[ de tulburdri gi de decidere
-
a morawrilor, epocl dominatl de frgurile unora Judocitori. DupI moartea lui Iosua, ,,la conducerea
dintre popopeste Israel s-au iar cdnd triburilor, betranii rulul au urmat Dumnezeu a str[ine, popoare triburi rhtrtut invaziile unor $i cotrorlncluit pe unii b[rba(i viteji pentru a mdntui fara de pltorl, Acegti blrbafi sunt cunoscuti sub numele de iudeedbrl, cu toate c[ principala lor menire a fost (...) sd-i scape po lnraelifi din m6na dugmanilor din afar6, motiv pentru care erau privifi ca nigte eliberatori gi m0ntuitori ai poporului (3, 9-15), Probabil c[ in weme de pace, respectiv in ristim-pul dlntre o n[vdlire gi alta, in fafa lor erau aduse pricinile mai eomplicate care se iveau"l. Judecdtorii,,este a doua dintre c[rfile profetice, astfel lntitutatd dup[ judecltorii care au condus poporul lui Israel ln pcrioada de la moartea lui Iosua pdnd la ivirea profetului Snmuel. Principala funcfie a judecdtorilor era aceea de a nruma comanda militarl a nafiunii ori a unui grup de triburi lrr timp de rizboi. Numai incantl Deborei se face abuziela I l>umitn Abrudan gi Emilian Cornipsctl, Arheologie biblicd (in conAB), Editua Institutului Biblic ai de Misirure al Bisericii
llnuare:
( )rto-doxe Rom6ne
(in continuare: EIB), Bucuresti, 1994, p. 184.
funcfia propriu-zis judiciar{ a acestor conduc[tori. Titlul de judecltor nu era ereditar (exceptdnd cazul lui Abimeleh) gi nu pare s[ fi constituit monopolul unui trib anume,'2. ,,Cartea Judecdtorilor aratd, in general, lupta monoteismului impotriva porul, s Starea
s
lumegti, iqi pierde autoritatea. Dumnezeu, potrivit ameninfdrilor din Legea lui Moise, pedep gi in acest timp trist a fost o weme implinit gi poporul s-a bucurat de episodul din C-artea Rzl. Scopul c6(ii este ar[tarea credinciogiei divine"3. ,,Cartea Judecdtorilor ne informeazl asupra unei perioade din istoria lui Israel despre care nu avem date din nici o altd sursd. Rabinii considerd c6 autorul clrfii este profetul Samuel. Specialigtii modemi susfin c6 povestirile au fost redactate treptat gi adunate la un loc abia in wemea, monarhiei. DupI unii, varianta definitivd a cdrfii dateazl de dupd distrugerea Ierusalimului din 586 i. Hr."4. Pentru simplificare, vom il considera gi noi drept autor pe Samuel, frr[ a exclude redactdri ulterioare, iar ca timp al scrierii cirfii propunem o perioad[ intre 1030-1010 i. Hr., la inceputurile monarhiei in Israel, o date cu Saul. Edi{ia ptic, pentru intregul o-
AIfred tex sebirile fiind, uneori,
al
trnducorii de care ne folosinl aceasta reugind sd armoni,gto, dc cele mai multe ori in chip tacit, aceste diferenfe. Ca gi in volumele anterioare, nu ne vom interesa do istoria israelifilor, ci vom ciuta, pe cdt posibil, senltt{ot lUdlo mistice ale acestei istorii, deqi, de data aceasta, spre drorcbirc de Cdryile Regilor, care vor unna, exegeza patristlgl o*o mai slrac6. ln comentariul nostru la Cartea Judecdtorilor, yom mufgo la imp64irea acesteia in'trei sec{iuni: Prolog (1, 1 - 2,36) - parte ce rememoreaL zd evenimente din perioada lui Iosua; Perioada Judecltorilor (3, I - 16, 31); II. Epilog (17, | -21,25) - cuprinzdnd cdteva ilt. adaosuri istorice ce subliniaz[ pervertirea credin{ei gi a moravurilor in timpul judec[torilor. lncepind cu acest volum, ne vom ajuta gi de SepH$glnta tradusi in limba romini de cfltre un grup de truditorl (Colegiul Noua EuropI/Editura Polirom, Bucuregti /Iagi, 3 volume, 2004), cu men{iunea cd, in cazul termenilor gre0tftl, vom opta, ca gi pdn[ acum, pentru o transcriere c6t fiul apropiatl de modul in care acegtia trebuie a fi citifi, resplngAnd modalitatea apuseand de transliterare. in cazul unei W€ntuale reeditdri a primelor qase volume din seria noastri, dorlm s[ facem importante adaosuri, apelAnd atdt la Septuailnla, cgt 9i la alte lucr[ri, apirute ulterior publiclrii volumolor ln discufie.
I. Prolog (1, 1- 2,36) CAP. 1 - Cucerirea Canaanului 1: ,r$i a fost cI, dupi moartea lui losua, fiii tui Israel L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Cine se va ridica pentru noi impotriva Canaaneenilor, sI se batl cu ei?". ,,Noile evenimente se desf[goar[ dupd moartea lui Iosua, degi numele gi decesul acestuia vor fi reluato, t[rorrrnetic, in capitolul 2"6. Ajci, ca gi in alte locuri din Cartea Judecdtorilor, Domnul e intrebat de cltre preot, prin Urim gi Tumim. Prin mijlocirea acestora, marele preot obfinea rlspunsul divin in imprejur6ri deosebite. Septuaginta 2 |rcepe astfel: $i a fost aSa: dupd moartea lui lisus... ,,$i a fost aSa: coplla inifiall poate fi semnul unei legituri puternice cu cartea precedent[. Situatia nu este neobignuit[, de vreme ce cu gi incep Numerii Si Leviticul, iar lisus (Navi) incepe cu un segment de frazi identic: $i afost aSa: dupd sfirSitul lui Moise..."7. ,,Dup[ Iosif Flaviu (Antichitdfi iudaice V, 120), cel careL-a intrebat pe Dunnezeu in numele israelifilor a fost preotul Finees, al c[rui nume se afll indicat in finalul cir{ii iisus (Navi) (24, 33a)-8. 6
Btblia sau SJiinta Scripturd, Edifie jubiliar6 a Sfinflrlui Sinod, versiune diortosittr durpd S eptuaginta, redactartl gi adnotafii de Bartolomeu
Valeriu Anania (in continuare, abreviaf BBVA), Editura hstitutului Biblic ai de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (in continuare: EIB), Bucuregti, 2001, p.273. 7 Septuaginn 2, Iisus Nave, Judecdtoii, Ruth, I-4 Regi, (in continuare, abreviat: SEP 2), volum coordonat de: Cristian BAdiliF, Francisca B6lttrceanu, Monica Brogteanu, Dan Slrryanschi, in colaborale cu pr. Ioan-Florin Florescu; traduceri de: Florica Bechet, Ioana Costa, Alexandra Moraru, lon P[tnrlescu, Cristina Costena Rogobete, Colegiul Noua Europtr/Polironl Bucuregt'/Iagi, 2004, p. ll3. 8lbid. 10
2i ,,lur Domnul le-a zis: fuda se va ridica; ia-ti, ln mlna lul am dat fara!". Ca gi in alte d[fi, tribul Iuda se afl[ in fruntea Irraclllilor (cf. 9i Numerii 2, 3). Reamintim ci din Iuda Se m nrfto Mtntuitorul Hristos. 3: ,,$i a zis Iuda cltre Simeon, fratele stru: Ridlel.to cu mine in mogia mea gi si facem rlzboi impotrlvt Canaaneenilor; apoi voi merge gi eu cu tine in E0ilr tat Iar Simeon a mers cu el". ,,luda gi Simeon erau nlscufi din aceeagi mami, T ia (Froerca 29,33-35). in textul de fafi, eponimi ai triburilor lllpootive, cele dou[ din sud, c-are vor avea o istorie oareOuir rpatte fafa de cele nordice"e. 4: ,,$i s-a ridicat luda, iar Domnul i-a dat in m0iUllf lor pe Canaaneeni gi pe Ferezei; 9i dintre ei au lovit h Eozoc zece mii de blrbati". ,,Bezec; localitate situatd, dup[ toate probabilit[1ile, pl looul actualului Bet-$ean"ro. Bezec (: fulger) era locuit de numeroqi canaanifi gi
frncrlti.
5: ,,Iar in Bezec au dat peste Adoni-Bezec ai au fleut rlzboi cu el; 9i i-au bitut pe Canaaneeni 9i pe Fe-
irtalt.
,,Adoni-Bezec inseamnd Bezec e domnul rneu, perfon{ diferit de Adoni-Bezec (Adoni-fedec), regele Ierusallmului, din Iosua 10, 3"rr.
6-7: ,,lrr Adoni-Bezec a fugit, dar ei au alergat dupl el gi l-au prins gi i-au tiliat degetele de la m0ini gi drgotele de la picioare. $i a zis Adoni-Bezec: $aptezeci de rr3l rv0ndu-9i tliate degetele de la m0ini 9i degetele de la
plclorre rdunau fbrflmituri de sub masa mea; prin urmtro, aga cum le-am ficut eu lor, tot astfel mi-a risplltit
ll
mie Dumnezeu. $i l-au dus in Ierusalim, gi a murit acolott.
degetelor"l2. 8: ,,Iar liii lui Israel au lEcut rilzboi impotriva
.
Ierusalimului gi l-au luat gi l-au trecut prin ascufigul sIbiei, iar cetatea au ars-o cu foc". Ierusalim (: cetatea plcii) era locuit de Iebusei; el va fi cucerit deplin de cltre ewei abia sub regele David, insi chiar gi dupi aceasta va ft, in mare parte, locuit gi de cltre iebusili. ,,De fapt, Ierusalimul va fi cucerit doar sub domnia lui David. Anacronismul, menit a sublinia meritele tribului lui Iuda, este pistrat aici gi in grecegte, spre deosebire de versetul 18. Iosif Flaviu (Antichitdli V, 124) incearc[ s[ armorizeze l, 8 cu l, 21 gi cu Iosua 15,63, fEcind distincfia intre oragul de jos, care a fost cucerit, Si orasul de sus, inexpugnabil"r3 9-10: ,,Iar dupl aceasta s-au cobor0t fiii lui luda
si battr rlzboi impotriva Canaaneenilor care locuiau la munte 9i in finutul de miazlzi 9i in cel din c0mpie. gi a mers Iuda impotriva Canaaneenilor care locuiau in He-
'4'
lrr Hebronul i-a iegit impotrivii (iar numele cel
rl
Hobronului era Chiriat-Arba); 9i i-au bitut pe lqrl il po Ahlman gi pe Talmai, rlmIgifele lui Enac". Hebron (: uniune) s-a numit inifial Chiriat-Arba (: olrte tmp[trit[); era o cetate din regiunea muntoasl a lui fiffb, Alol, tribul Iuda a invins pe $esai (: alb; nobil), pe thlnan (. fratele unui dar) sipe Talmai (: plugar; iteaz), ttttltltolo unor popoare descendente din Enac (: git lung; ur{rl), Ne amintim cI de Enachifi s-au insp[imintat iscoadllr trlmiee de Moise in Canaan (Numerii 13,26-30). ll-15: ,,Iar de acolo s-au suit impotriva celor ce hlru ln Debir (al cirui nume fusese mai inainte Chithhtoforr Cetatea Clrturarilor). A zis Caleb: Cel ce va lCti Cttrtea Ctrrturarilor gi o va lua, aceluia ii voi da de rflr ps lllca mea Acsa. $i a luat-o Otniel, fiul cel mai ilalr rl lul Chenaz, fratele lui Caleb; iar Caleb i-a dat-o lf rcfl0 po Acsa, fiica sa. $i a fost cl-n timp ce ea mertflp Otnlel a tndemnat-o sI cearl o farinl de la tatil ei; S ff olrtea 9i striga de pe asin: M-ai dat in finutul din illtlzll... Dar Caleb i-a zis: Ce ti-a venit? Iar Acsa i-a d:t Dl.ml, te rog o binecuvilntare, cil m'ai trimis intrIl flnut dln miazlzi: di-mi gi izvoarele de api! Iar Cahb l.r dat, dupl inima eir lzvoarele cele de sus gi cele de fortt. E cuceritl cetatea Debir (: cuv0nt) de c[tre Otniel (= putoroa lui Dumnezeu), fiul lui Chenaz (: vdnltor), fraBlr lul Caleb (= cdine; ca o inim6). Pentru fapta sa, Otniel primegte de sofie pe Acsa (: wrlgl pontru glezr6), fiica lui Caleb. Este o reluare a celor rllrtrto tn Cartea losua,15, l6-19. ,,Textul ebraic ofer[ versete aproape echivalente, in Yf0hl
Istoria Israelililor nu'e lipsitd de cruzimi, dar, in caztl de fafil, ei au aplicat lui Adoni-Bezec acelagi mod de mutilare pe care el il folosise asupra a gaptezeci de regi; insupi Adoni-Bezec va considera c[ asupra sa a venit rilzbrtnarea divini. Oricum, pentru a atenua efectul acestor rdnduri, precizim cd mutilarea consta doar in tdierea degetelor celor mari, gi nu a tuturor degetelor, cum ar reiegi din traducerea de fa[i. Degi, urm[torul comentariu, complici problema: ,degetele: gr. akra inseamn[ exact vdduri, extremitdli, iar in acest pasaj poate indica fie degetele, fie doar degetele mari; echivalentul ebraic nu este relevant, fiind un hapax.Imaginea din versetul umrdtor (v. 7) (oameni mdnc6nd pe sub mese, ca nigte c6ini) ar sugera tlierea tuturor
":il'i.',p' T2
brcn,
rohlmb textul grecesc atestl diferenfe chiar gi intre cele douE tredllii manuscrise ale Judec[torilot''ra. tr
lbkl,,p. tt5. 13
,rlar fiii lui Ilobab Cheneul, socrul lui Moise, s-au suit din cetatea Palmierilor, cu fiii lui luda, la miazizi de Arad, gi s-au dus gi au locuit cu poporul". 16:
Cheneii sau Qeneii ,,aparfineau madianitilor gi, dubiblic[, au trdit intr-o parte a Peninsulei Sinai. Au p[truns apoi in Canaan, o datl cu triburile israelite, practicind meseria de fierari ambulanti. Au fost asimilafi progresiv de citre israelifi. Ietro, socrul lui Moise, se trlgea din pd tradifia
neamul qeni1ilor"l5.
(:
(:
fierar) pare a fi fost Hobab iubit) Cheneul cumnatul lui Moise; dupi alte opinii, aga cum s-ar deduce de aici, socrul acestuia, astfel c[ Hobab ar fi un alt nume pentru Ietro sau Raguel. inclindm s[ credem c[ prima variant5 e mai aproape de realitate. Oricum, aici e vorba de urmagii lui Hobab, care s-au allturat, in wemea lui Iosua, tribului Iuda, locuind la niazdzi de Arad (: m[Sar s[lbatic; locul refugiafilor). 17: ,,$i a mers Iuda impreuni cu Simeon, fratele sIur gi i-a bitut pe Canaaneenii care locuiau in fefat gi i-
au dat
pierzlrii; iar cetlfii i-au
pus numele Pierzanie". ,,in Codex Vaticanus: Anathema, cuvdntul original
ca-re se traduce Pierzanie. Anatherna era prada de rlzboi dedicatl in intregime lui Dumnezeu; pentru ca ins[ nu cumva vreunul dintre luptltori s[ fie ispitit a-gi insugi ceva, ea era
nimicitd fEri nici o cru1are"r6. Tefat (= tum de pazd) a fost acordat tribului Simeon, care a numit cetatea Horma (: nimicire; pierzanie). 18: ,,Dar Iuda nu a luat Gaza, nici imprejurimile ei, nici Ascalonul sau hotarele lui, nici Ecronul gi nici hotarele lui, nici Azotul sau imprejurimile lui". ,,Negafia se afl6 in amAndoi codicii Septuagintei: Alexandrinus gi Vaticanus; Textul Masoretic relateazi cuceriri succesive. Cetifile ins[ vor fi supuse sub regele Da-
vld"l7, Cot[ti ce nu au putut fi luate, in wemea lui Iosua, de tt{bul luda: Gaza (: putemic), Ascalon (: migrafie), Ecron (- crtorminarc), Azot (: loc fortificat). Aceste cet6{i au a-
ffilnut
Filistenilor.
l9l ,r$l Domnul era cu Iudal acesta.a luat munldrr tllndcl pe locuitorii din vale n-a putut sI-i nimiml;Clr ol fllnd ocroti{i de Rahab".
,
,,Rahab: desfrinata din Ierihon, fafi de care Israelifii morale (Iosua 6,25). Textul Masoretic motiobligafii Hrilu VglEt dlforit: ... de vrerne ce ei aveau care de fier"tg. Motivalia din textul ebraic pare si fie mai plauzibi-
,5 h
i,'
oontoxt,
lpoul
se complicd, intrucdt
textul grec vorbegte aici
{f,[pa Rlhav, iar nu despre Ratrab, Raav in Septuaginta. Bhrv u fi transcrierea pentru Recab.
Ot,
,,Loctiunea stranie din Septuaginta a fost explicat[ € rlwto la recabifii din Ieremia 35. Acegtia, din frdelitate tH d0 rtr{mogul lor eponim pentru care idealul era viala Hudf din pustiu, refvzau orice contaminare cu civilizafia: ThrOdora (Quastestiones in ludices 6) afrrmi ci Recab l-ar fi liltult pc Iuda sd evite cflmpia, loc de impietate 9i corupts, htlf Flaviu (Antichitdli V, 128) interpreteazd conform imutut sbraic, vorbind despre mullime deiare"te. 20-Zl: ,,Hebronul i l-au dat lui Caleb, a9a cum lDlaala Molse; 9i acolo a mogtenit el cele trei cetifi 9i
t
'
lClO l.r omor0t pe cei trei fii ai lui Enac. Dar fiii lui Vfilrmln nu l-au scos pe Iebuseii care locuiau in leruflla, utfcl cI Iebuseii locuiesc p0nl astlzi in Ierusalim hprrunt cu fiii lui Veniamin". Pdnd astdzi, adicd p6n[ la timpul scrierii cdrfii, dar, CUpl oum am mai spus, Iebuseii aveau s[ locuiascd incl Hultl vromo in lerusalim.
I rH
l'
liltvn, p.274. ltltvA. gr.274. Hl
l'
,r,
p. I l(1. 15
22-26:,rFiii lui losif s-au suit la Betel; 9i Domnul cu ei. era $i au impresurat Betelul gi l-au dlr0mat; iar numele cel vechi al cetitii era Luz. Iar iscoadele vIzflnd un om iegind din cetate, l-au prins gi i-au zis: Aratl-ne pe unde si intrlm in cetate gi vom face mill cu tine. $i el le-a arltat pe unde sI intre in cetate; iar ei au izbit cetatea cu ascufigul slbiei; iar pe omul acela gi pe rudele lui i-au llsat liberi. $i a mers omul acela in finutul Heteilor gi a zidit acolo o cetate pe care a numit-o Luzl acesta e numele ei p0ni-n ziua de a;stdzi". Betel (= casa lui Dumnezeu) se afla la vest de Ai 9i la sud de $ilo; vechiul nume al cetifii era Luz (: migdal). Ulterior, o altl cetate cu numele Luz a fost ridicati in finutul Heteilor sau Hitifilor, ctitor fiind acel om care a descoperit fiilor lui Iosifintrarea in cetate. 27: ,rManase, de asemenea, nu i-a alungat pe cei din Bet-$ean, care este o cetate a Sci{ilor, nici oragele ei 9i nici imprejurimile ei; nici pe cei ce locuiau in Taanac, nici oragele acestuial nici pe locuitorii din Dor, nici oragele acestuia; nici pe locuitorii din Balac 9i nici imprejurimile sau oragele lui, nici pe locuitorii Meghiddonului gi nici imprejurimile sau oragele acestuia, nici pe locuitorii Ibleamului 9i nici imprejurimile sau oragele acesfuia; iar Canaaneenii au inceput si locuiasci in aceasti fari". Bet-$ean (: casa siguranfei) era ,,o cetate a Scililor: menfiune proprie Septuagintei; una gi aceeagi cu Schitopolis. Sci(ii (numifi ln Vechiul Testament gi Agchenazi - Facerea 10,3): popor nomad, din care unele triburi au plecat din sudul Rusiei gi au pltruns in Asia gi-n Orientul Mijlociu. Pavel ii va menfiona ca fiind cei mai indeplrtafi drntre barbari (adicd, dintre cei ce nu vorbeau limba greaci), ceea ce inseamn[ c[ locuiau in nordul Mirii Negre'ao. Taanac 1: loc nisipos) era o cetate canaanitl acordat[ tribului Manase
20asv4p.zl+. 16
(: locuinf[) era o ;1, ultorior, deveniti cetate leviticl; Dor pe teritoriul aflatd Mediteranei, pe ednto canaanit6 farmul (: apare nimicitor) Balac Manase; lul A1m, dar atribuit[ lui
doer hr Septuaginta; Megghiddo (: amplasamentul trupe!m), ootate ce controla c6mpia Esdrelonului; Ibleam (: locul blruln1oi1, cetate din finutul lui Isahar, insi atribuit[ lui Maillo, Dogi s-a cerut nimicirea bigtinaqilor, in toate aceste €atltl au fost ltrsafi sd tr[iasci in continuare gi canaaneii. La ftl r.n pctrecut gi in alte cetdfi, dupl cum se va ar[ta in €of,tlnunro:
cI dupi ce Israel s-a intirit, i-a pllteascl bir, dar de alungat nu sl-i llflt nu i-a alungat pe Canaaneenii Efraim Nici h rlungrt. iar Canaaneenii au locuit in Ghezerl ln llll loculau Nici Zabulon nu i-a alungat pllteau bir. UilJloeul lul 9i-i in !l 001 co locuiau in Chitron, nici pe cei ce locuiau Flfhflol; lar Canaaneenii au locuit in mijlocul lor 9i=i pEtmu blr. Nici Ager nu i-a alungat pe cei ce locuiau in ht0, crro-l pltrteau bir, nici pe locuitorii din Dor, nici pe bOultorll dln Sidon, nici pe locuitorii din Mahaleb, din Aillbt dln Helba, din Afec qi din Rehob. $i a triit Ager h m[locul Canaaneenilor care locuiau in fara aceea, de Vtlmc cG nu i-a izgonit. Nici Neftali nu i-a alungat pe l0Cultorll dln Bet-$emeg, nici pe locuitorii din Bet-Anat; il r trllt Neftali in mijlocul Canaaneenilor care locuiau lU Frr nceea; dar locuitorii din Bet-$emeq 9i din BetAnrt l-ru devenit plititori de bir. Amoreii insi i-au lmplnl pe fltt lui Dan in munte, fiindcI nu le-au inglduit il cohorre la vale. Aga au inceput Amoreii sI locuiasci h muntele Mirfilor, unde trliesc urgi 9i vulpi, in Aialon tl tn flralbtm; dar mf,na fiilor lui Iosif a fost puternicl [uprr Amoreilor, aga incflt acegtia i-au devenit birnici. Itr hotrrul Amoreilor a fost de la urcugul spre Acravim, dc lr rtlnc[ gi mai sus de ea". Rcd6m traducerea toponimelor int6lnite aici (api28-36: ,,$i a fost
pc Canaaneeni
rulG, do altfel, gi
in Cartea losua'\: Ghezer
(: agezare in pan-
t7
t[),
veche cetate canaantt[; Chitron
(: fum; cea{i), cetate in
teritoriul lui Zabulon,la 12 km depirtare de actualul Haifa; Nahqlol (: p[gune), sat al lui Z,abtion; Aco (: nisip arzdtor), cetate situat6la 40 km sud de Tyr, atribuitl lui Ager; Dor, amintit aici, apare doar in Septuaginta; Sidon (: pescuit; v0nltoare), veche cetate pe firmul Mediteranei, la 35 kn nord de Tyr; Mahaleb sau. Ahlab (: regitrne bogat[), cetate din teritoriul lui Ager, la 6 lcn nord-est de Tyr; Aczib (= ingetltor), cetate pe litoral, aparfinAnd lui Ager; Helba (: fertilitate), cetate pe teritoriul lui Ager, la nord-est de Tyr; Afec (: fo45), cetate la nord de Sidon; Rehob (: loc larg), cetate de la hotarul lui Aqer; Bet-$emes (: casa soarelui), cetate la hotarul dintre Iuda gi Dan, la circa 38 krn deplrtare de Ierusalim; Bet-Anat (= casa zeilei Anath; casa ecoului), cetate in munfii lui iuda; Aialon (: finutul cerbilor), cetate
din lara de Jos, la circa 2l krtnord-vest de Ierusalim; $aalbim 1: vulpi), cetate amorit[ pe teritoriul lui Dan; Acravim (: scorpioni), pantd din sud-estul frontierei lui Iuda. Cataanilii devin birnici ai israelililor, dar, cum se va vedea, prezen(a lor s-a dovedit o cursi pentru ewei, in principal din punct de vedere religios. ,Pentru infelegerea corect[ a celor cuprinse in carte trebuie sd finem seama de faptul c[, in timpul lui Iosua, s-a ftcut numai cuceiirea sumari a pim6ntului firii, rlmdndnd de datoria fieclrui trib si deslvirqeasci aceasti cucerire prin stdrpirea locuitorilor canaanilizl. Aceast[ cucerire definitivi s-a deslvdrgit lent. Aga s-a putut intimpla ci unele cet6fi sunt trcl stlpinite 4e canaanifi... De aici se explici unele contradiclii aparente"22. CAP. 2 - Lepddarea israelifilor; pedeapsa Si iertarea lor 1: ,,$i ingerul Domnului s-a suit de la Ghilgal la Locul Plflngerilor 9i la Betel gi la casa lui Israel gi le-a
rl:t Apr grllegte Domnul: Eu v-am scos din lara Egiphrlul fl V.irn adus in tara pe care M-"q jurat fafl de pfilnitt vottrt sl v-o dau voui, zicind: in veac nu voi voi!". Ingerul Domnului: ,,E vorba de ingerul pe care Epmnul l-a rtnduit s6-i clliuzeascl pe ltrngul 9i anevoiosul lor drum din Egipt pdn6-n fara Flg[duinlei (vezi Iegirea 23, 10.22), DacI insuccesele israeli{ilor menfionate in capitolul
ollcr loglmCntul
Sroodont (vffraole tf,'ar, oht
pe care l-am Ihcut cu
ist le e
lltll tl-au awt cartierul general in timpul cuceririi
Cana-
ftulul, Betel amintit aici e propriu Septuagintei2-5: ,,Dar nici voi si nu faceli vreun leglm0nt cu fl co loculesc ln aceasti tari 9i nici si nu vi inchinafi dumnozellor lor; dimpotrivi, chipurile lor cele cioplite si h llmlclll, iertfelnicele lor si le surpati!... Dar voi n-a{i
[lUltrt
de glasul Meu, de vreme ce a(i fdcut toate aceste lnenrrl. Iar Eu am zis: Nu-i voi alunga de dinaintea voaItsl, cl el vor fi sI vI facl necazuri, iar dumnezeii lor sI il lh platrtr de poticnire. $i a fost cI dupi ce a grlit inIsrael, |lrul Dom numit poporul 9lDomIOOUI rcela Eulul". Locul a fost numit Bochim (: cei ce plAng; pl6nin apropiere de Ghilgal, aici s-au ciit eweii in situat ld):
Uflra mustrdrilor ingerului. 6-10: ,,$i Iosua a dat drumul poporului, iar
fiii lui
sa, si-;i mogte-
Itrrcl c-au dus fiecare la mogtenirea 0ltrcl ptrmflntul. Iar poporul I-a slujit
Domnului in torto zllele lui Iosua gi-n toate zilele bitrinilor care-au trllt lndelung dupi Iosua gi care-au cunoscut toate lucrurllc cele mari pe care Domnul le-a ficut in Israel. Iar tr
nBVA, p.274.
t9
fiul lui Navi, sluga Domnului, a murit ln vflrsti de o sutii zece ani. $i l-au ingropat in hotarul mogtenirii sale, la Timnat-Heres, in muntele lui Efraim, la miazlnoapte de muntele Gaag; gi toatl generafia aceea s-a adiugat la plrinfii lor; 9i dupi ei s-a ridicat o alti generafie, care nu L-a recunoscut pe Domnul gi nici lucrurile pe care Domnul le flcuse cu Israel". Iosua a fost ingropat la Timnat-Heres sau TimnatSerah (: porfitrne suplimentard), sat din finutul lui Efraim, Iosua,
pe coasta nordicl a muntelui GaaS (: cutrernur de pdm6nt). Odati cu moartea lui Iosua, va incepe degradarea moravurilor gi un gir de apostazieri ale poporului. SEP 2: Toate zilele lui lisus:,,Origen distinge intre zilele lui.Irsus gi zilele lui Manase (sa'o zilele lui Faraon). Prima expresie trimite la lumina adevdrului gi drept[fii; a doua, la intunericul r[utefii qi al ereziilor. in sens mora| zilele lui Iszs sunt zilele in care sufletul pune in practicd vir-, tufile cregtine (Omilii la Judecdtori l, l). Origen interpreteazd aceste zile calitativ, nu cantitativ. O zi este dreptatea; o alt[ zi este sfinfenia; o alte zi, prudenla; o altd zi, milostenia. Prin urmare, zilele lui lisus formeazd un minunchi de virhrtr sufletegti (ibid.1,3)"24..[ar cdyi au mai trdit vrerne indelungatd dupd Iisus ,,se referfl, dupl Origen, la sfinfii, de dupl Iisus [Iristos. Vremea tndelungatd caracteizeazl vremea sfinleniei; la sfhr$itul wemurilor, inaintea celei de-a doua Veniri, timpul va fi scurtat (Matei 24,22) de dragul sfinfilor. Timpul eshatologic este plin de rlutate, este vr timp scurt (ibid. I,3)"'s. SEP 2: Iisus,Jiul lui Navi, robul Domnului, a murit; ,,Origen citegte ftaz.ain contrapunct cu Galateni 2,20: Iisus trdieSte in mine.Iisus Navi este figura tipologicl a lui Iisus lkistos. Prin urmare, tot ceea ce se spune despre primul se referl, tn cheie tipologic[ gi spirituall,la al doilea. in sens 24
SEF
z,pp. t2l-122.
" Ibid.,p.2l2, 20
m{tfll, tnttafica lui Iisus semnificd reintoarcerea omului la
M,tgrd pe Domnul: ,,Aceast[ generafie este aceea a gdndfullor r si urc[ direct din inima omului 1,2)"'7. (Orljon, ael au flcut riu in fa{a DomEUlul ll t-au lnchinat baalilor. $i L-au pirisit pe Dom-
A[hrtelor".
,,Credinfa politeistd a fenicienilor este adeverit[ 9i
&
mftluriile arheologice de la Sidon, unde s-au descoperit
Efmolo tcmplului inchinat zeului E;mun, care corespunde cu Adonlr prin natura 9i funcfiile sale. in panteonul sidonian
fltl
runt inclugi: zerl/, Baal Si Astarta, cunoscufi de autorii todorltor Vechiului Testament"28. Reamintim cd Baal inseamn6 domn; stdpdn, iar Aslgile, cea care aduce lumind. Baal era zeul furtunii 9i al feOundltdtii, iar Astarte, zeitpMamL, a fertilit{ii, a dragostei fl a rtrzboiului din panteonul canaanit. ,,Profefii iudei, care antrnfau prin Iahve un Dumietou de o concepfle mai elevat[, s-au opus cultelor str[Y€ohi, care ren[gteau fEri incetare, celebrdnd p0n[ la exao€rbare gi la monstruozitate saqalitatea viefii organice, forftlo olcmentare ale singelui, sexualit6fii gi fecunditdfii. Cultul lui Baal a ajuns sd simbolizezepreze$a 9i revenirea pedodle[, in orice civilizafie, a tendinfei de a exalta fo(ele re
iEP 2,p.122.
11
lhld,
't AB, p.32.
2l
instinctive"2'. Aici e relatatd o prim[ c[dere in idolatrie. ,,Pentru Origen, cei care au slujit Baalilor sunt cei ce nu cred in Evanghelia lui Iisus Hristos qi cei care-Si pleacd genunchii inimii fn fala poftelor trupeSti (Omilii la Judecdtori
[,3)"".
14: ,,$i Domnul S-a mflniat cu mare aprindere asupra lui Israel; gi i-a dat pe miina prlditorilor, care iau jefuit; 9i i-a vAndut in m0na dugmanilor lor de primprejur, iar ei n-au mai fost in stare si stea lmpotriva
vrijmagilor lor," SEP 2: Si i-a dat pe mdna jefuitorilor; ,Bentra Oigen, exist[ doui situalii in care Dumnezeu ii plrlsegte pe plcitoqi (prefigurafi de Israelul lnchinltor Baalilor). Prima situafe, oficialI, cdnd autoritifile bisericegti ii expulzeazdpe eretici in vIzul tuturor. A doua, cdnd Domnul, Care vede in taind (Matei 6,6), abandoneazd sufletul plin de vicii diavo-
(Omilii la Judecdtorill, 5)-3t . ,pumnezeiasca Scripturd spune cd cei care calci poruncile sunt vdndufi celor de alt neanr, adicd p[catelor impotriva firii, pinl ce nu se intorc prin poclin@"32. 15: ,,impotriva celor cu care mergeau mflnl-n m0nl; dimpotrivl, mina Domnului era impotriva lor, spre riu - a$a cum Domnul grlise gi a9a cum Domnul li Se jurase; 9i El a adus peste ei necazuri mari". ,pacd, in virtutea credinfei lor monoteiste, fiii lui Israel fuseserd capabili de victorii asupra unor forfe armate, decadenfa religioasi ii pune in fafa crimei orgarizate, clreia nu-i pot rezista, ca unii ce deveniserd alia{i ai propriilor lor luJnn
inamici"33.
2e
Jean Chevalier gi
22
'l'oxtul biblic aratd o intervenfie direct[ a lui Dumf,trou lmpotriva apostafilor, ins[ dep[rtarea de dreapta credlnfl provoac[ singur[ mullime de neajunsuri, de weme ce t.r tllat log[tura cu lzvorul binelui. l6: ,,$i Domnul le-a ridicat judecitori; 9i Domnul l.r mlntult din m0na celor ce-i pridau". ,,Aici e introdusd tema judecdtorilor, pe care Dumnrteu li rtnduiegte la weme 9i wemi de cizd moral[, aqa Bum va face, mai tirziu, cu profefii' th acest sens, judec[torii RU Grau magistrafi care sI cump[neasc[ 9i s[ impartl drcptatca, ci conduc[tori, eroi, salvatori"". 17-19 ,,Dar ei nici de judecltorii lor n-au astultrtr cl s-au desfrf,nat umblAnd dupl alti dumnezei 9i li htu lnchlnat acestora; 9i repede s-au intors din calea in $lo plrlnfii lor umblaserl sI asculte de cuvintele Domnului; ei n-au flcut aga. $i de vreme ce Domnul le t{dlctre judecfltori, Domnul era cu judecltorul ;i-i scipa dr m0na dugmanilor lor in toate zilele judecltorului; lllndcl Domnului ii plrea riu de suspinul lor, pricinuit dr cltre cei care-i impresurau 9i le flceau necazuri. Dar dupl ce judecltorul murea, ei se intorceau 9i se stricau Hrl rtru dec0t pirinfii lor, merg6nd dupl dumnezei strllnl, tlujinduJe gi inchin6ndu-se lor; ei nu gi-au pirlsit Itvodlrile, gi nici ciile lor cele rele". E rezumati perioada judecltorilor, cu biruinfe periodlso, dar gi cu apostazii. Se atatd cd poporul ce urma idolrtrici canaanite desfrdna sa.u predcurvea: ,,De fiecare dati cult canaanean, el il fnoind Israel (la Eeuld
Alain Gheerbran! Diclionar de simbolui (in con-
pelahve, 20-23:
sPiritual"3s.
Domnul asuPra lui Isnol gi a zis: De vreme ce neamul acesta a pirisit leglm0ntul pe care El l-am poruncit plrinfilor lor gi n-au ltcultat de glasul Meu, nici Eu nu voi mai izgoni de
23
dinaintea lor pe nimeni dintre neamurile lisate de losua, lisate ca prin ele si fie Israel pus la-ncercare gi si vadl daci va fine sau nu calea Domnului, sI meargl pe ea a$a cum au plzit-o plrinfii lor. Domnul este Cel ce a lisat aceste neamuri, gi nu le-a nimicit degrabii gi nici nu le-a dat in-mflna lui Iosua". ,,Dacd sub Iosua s-a continuat forma de guvernare teocratic[, el intrunind in persoana sa toati puterea legislativd, judecltoreascd gi executivI, dupl moartea lui, israeli(ii nu mai au un conducltor unic, de aceea la conducerea semin{iilor revin bltrlnii cu vechile 1or drepturi, frr5 a fr anulat caracterul teocratic al orgarizdii poporului. Cele 12 semin{ii nemaiav6nd un singur conducdtor, au slibit unitatea nafional[ qi religioas[, poporul alunecdnd in idolatrie gi fiind pedepsit cu asuprirea neamurilor str[ine. De sub asuprirea str[ind israelilii vor fi salvafi de judec[tori (1200-1032 i. Ik.), care au condus simultan numai o parte din popor, fEri' a avea dreptul de a legifera gi a fixa impozite. Conducerea lor nu era ereditari gi nici nu avea semrle speciale ale demnitetii. in persoana lui Samuel, ultimul judecitor din Israel, se concentreazd. toatd, puterea legislativi, judecdtoreascl gi executiv["36.
36
AB, p. 153.
II. Perioada Judecitorilor (3, 1 CAP.3
161
31)
- Otniel, Aod qi gamgar
l-2: ,,larti neamurile pe care Domnul le-a llsat p0ntru ca prin ele si-l punl la-ncercare pe Israel, cele ce [u cunogteau rlzboaiele Canaanului, doar de dragul gelGraflilor lui Israel, ca si le invefe rizboiul, ceea ce ele !u ptlau mai dinainte..." ,,(Dumnezeu) in unele imprejuriri dep[rteaz[ gi llung[ arqifa wljmaqului de la orn, in altele lasi s[ fie ispitit (,..), CIci dreptul care nu-gi cunoaqte slibiciunea sa std pe hUchie de cufit gi niciodat[ nu-i departe de cddere, nici de leul pierzitor, adici de diavolul mdndriei. gi cel ce nu-gi Ounoagte sl[biciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit de tcoasta e lipsit gi de des[v0rgire. Iar cel lipsit de aceasta e pururea inficat"tT . Iatd, agadar, cd pr ezenla canaanililor, ca ;l eea a ispitelor in via(a fiec[ruia, avea in primul rdnd un rol pcdagogic.
3-6: ,,Cele cinci stlp6niri ale Filistenilor 9i to{i Crnaaneenii gi Sidonienii gi Heveii care locuiau in Liban, de la muntele Baal-Hermon p6ni la Ifamat. Le-a llsat pentru ca prin ele sI-l punl pe Israel la-ncercare, sI gtie dactr ei vor asculta poruncile Domnului, pe care Acesta lc dtrduse plrinlilor lor prin m0na lui Moise. gi au locuit llll lui Israel in mijlocul Canaaneenilor gi al Heteilor gi al Amoreilor 9i al Ferezeilor gi al Heveilor gi al Ghergherellor gi al Iebuseilor. Pe fetele acelora gi le-au luat de femei, iar pe fetele lor le-au dat dupl fiii acelora, gi au rlujit dumnezeilor lor". Despre aceste popoare, aflate in w6jm[gie, de cele mai multe ori, cu Israel, s-a vorbit suficient ln volumele
l' Sf I*u" Srul, Despre
sfintele
nevoinle,N.25
anterioare. Cele cinci stdpdniri ale Filistenilor stxfi cele cinci principale cet[fi ale acestora. Liban (: alb) lanf muntos
constituind hotarul de nord-vest Hermon (= domnul distrugerii)
al flrii
Sfinte; Baal_ la rEslrit
se numea un munte
9-1
l: ,,Fiii lui Israel au strigat citre Domnul, iar
DOmnul l-a ridicat lui Israel un m0ntuitor care l-a m0ntUlt, fl tnume pe Otniel, fiul lui Chenaz, fratele mai mic
fl lul Caleb. Duhul Domnului
a fost peste el; el a fost la rlzboi 9i Domnul i l-a fUdrcltor pe m0ntr Cugan:Rigeataim, regele Siriei, 9i mflna drt ln lul I fost puternici asupra lui Cugan-Rigeataim. $i lara a fOrt llnlgtitl vreme de patruzeci de ani; 9i a murit Otniel, flul lul Chenaz". Otniel (: Dumnezeu este putemic) era fratele, Prcbabil vitreg, al lui Caleb, fiu al lti Chenaz (: vinltor) 9i, fltm se arat[ aici, primul b[rbat c[ruia i se atribuie titlul de peste Israel 9i a iegit
evite eufemistic nunirea neamului celui mai detestat de cItre ernei. Astfel cd, ulterior, c6nd fara le-a fost numit[ de citre romani Filisteia sau Palestina, aceasta a fost o lovitui in plus pentru eweii invingi. 7-8: ,,RIu au ficut fiii lui Israel in fafa Domnului
slujit lui Cugan-Rigeataim vreme de opt anirr. Tufigurile denufhesc crdngurile sacre ale canaanifilor, in care se adunau acegtia pentru cultul adus divinitd(ilor lor, ,,Siria-R (care ar care nu duce la numele adevdrat, deci prin care
purt[torul lui
era luat in rds"3E. Edifia Rahlfs a Septuagintei are dou[ variante pentru Cugan-Rigeataim: Husarsathom (A) Si Husarsathem (B). ,,Dupn Origen, Husarsathom inseamn[ umilirea
lor; pin rlrrrlare, fiii lui Israel au fost pedepsifi de Dumnezeu fiind arunca{i pe ultima treaptd. a hjosirii. Fiii tui Israel simbolizeaz[ sufletele trufage, arogante, care primesc in schimb pedeapsa umilirii din partea Domnului (Omilii la Judecdtortm, 1)-".
JUdacdtor. El aduce eliberarea poporului gi pacea pe timp de pttruzeci de ani. Patruzeci e numirul incerclrii, al ribdlrii. Soootim, dati fiind deasa sa prezerrli in Scripturl, ci e fo-
lollt pentru simbolistica sa, chiar dacE se opereazi rotunjiri pntru a se obfine. Pentru Origen, numele (Oniel) inseamnl wrmea lui Dumnezeu, iar personajul simbolizeazi oStirea Nreascd a ingerilor salvatori (Omilii la Judecdtorim,3)'/J. 12-14:,,Dar fiii lui Israel s-au finut in a face rIu ln frfa Domnului, iar Domnul l-a intirit pe Eglon, regele Morbului, impotriva lui Israel, de vreme ce ei flceau rlul ln fafa Domnului. $i i-a adunat la sine pe tofi fiii lui Amon gi Amalec; 9i s-au pornit gi l-au bltut pe Israel gi lu pus stip0nire pe cetatea Palmierilor. $i fiii lui Israel l-ru slujit lui Eglon, regele Moabului, vreme de optspretGce ani". Schema aceasta se va repeta de-a lungul perioadei Judectrtorilor. Dup[ perioade de liberate, lurlo.rcazd reciderea ln idolatrie gi, indat[, o noud asuprire str[in[. Atit doar cd
nu se poate alcitui o cronologie cdt de cdt exactd pebaza datelor din carte, nici autoritatea judecitorilor gi nici st[-
plnirile strdine neextinzAndu-se asupra intregului Israel; astl'cl, poate fi deseori vorba despre judecltori care au activat ao
thid.
27
concomitent, ca $i despre stdpAniri concomitente, asupra unora sau altora dintre triburile israelite. Autorul va grupa evenimentele astfel ca de gapte ori s[ arate apostazia poporului gi, tot de gapte ori, eliberarea acestuia. Num[ru] judecitorilor prezerfiali in carte va fi acela de doisprezece' E
autorul Cdrlii Judecdtorilor
-
15: ,,Fiii lui Israel au strigat cltre Domnul, iar Domnul le-a ridicat mflntuitor pe Aod, fiul lui Ghera' Iiul lui lemeni, blrbat in stare si foloseascl deopotrivl atf,t mflna dreaptl c0t 9i pe cea stflngI; prin m0na lui au trimis fiii lui Israel daruri lui Eglon, regele Moabului"' Aod sau Ehud (: mlrturisitor; unic), frul lui Ghera
litatea de a-qi folosi mdna dreaptl - care il face inapt pentru luptl; abilitatea compensatorie a mainii stdngi este un secret care se dezviluie numai in momentul culminant. Traducerea
vtlvarea poporului Si eliberarea fiilor lui Israel sunt pre,llgurdrile cdpeteniilor oStirii cereSti gi ale puterilor de Sus. l)umnezeu trimite ajutor celor care strigd dupd El din toatd lnima Si care, prin convertire gi pocdinfd, atrag asupra lor lngdduinla divind (ibid. m,6)'At . 16-17: ,rfar Aod gi-a ficut un pumnal cu doui tllgurir lung de o palml, gi l-a incins sub hainir la goldul drept. $i merg0nd el, i-a adus lui Eglon, regele Moabului, darurile, iar Eglon era un om foarte plIcut". ,,Grecescul astios inseamn[ pldcut. Textul Masoretic; gras. in mentalitatea wemii, omul gras era gi pl[cut (citadin bine hrlnit); termenul ebraic, mai direct, este gi mai propriu'/2. La SEP 2; tare trupe;, cu sensul de planturos. 18-23: ,$i a fost cI dupl ce Aod a sf0rgit de lnm0nat darurile, i-a m0nat afari pe cei ce le purtaseril. Iar el, intorcflndu-se de la idolii din Ghilgal, a zis: O, rege, am sl-fi spun un cuv0nt de tainI. Iar Eglon i-a zis: 'faci!... $i i-a scos afari, de pe lingi sine, pe tofi cei ce ;edeau imprejurul siu. $i Aod a intrat la el - iar acela ledea de unul singur in foigorul siu de vari; gi a zis Aod: O, rege, eu am pentru tine un cuv0nt de la Dumnezeu! Atunci Eglon s-a sculat de pe scaunul siu gi a stitut tproape de el. $i a fost ci de-ndati ce regele s-a sculat, Aod pi-a intins m0na stingl, a luat pumnalul de la goldul rlu cel drept 9i I-a implintat in p0ntecele lui Eglon at0t de puternic, lnc0t gi m0nerul a intrat dupl limba pumnalului, iar grisimea a astupat rana in urma ascu(igului, de vreme ce el nu a scos pumnalul din p0ntecele aceluia. lar Aod a iegit in tindl printre paznici, inchiz0nd dupi rlne ugile foigorului 9i incuindu-1e". Faptul cI Aod r[m0ne cu atdta ugurinfl singur cu llglon va fi avut o explicafie, care ins[ ne scapd. Posibil ca Eglon s[ se fi temut de un complot intern, zvonuri ajungflnd {r
izbdvitori Si judecdtori ridicali de cdtre Dumnezeu pentru 28
sEP 2, pp.128-129.
"BBYA"p.276. 29
fi profitat de conjuncturi, blnuind cd gi ptezenla apropiafilor s[i la presuEglon va evita chiar punerea c[ ar putea, prin informafiile primite, prinde frrul
zuse intr-un somn ad6nc'/6.
conspirafiei.
(cf. Ewei
pAnd la Aod. Acela va
Desigur, acestea sunt presupuneri, dar le socotim plauzibile, de weme ce nu e in obiceiul regilor s[ r[mdni singuri cu un strlin. O altd viziune: ,,Un tinlr din semin{ia lui Beniamin, numit Iehuda3, fiul lui Gherasaa, pe cdt de curajos la fire, pe atdt de viguros la trup (ce folosea cu prec[dere mdna stdngd, in care stitea intreaga-i putere), locuia in Ierihon 9i finea strdnse leglturi cu Eglon, pe care gtiuse si-l cucereasc[ prin felurite daruri 9i prin deosebitele sale lingugeli, aqa c[ ajunsese s[ fre indrdgit chiar gi de ceilalli oameni din preajma regelui. Duc6nd intr-o zi nigte daruri suveranului, insoft de doi dintre slujitorii s[i, gi-a ascuns sub haini, la goldul drept, un jungher gi a intrat astfel la rege. Era in toiul verii, pe la, amiazd, aga c[ str[jile se ardtau mai deldsitoare in misirmea lor, pe de o parte din pricina argi,tei, pe de altl parte datoritl orei cind luau prinzul. Dupi ce ;i-a oferit darurile regelui (stdnd pe un jil( care in timpul verii se afla intr-un foiqor), a inceput s[ sporoviiasc[ cu el. Acum rdmdseser[ singuri, fiindcl regele poruncise sa[iei sale cu Ehuda5. Dar temut c[ lovitura lui va da pufin primejdioasl. L-a fEcut s[ se scoale, spundndu-i cd are i[-i povesteasc[ un vis, din pomnca lui Dumnezeu. $i cdnd r"gei", bucuros c[ i se va povesti visul divin, s-a sculat din jilf, Ehud i-a infipt jungherul in iniml, lisAnduJ implAntat in ran[, apoi a iegit repede gi a incuiat uga foigorului tn urma lui.
Slujitorii s-au dedat odihnei, siguri
ci
qi regele
c[-
,,Pentru Origen, pumnalul este cuv6ntul Evangheliei 4,l2), cuvdntul profetic ce se trfige addnc Ai pentru totdeauna in pdntecele gi in inima filozofiei lumegti. Lup-
t6nd cu sabia evanghelicd impotriva derivelor gi ereziilor, frecarcjudecdtor dhBiserica lui Hristos devine utAotAT. 24-27: ,,$i dupl ce a iegit el, au intrat slujitorii
regelui 9i, viz6nd ugile foigorului incuiate, au zis: Nu cumvs a iegit si se legene in scaunul din foigorul de vartr? $i li s:a urflt de-at0ta agteptare; 9i vlzflnd ei ci nlmeni nu deschide ugile foigorului, au luat cheia gi au deschis; gi, iatI, stipffnul lor zicea pe pim0nt, mort. $i p0nf, si se dumereascl ei, Aod a fugit fEri ca cineva si prindi de vestel 9i, trec0nd pe l0ngi chipurile cioplite, a rclpat in Seira. $i a fost ci de indatii ce Aod a venit in fara lui Israel, el a tr0mbifat din corn in muntele lui Efraim; iar fiii lui Israel s-au cobor0t din munte impreuntr cu el, av0ndu-l in frunte". Seira (= capr[) era o localitate in muntele lui Efraim. Aod pregdtegte o acfiune arrn:ritd de amploare; altfel, doar asasinarea regelui asupritor n-ar fi insemnat prea mult. Lupta trebuia pornit[ cit mai devreme, pini cflnd Moabilii erau inc[ in derut[, in urma pierderii regelui. 28-29: ,,Iar el a zis_ cltre ei: Venifi dupl mine, clci Domnul Dumnezeu i-a dat pe vrijmagii nogtri, pe Moab, in m0na noastrl! $i-n ziua aceea au ucis din Moab ca la zece mii de birbati, pe liece rlzboinic ce se afla intre ei gi pe fiece voinic; li nici un om n-a sclpat". ,,Ca gi, mai tdrziu, Filistenii lui Goliat, annata rdmas[ fEr[ comandant intr5 in deruti gi poate fi ugor nimicit['/8. in plus, din cuvintele lui Aod, concluzion[m c[ el a
o'Aod.
{
at
a6
Ghera.
Numiq in traducenea 9i in original), in doul fehri: Iehud gi Ehud. E vorta, desigur, de acelaSi Aod'
30
folositi (probabil
Iosif Flaviq Anrichifiti iudaice, \1, 5, 2. a7sEP2,p. l3o. ltBBVA p.277.
3t
avut parte gi de o revelafie, fiind convins c[ Domnul le va da biruinfa. Posibil ca intreaga sa acfiune si fi.fost rezultatul
unui imbold divin. 30: ,,Aga s-a umplut Moab de rugine sub m0na lui Israel in ziua aceea. $i fara a avut odihnii vreme de optzeci de ani; iar Aod i-a judecat p0nI a murit". 80 este de 2 ori 40. Din nou credem cI e o rotunjire a numirului de ani, practicd obiqnuiti la autorii biblici. 31: ,,Iar dupl el s-a ridicat $amgar, fiul lui Anat, care i-a ucis pe Filisteni, ca la vreo gase sute de blrbafi, cu un fier de plug desprins in urma boilor; gi el, de ase. menea, l-a milntuit pe Israel". $amgar (: sabie), frul lui Anat (: rugdciune ascultat[), s-a remarcat in luptele cu Filistenii; el, ins[, nu poartd titlul de judecltor, iar cronologia nu indici o perioadl care s[-i poarte numele, a$a cum procedeazL autorul in cazul judecdtorilor. CAP. 4 - Debora Si Barac
l-2: ,,Drr fiii tui Israel s-au tinut in a face rlul fafa Domnului; Aod insi murise. $i Domnul i-a dat m0na Iui Iabin, regele Canaanului, care domnea Hafor; iar clpetenia oastei lui era Sisera, care locuia
in in in in
Haroget-Goim". Israel (sau parte a sa) trece sub st[pOnirealnri labin (: El pitrunde), care domnea in Halor (: castel ingrldit; t6rg), capitala regatului Canaanit care se intindea in nordul Palestinei. Cipetenia oastei sale era Sisera (: cdpetenie), care locuia in Haroset-Goim (: pidurea neamurilor). Este a patra cldere in idolatrie gi a patra oard cdnd urmeazd stdpdnirea str[in[ asupra Israelifilor. ,,Numele labin inseamrfi prudenld, pricepere, dup[ Origen (Omilii la Judecdtori lY, 3)',*t. oe
sEP 2,p. r32.
32
lui Israel au strigat cltre Domnul; fiindci lcela avea noul sute de care ferecate gi cu mare strlgnlcle i-a asuprit pe fiii lui Israel vreme de douizeci de 3: ,rtr'iii
anlt'.
Din nou, cdin(a poporului asuprit gi revenirea la credinfa ldsat[ prin Moise. 4-5: ,,$i Debora, o proorocifi, sofia lui Lapidot judecitor in Israel la vremea aceea. $i ea locuia oa era rub palmierul Deborei, intre Rama 9i Betel, in muntele lui Efraim; la ea veneau fiii lui Israel sI se judece". ,,Contexful o prezinti pe Debora nu ca pe o cdpetenie politici, ci ca pe un magistrat care imparte drepta-
(: albind), sofia lui Lapidot (: to45; feciiel, (: iniltime), cetate veniaminiti, Si Betel intre Rama locuia (= casa lui Durrnezeu), orag la vest de Ai gi la sud de $ilo. Interesant cI Deborei (al cirei nume inseamni albind) i se potrivegte in bun[ mdsurl simbolistica albinei: ,,Ansamblul tris[turilor imprumutate tuturor tradifiilor culturale denot[ faptul cI, pretutindeni, albina apare ca fiind tnzostrat[ cu o naturl arziltoare, ca o fiinfl de foc. Albinele sunt o intruchipare a preoteselor Templului, a proorocifelor, a sufletelor curate ale inilialilor, a Spiritului gi a Logosului. Albina purificl prin foc ai hr[neqte prin intermediul mierii; cu acul arde, iar cu strilucirea ei lumineaz[. in plan social, este un simbol al stdpdnului ordinii gi prosperitifii, al regelui sau implratului gi, nu mai pufin, al elanului rdzboinic Ai al curajului. Ea se inrudegte cu eroii civilizatoi, care introneazd armonia prin infelepciune gi sabie"sr. Se mai afirmtr aici, in plus, c[ Debora judeca pricinile Israelililor, lucru care nu se mai spune despre ceilalli j udecdtori. ,fentru Origen era vldit[ inrudirea dintre ebr. Debhorah, albind, gi dhabar, a vorbi; pentru el, profelia alc[tuiegte mierea Cuvdntului divin. Harisma profeliei este ddtea"50. Debora
SoBBVA p.2r7. DS I, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994,p.84.
5'
33
ruitd dupd purit-atea sufletului, nu dupd sex (Omitii la Judecdtori V, 2)"t'. Iat ,,R.ama inseamn[ indtyimi, iar Betel, casa Domnului. Agadar,locul unde slllgluiegte profetesa pare pre4gstinat: intre cer gi casa lui Dumnezeu (Mgety ibid.,
v,3)"t'.
6-7: ,,gi Debora a trimis gi l-a chemat pe Barac,
fiul lui Abinoam, din Chedegul Neftalimului, 9i i-a zis:
Oare nu fre F-a poruncit Domnul, Dumnezeul lui Israel, si te duci in muntele Tabor 9i si iei cu tine zece mii de blrbafi dintre {iii lui Neftali gi dintre fiii tui Zabulon?... Iar Eu il voi aduce la tine, la p6r6ul Chigon, pe Sisera, clpetenia ogtirii lui labin, 9i carele lui gi gloatele lui, qi (iI voi da in m0nI',. Barac (: fulger; sclipire), fiul lui Abinoam (: tat[l bun[tIfii) din ChedeS (: sfhnt; sfintit), a fost judecdtor, impreuni cu Debora. Cu el, se completeazl numirul de doisprezece al judec[torilor, intre care nu-l putem socoti, aga cum am ardtat, pe $amgar. Tabor (: munte inalt) era un munte aflat la hotarul dintre Isahar gi Zabulon. ChiSon (: cursul apei cu multe cotituri) e cel de-al doilea curs important de apd din fara Sfhntd, dupfl Iordan. Cum deducem din text, Barac primise porunc[ divinn de a pomi lupta, dar el ezitd, in a porni acfiunea, fapt ce-i va gtirbi oarecum din faim6, numele sIu rimAndnd asociat cu cele ale doui femei, Debora qi Iaela. in plus, e de subliniat c[ Debora era in mare cinste la evrei, intr-o epoc[ in care femeile nu se bucurau de o deosebit[ prefuire la orientali. E un indiciu asupra excepfionalelor sale calit[li, care au impus-o impotriva vederii generale din acel timp gi, mai cu seaml, spafiu geografic. lui Dumnezeu,popodar nu pini la capit
Daci tu vei veni impreunl mI voi ducel dar dacii nu vei merge, nu mI voi duce; fiindci eu nu cunosc ziua in care Domnul ii va dotchide ingerului SIu un drum allturi de mine. Iar Dobora a zis cltre el: Negrepit, voi merge impreuni cu tlno, dar sI gtii c[ nu a ta vt fi biruinta pe calea pe care morgi, cici in milni de femeie il va da Domnul pe Sisera. $l r-a ridicat Debora gi a mers impreuni cu Barac la Chedeg. $i Barac i-a chemat pe Zabulon gi pe Neftali la Chedeg; 9i i-au venit la picioare zece mii de birbafi; iar 8-10: ,,$i i-a zis Barac:
cu mlne,
Debora a mers cu el".
Aici se confirm[ cele spuse in comentariul de mai tus. De remarcat ci Barac nu e afectat de perspectiva implrfirii meritelor in lupt[, vddind cL era mdnat de dorin{a de a-gi elibera neamul qi nu atras de faima unui mare r[zboinic. 11: ,,Dar lfeber Cheneul s-a despirfit de liii lui llobab, socrul lui Moise, 9i gi-a intins cortul la stejarul 'ftanaim, aproape de Chedeg".
Heber (: comuniture) se retrage la faanaim (: locurile pribegiei), localitate de frontier[ a lui Neftali, in apropiere de Chedeg, nedorind si participe la lupta impotriva lui Sisera, av6nd infelegere de pace cu Iabin, regele canaanit. 12-16: r,Afunci i s-a spus lui Sisera cI Barac, Iiul lul Abinoam, s-a suit in muntele Tabor. Iar Sisera a chemat toate carele sale - noul sute de care ferecate - gi tot poporul pe care-l avea, de la Ilaroget-Goim la p0r0ul Chigon. Iar Debora a zis citre Barac: ScoalI-te, cici aceasta e ziua in care Domnul l-a dat pe Sisera in m0na tr, fiindci Domnul va merge inaintea ta! Iar Barac s-a coborit din muntele Tabor; 9i cu el, cei zece mii de birhafi. Atunci Domnul l-a ingrozit pe Sisera - cu toate carele lui qi cu toatl ogtirea lui - in fafa ascufigului sibiei cu care il intflmpina Barac; 9i a sirit Sisera din carul siu ql fugea cu picioarele. Iar Barac i-a fugirit carele 9i ogtirea pOni la Haroget-Goim; 9i toatil ogtirea lui Sisera a clzut sub ascu{igul slbiei gi nimeni n-a rImas". 35
Discret, e inftfigat[ intervenfia divinI in confruntare, pe care cei doi judecitori, Debora 9i Barac, o vor re-
cei inzestrafi cu armament greu n-au fost in stare s[ ,tin[ sibiile in mdnd dinpricina frigului. Furtuna ii mdna insl din spate gi-i stdnjenea mai pufin pe israelifii care au prins astfel mult curaj, convingi cd Dumnezeu venise in ajutorul lor; au nivdlit in mijlocul dugmanilor gi i-au mlceldrit pe mulfi dintre ei. Unii au fost r[pugi de israelili, allii au c[zut speriafi de propria lor cllirime sau au murit sub carele de lupt[, pierind strivili de ele"ss. 17-19: ,rlar Sisera a fugit cu picioarele pflnl la cortul Iaelei, femeia lui lleber Cheneul - cici intre labin, regele Haforului, gi casa tui Heber Cheneul era pace.Iar Iaela i-a iegit inainte lui Sisera gi i-a zis: Abate-te, domnul meu, abate-te la mine, nu-fi fie teami! Iar el s-a abitut la ea, in cort; gi ea l-a acoperit cu o mantie de-a ei. $i i-a zis Sisera: Di-mi pu{inl api str beau, ci sunt insetat! Iar ea a destupat un burdufcu lapte 9i i-a dat sI bea 9i la acoperit". Iaela (: ciprioar[) era sofia lui Heber, amintit mai sus. Acela frind in bune relafii cu Iabin, Sisera a avut incredere s[-i cear[ adipost. De menfionat c[, dup[ regulile orientale, era o necuviinfi ca un strlin s[ pltrund[ intr-o inc[pere rezewatd femeilor, ag drept, erau condilii sPeciale, c anite era urmfuit de vrljmaqi. ofer6lapte, acela predispundnd la somn, cu atnt mai mult pe cineva venit direct de la trn :.jazboi istovitor. ,f,entru Origen, laela, al ctrrei nume inseamnl urcare, este simbolul Bisericii 55
Iosif Flavig Antichitali iudaice,Y, 5, 4.
36
neamurilor care-l ucide pe Sisera, care este simbolul omului psihic, supus patimilor. laela il ucide infigdndu-i f[rugul credinfei (prin puterea crucii). Gura lui Sisera vorbea despre lucruri trupeSti, invdldtura lui lduda slava trupului, ii indemna pe filozofi sd trdiascd tn lux si pldcere si amdgise neamul omenesc cuformecele desfrdului (Omilii la Judecdlori Y ,5)"56. ,,Origen se intreab[ de ce Iaela i-a dat lui Sisera lapte, de weme ce acesta ii ceruse ap[? $i r[spunde printr-o celebrl teorie a sa: Scriptura numegte lapte invdtflturile destinate incepitorilor, pruncilor abia iniliali in misterele credinfei cregtine. Atunci cdnd acest aliment spiritual este fnghilit de un suflet credincios, chiar dacl nu confine multe calorii, el sporegte calitlfile sufletului respectiv; dac[ ins[ e blut de un suflet necredincios, provoac[ moartea acestuia (ca in cazul lui Sisera, simbol al omului vicios) (ibid.,Y, 6;"s'. 20-21 ,,Sisera i-a zis: Stai in uga cortului, gi dacl
va veni cineva la tine gi te va intreba: Este vreun om rlci?, tu si-i spui: Nu este! Atunci laela, femeia lui Heber, a luat un lErug de la cort gi a luat gi un mai in m0nI pl a intrat la el, tiptil; 9i i-a pus flrugul pe timpll 9i l-a lzbit cu maiul gi i-a strlpuns creierii p0nI-n plmflnt; iar dl a leginat 9i s-a intunecat 9i a murit". ,,La fel, dac[ Iail, femeia lui Havei Chineul, n-ar fi luat f[rugul cortului, n-ar fi nimicit pe Sisera, adicl m6ndria. Astfel, dac6 mintea e intlriti gi se preg[tegte s[ unneze iubirii care stinge toate patimile trupului, fiindcl e indelung rdbddtoare Si bund (I Corinteni 13,4), ur[gte pisma gi m6ndria gi cugetd in inim[ potrivit firii gi nu las6 ceva contrar s[ o stipAneasc6, ci se opune cu puterea ei celor contrare firii, p0n6 ce le scoate din fire. Dar dac[ mintea adwdratd devine cap al sufletului, nu se intimplI acestea c0nd sufletul igi aminteqte de toate nedrept[file slvirgite contrar firii in tot 50sEP2,p. r35. t'sEP 2, pp. 135-136.
37
timpul cdt a fost amestecat cu cele naturale"s8. T6lcuirea misticl atenueazl gravitatea faptei Iaelei, care gi-a incilcat cuvdntul dat qi, mai grav la orientali (qi nu numai), datoria sacri a ospitattetii. Degi gestul s[u e lIudat mai jos de cltre Debora, este greu cititorului de azi sd-l vadl intr-o lumin[ pozitivE, chiar judecdnd dupi legile inuz atunci. Reamintim, ins[, c[ perioada judecltorilor a fost una de confuzie moralI gi religioas5, cu rare pete luminoase (cum vom int0lni, din plin, in Cartea Rut, aceasta descriind intdmpllri tot din wemea judecitorilor). 22-24: rr$i, iati, Barac iI urmirea pe Sisera; iar Iaela i-a iegit inainte 9i i-a zis: Vino, 9i (iJ voi arita pe birbatul pe care-l caufi! $i a intrat cu ea: 9i, iat5, Sisera zdcer mort, cu flrugul infipt in t0mpli. Aga l-a umilit Dumnezeu in ziua aceea pe labin, regele Canaanului, in fafa fiilor lui Israel. $i m0na fiilor lui Israel a inaintat din ce in ce mai mult impotriva lui labin, regele Canaanului, p0ni ce l-a nimicit". Iabin a continuat lupta impotriva Israelifilor gi dupd moartea lui Sisera, ins[ fEri succes. Cdt privegte asasinarea lui Sisera, am putea si o absolvim pe Iaela de cruzime; posibil ca recurgerea la tirug s[ fi fost singura posibilitate, in condifiile date, de aJ ucide pe comandantul canaanit. CAP.5 1:
- Chnturea
in ziua aceea,
Deborei Si a lui Barac
Debora gi Barac, fiul lui Abi-
noam, au cflntat, zic0nd:" ,,Acesta este trnul din cele mai vechi texte poetice ale Vechiului Testament; a fost alcltuit la scurti weme duph ce s-au petrecut evenimentele din capitolul precedent, lludand triburile care au rlspuns chernirii Deborei gi mustrdndu-le pe cele care n-au r{spuns. Din cauza vechimii, Textul Ebraic e in mare parte deteriorat gi ridic[ mari dificultlfi de 5t
Isaia Pustdcul , Doudzeci
38
ti
noud de
qrinte, XVII,
traducere, dificult[1i resimfite gi in Septuaginta. Versiunea de fafn refine ceea ce e mai limpede in codicii Alexandrinus qi Vaticanus"se. ,,Pentru Origen, cdntul Deborei simbolizeaz[ c0ntecul de biruinp eshatologic[ al Bisericii lui Hristos
(Omitii la Judecdtori VI, 1)"60. 2: Descoperire-n Israel cflnd tot poporu-n lupti se indeamni! Domnul, orului"6l. prin Versetul incepe astfel in SEP 2 (A): Pentru cdpeteniile care au luat puterea in Israel'. ,,cdpeteniile ii simbolizeazd pe ingerii care stau deasupra fiec5rui credincios din Biseric[ de la tnceputul drumului spiritual pini la deslvdrgire (Omilii la Judecdtori Yl, l -2)-62 .
ing
3: Auzifi, voi, regi, gi lua{i aminte, voi, satrapi:
Eu Domnului ii voi c0nta, cflntlri voi inilla Dumnezeului lui Isrtel. E vorba de cdntiri acompaniate de instrumente muzicale. ,*Ascultali, regi: perfiru Origen, Debora, simbolul Bisericii, se adreseazl credinciogilor-regi. Acegtia sunt de stirpe regeasc[ intrucdt il au ca model pe Regele Iisus"63. 4: Doamne, cind ai iegit Tu din Seir gi cflnd treceai prin padina Edomului, plmflntul se cutremura, cerul se tulbura gi norii picuri picurau, de ploaie;
5.
39
,,Seir: masiv muntos la sud de Marea Moartd, populat de Edomifii care se intindeau (potrivit unor texte egiptene) p6nd in Sinai, fostul sdlas al Domnului. De acolo poporului Sdu (vezi psalmi 67,7). De Dumnezeu sunt inso{ite de migc6ri cosprecum cele ce rrmeazd,,il. 5: munfii se clitinau de fafa lui Elohim, Domnul, Sinaiul acesta de fafa Domnului, Dumnezeului lui Israel. ,,Elohim (Eloi): menfiune proprie Septuagintei (Codex Vaticanus;. ln fimbaiul gi teologia Vectriutui iestament, folosirea acestui nume era menitl s6 ateste faptul cd Dume Domnul (Iahve) absoSuveranul istoriei"6s.
Iui Anat, in zilele Iaelei pustii fhcut-au cIile, iar ei umblau pe-alituri, pe str0mbe cili umblau. ,,Indeplrtarea de Dumnezeu provoacl pustiu gi sleire"66.
7: in Israel sllbeau vitejii, se sleiau p0n-ce s-a ridicat Debora, p0n-ce s-a ridicat in Israel o mamI. 8: Ales-au dumnezei strlini,
rlzboiu-atunci bitea Ia porfi: nici pavIzl, nici sulifl, nimic in cele patruzeci de mii ale lui Israel! 9: in ce-i e r0nduit lui Israel, acolo-mi este inima. Voi, cei din popor, voiogi de lupttr,
pe Domnul binecuv0nta{i-L! l0: Voi, cei ce-n a,miazd cnEri(i pe cenugiile asi[€t
voi, cei ce sta{i pe tron de judecati 9i bate{i drumul laolalti cu cei ce judecl din mers, g6ndifi-vi! _,,Origen interpreteazA spiritual versetul: animalul de tnjugatu' sau de sub jug este trupul, cu toate patimile sale carnale. Suflaul credincios incalecl pe el strunindu-i apucdturile animalice (Omi lii la Judecdto ri YI, 5)-68 . 1 1: Voioase sunete vor inll{a cei din taraful veselelor horel acolo vor grii de fapte drepte. O, Doamne, fI si se-nmulfeascl DreptI{ile in Israel! Atunci poporul Domnului s-a coborit acasi, in ceti{i. 12: Trezegte-te, degteaptl-te, Debora, trezegte-te, degteapti-te gi c0ntE! Ridicl-te, Barac, 9i fl-fi-i robi pe cei ce te-au robit, tu, fiu al lui Abinoam! 13: Atunci s-a preamlrit puterea lui. O, Doamne, umilegte-i pe cei mai tari ca mine! ,,in cele ce urmeaz[, campania militari a lui Barac e prezentatl de un martor ocular, cu am[nunte care lipsesc din capitolul 4, unde istorisirea e condensat[ pe esen1ial"6e. Biblia 1982 are, pentru versetul 13: Atunci poporul Domnului s-a trezit. Rdmdstla lui s-a strdns cu cei viteji. ,,Dumnezeiegtii ucenici, inainte de chemarea neamurilor, au flcut cunoscuti aceast[ taini (a lui Hristos - n. n.) in toati ludeea. Pentru c[ degi n-au crezut to(i, au avut putinfa s[
4L
primeasc[ tofi cuvdntul despre fkistos. Dar s-a rndntuit rdmdgila, dupn Scripturi. Iar c[ Iudeii au precedat in credin(E celor din neamuri e vldit gi nu e necunoscut nici unuia din cei ce exist["7o. Revenind la textul Scripturii, pliln cei viteji vom infelege pe aceia ce-I urmeazi lui llristos; cu aceia se va stdnge rdmdsila poporului Domnului, adicl acea parte din Israel care se va adluga mdrturisitorilor dreptei credinle. Dar despre acestea, mai limpede, ne pare potrivit a vorbi atunci cdnd vom ajunge la alte pffi ale Scripturii. 14: El, Efraim, i-a smuls din rldlcini in Amalec; Veniamin, in spate, cu ai sli; Machir s-a coborfit cu mine si-gi caute dugmanii; din Zabulon s-au cobor0t acei ce poartl panl pentru scris. ,lmalecilii erau o popula{ie nomadl din degertul Sinai, la gr:mila sudici a tnrii Sfinte (...). Mai tdrzit, a parte din ei s-au infiltrat chiar in f,ara Sfhnt6, tr6ind in regiunea Efraim. Amalecitii erau socotifi dugmanii de moarte ai lui Israel (Numei 24,20; Psalmi 83, 8). Ei au fost exterminafi in mare parte de cltre Saul gi David"7r. 15: $i prinfi din Isahar . sunt cu Debora gi Barac, a9a cI pedestragii lui Barac trimigi au fost de cltre el in vale, in partea de mogie a lui Ruben. Grele-ncerciri pentru o biatl inimi! ,,Nu toate triburile lui Israel au r[spuns chemirii lui Barac, ceea ce provoac6 dezlh;r:ie, am[r6citure"72. l6: De ce gedeau ei oare intre st0ni: s-audi behlitul turmelor pentru ogtirile lui Ruben? 70
Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere,
TrAB-o. 114.
"
nev.a" p.279.
42
Grele-ncerciri pentru o biatii iniml! 17: Peste Iordan e Galaad, acolo corturile gi le-a-ntins. De ce rim0ne Dan in luntri? Aqer sttr jos pe fiirmul miirii, In porturi corturi gi-a intins. 18: $i Zabulon, popor care-9i aruncI viala citre moarte, 9i Neftali pe dealul din c0mpie. 19: Regi au venit la ei gi s-au intins in r0nduri de bitaie. Atunci incoronatii Canaanului s-au rlzboit la Taanac, pe apa Meghiddonului, dar n-au luat nici opradi de argint. 20: Stelele-n cer s-au rinduit de luptl gi s-au bitut cu oastea lui Sisera. ,,E vorba de un rdzboi sfrnt, cu participare cosmic[!"73.
2l: P0r0ul
Chigon i-a aruncat la mal, vechiul pflrfiu, p0rOul lui Chigon... Puternicul meu suflet il va ctrlca-n picioare! 22: Cdnil unghiile cailor s-au rupt, vitejii lor fugeau mf,ncflnd pimflntul 23: sd blesteme cetatea lui Meroz. O, blestemafi-o!, griiegte inger de la Domnul, cu greu blestem si-i blestemafi pe cei ce locuiesc intr-insa, ci n-au venit in ajutorul Domnului, pe Domnul si-L ajute-ntre viteji. ,,Meroz: cetate in tribul lui Neftali, ai c6rei locuitori n-au slrit s5-L sprijine pe Domnul in rdzboi"Ta.
IV, I l. BBVA" D.279. 'r 7a BBVA"
i.zls.
43
24 Orbinecuv0ntatl fie-ntre femei laela, femeia lui Heber Cheneul! O, binecuv0ntati fie ea
corturi! 25: Acela apl i-a cerut ea lapte dintr-un blid i-a dat gi unt cu care Prinfii se hrlnesc. 26: $i mflna st0ngI la firug a-ntins-o
peste femeile din
gi dreapta ei la maiul de b[tut: cu maiul pe Sisera la izbit gi capul i l-a sfredelit
9i t0mplele cu-n singur cui i le-a strlpuns. 27:Eli s-a zvircolit chiar la picioare,
chiar la picioare i-a murit: cum a intrat, a$a s-a dus;.. Fapta Iaelei e vdztttd intr-o lumin[ cdt se poate de pozitivd. Chiar dacd infelegem motiva{ia autorilor cintlrii, nu ne putem reprima rezervele, ca sI le numim astfel... 28: Mama lui Sisera Pe fereastri se tot uita, 9i iattr c-a strigat: De ce-ntirzie carul siu sI vini? de ce in drum nu i se-arati carele?... ,,schimbare de decor: palatul lui Sisera, unde mama, scuturatl de nelinigti, gi-l imagineaz[, totugi, victorios. Relatare din care nu lipsegte sadismul invingitorului care jubileazd"1s.
29: Femeile-nfelepte-i rtrspundeau' dar ea din nou se intreba in sine: ,,Femeile-nlelepte: doamnele de onoare, a clror menire era s[-gi incurajeze st[p0na..."'0. 30: Au nu cumva el sti gi-mparte prizi? El va fi darnic fiecirui om. Haine pestrife, prizi pentru Sisera, BBVA" p. 280. "76gBVAp.28o.
44
haine pestrite, pradi de tot felul, 9i teslturi cu aur inflorite sunt prlzi bogate pe grumazul sIu... 31: Doamne,
a;a si piarl to{i vrljmapii TIi! Iar cei ce Te iubesc sI fie ca
rlsiritul
soarelui puternic!
Aici
se incheie cdntarea Deborei gi a lui Barac. Finalul cuprinde un blestem pentru wljmagii lui Dumnezeu, ca gi o binecuvdntare pentru dreptcredinciogi. 32: $i patruzeci de ani a fost in fari pace. Concluzie privind perioada in care judec[tori au fost Debora gi Barac. Din nou, ca gi in alte locuri, numdrul anilor o, cel mai probabil, rotunjit de cltre autor, dupi obiceiul vechilor ewei. Aceste rotunjiri strnt un impediment in plus ln fata celor ce-ar dori s[ alcituiasc[ cronologii apropiate de
realitate.
CAP. 6 - Ghedeon au fhcut riul in fafa Domnului, iar Domnul i-a dat in milna Madianifilor weme de ;rpte ani. Mflna lui Madian apisa greu asupra lui Israel; 1l din pricina Madianifilor gi-au lIcut fiii lui Israel rccunzltori in munti 9i b0rloguri 9i vizuini in st0ncI. $i ora ci dupi ce fiii tui Israel semlnou, Madianifii gi Amalecifii 9i al{ii de la rislrit se ridicau gi tlblrau pe ei gi le rtricau recoltele p0nI la Gaza gi pe plm0ntul lui Israel nu llsau nimic cu care omul s6-gi poatl fine viafa sau orla sau boul sau asinul; ci aceia tot veneau, ei gi animalele lor, aduc0ndu-gi gi corturile; ca licustele veneau, ol gi nenumlratele lor clmile, veneau pe ptrm0ntul lui Irrael gi-l l6sau pustiu. $i tare a siriicit Israel din pricina 1-6: ,,$i
fiii lui Israel
Madianifilor". A treia cidere a poporului gi a treia asuprire strlinl, de data aceasta din partea Madianililor. SEP 2 arefiii Rdsd45
ritului: ,,Pentru Origen, Jiii Rdsdrtulzi sunt tofi cregtinii boteza[i. Dar nu tofi r6m6n in Biserica adevdrati. in acest pasaj ar fi vorba despre eretici, falsifii ai Rdsdritului, care sau aliat cu fiii diavolului, prefigura{i de Madiam gi Amalec (Omilii la Judecdtori ylJll,l)-11 . 7-10: ,rAtunci Israel a strigat cltre Domnul. $i a fost cI atunci cOnd fiii lui Israel au strigat cltre Domnul,
de rlul Madianifilor, Domnul a trimis un birbat, un profet, Ia fiii lui Israel, iar acesta le-a zis: Aga grliegte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt CeI ce v-am ridicat din fara Egiptului gi v-rim scos din casa robiei 9i v-am izbivit din mina Egiptului 9i din m0na tuturor celor ce vI necljeau; gi i-am alungat de dinaintea voastrI, iar pimf,ntul Ior vi l-am dat voui. $i v-am zis: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostrul nu vI temefi de dumnezeii Amoreilor in a ciror fari locuifi! Dar voi n-afi ascultat de glasul Meu,'. Din nou, c[infa precede eliberarea. Astfel se petrec lucrurile nu numai cu popoarele, ci gi cu sufletul fiecdrui om in parte. Desigur, clin{a nu poate fi impusi, ins[ ftr[ ea gi eliberarea devine imposibil[, cu atAt mai mult cu c6t, acela ce nu se cliegte in urma clderii, nici nu-gi doregte libertatea. 11: ,rAtunci a venit un inger al Domnului gi a gezut sub un stejar care se afla la Ofra in {arina lui loag, tatil lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul sIu, imblitea gr0u intr-un lin, ca sl,scape cu fuga de dinaintea Madiani-
filor".
Ofra (: clprioari): sat pe malul vestic al Iordanului, pe teritoriul jumet6fii lui Manase. imbldti: a treiera griul b6t6nd spicele cu un bdf. Spre a se feri de privirile dugmanilor, Ghedeon frcea aceastI
,l
treabi intr-un lin, adic[ intr-o cuv[ de lemn, cu perelii inalli (nu chiar sdpati in st6nc6), din care, in mod normal, se ob{inea vinul prin zdrobirea strugurilor cu picioarele desculle gi 77
SEP
46
bine spilate"78. Ghedeon
(:
t[ietor de lemne) era fiul lui
Abiezer (: tat[ al ajutorului), fiul hti IoaS (: Domnul a dat); ol va fi al cincilea judecitor ln Israel. ,,Episodul chemirii lui Ghedeon (care, ca gi $amgar, nu este explicit numit printre Judecdtori) amintegte de chemarea lui Moise (Iegirea 3, 1-
l2\"'.
12: lar ingerul Domnului i s-a aritat, zic0nd: Domnul este cu tine, cel tare-n tlrie". ,,Trimiterea unui inger este modalitatea perceptibilI prin care Dumnezeu le transmite oamenilor anumite meoaje"8o.
13: ,rfar Ghedeon i-a zis: Cu mine, Domnul meu? Dar daci Domnul este cu noi, de ce au cizut asupri-ne toate relele acestea? $i unde sunt toate minunile Lui, detpre care plrin(ii nogtri ne povesteau, zicOnd: Oare nu Domnul ne-a scos pe noi din Egipt?... Acum insi Domnul ne-a lepidat gi ne-a dat in puterea lui Madian...". Ingerii nu se arat[ decdt celor curafi cu inima sau, mai degrabi, doar acegtia ii pot vedea. Totugi, chiar gi acegtia pot fi muncifi de indoiali gi chiar de ceva mai mult, pAnI pe muchia descurajdrii, cum vedem din r[spunsul lui Ghedeon.
intors spre el gi i-a zls: Du-te cu aceasti putere pe care o ai, giJ vei mflntui pe Israel din mflna lui Madian! IatI, Eu te-am trimis!". Puterea lui Ghedeon: ,,8 vorba de puterea frzicd,la care se adaugl aceeaalui Dumnezeu CareJ trimite"8l. 15: ,rDar Ghedeon i-a zis: Pe mine, Doamne?... Cum il voi mflntui eu pe Israel? IatI, neamurile mele sunt mai slabe in (tribul lui) Manase, iar eu sunt cel mai t0nlr in casa tatllui meu!". 14:
,,Drr ingerul Domnului
s-a
2,pp.144-145.
47
,,^A,semenea lui Moise (Iegirea 3, 1l) 9i Ieremia (Ieremia 1, 6) in fafa chemirii Domnului, Ghedeon opune la inceput rezistenfE"s2. Nu e, desigur, at6ta impotrivire, pe cdt e vorba despre smerenie. in Sgp 2, Ghedeon spttrre: Iatd, ceata mea de o mie este cea mai Subredd (din tribul) lui Ma' nase... ,,inainte de instaurarea monarhiei, fiecare trib i;i orgariza singur mobilizarea trupelor gi frecare clan trebuia si furnizeze un contingent numit mie, indiferent de efec-
tiv"83.
16: ,,I.arr Domnul i-a zis: Eu voi fi cu tine gi-l vei bate pe Madian ca pe un om". in cele ce ni le poruncegte Dumnezeu trebuie si gtim ci ne va gi sprijini, cu puterea Sa, pentru a izb6ndi: ,,Noi si aruncim neputin(a noastr[ inaintea Celui ce poate s[ faci cu mult mai mult dec6t cele ce le cerem, sau le gdndim noi (Efeseni 3,20), pdnl ce va zdrobi taberele (wijmagilor) inaintea noastr6. CIci El nu va l6sa pe Madiam 9i pe Amalic gi pe fiii r6s5riturilor s[ nimiceasc[ rodurile noastre. Sd a9-
teptlm ajutorul St[pdnului nostru Dumnezeu, CIci e mai
p,rt"*i"
decdt ei. $i ne vom mantui"8a. 17-18: ,,$i i-a zis Ghedeon: Dac-am aflat
mili in
ochii tli 9i daci vei face astlzi pentru mine tot ceea ce mi-ai spus, sI nu pleci de aici p6nI c0nd eu mi voi intoarce la tine gi voi aduce jertfi 9i voi jertfi in fa{a ta. Iar acela i-a zis: Eu sunt; voi rIm0ne p0ni c0nt te vei intoarce". ,,Eu sunt: formul[ prin care Dumnezeu S-e definegte pe Sine (vezi Ieqirea 3,14: Eu sunt Cel ce este)"8s. l9-24:,,$i Ghedeon s-a dus gi a pregitit un ied dintre capre, iar dintr-o efI de IIinI a f5cut azimel carnea a pus-o in cog, iar zeama a turnat-o intr-o oali, 9i i 82
t3 8a 8s
BBVA, p.280.
Iar ingerul Domnului l-a zis: Ia carnea gi azimele gi pune-le pe piatri, iar zeama toarn-o deasupra! Iar el a lEcut aga. Iar ingerul Domnului a intins virful toiagului pe care-l avea in m6ntr 9i a atins carnea 9i azimele; 9i foc a iegit din piatrl qi a mistuit carnea gi azimele. $i ingerul Domnului s-a dus de rub ochii lui. $i a vlzut Ghedeon cI acela fusese ingerul Domnului; gi a zis Ghedeon: Vai, vai, Doamne al meu, Doamne!, cI l-am vdzrtt pe ingerul Domnului falI cltre fafn! $i i-a zis Domnul: Pace fie!; nu te teme, nu vei muri! $i Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar gi l-a numit Pacea Domnului; el se aflI p0nI azi in Ofra lui le-a adus sub stejar gi s-a apropiat.
Abiezer". ,,Credinfa era c[ un om nu-L poate vedea pe Dumnezeu fbrl s[ moard din aceasti pricin[ (Iegirea 20, 191' mai cxplicit: Iegirea 33, 20)-86. 25: ,r$i a fost ci in noaptea aceea i-a zis Domnul: la un tlurag din cireada tatilui tIu 9i un taur de gapte ani; 9i vei dirflma jertfelnicul lui Baal, care e al tatllui tlu, pi vei tlia tufigul de lingi el". ,,in cultul lui Baal, tufigurile erau locuri sacre unde se petreceau, de obicei, ritualurile orgiastice"8T. ln plus, e o apari{ie aici a numirului 7 (taurul de 7 ani): o jertf[ inchipuind sfrnfenia pi perfecfiunea poate curifi locul intinat de slujirea la idoli. 26-32:,,$i-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tIu, jertfelnic pe v0rful muntelui Maoz, in buni rdnduun
lali, gi vei lua taurul cel de al doilea qiJ vei aduce
rrdere-de-tot cu lemnele tufigului pe care-l vei tiia. $i a luat Ghedeon zece birbafi dintre slujitorii sii gi a f5cut rla cum i-a spus Domnul; dar s-a temut s-o faci ziua, de teama casei tatilui s5u 9i a oamenilor cetitii, gi a flcut-o noaptea. Iar oamenii cetifii s-au sculat a doua zi dis-de-
sEF 2, p.147. Sf. Varsanufie ,
BBVA p.281.
48
Scrisoi duhovnicesti,
16T.
*o
t7
BBVA"p.28r. BBVA" p.2Br.
49
diminea(I; 9i, iatl, jertfelnicul lui Baal era dir6mat, iar tufigul de alituri tiiat; 9i au vizut taurul cel de al doilea adus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit. $i au zis unul cltre altul: Cine a fbcut lucrul acesta? $i au cercetat gi au intrebat 9i au aflat ci Ghedeon, fiul lui loag, a IEcut lucrul acesta. far oamenii cetllii au zis citre loag: Scoate-l afari pe fiul tIu: sI moari, de vreme ce a dir0mat jertfelnicul lui Baal gi a tliat tufiqul de lflngi el! Dar Ioag a zis citre oamenii ce se ridicaserl asuprl-i: Voi vreti acum si-l rlzbuna(i pe Baal? Oare voi il veti mintui? Oricine ii va lua partea, acela si moarl-n diminea{a asta! DacI el este dumnezeu, sI se apere singur pe sine cI i-a dlrOmat cineva jertfelnicul! $i-n ziua aceea lau numit (pe Ghedeon) Ierubaal, zic0nd: SI se apere Baal de el insugi, ci i s-a dlrflmat jertfelnicul!". ,,Conform unor etimologii populare, Ierubaal ar insemna: Baal sd se apere sau Baal id t" pr"o*dreascd"88. De observat c[ Ioag, ciruia ii aparfinuse jertfelnicul idolatru, nu dezaproblfapta fiului s[u; nu neag[ nici dumnezeirea lui Baal, dar pune condifia ca acela s[ gi-o manifeste, dac[ o are cu adev[rat. Conflictul pare sI se fi stins in curdnd, c[ci indat[ il afl6m pe Ghedeon in fruntea ogtirii israelite. ,,Replica lui Ioag are drept scop at6t s6-gi salveze fiul fEcdndu-l s[ depindl de judecata directd a zeului Baal, frrd interven(ie umand, cit gi sI pregiteasc[ aparilia numelui care avea si devini ulterior ap"lati rol rdzboinic al lui Ghedeon'8e. 33-35: ,,Atunci tofi Madianifii 9i Amalecifii pi fiii rlslritului s-au adunat laolaltl 9i 9i-au pus tablra in valea Izreel. Iar Duhul lui Dumnezeu l-a imbrlcat pe Ghedeon; el a trAmbifat din corn, iar Abiezer i-a venit intr-ajutor. $i a trimis vestitori la tot (tribul lui) Manase qi la Ager 9i la Zabulon gi la Neftali; 9i a iegit in intflmpinarea lor".
Valea lzreel
(:
Dumnezeu seam[n[), mai cunoscutd
Cimpia Ezdrelonului, era o c6mpie cu lungimea de 35 lan li l[1imea maxim[ de 25 krn. Prin Abiezer (: tatl al ajutorului) infelegem familia clreia ii nparfinea Ghedeon, ramurd a tribului Manase. ,,,{biezer insub denumirea de
seamni ajutorul tatdlui meu, dlpd Origen. Agadar, Ghedeon il cheamd in ajutor pe Tatdl Cel de Sus (Omilii la Jude-
cdtori Yln,
3)"e0
.
3640:,r$i a zis Ghedeon citre Dumnezeu: DacI '[u il vei m0ntui pe Israel prin mflna mea, Ita cum ai zis, lrttr, eu pun un maldir de lAni pe arie; 9i dacl roua va fi numai pe maldlrul de l6nI, iar incolo, peste tot locul, uoclciune, atunci voi gti cI prin m0na mea il voi m6nfui pe Israel, aga cum ai spus. $i a ficut aga. $i s-a sculat Ghedeon dis-de-dimineafl gi a stors l0na, iar roua a curs dln l0ni: un blid plin cu apI. $i a zis Ghedeon citre Dumnezeu:'Sii nu se aprindi mffnia Ta asupri-mi daci voi mai grii incl o datl; voi mai face inci o incercare cu l0na: sI fie usciciune numai pe l0nl, iar peste tot locul si fle roui! $i aga a flcut Dumnezeu in noaptea aceea: ucciciunea a fost numai pe lflnl, iar peste tot locul a fost rouitt. ,,Roua de pe ldnd. Episodul indoitei consult[ri a lui !)umnezeu a ocupat un loc important in tradifia patristicS. Origen a interpretat episodul alegoric, referindu-se gi la predecesorii care l-au interpretat in acelagi fel (Probabil kineu, ldversus haereses ln, 17,3): l0na ar fi, simbolic, Israel care s-a imbibat mai int6i de har, dar apoi l-a pierdut; plm0ntul ur reprezenta neamurile pig0ne care au dobdndit bunurile rpirituale de care nu avuseseri parte pdnd atunci. (in tradilia imnograficd rds[riteanl, ldna inrourafd este Fecioara Maria ln pdntecele cireia S-a intrupat llristos). Ghedeon dd dovadi rlc prudenfi gi discernlmdnt. El gtie cI demonii pot lua chi-
pul ingerilor pentru a-i duce pe credinciogi in eroare. De '"sEP2,p. l5o. 51
F
aceea folosegte un test atdt de subtil (Omilii la Judecdtori Vm, 4-5). Theodoret (al Cirului) (Quaestines in Iudices 15) reia aceastl interpretare, devenit[ tradi(ional[ in scrierile cregtine. (Iosif Flaviu) (Antichitdli iudaice V,215) a trecut sub t[cere acest episod pentru c[ felul neobignuit in care Ghedeon
fl
,,Simbolismul legat de roul este, in general, apropiat ploii, dar influenfa lui fine de o organizare mai subExpresie tild. a binecuvdntdrii ceresti, ea reprezinti in mod
gralia
care insufleyeste"e2
.
in primul caz, cdndploaia cade pe l6n[ iar p[mdntul rlmAne uscat, e inchipuit[ intruparea Domnului: ,,Ploaia de pe l6n[ (...) preinchipuie pe Fecioara gi Niscltoarea de Dumnezeu"'3. Venirea M0ntuitorului in lume e discretE, ca o ploaie pe 16n[ care nu face zgomot, iar Fecioara primegte in sine Cuv6ntul ca pe o roud venitd din cer. Pimdntul rlmAne uscat, c[ci inc[ nu a inceput activitatea publici a Domnului. in al doilea caz, cdndpSmdntul primegte roua iar l6na rdm6ne uscat6, se arat[ propoviduirea credin(ei la neamuri, in tot plmdntul, in weme ce Iudeii (sau mare parte dintre ei) il resping pe Hristos: ,,Ldna care arlmas uscat[ de roud inchipuia Ierusalimul, iar vasul cel plin de ap[ inchipuia Botezul: aceea a rlmas uscati ca gi cetatea inchipuit[, acesta s-a umplut ca gi sc[ld[toarea simbolizatil'ea. CAP. 7 - Lupta lui Ghedeon impotriva Madianifilor
l:
,,Ierubaal - adicl Ghedeon - s-a sculat dis-dedimineatl, precum gi intregul popor care era cu el, gi gi" au agezat tablra la En-Harod; iar tabira Madiani(ilor 9i sEP2-o. l5o.
tz+. "osm,p. e3 e4
Sf. IoanDarraschi\ Cele trei tratate contra iconoclastilor,m,22. Sf Efi,err S ini, Imnete Ardtdii,Vll, 14.
52
2-4: ,,$i a zis Domnul citre Ghedeon: Poporul care este cu tine e numeros; de aceea Eu nu-i voi da pe
de cel al
er
valea lzreelului, la nord de Harod.
consulte pe Domnul putea dduna reputa(iei ero-
ului"9l.
esenfial
Amalecililor se afla spre miazinoapte de el, pe colina More, cea din ges". En-Harod (= izvorul spaimei): Izvor pe coasta de nord-est a muntelui Ghilboa; More (: inalt): colin[ de pe
Madiani{i in mina lor, ca nu cumva Israel si se laude impotriva Mea, zic0nd: M0na mea este aceea care m-a m0ntuit!... $i i-a zis Domnul: Vorbegte aSa ca sI audE tot poporul 9i zi: Cine este insplimflntat sau fricos?: Acela si se intoarci indirlt din muntele Galaad! $i s-au lntors din popor douizeci gi doul de mii gi au riimas zece mii. $i a zis Domnul cltre Ghedeon: IncI e mult popor; coboarl-i la apI, iar Eu !i-i voi alege: $i va fi cI acela f,supra clruia Eu i1i voi spune: - Acesta sI meargi cu tine!, el va merge cu tine; iar acela despre care Eu ili voi [pune: - Acesta nu va Inerge cu tine!, acela nu va merge cu tine". Pomind de la aceasti relatare, un sfat citre cei pornifi sd primeasci Taina Botezului: ,,Din ap[ gi-a ales Ghedeon vitejii biruitori in lupte. Voi, ins6, cei pogor6fi in ape curate, ridicafi-v[ din ele 9i frti biruitori in lupte! Primi(i din Ap[ iertarea gi din lupt[ cununa!"es. 5-7: ,,Ia,r el a cobor0t poporul Ia apl. $i a zis Domnul citre Ghedeon: Pe tot cel ce va linchi apa cu llmba, aga cum linchegte cf,inele, sdJ pui de-o parte; iar pe tot cel ce se va pune in genunchi sI bea apI, si-l pui de altl parte. $i numtrrul celor ce au linchit apa din m0na dusl ctrug la guri au fost trei sute de blrbafi; iar restul poporului s-a pus in genunchi si bea apn. $i Domnul i-a zis lui Ghedeon: Cu acegti trei sute de btrrbafi vtr voi m0ntui gi-i voi da pe Madiani{i in m0na ta; lar restul poporului sI se duci fiecare la casa lui". oi
Sf. Efrem
Srnrl op. cil., VII, 8.
53
,,Proba era de ordin psihologic: nu e bun lupt[tor acela care se repede cu l[comie s[ bea apd din riu, cu ochii inchigi sau cufundafi in unde; bun lupt[tor este acela care bea cumpdtat, stdnd in picioare, in stare de veghe, cu pri-
virea roatd imprejur"e6. Dar diferitele versiuni pro probl"me, astfel cI au apdrut interpretlri contradictorii: ,,Comentariile lui (Iosif Flaviu) (Antichitdli V, 2t6-2I7) pi Theodoret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 16) se intemeiaz[ pe un text cu confinutul celui atestat de Be7; pentru (Iosif Flaviu), b[utul din m6ni este semn de teamd qi lagitate; pentru Theodoret - este nep[sare. AmAndoi consider[ c[ cei care beau ap6 in felul acesta sunt incapabili sn lupte gi tocmai de aceea au fost alegi. Origen (Omilii la Judecdtort 8.,2) imbin[ cei doi termeni (qui lamberent in manu aquom uel lingtal - care lip[iau apa din mdnd sau cu limba/ Si explicd astfel cd oStenii Domnului trebuie sd-Si foloseascd mdna Si limba, altfet spus - sd aclioneze Si sd vorbeascd'eE. ,,Contra madianifilor care, precum arati cartea Ju-
dec[torilor, umpluseri tot p[mdntul ca llcustele, lui Ghedeon i se porunce$te si lupte cu pufini nu fiindc[ nu avea mai mulli in armati, ci este oprit sd duc[ la rdzboipe mulfi, ca nu cumva mullimea s[-gi poat[ revendica numai pentru sine victoria. De aceea, degi adunasetreizeci de mii de oameni inarmafi, Dumnezeu i-a vorbit astfel: Este mult popor cu tine, sd nu cadd Madian fn milna fui. $i ce a urmat dup[ aceea? I-a l6sat numai trei sute de bdrbafi omului care avea sd lupte cu multe mii de barbari. A poruncit sd se reducd unitatea de ostagi la un numir aga de mic, pentru ca sI nu poati pretinde ceva pentru ei cei pulini dintr-o acfiune de rdzboi infiptuit[ de puterea cereascl. in sfhrgit, de ce a ftcut e6
e7
BBVA
T. 282.
Code* Vaticanus: Pe orbine va tipdi din apd cu limba, aSa cum lipdie cdinele, sdJ pui deoparte; Si pe oicine se va apleca fn genunchi
qi
bea, sdJ pui de altd parte.
"
sEP2,p.
54
152.
Dumnezeu aceasta a declarat-o El insugi limpede, cdnd a spus: ,Sd nu se Jdleascd fmpotriva Mea Israel si sd spund: prin puterile mele m-am eliberat"ee. ,,Poate fi cineva foarte bogat in virtuli, dar daci din neplsare se abate de la ceea ce se cuvine, se ridic6 asupra lui frii rdslriturilor rele de la Amalec gi mai ales de la Madiam, puterea cea iubitoare de
curvie, impreund cu clmilele lor, adic[ cu amintirile p[timage, c[rora nu este numIr, gi nimicesc toate roadele p6mdntului, adici ale fEptuirii gi ale deprinderii celei prea bune. Atunci s6r[cegte Israil gi se impufineazl cu sufletul gi se vede silit sI strige cltre Domnul. Iar din cer se trimite gdnd bun, care imit[ pe Ghedeon prin multa credinfl gi smerita cugetare. Cdci mia mea, zice, este cea mai smeritd in Manase (6, l5), ca s[ lupt impotriva atdtor mul$mi cu trei sute de oameni slabi gi s[ dobdndesc in chip minunat biruin(a asupra vrljmagilor, cu ajutorul harului"lm. 8-11: ,,$i au luat merindele poporului in mf,na lor, precum 9i tr0mbi{ele; iar pe acei blrbafi ai lui Israel i-a trimis pe liecare la corful siu; dar pe cei trei sute de blrbafi i-a imblrbltat. Iar tablra Madiani{ilor era acolo, dedesubt, in vale. $i a fost ci-n noaptea aceea a zis Domnul cltre Ghedeon: Scoali-te gi te coboarl de-ndati la tabirl, cI ti-am dat-o in minilar dacl te temi si cobori singur, afunci coboari-te la tablri tu gi Pura, sluga ta. Iar fu vei auzi ce vor spune, gi dupl aceea mflinile tale se vor intlri 9i te vei cobori asupra taberei. Iar el gi Pura, sluga lui, s-au coborflt in apropierea celor cincizeci care strljuiau la margine". Ghedeon pleacl s[-i iscodeascl pe Madianifi firsofit de Pura (= roditor), sluga sa. l2-13:,,Madianifii gi Amalecitii 9i tofi fiii rlsiritului tibir0sertr in vale, mulfi ca llcustele; cimilele lor erau nemisurate, multe ca nisipul de pe (Irmul mirii. $i ee
Salvianus, Desp re guvernarea lui Dumnezeu,Vll, 8 , 32-33 . lm Ioan Carpatiul , (Jna sutd capete de mdngdiere,27.
55
ci dupl ce a auzit Ghedeon povestlrea visului gi t0lcuirea lui, I s-a inchinat Domnului gi si intors in tabira lui Israel gi a zis: Sculafi-v[, clci Domnul a dat tablra in m0na noastri!". incredin{at de cele dou[ semne cu roua, Ghedeon primegte inc[ o confirmare asupra biruinfei ce va veni. 16-18: ,,$i i-a implr{it pe cei trei sute de oameni ln trei cete; gi-n mflinile fieciruia a pus o tr0mbi(I gi o ulcici goall, gi-n ulcicl o flclie. gi le-a zis: Cum mi vefi vcdea pe mine, aga sI faceli 9i voi; iatI, eu mi duc in mijlocul taberei: cum voi face eu, aga sI facefi gi voi. Eu voi suna din tr0mbitl, iar voi tofi, impreuni cu mi1s, vefi suna din tr0mbite de jur-imprejurul intregii tabere 1l vefi striga: Pentru Domnul gi pentru Ghedeon!,'. Ghedeon nu expune teoretic planul siu, ci le cere ostagilor sd-i imite gesturile: ,,inve1e cei ce vor, de la (...) Ghedeon, c[ nu cuvAntul, ci fapta duce pe incep[tori la imitare. Fiindci atunci cind socotesc cI e ugor s[ porunceascI cu cuvAntul, degi sunt grele cele poruncite, dar nu se incumet[ sI invefe cu fapta, ei fac v[dit tuturor scopul lor, c6 igi lnsugesc adic[ aceastl conducere nu strlduindu-se ca sl lbloseascl celor ce vin la ei, ci ca s[-qi implineascd propria pllcere"r05. Posibil s[ nu fie intotdeauna aga, gi mulli s[ sftrtuiascl cu bune intenfii la slvirgirea celor cuvenite. Dar, Itrri a le fEptui ei ingigi, simpla expunere teoretici r'arn6ne, cel mai adesea, fdre urmeri pozitive. Aceasta gi din cauz6 ci cei sfEtuili cauti sl[biciunea sfhtuitorului, pentru a-gi justilica propriile lor sl[biciuni... 19-20:,,Iar Ghedeon 9i suta de birbafi care erau cu el au venit in apropierea taberei la inceputul strijii de miezul noptii gi au trezit strljile gi sunau din tr0mbite 9i lnv6rteau prin aer ulcelele pe care le aveau in m0ini. $i ccle trei cete au sunat din tr0mbife gi au spart ulcelele gi flneau in m0na st0ngi fEcliile gi-n m0na dreaptl tr0m15: ,,$i a fost
ghinat gi l-a doborat...,,. Piinea de orz,,simbolizeazd israelitul sedentar care atacd o populafie nomad["101. ,,p6inea de orza celor ce erau
14: ,rlar vecinul slu i-a zis: Asta nu poate fi altceva dec6t sabia lui Ghedeon,IiuI lui loag, blrbat din Israel; Dumnezeu i-a dat in m0ni pe Madianili 9i toati
tabira".
,,Visul gi t6lcuirea lui demonstreazd cdadversarii lui Israel sunt demobilizafi.^lluntric, proces psihologic pe care conteazd orice luptdtor"' ". ,,Mdncirile gustoase gi megtegugit drese se f,ac unelte de dirAmare a virtufii bine intirite, cldtin0nd gi ddrAmdnd statornicia gi tiria ei. Pe de alt6 parte, precum belqugul alungI virtulile, tot aga pu{inltatea surp6 int[riturile plcatului. (...) ASa pAinea de orz a Israelifilor, rostogofindu-se, a r6sturnat corturile Madianililor. Fiindci hrana sdricdcioas[, rostogolindu-se gi inaintdnd mult, risipegte patimile curviei. Cici Madianifii poartl simbolul patimilor curviei, frindci ei
"'5
Nil Ascehrl , op. cit.,25. 57
bifele din care trflmbi{au in timp ce strigau: O sabie pentru Domnul gi pentru Ghedeon!". ,,Obiceiul wemii era ca in timpul nopfii sE se r6nduiasci trei striji de patru ore (Iegirea 14,24; I Regi 11, 11); atacul lui Ghedeon s-a produs pe la orele 11, cind se incheia prima straj["r06. Ulcelele inchipuie trupul, care trebuie spart, adicl finut in fr6u de c[tre nevoitori, pentru ca prin el s[ iradieze ftclia luminii dumnezeiegti: ,,,A'stfel precum Ghedeon, dacl n-ar fi sfbrdmat ulcioarele, nu ar fi luat in m6na lui lumdnirile gi n-ar fi vdzrtt lumina 1or, aga dac[
omul n-ar disprefui trupul, n-ar vedea lumina dumnezeirii"l07. ,Botezafilor, lua[-v[ flcliile voastre cum gi-au luat fbcliile lor oamenii lui Ghedeon! Biruifi intunericul cu ftcliile voastre gi t[cerea prin Osana voastrE! C[ci 9i Ghedeon a biruit in lupti prin strigite gi lumini"rO8. Iar tr6mbifa este un ,,instrument muzical, intrebuin(at pentru a nurca principalele momente ale zilei sau pentru a vesti marile evenimente istorice gi cosmice: Judecata de apoi, asaltul, o ceremonie solemnd"l@. in multe comentarii patristice, trdmbifa e simbol al propovlduirii Evangheliei. Sabia, ,,ca 9i sdgeata, strdpunge; ele strnt doul arme de penetra{ie. Sabia taie, fiil.d o arml de decizie, un instrument al adevirului in ac1iune"rro. 21: ,,$i fiecare om a stat pe locul siu de iurimprejurul optirii; iar ogtirea tottil, alergf,nd, a dat semnal gi a fugrt'. ,,Ivit niprasnic in puterea noir(ii, fantasticul spectacol al unui cerc de torfe ce se invdrtejeau prin vizduh 9i p[reau c[ trdmbi{eazd, - Si fac pimnntul sI plesneascd -,era de naturi si provoace derutd gi panic[ in tabdra advers6""'.
'6
sEP 2,p.155.
Isaia Pustnicul, op. 'o' to8
Sf. Efrem Sirul, op.
[, p. 384. rroDS[,p.182. r@
Ds
tt'BBVA p.282. 58
cit.,)(W,5. cit.,vlJ,g.
22: ,,$i cei trei sute de birba(i au sunat din tr0mbi(e, iar Domnul a pus o sabie in m0na fieclrui om dln intreaga ogtire impotriva vecinului sIu, aga incAt se tliau unii pe alfii; 9i a fugit ogtirea cltre lerera p0nI la lletgita 9i p0ni la Abel-Mehola, aproape de Tabat,,. ferera (: leg[ttr[): cetate pe valea Iordanului; ,BetSita (: casa salc6mului): cetate in valea lzr:ee| Abel-Mehola (= pajigtea jocului): localitate pe malul Iordanului; Tabat (: bundtate): localizare incert[, pomenit itr legdtur[ cu AbelMehola. Sunt punctele pin[ la care i-au urm[rit israelilii pe vrtrjmagi. C0t privegte lupta propriu-zis6, in panica gi confuziacreatd, Madianifli gi Amalecifii s-au luptat intre ei. 23-24: ,,Atunci au fost chema{i blrbafii israellteni din (triburile) Neftali gi Ager 9i din intregul Manase gi-i fugireau pe Madianifi. Iar Ghedeon a trimis vestitori in tot muntele lui Efraim, zic6nd: Coborflfi-vi lnaintea Madianifilor gi luafi-le apa p0ni Ia Betbara gi Iordan! $i fiecare blrbat din Efraim a dat strigare gi au luat apa, p0ni la Betbara gi fordanr,. ,,Strategia de a-i lryp p" fugari fEri ap[, ocup0nd punctele de aproviziolare""'. Betbara (: casa vadului): loc de aprovizionare cu apd,lalordan. 25: ,,gi au prins doul c5petenii ale Madianifilor: pe Oreb 9i pe Z,eeb; pe Oreb l-au ucis la fur-Oreb, iar pe 7.eeb la Iecheb-Zeeb. gi i-au urmirit pe Madianifi, iar capetele lui Oreb gi Zeeb le-au dus la Ghedeon, dincolo de
Iordan".
,,Ca gi amalecifii, tot astfel Si madianilii duceau o viafd nomad[, penduldnd intre golful Aqaba gi Muntele Sinai in sud, gi tara Moabului, in nord. Ei au intreprins dese incursiuni in lara Sfrnte, in epoca judec[torilor. Ghedeon a rcugit s[-i alunge gi sn-i {inn departe de granilele firii"rr3. O ttlttr precizare: ,,Oreb inseamnl Corb, Zeeb inseanrfi, Lup; rr2
BBVA, p. 2g3.
"tAB,p. l14. 59
locurile unde au fost ucigi at cdpdtat numele lof'lt4, furOreb fiird stdnca lui Oreb, iar lecheb-Zeeb - teascul lui Zeeb.
CAP. 8 - Biruinla lui Ghedeon asupra Madianililor
l-2: ,rlar blrba{ii din Efraim au zis citre Ghedeon: Ce ne-ai flcut tu nouI, cI nu ne-ai chemat c6nd ai mers si te rizboiegti cu Madianifii?... $i s-au certat stragnic cu el. Iar Ghedeon le-a zis: Ce-am f?icut eu acum fafl de voi? Oare nu-i mai bunil toati roada din via lui Efraim decflt un ciorchine din via lui Abiezer?". ,,Efraimifii nu fuseserl invitafi sd ia parte la campanie decdt in ultimul moment (vezi 7, 24-25), dar lor le revenea meritul de a-i fi prins pe Oreb Si Zeeb, o captur[ mai important[ decdt toate isprlvile celorlalte triburi. Ciorchinele e struguragul stafidit care a rlmas pe v{n in urma culesului viei (cuvdnt folosit gi in Miheia 7,l)-"t. Continul rlspunsul lui Ghedeon: 3: ,,in mflna voastrl i-a dat Domnul pe Oreb gi 7.e,eb, cipeteniile Madianifilor; ce-am putut face eu fafl de ce-afi flcut voi? $i daci el le-a griit cuv0ntul acesta, li s-a potolit m0nia indreptati asupri-i". Nu e foarte clar ce s-a petrecut intre Ghedeon gi Efraim, dar insolenfa Efraimililor se va vldi, in imprejuriri oarecum asemlnitoare, gi in capitolul12, nici acolo nefiind limpede pricina nemultumirii lor. Impresia e ci, in acea perioad[ tulbure, tribul Efraim a cdutat si obfind, cu prilejul diferitelor lupte, un ascendent asupra celorlalte semin(ii. ,,Cei din seminfia lui Efraim erau foarte gelogi pe izbdrrr;ile oblinute de Ghedeon gi s-au hotlrit sd se r{fuiasc[ cu el,' invoc6nd faptul c[ ii atacase pe dugmani f6ri s[ le comunice nimic. Fiind un b[rbat chibzuit gi plin de virtufi, Ghedeon
le-a rdspuns cE n-a pornit impotriva
wijmagilor de capul lui,
ci la porunca Domnului, aga c[ poate s6-i socoteascl gi pe ei p6rtagi la victorie, allturi de cei care au luptat pentru inflptuirea ei. Prin aceste vorbe le-a potolit mdnia, fbcdnd evreilor un serviciu mai mare decdt cel adus de str{lucitele izb0nzi asupra dugmanului. in felul acesta, el i-a ferit pe ewei de primejdia unei invr[jbiri intre cet[feni. Pentru trufia ei, eeminfia avea s[-gi primeasc[ pedeapsa cuvenitd, dup[ cum vom ardta la momentul potrivit"ll6. 4-9: ,,$i Ghedeon a venit la Iordan gi l-a trecut, el gl cei trei sute de blrbati care erau cu el, flIm0nzi, dar tot urmlrind. $i a zis cltre oamenii din Sucot: Da{i p0ine pentru hrana acesfui popor care este cu mine, ci e fltrmfind; iar eu dendati alerg in urmlrirea lui Zebah 9i falmuna, regii Madianului. Dar mai-marii Sucotului au
rls: Sunt oare acum mflinile lui Zebah gi falmuna in m0na ta, ca sl-i dlm oastei tale p0ine?... Iar Ghedeon a zis: Prin urmare, c0nd Domnul ii va da in m0na mea pe 7*bth 9i pe falmuna, atunci 9i eu vi voi sclrpina tru-
purile cu spinii pustiului gi cu ciulinii. gi de acolo s-a suit la Penuel, 9i tot aga le-a griit celor de acolo; iar oamenii dln Penuel i-au rlspuns aga cum ii rlspunseseri cei din Sucot. $i a zis Ghedeon cltre oamenii din Penuel: C0nd m[ voi intoarce cu pace, atunci voi dir0ma turnul acesta!".
(:
colibe): localitate pe malul vestic al Iordanuhi; Penuel (: fafp lui Dumnezeu) e numele unei cetiili situate pe locul vizitrnii lui Iacov, cdnd acesta s-a luptat cu lngerul (Facerea 32, 24-30). Nu neaplrat zgdrcenra a oprit pe locuitorii acestor cetifi de a sprijini oastea lui Ghedeon, ci dorinfa de a afla sfhrgitul confruntlrii, c6tii vreme Zebah (= jetft) Si falmuna (: umbri) se puteau incl regrupa gi lntoarce soarta disputei. Mizind pe infrAngerea lui Ghedeon, lnsofit de o oaste pufinnumeroas[, aproape o ceatd,locttSucot
lr4BBVA" p.283. "5 BBVA p.283.
60
I 16
Iosif Flavfur, Antichitdii iudaice,Y,6,6.
6r
itorii celor doud cet6{i nu doreau sd fie socotili ulterior drept cei care au sprijinit wt rdmrdtit. l0-L2: ,rlar Zeba,h gi falmuna se aflau in Carcorl gi oastea lor era cu ei, ca Ia vreo cincisprezece mii, to{i cei care mai rlmlseserl din toatl ogtirea rlsiritului; iar cei ce clzuserl au fost o sutl douizeci de mii de blrba{i purtltori de sabie. $i s-a suit Ghedeon pe calea celor ce locuiesc in corturi, la risiirit de Nobah 9i de logbeha; gi a lovit ogtirea, dar ogtirea nu avea griin.T*ba,h gi falmuna au fugit, dar el s-a luat dupi ei gi i-a prins pe cei doi regi ai Madianului... 9i a tulburat intreaga ogtire". Carcor (: gan[): loc pe malul r[slritean al Iordanilfi; Nobah (: cel ce latri): localitate menfionatd al[turi de Iogbeha; un drum ce ducea c[tre triburile nomade trecea la est de Nobah; Iogbeha (: cea in6lfatd): cetate aparfinAnd lui Gad. Ogtirea ce a mai rdmas cl Zebah gi falmuna nu se regrupase, fiind in continuare inaptl pentru lupt[, cum se deduce din text.
13-14: ,,$i Ghedeon, Iiul lui Ioag, s-a intors din rlzboi pe urcugul dinspre Heres. gi a prins o slugi dintre ale locuitorilor din Sucot gi a intrebat 9i a scris numele mai-marilor gi pe ale bltr0nilor lui: gaptezeci gi patru de
blrbati". ,Mai-marii erau gefii executivi ai comunitdlii; bdtrdnii alciltuiau sfatul infelep{ilor, avAnd qi atributii administrative"lr7. Heres
(:
tdcut): numele unui pustiu din regiune. 15-17: ,,$i a mers Ghedeon la mai-marii Sucotului 9i le-a zis: lttd Z.cbah gi falmuna, din pricina cirora m-a{i luat peste picior, zic0nd: Sunt oare acum m0inile lui Zebah gi falmuna in m0na ta, ca sI dIm p0ine oamenilor tli flImflnzi?... $i i-a luat pe mai-marii gi pe bltr0nii cetifii 9i i-a bltut cu spinii pustiului gi cu ciulini: cu ei i-a pedepsit pe blrba(ii cetltii. gi turnul din Penuel l-a dlrimat, iar pe blrba{ii cetl(ii i-a ucis".
Nu e aici atdt cruzime gi spirit revangard, cdt sanc[ionarea celor ce se compldceau in indiferentism religios gi, cum am spune azi,nalional,pactizdnd cu asupritorii. 18-19: ,,$i a zis ciltreZ.cbth gi falmuna: Ce fel de birbafi erau aceia pe care i-a1i omor0t in Tabor? Iar ei nu zis: Cum arlfi tu, aga arltau gi ei: asemlnarea unui fiu de rege. $i a zis Ghedeon: Aceia erau fralii mei gi fiii maicii mele. $i li s-a jurat: Viu este Domnul!: dacl voi iafi fi llsat cu viafi, eu nu v-ag ucide". Ghedeon igi intiregte cuvintele cu jurlm6nt: ,,Ca ultimi ac(iune cu caracter religios, findnd searna de partea formal[ in care se sivdrgegte, este jurlm0ntul. Ca act religios, jurlm0ntul implic[ invocarea numelui divin gi el este rostit in vederea stabilirii adevirului. Legea poruncegte prestarea lui in cazul cAnd se producea instrlinarea unui bun sau acesta era contestat"l18. Despre uciderea fralilor lui Ghedeon pe Tabor se vorbegte doar aici. Va fi fost gi acesta un imbold pentru judecitor de a porni la luptd. 20-21:,,$i i-a zis lui Ieter, fiuI slu cel intii-niscut: ScoalI-te gi ucide-i! Dar fiul siu nu gi-a scos sabia, fiindu-i teaml, deoarece era incl foarte tflnir. lar Z,ebah gi falmuna i-au zis: Scoall-te gi cazi asupra noastri, cEci puterea ta este &ceea a unui bflrbat! $i Ghedeon s-a sculat qi i-a ucis pe Zeba,h gi pe lalmuna gi a Iuat lunifele de la g0tul cimilelor lor". Ieter (: belgug) era fiul cel mai mare al lui Ghedeon (care a avut 72 de fii). ,,Lunilele: Ornamente circulare sau, mai probabil, in form[ de semilun6"lle. 22-23: ,,Iar birbafii lui Israel au zis cltre Ghedeon: Domnegte peste noi, tu gi fiul tIu gi fiul fiului tiu, ctrci tu ne-ai m0ntuit din m0na Madianifilor! Dar Ghedeon le-a zis: Eu nu voi domni, gi nici fiul meu nu va domni intre voi, ci Domnul va domni asupra voastrd".
"'BBVA, p.283. 62
63
,,inainte de Samuel, israelifii au vnrt sd aleagd rege peste ei pe judecitorul Ghedeon sau pe fiul s[u, insd acesta rcfiizd, recunoscdnd in fafa lor c[ adevlratul conducitor al lor este Dumnezeu""'. Ghedeon refiyd si fie numit rege, dar ideea nu a pierit, cum se va vedea ceva mai jos, din incercarea fiului s[u, Abimelec, de a fi rege (o numim incercare deoarece intreaga sa acfiune ne-a p[rut a fi, aproape de la inceput, un egec).
care
24: ,r$i le-a zis Ghedeon: VI voi cere ceva: Fie. birbat si-mi dea c0te un cercel din prlzile lui.
Aceasta, fiindcI ei, fiind ismaeli{i, aveau cercei de aur". ,,Termenul Ismaelili (urmagii lui Ismael, frul egiptencei Agar) e folosit pentru nomazi- Acegtia, asemenea figanilor corturari de astdzi, aveau cultul podoabelor de aur. Num6rdndu-se printre invingi, comorile lor deveniseri pradl de rizboi (foarte bogat[, dup[ cum se va vedea)"r2l. 25-27:,rlar ei au zis: Negregit, vom da. $i fiecare
blrbat, intinzindu-gi haina, a pus pe ea un cercel din prada sa. $i greutatea cerceilor de aur pe cafe el ii ceruse a fost de o mie gapte sute de sicli, in afari de lunife 9i de lin{uguri gi de straiele de porliri pe care le purtau regii Madianului gi-n afarl de lan{urile care erau la g0turile cimilelor. Ghedeon gi-a lEcut din ele un efod gi l-a pus in cetatea sa, Ofra, cu care tot poporul de dupl el s-a desfrinat gi care a devenit piatri de poticnire pentru Ghedeon gi casa
lui".
Aurul adunat cu acest prilej ajungea la aproximativ 28 de kilograme. Astfel cd aici, prin efod, vom in[elege ca desemn0nd, cel mai probabil, un obiect de cult care, aga cum aratd textul biblic, 4 dus poporul la rit[cire. ,,Efodul era un vegmdnt preo{esc instituit de Moise. Sensul de aici al cuvAntului este incert. Se pare cI e vorba de un idol cu infEfigare de statuie sau de siculef sau altceva de acest fel, pe
care urmagii lui Ghedeon l-au adorat ca pe un zeu, sdvdrpind astfel desfrdnare fafd de Dumnezeul lof'122. Ghe-deon respinge sceptrul monarhic, dar igi atribuie, in urma succeselor militare, funcfii sacerdotale, nu fEri umr[ri nefaste pentru casa lui gi pentru Israel.
28: ,,Aqa au fost Madiani{ii umilifi in fa{a lui Israel, gi de atunci nu gi-au mai ridicat capul. $i-n zilele lui Ghedeon a fost pace in fari vreme de patruzeci de ani". Din nou num6ru140!
29-32: rr$i s-a dus lerubaal, fiul lui Ioag, 9i a locuit in casa lui. A avut Ghedeon gaptezeci de fii niscufi dln coapsa lui, Iiindci avea multe femei. Iar tiitoarea lui cra in Sichem; gi i-a niscut gi ea un fiu, clruia i-a pus numele Abimelec. Ghedeon, fiul lui loag, a murit in cetatea sa gi a fost ingropat in mormflntul lui loag, tatll sIu, in Ofra lui Abiezer". Abimelec (= tatll regelui) e singurul, intre frafii sdi, descendent din Sichernifi, prin mam[. El va avea un rol central in perioada imediat urmitoare morfii lui Ghedeon. Acesta a avfi 72 de fii, aici fiind exclugi Abimelec Ai Iotam. ,,Ghedeon era dispus si renun{e la domnie, dar"a fost silit s-o defini vreme de 40 de ani. Ca Judecltor, a impirfit dreptatea ln pricinile care au ajuns la el gi toate sentinfele date de el au fost socotite fErI cusur. Dup[ ce gi-a dat sfhrgitul la bltrdneli addnci, a fost inmormdntat tn patria lui (Ofr61"tzl. 33-35: ,,$i a fost ci dupl ce a murit Ghedeon, fiii lui Israel s-au intors gi s-au desfrflnat cu baalii gi gi-au flcut un leglm6nt cu Baal-Berit, cum cI el este dumnezeul lor. $i fiii lui Israel nu gi-au mai adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, cel ce i-a mflnfuit din mflna tuturor vrijmagilor lor de primprejur. $i nu s-au purtat cu mili fall de casa lui Ierubaal - adicl Ghedeon -, dupl tot binele pe care eI i-l ficuse lui Israel". r22BBVA" p.284. r23 Iosif Flaviq Antichitdli iudqice,Y,6,7.
65
F
A
cincea apostazie, urmatil, ins[, nu de o invazie strlin6, ci de un rdzboi civil, e drept, limitat la un spafiu restr0ns. Baal-Berit domnul unui legimnnt): denumire acordat[, tn epoca judecitoriloq localitlfii Sichem de cltre
(:
adoratorii lui Baal, zeul Baal avind un ternplu in Sichem. Cum va reiegi din capitolul urm6tor, lipsa de mil[ fap de casa lui Ghedeon a fost manifestatl doar de cltre locuitorii Sichemului, poate gi profrtdnd de indiferenfa celorlalli.
CAP.9 -Abimelec
fiul lui lerubaal, s-a dus in Sichem la fratii mamei sale gi a grlit citre ei gi ctrtre toate rudeniile din casa tatilui mamei sale, zicind:,' 1: ,rAbimelec,
,,Ghedeon nu mai apare cu numele s[u adevlrat, ci cu porecla sa (poate dincatzd" cd fEcuse efodul menfionat in 8,27, obiect de idolatrie;"r24. ,,Sichem: vechi orag canaanean, situat la circa 50 lcn nord de Ierusalim; in el igi avu-
seser[ silag patriarhii Avraanr, Iacob gi fiii acestuia. Osemintele lui Iosif, aduse din Egrpt, aici fuseseri ingropate (Iosua 24,32), gi tot aici igi linuse Iosua Navi cuvintarea de rimas-bun (Iosua 24, I-25). Cu toate acestea, populafia oragului era canaanean[, neam din care fdcea parte gi liitoarea lui Ghedeon, marna lui Abimelec, acesta fiind, agadar, jum5tate israelit gi jumitate canaanean"l2s . Urmeazd cuvAntul lui Abimelec c6tre cei din rudenia sa: 2-5: ,rSpunefi in auzul tufuror oamenilor din Sichem, zic0nd: Cum e mai bine pentru voi?: SI vi stip0neasci gaptezeci de blrbafi, adicl to{i fiii lui Ierubaal, sau si vI stlp0neascl un singur blrbat? gi amintifi-vii cI eu sunt osul vostru gi carnea voastrii! $i frafii mamei sale au vorbit despre el, in auzul tufuror oamenilor din Sichem, toate aceste cuvinte. Iar ei gi-au plecat inimite '20
cunsese".
,pe fapt
erau gaptezeci gi doi, dar naratorul retine
doar num[ru] celor uciqi de Abimelec"r26. La cei 70 de copii
ai lui Ghedeon ucigi de Abimelec se adaugi lotam 9i Abimelec insugi. Iar,piatra poate fi indiciul caracterului sacriflrcial al actului, care inaugureaz[ o schimbare de domnie (cf. IV Regi 10,1-171"t" . 6: ,,$i s-au adunat tofi blrba{ii din Sichem gi toatI casa Bet-Milo pi s-au dus 9i l-au flcut pe Abimelec rege la stejarul Agezirii, l0ngi Sichem". ,,Milo (Bet-Milo): clddire in care se fineau adundrile consiliului cet[1ii"r2S. ,*Stejarul Asezdrii: Sub acest stejar puaese Iosua o piatrl funerar[ (Iosua 24,26); agadar, locul avea o anume sacralitate"l2e.
pe
7a: ,r$i i s-a spus lui lotam, iar el s-a dus 9i a stat v0rful muntelui Garizim 9i-a ridicat glasul gi a plflns
pl le-a zis:
Urmeazd cuvdntul lui Iotam. ,,Rostirea lui Iotam este in Biblie intdia animall"130.
fabuli cu personaje din lumea vegetalI
7b: Ascultafr-mfl,
9i
blrbafi ai Sichemului,
vi
va asculta! copacii S-au dus c0ndva 8:
gi Dumnezeu
BBVA, p.284.
''5 nnv4p.
66
rpre Abimelec,Iiindci ziceau: El e fratele nostru. $i i-au dat gaptezeci de argin{i din casa lui Baal-Berit, iar Abimelec Ai-a tocmit cu ei nigte oameni de nimic ai IEri clplt0i, c&re s-au gi dus cu ei. $i s-a dus la casa tatilui ilu, in Ofra, 9i i-a ucis pe toli fra{ii sii, adici pe liii lui Ierubaal, gaptezeci de blrbafi, pe o piatri; dar a rimas Iotam, Iiul cel mai mic al lui lerubaal, fiindcl se as-
zs+.
67
sl-gi ungi un rege. $i i-au zis miislinului: Domnegte peste noi! 9: Dar mislinul le-a rispuns: Oare-mi voi llsa eu grlsimea cu care sspenii il preamiresc pe Dumnezeu, ca si mI duc si domnesc peste copaci? 10: $i au zis copacii cltre smochin: Vino gi domnegte peste noi! 11: Dar smochinul le-a rispuns: Oare-mi voi lisa eu dulceafa gi roada mea cea bunI, ca sI mtr duc si domnesc peste copaci? 12: $i au zis copacii cltre vifi: Vino gi domnegte peste noi! 13: Dar vifa le-a rispuns: Oare-mi voi lisa eu vinul - veselia lui Dumnezeu gi a oamenilor ca si mi duc sI domnesc peste copaci? 14: Apoi copacii tofi au zis citre miricine: Vino gi domnegte peste noi! 15: Iar mirlcinele le-a zis copacilor: Daci-ntr-adevir mi ungefi rege peste voi, venitir gedefi la umbra mea!; dactr nu, sI iasl foc din mine gi sI mistuie cedrii Libanului!". ,,Este clar
ci
1
.l ;
i
acestea nu s-au zis despre copacii carer
in plm0nt, pentru cd copacii, fiind fEr[ via@ 9i bine fixa(i cu r[d[cinile in pIm6nt, nu s-ar fi putut aduna s[-gi aleagi rege. Aceasti pericop[ se referi la suflete, care, inainte de intruparea lui Hristos, se nipustiserl nebunegte spre copacul p[catelor. $i adresindu-se lui Dumnezeu, L-au rugat sI aibd mil[ de ele, si domneasci peste ele mila milostivirea Sa, pe care Scriptura le redl sub forma linului, pentru c[ uleiul este binefbcitor pentru trupuri, remediu impotriva suferinfelor gi a oboselilor gi izvor lumine. Alimentat[ cu ulei, orice lamp[ igi inmulfegte lumi cresc
68
na. La fel este gi milostivirea lui Dumnezeu: este remediu lmpotriva gregelilor gi a morfii, ajutor al omenirii gi hran6 pentru lumina inimii. Privifl cu atenfie, nu cumva face aluzie aici la legile date (de Dumnezeu omenirii), de la primul om p6n[ la fkistos, legi pe care diavolul le-a contrafbcut pentru a ingela neamul omenesc? intr-adev6r, prin smochin face aluzie [a ponrnca dat[ omului in Paradis, pentru c[ atunci ctnd acesta a fost amigit, gi-a acoperit goliciunea cu frunze de smochin. Vifa amintegte de cea folositl de Noe, pe wemea potopului, din cauza vinului clreia, pe cdnd a adormit, a fost batjocorit. MesHnul amintegte de le-gea datl in pustiu lui Moise, iar smochinul de legea mdntuitoare a lumii (venit[) prin apostoli, pentru cd de la ei am invlfat castitatea, pe care diavolul n-a putut s-o strice. De aceea ni s-au transmis 4 Evanghelii, pentru c[ Dumnezeu a anun{at omenirii de 4 ori vestea cea bunl gi pentru cd aceasta a fost educati prin intermediul a 4 legi, ale cdror perioade sunt clar indicate de deosebirea fructelor. Smochinul, prin dulceata (fructului o[u) gi prin belgugul (frunzigului), ne amintegte de viafa omului in paradis inainte de cI-dere, viafl plinl de desfttare. Dar nu numai acurn, ci gi altddat[ in Scripturh, fructul smochinului desemneaz[ ceva mai bun. Vi[a, prin bucuria ce a adus vinul ei celor izbdvili de la mdnie gi potop, amintegte de trecerea omenirii de la starea de teami gi nelinigte la
Mdslinul, prin uleiul pe care-l produce fructul s[u, amintegte de milostivirea lui Dumnezeu: dup[ potop, Dumnezeu iarlgi $i-a ar[tat milostivirea Sa cltre oamenii cei rIt[cifi, le-a dat o lege, S-a ar[tat unora dintre ei gi a hr{nit cu untdelemn flacIra virtu{ii, care era ca gi stinsl. ln sfhrgit, spinul simbolizeazi castitatea; el a fost numit de cltre unii gi cactus. Probabil c[ din cauza afnit[fii ce-o are cu fecioria, a primit gi doul nume: i s-a zis spin din ca,uzdcd cste inflexibil ln fa(a plicerilor; i s-a zis agnus cactus, din cauza insugirii sale de a fi totdeauna pur. (...) Prescripfiunile primelor legi, a celor de pe wemea lui Adanu a lui Noe gi a lui Moise, au fost neputincioase s[ mAntuiasci omul; singur starea de bucurie.
69
F codul de legi cuprins de Evan-ghelie a mdntuit toati lumea. Se spune despre smochin cd n-a domnit (prin copaci trebuie si infelegem pe oameni, iar prin smochin anumiie porunci), pentru cd, dup[ cldere, omul a voit din nou si fie condus de virtute, sI nu fie lipsit de nestriclciune gi de frumusefile paradisului; dar p[c[tuind, a fost alungat departe, ca ne_ maifiind in stare s6 aib[ parte de nestric[ciune. Dup[ gre_ gcald, prima lege i-a fost transmisl prin intermediul tui Noe; dagd ar fi respectat-o, aceasta i-ar dat puterea s6 si m6ntuiasci de pdcat. Dac[ o cultiva dupi puterile sale, ea avea si-i aduci linigtea, indep[rtarea relelor gi bucuria, aga cum via d[ vin celor care o ingrijesc. Dar aceasti lege n_a domnit peste omenire, pentru ci, cu toati st[ruinfa lui Noe, omenirea nu i s-a supus. (...) Din nou c[-z6nd omenirea in gregeall, Dumnezeu a dat lncd o lege, pe wemea lui Moise, care avea menirea s[ domneasci peste omenire gi s_o in_ drume spre dreptate. Dar oamenii i-au spus adio gi s_au tndreptat pentru mult timp c6tre idololatri;. (...) ir, ,m.pit, Dumnezeu S-a milostivit a patra oar6 de om gi a trimis castitatea ca sd domneasc[ peste om pe care Scriptura pe drept.o numegte Spin. Aceasta face Si dispari pllcerile'gi ameninfi c[ daci nu i se vor supune fhr[ rezerve tofi gi nu i se vor ataga cu adwdrat, pe tofi ii va nimici cu foc; pentru c[ dup[ ea nu va mai fi nici o lege gi nici o inv[f[tur5, ci numai judecati gi foc. Din aceasti cantz.d, de acum omul a inceput str practice dreplatea, si cread[ cu t6rie in Dumnezeu gi si
fi
respingl (uneltirile) diavolului. in felul acesta, castitatea so arat[ mult folositoare gi de mare ajutor pentru oameni; numai pentru ea diavolul n-a putut megteri un rival, cu care si amigeasc6 pe om, aga cum a ftcut pentru celelalte porunci. Smochinul, cu fructul lui dulce gi bog[fia (co_ r9a1ei) sale, amintegte, precum am zis, de viafa plin[ de desfrtlri din paradis. Dar, diavolul, cu sfaturile lui, a reugit s[ prind[ pe om in cursele sale gi sdJ indeplrteze de la acest mod de viaf[; el l-a convins si-gi acopere goliciunea cu frunze de smochin, adicd s[ se lase pradE animalicegte pl[70
ccrilor senzuale. Amintegte, apoi, de cei ce s-au salvat de la potop, care, g0ndindu-se la via bucuriei spirituale, au fost [mbntali cu o bluturl falsl gi, dezbtilcat fiind omul de virtute, a fost ftcut de rugine. (...) Puterea w[jmag6 totdeauna imita qi ia chipul virtufii 9i al dreptllii, nu pentru ca sd fie practicate acestea, ci pentru a ingela pe oameni. (...) Dar de c0nd a inceput sd domneascl peste oameni castitatea, r6t6cirea a fost indeplrtat[; Ilristos, prinful fecioarelor, a nimicit r[utatea, iar smochinul cel adevirat, mislinul cel adevirat gi via cea adevdrati igi dau rodul lor"r3r. in aceastl t0lcuire, spinul evdzttt ca un simbol al castit{ii, iar focul ie$it din el ca unul curl[itor. Mai departe, prin spin e vlzut acela ce nu aduco nici un rod (e o ambivalenfi a spinului, dupd cum gi fabula lui Iotam evitl o cohcluzie tranganti, chiar dacE o sugereazl). Credem cI urm[toarea tAlcuire e mai apropiati de cele ce a dorit Iotam s[ transmiti: ,Jar ci e propriu oamenilor uqurateci, care n-au de la ingigi nici un folos, si ia asupra lor ugor conducerea ei altora, e vldit gi din experienp. C[ci nu s-ar indemna cineva, care a gustat linigtea gi a inceput cit de cdt si se ocupe cu contemplafia, s[-gi lege mintea de grijile celor trupeqti, desfrc0nd-o de la cunogtinfa gi trlgdnd-o spre lucrurile p[m6ntegti, odatl ce se aflE in cele inalte. (...) $i a zis vila: Lisa-voi eu oare rodul meu cel bun, pe care l-a slEvit Dumnezeu gi oamenii, ca s[ merg si stipinesc peste copaci? De asemenea n-a primit nici smochinul pentru dulceafa lui, nici mlslinul pentru uleiul lui. Mirlcinele ins[, lemn neroditor gi spinos, a primit st[pinirea, o stlpAnire care nu avea in ea gi nu afla nici in copacii supugi nimic care si o fac[ pl[cut6. Cdci pilda spune nu de copacii Raiului, ci de ai p[durii, c5" au lips[ de conducere. Astfel precum vifa, smochinul gi mlslinul n-au primit s[ stdpdneasc[ peste eopacii pddurii, bucurdndu-se mai mult de rodul lor decit de cinstea domniei, tot aga cei ce vdd in ei un rod al virtulii gi simt folosul lui, chiar r3r
Metodiu de Olimp,.Bancheul sau despre castitate,X,2-5.
7t
n
dacd ii vor sili mulli la aceastl domnie, nu primesc, prefuind mai mult folosul lor decdt conducerea altora"t32.,,Iar blestemul, pe care li l-a vestit in paraboli m[rlcinele copacilor, vine gi asupra oamenilor care fac la fel cu aceia. C6ci sau va iegi, zice Scriptura, foc din mdr[cine qi va mistui copacii p[durii, sau va iegi din copaci gi va mistui m[r[cinele (v. 20). fua gi intre oameni, odatl ce s-au f[cut invoieli nefolositoare, neaplrat va uflna o primejdie, at6t pentru cei ce s-au supus unui invS(itor neincercat, c0t gi pentru cei ce au primit stlpinirea in urma neatenfiei ucenicilor. De fapt neiscusin{a invit[torului pierde pe inv[(icei. Iar negrija inv[ficeilor aduce primejdie invlfitorului, mai ales cdnd lanegtiinfa aceluia se adaugi trdndivia lor. Clci nici invifitorul nu trebuie si uite ceva din cele ce ajutl la'indreptarea supugilor, nici lnv[{iceii nu trebuie s[ treaci cu vederea ceva din poruncile gi sfaturile invdfltorului. Pentru c[ e lucru grav gi primejdios at0t neascultarea acelora, c0t gi trecerea gregelilor cu vederea
din partea acestuia. SI nu cread[ invIfitorul cd slujba lui este prilej de odihnl gi de desfbtare. Clci, dintre toate lucrurile, cel mai ostenitor este s[ conduci sufletele. (...) Celor ce sunt pugi peste oameni, felurimea n6ravurilor gi viclenia gindurilor le face foarte grea conducerea, gi cei ce o primesc trebuie sI se pregdteasc[ pentru o lupt[ obositoare. Ei trebuie sd indure fErI supdrare sc[derile tuturor, iar datoriile neimplinite din pricina negtiinfei s[-i facl s[ le cunoascd, cu indelungi rlbdare"l 33. 16-20:,r$i acum, daci voi intru adevlr gi cu desiv0rgire afi lucrat gi l-a(i pus pe Abimelec sI domneasci, gi daci ati fEcut bine cu Ierubaal gi cu casa lui, gi daci iati flcut-o ca str-i rlspHtifi binele pe care el, cu m0na lui, vi I-a lEcut - clci tatil meu s-a bitut pentru voi, gi viala gi-a pus-o in primejdie gi v-a m0ntuit din mflna Madiani{ilor, dar voi v-a{i ridicat astEzi impotriva casei tatllui
meu gi i-ati omorf,t pe fiii lui (gaptezeci de birbap) pe o platri 9i l-afi lIcut rege peste locuitorii Sichemului pe Abimelec, fiul slujnicei lui, fiindci el e fratele vostru -, ei blne, dacl intru adevir gi desivArgire afi lucrat astEzi faftr de Ierubaal gi casa lui, veseli{i-vi intru Abimelec, lar el si se veseleasci intru voi! Dar dacl nu, foc si iasi dln Abimelec ai si-i mistuie pe oamenii Sichemului 9i cara Milo; 9i foc sI iasl din oamenii Sichemului gi din casa Milo 9i sIJ mistuie pe Abimelec!".
Exprimarea pare ambiguL, dar in fapt este un blestem, care se va
implini curdnd.
cli ocolite, sdus la Beer 9i a triit acolo, ferindu-se de Abimelec, fratele slu". Beer (: fhntin[), amplasare necunoscuti. Din acest moment, figura lui Iotam nu va mai reveni in Scripturl. Oricum, in ciuda prezenfei sale episodice, datoritd fabulei de mai sus el rdmdne in memoria cititorului Scripturii. Fuga lui Iotam e explicabild, de weme ce Abimelec dorea s6-gi ucidi tofi frafii, iar Sichemul a consim{it la aceasta. in plus, se adIuga acum afrontul cuvdntului slu, intlrit de blestemul final. 22-24:,rlar Abimelec a domnit peste Israel vreme de trei ani. Dar Dumnezeu a trimis un duh rIu intre Abimelec ai locuitorii Sichemului, iar locuitorii Sichemului s-au purtat ca nigte tridltori fafl de casa lui Abimelec, ca sI aducl la luminil nedreptatea ficutii celor gaptezeci de fii ai lui lerubaal, iar sOngele lor si-l arunce asupra lui Abimelec, fratele lor, care i-a ucis, gi pe bIrbafii Sichemului, care i-au imblrbitat m0na str-gi ucidl
I
21: ,,$i Iotam a fugit gi, mergflnd pe
frafii". Duh rdu:,,Sensul nu e acela de a fi trimis o fiin{5 rea (un inger riu sau un demon), ci de a fi provocat o anume stare de spirit, defavorabil[, intre conduc6tor gi condugi"r3a.
t32
Nil Ascetul .op. cit..26. '33lbid.,27. 72
'3nBBVA, p.285. 73
Chiar dacl Abimelec e menfionat in cronologie, el nu poate fi inclus intre judecltori, nici chiar asociat cu Ghedeon. In fapt, el a incercat si se proclame rege, dar av0nd o recunoagiere, gi aceasta efemerl, doar in Sichem, astfel c[ prima tentativi de a instaura monarhia in Israel a eguat lntr-un mod lamentabil. 25-26:,,$i locuitorii Sichemului i-au pus p0ndari pe crestele mun{ilor gi-i jefuiau pe tofi cei ce treceau pe acolo. $i i s-a dat de gtire lui Abimelec. Atunci a venit in Sichem Gaal, fiul lui Ebed, 9i fratii sIi, iar locuitorii Si-
chemului s-au increzut in ei". Intri in scerl Gaal (= dispref), fiul lui Ebed (: s1ojitor). ,,Acest Gaal pare un aventurier care abr:zeazi. de increderea oamenilor, le percepe problemele gi la face jocul. El apare la vrernea culesului viilor, c0nd se f[ceau $i petrecerile recoltei. Abimelec nu locuia in Sichern, aga c[ el na fost de fali.lapetr@ere"135. 27-28:,,$i au iegit la c0mp gi au cules viile qi au cilcat strugurii gi s-au veselit; gi au intrat in casa dumnezeului lor gi au m0ncat gi au blut gi l-au blestemat pe Abimelec. $i a zis Gaal, fiul lui Ebed: Cine e Abimelec pi cine e fiul Sichemului, ca sI-i slujim? Oare nu e el fiul lui Ierubaal gi oare Znbul, ajutorul sIu, nu e oare sluga lui, el, fiul lui Hemor, tatiil lui Sichem?... De ce trebuie sl-i slujim noi lui?". ,,Gaal incearci s[ afafe orgoliul nobilimii Sichemului impotriva urlui rege (doar) pe jumltate israelit"r36. Sau, mai degrab[, i se reprogeazllui Abimelec c[ nu e intru totul canaanit, populafia eweiascl nefiind majoritarl in Sichem. Reprogul lui Gaal nuizeazd pe mama lui Abimelec, ci pe israelitul Ierubaal (Ghedeon). Zebul (: locuin(i), fiul (urmagul) hi Hemor (= mlgar)t3', era guvernatorul Si'35 t'u 137
74
BBvA p. 285 BBVA p. 286 Numele nu avea conotafia peiorativf, ce i s-ar da la noi.
ehemului. Acesta, gi probabil nu numai el, i-a rlmas credincios lui Abimelec, degi, ca uflna$ al lui Hemor, era un canaanit, imposibil de gtiut cAt de pur; oricunr, argumentafia lui Gaal nuJ poate stAmi impotriva lui Abimelec, acceptat inifial cu entuziasm de Sichemili (nu e imposibil ca frceala pi, mai apoi, ostilitatea dintre Abimelec Ai locuitorii Sichemului si fi intervenit gi in urma cuv6ntului lui Iotam, care va flr fost resimfit ca o amenin(are. Mai mult, Scriptura a spus-o direct, a fost gi o intervenfie divind in acest sens, ca pedeaps[ pentru fratricidul s[v0rqit de Abimelec, sprijinit de Sichemi1i. Altfel, nu rezulti din text cI Abimelec ar fi gregit cu ceva fafi de locuitorii Sichemului, pentru ca acegtia s[-i doreascl repudierea). Gaal igi continud cuvAntul: 29-33:,,Dac-ar fi fara asta pe m0na mea..., atunci l-ag alunga pe Abimelec ai i-ag zice: inmulfegte-fi
cetlfii, a auzit cuvlntele lui Gaal, fiul lui Ebed, gi s-a m0niat foarte. $i a trimis in tainl soli la Abimelec, zicflnd: Iati, Gaal, fiul lui Ebed, a venit cu frafii lui in Sichem gi au intir0tat cetatea impotriva ta. $i acum, ridici-te noaptea, tu 9i poporul care este cu tine, gi p0ndegte dimineafa in c0mp. $i va fi cI dimineafa, in rislritul soarelui, te vei porni gi vei nIvtrli asupra cetlfii; gi cf,nd el, impreunl cu poporul core e de partea lui, se va porni impotriva ta, Il-i dupi cum ili dI m0na!". De la instigarea impotriva lui Abimelec, Gaal merge mai departe, revendicdnd pentru sine funcfia aceluia, degi el pare a fi un oaspete ocazional in cetate, ffu{ vreo legltur[ cu Sichemul, a$a cumAbimelec avea, prinmam[. 3441: rrlar Abimelec s-a ridicat noaptea, impreuni cu tot poporul care era de partea luir gi au stat la p6ndl asupra Sichemului in patru cete. $i dacl s-a fEcut dimineafi, a iegit Gaal, fiul lui Ebed, 9i a stat in poarta cetlfii; iar Abimelec s-a ridicat la pflndl,laolaltl cu poporul care err cu el. Iar Gaal, fiuI lui Ebed, a vizut poporul gi a zis citre Z,ebulz lati, popor se coboarl de pe oastea gi iegi! Ila,r 7.ebru.l, mai-marele
75
F
creasta munfilor... Dar Zebul i-a zis: Tu vezi umbra muntilor ca gi cum ar fi oameni!... Gaal insl a mai grlit, zic0nd: Iat5, popor se coboarl dinspre asfinfit merg0nd drept prin mijloc, o parte vine pe calea stejarului VIzItorilor gi o alta pe calea Meonim... Atunci 7*bul i-a zis: Unde-fi este acum gura care ziceaz Cine este Abimelec, ca sI-i slujim noi lui? Oare nu acesta-i poporul pe care lai disprefuit? Du-te acum gi bate-te cu eMar Gaal a iegit in fruntea birbafilor din Sichem 9i s-a bitut cu Abi: melec, dar Abimelec l-a pus pe fug[. $i a fugit dinaintea lui, 9i mulfi au clzut ucigi p0nI la poarta cetltii. $i Abimelec a intrat in Aruma, iar 7.ebrul i-a alungat pe Gaal gi pe fra(ii sli, aga ca ei sI nu mai locuiascl in Sichem". Aruma (: movilifi): sat de 10ng[ Sichem. lntarzierea lui Gaal se explici prin lumina slabl a mijitului zorilor, put6nd fi convins o vreme ci ceea ce zlregte este ndlucire. 4245: rr$i a fost ci a doua zi a iegit poporul la c0mp.. $i i s-a dat de veste lui Abimelec. Iar el a luat, poporul pi I-a implrfit in trei cete 9i le-a pus la p0ndl in c0mp. $i s-a uitat 9i, iatI, poporul iegea din cetate; iar el s-a aruncat impotriva lor gi i-a bltut. Atunci Abimelec ai cipeteniile care erau cu el s-au av0nt4t gi apoi s-au oprit la poarta cetltii, iar celelalte doui cete s-au nipustit asupra tuturor celor ce se aflau in c0mp gi i-au bitut. $i-, n toatl ziua aceea s-a luptat Abimelec impotriva cetlfii;, gi a luat cetatea gi a ucis poporul care se afla in ea gi a dlr0mat cetatea 9i a preslrat-o cu sare". Adeseori, in vechime, ,,cuceritorii impr5gtiau sare pe. plmdnturile cucerite, pentru a le face sterpe pentru totdea-ur a"138. ,,Pemantul slrat este sau devine steril. Pe astfel de ruine nu mai cregte nici iarb6"l3e. Degi nu se spune aceasta, e de presupus c[ frdelii lui Abimelec, aga cum a fost Zebul,, vor fi fost crutafl de la masacru. Abimelec, de altfel, in po.i '38
luptelor"lao.
4749:,r$i i s-a spus lui Abimelec cI acolo s-au adunat to{i oamenii din turnul Sichemului. Atunci Abimelec s-a suit in muntele Salmon, el gi tot poporul care era cu el; 9i a luat Abimelec in mini un topor gi a tiiat o carcinl de lemne gi, ridic0nd-o, gi-a pus-o pe umlr gi a zis citre poporul ce se afla cu eI: Ce m-afi vizut pe mine fIc0nd, facefi repede ca mine! $i au tliat gi ei, fiecare, c0te o sarcintr; gi, ridicflnd-o, au mers dupi Abimelec ai le-au pus deasupra locului de adunare gi le-au dat foc; gi astfel au murit to(i oamenii din turnul Sichemului, ca la o mie de blrbafi gi femei". Salmon (= umbrit): munte acoperit de plduri din apropierea Sichemului. Posibil ca aceste versete siJ fi inspirat pe Malcolm, din Macbeth, sdmute pidurea Bimam la castelul Dunsinane. SEP 2 are: ... Si au dat foc peste ei la cetdluie... (A): ,,a da foc pe deasupra e o stratagem6 care permite uciderea persoanelor fEr[ a pingiri spafiul in care se afll acestea: aici, sanctuarul amintit la9,46"tat. 50-54: ,,Apoi s-a dus Abimelec la Tevef gi a impresurat Tevetul 9i l-a luat. Dar in mijlocul cetifii era un turn puternic; 9i au fugit in el to{i blrbafii 9i femeile cetltii gi au inchis uga dupi ei gi s-au urcat pe acoperigul turnului. Iar Abimelec a ajuns la furn gi l-a impresurat; gi s-a apropiat de uga turnului, ca sE-i dea foc Ai si ardi.
DEI, p. 699.
'3eggvAp. 76
Itda fratricidului odios, nu apare ca o figur[ intunecati. De altfel, asasinarea frafilor in cazuri de succesiune Ia tron (gi, lntr-un fel, aga a fost perceput[ starea de dupl Ghedeon) e, din nefericire, o practicl obignuiti in istoria omenirii. 46: ,r$i auzind oamenii to{i care se aflau in turnul Sichemului, au venit la adunarea lui Baal-Berit". Turnul Sichemului;,,Se pare cd acest tum se afla in afara cetlfii. ln el gedeau cei ce se refugiaseri in vremea
zgo.
77
F'
Dar o femeie a aruncat de sus o bucatl de piatrtr de r0gnifI in capul lui Abimetec Ai i-a spart feasta. Iar Abi-
tinlrul care-i purta armele i-a zis: gi Scoate-ti sabia ucide-m5, ca nu cumva sI se 9i spuni vreodati: L-a omor0t o muiere! Iar t0nirul l-a injunghiat, gi el a murit". Tevel (= mligtinos): cetate in apropiere de Sichem. De weme ce Abimelec a atacat Teveful, posibil ca aici s[ se fi refugiat parte dintre adversarii s[i Sichemili. ,,Clci aga citim c6, daci weodat[ Dumnezeu a voit s[ se infeleagl limpede ci de El se s[vArgesc fapte mari, acestea le-a infEptuit prin cei mai pu{ini gi mai de jos, pentru ca sI nu fie pusd fapta cereascd pe seama puterii braplui omenesc. De aceea gi generalul Sisara, de care tremura armata eweiasci, a fost ucis de o femeie (cap. 4), gi pe Abimelec, cuceritorul de cet[fi, l-a rlpus o m6ni de femeie"la2. Degi Abimelec a dorit si evite aceasta, atdt autorul biblic c6t gi comentatorii patristici subliniazi cI el a fost ripus de o femeie. Cu intervenfia acestei femei se incheie inci o perioad[ socotitd a fi fost meniti a pedepsi infidelitatea religioasi a Israelifilor, astfel c[ ea define, intr-un fel gi p[strdnd propo4iile, rolul unui judec[tor eliberator. 55-57:,,9i vIz0nd blrba{ii din Israel cI Abimelec a murit, s-au dus fiecare la casa lui. Aga i-a ptitit Dumnezeu lui Abimelec rilul pe care i-l lIcuse tatilui slu, omorindu-i pe cei gaptezeci de frafi ai sIi. gi tot rlul birbatilor Sichemului l-a plltit Dumnezeu asupra capului lor: asupra lor a venit blestemul lui lotam, fiul lui Ierubaal". ,,Ucigagul Abimelec, fiul nelegitim al lui Ghedeon, a ucis pe cei gaptezeci de fii legitimi ai lui Ghedeon; socotea cI a niscocit cu asta un plan dibaci, ca s[-gi intlreasci stlpinirea; apoi a zdrobit pe cei ce l-au ajutat la omor; dar este zdrobit de ei; gi, in sfhrgit, este ucis de o piatr6 aruncatd melec l-a strigat de-ndatI pe
'n2 Salvianus, op.
78
cit.,VII, 8,30.
mlna unei femei"ra3. Acest rcntmat arat[ itinerariul celui in fafa lui Dumnezeu nu ne indoim cd vom afla o judecat[ dreapti pentru fiecare suflet, omenirea plstreaz[ adeseori amintiri pozitive fafn de asasini odiogi $i contestA meritele adevlrafilor eliberatori. Dar, cum despre acestea ar trebui sd aducem exemple mai apropiate de zilele noastre (perioadl mult mai generoasl gi in documente), socotim c[ ne-am indepdrta de scopul pe care ni l-am propus, astfel cI ne incheiem aici scurtele noastre considerafii... de
ce obfine mlrirea prin omor. Totugi, dac[
CAP. l0 - Israel invins de Filisteni 1-2: ,rDupi Abimelec, spre m6ntuirea lui Israel sridicat Tola, fiul lui Pua, fiul lui Dodo, din semin(ia lui Isahar; el locuia ln $amir, pe muntele lui Efraim.I-a fost Judecitor lui Israel vreme de doulzeci gi trei de ani gi a murit gi a fost ingropat la $amir". Tola (: vierme), fiul lui Pua (= col[), fiul lui Dodo (= iubitor; unchi), a fost al gaselea judecitor; triitor gi ingropat la $amir (= spin), cetate din muntele lui Efraim. 3-5: ,,$i dupi el s-a ridicat lair din Galaad gi i-a fost judecitor lui fsrael weme de douizeci gi doi de ani. $i i s-au nlscut treizeci gi doi de fii, care cilireau pe treizeci 9i doi de cai tineri gi aveau treizeci gi doui de cetifi, pe acestea le-au numit: oragele lui Iair, p0nI-n ziua de azi; ele se aflil in Galaad. gi Iair a murit gi a fost a
ingropat la Camon". Iair (: corturar) Galaaditul a fost cel de-al gaptelea judecitor. El a fost ingropat la Carnon (: loc permanent). Tola gi Iair par a fi fost judec[tori mirunfi, sau autorul c[rfii se va fi confruntat cu lipsa datelor. Oricurn, ei sunt menfionafi ca izblvitori ai poporului gi participanfi la cea de-a cincia eliberare; de remarcat c6, in cantl lor, nu s-a mai 'n' Sf. Vasile cel Mare, Omilii si Ltndntdn,n{.,2.
79
recurs la rotunjirea num[rului anilor c0t au fost judecItori.
Nu e exclus ca acegti doi judecitori s[ fi activat concomitent, m[car pe o anumitl perioadi, cici, cum am mai spus, deseori activitatea unui judecitor intr-un trib (sau in mai multe) s-a suprapus cu a altui judec[tor, in alt[ seminfie. 6: ,rDar fiii lui Israel au continuat si facl rlul in fata Domnului, slujind baalilor gi Astartelor gi dumnezeilor Amoreilor gi dumnezeilor Sidonului gi dumnezeilor Moabului 9i dumnezeilor Filistenilor; 9i L-au pirisit pe Domnul gi nu l-au slujit,,. ,,R.ec[derea Israelililor in idolatrie anunfl alte pedepse; cauza acestora e de ordin religios,rnoral. Dar, in virtutea iconomiei divine, tot ele anuntd un nou mdntuitof't4. E cea de-a gasea cidere in idolatrie a poporului. 7-8: ,rltr Domnul cu aprindere S-a m0niat pe Israel; 9i i-a dat in m0na Filistenilor gi-n m0na fiilor lui Amon, care i-au nectrjit gi i-au asuprit la acea vreme pe Iiii lui Israel timp de optsprezece ani: pe tofi fiii lui Israel de dincolo de Iordan, in tinutul Amoreului, in Galaad,'. ,/.lt6 populafie amintiti, de asemenea, in Sfhnta Scripturd, ca aflAndu-se in atingere cu lara Sftntd qi poporul eweu au fost amonilii, tib semitic aflat la est de Iordan gi Marea Moarti, precum gi la nord de Moab. Se considerau descendenfi din Lot, nepotul lui Awaam. Relaflile lor cu eweii n-au fost dintre cele mai pagnice. (...) Cdtre sfhrgitul secolului II d. IIr. Au fost absorbili de cdtre arabi. Capitala lor a fost Rabat Amon, numitl ulterior Filadelfia, iar actualmente ,Ary1*t,145.
9-16: ,,Fiii lui Amon au trecut Iordanul ca si se batl cu (triburile) Iuda gi Veniamin gi Efraim, aga cI liii lui Israel erau foarte str0mtorafi. gi au strigat fiii Iui Israel spre Domnul, zic0nd: Am plcituit impotriva Ta, cI L-am plrilsit pe Dumnezeul nostru gi i-am slujit lui I44BBVA" p.287. r45
80
AB, p.
tir.
BaaMar Domnul a zis citre fiii lui Israel: Oare nu v-am mintuit Eu pe voi din m0na Egiptului gi a Amoreilor qi a fiilor lui Amon gi a Moabului gi a Filistenilor 9i a Sidonienilor 9i a lui Amalec Ai a lui Madian, atunci cflnd acegtia v-au asuprit gi cind voi ali strigat la Mine? Dar voi M-a(i plrisit 9i afi slujit la dumnezei strlini; de aceea, nu vI voi mai mintui. Duceli-vI gi strigafi la dumnezeii pe care i-afi ales, pentru ca ei si vI mintuiascl la vremea necazului vostru! $i au zis fiii lui Israel citre Domnul: Am picltuit, 16 cu noi ce-fi place, doar de aceastl datl mdntuiegte-ne! $i i-au lepldat din mijlocul lor pe dumnezeii striini 9i I-au slujit numai Domnului, Ciruia I-a plrut rIu de necazurile lor". Din nou cdinfa pune inceput izb[virii. 17-18: ,,Iar fiii lui Amon s-au ridicat gi gi-au pus tabira in Galaad; dar gi fiii lui Israel s-au adunat laolaltl 9i gi-au pus tablra la Mifpa. gi au zis poporul 9i mai-marii Galaadului, Iiecare citre vecinul slu: Cine oare este acela care va incepe sI se batl cu {iii lui Amon gi va fi cipetenie peste tofi cei ce locuiesc in Galaad?". Sunt pregdtite cele ce vor urma in capitolele urm[toare.
CAP. 11 - Istoria lui Ieftae
l: ,rlar Ieftae Galaaditul era puternic in v0rtute; era fiul unei desfrfinate care i l-a nlscut lui Galaad pe Ieftae". ,,Galaad era numele unei regiuni, dar in 5,17 parc a numele unui trib. in acest caz, Galaad din textul de fatl este un eponim: Ieftae e trn bastard pe care o desfrdnate il dIruiegte Galaadifilor prin Galaad. Nefiind copil legitim, el nu avg? drept de mogtenire, fapt pentru care s-a refugiat in
fi
1O6:r146. ro6
BBVA" p. 287.
8l
(: El va deschide), Galaadit, dar gi fiu al unui (: stdncos), e al optulea judecltor al lui Israel.
Ieftae Galaad
2-3: ,,Dar femeia lui Galaad i-a nlscut fii. gi dupl ce liii femeii au crescut, acegtia l-au alungat pe leftae, zic0ndu-i: Tu nu vei avea mogtenire in casa tatllui nostru, de vreme ce egti fiu de fiitoare! Iar Ieftae a fugit de dinaintea frafilor sii gi a locuit in finutul Tob. gi-n jurul lui Ieftae s-au adunat oameni de nimic gi au mers cu el". Tob (: bun): regiune la r[s[rit de Iordan. Cdt privegte oamenii de nimic ce-l insofeau pe Ieftae, credem cii este vorba tot despre renegafi, nicidecum despre aventurieri sau tdlhari. Ieftae, cum vom vedea, nu era lipsit de noblefe, astfel ci era de neconceput s[ se insofeascd cu oameni de o moral[ joas[. 4-11: ,,$i a fost cI la vremea c0nd frii lui Amon se preglteau sI se bati cu Israel, bitrflnii Galaadului au
mers si-l aduci pe Ieftae din finutul Tob. gi i-au zis lui Ieftae: Vino gi fii clpetenia noastrl, gi ne vom bate cu fiii lui Amon! $i a zis Ieftae cltre bltr0nii Galaadului: Oare nu voi m-a!i ur0t 9i m-afi gonit din casa tatllui meu? De ce vehifi la mine acum, cind suntefi la necaz? Iar bItr0nii Galaadului i-au zis lui leftae: Tocmai de aceea neam intors acum la tine, ca sI mergi cu noi gi sI te lupfi cu fiii lui Amon gi ne vei fi cipetenie peste tofi cei ce locuiesc in Galaad. $i a zis Ieftae cltre bltr6nii Galaadului: DacI voi mI intoarcefi spre a mI lupta cu fiii lui Amon gi daci Domnul ii va da in mflinile mele, atunci eu voi fi cipetenia voastrS. $i au zis bitr0nii Galaadului citre Ieftae: Domnul sI lie martor intre noi cI vom face dupl cuv0ntul tIu! $i a mers Ieftae cu bltr0nii Galaadului; 9i poporul l-a pus clpetenie peste ei; iar Ieftae a griit toate cuvintele sale in fafa Domnului, in Mi(pa". Nu e exclus ca printre bdffAnii Galaadului si se fi aflat gi frafi ai lui Ieftae, de weme ce acesta le reprogeazl cd l-au izgonit.
,,Cdnd ammaniliitaT au pdtruns ln finutul gala-adean, localnicii s-au retras spre munf;, lipsili de un con-ducltor. Tr[ia pe atunci un anume Iephtesla8, care se trigea dintr-un vechi neam nobil gi intrefinea pe cheltuiala lui o oaste proprie. Eweii i-au trimis soli gi l-au rugat sd vini in ajutorul lor, fdgdduind sI se supun[ domniei sale atdta timp c6t va trii. Iephtes nu le-a acceptat ruglmintea, imputdndule faptul c[ nici ei nu i-au dat weun sprijin cdnd a fost nedrept[tit pe fat$ de c[tre frafii lui. Cici nu le era frate de sAnge, ci fusese n6scut de o femeie strdin[ care cucerise iubirea tat[lui lor gi ca atare fusese alungat, disprefuindu-i-se slIbiciunea. De atunci el locuia in finutul numit Galaditisrae gi-i lua in solda lui pe tofi cei ce se refugiau la dAnsul. in cele din urmI, Iephtes s-a llsat lnduplecat de rugdminfile gi de jurlmflntul lor ci primeau sd se supunl puterii sale pentru totdeauna, pregltindu-gi oastea de rizboi"lso. l2-l5a: ,,Apoi Ieftae a trimis soli la regele fiilor lui Amon, zic0nd: Ce ai tu cu mine, cI ai venit impotrivi-mi sI te bafi in {ara mea? Iar regele fiilor lui Amon le-a rispuns solilor lui Ieftae: Fiindci lsrael, atunci c0nd s-a suit din Egipt, a luat pim0ntul meu, de la Amon p0nl la Iaboc Ai lordan; iar acum, intoarce-mi-l cu pace, gi voi pleca. $i daci solii s-au intors h feftae, acesta a trimis din nou soli Ia regele frilor lui Amon, care i-au zis:" ,,in cele ce urmeazi, Ieftae aduce argumente: l) de ordin istoric: Israel nu a intrat ln Canaan ca un cuceritor care, pur gi simplu, irwadeazd, un teritoriu, ci ca un proprietar care nu cere altceva decdt s6-gi croiasc[ drum c6tre locul din care plecase (vv. 15-22);2) de ordin religios: fiecare popor mogtenegte teritoriul pe care i l-a hdrdzit divinila7
la8 loe r50
82
Amonitii. Ieftae.
'
Galaad.
Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice,V, 7, 8.
83
; tatea in care crede (vv.23-24);3) de ordin juridic, gi anume principiul prescripfiei: daci un teritoriu nu e revendicat de nimeni pe o anume durati, el devine proprietatea celui care il folosegte (vv. 25-26)"15r. IJrmeazi cuvdntul lui Ieftae, transmis prin soli: l5b-28: ,rAqa grliegte Ieftae: Israel nu a luat pim0ntul lui Moab, 9i nici pim0ntul fiilor lui Amon, deoarece, afunci c0nd a iegit din Egiptr lsrael a mers prin pustie pflnl la Marea Rogie, dupl care a venit la Cadeg. Atunci a trimis Israel soli la regele Edomului, zic6nd: LasI-mI sI trec prin fara ta!, dar regele Edomului nu l-a, ascultat. A trimis apoi gi la regele Moabului, dar nici acesta n-a wut. Atunci Israel s-a agezat la Cadeg. Apoi ei au ciliitorit prin pustie gi au ocolit {ara Edomului gi fara Moabului; 9i au venit spre rislrit de {ara Moabului qi 9i= au agezat tablra dincolo de Arnon gi n-au trecut de hotarul Iui Moab, cici Arnon este hotarul Moabului. Atunci a trimis Israel soli la Sihon, regele Amoreilor,; regele Ifegbonului, gi i-a zis Israel: Lasi-mi si trec prin fara ta citre locul meu! Dar Sihon n-a vmt si-l lase pe Israel si treacl prin hotarele lui; dimpotrivl, Sihon gi-a adunat tot poporul 9i gi-au tgezat tabira la Iahaf gi s-au; bltut cu Israel. Dar Domnul, Dumnezeul lui Israel, l-a dat pe Sihon, impreunl cu tot poporul siu, in m0na lui Israel gi l-au biitut; iar Israel a mogtenit tot pim0ntul Amoreilor care locuiau in lara aceea, de la Arnon pinl la Iaboc ai din pustie p0ni la lordan. $i acum,Ilomnul1., a inllturat pe Amoreu de dinaintea poporului Siu Israel; dar fu egti oare acela care il va mogteni? Nu vei mogteni tu oare ceea ce fi-a dat Chemog, dumnezeul tiu? Aga' 9i noi: suntem mogtenitorii fufuror acelora pe care Domnul, Dumnezeul nostru, i-a inllturat din fafa noastrl 9i ni i-a dat mogtenire. $i acum, egti tu mai bun decit Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului? A fEcut el oare rIzrs'BBVA"p.288.
84
boi cu Israel? I-a biruit, atunci c0nd Israel locuia in Hegbon pi-n hotarele lui gi-n finutul Aroer gi-n hotarele lui gi-n toate cetlfile de pe t0ngi lordan, vreme de trei ;ute de ani? De ce nu l-a{i luat in at0ta amar de vreme? $l acum, eu n-am picltuit impotriva ta, dar tu egti nedrept fa(I de mine pregiitind un rlzboi impotrivi-mi. Domnul, Judecltorul, EI sI judece azi intre fiii lui Israel gi fiii lui Amon! Dar regele fiilor lui Amon n-a ascultat de cuvintele lui leftae, pe care acesta i le trimisese". Din acest cuvdnt, transmis prin soli, vedem c[ Ieftae nu era om de rdnd: nu numai ci cunogtea istoria poporului slu in amlnunt, dar avea gi puterea de sintez[, ca gi pe aceea in favoarea poporului s6u. Chiar renunfat la intenfiile sale, solia nu nu a regele amonit dac[ va fi rlmas fXr[ nici un efect asupra sa. 29-31: r,$i Duhul Domnului a venit peste Ieftae. Acesta a strlbitut Galaadul 9i finutul lui Manase, Njuns la Mi(pa Galaadului spre cealaltl latur5 a fiilor lui Amon Atunci I-a flcut Ieftae o flglduinfi Domnului gi a zis: Daci-mi vei da in m0ni pe liii lui Amon, atunci va fi cI oricine va iegi primul pe u98 casei mele si mi int0mpine c0nd mi voi intoarce cu pace de la fiii lui Amon, acela va fi al Domnului: tl voi aduce ardere-de-tot". de a expune evenimentele
t
,,Flgiduinfele nu erau obligatorii in Israel, dar, odatl flcute, trebuiau duse la indeplinire. F[giduinfa este, de obicei, condi{ionat[, avdnd caracterul unui contract intre om gi Dumnezeu; primul exemplu de acest fel ni-l ofer[ Iacob (Facerea 28,20-22). Sacrificiile umane erau ins[ interzise prin lege, gi tocmai in aceasta const[ insolitul fEg[duin{ei, explicabile numai prin marea nizlpe care el o pune in joc - victoria asupra Amonifilor: dacl Dumnezeu ii va dlrui ceea ce e mai bun, el nu-I poate oferi, in schimb, decdt tot ceea ce e mai bun! Cu toate acestea, votul s6u e fdcut in prip[ gi e greu de presupus cI s-a gAndit la propria sa fiic6"rs2.
'" BBVA"
p. 289.
85
FI
Presupunem c[ Ieftae gi-a ftcut fdgdduinla in timpul luptei, c0tl weme balanfa victoriei era incerti. Doar imprejurnri speciale pot impinge un suflet echilibrat (cum reiese din intregul text a fi fost Ieftae) la hotlrdri extreme. 32-33: rrgi a mers Ieftae inainte ca sl-i intimpine pe fiii lui Amon gi s-a rizboit cu ei, iar Domnul i-a dat in m6na lui. gi i-a bItut de Ia Aroer p0ni spre Minit, in douizeci de cetifi, 9i pini la Abet-Cheramim, cu mari pagube; iar fiii lui Amon au fost umilili in fa(a fiilor tui fsrael". Aroer (: goliciune; tufrg de ienuplr): cetate pe malul drept al Arnonului; Minit (= impir[ire): cetate amoiie; AbelCherarnim (: pajigtea viilor): loc pe malul risiritean al Iordanului. E cea de a gasea izb[vire a poporului de sub st6p0nirea striin6 (cu artifrciul c[J vom socoti gi pe Abimelec drept un stdpdnrtor strdin). 34-35:,,9i dactr s-a intors Ieftae ln Mifpa, Ia casa lui, iattr cI frica lui a iegit si-I int0mpine cu timpane 9i jocuri; ea era singurul slu copil, el nemaiav0nd un alful, nici bIiat, nici fati. gi a fost cI-n clipa in care a vizut-o, el gi-a sf0giat hainele 9i a zis: Vai, vai, fiica mea, tu mi-ai rtrsturnat totul, tu lmi dai totul peste cap: cI impotriva ta mi-am deschis eu gura clitre Domnul, gi nu voi putea si-mi iau cuvAnfuI inapoi!...',. , ,,Ieftae igi di seama ci preful victoriei e prea mare gi c[ toat[ bucuria lui s-a spulberat. Cu toate acestea, r6mAne neclintit in credin{i gi onoare"rs3. 36: ,rltr ea i-a zis: Tati, (i-ai deschis tu gura cItre Domnul?: Fi cu mine dupl cuv0ntul care (i-a iegit din guri, de dragul clruia te-a rlzbunat Domnul !mpotriva vrijmagilor tii dintre fiii lui Amon!,,. ,pegi tatll nu-i explic[ anume despre ce e vorba, copila pricepe gi-gi asumd jert la"ls4. r53
BBVA o.289.
"'anvn" 86
37-39: ,$i a mai zis ea ctrtre tatil slu: TatI, fI pentru mine lucrul acesta: Lasi-ml doui luni, si mi duc pe munfi in sus gi-n jos gi sl-mi pl0ng fecioria, eu $i lnsotitoarele mele! Iar el i-a zis: Du-te! $i a lisat-o liberi timp de doul luni, iar ea s-a dus, impreunl cu insofitoarele ei, 9i gi-a pl0ns fecioria in munfi. $i dacl acele doul luni s-au sff,rgit, ea s-a intors la tatiil ei, iar el a plinit asupra ei fEgiduinfa pe care o flcuse. $i ea n-a cunoscut birbat". ,"Aici arta naratorului e deslvdrgit[: degi e vorba de un holocaust (injunghierea victimei gi arderea ei total[, pdnl la cenug[), autorul evit[ ispita unui tablou dramatic, r[scolitor, terifiant (ca acela al Ifigeniei din opera lui Euripide), gi expediazd totul in cdteva cuvinte seci gi concludente, apelind la imaginafia gi participarea l[untric[ a cititorului"l55. ,,Dup[ Sf0nta Scriptur6, jertfele omenegti sunt interzise (...). Jertfa judecfltorului Iefta este un caz izolat gi neconform cu Legea divin["r56. ,,Leg[mintul lui Iefta se termin[ intr-o manier[ tragicd; el fhglduiegte s[ sacrifice pe oricine se va ivi la intrarea casei sale; fiica sa a fost cea care i-a venit in fafi gi el gi-a indeplinit legdrrdntul"rsT. ,,Theodoret (al Cirului) (Quaestiones in ludices 20), intreb0ndu-se asupra motivelor pentru care Dumnezeu a inglduit jertfa fiicei lui Ieftae, g[segte ca unic rdspuns pilda cu scop pedagogrc: oamenii sunt indemnafi in felul acesta s[ fie cumpltafi in promisiunile pe care le fac"ls8. Introducem aici o opinie personal[, greu de sus(inut, dar neputdndu-ne implca cu aducerea unei jertfe umane de c[tre Ieftae. Fiica sa va fi fdcut leglmdnt de feciorie pe viafi (gi ea n-a cunoscut bdrbat; sd-mi pldng fecioria), fapt care, in gdndirea evreilor de
p. zse.
87
F-
atunci, echivala cu moartea. Mai jos, se aratd c6 fetele din Israel o pldngeau anual pe fiica lui Ieftae. Chiar dacd aceastl comemorar€ s-a dovedit trec[toare, tolerarea ei in epocl gi menfionarea in Scriptr:r6 fbr[ weo not[ criticl par a susfine
varianta fecioriei pe viafi in locul celei a holocaustului. Altfel, aducerea de jertfe umane stirnind oroarea Israelililor, chiar gi intr-o epocl confuzd, cum a fost aceea a judec[torilor, credem c[ reac{ia ar fi fost una de condamnare a lui Ieftae gi de oprire a oric[rei comemoriri a faptei sale. De aceea opin[m, cu toate c[ textul Scripturii pare a ne contrazice categoric, cd arderea fiicei lui Ieftae a fost una simbolicd, in sensul ardtat. Astfel ci vom putea zice gi noi, fEr[ refinerea ce ne-ar produce-o un omor, chiar unul sacrificial: ,,Ca pe o mielugea a adus Ieftae la altar pentru a fi jertfite Domnului pe fiica sa, care nu cunoscuse b[rbat. Iar ea, care se asemdna Jie, Prea Fericite, cu glas mare striga: Pentru Tine, Mire, m[ pdstrez curat[" l5e. 40: ,,$i s-a flcut un obicei in Israel: fiicele lui Israel se adunau in fiecare an s-o plingi pe fiica lui Ieftae: patru zile pe an". ,/.cest obicei e men[ionat numai aici in Vechiul Testament, gi e probabil c[ n-a avut viafi lungd. Dincolo gi deasupra lui, ins6, acest cr0mpei de istorie deschide perspectiva unei ample analize teologice: Dumnezeu acceptl provocarea omului, acceptdnd in acelagi timp gi solufia. Dilematic: salveaz[ o fiinfi uman[ sacrific6ndu-$i poporul, sau igi salveazdpoporul sacrificdnd o frinfi uman[?... Mult mai t6rziu, arhiereul Caiafa, inspirat de Dumnezeu, va enunfa principiul cd, defolos ne este sd moard un otn (adic6 Iisus) pentru popor, iar nu tot neamul sd piard (Ioan 11, 50)'160. Revenim la problema jertfei fricei lui Ieftae, prezentdnd ambele opinii in circulafie: ,,Ltdt la Sfrnfii P[rin{i cdt gi la exegefii biblici mai noi se discutl chestiunea jertfirii
fiicei lui Ieftae. Se intreab[: oare Ieftae gi-a jertfrt fiica in mod sdngeros, pril ardere, sau a destinat-o spre a servi in templul Domnuluil6r gi astfel s[ plzeasc[ fecioria perpetui? Jertfirea real[ s0ngeroas6 o susfin dintre cei vechi IosifFlavfu, (Anti chitdli, Y, 7, l0), Talmudul, Origen, Sfhntul Efrem (Sirul), Sfhntul Ioan (Gur[ de Aur), Sfhntul Ambrozie (al Milanului), Fericitul leronim gi Fericitul Augustin, Toma de Aquino gi alfii, iar dintre cei noi: Vigoroux, Hummelauer, Zapletal, Lagrange, Hetzenauer gi alfii. Jertfirea in sens impropriu o sus{in iudeul R. I. Kimchi (sec. Xtr), Nicolau Lyranul (sec. XIV), Ubaldi, Cornelly, van Hoonecker, Szchokke gi al{ii. Cu toate ci autorii sunt de p[rere ci Ieftae, inaintea r[zboiului cu amonifii, a fEcut
juruinfi
propll,
de
jertft in sens
cont6nd chiar gi pe eventualitatea unei jertfe omenegtir62 (...), totugi, cei de perere opuslr63 insist[ asupra laudelor ce i se aduc lui Ieftae Q Regi 12, ll; Ewei 1 1,32), care ar fi incompatibile dac6 Ieftae ar fi s[vdrgit o (astfel de) nelegiuire. Preofimea n-ar fi tolerat comemorarea anuali de 4 zile avictirnei, dacl ar fi vorba de jertfE omeneasci atdt de potrivnicd Legii Domnului 9i str[ind de practica religioasi.
fecioria perpetuI, in concepfia poporului biblic, eclivaleazd
cu o adevirat[ jertf[, c[ci Vechiul Testament, in general, nu apreciazd, fecioria, aSa cum o aprex;iazl Noul Testament.
Chiar cuvintele: iar ea n-a gtiut de bdrbat aratd, cd e vorba de jertf[ improprie, jertfr de feciorie. Apoi, inainte de jertfire, fiica li cere tatilui voie ca: sd se ducd Si sd rdtdceascd prin munli gi sd-Si pldngdfecioria cu prietenele ei. Ieftae se invoiegte gi ea rlticegte prin munfi timp de dou[ luni. insd majoritatea autorilor
vld in cani
de fafa o
jertft
adev6ratd,,
mai ales dupi ce textul constat[ llmurit: el (Ieftae) a tnde16l
Ternplul incl nu exist4 dar aceasta nu iryiedictr inchinarea cuiva
lui Dwnnezeu. 162
rse
Metodiu de olimp, op.
ItrBgvA,p.2Bg. 88
cir.,fl,.
9i noi socotim ctr abia in ultimn irstarrp s-a g6ndit Ieftae la o omeneasctr, neexcluz6nd-o, totugi. 163 intne care, ptrstdnd pnrporfiiL, ne nrundrtrm.
jerffi
89
n
plinit cu ea juruinla cu care se iurase. Aqa se explicl
gi
surprinderea dureroas[ cind vede iegind din casl in int6m-
pinarea tui pe unica fiic[ gi unica odrasl[ din familielfl. Firegte c[ faptele s[vdrgite chiar gi de blrbafi in funcfii de trimigi ai lui Dumnezeu, sau ridica(i de Dumnezeu, ii angajeazdin sens moral pe ei personal Simt Legea,pe care pot s[ o observe sau sI o calce. in cazul dat, Ieftae face o juruinfn pripit[ in materie nepotriviti pentru juruinfi, pe care el 1i de datoria sa si o indeplineasc[ (gregit!), pentru cuv0ntul dat (...). De altfel, Ieftae, g"a"a seam[ de originear65, educa1iar66 gi tinerefile luir67, a fost un blrbat de la care te pofi agtepta la fapte lipsite de sentimentul ging[;iei 9i al sensi' bititefli moraler68. El era feciorul unei femei desfranate'o' era nelegitim in familie, de unde fusese izgorut de fra1ir70 El, izgonit fiind, se aSeazd in finutul Tob ti se asazd Ieftae oameni fird cdpdtdi, care ieSeau cu el (dnpil jaf) Dupi asemenea antecedentetTz, el este ales de bitrini t64
insd, in logica vechilor evrei, dar chiar gi a oamenilor de azi, cI cineva apropiat ar alege calea rieipe viaf6. t65 Iosif Flaviu afnxtl cA leElgeadintr-unvechi neqm nobil. prin soli il aratii pe Ieftae un om '66 Cuvq'rtul ftnsrnis amoniflor cat 167 Scriptura nu lasi de inleles nimic infamant referitor la tinere{ea eaqi durere insoteqte gi g6ndul
Ieftae. 168
in nici un caz nu ne-a ptnrt teftae a fi inssnsibil. Socotim cI termenul hebuie luat in sensul cd, acea femeie nu sotie legitiml a tauilui lui Ieftae. l7o Acest arntrnunt nuJ pune int-o lumini negathd pe Ieftae, ci, degrab6, pe frafii sAi. l7l Incursiunile de jaf sunt o prcsupunerc, Scriptura nefiind in acest sens; dupl losif Flaviu, Ieftae gi-ar fi aldtuit o oaste prol pe caro o intcfinea; de ase,menea, greu de cr.ezat ca insotitorii lui tae sA fi fost de o calitate indoielnictr, ei fiin( probabil, indqafiafl ai lor, ca gi Ieftae, din felurite pricini, asupra clrora nu ne putern r6e
nunta. r72
90
Nu ne e clar cefel
de anteced€nte.
angajat drept c[pitan al ogtii impotriva lui Amon, pogortndu-se peste el Duhul Domnului, c6nd pornegte la r6zboi. Firegte ci Duhul Domnului, care il ajut[ si biruiasci inrdzboi, nu inspiri gi nu-i aprobi toate faptele, pe care le sdv6rgegte tn alte imprejurlri"r73. Reamintim, dupl toate acestea, ctr Sfrntul Apostol Pavel il include pe Ieftae tntre eroii credinfei, implinitori ai drept[tii (Ewei 11,32-38). Oricum, istoria aceasta ne las[ cu o anume amIrlciune, astfel ci o vom muta in plan mistic: ,Jeftae inchipuiegte persoana Domnului. lar fata lui, trupul preacurat al Aceluia. C[ci precum Ieftae era ndscut dintr-o desfi:inatI gi a fost alungat dintre ai lui, iar iegind a luptat gi a biruit pe dugmani, frgiduind lui Dumnezeu sI aducd drept jertfti pe primul din familia sa, care-l va intimpina la intoarcere, la fel gi Domnul, niscdndu-Se dupl trup din firea noastrl cea desfrAnat[, in chip neplctrtos, prin aceea ci S-a fEcut semin[torul propriului Siu trup, alungat fiind de cei ce socoteau a fi Iudei gi biruind ln rizboiul cel pentru noi, a adus trupul S[u propriu lui Dumnezeu 9i Tatil lui. Fiindcn Ieftae se tiilmtrcegte deschizdtura
lui Dumnezeu"t74.
CAP. 12 - infirAngerea Efraimililor; ' moartea lui leftae; trei judecdnri mfuunli
l: ,,Dar birbafii lui Efraim s-au adunat gi au venlt la fefon gi i-au zis lui leftae: De ce te-ai dus tu si te lupti cu fiii lui Amon IEri si ne fi chemat gi pe noi sI mergem cu tine?: Cu foc i1i vom arde casa, grimadi peste tine!". Tefon (: norQ: cetate pe valea Iordanului, in teritoriul lui Gad, la nord de Sucot, menfionat Si in Numeri 26,15. Efraimifii aduc lui Ieftae acelagi reprog ca, odinioari, lui Ghedeon (8,1), dar acum recurg gi la ameninfiri. t7_1.
Studiul llechiului Testament, pp. 173-17 S.
''n Sf, Ma*im Mlrturisitoml , Neitanerii, tnrrebdi gi rdspunsui,46.
9t
2-4: ,rlar Ieftae le-a zis: Eu eram rlzboinic, eu 9i poporul meu, iar fiii lui Amon mI umileau de moarte; atunci v-am strigat, dar voi nu m-afi sclpat din m0inile lor. Atunci, vdzind eu cI voi nu-mi suntefi de nici un ajutor, mi-am pus sufletul in mflntr 9i mi-am croit drum pini la fiii tui Amon, iar Domnul mi i-a dat in m0nl. De ce oare v-afi ridicat voi astiizi impotriva mea, sI vi rilz'' boili cu mine? $i i-a adunat Ieftae pe to{i blrbatii galaadifi ca si se batfl cu Efraim; 9i i-au bitut birbatii Ga-; laadului pe Efraimifi, fiindcl acegtia le ziseserl: Voi suntefi nigte fugari din Efraim: Galaadul se afli intre Efra-. im gi Manase...". Dacd autorul biblic n-a zis-o p0ni acum, se arat[ c[,, in trecut, Efraimitii au refuzat ajutorul solicitat de Ieftae, ei plrdnd doritori si participe la betnlii abia dup[ ce acestea au incheiat cu biruin1i. Spre deosebire de Ghedeon, insil Ieftae nu va l[sa nesanc(ionati insolenfa lor. 5-6: ,r$i Galaadifii au pus mflna pe vadul danului inaintea Efraimifilor. Iar fugarii dintre mili le ziceau: LIsafi-ne si trecem! Iar oamenii lui ziceau: Egti cumva Efraimit? Iar acela zicetz Nu! Atunci ei ii ziceau: Ziz $ibbolet! D* acela nu putea sI-l rosteasci intocmai, iar ei il luau gi-l ucideau acolo, la va' dul lordanului. La acea Yreme au cizut din Efraim patruzeci si doul de mii". ,,Textul Masoretic: Acela zicea: Sibbolet (se vede Efraimitii, asemenea grggilor, nuJ puteau pronunfa pe $ibbolet inseamn[ spic"r1s. Indiciu care ar duce la conclt c[ Efraimifii au primit o putemic[ infuzie de sdnge str[in, weme ce pentru Israelifi nu constituia o problem[ lui,I. Dat[ frind amplasarea centralI a tribului Efraim, tia se vor fi corcit cu b[gtinagii canaanifi. Acestea, insi, simple ipoteze, de weme ce nu cunoagtem in amlnunt plasdrile umare din acea perioadl.
,,Dar cei din seminfia lui Efraim l-au ameninfat cu r[zboiul fiindc[ nu i-a luat ca plrtagi la expedilia impotriva ammanifilorrT6, ci gi-a p[strat doar pentru el prada gi faima faptelor eroice. Iephtes le-a rispuns c[ nu le era strdin faptul cE rudele lor de sdnge erau pdndite de rdzboi gi n-au venit cdnd au fost chemafi in ajutor, degi s-ar fi cuvenit s[ soseascd degrab[, fdri s[ fie rugafi, la aflarea gtirii. Apoi le-a cerut s[ cumpineascl la nedreptatea faptei lor, fiindc[ igi atacau propriile rude, ei, care nu indr{zniserd s[ lupte cu wijmagii. I-a mai ameninfat cI ii va pedepsi pe efraimili cu asprime, prin voinfa Domnului, dacd nu vor dovedi in[elepciune. Fiindcd ei nu s-au l[sat induplecafi, ci gi-au strdns trupele ca s[-l intdmpine, el gi-a chemat oastea din Galaad gi le-a pricinuit o grea infrAngere. Dup[ aceea i-a urmdrit gi, ocup6nd vadurile Iordanului, a ucis 42.000 dintre
7: ,rleftae i-a fost judecitor lui Israel "7t2177. vreme de gase ani. $i a murit Ieftae Galaaditul gi a fost ingropat in Galaad, cetatea sat'.
Din nou, nu credem c[ s-a recurs la o rotunjire a numErului anilor lui Ieftae ca judecitor, poate gi din pricina scurtimii acesteia. 8-10: ,,DupI el, cel care l-a c0rmuit pe Israel ca judecltor a fost lb{an dinBetleem. Acestuia i s-au niscut treizeci de biiefi gi treizeci de fete; pe acestea le-a dat la casele lor, iar pentru bliefi a adus din afari treizeci de fete. El i-a fost judecltor lui Israel vreme de gapte ani. $i a murit Ibfan gi a fost ingropat in Betleem". Iblan (: strdlucitor) a fost al noulleajudecitor. Era originar din gi a fost ingropat inBetleem (= casa p6inii), orag din teritoriul lui Zabulon, degi Iosif Flaviu (Antichitdli V, 271)il muti in Iuda. Il-12:. r,Iar dupi el a fost in Israel judecitor EIon din Zabulon, vreme de zece ani. $i a murit Elon-Zabu176
r75
92
BBVA,p.289.
Amonitilor.
''7 Iosif Flaviq Antichitdsi
tudaice,Y,7,ll. 93
FI
loneanul gi a fost ingropat in Aialon, in finutul lui Zabu-
lon".
Elon (: stejar) a fost al zeceleajudecdtor, ingropat inAialon (: finutul cerbilor). l3-15: ,,Dupi el a fost in Israel judecitor Abdon, fiul lui Hilel Piratonitul. Acesta a avut patruzeci de fii pi treizeci de nepofi, care cllireau pe gaptezeci de cai ti. neri. I-a fost judecltor lui Israel vreme de opt ani. $i a murit Abdon, {iul lui llilel Piratonitul, 9i a fost ingropat in Piraton, in linutul lui Efraim, pe muntele lui Amalec". Abdon (: supus), fiul lui Hilel (: strilucitor), a fost al unsprezeceleajudec[tor. El a fost ingropat in Piraton (= princiar; vArQ, cetate din muntele Amalecitilor, in Efraim. Caii tineri amintiti aici (ca gi aceia de la 10, 4) erau, mai degrab[, mlgirugi, cdtl vreme evreii incd nu se foloseau de cai. Oricunr, cllErirea mig5rugilor ardta o demnitate lnaltl in vechiul Orient. Cu acest grup de judec[tori Qeftae, Ib1an, Elon gi Abdon) se incheie cea de a $asea izb[vire a poporului de sub stlpinirile celor de alt neam.
CAP. 13 - Nagterea lui Samson
l: ,,Fiii lui Israel au lEcut iarigi rtrul in fata Domnului, iar Domnul i-a dat in m0na Filistenilor weme de patruzeci de ani". Cea de a $aptea apostazie gi asuprire
striin[.
2-7: ,,Era pe atunci un om din fora, din seminfia lui Dan, al cirui nume era Manoe; femeia lui era stearpl gi nu nlgtea. Dar ingerul Domnului i s-a aritat femeii gi i-a zis: iati, tu egti stearpl gi n-ai nlscut, dar vei zlmisli gi vei nagte fiu. $i acum, sI fii cu mare grili: si nu bei vin sau btruturi tare gi sI nu mininci nimic din ce esto necurat. CI, iatl, vei zimisli 9i vei nagte fiu: brici de capul siu nu se va atinge, cici nazireu ii va fi pruncul, inc{
din pintece, lui Dumnezeu, gi el va incepe sI-l mflntu94
iascl pe Israel din m0na Filistenilor. Femeia s-a dus gi is spus blrbatului ei, zicflnd: Un om al lui Dumnezeu a venit la mine - iar inlEligarea lui era ca aceea a unui lnger al lui Dumnezeu -, 9i l-am intrebat de unde este, dar numele slu nu mi l-a spus. $i mi-a zis: IatI, vei zlmisli 9i vei nagte fiu; gi acum, sI nu bei vin sau biuturi tare gi sI nu mlnflnci nimic din ceea ce este necurat, cici nazireu ii va fi pruncul, incl din p0ntece, lui Dumnezeu, pini in ziua morfii sale". Manoe (: odihn[) era originar din fora (: viespe), cetate din cAmpia lui Iuda, gi aparfinea seminfiei lui Dan. Nazireu provine de la nazar (: a lega): ,,Persoan[ care se inchinl lui Dumnezeu pe o perioad[ anume, rimAnAnd in stare de puritate pe durata leg[mdnhrlui slu. Leg[mdntul de razbeat, accesibil b[rbafilor ca gi femeilor, se face din proprie voinld, durata minime fiind de treize,ci de zile. in acest ristimp, nazireul nu are voie s[ bea vin sau orice alt[ biutur6 pebazd, de alcool, s[ trag[ weun profit din weun produs al vifei de vie, s6-gi taie pIrul sau s[ se apropie de weun cadavnr. Ultima interdicfie se aplici chiar (9i fa[[ de) defuncfii din propria familie. Dac5, dintr-un motiv oarecare,naziranl se pdnglregte totugi in contact cu un cadavnr, Biblia prescrie purificarea sa: si-gi radi capul, s[ agtepte gapte zile, iar in a opta sI aducd dou[ turturele sau doi porumbei preotului ca jertfE de ispEgire pentru plcatul de necurifenie. Leglmdntul trebuie apoi refHcut. O dat[ leg[mdntul implinit, nazireul trebuie s[ jertfeascl la Templu o oaie gi un berbec, s6-gi radi capul gi s6-gi ardi p[ru] pe altar, dup[ care poate s[ bea gi sd se intoarcd, la vrala normall (Numeri 6, l-21). Leg[mdntul nazireatului este adesea pronunfat in semn de recunogtinf5, de exemplu, pentru restabilirea slndt[{ii sau pentru naqterea unui copil, sau pur gi simplu ca un act de purificare spirituald. Rabinii descurajau legimdntul de nazireat, ca gi orice alte practici de ascez6; potrivit 1or, legile nazireatului se aplicau doar in Eref Israel gi, chiar gi acolo, doar in wemea c0nd preotii oficiau la 95
Templu. Cu toate acestea, s-au consemnat unele cazuri gi in diaspora. Legim6ntul de nazireat se aplicl de obicei pentru o perioadl de timp limitate. Biblia relateazi totugi dou[ cazuri de razireat pe viali: Samson gi Samuel (I Regi l, 11). Statutul de nazireu pe viafi era diferit in sensul cI interdicfia
oriclrui contact cu un cadavnr nu mai era
valabil6"l7E. (foarte care I se rar femeia) in Israel bErbatul era ,J.[azireul dedica in mod special lui Dumnezeu - pe viafi sau pe termen limitat -, fhg[duind s[ nu-gi taie p6ru1, s[ nu bea vin sau b[uturi tari gi si nu se ating[ de cadawe. Nazireatul implica, pe toatd durata lui, gi o anume sfinfenie. Regulile nazirea-
tului au fost instituite prin legea lui Moise (Numeri 6,l-21). Nazireul era, agadar, un harismatic, inzestrat cu daruri dumnezeiegti gi avea de indeplinit o misiune sacr6: profet, in cazul lui Samuel; apostol, in cazul lui Pavel; rlzboinic, in cazul lui Samson; acesta din urm[ a fost rinduit astfel chiar de Dumnezeu, aga cum arat6 textul de fa1i"l7e. ,,Consacrarea pruncului (din momentul conceperii sale pdn6 la sfhrgitul viefii) este urmarea unei porunci divine exprese, nu a f[glduinfei omenegti. El devine astfel naziren (...), adicd este pus deoparte ca ales al lui Dumnezeu. Samson este din acest punct de vedere un personaj aparte in (Vechiul T ment) (...). Nazireul se abfine de la vin gi de la orice bluturl amelitoare, inclusiv de la consumarea stafidelor (care provin tot de la vifa de vie); el nu-gi taie p[rul din momentul consacririi, intrucit pdrul este considerat addpost al duhurilor si puterilor magice; nu are voie sd se apropie de nici un cadavnr, nici chiar alunei rude apropiate. La incheierea leg[' mdntului, ndziredigi taie pnrul giJ arde pe altar"r8o. 8-14: ,rlar Manoe I s-a rugat Domnului, zic0nd: O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tu trimis la noi, sI vinl din nou gi sI ne invefe ce anume sld
facem pruncului care se va nagte! $i a auzit Dumnezeu glasul lui Manoe: ingerul lui Dumnezeu a venit din nou la femeie, la vremea c0nd ea se afla la cimp pi blrbatul
ei nu era cu d0nsa. $i femeia a alergat in grabl gi i-a opus blrbafului ei: Iati, mi s-a arltat omul care a venit la mine in ziua aceea! Iar Manoe s-a sculat gi a mers dupl femeia sa; pi a venit la blrbatul acela gi i-a zis: Tu egti omul care i-a vorbit femeii mele? Iar ingerul a zis: Eu sunt. $i a zis Manoe: Acum, daci vorba ta se va plini, ce trebuie fEcut cu copilul, gi de ce si se fereasc5? Iar lngerul Domnului a zis citre Manoe: De tot ce i-am spus femeii, de acelea sil se fereasci: SI nu mlnince nimic din ceea ce iese din vi{a de vie; si nu bea vin sau biuturi tare; si nu miinflnce nimic din ceea ce este necuratl sI plzeasci tot ceea ce i-am poruncit ei". ,pesigur, restricfiile impuse femeii (v. 4) erau numai pontru durata sarcinii; ale copilului, ins[, pe viafd (cu toate cI acesta nu le va respecta!)"181. Locul poate fi luat gi ca un argument in favoarea postului, chiar dac[ legimdntul nazireatului implica alte rdnduieli decdt cele pe care le socotim noi drept post (referindu-ne aici la aspectul material al postului): ,,Cine a ftcut pe Samson viteaz mare gi nebiruit? Oare nu postul, prin care a gi fost zdmislit in p6ntecele maicii sale? Postul l-a n[scut, postul l-a al6ptat, postul l-a fhcut bdrbat, postul poruncit mamei lui de inger"l82. 15-18: ,,$i a zis Manoe cltre ingerul Domnului: Nu-ti vom da drumul si pleci p0nI c0nd vom giti un ied. Dar ingerul Domnului a zis cltre Manoe: Daci nu mI lagi sI plec, nu voi m0nca din pflinea ta; iar dacl vei wea str faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului si I-o aduci; fiindcl Manoe nu-gi da seama ci acela este ingerul Domnului. $i a zis Manoe cltre ingerul Domnului: Care-fi 18'BBva"p.29o r82
Sf. Vasili cel Mare, Omilii Si
cwdntm,l,6. 97
F este numele? - Pentru cr, dupi ce cuv0ntul tIu se plini, sI te preamilrim. Dar ingerul Domnului i-a zis: ce-ntrebi tu de numele meu? CI e minunatlr,. Rispunsul ingerului e ,,identic cu acela pe ingerul Domnului^^iJ d5duse lui Iacob la aceeagi int (Facerea 32,29)-183.
19-22:,,Atunci Manoe a luat un ied 9i jertfa carne gi I le-a adus Domnului pe o st0nci. Iar acela flcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe gi ai sale: C0nd flacIra s-a ridicat de pe jertfelnic spre cer, flacirI s-a inllfat gi ingerul Domnului; iar Manoe gi meia sa, vlz0nd aceasta, au cizut cu fafa la pIm0nt. ingerul Domnului nu li s-a mai arltat lui Manoe gi fer sale. Atunci Manoe a gtiut cI acela fusese ingerul nului. $i a zis Manoe citre femeia sa: Negregit vom de weme ce L-am vlzut pe Dumnezeu...rr.Iar femeia zis: DacI Dumnezeu ar fi vrut si ne omoare, n-ar fi mit din mfina noastri ardere-de-tot 9i jertth de carne nu ne-ar fi aritat toate aceste lucruri, gi nici nu ar fiicut cu noi ceea ce p0nl acum nu s-a mai ruzitr. Manoe a vdzttt inger, iar nu pe Dumnezeu, dar ingeri se rdsfrdnge lumina Aceluia, astfel c6 putem spune Manoe gi femeia sa s-au inwednicit de o anume vedere a Dumnezeu: ,,Deci precum existd o frumusefe inteligibili lui Dumnezeu, dar nu e vizutl in ipostas, infelege c[ exi gi un chip inteligibil al Lui, mIref, atotsfhnt, preasllvit, cinuind uimire sufletului, umplAnd gi lumindnd cu totul mi tea, covdrgind-o cu rrarea gi mult felurita Lui strilucire aducdnd in ea infelegerea lui Dumnezeu. De acesta inti rindu-se gi Manoe, a strigat: Suntem pierduli, femeie! vdzut pe Dumnezeu. Clci tot cel ce se intiplregte de chi acela, mlrturi.segte c[ aceasta este o dovadI a intiplririi Dumnezeu"l84.
'83
BBVA o.29r.
pati*hul , Capete despre rugdciune,52. "n Calirt 98
23-24: Iar femeia i-a zis: Dacll Dumnezeu ar fi vrut si ne omoare, n-ar fi primit din mfina noastri nrdere-de-tot gi jertf5 de carne gi nu ne-ar fi aritat toate tceste lucruri, gi nici nu ar Ii f?icut cu noi ceea ce p0nI acum nu s-a mai auzit. $i femeia a niscut un fiu gi i-a pus numele Samson. $i pruncul a crescut, iar I)umnezeu l-a binecuv0ntat".
vest de Ierusalim. Ca gi asistenfa Duhului.
CAP. 14
in caztil altor judecdtori, e subliniati
-
Faptele lui Samson
l: ,rSamson s-a cobor6t la Timna; iar in Timna a vtrzut o femeie dintre fiicele Filistenilor gi i-a plicut". ,,Timna: ordgel in,tinutul lui Dan, la hotirul cu finu_ tul lui Iuda, cucerit de Filisteni. Era situat, cumva, in yaia de ItiBBVA o.291. ''n nnve"p. zet. 99
jos,
ceea ce explicd termenii s-a cobordt, s-a suit (ca in relafia Ierihon - Ierusalim)"t87. Timna inseamnl porliuna atribuitd. 2-4: ,r$i s-a suit gi le-a spus tatllui slu gi sale, zic6nd: Am vIrzrtt in Timna o femeie dintre Filistenilorl agadar,luati-mi-o de femeie! Dar tatiil ca gi mama sa, i-a zis: Oare printre fiicele fra(ilor tli n tot poporul meu nu-i nici o femeie? De ce si te duci 9i sl-{i iei femeie dintre Filisteni, de la cei ce sunt tliati-imprejur? Iar Samson a zis citre tatil sIu: aceasta si mi-o iei, fiindcl ochii mei pe ea au Dar tatil siu gi m&ma sa nu gtiau ci de la Domnul aceasta, cI adicl el cauti si se rizbune pe Filisteni fiindci la acea vreme Israel se afla sub stipfinirea F tenilortt. ,,Cererea lui Samson, aparent capricioasI, parte din planul lui Dumnezeu"l88. De aici va trcepe iul slu (purtat de unul singur!) impotriva Filistenilor. 5-6: ,rAgadar, Samson, impreunl cu tatll sIu cu mama sa, s-a dus la Timna. $i dacl a ajuns el la Timnei , acolo i-a iegit inainte un leu tf,nir rlcnind la Atunci Duhul Domnului S-a repezit asuprl-i, iar el sf0giat leul ca pe un ied, flri sI aibi nimic in mAini. tatllui gi mamei sale nu le-a spus ce frcuse". Leul ardun simbolism arnbivalent: ,,Putemic, ran, simbol solar gi luminos pin[ la extren; leul, animalelor, are calitlfile gi defectele inerente rangului Dac[ el reprezintd incamarea insigi a Puterii gi a ciunii, a Drept[{ii, in schimb, orgoliul slu nemdsurat siguranfa de sine fac din el simbolul (...) Stepdnului, al veranului, orbit de propria sa putere, de propria sa lumini care ajunge tiran, crezdndu-se, de fapt, ocrotitor. El poate agadar pe cdt de ocrotitor, pe atit de insuportabil: intre
doi poli oscileaz6 numeroasele lui infelesuri simbolice,,r8e. in Cartea Judecltorilor, insi, leul care se repede la Samson, drum pe cel pornit s[ elibereze pe de Dumnezeu), nu poate reprezerfia i pe aducitorul mo(ii. Astfel, biruitorul Samson se face prefigurare a M6ntuitorului tlristos: ,,Nazireul Samson era o preinchipuire a vitejiei Tale. El a rupt in buc[fi leul, aseminarea morfii. Tu insl ai rupt in buclti moartea gi ai fEcut ca din amlrlciunea ei si se iveasci pentru oameni viafa cea dulce"lm. 7-8: ,,Apoi s-a cobor0t gi i-a vorbit femeii, iar ea a pllcut in ochii lui Samson. gi dupl c0tiva vreme s-a lntors ca s-o ia. gi s-a abltut si vadi st0rml leului; 9i iatl cI-n gura leului era un roi de albine, gi miere',. ,,IJn roi de albine sllbatice igi flcuse buduroi din h6rca leului care, intre timp, devenise schelet,,lel. ,,Ca hrana unici, mierea igi extinde infelesul simbolic la cel de cunoastere, de Stiinyd, de infelepciune, iar infruptarea din ea este rezeryatd fiinfelor de excepfie, qi in lumea noastrl gi in cealaltd""'. Mierea a fost apropiat[ de inv[(itura dumnezeiasci. Astfel, ln Hristos, acolo unde domnea moartea, se revars[ acum dulceafa Evangheliei. 9: ,,gi a luat-o in mflinile sale 9i mergea minc0nd. $i a venit Ia tatil gi la mama sa gi le-a dat, iar ei au m0ncat; dar nu le-a spus ci din gura leului luase mierea". Urcugul duhovnicesc nu e lipsit de paradoxuri (iar cel ce se increde doar in puterile sale va fi intors din calea suitoare!): ,,Degi leul mort era necurat, amdrIciunea sa a dat dulceafi. in leul arnar era miere bun6. in azimacea dulce e venin aducltor de moarte."le3.
t8TBBVA o.29r. r88
BBVA'p.zst.
100
101
10-19: ,,$i s-a cobor0t tatll sIu la femeie, iar a fEcut acolo un osplt de gapte zile, cici aga I?iceau tinerii. $i a fost cii atunci cflnd l-au vlzut cei de acolo, au ales treizeci de nuntagi; gi acegtia erau impreund cu el. Iar Samson le-a zis: Am si vI spun o ghi= citoare; gi daci-n aceste gapte zile ale ospltului mi-o vefi descoperi gi mi-o vefi dezlega, vi voi da treizeci de tr0mbe de p0nzi 9i treizeci de rflnduri de haine. Iar ei au zis: Spune-ne ghicitoarea, s-o auzim! Atunci el le-a zis: Din cel ce mdndncd a ieSit mAncare gi din cel puternic a iegit dulceald" Dar ei, timp de trei zile, n-au putut si-i ghiceasci ghicitoarea. $i a fost ci-n cea de a patra zi au zis ei citre femeia lui Samson: PicllegteJ pe blrbatul tIu ca sI-fi: dezlege ghicitoarea; cI dacl nu, cu foc te vom arde, pe tine gi casa tatllui tlul oare de-aceea ne-a{i chemat, ca si ne slrIci(i? Atunci femeia lui Samson a pl0ns in fafa lui gi i-a zis: Tu nu faci dec6t sI mI urigti, nu sI mi iubegti, de vreme ce ghicitoarea pe care le-ai pus-o fiilor poporului meu nu mi-o spui gi mie... Iar Samson i-a zis: Daci eu n-am spus-o nici tatilui meu gi nici mamei mele; cum o si fi-o spun (ie? $i ea i s-a tot plins in acele gapte zile cit a durat ospi(ul. $i a fost ci-n cea de a gaptea zi, de weme ce ea nu-l slibea, i-a spus; iar ea lea spus-o' fiilor poporului siu. Iar in ziua a gaptea, inainte de asfin{itul soarelui, oamenii cetil{ii i-au zis: Ce e mai dulce decdt mierea Si ce e mai puternic decdt kul? Iar Samson le-a zis: Dacd nu mi-ali ft pus janinca sd are, ghicitoarea nu mi-alift ghicit-o. Atunci s-a nlpustit asuprl-i Duhul Domnului; gi s-a cobor0t el in Ascalon, gi acolo a bltut treizeci de oameni 9i le-a luat hainele, iar r0ndurile de haine le-a dat celor ce-i spuseserii ghicitoarea. Cu mare aprinderet s-a m0niat atunci Samson gi s-a suit in casa tatilui slu". Samson
t02
Alt paradox al rdzboiului duhovnicesc: dulceafa amIrIgte, iar amlr6ciunea indulcegte:,Neamurile (pegdne) s-au frcut arnare prin mierea lui Samson, care le-a omorit; ele au venit iarlgi la viali prin Crucea care le-a izbilvit. Binecuvintatd sd fie dulcea{a Tal"le4. Viz0ndu-gi dezlegatd ghicitoarea, Samson pare a r{spunde printr-un proverb. 20: ,rCdt despre femeia lui Samson, ea s-a mlritat cu fratele lui de milni, care-i era prieten". Pinfratele de mdnd e tradus grecescul nymfagogos: ,,inlelesul propriu al cuvdntului nymfagogos: cel ce, la nuntd, conduce mireasa la mirele ei; dwi, un intim gi om de incredere al mirelui; in tradilia popularl rom6neasc[: frate de mdnd. Termen folosit gi la Facerea 2I,22"1es . S[ remarc[m cd,incazal multora dintre judecltori, se sptrne ci au fost manati de Duhul lui Dumnezet (Ruah Elohim), putdnd presupune c[ Duhul nu a rlmas strdin nici acelorjudecltori despre care nu se spune explicit acest lucru (sunt, ins6, gi diferen(e de exprimare, de la caz Ia caz, cdnd se arat6 curn a conlucrat Duhul cu fiecare judecltor; sunt, a$a cum le percepem noi, mai multe lucrlri ale Duhului, chiar dac[ limba noastrl rlmAne s[racI in incercarea de a descrie lucrarea Acestuia): ,,Cum e scris in Judecltori, in puterea acestui Duh, Gotoniil (Otniel) judeca (3, 10), Ghedeona fost intlrit (6,34),Ieftae abiruit (1l,29),Debora, femeia, s-a luptat (4, 4-10). Chiar Samson, c0t flcea binele gi nu suplra Duhul, a sdv6rgit fapte supraomenegti"le6. CAP. f5 - Samson se rdzbund
cI dupi c0tva timp, la vremea secerigului, Samson s-a dus si-gi vadl femeia, aducind cu el un ied. $i a zis: Vreau si intru la femeia mea, in odaia ei 1-5: ,,$i a fost
I
e4
Sfl Efrem
S
inl., Imnele Nasterii, ){.J,lIIl., 26.
p.292. '05 BBVA, ts sf. chiril
al Ierusalimului, Cateheze,xvl, 28.
103
m-
de culcare. Dar tatil ei nu l-a llsat sI intre. gi a zis tatll ei: Am crezut cl-ntr-adevir ai ur0t-o 9i i-am dat-o unuia din prietenii tIi . Iattr, sora ei mai tCnIrI nu e oare mai bunl dec0t ea? SI fie a ta in locul ei. Iar Samson le-a zis: Nevinovat voi fi eu de acum in fafa Filistenilor, de vreme ce le voi face riiu! $i ducindu-se Samson, a prins trei sute de vulpi 9i le-a legat c0te doul coadl de coadl gi, luind fEclii, a legat c0te o fiiclie intre doui cozi. $i, aprinzflnd fEcliile, a dat drumul vulpilor in holdele Filistenilor; 9i a ars totul, de la grf,ul de pe arie p0nI la grflul incE nesecerat gi chiar p0ni la vii gi mf,slinir,. Vulpe traduce ebraicul gual,pin care era infeles gi gacalul.. Acegtia, faf6 de vulpi, strnt mai ugor de prins in numir mare. Unii traducitori au gi optat aici pentru Sacal. Totugi, dat[ fiind tdlcuirea ce va unna, vom prefera traducerea l:uri Sual pinvulpe, datl fiind qi conotafia de vicleand pe care o are vulpea: ,,Poate nici Samson n-ar fi aprins semdndturile celor de alt neam, dac[ n-ar fi legat cozile vulpilor, intorc6nduJe cu capetele de laolalt[. C6ci cel ce poate in{elege cursa pl6nuit[ de gdndurile viclene de la r{sirirea lor, trecdnd peste inceputuri (cici acestea se prefac la intrare cI sunt cuvioase, uneltind s[ ajungi la fint[), va vldi prin compararea sfhrgiturilor (cozilor) intreolaltl, tic[loqia g0ndurilor. Aceasta inseamnd cd, legdnd coadi de coadd, pune intre ele, ca o flclie, judecata care le dipe falt'le7. 6-8: ,,Iar Filistenii au zis: Cine a fdcut asta?... $i li s-a spus: Samson, ginerele Timneanului, pentru cE acela i-a luat femeia gi a dat-o dupi un f0rtat de-al lui. Iar Filistenii s-au'dus gi au ars-o cu foc, pe ea 9i casa tatilui ei. Samson insl le-a zis: Cu toate cI asta afi fEcut voi cu ea, eu tot mi voi rlzbuna pe voi, 9i doar dupi aceea voi fi linigtit $i le-a dat o bltaie stragnicl, lovindu-i peste fluiere gi peste coapse. Apoi s-a dus de acolo gi a locuit intr-o pegteri din st0nca Etam".
'"
Nil Ascetrl , op. cit.,3g.
104
Etam
(:
viniraa fiarelor): stdnc[ in regiunea mun-
toas[ a lui Iuda. Peste fluiere gi peste coapse: SEP 2 are: peste picioare, peste coapse, expresie,,enigmatic[, fiind ins[ transpunerea literald a textului ebraic (care confine, poate, o expresie de argou ostigesc)"1e8. 9-19: ,,ltr tr'ilistenii s-au suit gi gi-au agezat tabl-
ra in (finutul) lui Iuda pi s-au intins p0nl la Lehi. Iar oamenii din Iuda le-au zis: De ce-a(i venit impotriva noastri? Filistenii au rEspuns: Am venit sI-t legim pe Samson gi si-i facem ce ne-a f5cut el. Trei mii de oameni din Iuda s-au dus atunci la gura st0ncii Etam gi i-au zis lui Samson: Oare nu gtii ci Filistenii sunt stiip6ni peste noi? De ce ne-ai lIcut tu asta? Iar Samson le-a zis: Cum mi-au fiicut ei mie, aga le-am fEcqt eu lor. Dar ei i-au zis: Noi am venit sI te legim gi si te dim in m0inile Filistenilor.Iar eI le-a zis: Jura,ti-mi cI nu vi ve{i arunca asuprl-mi! Iar ei au zis: Nu, ci doar te vom lega str0ns gi te vom da in mflna lor, dar de ucis nu te vom ucide. $i lau legat cu doul funii noi gi l-au dus de la st0nca aceea. $i dacl a ajuns el la Lehi, Filistenii strigau de bucurie, gi i-au iegit, alerg0nd, inainte. Dar Duhul Domnului S-a repezit asuprl-i, iar funiile cu care.i erau legate brafele s-au l6cut ca nigte c0l{i apucafi de foc: legiturile de pe brafele lui s-au topit. gi glsind eI o falci de migar aruncati prin preajml, gi-a intins m0na, a apucat-o gi a omor0t cu ea o mie de birbafi. gi a zis Samson: Ca ofalcd de mdgar i-am dot gata, cu ofalcd de mdgar am ucis o mie $i a fost ci, dupi ce a incetat si grliasci, a aruncat din mflnI falca gi a numit locul acela Ramat-Lehi. gi el era foarte insetat. $i a strigat cltre Domnul, zic0nd: Tu ai binevoit a da aceastl mare mf,ntuire prin m0na robului TIu, iar acum eu voi muri de sete gi voi cidea in r'8
sEP 2,p.191.
105
m0na celor netiiafi-impreiur?... Atunci Dumnezeu a cut si se iveascl o deschizlturl in falcl, 9i din ea a api. Iar el a biut gi duhul i-a revenit 9i s-a inviorat; aceea s-a numit el Qocul acela) p0nI-n ziaadearzi". Lehi (: falc[), ridiclturd de teren din fara lui Iuda, a numit ulterior Ramat-Lehi (: colina frlcii). ,,'{tunci son a devenit mai increzut decdt se cuvenea in urma sale, pe care n-o socotea c[ se datora ajutorului dat de Dut n"r"i, ci qi-o atribuia numai for;ei sale, f[lindu-se c[ el dobordt o parte din wljmagii sli 9i a pus pe fugd ceal parte. Chinuit o datd de o sete cumpliti, a fost nevoit si cepte c[ puterile omului sunt slabe 9i cd doar l)runnez poate si fac[ totul, ruginduJ sI nu-gi reverse m0nia pe din pricina vorbelor pe care le rostise 9i sd nu-l dea pe mi dusmanitor, ci s[-l sprijine, ca s[ scape teafbr din necazul acum. Dumnezeu S-a l[sat induplecat de ruga lui 9i a ca din stdncl s[ fAqneascl un izvor cu app^dulce 9i i"**'". Samsonanumit acestloc Falca2m 9i el se ap pane in zilele noastre"2ol. Scheletul, desigur, semnificl moartea: schelet de leu, miere, dintr-un schelet de asin, ap[, Duterea lui Dumnezeu de a converti simbolurile mo{ii viati aievea"2o2. Socotinl ins6, cI apava fi izvordt din st c6, nu din hirca asinului (cum ar rezulta din textul Sep gintei; chiar dacl absurd, textul Septua@ntef este mai pre din punct de vedere teologic, arltdnd atotputernicia d Oricurn, ,,migarul, ca gi Satana, ca 9i Fiara, inseamnl '
tee
rb
vrerre ce apa nu fA$este din falc6, ci din st6ncI, e semn cd
sif Flaviu s-a folosit ae teit,Letraic al Scripn,ii, degi avea c,nogt
libidoul, elementul instinctiv al omului, o viafi care se desf[goari toatii pe plan pemantesc Ai senzual'403. Ca gi in cazul leului ucis de Samson, acestea sunt preschimbate tn apl d[ttrtoare de via{6, dup6 cum acolo din simbolul morfii a rlslrit dulceafa. E o noud prefigurare a lucr[rii lui Hristos. Toate acestea se fac Ai un argument in favoarea cinstirii sfinfilor gi a sfintelor moa$te: ,,Daci prin voinfa lui Dumnezeu a izvordt ln pustiu api din piatrl tare gi din falca migarului ap6 pentru Samson ciruia ii era sete, este de necrezut ca s[ izvorasc[ mir bine mirositor din moagtele mucenicilor? Cu nici un chip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu gi cinstea pe care o au sfinfii de la Dumnezet)"2w. Cu o falcd de mdgar... : ,pistihul rostit de Samson este din specia pgeziei de jubilare, al clrei model reprezintd, Centul Deborei"2os.
20: ,,$i el i-a fost judecltor hi fsrael, in zilele Filistenilor, weme de doulzeci de ani,,. ,,Dupi ce inimile evreilor au fost atdt de ap[sate de fndelung[ nedreptate a supunerii, incit nimeni cu inim6 de b[rbat nu indrlznea s[ ridice sufletele mulfimilor spre c6gtigarea libertefii, a rdslrit intre ei Samson, hdrdzit printr-o dumnezeiascd prevestire, blrbat mare, wednic de a fi socotit cel mai de seaml nu intre mai mulfi, ci intre putini gi, ceea ce este mai presus de orice vorb[, cel dintdi dintre tofi prin puterile trupului. Ceea ce ne atrage de la inceput o mare admirafie fafi de el, nu numai in anii copiliriei a dat semne strllucite de rdnduiald gi cumpdtare, st[pAnindu-se de la vin gi respectAnd datoriile de nazireu, careJ opreau s[ se tundI, dar gi in ai tinerefii, v6rsti care la altii este mai aplecatd ispitelor, a s[vdrgit fapte cu totul deosebite gi uimitoare, mai presus de puterile unui blrbat. Prin acestea a intirit repede lncrederea in proorocirile dumnezeiegti care il indlfaseri at6t 203
DS tr. p. 279.
Sf. loan Oarnaschi4 Dogmarica, IV, 25. ]u 205
sEP
2,192.
107
de mult itr har incdt trgerul coborind i-a vestit na$ereal peste nidejdea pirinfilor, ca viitoare pavdzd 9i c[l[uz[ peq tru ai sdi, de mult timp aplsafi de asuprirea palestiniel nilor"206.
CAP. 16
- Cdderea lui Samson. Rdzbanarea lui
t
1-3: ,rDuc0ndu-se Samson la Gaza, vilzut o femeie desfrf,nati gi a intrat la ea.Iar celor din Gaza
aici! Iar ei l-au suratl gi toatl noaptea l-au p0ndit la poarta cetlfii; toatl noaptea nu s-au migcat, zic6ndu-9i: SI p0ni se lumineazi de ziul, 9i atunci il vom omori. Samson a dormit p0nl la miezul nopfii; iar la nopfii s-a sculat gi a apucat am0ndoui ugile din cetifii impreunl cu am0ndoi st0lpii 9i, ridic0ndu-le zdvor cu tot, gi le-a pus pe umir gi le-a dus in muntelui din fafa Hebronului gi le-a llsat acolo". Porfile unei cet[fi cu greu puteau fi manewate, s-a dat de veste: Samson a venit
inchiderea gi deschiderea 1or, de un mare numir de de reguli de ordinul zecilor. Astfel cd fapta lui Samson uluit indeajuns spre a fr amintitl 9i de autorul scripturisti El nu doar a manewat aceste porfi, ci le-a smuls cu ducdnduJe apoi in vdrful muntelui, distanfa dintre Gaza Hebron fiind de 60 de kilometri. Trecdnd la un alt aspect, pare cE aici nu femeia a vestit wljmaqilor ptezenla Samson. Ne ingiduim aici o menfiune, pentru a nu se emi judec6{i nedrepte asupra lui Samson: frecventarea dt natelor nu era privit[ in epoci drept dezavuanti, dupl nici din relat[rile biblice nu reiese weodate, doar adu fiind infierat; altfel, in mod tacit, se acorda prostituatelor statut aparte, considerate fiind probabil ca un riu
Nu dorim s[ pled6m in favoarea acestei practici, dar nici ne iluzion[m cI am putea-o st[vili in weun fel' Totuqi, 'ou Sf. Ambrozie al
108
Milanului, op. cit.,XD(, 10.
nazireu, pe durata leglm0ntului sEu, se abfinea de la raporturi trupegti, acestea implicdnd necur[fia ritual[. ins[, in cazul special al nazireatului pe viafi, cum a fost cel al lui Samson, r[mdneau vigoare doar celelalte opreligti (abfinerea de la orice produs vitipol gi de la orice b[uturl fermentat[, de la mAnc[ruri necurate - aceasta fiind, de fapt, o obliga{ie general[ gi permanent6 in Israel gi interdicfia
in
de a-gi
tlia p[rul).
-
4: ,r$i a fost ci dupi aceea el a iubit o femeie din valea Sorecului de ges, al cirei nume era Dalila". Sorec (: vin ales), vale din regiunea stlp0nit[ de Filisteni; de aici se trlgea Dalila (: cocheti; femeie weltd). 5: ,,Iar mai-marii Filistenilor s-au suit la ea gi iau zis: Ispitegte-l gi vezi in ce anume stI tiria lui cea mare, cum enume il vom birui gi-l vom lega ca si-l umilim; iar noi ifi vom da, fiecare birbat, cflte o mie gi o sutl de
arginfi".
O recompens[ c6t se poate de generoas[ pentru capturarea lui Samson, chiar dacd valoarea argintului a cunoscut variafii mari de-a lungrl timpului gi de la popor la popor. Ne amintim c[ Abimelec a putut tocmi asasini pentru a-gi ucide frafii cu doar 70 de arginfi (9,4 - cAte un argint de fiecare frate ucis!), iar Iuda Iscarioteanul gi-a vdndut inv[1Etorul cu doar 30 de arginfi (Matei 26,15); in cazul de fa[5, e vorba despre 1100 de arginF, inmulfdi cu num[rul mai-marilor Filistenilor, care va fi fost acela... 6-19: ,,$i a zis Dalila citre Samson: Spunemi, te rog in ce enume stI tiria ta cea mare gi cu ce pofi fi le. gat ca sI fii umilit? Iar Samson i-a rlspuns: Daci mi vor lega cu gapte vine crude, neuscate, atunci voi deveni slab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. Atunci maimarii Filistenilor i-au adus ei gapte vine crude, neuscate, 9i ea l-a legat cu ele. Cei pugi de ea sii pflndeasci gedeau ln ciimari. Iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta, Samsoane! Iar el a rupt vinele ca gi cum ar fi rupt cineva o afi de c0[i atinsi de foc; astfel cI tiria lui a rtrmas o 109
taini. Atunci Dalila a zis ctrtre Samson: Iatii ci m-ai ingelat 9i mi-ai spus minciuni; acum insl si-mi spui: cu
pofi fi legat? Iar el i-a zis: DacI m[ vor lega str0ns in funii noi, cu care nimeni gi nimic n-a mai fost legat, atunci voi deveni slab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. Atunci Dalila a luat nigte funii noi 9i l-a legat cu elel cei pugi de ea sI stea la p0ndI au iegit din cimarl, iar ea a zis cltre el: Filistenii vin asupra ta, Samsoane! Dar el ca pe o alI gi-a rupt funiile de pe bra{e. $i a zis Dalila citre Samson: Iati ci m-ai ingelat gi mi-ai spus minciuni; acum insl te rog sl-mi spui drept: cu ce anume poti fi tu legat? Iar el i-a zis: Daci vei impleti cu fir de urzeall cele gapte guvi{e ale capului meu gi daci le vei prinde cu un cui in perete, afunci eu voi Ii slab ca orice om obignuit. $i a fost cI atunci c0nd el dormea, Dalila a luat cele gapte guvite ale capului siu 9i le-a im= pletit cu lir de urzeali gi le-a prins cu un cui in perete gi i-a zis: Samsoane, Filistenii vin asupri-fi! Iar el, trezindu-se din somn, a smuls din perete cuiul cu impletitura. $i a zis Dalila cltre Samson: Cum de spui tu: Te iubesc, de weme ce inima ta nu este cu mine? IatI, a treia oarl m-ai ingelat gi nu mi-ai spus in ce anume stl tlria ta cea mare. $i a fost ci tot necljindu-l ea flrI-ncetare 9i ne-, slibindu-l, sufletul lui a sllbit p0nJa moarte. Atunci i-a vorbit el din toati inima 9i i-a zis: Brici nu s-a atins de capul meu, clci sfint al lui Dumnezeu sunt eu inci din p0ntecele maicii mele; agadar, daci ag fi ras, atunci tiria mea se va indepirta de la mine gi voi deveni slab gi voi fi ca unul din oamenii obignuifi. $i viz0nd Dalila ci el ii vorbise din toati inima, a trimis gi i-a chemat pe maimarii Filistenilor, zic0nd: Mai veni(i o datii, acum, cI mia vorbit din toatl inima! $i au venit la ea toti mai-marii, Filistenilor, aducflnd in m0inile lor banii. $i l-a fIcut, Dalila pe Samson si adoarml pe genunchii ei; 9i a chemat un om, iar acela i-a ras cele gapte guvife de pe cap gi' a-nceput si-l umileascl, iar tlria s-a indeplrtat de el". ce
110
,pup[ cit se pare, sl[birea frzicd era asociat6 cu demobilizarea interioar6 prin aceea c[ chipul femeii se arlta deja triumfEtor, aga cum Samson avea sd-l vadl cdnd se va trez7"2o7. Samson nu lasd impresia unui naiv, dezv[luind taina sa Dalilei, ci pe a aceluia obosit de a se mai impotrivi
rlutlfii vr{jmage
gi, foarte probabil, a aceluia robit de farAici va fi fost clderea sa: el nu se increde in Dalila, dar nici nu o abandoneazA pe cea in care nu are incredere. Este o tainl cum, oameni dIruifi cu p[trundere, pot cldea in cursa celor care n-ar trebui s[-i atragi prin nimic... Poate ci aceasta e o orbire lisati de Dumnezeu mecele Dalilei.
pentru smerirea celor ce nu-gi infrdneazl orgoliul (gi posibil ca acesta s6-l fi incercat gi pe Samson, de weme ce se simlea inwlnerabil), gi poate c[ orbirea ochilor lui Samson, ce va urma, decurge firesc din orbirea sufleteasci ce i-a premers. Altfel, Samson nu e prezentat pe undeva c[ ar fi incilcat leglmdntul nazireatului tn vreun fel (putdnd doar presupune c[ somnul s6u addnc s-ar fi datorat vinului), chiar raderea capului s[u fiind impotriva voinfei sale. De altfel, dacl puterea l-a plrlsit pe Samson odat[ cu raderea plrului, e de presupus ci l-ar fi plrisit mai dinainte dacd gi-ar fi inc[lcat in weun alt fel obligafiile de nazireu. ,,Lui Samson i s-a dat ca toat[ puterea lui s[-i stea in plr, ca s[ hfeleagd cd, nimic nu se dI flr[ puterea lui Dumnezeu, chiar cele mai de disprefuit meserii din viaf6; cI stau gi r[mdn jos, dup[ iegirea sufletului din trup. Cu alte cuvinte, pronia lui Dumnezeu se revars[ peste tofi de sus, din cele mai inalte locuri, ca dintr-un cap"'08. Formularea e oarecum neclar6: puterea lui Samson nu stdtea in p[r, dar gia pierdut-o odatl cu p6ru1, nemaiimplinind condiliile nazireului. 20: ,,$i a zis Dalila: Samsoane, Filistenii vin asuprn-fi! Iar el s-a trezit din somn gi a zis: Voi iegi din asta 2o'BBVA o.294. 'ot Clero*t Alexandrinul, Stromate,Vl,
153, 3-4.
lll
altidatl
gi mtr voi scutura... El insi nu gtia cI Domindeplrtase de e1,,. Nu doar Samson a cdzttt din pricina unei femei: ,,Cdte exemple ag putea da de acest fel? Din multe, amintesc de unul, care va ardta cdt de primejdioasl este imperecherea cu fernei de alt neam. Cine a fost mai puternic din leagln gi mai intlrit in duhul lui Dumnezeu decdt nazireul Samson? El insugi a fost tr[dat, e!^lnsugi n-a putut sd-gi p[streze harul din pricina rxrei femei""'. $i, am adluga noi, nu trebuie s6 vorbim numai despre femei de alt neam (ins[ nici s[ nu hfelegem cd intotdeauna femeile de alt neam atrag ciderea cuiva; iar6gi, ca s[ nu fim nedrepfi, se cuvine si adtdm cI gi bdrbafii pot t0ri la cidere, fie ei de alt neam sau nu). in concluzie, se cere mult discern[m6nt cdnd e s[ ne de cineva, gi se impune o prudenfi in plus (fIr[ a fi exclusivigti) c6nd e vorba de striini, acegtia av6nd fie mentalitili, fie credin{e religioase diferite, iar acestea, din pricina firii ca $i
nul
Se
omenegti, cu greu se pot armoniza.
2I: ,rlar Filistenii l-au prins gi i-au scos ochii gi l. au adus in Gaza gi l-au legat cu c5tuge de aramI. gi trigea la r0gnifl in casa temnifei',. ,,Aceasta putea fi o r6gni{i (moar[) pentru cereale sau pentru piatr[. Regele Sedechia va avea aceeagi soart6: dupi ce-i va scoate ochii gi-l va inc[tuga, Nabucodonosor il va fine, pentru tot restul vie[ii, fn casa morii (Ieremia 52, l1). Mnncd umilitoare, rezervatd,, de obicei, femeilor gi sclavilof'210.
22-25: rrDupi ce insii a fost ras, plrul capului a inceput s[-i creasci. Iar mai-marii Filistenilor s-au adunat si-i aduci mare jertfh lui Dagon, dumnezeul lor, gl sI se veseleascd. $i au zis: Dumnezeu ni l-a dat in mf,ntr pe Samson, wljmagul nostru. gi vlz0ndu-l poporenii, aduceau laude dumnezeului lor, zic6nd: 2B
Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisoi,XD(, 8.
ztoBBY4p.29+.
lt2
Dumnezeul nostra ni l-a datin mdnd pe wdjmasul nostru, pe cel ce ne pustia pdmdntul gi ne sporea rdnigii! $i-n vreme ce inima lor se veselea, ei au zis: ChemafiJ pe Samson din casa temni(ei gi sI joace in fa{a noastrl! $i l-au chemat pe Samson din casa temnitei, iar el a jucat in fafa lor; gi igi blteau joc de el gi l-au pus lntre doi st0lpi". ,,Scena se petrece in marele templu al lui Dagon"2ll. Dagon (= pegte?) era tatdl lui Baal, zeul semdn[turilor gi inventatorul c[rufei. C[ numele slu ar insemna pe;te e lndoielnic, degi e reprezentat uneori ca om-pegte. ,,Postul l-a aldptat pe marele Samson. Atdta weme c6t postul a insofit pe Samson, dugmanii sii c[deau cu miile, smulgea din f6[6ni porfile oragelor, iar leii nu se puteau impotrivi puterii mtinilor lui. Dar cdnd s-a apucat de befie gi de desfrAu, a fost prins cu ugurinfl de dugmani, a fost lipsit de ochi 9i a ajuns de batjocura copiilor celor de alt neam"2r2. Repetdm, tn ap[rarea lui Samson, ci putem doar presupune ci s-ar fi dedat befiei (dar cu argumente solide impotriva acestei ipoteze), iar desfrdu i s-ar putea socoti doar impltimirea de acea Dalila, nu gi frecventarea ei ocazionali. Desigur, comentariul e din alt[ epoci, in care Evanghelia lumina deja in lume (fhri ca sl[biciunile lumii vechi si fi disp[rut rneodatd). Oricum, comentariul nu-gi pierde valabilitatea, at6ta doar cd am dorit seJ disculplm pe Samson de parte dintre acrtze. '26-31:,,Iar Samson a zis cltre tinirul care-l ducea de m0ni: LasI-mI si pipli stfllpii pe care se sus(ine casa gi sI mE reazim pe ei! Iar cosa era plinl de blrbafi 9i de femeil se aflau acolo tofi mai-marii f ilistenilor, iar pe acoperig erau ca la trei mii de birbafi gi femei uit0n-
2r'BBVA o.294. 2'2 Sf VasG cel Mare, op. cit.,Il, 6. 113
du-se la batjocorirea lui Samson. far Samson a ctrtre Domnul, zic0nd: Doamne, Doamne, adu-fi de mine 9i intlregte'mI, Dumnezeule, 9i de astl datl, sI le plitesc Filistenilor cu vffrf 9i indesat pentru mei amflndoi! $i rezem0ndu-se Samson in cei doi ai casei, cei ce fineau zidirea pe ei, s-a proptit in ei, unul cu dreapta gi in celllalt cu st0nga. $i a zis Sfflrgeasci-mi-se viafa cu a Filistenilor! gi s-a opintit toatil puterea, iar casa a clzut peste mai-mari gi peste poporul ce se afla in ea; iar morfii pe care Samson ucis la moartea sa au fost mai multi decit aceia pe ucisese in viafa lui. Atunci s-au coborit frafii sIi qi casa tatllui siu gi l-au luat; gi, suindu-se, l-au intre lora gi Egtaol, in mormflntul lui Manoe, tatll $i a fost eI judecitor in Israel timp de doulzeci de ani". ,,In cartea Judecitorilor citim c[ Samson a spu implor0nd: Mori suflete al meu cu filistenii! Apoi s-a jinit cu toatd puterea Si s-a prdbuSit casa peste filistenilor Si peste tot poporul ce era fn ea. Chiar dacd este scris ci Iosua gi Samson au implorat, mijlocind, ci mai cd au vorbit, totugi vorbirea lor pare sd fie i mijlocitoare gi aceasta, cred, se deosebegte de rug[ciune, c[ infelegem numirile in sensul lor esen1ial"2l3. ,,De un asemenea sfhrgit a avut parte cel ce a Judec6torul israelifilor vreme de doulzeci de ani. Demn toatl admirafia este acest b[rbat pentru vitejia gi voinicia precum gi pentru curajul cu care gi-a infruntat Faptul ci a fost viclenit de o femeie trebuie pus pe firii omenegti, care se las[ lesne ademeniti de plcat. cum, trebuie sI i se recunoasci meritul c[ in toate privin{e a fost un om deosebit gi plin de virtufi. Rudele i-au luat trupul gi l-au trgropat allturi de strlmogii s[i, oragul de bagtin[, Sa.iasa2l4"2l5.
ltj
Origen, Despre ntgiiciune,Xlv, 5. gi Egtao[ inmorm6nnrl atitlui s6r:, Manoe.
"* InE€ lora
tt4
Samson
prinzind stAlpii ternplului ne duce cu
gAndul la un Alt Samson, Soarele drept[tii, ajuns gi acelata un stAlp al piginilor (dar predat de cona{ionali de-ai S[i): ,,Iar st6lpul biciuirii unde L-au dus arati chipul cdderii poporului. Clci n-a fost ca la Samson, care a rdsturnat st6lpii de care a fost legat. Domnul lui Samson lnsugi e Stdlpul cel adevirat al oragului sfhnt"2l6. Cu Samson s-a sivdrgit cea dea gaptea izbdvire a Israelililor gi ultima despre care vorbegte Cartea Judecdtorilor. Faptele sale vor fi fost mai multe, de weme ce se spune cI a fost judecitor timp de douEzeci de ani (15, 20), dar autorul se va fi mulpmit s[ refin[ doar pe acelea mai deosebite.
Cu Samson se incheie istoria propriu-zisi a judecltorilor, restul clrfii constituind adaosuri istorice care doresc sE sublinieze atmosfera din epoci, referindu-se, desigur,
tot la intdmpliri din perioada Judec[torilor, cum va fi, de altfel, gi istoria cuprinsd in Cartea Ruf. Ajungi aici, vom incerca, impreunl cu doi scriitori patristici, si rezum[m epoca Judecdtorilor, atrdgind atenfia ci grafierea numelor e uneori diferitn de cea cu care ne-am obignuit (ea variind, de altfel, gi de la o traducere la alta a Scripturii). ln final, vom propune gi propriul nostru rezumat: ,,Dup[ Iisus al lui Navi, poporul a cLlcat poruncile lui Dumnezeu gi a fost rob weme de opt ani regelui Husarathon al Mesopotamiei. Pociindu-se poporul, eweii au avut judecitori: Gonotheil2rT 40 de ani, Eclon2r8 l8 ani, Aoth2le 8 ani. Apoi, pentru cd au p[cItuit, au fost subjuga{i de cei de alt neanl 20 de ani. Apoi Debora2zo le-afost judecltor 40 de
I
5
]
Iosif Flaviu, Antichitdli iudaice, Y, 8, 12.
Sf. fnerr Sirul,ImneieRdstignirii,ry, t0. ]ff 217 otriel. '18 Eglon; acesta a fost rege oe israeliti vrerre de 18 ani. zre 220
al Moabului, iar nu judectrtor, gi a asuprit
Aod iEhud). Alatt'ri de Barac. 115
Deborei, Barac, fiul lui Be'
t '40 +u cltor Ghedeon
,:E
ani. APoi madianilii
ani,Iair 22deam' ruD lc-a fos APoi le-a ani. APor ani 10 9i Abdol u *' Elon ny"' ani' APgiSI*^: de aru' 40 G9 jugat iusat 4u
avut Pace 40 de aru riiJil i"o Samirazs un an, p"
nioi u,
' tlrv^
ia
cum
fOSt
ani, ins[, insi pe G
ist
tur fratele niel, a
lui lui
gdndu-se
-'-:^1 "a
t
i
i,
I
a condus
. --- -=^**,,ir..rreii si au i au Plcdtuit ewer S1 moa regele l'ri Eslom'
nilor; dar ft,,"11f:1-:
ani. Lui Abimelec i-a urmat B ani. DuP[ moartea acestuia i dat in mina amonililor weme au fost se, care
iuns sub'st[PAnirea celor de
a" ani. intorcandu-se la de Samson, din seminlia lui
+O
eii conducltor, ajudecat PoLui !a urmat Profetul Samuil' , imPreun[ cu anii in care a
profe{it D
*" -" Tola.
qi era arhi r'^'*-'^' .i
judecabri' noi nu l-am inclus intre
DuPi el i-a condus Aba-
tarf3l din bron232 Zabulonitul, 8 ani; Efraim, 8 ani. Unii, ins[, ad cei 7 ani ai lui Abatan' APoi
A"*if"'
pa
l' din seminlia lui Mana-
co a
l
din semrnpa rur ra, sofia lui Labidot'
moar-
fost dat ln mina madian din seminfia lui Mana0 de oameni r[zboi imPotriva 120000. Ghedeon a fostjude-
Haran, din seminlia lui Efrai
bui
..---^ LX-hatrrl acesta a
biruit
Debora
--
u".T':::,T::l '3"H;
:,ffi#.#::1"y'"#?'L,".I;1,,""1jffi ffi.-::": \ a PurLcr care Purta! [isus. Iisus, ' ^^.^, 'i"*i (resrea2o'12)' '.---.
a
Pentru pretenfia A"
cu lista Judecltorilor'
"t*itut",
frrl
'""""i-9i repetind c[ excludem din
" "f"etul-"tlnllogii
222
2ze
Dzttlextas€ din surse extrabiblice'
230
Tola.
23r
IbEn
232
Elon
zr3
Afodon zr 6[fr[16h*rr6ftul, stromate,l,109'2-6; I10' 1-5; 1Il' 14'
tt7
tstl pe Abimelec ($amgar, cum s-a vdant, n-a fost inclus in list[ nici de comentatorii citafi, degi unii autori il numlrl printre judecdtori): Otniel - 40 de ani; Aod - 80 de ani; Debora gi Barac - 40 de ani, fEr[ a gti dacd asocierea lor a durat tot atdfia ani; Ghedeon - 40 de ani; Tola - 23 de ani; Iair - 22 de ani; Ieftae - 6 ani; Ibfan - 7 aru;Elon- l0 ani; Abdon - 8 ani; Samson -20 de ani. Astfel, numirul Judec[torilor e acela de 12, dupd numErul triburilor lui Israel gi al Sfrnfilor Apostoli. Socotim cI gi autorul biblic (fIrI a se gdndi, desigur, la Apostoli) a cflutat acest numir. La aceast[ listi s-ar ad[uga, din Cartea I a Regilor, Eli gi Samuel; aceia, ins[, degi au pistrat titulatura de judecdtori, au fost ln primul rdnd sacerdofi, avdnd astfel o misiune special[, diferit[ de cea cu care ne-am obignuit din cartea de fafa si tnfelegem sub aceastl denumire. OricunU numlrul Judecitorilor, ca gi acela al Apostolilor, rdmAne acela de 12 (despre lnfelesurile acestui numlr vorbegte pe larg Sfentul Maxim MIrtr:risitorul in Ambigua, fIr[ a epuiza subiectul). $i in cazul Sfinfilor Apostoli numirltoarea presupune dificultifi: ciderea lui Iuda, completarea numirului cu Matias, apoi chemarea lui Pavel care, la fel cu Eli gi Samuel intre Judec[tori, va avea o pozilie oarecum aparte in rAndul Apostolilor Dom-,. nului.
III. Epilo g (17, 1 -
aceaste
,
21, 25)
CAP. 17 - Micaface un idol 1-3: ,,Era un om din muntele lui Efraim, care se numea Mica. $i a zis el cltre mama sa: Cei o mie gi o sutl de arginfi care fi s-au luat 9i din pricina clrora tu ai rostit un blestem - l-ai spus chiar in auzul meu -, iati, arginful e Ia mine: eu l-am luat. Iar mama sa a zis: Binecuv0ntat si fie fiul meu inaintea Domnului! El i-a inapoiat mamei sale cei o mie gi o suti de arginti, iar mama sa a zis: Argintul l-am afierosit Domnului din partea mea pentru fiul meu, ca sI fac din el un chip cioplit, un chip turnat; acum !i-l dau tie'r. ,,Tot acest episod (ca gi capitolul urmdtor) ilustreazl starea de confrrzie care domnea atunci in Israel, de la debusolarea credinfei p6n[ la pervertirea moravurilor"23s. Mica (: cine este ca Domnul?) e un personaj contradictoriu. Din cele cdteva date pe care le avem despre el, pare a fi mAnat de o evlavie sincer[, dar iqi asuml posturi sacerdotale cu o seninitate deconcertanti. in plus, se afl[ in plind confuzie religioas[ (cdreia, in contextul epocii, ii putem glsi circumstanfe atenuante), allturind cultul monoteist idolatriei. 4-5: ,rDtr el i-a inapoiat argintul mamei sale. far
mama sa a luat doul sute de arginfi gi i-a dat argintarului; iar acela a fEcut un chip cioplit, chip furnat; acesta se afla in casa lui Mica. Iar casa lui Mica era in ochii lui casa lui Dumnezeu; 9i a flcut un efod gi un terafim 9i gi-a pus miina pe unul din liii sii, iar acela i-a devenit preot". ,,Centrele cultice fiind foarte pufine in Israel ($ilo, Ghilgal, Betel, MiBa), oamenii au inceput s[ creadl cI fie-
'35
BBVA" p.294.
ll9
care igi poate face un locag de inchinare pe cont propriu, cu obiecte, sacre Si ct o preolie improvizatI"236. ,,Efod: un fel de buzunar din feslturd in care erau finufi, probabil, so4ii prin care se frcea consultarea zeilor"ztT . ,,Terafimi: zei casnici, ocrotitori ai familiei, ale c[ror chipuri str[juiau vatra. Mici ca dimensiuni, ei puteau fi frrafi, ceea ce flcuse, c6ndva, Rahela (vezi Facerea 31, L9)"238. De la sine,Mica hirotoneSte preot, urm6nd ca apoi sE vadi in acela un sacerdot real! Ulterior, venirea unui levit i s-a pirut gi lui ca mai apropiatl de realitate, dar gi pe acela il vahirotoni. 6: ,rln zilele acelea nu era rege in Israel; de aceea
fiecare om flcea ceea ce i se plrea lui cI e drept". ,,Punand anarhia pe seama lipsei de autoritate statal[, autorul crede c[ numai instaurarea monarhiei ar putea solufiona ciza. Din picate, istoria regilor lui Israel avea s6-i dea dreptate doar pa4ial"23e.
7-13: ,,Se afla pe atunci un t0nlr in Betleemul semintiei lui luda; era un levit 9i locuia acolo. far omul acela a plecat din Betleem, cetate a lui luda, sI se ageze unde va glsi un loc. $i a venit p0ni la muntele lui Efraim gi'la casa lui Mica, adici la capiltul drumului.Iar Mica la intrebat: De unde vii? El a rlspuns: Eu sunt levit din Betleemul lui Iuda gi merg si mI agez oriunde voi gisi un loc. Iar Mica i-a zis: $ezi cu mine, gi si-mi fii plrinte 9i preot; 9i-fi voi da zece arginfi pe an 9i un rind de haine gi cele pentru trai. $i levitul a mers gi a inceput sI locuiasci cu omul acelal gi t0nirut i-a devenit ca unul din fiii sIi.Iar Mica gi-a pus m0na pe capul levitului, iar t0nlrul i s-a flcut preot; 9i a rimas la casa lui Mica. gi a zis Mica: Acum gtiu cI Domnul imi va face bine, fiindci leviful mi-a devenit mie preot".
,,S-a afirmat c6, in ciuda prescrip{iei legale, dupl care numai cei din semin{ia lui Levi gi, ln chip expres, numai cei din familia lui Aaron aveau accesul la indeplinirea misiunii preo{egti, totugi, in epoca Judecdtorilor 9i la inceputul monarhiei, intre preo{i s-au numirat gi dintre
membrii celorlalte seminfii, ca gi ai celorlalte familii din seminlia lui Levi. Astfel, este amintit cazul lui Mica, din seminfia lui Efraim, care fEc6nd un idol, a rAnduit drept preot slujitor al idolului pe unul din frii sdi, deci pe un efraimit. C0nd s-a abitut apoi pe acolo un levit din Betleemul Iudeii, l-a angajat pe acela cu plat[ sd fie preot al idolului din casa sa. Este vorba aici, in chip evident, de o abatere de la credinfa adevlrat[ gi nu meritl, ca atare, s6 lu[m in seaml faptul relatat. Epoca judecltorilor este cunoscut[ ca o perioad[ de dellsare gi incilcare a datinilor strimogegti"2ao. Socotim acestea drept cea mai potrivitI concluzie la capitolul de faf5, h{igul in care ne-ar introduce fiind de nedezlegat dupl ce ne-am farniliarizat, in volumele anterioare, cu preceptele mozaice. Mica rImAne, ins[, un personaj pitoresc Ai, incl o dati o spunenL poate cu bune intenfii, dar victim["a confuziei religioase ce domnea in epoci. CAP. 18
- Fiii lui Dan cuprind
cetotea LaiS
qi cad tn idolatrie
1: ,,in zilele acelea nu era rege in Israel; gi-n lui Dan igi cluta mogie unde si locuiascl - Iiindci p0ni la acea vreme inci nu-i ctrzuse parte deplinl intre neamurile fiilor lui fsrael, ,,In realitate, fiii lui Dan igi primiser[ partea, dar nau fost in stare si gi-o [ini, datoritd faptului cI Amoreii i-au tmpins c[tre munte (1,34)-24r. in zileli acelea.nu era rege in zilele acelea semintia
240
o.232. 'n'ssvA" p.295. AR.
t21
,,Laig, denumit naitdrzit Dan: un mic stat aramaic, locuit de cet[{eni pagnici, care se indeletniceau mai degrabd cu negustoria decdt cu politica"'*. LaiS inseamrfi,leu.
Israel:,,Formula de inceput reia versetul 17, 6; in z forml prescurtatl este folosit[ din npu in 19, 1 9i in complete,
'
in2l,25'ta.
2'-6:,rlar liii lui Dan au trimis din neamurile cinci blrbafi, unul 9i unul, din fora 9i Egtaol, sI deasci {ara'gi s-o cerceteze. $i leau zis: Mergefi 9i cetali lara! iar ei au mers p0nl la muntele lui Efra pa"i ri casa lui Mica. Acolo &u re-cunoscut.sllll.ti iotoi t.rit gi s-au abltut pe la el 9i l-au intrebat: Cine el I a adus aicif $i ce faci tu aici? $i ce ai tu aici? Iar mine 9i il.poo., lga $ aia a ficut Mica pentru i-au Ei preot' devenit i-am eu iar tocmit cu simbrie, intreabl-L tu acum pe Dumnezeu, iar noi vom ;ti vom avea izb0ndi pe calea pe care mergem' Iar pl le-a zis: Mergefi in pace! Calea pe care merge{i e in Domnului". IatLcdgi iscoadele trimise de seminfia lui Dan-i11t lui serios pe acest preot, deqi au zdrit idolii din casa
stoarci averil erau departe de Sidonieni 9i nu nimic de-a face cu Sirienii". 242
sEP 2,p.201. 243 sEP 2,p.201.
r22
a
8-10: ,rCei cinci oameni au venit la fra{ii lor in fora 9i Egtaol gi le-au zis: Ce mai sta(i? gi le-au zis: Scula(i-vI gi si mergem impotriva lor, cici noi am vizut pimlintul, gi iatii ci este foarte bun, dar voutr nu vI pasi; nu mai am0nafi plecarea: intrafi ca sI luati in stipflnire fara! gi oriunde vI vefi duce vefi da peste un popor la locul lui; fara e intinsi, clci Dumnezeu a dat-o in m0na voastrl: un loc unde nu lipsegte nimic din cele ce sunt pe ptrm0nt". B[rba{ii seminfiei lui Dan atacdnd o cetate pagnici au inspirat compararea lor cu lucrarea dracilor, wljmagi ai celor ce caut[ pacea gi linigtea: ,,Nu degeaba s-a scris cl ziceau unii intre ei: Sculali-vd Si sd mergem la popontl cel intdrit intru nddejde Si linistit (...). Cdrci cumplifii draci obignuiesc tn toat[ vremea viefii sI-gi ascuttr sulifile ispitelor impotriva celor ce gi-au ales viafa de linigte. $i mai furios lupt[ ei impotriva celor mai cuviogi gi mai cinstitori de Dumnezeu, impingindu-i spre picatul cu fapta prin r{zboaie greu de rdbdat, doar vor putea astfel si-i desfacl pe cei rdzboi[i de credinfa in Hristos, de ruglciune gi de buna nldejde"'*'. Apropierea intre Danifi gi draci poate plrea asprd, dar si nu ignorlm alunecarea lor religioasl din timpul la care ne referim. ll-14:,,9i au pornit din neamurile lui Dan, anume din lora gi Egtaol, gase sute de blrba(i incingi cu rrme de rlzboi. gi s-au suit 9i au tiblrit la ChiriatIearim, in (inuful lui Iuda; de aceea s-a numit locul acela TablraJui:Dan, pin5-n ziua de azi; iatE, el este in spatele lui Chiriat-Iearim. Iar de acolo au strlbltut pflnl Ia muntele Iui Efraim gi au venit la casa lui Mica. far cei 244BBVA, p.29s. 245
Ioan Carpatiul , op.
cit.,65. 123
cinci birbali care veniseri si iscodeascl fara Laig rlspuns gi au zis cltre fra(ii lor: $titi voi oare ci in lo acesta se aflI un efod gi un terafim gi un chip cioplit 9i chip turnat?... Prin urmare, gtifi acum ce sI face[i!". ,,Textul din 17,4-5, ambiguu, pare a vorbi de singur idol, probabil un chip cioplit in lemn qi imbric.at
prii tu-ure, cu argint. Aici e insi
vorba de doi"2a6
(:
cetatea pidurilor): localitate Ia Chiriat-Iearim dintre Iuda gi Veniamin, initial gabaonitl. 15-20 ,,$i au f5cut o migcare pi au intrat in t0nlrului, levitul, in casa lui Mica, 9i l-au intrebat sinitate. Iar cei gase sute de birbafi dintre fiii lui incingi cu armele lor de rizboi,stlteau la ugile porfii. cei cinci birbafi care merseseri sI iscodeascl {ara ridicat gi au intrat in casa lui Mica; iar preotul acolo. $i au luat chipul cioplit 9i efodul 9i terafimul chipul cel turnat. Iar preotul le'a zis: Ce faceti? Ei i' rispuns: Taci! Pune-1i m0na la gurl 9i vino cu noi 9i vei fi pErinte gi preot. Mai bine este oare sI fii preot casa unui singur om decflt sI fii preot al unui neam 9i unei case in Israel? Iar inima preotului s-a veselit; el luat efodul gi terafimul 9i chipul cel cioplit 9i chipul turnat gi s-a dus in mijlocul poporului?'. Ceea ce nou[ ne poate plrea un furt, va fi fost vdzut de c6tre cei de atunci, Dandii c[utnnd, prin acei i obfinerea unei protecfii divine 9i socotind ci aceasta e cuvenitl unei seminfii (deqi relatarea nu lasl de infeles intregul trib Dan a participat [a aceastii campanie) decdt singure case. Oricum, intewenfia lor rlmine una chiar gi in contextul de atunci. 2l-26: rrAga s-au intors ei gi au plecat, gi copiii avutul gi lucrurile inainte. $i daci s-au
ei de casa lui Mica, iattr cI Mica 9i oamenii care in vecinlitatea lui au strigat gi i-au ajuns pe fiii lui 26
nevA" p. 296.
124
$i au strigat cltre fiii lui Dan. Iar fiii lui Dan, intorcflndu-gi fe{ele, au zis citre Mica: Ce te.a apucat, de strigi apa? Iar Mica a zis: Voi mi-afi luat chipul cel cioplit - pe care eu mi l-am f?icut - 9i preotul mi l-afi luat gi v-afi dus; 9i acum imi spunefi: de ce strigi?... Iar fiii lui Dan i-au zis: TacI-fi gura!, ca nu cumva sI-fi sari-nainte oameni cu sufletul amflrflt gi sl-fi pierzi viafa, pe a ta pi a casei tale! Fiii lui Dair s-au dus in drumul lor, iar Mica, v5rzdnd cI ei sunt mai tari decOt eI, s-a intors la casa lui". intreg tonul abordat de fiii lui Dan descrie foarte bine pe cel ce ignorl drepturile aproapelui (cei ce vor fi trecut prin situafii oarecum similare vor simfi pe dati aceasta).
27-30: r,Aqa ci fiii lui Dan au Iuat cele flcute de Mica gi pe preotul lui 9i au venit la Laig, impotriva unui popor care trlia linigtit 9i f6ri grijn, gi i-au trecut prin ascutigul slbiei, iar cetatea au ars-o cu foc. $i n-a fost nimeni care sI-i scape, cici de Sidon erau departe, gi nici nu aveau ceva de-a face cu alfii. Aceasta s-a petrecut in valea Bet-Rehob; gi au rezidit cetatea gi au locuit in ea. Cetatea au numit-o Dan, dupl numele lui Dan, pirintele lor, care i se nlscuse lui Israe ,ii fusese Laig. Fiii lui Dan gi-au sI fie al lor. Iar lonatan, fiul lui el 9i fiii sii i-au fost preo{i seminfiei lui Dan p0nl-n ziua strimutlrii din fara aceea,,. ,,Poate fi vorba de prima deportare ordonati de Tiglatfalasar al Iuea in anul 734 (sau 733) i.Hr.,,247 . Aceasta ar muta data scrierii cirfii cu trei secole mai aproape de noi. Credenr, insi, cI textul se referE la strflmutarea chivotului din $ilo, nu la deportarea popula[rei. Bet-RehoD (: casa llrgimii): localitate situatl in direcfia Hamatului. Ionatan (: Domnul a dat), fiul lui Ghersom (= izgonire), este levitul care a insofit pe fiii lui Dan. Degi urmag al lui Moise, el 2n7
88v4p.296. 125
Judec[torilor formeazd o unitate narativ[, creatd pe schema criml-pedeaps[-repara{ie. Din punct de vedere istoric, nimicirea tribului lui Beniamin de c6tre celelalte triburi israelite s-ar fi inseriat mai logic dup[ capitolul 2 (...); Iosif Flaviu (Antichitdli iudaice V,136-174) a operat acest transfer, aJ justifica; Theodoret (Quaestiones in ludices 27) sugerea-
flrl
z[ acelagi
1ucru"252.
2: ,par fiitoarea s-a mflniat pe eI 9i l-a pIrIsit, la ei de-a lungul tuturor zilelor cflnd casa lui Dumnezeu
versetul precedent.
CAP. 19 -Nelegiuirea din Ghibeea
ducflndu-se la casa tattrlui ei din Betleemul lui luda; 9i a rimas acolo patru luni". ,,Un levit cu pufin[ avere, dar cu suflet mare, locuia inpl(ile muntelui Efraim. Soarta a ftcut sE aibl in st[pdnire o bucati de p6m6nt primit[ ca mogtenire. El gi-a luat o tovarlgl de viafi din Bethleemul Iudeii gi, cum se intimplI lucrurile la inceput, din pofta nemlsuratl a inimii o dorea cu mare patimd pe tinlra so{ie. Dar fiindcl ea nu-i rdspundea la fel ardea gi mai mult s-o aibd, cuprins de marea flac[rd a dragostei, gi focul lui cregtea peste misuri. Nevenind ins[ nimic ai din partea tinerei, fie din sldbiciunea dragostei, fie din pricina durerii c[ n-are de la ea rlspuns pe misura dorin{elor lui, igi tot arflta nemulpmirea fafi de ea. De aici mereu certuri, pdnl cflnd femeia, socotindu-se jignit[, i-a dat cheile gi s-a intors acasl la plrin1i"2s3.
3-11: ,,Iar birbatul ei s-a sculat gi s-a dus la ea si-i vorbeascl dupi inima ei, si se impace cu ea gi s-o
leemul lui Zabulon (Iosda 19, 15) plecase 9i levitul ad[postitl ;;M;;t?,-i-41';to.,,ultimele dour capitole2sl ale crrfii' 208
BBVAp.296.
'oeBBv4p.296. "oBBVA, p.296. 126
aduci acas5. $i, luflnd cu sine pe sluga lui pi doi asini, s-a dus la casa tatilui ei. $i dacl I-a zilrit tttdl tinerei, i-a iegit cu bucurie inainte. $i socrul sIu, tatll tinerei, l-a dus inluntru; iar el a gezut cu d0nsul trei zile gi a mincat gi a biut gi a dormit acolo. gi a fost ci in ziua a patra, trezindu-se dis-de-dimineafl, s-a sculat sI plece. Iar tatIl tinerei a zis citre ginerele slu: intlregte-fi inima cu o 25t 2s2
2s3
,
v[,
3.
127
. $i au gezut amflndoi 9i au
$i a zis tatil tinerei citre inima ta si se veseleasciit
pirinteasci nu-i lipsea dorinfa de a mai {ine pe lAng[ el fiica, le-a amdnat plecarea pdn[ dupi amiazd,, ca si porneascl la drum dupl ce vor lua masa de pr0nz. Voia s[-i mai fini gi dup[ pr'anz, sub motiv cd de acum se apropie seara. Dar ginerele rya mai putut fi induplecat, cu toate rugiminlile socrului"255.
de drum ca un ostag p0nI ce ziua se va pleca! $i au m0ncat am0ndoi gi au blut. $i omul s-a sculat si plece, el , i-l 9i fiitoarea lui gi sluga lui, dar socrul i, 9i searl plecat spre zis: tate, ziua s-a vefl m0in iar inima ta sI se veseleascil Dar ta' locuin{a la gi porni pe calea voastrl vei merge omut n-a vrut s[ mai rim0ni, ci, ridic0ndu-se, au pornit
12: ,rDtr stlp0nul slu i-a zis: Nu ne vom abate noi in cetate striinlr ln care nu se afli nimeni din fiii lui Israel, ci vom merge pflni la Ghibeea". Ghibeea (: colin[) era o cetate apa(indnd tribului Veniamin, din apropierea Ramei. in vremea lui Iosua, devine cetate levitice Qosua 21,19).,,Rezervarea acestor cetdfi levililor nu excludea posibilitatea ca gi membrii celorlalte soninfii sE tr[iasc[ in ele, dar acegtia trebuiau si cumpere de la levi{i pnmAnt spre a-gi putea construi acolo case. Aga, in cetatea preofeasci Ghibern, fiii lui Iamin (beniamenili) forrnau o bun[ parte a locuitorilor. Nici levifilor nu li se interzicea s[ locuiasci in alte cet6{i, dacd interesele cereau lucrul acesta (17,7)-256.
(vezi Iosua 15, 8), pregltind astfel urmitoarele doul ver' sete"254.
13-15: ,r$i i-a zis t0nlrului: Vino, 9i si ne apropiem de unul din aceste locuri gi sI poposim in Ghibeea sau in Rama. $i au trecut gi au mers; gi soarele le-a apus aproape de Ghibeea, care se afli in finutul lui Veniamin.
$i acolo s-au abitut din drum, ca sI intre gi si poposeascl in Ghibeea. $i au intrat gi au gezut in ulita cetlfii, dar nu era nimeni care si-i indrume spre o casl in care str rim0nl". ,,Dar sttrp0nului nu i-a pl[cut aceastd socoteall de a cere glzduire intre oameni de neam strdin, mai ales fiindcl
socrul i-a mai oprit o zi, fHcindu-i s[ z[boveasc6, fiindcf,, zicea el, a$a cere omenia. Dar 9i dupl aceasta la fel voia str adauge zilelor de mai inainte gi pe a cincea, cu toate cd nu l0 mai gasea motiv de intArziere. Totugi, frindci din dragostO zsaBBv4p.297.
t28
Gaba gi Rama, cet[{i ale tribului lui Veniamin, nu erau departe. Astfel cd n-a finut seaml de propunerea servi-
torului, ca gi cum sfatul trebuie c6nt[rit dupi condilia social6 a celui ce-l rostegte gi nu dupl valoarea lui, oricit de zst
lbid.,vrA.
256
AB, p.239.
129
;ir fi cel de la care pornegte. Soarele era in asfi4it qi abia au putut ajunge pe ins rate in oragul Gaba,,2s1. ; 16-19: ,,Iati insl cI un om bltr0n venea searl de la munca lui de pe c0mp. Omul acesta era gi din muntele lui Efraim gi locuia in Ghibeea; iar locului erau fii ai lui Veniamin. gi dacl el gi-a ochii, a vizut un cllltor in ulifa cetltii. gi i-a zis umil ar
tr0nul: Unde mergi gi de unde vii? Acela i-a Suntem in trecere de la Betleemul lui Iuda p0nI laturile muntelui lui Efraim - cI eu de acolo sunt; dus pini la Betleemul lui Iuda 9i mI intorc la casa dar aici nu e nimeni care si mi duci spre o casi. asinii nogtri am paie gi hrani, am piine Si vin
mine gi pentru slujnica mea gi pentru tinirul ce se cu robii Gii; nu avem lipsi de nimic,,. ,,Cuvdntul lui Dumnezeu le este celor a c6ror se invdrtegte mai mult in jurul virtulilor trupeSti paie Si nutrind partea pltimitoare (pasional[) a sufletului lor lucrarea virtufilor. Dar celor ce s-au ridicat prin plafie adevlrati la infelegerea celor duhovnicegti le este ne care le nutregte partea mintald a sufletului spre deslv girea dup[ chipul lui Dumnezeu"258. Textul vorbegte aici despre vin (de vdzut gi Facerea 24,23-25). 20: ,,$i a zis bltr0nul: Pace (ie!; lipsurile tale iau eu asupri-mi, dar nu cumva sI rim0i in uli!i". ,,De aici, istorisirea e un ecou al episodului din cerea 19, 2-11, int6mplare care a dus la nimicirea gi Gomorei"2se.
Cuvintele pace lie erau forma obignuitl de ,,Salutul (berakha) eweilor exprim[, pe ldngd infelesul propriu, gi o binecuvAntare; de aceea verbul din care inseamnd, pe l6ng[ a saluta, gi o binecuvdntare. Cel 257
Sf Ambrozie al Milanului , Scrisori,yl,5. Se Uaxim Mlrtruisitorul Capetele' gnostice,167. ]5f 25eBBVA, p.297.
130
'uo
AB. o. 135.
'u'sei4p.z9l.
l3l
chis uga casei gi a iegit ca si plece-n drumul siiu; iatl ci femeia lui, fiitoarea, zdcea prlbugiti la uga casei, m0inile pe prag.Iar el i-a zis: ScoalI-te, si mergem! ea nu i-a rispuns: murise. Iar el a luat-o gi a pus-o asin gi, ridicflndu-se, s-a dus la casa lui. $i daci a in casI, a luat sabia gi, apuc0ndu-gi fiitoarea, a tiiat-o douisprezece bucl{i, pe care le-a trimis in toate lui Israel. $i a fost cI tot cel ce vedea acestea zicea: ceva nu s-a petrecut gi nici nu s-a vizut din ziua in fiii lui Israel au iegit din lara Egiptului 9i p0nl-n ziua
azi! Luafi seama gi rosti{i-vI!". Prin gestul s[u spectaculos, levitul obline ceea ce scontat: supunerea faptei celor din Ghibeea judecdfii gului Israel. CAP. 20
-
Pedepsirea nelegiuirii din Ghibeea
1: ,*{tunci au iegit to{i
fiii lui
Israel; 9i p0ni la Beer-$eba, obgtea, ca un singur om, de la Dan fara Galaadului, s-a adunat la Domnul, in Mifpa". ,,Un altar al Domnului se afla in Mifpa lui Veni (care nu trebuie confundatl cu Milpa Galaadului). De t redactarea acestui capitol e defectuoasI; text inclrcat, ori redundant sau lacunar, cu o seaml de inadvertenfe
exagerEri (inclusiv numIrul participan{ilor la rdzboi, ambele pfury)'ao. De la Dan pdnd la Beer-$eba, adicd nord gi pdn6-n sud, Galaadul reprezent6nd extremitatea c6; cu alte cuvinte, s-a strtns intregul Israel, chiar dacl epoca judecltorilor cele 12 treburi s-au separat, unul de celIlalt.
2-5: ,rTotte neamurile lui Israel, obgtea gului popor a stat in adunarea poporului lui patru sute de mii de b6rbafi pedegtri, purtitori de Iar liii lui Veniamin au auzit ci fiii lui Israel s-au suit 262
BBVA"
132
pp
Mi{pa. $i daci liii lui Israel au venit, au zis: Spune(i-ne, unde s-a petrecut acest riu? $i rispunz0nd levitul, birbaful femeii care murise, a zis: Eu gi fiitoarea mea am venit in Ghibeea lui Veniamin ca si rim0nem peste norpte. Dar oamenii din Ghibeea s-au ridicat impotriva mea gi au inconjurat casa, noaptea, impotriva mea; pe mine au vrut si mI omoare, iar pe fiitoarea mea au umilit-o 9i gi-au bltut joc de ea, iar ea a murit". ,pin istorisirea in sine a evenimentului nu reiese aceasti inten{ie (de aJ ucide pe levit); levitul are ln minte, probabil, violenfa cu care fusese impresuratl casa"263. Un alt aspect, privind versetele 1-2: acestea ,,formuleazi solemn... ideea unitdfii lui Israel"2n. 6-11: ,rlar eu am apucat-o pe fiitoarea mea gi am tliat-o in buclfi 9i le-am trimis in toate hotarele mogtenirii liilor lui fsrael; aceasta, pentru ci ei au lEcut in Israel o astfel de nebunie gi o asemenea rugine. IatI, voi tofi suntefi liii lui Israel: rostiti-vI 9i sffltui{i-vn aici, intre voi. Atunci intregul popor s-a ridicat ca un singur om, zic0nd: Nimeni dintre noi nu se va intoarce la cortul s5u 9i nimeni dintre noi nu se va intoarce la casa lui! $i acum, iati ce avem de l5cut in Ghibeea: Vom merge lmpotrivi-i prin tragere la sorti: I)in fiecare seminfie a lui Israel vom lua c0te zece bnrbafi la o suti gi c0te o suti la o mie gi c0te o mie la zece mii, ca sI aducl hrani pentru poporul ce va merge in Ghibeea lui Veniamin ca si-i pliteasci pe misura ruginii pe care ea a fEcut-o in Israel. $i to{i oamenii lui Israel s-au adunat in cetate ca un singur om". ,,Poporul gtie, totugi, ci nu e vorba de o simplii tentativl de omor, ci de o-fapti infarnante care se r[sfrdnge asupra intregului Israel"265.
.297-298. 133
rL-tl:,,Iar semintiile lui Israel auJl#:#Tft acel 9i
si
vrut
potrivi, fiii lui Veniamin s ia Ghibeea' spre a ieqi sI mlrul fiilor lui Veniamin c cetltile lor a fost de do orin 'tl.not fiind Purtltor de sab
intrePrinse, Pare a
fi anticiPa
fi recurs la o simp16 delegafie)' ;;6r.f"r'tlar t o. o, ^-.i']iieat si au venit la Betel 9i L-au
ur Betel. Silo r)tru in "iiis,,,rar
9l fiii lui rsrael s-au ridicat a doua zi iegit au Israel lui iofi blrba{ii au tlbirflt lflngl Ghil;'
la rizboi impotriva lui Veniamin gi s-au rinduit laolaltl impotriva Ghibeii. Dar fiii lui Veniamin au ielit din Ghibeea gi au culcat la pIm0nt, in ziua aceea, doulzeci 9i doutr de mii de birbati din rindurile lui Israel. Dar fiii lui Israel s-au imbirbitat gi s-au r0nduit din nou pentru luptl acolo unde se r0nduiserl in prima zi. $i s-au ridicat fiii lui Israel 9i p0ni seara au plflns in fafa Domnului. $i L-au intrebat pe Domnul, zic0nd: Oare ne vom apropia noi sI ne batem cu frafii nogtri, fiii lui Veniamin? Domnul a zis: Ridica{i-vii impotriva lor! Iar fiii lui Israel s-au apropiat a doua zi de fiii lui Veniamin. Dar in aceeagi zi, a doua, fiii lui Veniamin le-au iegit inainte din Ghibeea gi au culcat la plm0nt incl optsprezece mii de birbali din r0ndurile lui Israel; toti acegtia erau purtltori de sabie. Tofr fiii tui Israel s-au ridicat atunci 9i au venit la Betel gi au plflns 9i au gezut acolo in fafa Domnului; 9i-n ziua aceea au ajunat p0ni seara gi au adus inaintea Domnului arderi-de-tot 9i jertfe de m0ntuire - clci acolo era chivotul leglmintului Domnului, iar Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron, stltea pe atunci inaintea tui; 9i L-au intrebat fiii lui Israel pe Domnul, zic6nd: Oare vom mai iepi noi sI ne batem cu fra{ii nogtri, fiii lui Veniamin? Iar Domnul le'a rlspuns: Ridica{i-vffieine ii voi da in m0inile voastre!". ,pacL arhiereul voia s[ slvdrqeascl cele sfinte in fiecare zi, era absolut liber in aceaste privinfa. Dar s-a incet[{enit obiceiul ca el s[ oficieze la loca;ul sfhnt mai ales la s[rbltorile mai mari. A doua obligafie a arhiereului a fost aceea de a consulta voia lui Dumnezeu in momente deosebite, de cump[n[, ale comunitnfii lui Israel. Se aratl clar ci mai mul{i arhierei au procedat in conformitate cu aceast[ obligafie. Astfel, despre arhiereul Finees, fiul lui Eliazar 9i nepotul lui Aaron, se zice cI a stat inaintea chivotului legamantului ca s6-l consulte pe Iahve"267. Finees era, la 267
266
AB,p.24l.
BBVA" p. 298. 135
t34
rdndul s[u, din Ghibeea (Iosua 24, 34),Ioc in care va
fi
9i
sprijinl, probabil, pe frglduin{a lurlui legdmdnt de pace intre Domnul 9i Finees (Numeri 25, l0-13). Dup[ Theodoret se
imprejurul Ghibeii". ,,strategre dup[ modelul cuceririi cet[fii
Ai (Iosua
8,
'3-25)-26e.30-48: ,,$i-n ziua a treia s-au ridicat fiii lui Israel
impotriva fiilor lui Veniamin gi s-au r0nduit impotriva Gnibeii, aga cum o mai lIcuserI de doul ori. Iar fiii lui Veniamin au iegit in fa{a poporului,lis6nd cetatea goali;
lui Israel au alergat de pe locurile lor, dinspre partea apus a Ghibeii. $i au venit asupra Ghibeii zece mii oameni, alegi pe spr0nceanl din intregul Israel; 9i devenea crfincenl; 9i ei
au vlzut ci sunt infr0nti. Iar Israelitenii le.au deschis Veniaminifilor drumul, cici ei se bizuiau pe oamenii de pindl pe care-i puseserl impotriva Ghibeii. gi c0nd aceia se retrtrgeau, pflndarii s-au pornit gi s-au revlrsat asupra Ghibeii; tofi p0ndarii s-au repezit gi au trecut intreaga cetate prin asculigul sEbiei. Iar fiii lui Israel aveau un semnal de lupti cu oamenii de pflndl: aceia si ridice din cetate un st0lp de fum. Atunci liii lui Israel au v5izat ci p0ndarii luaserl Ghibeea gi s-au r0nduit in linie de bitaie; dar gi fiii lui Veniamin au inceput sI loveascl gi au rinit ca Ia vreo treizeci de oameni dintr-ai lui Israel; clci ziceau: Negregit, vor cldea de dinaintea noastri, aga cum s-a petrecut in prima lupfii... Semnalul insl se ridica din ce in ce mai mult deasupra cetflfii, ca un st6lp de fum. gi dacl fiii lui Veniamin s-au uitat ind5rit, iati cI nimicirea ceti(ii se urco p6n-la cer... Atunci oamenii lui Israel s-au intors inapoi; iar fiii lui Veniamin s-au speriat vIz0nd ci nenorocirea s-a apropiat de ei. gi au intors spatele de dinaintea fiiloi lui Israel, pe calea pustiei, 9i au fugit, dar Iupta i-a luat din
de
de
bltilir
(fiii lui Veniamin) nu gtiau ctr
nenorocirea vine asupriJe. $i Domnul l-a lovit pe Venia' min in fafa fiilor lui Israel; ;i-n ziua aceea fiii lui Israel au nimicit din Veniamin douizeci 9i cinci de mii gi o sutl de oameni, tofi purtltori de arme. Iar fiii lui Veniamin
deom, au ucis dintre ei incl doul mii de blrba(i. gi tofi cei ce au clzut din Veniamin au fost doulzeci gi cinci de
oameni birbafi pustie la stflnca mii de
acegtia,
purtau sabie; tofi ,vlzind,au fugit in
de oameni; gi au gezut acolo, la st0nca lui Rimon, vreme de patru luni. Iar fiii lui Israel s-au intors citre fiii lui Veniamin gi i-au trecut prin ascufigul siibiei, de la cetate p0nI Ia pigunea 137
cirezilor gi p0ni la orice s-a putut afla in fiecare cetate; 9i
sI piari astlzi din Israel o seminfie? gi a fost cii a doua zi s-a sculat poporul dis-de-dimineafi 9i a zidit acolo
altar gi au fiii lui I nu a venit jurlm0nt mare impotriva celor ce nu s-au suit Ia Domnul in Mifpa, zic0nd: Unul ca a Dar fiii lui Israel s-au mulcomit fratele lor, 9i au zis: Azi a pierit o ,,Campania lui Israel impogiva lui Veniamin fusese, practic, un rizboi de exterminare,,273. ins[, aga cum se poate vedea limpede din text, biruin{a intr-un rdzboi fratricid nu aduce nici o bucurie invin_ gitorilor... zis
priveau str[mogii nogtri neprihana, ci-i arltau atdta cinste -incdt socoteau c[ trebuie pornit rLzboi impotriva celor fhrl respect pentru ru;ine. $i, in aceastl privin(I, at6t de marq dorinta de rlzbunare exista in trecut, incit au fost nimicifi tofi membrii tribului lui Veniamin in afari de gase sute, carq rlmlseser[ din r[zboi 9i pe care i-a aplrat muntele in care s5 au retras. C[ci aga citim in Scriptur{, de al cirei cuprins esto
seama'271. st
i bine sd finem nuGhibeii; apropierea din ci Rimon (: rodie): meroase v6i fac inaccesibild stinca dinspre sud, nord 9i vest, astfel cd era un loc foarte potrivit pentru fugati'
CAP. 21 - Seminlia lui Veniamin se refoce
lui Israel s-au iurat in Mi{pa, zic0nd: meni dintre noi si nu-gi dea fata de nevasti vreunuia
l schimb gi
,par pinI
iar
nebunia s-a toti cu jale mare
6ns
micit de fra{ii din celelalte triburi gi c[ o puternic[
ni_ armatd, a
;
1: ,rFiii
Veniamin!".
a adus grele pierderi gi dintr-o parte gi din
cealalt[. S-au vlr_
,,Spre nord de Ierusalirn, pe teritoriul semin{iei
Veniamin, se afla cetatea Milpa (: sentinel[), de pe care putea privi la mare dep5rtare. Cetatea este cunoscutl ca impo.t^ant centru religios, in epoca judecdtoilor"2Tz' 2-6: ,,$i s-a dus tot poporul la Betel 9i a acolo p0nI seara inaintea lui Dumnezeu 9i 9i-au rid glasul gi au plflns cu plflngere mare. $i au zis: De Doamne, Dumnezeul lui Israel, de ce s-a flcut aceasta, 270
27' 272
sEP 2,p.215. Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, Yl, 2.
AB,p.93.
r38
2'3
BBVA o. 3oo
'o
Sf.
a*fLzie
al Milanului
,Scrisort,Vl,
14.
139
F 7-9: ,rCe vom face oare ca sI le dim neveste celor rlmas? Ci noi ne.am jurat fafi de Domnul cI nu le vom da sofii dintre fetele noastre. gi au zis: Cine, din neamurile lui Israel, nu s-a suit la Domnul in Mifpa? $i, iatI, la adunare nu venise in tablri nici un om din laUegGalaad... $i a fost numErat poporul: acolo nu se afla nici un om dintre locuitorii Iabeg-Galaadului,,. ,,La vest de Iordan, in munfii Galaad, se gtie c[ a ce au
existat localitatea Iabeg-Ghilead (Galaad), de unde au fost luate fete pentru blrbafii din tribul lui Veniamin, in legEturl
cu care celelalte triburi s-au jurat s6 nu le dea fete in
c[s[torie"275. Locuitorii din IabLS (: secet[) nu numai ci nau venit la adunarea Domnului din Mifpa, dar nu au par_ ticipat nici la campania de pedepsire a Glibeii, de vremi ce nu se aflau cu ceilalfi Israelili. Era nu doar o sfidare, dar gi un semn al indiferenfei fap de apartenenfa la Israel, atitu, dine primejdioasi, mai cu seami in acea epoc5, dizolvant[
oricum.
10-12: r,Iar adunarea a
trimis acolo doulsprezece mii de blrba{i dintre cei mai puternici si le-a porunciL
culcug_de btrrbat, 9i le-au adus in tabIrI la gilo, in fi_ nutul Canaan',. Poate uimi logica dup[ care o primd cruzime e compensat[ printr-o a doua, dar e vorba de wemuri aspre gi,, in ambele caztri, al Ghibeii gi al Iabegului, de grave delicto_ religioase, clrora omtil tradilional, ca s[J numim astfel, le, acorda atenfia cuveniti (micile devieri erau gi in vechime, tolerate, cum rezult[ chiar gi dintr-o lecturare atent[ a Scrip27s
AB,p. lo2.
turii). Oricurrl num[ru] fetelor din Iabeg era insuficient faf[ de numirul supraviefuitorilor din V*i*r. l3-23:.,oAtunci toatl adunarea a trimis gi le-a grlit fiilor lui Veniamin ce se aflau la st0nca ni_or tii-" chemat la pace. $i-n wen ea aceef, s_au intors fiii lui Veniamin la fiii lui fsrael; dat de neveste pe fetele pe care le aduna eg-Galaad; iar acerora le-a prrcut aceast asupra tui Veniamin, cr lacuse Domnut ;-:rilJH-# semintiile lui Israel. gi au zis bitr0nii adunirii: Ce vom face oare ca sl le dIm nevest" ce au rimas, de vreme ce femeile din seminfia lui""io. Veniamin au r# ifmicite? gi au zis: O mogte*re trebule sI fie pentru cei din Israel; cici noi fetele noastre, de
srrbrtoarea anuar' rr,,rH',: tr3,{"','tl,"iiil1itFTi miazlnoapte de Betel" gi la risnrit aJ a*_ol care duce de la Betel la Sichem gi la miazEzi de Levona. gi le-au poruncit fiilor lui Veniamin, zic6nd: Mergefi $i;.;; defi-vI in vii!; 9i cin $ilo ies dinfuind la j gi ia femeie dintre fii Iui Veniamin. gi va ti ci at lor vor veni Ia noi sI se pI de dragul nostru!; cI nici bat o femeie ca pradi de rizboi, nici voi nu le-afi dat :tr 9i voi avefi o vinl. Iar fiii uat femei, dupl nu-
1T"IilliJ.,lil,l;3i Din nou o stratagemi practicile vremii gi, pe alocuri s de astdzi. Scriptura, de altfei,
td in .
#H
140
t41
t impotrivire la aceast[ rdpire, ci doar sfatul preliminar care lua in calcul aceastl eventualitate. ,,Sirb6toarea Domnului sa schimbat in slrbdtoare de nunti. Fetele, smulse din bra{ele p[rinfilor, se pErea c[ sunt predate chiar de plrintr in rndinile b[rbafilor gi socoteai cd fiecare nu e luati, ci dat[ ca logodnic[ de la s0nul mamei. Astfel, tribul Veniamin, aproape sftr0mat gi nimicit, in scurt timp a ajuns lnfloritor, ddnd invlfatur[ ci este spre mare pierdere pentru cei fIr[ friu cdlcarea-cinstei, fiindci paguba adusl neprihanei se rdzbunl
25: ,rin zilele acelea nu era rege in fsrael; de flcea ceea ce i se pfrea in fafa o.nifoi lui cI e dreptr,. ,,Concluzie care preg[tegte epoca regilor lui Is_ r_ael'z7e. Dar, inainte a" u *iui j";pJ;;o"" monarhiei in Israel, vom mai zdbovi la perioadaiuaecitoritor, in comen_ tariul urmltor, acela la Caitea Rut. aceea fiecare om
crvrrt''276.
,,in fiecare an se celebra la $ilo un hag - o sirbltoare a Domnului pentru care se ftcea pelerinaj din toate p6(ile. Tinere fete dansau hora gi tot Israelul se veselea inaintea Cortului sfhnt'277. Nu gtim despre ce s6rbltoare va fi fost vorba; Ana. propune, nia cu rezerve, S[rbitoarea recoltei (sau a Corturilor), in luna Tigri, care ar corespunde, la noi, cu luna octombrie. ,,R[pirea fetelor din Selo este aici obiect de dez. batere juridice. Canil este complicat: acr:r;atorii sunt tafii gi frafii fetelor, ap[ritorii sunt bfuenii comunitelii, ac:,tzafii sunt beniamifii sau chiar b[h6nii. Verdictul pdstreazi in textul grecesc concizia celui ebraic, degi cu unele diferenfo in confinut. Textul Masoretic arc:- Dacd pdrinlii sau fralii lor vin sd ne ceard socoteald, le vom spune: indurayi-vd de ei, cdci nici unul dintre noi nu Si-a luatfemeie ca (pradl de) rdzboi. Nici voi nu puteali sd le dali, altfel ayi fi avut vind'278.
24: ,r$i-n vremea aceea s-au dus de acolo fiii lul lsrael, fiecare la seminlia lui gi la neamurile lui, fiecare la mogtenirea
lui".
Cuvinte prin care se arat[ incheierea Domnului din acel an.
"'BBVA,
p. 3oo.
COMENTARII
LA CARTEA RUT
fnfioducere Cartea Rut igi are numele de la acela al eroinei
In iudaism, de asemenea, Cartea Rut se bucurd
de
cartea Judecdtorilor. pe c6nd celelalte dour adaosuri arati stdpdnirea idolatriei intr-trn trib al lui Israel28r gi profunda 28oBBVAp.3ol. ,r,Dar. 147
CAP.
I-
Rut
Si
Noeminatn Moab
ci-n zilele c6nd cflrmuiau judecltorii s-a f?icut foamete in farI. Iar un om din Betleemul lui Iuda s-a dus sI locuiasci in c0mpia Moabului, el gi femeia lui gi cei doi fii ai lor". ,,E de observat arta naratorului de a-gi preglti citi1: ,r$i a fost
torul printr-o introducere pe c6t de succintl (de numai cinci versete) pe atAt de cuprinzdtoare (timp, loc, personaje, circumstanfe, acestea din urmi fiind dou[ dezastre; o seceti gi o moarte intreit[)"285.
important.
,,$i a fost aSa: atdt cartea Rut, cdt gi Iisus Navi gi Judec[torii incep cu sintagma ke egheneto, Si a fost, care poate indica o legltur[ cu cartea precedent[, dacl nu e vorba doar de un cligeu narativ"286. ,in (vremea) cdrmuirii iudecdtorilor: perioada Judec[torilor se lntinde in mare intre 1200 9i 1030 i. Hr., data aproximativ[ a urclrii lui Saul pe tron"287. ,A plecat sd se strdmute: strdmtfiarea in teritorii str{ine, redat[ aici prin grecescul parikise, e un eveniment frecvent in epoca Vechiului Testament (Facerea 12,10;26, 3; 47, 4), pricinuit de calamit[{i, epidemii sau crize economice. Cei care se instr[inau nu se mai bucurau de statutul cuvenit in cadrul tribului din care proveneau gi, in momentul intoarcerii, intdmpinau greutl{i in reabilitarea sociali"2E8. ,,Betleemul lui luda: localitate la c6[iva kilometri sud de Ierusalim, trebuie deosebit de localitatea cu acelagi nume, att. S-afld"utfoamete tn aflat[ in teritoriul lui Zabulon lard: ,,Rhabanus Maurus di acestui verset o conotafie simbolici, 285BBVAo.3o2. 2s6
sEP
z-'i.zrl.
2" Ibid. Cu- ro mai adtat, cronologiile prcpuse de diferili autori diferl destrl de mult inte ele, o apropiere constat6ndu-se abia o da6 cu 282 283
2'a
intibulveniamin
Studiul Vechiului Testament,pp' 175'176'
lbid,p.l77.
inceoerea domniei lui Davidzw
28e
16,7.
lbid.
149
leglturi cu unele dorinfe ale pllcuta mea; grafioasa mea), sau cu nume de animale, pentru ca pruncului s[ i se imprime calit,,Numele proprii sunt in
mamei, ca Naomi
(:
6{ile acestora: Rahela (: mielugeaua), $ual (: vulpe), Caleb (: c0ine), sau in leg[tur[ cu numele divin:. Ioab (= Dumnezeu este tatil), Elimelekh (: Dumnezeu este rege), Iehochanan (= Dumnezeu miluiegte). Numele teofore mai vechi purtau gi termenul general semit de stdpdn sau Dumnezeu Baaliada (: mina lui Dumnezeu\, Isbaal (: omul lui Dumnezeu). intrucdt Baal era un zeu canaanean, atunci numele respective sunt transformate, in cazul de fafa in Eliada gi Igboget. Alte nume au infeles profetic: Avraam (: tat[l multimii), Iosua (= Dumnezeu m0ntuieqte), David (= cel iubit) etc., sau, in timpul romanilor, li se adluga gi numele tatllui, devenind compuse: Bartolomeu (: fiul lui Tolomeu), Bartimeu (: frul lui Timeu), ori supranume ca Simon Petru, Simon Zelotul. De asemenea, se dau nume suger0nd originea: Simon Canaanitul, Iuda Iscarioteanul, sau f,rind in relafie cu evenimente importante din viaf[ - Ghedeon devine Ierubaal (Judecltori A,521 - sau de origine aramaicl -Manta"2e3. Un alt aspect: degi legea prevede cd amonit Si moabit nu va intra in adunarea Domnului, chiar dupd al zecelea neam si pdnd-n veci (Deuteronomul23,3), se trece cu senindtate peste aceasta, dovadl ci citatul acdpdtat dintru inceput un sens duhovnicesc (chiar dac6, in unele perioade, va fi luat in sens cdt se poate de literal). De altfel, Si Cartea Rut afost primit[ ftrI rezerve in canonul iudaic, dup[ cum nici urmagii moabitencei nu s-au dezis de strlmoaga lor. ,,Rhabanus vede simbolic in numele celor doul femei, pe de o parte necredin(a iudeilor - ebr. Orfa, cea care si-a tntors grurnazul -, iar pe de alta supunerea gi clgdinfa ebr. Rit, cea cdre este prietend'ze4. neamurilor pigine
-
zso
16;4.
-
2" Bnve, p. 302
Snp 2',p.233. Traduceri cu rtul diferite decdt mai sus' Intreaga unor reainterpretare'de aici ne pare forfatii, dar folositoare ln fixarea
''
litilti religioase. 150
'n3 AB,p. l2g. 'no sEP 2,i.233. 151
5-7: ,,Mahlon gi Chilion au
murit amflndoi,
btrrbatul ei, 9i IErI cei doi
a9a
cI
fii. Iar
femeia a rlmas 9i f?iri ea s-a ridicat impreunl cu amindoui nurorile ei 9i s-au intors din cflmpia Moabului; aceasta, deoarece in cflmpia Moabului s-a auzit bI Domnul gi-a cercetat poporul, dflndu-i p0ine. A iegit ea din locul unde se afla; 9i, impreunl cu ea, am0ndoul nurorile ei; 9i mergeau pe cale, sI se intoarcl in fara lui luda". Din formulare, Pilo ci toate trei femeile doreau, la un moment dat cel pufin, s[ vinl in Iuda. 8-9: ,r$i a zis Noemina citre am6ndoui nurorile Ducefi-vl ei: 9i vI intoarcefi fiecare la casa ei plringi teascfl, sI faci Domnul mili cu voi, aga cum 9i voi afi I6cut cu cei morfi gi cu mine; sI vI dea Domnul sI aveli odihni, fiecare in casa birbatului ei!". ,J.[oernina consider[ ci cele dou[ nurori au petree dd cut-o tndeajuns. c de qi dezlegare de a me' odihnd: ,,Tihnd: prospere, sigure situalii unei inlelesul nunah,care are aici 9i rezultate in urma cis[toriei. Acelagi termen poate avea in Vechiul Testament chiar semnificafia unei stlri de mullumire, de confort sufletesc (cf. Psalmi 116,7). Termenul va fi reluat in cap.3, 1"2e6. 10-13: ,,$i i-au zis: Nu! Cu tine ne vom intoarce la poporul tilu! Dar Noemina le-a zis: intoarce(i-vl, fiicele mele! De ce sI merge(i cu mine? Oare-n pflntecele meu mai sunt inci fii care si vI fie birbafi? Apadar, intoarcefi-vl, fiicele mele, cici eu am imbitrflnit 9i nu mai pot avea blrbat. Chiar insl dactr v-a$ spune ci incl sunt la vflrsta mlritigului gi ci a9 nagte fii, vefi agtepta voi oare p6ni ce ei vor cregte mari? VI vefi plstra oare pentru ei, ca si nu vI mlrita(i dupi alt blrbat?... Nu, fiicele mele, 2es
2tr
ci tare m-am amir0t eu de grija voastrE; indeplrtat de mine,'.
cE
Domnul S-a
,,Noemina se referd la cds[toria de levirat; legiferati de Moise (Deuteronom 25,5-lO), dar practicat[ de inei cu mult inainte (Facerea 38, 7-30), o lege in virtutea cireia fra_
tele sofului mort avea obligafia de
ise
insura cu v[duva
Cartea Rut va fi diferit. in textul ebraic, Nogmi folosegte aguna,,,termen din legea eweiasc[ desemnind o femeie care rIm6ne legatd,ae baiUatul ei pe viafi gi care nu se poate recdsdtori, fiJpentru cd soful refr:zd, s5-i acorde actul de divorf (Shet) sau nu este ln mEsud s-o faci din cauza unei boli mintale. fie pentru cd soful a disp[rut gi moartea lui nu poate fi probate,,20s. ,,Rhabanus interpreteazd simbolic aceste versete ca fiind indemnul sinagogii c[tre neamurile p6g6ne de a primi Noul Legimdnt, credinfa cregtini. Ut inftlege prin sieriti_ tatea Noeminei imposibilitatea Legii vechi de a mai naste fii care si-I slujeasc[ lui Dumnezeu in adevir,'2ee. 14: ,,lar ele, inllfflndu-gi glasul, iarigi au pl6ns. Apoi Orfa gi-a sirutat soacra gi s-a intors la popoiul ei, iar Rut a mers cu aceastarr. Chiar daci numele Orfa ar insanna, in primul rdnd, incdpdldnare, aceasta dispare din istorisire llsAnd o amintire luminoas[, dup[ cum s-a gi ardtat, in Introducere, referitor la toate personajele ce apar in Cartea Rut. 15-17: ,,gi a Zs Noemina citre Rut: Iati, cum_ nata ta s-a intors la poporul ei 9i la dumnezeii sii; intoarce-te dar gi tu dupi cumnata ta! Dar Rut i-a zis: Departe de mine g0ndul de a te plrIsi sau de a mI
BBVA, p.302. sEP 2,p.234.
152
a_
cestuia; primul lor fiu purta numele celui mort si-l mostenea. Acesta, in fapt, este firuIrogu al istorisirii de ia1i"2ei. Noe_ mi se referl la cdsdtoria de levira ins[, cum vom vedea, in
153
cufii, nu se bucur[ de pl[cerile pe care o va avea in ceruri"3o3.
pe'"" d"2ff':,ff;"111.-" chemafi-mr puter
ci
,t., Io -u limafi Noemina' amrrit pe mine Atot-
*u'oJI'l;;J;-"
ceald
cazuritt.
:'"""
, -^ ^--^-ia
r""t.N1"Tl"tJ," Oi"
nnrecuilr de acela al
,n""r *, ff;":l';fr::H acolo incit
,i'*"-tt[
lumii de acum, ci cautd slava
22: ,,ASt s-au intors Noemina gi Rut Moabiteanca, nora ei, din cffmpia Moabului. $i au sosit la Betleem cflnd se incepea seceratul orzului". Amdrunt care plaseazd acest moment al istoriei in prima jumitate a lunii mai. .,Rhabanus vede in aceast[ intoarcere simbolul intoarcerii neamurilor la unitatea Bisericii"3u. Un rezurnat al acestui prim capitol, aducdnd gi elemente noi: ,,Dup[ moartea lui Samson, israelifii au fost cdrmui{i de Marele Preot Eli. in vremea acaea, ca unnare a foametei care bAntuia finutul, Elimelec din Betleem (oragul apa(ine seminfiei lui Iuda) n-a mai putut sd rabde aceast[ nipastl gi s-a strdmutatinlaru moabililor lmpreun[ cu sofia lui, Naamis3os, gi cu fiii sii, Chellion306 gi Mallon3o7. intrucdt acolo lucrurile i-au mers a$a cum gi-a dorit, el qi-a insurat feciorii cu femei moabite: Chellion cu Orpha308 gi Mallon cu Rut. Cdnd s-au implinitzece ani, Elimelec ai fiii sii au murit la scurtd weme unul dup[ celIlalt, iar Naamis, indurdnd cu greu ceea ce i se intdmplase, nu s-a mai implcat cu insingurarea gi pierderea fEpturilor celor mai scumpe, de dragul cdrora igi pdrisise [ara, intorcdndu-se in patria ei. Auzise ci acolo toate se indreptaseri gi domnea prosperitatea. Nurorile n-au vnrt s[ se despart[ de ea gi, oricdt le-a rugat s[ nu pomeasci la drum impreuni, ele nu gi-au schimbat hotirdrea. Atunci Naamis a insistat gi le-a urat o cdsnicie mai fericitl decdt cea pe care o avuseseri impreund cu fiii ei, precum gi insugirea celorlalte bunuri gi, pentru ca s[ aib[
Pind
.*,""-,"* '*:o?l:ff#t;".i amintatlde verseteQo-21)it'g'##;"t;il"*"'fr rooggy4p.302. :ot
99y4p.303.
rozggy4p.303.
155
154
dec[tori 6,12; 11,
sI r[m6n6 acasl 9i si se imPreun[ spre un
l6sat convins[, a rlmas' Dar
ci un chiP qi a mers cu ea' At'309.
CAP. 2
-
Rut adund spice
in holda lui Booz
fusese un a1: ,rNoemina cunogtea un om-care foarte cuprins' din propiat al so(ului ti' o;; acela era sIu era Booz"' neamul lui Elimelec, iar numele vIdeqte 9i aici' qi in cele ce ,,Arta narato*toi se wmeazd: relaf ia Boo z-Noemi
aceeade curai.
SEP2lrrcepeversetulcl Noemin(avea)ocuno-
l).
Aceeagi combinafie de termeni va
s-ar identifica cu nofiunea de clan, intermediar intre familie gi trib. igi revendicau un str[mog comun, locuiau in acelagi ioc ai se irtalneau pentru serbetorile religioase"3ra.
2: ,rlar Rut, Moabiteanca, a zis ctrtre Noemina: Mi duc in holdl str adun spicele care rlmf,n in urma aceluia la care voi avea trecere. Iar ea i-a zis: Du-te, Iiica mea!". ,,Legea lui Moise le permitea slracilor s[ adune spicele rlmase in urma secer[torilor (Leviticul 19, 9; 23, 22; Deuteronomul24, l9). Mai mult, proprietarii erau obligafi s[ le ofere slrmanilor aceasti posibilitate. Practic, ins6, ea rlmdnea un act de bunlvoin16"3l5. ,,Rhabanus face o analogie intre cimpul vizut 9i cel simbolic, spiritual, unde spicele sunt sfinfii alegi de Dumneze's, secer[torii sunt ingerii buni, iar spicele r[mase, oamenii drepfi pe care ingerii ii lasl inc[ sE viefuiasc[ pe pemAnt spre
pildl credinciogilor""o. holdi
pe urin holda ma seceritorilor. $i s-a intf,mplat str nimereascS lui Booz, cel din neamul lui Elimelec". ,,Spice a cules ea din dragoste pentru Tine. Paie a strdns pentnr Tine. $i i-ai dat degrab6 risplata smereniei sale: pentru spice a r[strriI-din ea Tulpina implrafilor, iar
3: ,,$i s-a dus. $i, merg0nd, aduna in
cu calitatea de rlscumPi-
fi
folositl in caracterizarea lui Rut (3, ll)"'t'. Pentru neamul lui Elimelec SEP 2 are rudeniile: ,,cel de-al doilea termen prin care, in mod gradat, ni se prezintl statutul lui Booz este redat in Septuaginta prin gr. singhenia, rudenie. Termenul reprezintL un segment social mai extins decat familia, care
pentru paie Snopul Vie1ii"3r7.
vrte1n razouure*ru! \vr' asociali cu bunEstarea qi for[a' 3D
9' Iosif Flaviq Antichitfii iudaice'Y'
--
l'
BBvAp.3o3. "o 3trBBVAp.3o3. 3r2
sEP 2,p.235.
157 156
iatl, Booz a venit din Betleem 9i le-a zis ei i-au rlspuns: seceritorilor: Domnul sI fie cu voi! Iar citre servul Domnul sI te binecuvinteze! $i a zis Booz Cine este tflnira ;", ;;;. era vitaf peste secerrtori:peste seceritori' i-a vltaf aceasta? Iar servul, intt 4-8: ,,$i,
"'n
rispuns: Tinira este cu Noemina din cflmP adun gi si culeg de P rilor!... $i, de cflnd a acum, nu s-a odihnit nici mic: mea? SI nu mergi si ;;-;;rcitre Rut: N-ai auzit, frica mele!"' in alt[ holdI, ci rImfli ia un loc cu tinerele
""f.gi
,,r{ceste tinere erau, sau flrd) ale lui Booz; el insi I
cumva ac Booz: lui Continui cuvintul
fa
