cdrflor Vechiului Testament, contin.uatd prin volumul de fafd gi Seria de tAlcuiri verset cu verset ale
realizatd de preotul loan Sorin lJsca, se ir:rtemeiazd cu precddere pe marele tezaur exegetic al pakisticii rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazrtl, gi precizdriistorice 9i filologice de datd recentd",Autorul
imbind rigorile teologiei cu exigenfele culturii actuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor 9i studentilor in Teologie, dar 9i intelectualitdlii cregtine in general.
in curAnd, in aceeagi serie: &,
S1
i
i,'
I
Predffic#3itffffi usea vEcHruL TESTAMENT iu rAlcunp.t srmlu.oR rAnnqt
.
DEUTERONOMTTL
-q.r ::
*i g sr'*d',}r fi In:r; fu :v$S 6:iq*rt
*0{l'-
r
;.,
uli ;* cil r,ir**: A
"itqr"iur:,tl ::ilrh: cin*r*:q
!jiln,.ji{
.icislteir!{}*'rs}i*:l'l 'tr "Ii 'r'i|::r:: "cS. rornileir:st ,,,:il ,1. ::"1-? :{ii',. i :I l':(!(1,,\l i[] ::*t,ir
'
:S1$$")1i:';1
-t1ll*r,.r'
'ai".;
.
n
'*.
ll t:.i:
rei+,lar r- f.r
,,.
'
;'1,1";',i
tr i :i i''t.:
"
i*
[]
::g':"jri[ "Ir.i:' ;ri13 r,, ;: i i l r:iru ; : ; t-l':i;]i i
. o:.: , . . ""'l ,
..
i-.,i l..fliil'l6tia;;
i
Preot IOAI\I SORIN USCA
VECIilUL
TESTA}VTENT
tx rArcurREA SrrNTTLoR
PARTNTT
v DEUTERONOMUL Serie editatii cu binecuvdntarea
i. P. S. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului
@
Asociafia
F
ilantropicl Medicali
pentru prezenta edifie
-
<
Bucuregti, 2004
Editura Christiana $os. Pantelimon2T, sector 2, Bucuregti Tel./fax: 021 12520517 ; e-mail : [email protected]
Director literar: Rilzvan Codrescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
ISBN 973-8t25-52-9
EDITURA CHRISTIANA
Bucuregti
-
2004
+ ,r,
;:
i{
iri
idigr:'!tr r,:r* .,.:
l-,t
t $$
4.*
ItlIlI
P.'e"'ec'fl
di :;;! {fi F$ff*?:"T '
i
r&.r-
": .; d
;, I$} I ; l_i.t
.t
f
,
I
1_$
$\{$..*t4{} $HffTI.rfl
r,
ffi
ll:.i9rri
l' -."r,,; I fi r.:,r
i.l
,
,
COMENTARII LA DEUTERON(M,
llr r'
'
rir,i. Iilroducere l,'1.r,.l lt
l
rl
,i(, ' pculcronomul estgcea de.a cincEa"carte a lui [doise, a,lfu I Pentateuhului. Septuaginta nume$te carlea Devteron6fila$/= tqetar,ga Legii; a doua Lege), avdnd in vedere contlnutul, dar gi locul de la 17, 18, unde textul ebraic vorbegte derprc ,,copia Legii". Vulgata numeste cartea Liber Deutetoiomll, indicdnd gi denumirea ebraic[: Helleaddabarim. Literrtura rabinic[ numegte cartea Misne hatora (repetarea LcglD, dar Biblia Hebraica o numegte dupi cuvintele incepltoare: Elle haddebarirn (: iatl,cuyintele). Deuteronomr.r/ cuprinde trei cuvAntilri ale lui Moise, utmate de un adaos istoric. Moise repetii Legea descoperit[ pc Muntele Sinai, completdnd-o cu noi prevederi gi explicafll, ln preajma cuceririi Canaanului de citre Israel. ,,Reluarea aoostor legi in Deuteronom nu este o simpl[ repetare, ci o completare cu noi dispozilii gi, in bunl misurS, o perfecfionarc a lor. (...) Ceea ce caracterizeazd aceste legi in ansamblul lor este umanismul gi spiritul de toleranfi care transpare din fclul cum sunt formulate, prin ele urmlrindu-se atenuarea dreptului ce se baza pe obiceiul pim6ntului. inrudirea lor cu lcgi similare existente la alte popoare nu poate surprinde, dacd lulm in considerare faptul ci poporul eweu, cu toatl pozi[ia ea singular6 de popor ales, a tr{it totugi intr-un context geoEafic,^istoric Ai cultural care l-a marcat in chip inevitabil."r In preajma cuceririi Canaanului, Moise repet[ Legea doscoperiti pe Muntele Sinai, pentru o generafie nou[, cei io9i1i ca adulli din Egipt fiind mo(i la acea datd. Totodat[, Logea e explicat[, dar gi adaptatE noilor condifii ce vor ufina I AB Dumitru Abrudan gi Emilian Comilescu, Arheologie biblica, p.162
cuceririi Canaanului, cdnd evreii vor trece la o viafi sedentard, dar se vor gi confrunta cu numeroase popoare idolatre. In ce ne privegte, vom urm[ri gi aici in mod predilect tdlcuirile mistice ale Sfin{ilor Pirin{i, precizilrile istorice, geografice sau filologice fiind cdt mai succinte. incep0nd cu acest al cincilea volum, vom prefera ca text debazd al Scripturii versiunba realizati, de i. p. S. Bartolomeu Valeriu Anania, introducAnd, ins5, cratima in locul apostrofului. ln lucrarea noastrd am recurs la urmltoarea imp6rfire a Deuteronomului: f . intiiacuvdntarealuiMoise(l,l - 4,49) 2. Cuvdntareaadoua(5,1 - 11,32) 3. Prevederi detaliate (12,1 -26,19)
4:'
5.
Cuvdntarea a treia (27,
Adaos istoric (31,
1
-
I
30,20) 34,10).
-
L lnfila
cuvAntare a lui
Moise
(1,
t
- 4, 49)
Cap. 1, l-52 ,,Iatd c cifltre-ntregul Israel, dinco tlln lala $ufei, intre Paran, hab, cale de unsprezece zile de la Horeb, in drumul de la Muntele Seir, cdtre Cades-Barnea. Fost-a cd-n anil al p,atntzecilea, luni d grd pontncise Sihon, regele Amoreilor, care locuia tn HeSbon, gi'pe Og, rcgele Yasanul.ui, care locuia in AStorot Si in Edrei. Acolo, dlTtcol.o de lordan, in linutul Moabului, acolo a-nceput Moi-
fi
sd-nfifiSeze limpede aceastd Lege zicdnd:..."
Cu versetul urmitor incepe prima. cuvdntare a lui Moise. ,,Primele 5 versete ale acestui capitol fixeazi'cadrul tpatial gi temporal in care Moise a finut prima sa cuvdntare (1, 6 - 4,40), c.e rezumd,istoria Israelului de la plecarea din Slnai gi sosirea la Pisga, l6ng6 loldan, urmat[ de indemnul do a respecta indatoririle legEmdntului sffint dintre Iahve gi poporul israelit. Sintagma tot Israelul incadreazd, intreaga carte a Deuteronomului,, frind un termein de adresare c[tie lntreaga comunitate a celor cu credinfa in Iahve."2 Chiar daci toponimele cuprinsi aici s-ar preta cu greu tdlcuire la o mistic6, nu va fi cu totul lipsitd de folos traduocrea lor; desigur, vom r@urge doar la sensul ce ni s-a.pirut a fl col mai potrivit aici, cu ptecizarea c[ infelesul unor denumlri este doar unul probabil. Moise a grdit dincolo de lorilan (- rtul care curge in adAncime), in pustiul Arabah (= pustie), qv0nd in fata $6a (: vifor; Marea Rogie), intre Paran (= plin do pegteri), Tofel (: var), Laban (: db), Haserot (: bog[[ie) nle de la Horeb (: 7l Dt-7ahab (: bogat in aur), cale de rccotl; pustie), in drumul de la ,Se# (= acoperit cu mErdcini)
ll
I
DBJJT - Monumenta linguae dacoromqnorutn, Biblio l68S,pars V, Ilant e, tonom ium, p. 219
cirtre CadeS-Barnea (: degert consacrat). lsrael invinsese pe Sihon (: distrug[tor), regele Amoreilor (: mtrnteni), care locuia in Hegbon (: socoteal6), Si pe Og (: uriag), tegele Vabogdfie; sanului tarl intins[), care locuia in AStarot idoli) gi in Edrei (: putemic). Apoi Israel a ajuns dincolo de Iordan, in finutul Moabului (: provenit de la un tatil). ,,Regatul lui Sihon se infindea la est de Marea Moarti gi de cursul inferior al lordanului. Agezarea Heqbon, care d[dea gi numele finutului respectiv, era-situat[ la aproximativ 20 kn sud-vest de actualul Amman."' ,,Regatul Basus (Va-
(:
(:
san) cuprindea regiunea la nord de Hegbon. Era situat, de ur"rn"riu, la est di lordan gi de Lacul Ghenizaret.'/ Moise a cuv0ntat in luna $ebat (ianuarie - februarie), cea de-a 11-a a anului religios evreiesc, intr-al 40Jea an de la iegirea din Egipt. Acum a tnJdlisat limpede Legea: ,,Verbul diasa/'6o, folosit numai aici in Vechiul Testament, inseamnfl aface luminl intr-o chestiune oarecare, a face pe cineva s[ vadi limpede, a da cuiva instrucfiini precise. Aqadar,Legea de pe Sinai este reluatl gi completatii intr-o ampl[ expunere care cuprinde nu numai texte de lege propriuiira, gi o seami deilarificiri asupr5-le."s "i6z ,,Domnul Dumnezeul n)ostru ne-a grdit noud pe Horeb Si a zis: Destul ali locuit tn muntele acesta!" ,,Este semnificativ faptul cd aceastii ptezentare istoricd nu incepe cu exodul din Egipt, ci cu plecarea de pe muncu lumnezeu 9i 1atele sf6nt ra
Horbb, se 7-82 ,,into
frg[duinfei
are-"6
drum; ducefi-vd in lor: in Araba, in Munte, in fara-de-Jos, in Negheb pe malurile mdrii, tn linutul Canaaneenilor Si-n preaima Libanului pdn-la rdul cel rnare al muntele Amoreilor qi la toli uecinii
'4 Ibtd.
lbtd.
s Pfr:{|, Pentateuhul, redm/ratgi 6
DEUT, p.219
10
comentat de Bartolomeu Anania, p. 3
ll
Eqfratului. Iatd, datu-v-arn lara pe mdnd: intrali intr-inso Si Ilu1l tn stdpdnire pdmdntul pe care Domnul li S-a jurat pdrlnlllor voStri, lui Avraam Si lui Isaac gi,lui lacob, sd li-l doa, lor gi urmasilor lor de dupd ei." F[glduinfa frcut[ lui Avraam (Facerea 15, 18) e pe punctul de a se implini. Totugi, israelilii vor ajunge abia treptat s[ st[pdneascl intreg teritoriul indicat, aceasta realiz0ndu-se ln vremea domniei regelui David.
9-l8z ,,In vretnea aceea v-am zis: Nu pot sd vd duc slngur. Domnul, Dumnezeul uostnt, v-a inmullit Si iatd-vd q$dzi numeroSi ca stelele cerului. Domnul, Dumnezeul pdrlnlllor voStri, sd vd inmulleqscd de o mie de ori mai mult dccdt sunteli aQum Si sd vd binecuvinteze dupd cum v-a gylllt! Cum voi putea eu de unul singur sd vd port durerea Si
povara Si neinlelegerile dintre voi? Alegeli-vd dintre vo,i bdrbali infelepli, pricepuli Si incercayi, pentru fiecare din seminliile voastre, Si-i voi pune cdpetenii peste vo,i. Atunci mlali rdspuns zicdnd: Bun lucru este ce-ai zis tu sdfacem! $l am luat dintre voi bdrbali tnlelepfi, pricepuli Si tncercali Sl i-am pus peste voi: cdpetenii peste mii, peste sute, peste clncizeci, peste zeci, Si condeierijudecdtorilor vo$tri. gi le-am
pe cel mare; defala omului sd nu te temi, cdci judecata este u lul Dumnezeu. Iar docd o pricind vaJi prea grea pentru voi, o veli aduce la mine Si o voi asculta eu. La vremeq oceea vum dat porunci asupra a tot ceea ce trebuie sdfaceli."
,,Legislafia mozaic6 este de la Dumnezeu gi aceasta o orlnfirmd teocrafia care intrl in istoria poporului evreu dupd olibsrarea sa, ori din robia egiptean[. in aceastl situafie ie irnpune orgarizarca lui dupl norne divine speciale, avAnd in vodere alegerea gi pregitirea sa pentru implinirea planului lcrrnomiei divine. Vechile forme de organizare patriarhal[ 11
sunt luate cabazd pentru constituirea gi administrarea statului israelit gi, totodat[, completate cu noi prescripfii legale prin care sI fie asiguratii dezvoltarea religios.morall 9i social[ a israeligilor. [n urma incheierii legflmdntului pe Muntele Sinai, israelifii vor primi prin Moise le-gi prin care s[ fie reglementatii viafa lor religioas[ 9i civil[."' 19-222 ,,$i dac-am plecat de la Horeb, am mers prin tol pustiul acesta mare Si infricoSdtor pe care l-ali vdzut, indreptdndu-ne spre muntele Amoreilor, dupd cum ne poruncise noud Domnul, Dumnezeul nostru, Si am ajuns la CadeSBainea. Atunci am zis cdtre ioi: APi ajuns la muntele Amoreilor, pe care Domnul, Dumnezeul nostru, ni'l dd noud. Vedeli: Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat pe mdnd pdmdntul (acesta); suili-vd Si luali-l in stdpdnire, dupd cum v-a spus voud Domnul, Dumnezeul pdrinlilor vbstri; nu vd temeli Si nici nu vd-nspdimdntali! Iar voi ali venit cu tolii la mine Si ali zis: Sd trimitem cd1iva oameni inqintea noastrd: sd iscodeascd linutul gi sd ne aducd Stiri despre drumul pe care sd
ne nu
poPorului, gi
i Israel in asi-
gurarea Domnului de a le oferi lara flglduitil. Aceastii atitudine ezitant[ a lui lsrael, ca 9i protestele sale din versetul 27,
dintre voi doisprezece bdrbali, cdte unul din fiecare seminpdnd la fie. AceStia s-au dus Si s-au suit tn munte Si au ajuns 'valea Escol gi au iscodit-o. Au luat din roadele pdmdntului pdmdntul pe care Si ni le-au pus noud inainte zicdnd: Bun e insd n'ali vrut Voi nostru. ni-l dd noud Domnul, Dumnezeul sd vd suili, ci v-ali tmpotrivit ponmcii Domnului, Dumneze1 8
AB, p. 146 DEUT, p.220
l2
ulul vostru. Ali cdrtit prin corturile voastre Si ali zis: Din wd-mpotriva noastrd ne-a scos pe noi Domnul din lara Eglplului, ca sd ne dea in mdinile Amoreilor Si sd ne nimicca,tcd. Unde sd ne suirn? Fralii voStri v-au ingrozit inima ilcdnd: Poporul acela-i mare Si numeros Si mai puternic decllt noi; cetdlile sunt mari si zidite pdn-la cer; chiar Si pe urmagli lui Enac i-amvdzut acolo." Enachilii (: uriagi) ,,erau vechii locuitori ai Canaanului, indeosebi de pe muntele Hebron, considerafi a fi foarte lnalfi de staturI. Ei sunt menfionafi gi in textele egiptene."e De remarcat cI Moise atribuie urmagilor faptele siverqite de p6rinfi; e dovada unei indisolubile leg6turi intre gcnerafii: chiar dacd nu suntem pedepsili pentru faptele str[mogilor, nu vom r[m6ne in afara urmirilor acelora de nu le vom indrepta, ajutdnd, astfel, gi celor ce le-au slv0rgit. G[rim aici, degi inviluit, gi un argument in favoarea rugEciunilor pentru mo(i. 29-30, ,,Atunci v-am zis: Nu vd temeli de ei Si nici sd vd speriali. Domnul, Dumnezeul vostru, Cel Ce merge tnalnlea voastrd, El impreund cu voi ii va birui, aSa cum tntru toate v-aJdcut El voud tn lara Egiptului..." Textul ebraic s-ar traduce prit El se va bate pentru vni. ,,incepdnd cu versetul urmitor, autorul introduce pasaje in care pronumele personal referitor la Israelili alterneaz[ intre plural gi singular, uneori printr-o gramaticl ciudat[ dar hine condusE, in interiorul aceleiagi fraze. Teologic, aceasta lnseamnl: l) voi, fii ai lui Israel; 2) tu, Israele, ca popor ales qi unitar; 3) tu, israelitule, ca individ gi persoani. Relafia omului cu Dumnezeu se consumfl nu numai individual, ci gi ln contextul neamului ciruia ii apa(ine (ca gi, de altfel, in I0 eontextul intregii omeniri)." 31-33: ,,precum Si-n pustiul acesta, in care ali vdzut I l0
thtd. PENT, p. 313
13
cwn Domnu| Dumnezeul tdu, te-a hrdnit pe tine - a$a cum un om Si l-ar hrdni pe fiul sdu - de-a lungul drumului tn*eg pe care l-a1i urnblat pdnd ce ali poposit in locul acesta. Voi insd nici ago.nu L-ali crezut pe Domnul, Dumnezeul vostru, Cel Ce-n drumul acesta vd merge-nainte sd vd caute voud loc de popas, cufoc tndrumdndu-vd noaptea spre a vd ardta calea pe care sd mergeli, iar ziua cu nor." Dac[ la leSirea (cap. 33), Domnul a amenin{at poporul r[zvr[tit cd va trimite un inger'care siJ cllduzeasci, in urmd a condus El poporul, la insistenfele lui Moise. ,,Deci cdntdndu-se lui Dumnezeu, se aratd cd nu este inger, nici creatur[, ci c0ntarea se aduce dumnezeirii Lui. Clci hind Duhul in popor, Dumnezeu insugi era cu ei prin Fiul in Du-
huf'rr. $tim o[ Persoanele Sfintei Treimi sunt deofiinlil, dar locul scripturistic comentat cu greu ar putea fi adus drept argument in susfinerea dogmei treimice. Intenfia Sfrntului Atanasie va fi fost aici mai degrabi aceea de a sublinia ci Dumnezeu nu las6 unei creaturi conducerea poporului ales. 34-38: ,,Dar Domnul a auzit sunetul vorbelor voastre si S-a mdniat si S-a jurat zicdnd: Nu, nici mdcar unul dintre oamenii aceglia nu vd vedea pdmdntul cel bun pe care Ey M-am jurat sd-l dau pdrinlilor lor, in afard de Coleb, fiul lui Iefone; el tl va vedea, lui ii voi da pdmdntul pe.care s-a suit, lui Si fiilor sdi, pentru cd el intru toate I s-a supus Domnului. Din pricina voastrd S-a mdniat Si pe mine Domnul Si a zis: Nici tu nu vei intra acolo! Iosua, fiul lui Navi, cel ce-li std inainte, el va intra acolo; pe el sd-l tntdreSti, cdci el ii va
tmpdrli lui Israel (pdmdntul) prin sor!i." ,,Cel ce-\i std inainte: cel,ce intotdqauna e gata sn-f! primeasc[ poruncile. Men{ionat pentru prima oar[ in Iegirea 17, 8-16 drept comandant de oaste, Iosua va deveni succesor al lui Moise la conducerea Israelililor gi va cuceri Canaanul."l2 39-402 ,,$i copiiivoStri, despre care voi ziceali cdvor
ll Sf. Atanasie cel Mare, Epistola intdia cdtre Serapion,Xll
t2
t4
PENT, p. 313
./i de pradd, Si pruncii voStri care-n ceasul de fald incd nu gtlu sd aleagd-ntre bine Si rdu, ei vor intro acolo; lor il voi da gi ei tl vor moSteni... Iar voi, tntorcdndu-vd, v-ali asezat tohdra tn pustie, pe calea ce duce spre Mareo RoSie." ,,Traducerile moderne folosesc imperativul sau conjunctivul prezent; poporul nu s-a intors in pustiu, ci doar i s.a poruncit s[ se intoarc[."I3 4l-462 ,,$i mi-afi rdspuns zicdnd: Pdcdtuit-am infala Domnului, Dumnezeului nostru! Ne vom sui Si vom lupta intocmqi curn ne-a poruncit Domnul, Dumnezeul nostru!... $i dacd v-a\i luat fiecare qrmele de luptd, v-ali adunat Si vd sulali la munte! Dar Domnul mi-a zis: Spune-le: Nu vd suili Si nu vd luptali, fiindcd Eu nu sunt cu voi; altfel, veli pieri infala vrdjmasilor voStri! $i eu v-am spus, dar voi nu m-ali ascultat, ci v-ali impotrivit ponmcii Domnului Si cu semelie v-afi suit tn munte. Dar ieSindu-vd-nainte poporul amoreu-care locuia tn rnuntele acela, v-a pus pe fugd aSa cumfuc albinele Si v-a mdceldrit de la Seir pdnd la Horma. Atunci v-ali asternut la pdmdnt Si-ali pldns infalo Domnului, dar Domnul nu v-a ascultat glasul Si nu v-a luat in seamd. $i ayi locuit in CadeS zile multe, cd multe aufost zilele cdt o1i Sezut voi acolo." Odati cirzu[i, s6 nu ne incumetim cltre cele ce sunt peste puterile noastre; de asemenea, sI Ru nesocotim sfatul plstorului sufletesc; iar6gi, clinfa s[ urmeze de indatl c[derii, iar nu dupd o gi mai mare infrdngere: ,,c[ut6nd din pricina inaltei pireri despre noi ceva mai mare dec6t puterea noastr6, (putem) sI fim rinili de cei ce locuiesc inc[ in muntele contemplafiei noastre, ca Israel, despre care legea spune c6, incumet6ndu-se unii, s-au suit,in munte gi a iegit amoreul cel ce locuia in muntele acela gi i-a rinit pe ei"l4. lu arnoreu este aici orice patim[ ce, nedezrddlcinati fiind, nu ne va l[sa sd suim la o stare superioar6. ,,Capitolelp 2 gi 3 proiecteazd o imagine opus6 celei DEUT,p.22l Sf. Maxim Mirturisitorul, Ambigua,
u9 t5
precedente, caracteizatil prin nesupunere gi egec. Margul lui Israel spre nord se afli sub semnul reugitei, fiind binecuvdntat de Dumnezeu. [n drumul slu spre Iordan, lsrael strlbate cinci finuturi, venind in contact cu popoarele respective: 2,
l-8 Edom, 2,9-73 Moab, 2, 17-23,37 Amon, 2,24-36 Sihon, 3, 1-7 Og. intamirite cu aceste popoare sunt concepute dup[ o schem[ care cuprinde cinci elemente: margul lui Israel - porunca lui lahve c[tre Moise, conduc[torul [sraelului - descrierea popoarelor care au locuit inainte in aceste finuturi aprovizionarea poporului israelit pentru continuarea ciletori€i - trecerea prin fiecare {inut, respectiv cucerirea finutului amorililor, Traversarea pagnicl a Edomului gi a Moabului (2, l-13) este urmati de constatarea din 2, 14'16 cd generafia rdzvrdtiti a istaelifilor s-a stins, indeplinindu-se astfel jurdmAntul lui Iahve din 1, 35. Dupi pareurgerea finutului Amon , trmeazd in 2, 26-3, 7 ciocnirile cu amori{ii (de) sub conducerea lui Sihon gi Og, care sunt infrdnfi. Destinul acestor popoare este proiectat din perspectiva leg[mdntului dintre Dumnezdu gi Israel: ele sunt nimicite dac[ se opun trecerii lui Israel spre plmintul fEgiduit."rs Cap.Zr l-82 ,,Apoi, intorcdndu-ne noi, am pornit prin pustie spre Mareo RoSie, dupd cum tmi grdise Domnul, Si timp de multe zile arn mers imprejurul muntelui Seir. Iar Domnul a zis cd*e mine: Ajunge de cdnd umblali impreiurul acestui munte! inturnali-vd dar spre miazdnoapte! Dd portmcd poporului Si zi: Voi acum veli trece prin hotarele Jiilor lui Esau, fralii voStri, core locuiesc tn Seir; ei se vor infricoSa de voi gi foarte se vor teme, dar voi sd nu ridicali rdzboi impotrivdJe, pentru cd din pdmdntul lor nu vd voi da nici mdcor o urmd de picior: muntele Seir l-am dat in stdpdnirea fiilor lui Esau- Mdncarea cu care vd hrdnili s-o cumpdrali de la ei cu bani, qi tot pe bani sd vd cumpdrali de la ei apa pe care-o beli. Cdci Domnul, Dumnezeul nostru, te-a
-
's DEUT,p.2zl
l6
hlnecuvdntat pe tine in tot lucrul mdinilor tale; El Stie cum al strdbdtut cdmpia aceasta intinsd Si-nfricoSdtoare; iatd, de-a lungul a patruzeci de ani Domnul Dumnezeul tdu a.fost cu tine Si n-ai dus lipsd de nimic. $i am trecut pe-aldturi de ,fralii noStri, fiii lui Esau, care locuiau tn Seir, pe-aldturi de drumul Arabiei, de la Elat Si Epion-Gaber; pe urmd ne-arn lntumat Si am apucat pe calea pustiei Moabului." Fiii lui Esau ori Edom sunt urmagii fratelui lui Iacov, motiv pentru care li se porunce$te israelililor sI treacfl cu pace prin hotarele lor. In itinerariul strlbitut de evrei se trece pe l6ng[ cet[file Elat (: terebint) Si Eyion-Gaber (: Sira spinlrii), de la acestea intorcdndu.se c[tre pustia Moabului. 9-l9t ,,Dar Domnul mi-a zis: Nu vd ptmeyi in dusmdnie cu Moabilii Si sd nu pornili rdzboi asuprdJe, pentru cd din pdmdntul lor nu vd voi da nimic tn stdpdnire: Aurul l-am dat in stdpdnire fiilor lui Lot. inainte au locuit acolo Emimii, popor mare, numeros Si inalt la staturd, cafiii lui Enac; Si ei lreceau drept Refairni, cafiii lui Enac, dar Moabilii i-au numit Emimi. In Seir au ndit mai inainte Si Horeii; darJiii lui Esau i-au aluitgat Si i-au nimicit de dinainte-le Si s-au asezat ei in locul lor, aSa cum aficut Si Israel cu pdmdntul moStenirii
i l-a dat... Acum,'sculali-vd!, pornili-vd Si treceli vqlea Zqred! $i am trecut valea Zaredului. De atunci, de cdnd am plecat de la CadeS-Barnea Si pdnd cdnd am trecut valea Zaredillui, s-au scurs treizeci Si opt de ani, pdnd ce-au pierit din tabdrd toli cei ce erau atunci buni de rdzboi, a$a cum li Se jurase Dumnezeu; cd mdna Domnului a ,fost asuprd-le ca sd-i topeascd din mijlocul taberei, pdnd ceau pierit de tot. $i afost cd dac-au murit toli cei ce erau atunci buni de rdzboi Si dac-au pierit ei din mijlocul poporului, mi-a grdit mie Domnul zicdnd: Astdzi vei trece pe ldngd hotarele lui Moab spre Ar; velififoarte aproape de Amonili, dar sd nu vd puneli cu ei in duSmdnie Si sd nu pornili rdzboi asuprd-le, pentru cd din pdmdntul fiilor lui Amon nu-li voi da nisale, cel pe care Domnul
mic in stdpdnire: stdpdnirea le-am dat-ofiilor lui Lot." Odatd pierili cei ce s-au temut sE intre in Canaan, is-
t7
gi vale la granila raelitii au trecut de : oraq), Pe l6ngi dintre Edom gi Mo g[turilor paqnice hotarele lui Moab. dintre israelili gi amonili, dar in alte locuri.sunt menfionate raporturile ostile dintre cele dou[ popoare"l6. 20-37'. ,,(Acesta era socotil Si el afi pdmantul Refoimilor, cdci Refoimii il locuiserd mai inainte; Amoni{ii ii numeau Zomzomimi, popor mare, numeros Si mai puternic decdt voi, precwn fiii lui Enac; Domnul insd l-a nimicit de dinaintea Amonililor, aSa cd nuturile lor pdnd-n fiilor lui Esau, cei dinainte-le pe Horei Si le-au luat tn stdpdnire linuturile Si s-au asezat in ele pdnd-n ziua de ozi; Si cum le-aficut Si Heveilor, cei ce locuiau in sate pdnJa Gaza: i-au nimicit Caftorimii, cei ce plecaserd din Cafiorim, si s-au asezat in locul lor). Acum, asadar, sculali-vd!, pornili-vd Si treceli valea Arnonului! Iatd, li l-am dat in mdnd pe Sihon Amoreul, regele Hesbonului, precum si lara lui; inqepe-li instdpdnirea, Jd rdzboi cu el! Chiar de astdzi Eu incep sd semdn spaima de tine si fica de tine-naintea tuturor neamurilor ce se afld sub cer: cei ce vor auzi de numele tdu se vor tulbura Si se vor ingrozinainteJi. Din pwtiul Chedemot am trimis soli la Sihon, rede Pace gele HeSbonului, c merge voi fard sd lara ta; imi vei i gi la s dreapta nici pe core s-o beau; nu apa pe bani cu core sd md hrdnesc, 5i tot vreau decdt sd trec pe picioare, a$a cum auficut pentru mine fiii lui Esau care trdiesc tn Seir Si Moabilii care locuiesc tn Ar; aceasta, numai pdnd voi trece Iordanul in lara pe care ne-o dd noud Domnul, Dumnezeul nostru. Dar Sihon, regele HeSbonului, n-a vrut ca noi sd trecem pe la el, pentru cd Domnul, Dumnezeul tdu, i-a invdrtosat duhul Si i-a tmpietrit inima, a$a ca el sdfie dat tn mdinile tale, aSa cum este acum.
'u DEtJT,p.2z2
l8
Atunci mi-a zis Domnul: Iatd, am inceput sd !i-l dau in mdnd
pe Sihon Amoreul, regele HeSbonului, precum Si lara lui; incepeJi tnstdpdnirea peste pdmdntul sdu! Iar Sihon, regele HeSbonului, ne-a ieSit inainte la lhn1, el Si tot poporul sdu, gata de luptd. Dar Domnul, Dumnezeul nostru, ni l-a dat pe mdnd Si l-am bdtut, pe el Si pe fiii lui Si tot poporul lui. Atunci, la vremea aceea, i-am luat noi toate cetdlile; fiecare cetate am nimicit-o, ior din bdrbalii lor Si din femeile lor Si din copiii lor n-am ldsat pe nimeni viu. Numai vitele le-am luat ca pradd, precum Si ceea ce se jefuise din cetdlile pe care le cuceriserdm. De la Aroer, care se afld pe mqlul rdului Arnon, Si de la cetatea cea din vale pdn-la muntele Galaad n-a fost cetate care sd nefi scdpat; Domnul Dumnezeu a dat totul fn mdinile noostre. Numai de pdmdntulfiilor lui Amon nu neam apropiat: de malul intreg al rdului laboc, de cetdyile ce sunt pe munte Si de nimic din ceea ce ne-a poruncit noud D omnul, Dumnezeul nos tr7t. " Evenimentele rememorate aici au fost descrise laCartea Numerii. Moise nu le reia inutil, ci scopul siu era acela de a int[ri pe cei ce unnau si cucereascd,lara fEgdduiti, cu am intirea b iruin,te lor trecute. Cap. 3, lz ,,intorcdndu-ne acolo, ne-arn suit pe calea ce duce spre Vasan. Iar Og, regele Vasanului, ne-a ieSit tnainte la Edrei, el Si tot poporul sdu, gata de luptd." ,,Regatul Vasan se intindea la nord de riul Iarmuc ai
fa est de lacul Ghenizaret. Localitatea Edrei era situatd in partea sudici a Vasanului."
I7
2-52 ,,Dar Domnul mi-a zis: Nu te teme de el, cd-n miinile tale l-am dat, pe el Si tot poporul lui Si toatd lara lui; vei face cu el ce-ai ficut cu Sihon, regele Amoreilor, cel ce
locuia in HeSbon. Domnul, Dumnezeul nostru, l-a dat in miinile noastre Si pe Og regele Vasanului, cu tot poporul lui, Si l-am bdtut pdnd n-a mai rdmas in el sdmdnld. Attmci, la vremea aceea, i-am luat noi toate cetdlile; n-afost cetate pe care t7 DEUT,p.2z3
t9
luat de la ei: Saizeci de cetdpi, tot linutul din preajma Argobului, (ce se linea) de regele Og al Vasmului, toate, cetdli intdrite, cu ziduri tnalte, cu porli si zdvoare; nu punern la socoteald Si cetdlile neintdrite, care eraufoarte multe." ,,Regiunea Argob fEcea parte inilial din regatul Vasan; aici, ca gi in versetul 13, pare a desemna o confederafie, identici cu regatul lui Og."r8 6-82 ,,Le-am nimicit aga cumficuserdm si cu Sihon,
noi sd n-o
fi
lordan, de la rdul Arnonului pdnd la muntele Hermon." ,flermon, vdrf de munte din masivul Antilibaru situat la nord de Israel, la granita actualE dinhe Liban 9i Siria. 4"D"uteronom, el constituia granita denord a regatului Vasan."" 9-ll: ,,(Sidonienii numesc Hermonul Sirion, iar Amoreii il numesc Sent), toate cetd{ile din Ses, tot Galaadul Si tot Vasanul, pdnd la Salca Si Edrei, cetdpi tn lara lui Og al Vasanului. Cdci numai Og, regele Vasanului, doar el mai rdmdsese din Refaimi. Iatd patul lui, pat de fier, incd se mai aJtd tn Rabatutfiitor lui Amon: de noud coli in lungime si de patru coli tn ldyime, coli bdrbdteSti." Salca (: coqul tdu) era situati la 56 km est de Edrei' Refaimii, neam de o staturl impundtoare, pare sI se fi stins odati cu Og, ultimul sdu reprezentant. Cdt despre patul acestuia, ,,este vorba probabil de unul din numeroasele monua est de Iordan, construit din m qi lat de 2 m"2o . a aceea, am luat noi in stdPdnire linutul acesta. De la Aroer care este ldngd rdul Arnon, precum si jumdtate din mtmtele Galaadului cu cetdlile lui l-am de
18
l9 20
rbid. rbid.
Ibid.
20
dat (seminyiilor) lui Ruben si Gad; iar ceea ce a rdmas din Galaad, precwn si tot Vasanul, lora lui Og, le-am dat la jumdtate din seminyia lui Manase (tot linutul Argob Si tot Vasanul acela se socotea afi lara Refaimilor; Iair, fiul lui Manase, a luat tot linutul Argob pdnd la hotarele GheSuriyilor Si Maacatililor; iar sdlasurile Vasanului le-a numit dupd numele sdu: sdlasurile lui lair, a$a cum sunt pdnd astdzi)." ,,GheSwilii Si maacatifii: triburi aramaice orgarizate in mici formafiuni statale in estul lacului Ghenezaret gi pe cursul superior al Iordanului."2l 1$17: ,,Lui Machir i-am dat Galaadul; iar (seminyiilor) lui Ruben si Gad le-am dat de la Galaad pdnd la rdul Arnon (hotarul e pe la mijlocul rdului) Si pand lardul laboc (rd, ul este hotqulfiilor lui Amon), precum Si Arabah, cu Iordanul drept hotar, de la Chineret pdnd la Mdrea Arabahului, Marea Sdratd, la poalele Muntelui Fazga, spre soarc-rdsare.
"
Machir este unul dinhe frii lui Manase. ,Pdrdul Arnon constituia granila de sud a seminfiei lui Ruben. Cursul superior al pdrdului Iaboc forma granila de est, dincolo de care se intindeau teritoriile amoni1ilor."" Muntele Fasga (cum e in Septuaginta) sa.u Pisga (: stdnca implrfitd) e situat in nordestul Mlrii Moarte (Marea Slratii). 18: ,,In acea vrerne v-am poruncit eu voud zicdnd: Domnul, Dumnezeul vostru, v-a dat pdmdntul acesta ca sd-l stdpdnili; voi toli, cei destoinici, tnarmali-vd Si merge[i inainteafralilor vo$tri, fiii lui Israel. " ,,Versetul 18 deschide o noud secfiune in girul narafiunii, revenind la sentinla din 1,37-39, privind stabilirea triburilor israelite in fara fEg[duitE, la vest de Iordan. Moise organizeazd cucerirea acestui plmdnt, il numegte pe losua conducitor in locul sdu, care va implini aceasti frg[duinfn. Moise insugi nu va trece dincolo de [ordan."23 19-292 ,,Numai femeile voastre, copiii voStri Si vitele
" Ibid. "23 Ibid. lbid.
2l
voostre (Stiu cd aveli vite multe) sd rdmdnd in cetdlile voastre pe care vi le-am dat, pdnd cdnd Domnul Dumnezeu le va dafralilor voStri odihnd aSa ca Si voud, Si pdnd cdnd iSi vor lua Si ei in stdpdnire pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul yostnt, li-l dd peste lordan; atunci vd veli intoarce fiecare la moSia sq pe care eu y-arn dat-o. $i tot tn vremea aceea i-am poruncit lui losua zicdnd: Cu ochii voStri ali vdzut tot ceea ce Domnul, Dumnezeul nostru, a jdcut cu acegti doi regi; tot aSa va face Domnul, Dumnezeul nostru, Si cu toate regatele
prin care yei trece. Nu vd temeli de ele, Jiindcd Domnul, Dumnezeul vostru, insuSi El se va lupta pentru voi. in vre-
mea aceea m-am rugat Domnului zicdnd: Doamne, Doamtte, Tu eSti Cel Ce ai inceput sd-i ardli robului Tdu tdria Ta Si puterea Ta, mdna cea tare Si bralul cel inalt; cine este oare Dumnezeu, tn cer sau pe pdmdni, care sdfacd a$a cum Tu aiftcut $i a$a cum Tu ai intdrit? Ajutd-md dar sd trec Si sd vdd pdmdntul cel bun core este peste kirdan, muntele acela frumos gi Libanul. Din pricina voaslrd insd Domnul nu m-a luat in seamd Si nu m-a ascultat; Si mi-a zis Domnul: Ajunge!; de-acum sd nu mai vorbeSti de lucrul acesta! Suie. te pe vdrful Fasgdi Si uitdie cu ochii tdi spre apus Si spre miazdnoapte Si spre miazdzi Si spre rdsdrit Si vezi cu ochii tdi; cdci tu nu vei trece lordanul acesta. Dd-i porunci lui Iosuq: intdreSteJ Si imbdrbdteazd-I, cdci el va merge inaintea acestui popor Si el va da in stdpdnire tot pdmdntul pe care l-ai vdzut. ASa cd noi am rdmas in vale, aproape de asezdmdntul lui Bet-Peor. " Lui Moise i se va ardta Canaanul de pe muntele Pisga (in fapt, sunt mai multe vdrfuri, la risirit de Iordan, cirnoscute sub acest nume). Evreii au rdmas in apropiere de Bet-Peor (= casa deschis6), aqezare,,situat[ in Moab, la poalele muntelui Pisga. [n acest loc tribwile israelite vin in contact cu adepfi ai cultului zeului Baal-Peor."2a ,,Capitolul 4, l-40 este asemdn[tor unui codice de
'n DE''ttr, p.224 22
legi, precum Codicele Hammurapi, foarte apreciat in epoca respectivl: prolog (1-8), fondul de legi (9-31), epilog (3240). Pe de altl parte, secfiunea centrall (9-31) confine elemente ale unui tratat de vasalitate: antecedente (10-14), prevederile esen{iale (15-19; 23-24), blestem gi binecuv0ntare (25-31). Acest amestec de codice de legi qi contract corespunde unei duble func(iuni: aprofundarea valabilitdlii juridice a legilor gi actualizarea comandamentelor esenfiale din leg[m0ntul cu Dumnezeu."2s lntroducem aici observafia c[, in pofida asemlnlrilor, intre textul mozaic qi Codul Hammurabi sunt gi mari deosebiri. Foarte posibil ca Moise sI fi avut cunogtinli de acel cod, dar apropierea intre cele doui texte nu poate fi ftcut[ decdt intr-un plan foarte limitat. Cap.4, 1: ,,Si acum, Israele, ascultd hotdrdrile Sirdnduielile pe care vd invdl eu astdzi sd le plinili, pentru ca voi sd trdili si sd vd inmullili si, intrdnd, sd mostenili pdmdntul pe care vi-l dd voud Domnul, Dumnezeul pdrinlilor vostri." ,,Introducere concluziv[: Moise a incheiat expunerea unor evenimente istorice gi trece acum la infhligarea actelor normative care vor alc[tui a doua Lege."26 E aici gi un indemn s[ nu amdnim, s[ nu lislm nici un moment s[ treac[ nefolosit spre implinirea voinfei dumnezeiegti: ,,Moise zice: $i acum Israile. fine deci gi tu pe acunt.'Q1 2: ,,Sd nu addugali nimic la cmdntul pe care vi-l poruncesc eu, nici sd ldsali ceva din el; pdzili poruncile Dornnului, Dumnezeului vostru, pe care vi le potancesc eu astdzi." ,,Formula canonici nu addugali nimic, nu inldturali nimic protejeazd, in intreg Vechiul Orient, textele codicelor de legi gi ale tratatelor de modificiri arbitrare."28 3-42
,,Ochii voStri au vdzut toate cdte afdcut Domnul,
" Ibid. 'u PENT, p.318 '' Sf. Varsantfre,
Scrisori duhovnicesti, 2l
'8 DEUT,p.224 23
Dumnezeul nostru, cu Baal-Peor: Domnul, Dumnezeul vostru, a nimicit dintre voi pe tot omul care i-a urmat lui Baal. Peor; dar voi, cei ce v-ali lipit de Domnul, Dumnezeul vostru, toli sunteli vii pdnd in ziua de astdzi. Parte dintre ernei au urmat cultului lui Baal-Peor, atrdgdndu-gi astfel asupra lor pedeapsa divind. ,;Este vorba de Baal, zeul fertilitetii, al c[rui cult cuprindea, intre altele, prostitulia sacralI irr numele acestei zeitdli, pedepsitii. in Israel cu moartea (Numeri 25,1-5).-2e 5-l0z ,,Iatd, v-am fnvdlat rdnduieli si legi dupd cum mi-a poruncit mie Domnul, pentru ca voi aSa sd le plinili tn lara-n care mergeli s-o moStenili. Le veli pdzi Si le veliplini, cd aceasta este inlelepcitmea voastrd Si priceperea inaintea tuturor neamurilor care vor auzi vorbindu-se de toate legiuirile ocestea Si vor zice: Iatd popor inlelept Si iscusit, neamul acesta mare! intr-adevdr, care este oare marele neam cdruia sd-ifie dumnezeii atdt de aproape a$o cum intru toate ne este noud Domnul,,Dumnezeul nostru, ori de cdte ori Il chemdm? Sau care este marele neam cdruia sd i se.fi dat rdnduieli si hotdrdri drepte g|a cum este tpatd Lggea oceasta pe care o pun eu astdzi in fala voastrd? Bagd de seamd asuprd-li Si pdzeSte-li cu putere sufletul; sd nu uili nirnic din lucrurile pe care le-au vdzut ochii tdi si sd nu-li iasd ele de
la inimd tn toate zilele vielii tale; $i sd-i inveli pe fiii tdi Si fiii fiilor tdi - ziua tn care ali stdtut inaintea Domnului, Dumnezeului vostru, la Horeb, ziua adundrii cdnd mi-a zis mie Domnul: Adund la Mine poporul ca sd asculte cuvintele Mele Ei sd invele a se teme de Mine in toate zilele pe care le vor trdi ei pe pdmdnt, Si sd-i invele Si pe fiii lor!" ,,Legea, ca nedeslvflrgitii, zice: Ia aminte la tine insuli.Iar Domnul (Hristos), ca mai presus de desiv6igire, a poruncit sd indreptim gi pe fratele nostru zicdnd; De-li va greSi/ratele tdu Si cele urmdtoare (Matei 18, l5). Dac[ mus-
trarea ta, mai bine zis, aducerea aminte indreptatd spre el, e curati gi smerit[, s[ nu ocolegti sI implinegti porunca Domnului. Daci nu ai ajuns la aoeast[ stare, implindgte incl slujirea legii."" O scolie la acest loc completeazd: ,,Sfrnful socotegte aici, cred, cd slujirea legii consti in a lua aminte cineva la sine insugi, adicd, a ciuta de ale sale. Iar slujirea Domnului
re n-ali vdzut; nimic, in afard de glas." Se vorbegte aici despre un glas al lui Dumnezeu, perceput doar ca vuiet de cdtre cei de jos. ,,IatE, glasul Domnului este Cuvdnt ftr[ de formi, pentru ci puterea Cirvdntului este cuvdntul luminos al Domnului, este adevdrul pogorAt de sus
cer rectii qi Sinaio din
o slujire dipetrecute,pe lui Sfhnt.
pe
'n lbid. 24
glasului dumnezeiesc. Dar
ci
acestel le cugetau copilIregte,
ii incredinfeazi ldmurit Dumnezeu."33 l3z ,,Atunci v-a vestit El legdmdntul 10
rt f2 13
Sdu pe core y-a
II, 16 vr,34,3
h lesire,Il 25
no Si stelele gi toatd podoaba cerului, sd nu cumva sd te-nqeli Si sd te tnchini lor, nici sd le slujeSti, lor, celor pe,care Domnul, Dumnezeul tdu, le-a tmpdrlit tuturor neamurilor de sub cer.
"
,,in afara interdicfiei de a se inchina unor idoli in reprezentdri sculpturale sau picturale antropomorfice sau animale, Israelul este avertizat^impotriva cultului agtrilor, larg practicat in vechiul Orient."37 ,,Elementele naturale sunt un bun comun al tuturor neamurilor, in timp ce Dumnezeu i Se descoperi numai poporului ales. intregul episod reprezinti o puternic6 pledoarie pentru monotelsm, un monoteism despovlrat de orice urmd de idolatrie."38 ,,Li le-a impd(it acestea nu ca s[ le fte zei, ci ca din lucrarea lor s[ cunoasc[, precum s-a spus, cei din neamuri pe Dumnezeu, Creatorul tuturor. Poporul de odinioar[ al iudeilor avea o invIfitur[ mai deplind, pentru cd, avea cunogtinfa despre Durnnezeu nu numai din operele crea{iunii, ci gi din dumnezeiegtile Scripturi.,'3e 202 ,,Pe voi insd v-a luat asuprd-$i Dumnezeu Si v-a scos din cuptorul cel defier, din Egipt, ca sd-Ifiyi Lui popor de mogtenire a$a cum sunteli ocum. " ,,Cuptorul cel de fier, metaforE pentru groaznicele chinuri indurate de Israel in Egipt. Dac6 ins6, potrivit unor filologi, se traduce cuptorul cel pentru fi.er (fixr:rrl), atunci exegeza implic6 ideea purific[rii poporului ales in urma tre-
scrise acolo."36 19: ,,Sau, de vei 3n
" "
cerii lui prin probele de foc ale Egiptului.'{0 2l-232 ,,Dar Domnul Dumnezeu S-a mdniat pe mine din pricina vorbelor voastre Si S-ajurat cd eu nu voi trece Iordanul acesta Si nu voi intra in lara pe care Domnul Dumnezeu li-o dd Sie ca moStenire. Da, eu voi muri in linutul acesto; eu nu voi trece lordanul acela, tn timp ce voi veli trece Si veli lua in stdpdnire pdmdntul acela bun. Luali aminte
privi la cer si vei
vedea soarele Si lu17
DEUT, p.224 t* PENT, p. 319
t' Sf. Atanasie
DEw.o.224
5f. crririt utlerusalimulu i, Catehezel e, v l, 7 Otig*, Omilii la Evanghelia dupd Luca'VIII'
26
3
a"
cel Mare, Cuvdnt impotriva
elinilor,Xl-y
PENT, p. 319
27
migcare atrlg[tor al altora, cuprinzltor, dar necuprins, nu are nevoie de altceva, se miregte pe sine pe neobservate, igi ara-
t6 mirimea in materiile primite, e lucritor puternic, tuturor prezent in chip nevdzut. De e nesocotit, pare sE nu existe, dar prin atingere se aratl deodatE potrivit cu ceea ce atinge gi cu sine, ca printr-o clutare; gi iarlgi lucegte frrI intrerupere, nemicgorat, in toate rlspdndirile lui imbelgugate. $i alte multe insugiri ale dumnezeirii ar putea afla cineva in insugirile focului ca in nigte chipuri."a3 Celor ce se apropie cu cuviinfa, Dumnezeu le e foc curd$tor, nu unul nimicitor. Avem de luptat cu ispitele -pdnd ce va intra in locul cel sfZint (altarul) al nostru focul lui Dumnezeu. Atunci nu vom mai sta sub sila unor g6nduri ce intrd in noi inainte de a b[ga de seami (prejudec[fi). Cdci Dumnezeul nostru estefoc ce mistuie toatd aprinderea (necuvenitd) qi migcarea, g0ndurile de mai inainte (prejudecdfile), impietrirea gi intunecarea dinSuntru, vdnfid gi g6nditii"aa. ,,(Un) nume este Dumnezeu (o Theds), care derivl de la thiin, ce inseamnd a alerga gi a inconjura toate, sag dela dthin, ce inseamnd a arde, cdci Dumnezeu este foc mistuitor a toati r[utatea, sau de la thedsthe, ce inseamnd a vedea totul, deoarece Lui nu i se poate ascunde nimic Ai observi toate."45 ,,Termenul The6s (Dumnezeu) are, dup[ oamenii invdfa{i, ridlcina etimologic[ fie in thdin (a alerga), fte in dthin (a arde), pentru c[ pururi este in migcare gi pentru cd mistuie deprinderile urdte. De aceea I se spune gi foc mistuitor. Dar acesta e un nume ar[tAnd o relafie cu ceva, nu e un nume in sine, dezlegat de orice.'/6 Cunoagtem gi numim pe Dumnezeu dupi lucririle Sale, dar nu gtim ce este El in Sine. ,,Ce s-ar mistui in Dumnezeu dacd-L concepem ca pe un foc? S[ credem cumva cd se mistuie ca o materie oarecare, de pildi ca lemnul, f0nul sau paiul? Atunci 43 44 45
o'
PEI.IT, p. 320
a'DEw,p.225 28
46
Sf. Sf. Sf. Sf.
Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,XY,2 Ioan Scf,rarul, Scara, XXVI,7 Ioan Damaschin, Dogmatica,I,9 Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvdntdri teologice,'I\tI , 18
29
ce lucru vrednic de laudd pentru Dumnezeu ar
fi
sd mistuie
El astfel de materii? Dac[ intr-adev[r vrem sI nu-L inchi-
foc mistuitor, nu ne putem apropia de El oricum: ,,fhcdndu-vl oglinzi ale lui Dumneziu, numai atunci atingefi-v[ cu fric[ de cele dumnezeiegti, c[ci dacl nu, cflnd Se va descoperi, atunci veti cunoagte c[ Dumnezeul nostru este foc mistuitor, care mistuie nu pe prieteni, nici pe cei care L-au iubit, ci pe cei care nu L-au primit, venind ca lumin[."48 Dac[-L respingem pe Dumnezeu ca lumini, ne vom lipsi de bun[tatea luminii, ins[ Il vom cunoagte tofigi cafoc, avdnd noi parte doar de ftea atzdtoare a
ciunea Lui.'47 Dac[ Dumnezeu
e
focului.
,,Iar de li se vor naqte fii Si nepoli Si dacd, im' bdtrdnind voi tn lard, veli sdvdrSifdrddelege Si vd veliface orice fel de chip cioplit Si veli fiptui ceea ce e rdu in ochii Domnului, Dumnezeului vostru, ca sd-L mdniali' iau ca mqrtori astdzi cerul gi pdmdntul impotriva voastrd, cd repede 5i de tot veli pieri din lara spre core treceyi lordanul ca s-o moStenili; nu, multd vreme nu veli trdi intr-insa, ci cu desdvdrSire veli pieri. " jude,,Invocarei cerului gi a pim6ntului ca martori ai concaracteristicd cefli lui Dumnezeu constituie o formul[ tractelor incheiate in antichitate, in care se menfionau zeii 25-262
care
parte
o' a8
Origen, Despreprincipii,l, 1,2 Sf. Simeon Noul Teolog , Discursuri
n'DEw,p.225 30
etice,lll
veli rdmdne decdt puyini la numdr in neamurile printre care Domnul vd va risipi. Acolo veli sluji la dumnezei strdini, la lucruri Jdcute de mdini omeneSti din lemn Si din piatrd, care nu vdd Si nici nu aud, care nu mdndncd Si nici nu simt. De acolo tl veli cduta pe Domnul, Dumnezeul vostru, Si nu
Si-L veli afla numai dacd-L vei cduta din toatd inima ta Si din tot sufletul tdu intru necazul tdu, atunci cdnd tn cele din urmd te vor ajunge toate cuvintele acestea Si te vei intoarce la Domnul, Dumnezeul tdu, Si glasul Sdu it vei auzi; cd Dumnezeu indurat este Domnul, Dumnezeul tdu, Care nu te va pdrdsi Si nu te va da pierzdrii Si nici nu va uita legdmdntul (incheiat) cu pdrinlii tdi, acela pentru care li S-a jurat."
Pregtiind rlzboiul cel impotriva noastr[ gi clderile noastre, Dumnezeu ameninf5 mai cu seam[ pentru ca noi
s[
ne ferim de cufundarea in nefericire prin deplrtarea de El: ,,orice rdzboi al demonilor impotriva noastr[ se face ca s[ instrlineze pe cei ce asculti de slava lui Dumnezeu gi de harul Duhului Sfrnt. Dar noi chiar inaintea luptei acelora impotriva noastri, precum vid, ne lipsim de un asemenea dar, pirlsind poruncile lui Dumnezeu gi nemairdvnind sI-L c[utiim din tot sufletul. Cici, daci L-am c[uta, n-am mai trli in chip atit de tr0ndav gi nepds[tor. DacI ne-am gindi la cele ceregti n-am mai avea atdta r6vnd fafi de cele p[m0ntegti. Dac[ am cugeta la cele nestric[cioase, nu ne-am mai revdrsa spre cele curgltoare gi stric6cioase. Dac[ am dori cele vegnice, n-am mai urmiri atdt cele vremelnice. Dac[ L-am iubi pe Dumnezeu, nu ne-am mai intoarce aga de la cei care ne cllluzesc spre El. Daci am cluta s[ dobdndim virtulile, nu ne-am scdrbi atdt de inv[fdtorii virtufilor. Dac[ am imbrifiga cu bucurie postul, n-am mai murnura nicicdnd din pricina lipsei mdncirilor sau a bluturilor. Daci ne-am lupta s[ fim stlpdni asupra patimilor, nu ne-am mai deda in chip nestdpdnit pllcerilor. Dacd am avea credinfa dreapti gi sigurfl, n-am mai ftptui lucrurile necredinciogilor. DacI am avea frica lui Dumnezeu in inimile noastfe, nu ne-am mai impotrivi
3l
adevdra{ilor robi ai Lui pentru orice virtute plScutd lui Dumnezeu. Dao[ am avea smerenie, nu ne-am mai ridica impotriva robilor lui Dumnezeu. Dac[ ne-am fi invrednicit sA dobAndim iubirea adevdratS, L-am cunoagte 9i pe Dumnezeu 9i
am voi nu numai s[ fim pedepsi$, dar 9i neeinstili, lovili, nedreptdfi{i gi batjocorili, 9i pentru Hristos am ribda orice incercare, oice rte,caz"So . 32-35: ,,intrebali zilele care-aufost, cele de dinainte de voi, din ziua cdnd a ficut Dumnezeu om pe pdmdnt, intrebali de la o margine a cerului pdn-la marginea cerului, tntrebali dacd s-a mai petrecut un lucru tot atdt de mare ca acesta si dacd s-a mai auzit ceva lafel, dacd un nesm oorecare o mai auzit vreodatd glasul Dumnezeului celui viu grdind din mijlocul focului, asa cum l-ali auzit voi fird sd fi murit; sau dacd Dumnezeu a mai tncercqt vreodatd sd vind 9i sri-^!i ia poporul din miilocul altui popor prin incercdri 5i prin semne Si prin minuni Si prin rdzboi Si prin mdnd tare Si prin bral inalt Si prin vedenii mari, aSa cum Domnul, Durnnezeul nostru, a fdcut tn Egipt in fala ochilor tdi, pentru ca tu sd Stii cd Domnul, Dumnezeul tdu, doar El'este Dumnezeu, Si cd-n afard de El un qltul nu este." ,,Aceast[ ultimi parte a capitolului 4 incepe prin indemnul adresat Israelului de arealiza o comparafie religioas6, impinsd pdnl la limitele timpului 9i s-patiului, pentru a evidenfia mirefia credin[ei in Dumnezeu."sr 36-40: ,, Din cer,!i'a ficut auzit glasul Sdu cq sd te invele, pe pdmdnt li-a ordtatfocul Sdu cel mare, iar tu l-ai auzit cuvintele din mijlocul focului. Pentu cd El i-a iubtt pe pdrinlii tdi si v-a ales pe voi, urmagii lor de dupd ei, si El insusi cu puterea Lui cea mare te-a scos din Egipt ca sd nimiceascd de dinainte'li neamuri mai mari Si mai tari decdt tine Si sd te ducd-n lara lor Si sd 1i-o dea lie moStenire, aSa
to Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze,3 st DEI.]],p.225 32
curn o ai astdzi. Ctmoaste dar astdzi Si adu-li aminte-n inima ta cd Domnul, Dumnezeul tdu, El este Dumnezeu sus tn cer Sijos pe pdmdnt Si cd-n afard de El un altul nu este. Sd-I pdzeSti hotdrdrile Si rdnduielile pe care li le poruncesc eu astdzi, ca sdli fie bine, lie Si fiilor tdi de dupd tine, Si sd trdili tndelungate zile pe pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, !i-l dd pentru totdeauna." Aici se incheie indemnurile adresate poporului de a pdstra dreapta credin16.
4l-432 ,,Atunci a ales Moise trei cetdli de dincolo de Iordan, spre soare-rdsare, pentru ca in ele sd poatd fugi ucigasul cel ce fdrd voie Si-a ucis aproapele, adicd/drd sd-i fifost aceluia duSman cu o zi sau doud.inainte; dacd vofugi el tn una din aceste cetdli, va scdpa cu viald: Beyer, in pustia din $es, pentru cei din Ruben; Ramot, tn Galaad, pentru cei din Gad; Si Golan, in Vasan, pentru cei din Manase." Triburile Ruben, Gad gi jumdtate din Manase au ales s[ locuiascd la ris[rit de lordan, in afara Canaanului. Pentru acegtia sunt stabilite cetetile de scipare, pentru cazurile de omor involuntar. Acestea erau: Beler (: strllucire), Ramot (: inelfimi) gi Golan (: bucurie). 44-492 ,,Iatd legea pe care Moise a pus-o infayafiilor lui Isrizel. $i iatd mdrturiile, hotdrdrile,si rdnduielile pe care Moise le.a rostit fiilor lui ,Israel in pustie, cdnd.au ieSil din Egipt, dincolo de lordan, in vale, fald-nfald cu Bet-Peorul, tn lara lui Sihon, regele Amoreilor, core o trdit in HeSbon, cel pe care-l bdtuserd Moise Si fiii lui Israel dupd ieSirea lor din Egipt Si s-ou instdpdnil in lara lui, ca Si in lara lui Og, regele Vasanului, cei doi regi ai Amoreilor ce se aflau dincolo de lordan, spre soare-rdsare, de la Aroer, care este pe malul rduluiArnon, pdnd la muntele Sihon (adicd Hermon), cu tot Arabahul de dincolo de lordan, spre soarerdsme, la poalele muntelui Fazga. " In adaosul care incheie prima cuv0ntare a lui Moise, se rememoreazd biruinfele dob6ndite de evrei in luptele cu Amoreii, lupte purtate pdnl la muntele Hermon. ,,Iar Ermon 33
t[lmlceqte prin alungareafiarelor. Unii spun c[ de acolo izvorlgte lordanul. Prin acestea se indic[ harul sfantului
se
Botez."sz
Biblia
1982 tradtce diferit versetul 45:
,,$i iatd porun-
cile, legile Si indreptdrile pe csre le-a rostit Moise ("')"' ,frin aceasta's-a ftcut dovada, chiar cu Legea, c[ existi o deosebire
v-ali temut de fayafocului Si nu v-ali suit tn munte. El a zis : Eu stml Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ee te-om scos din lara Egiptului, din casa robiei. Sd nu ai alli dumnezei in afard de Mine." Dupi ce sunt reamintite imprejurlrile primirii Legii pe Muntele Sinai, e repetatd intdia porunc6. in ce ne privegte, am comentat Decalogul in volumul dedicat leSirii, urmind ca aici sd intervenim doar pentru noi infelesuri.
2.
A doua cuvAntare a lui Moise (5, l-11' 32) si le-a zis: grdiesc eu
le
vostru, cu pdrinlii voStri a uvoi, cuvoi cei ce Dumnezeul
veYi
Pdzi lelecu
decata de Apoi."sa
lJrmeazd(versetele 6'21) repetarea Decalogului (Ieqi-
8-10: ,,,Sd nuJifaci chip cioplit, nici vreo asemdnare cu ceva din cdte sunt in cer, acolo sus, ori din cdte sunt pe pdmdnt, aicea jos, ori din cdte sunt tn apele de sub pdmdnt; sd nu te inchini lor, nici sd le slujeSti; cd Eu, Domnul, Dumnezeul tdu, Eu sunt un Dumnezeu gelos, Cel ce vina pdrinlilor o dd pe seqma copiilor pdnJa al treilea gi-al patrulea neam pentru cei ce Md urdsc, dar Md milostivesc pdn-la al miilea neam spre cei ce Md iubesc Si-Mi pdzesc poruncile." Nu suntem strdini de faptele strimogilor, rdmdndnd in sarcina noastri si indreptlm gregelile acelora, pentru ca ele s[ nu mai sporeascl r6ul in lume gi sd se gtearg6, astfel, in vederea Judeci(ii de Apoi. Oricum, se arat[ aici limurit cI mila divinl cov6rgegte pedeapsa. in ce privegte pedepsirea copiilor pdn[ la al patrulea neam, relulm o tdlcuire misticd, prezentatl gi-n cel de-al doilea volum: ,Primul neam socotesc cd este slmdn{a rdului, adicd atacul (sau momeala). Al doilea e pofta. Al treilea, deprinderea (habitudinea) rdului, adic6 consim{irea. Al patrulea, lucrarea,'adicl fapta. Deci se pedepsegte p6nn la al treilea gi al patrulea neam. Cici atacul gi pofta sunt nevinovate, intrucdt rdul n-a rdzbitpdndla capdt."55 ll: ,,Sd nu iei numele Domnului, Dumnezeului Tdu, in deSert, cd nu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in deSerl numele
Lui."
E repetatfl porunca a treia, ce opregte folosirea numelor divine in mod inutil ori necuviincios.
s'
Sf. Maxim Mlrturisitorul , intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,44 la Cartea Nwnerii,K, I
53 Origen, Omilii 5o PEI.I'I, p. 321
34
12-15 55
z
,,PdzeSte ziua odihnei, ca s-o sfin1eSti, aga cum
Sf. Maxim M6rturisitorul, op.
cit.,3l 35
sd luli-a poruncit lie Domnul, Dumnezeul Tdu..$ase zile oeste a ziua dar treburile, toate Saptea ele in crezi; fd-1i o nici nu sd in ea Tdu; Dumnezeul faci dihna Domnului, nici tdu, robul nici ta, nici muncd, nici tu, nici fiut tdu, fiica roaba ta, nici boul tdu, nici asinul tdu, nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul ce locuieSte la tine, pentru ca robul tdu Ei roaba ta sd se odihneascd intocmai ca Si tine' Adu-li aminte cd slugd ai fost in lara Egiptulu.i Si 'cd Domnul, Dumnezeul Tdu, i-a sios de acolo cu mdnd tare si cu bral tnalt; iatd de ce fi-a poruncit lie Domnul, Dumnezeul Tdu, sd pdzegti ziua
poruncit s[ se [in[ s0mb[ta, in primului loc ca sd se odihneascd Si robul Si vita, dupl cum este scris, deoarece bdrbatul drept are mild de sufletele vitelor lui (Pilde 12, 10); in al doilea loc, ca s[ fie, prin desplrfirea de grijile materiale, liber spre a se aduna cltre Dumnezeu ca s[-gi petreaci toatd ziuaa $aptga.in psalmi, in imne, in cAntiiri duhovnicegti, in studiul dumnezeiegtilor Scripturi gi sd se odihneascl in Dumnezeu. Cdnd nu era lege gi nu era nici Scriptura inspirat[ de Dumnezeu, nici sdmbita nu era afierositi lui. CAnd ins[ a fost dat[ prin Moise Scriptura inspirat[ de Dumnezeu, i s-a afierosit lui Dumnezeu sdmbit4 ca micar in ea s[ se ocupe de studiul (Scripturii) cei care nu-gi afierosesc intreaga lor viafi lui Dumnezeu, cei care nu slujesc din dragoste St[p6nului ca unui Tat[, ci sI dea ca nigte robi nerecunoscltori mlcar o micl gi neinsemnatii parte a viefii lor lui Dumnezeu, gi aceasta de frica tragerii la r[spundere gi a pedepselor care unneazi din cllcarea poruncii.'s8 16z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta, a$a cum fi-a poruncit Domnul, Dumnezeul Tdu, ca sd-li fie lie bine Si sd trdieSti ani mulli pe pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul Tdu, liJ dd 1ie." Porunca a cincia oblig[ la cinstirea p[rinfilor trupegti gi sufletegti.
milostiv gi indelung-r[bdltorule, nu Te-ai intors de la mine, ci (,..) cu mdna Ta cea tare gi cu braful T[u cel inalt m-ai r-ult.din lumea cea amlgitoare 9i din lucrurile qi din pof-
. l7z ,,Sd nu ucizi. "
E opriti ridicarea viefii aproapelui, dar gi uciderea sufleteascl a acestuia. 18: ,,,Sd nu te desfrdnezi. " Sunt oprite relafiile trupegti nelegiuitb, ca gi desfrinarea sufleteascd, prin indepErtarea de Dumnezeu.
nufuri." Nici un bun strlin nu ne e ingiduit, oricare ar fi mij19: ,,Sd
loacele prin care l-am obfine. 202 ,,Sd nu mdrturisegti strdmb tmpotriva aproapelui 56
5' 36
DEUT,p.226 Sf. Simeon Noul Teolog, Cateheze,35
"
Sf. Ioan Damaschin, Dogmatica, lY, 23
37
tdu
222 ,,Cuvintele acestea te-a
- Si muntele ardea in pard de foc -, v-ali apropiat de mine toate cdpeteniile seminliilor voastre, cu bdtrdnii voStri, Si ali zis: Iatd, Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a ardtat slqva Sa, iar noi l-am auzit glasul din mijlocul focului; azi am vdzut cum va grdi Dumnezeu cdtre om Si acesta va rdmdne viu. Acum, tnsd, noi nu wem sd murim; cd focul acesta mdre ne va mistui; de vom mai auzi glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri. Cdci este oare vreun om care sd audd glasul Dumnezeului Celui viu grdind din mijlocul focului, cum am auzit noi, gi sd rdmdnd viu? Apropie-te dar tu Si ascultd cdte-qi va spune lie Domnul, Dumnezeul nostru, Si apoi ne vei spune tu noud toate cdte !ia grdit Domnul, Dumnezeul nostru, si noi le vom asculta si le vom plini... Iar Domnul a auzit glasul cuvintelor voastre grdind cdtre mine Si mi-a zis Domnul: Auzit-am glasul cuvintelor acestui popor, pe care l-au grdit cdtre tine; tot ceau grdit este bine. Numai de-ar avea intr-in$ii aceea$i inimd sd se teamd de Mine Si-n toatd vremea sd-mi pdzeascd poruncile, ca sd le fie bine, si lor, si fiilor lor in veac! "
Dac[ Domnul altceva n-a mai grdit,inseamn[ ci doar
,rTearna de Dumnezeu insemna in Vechiul Orient acea concepfie fundamentalf pe care azi o denumim credinyd sau religie; intemeierea intregii viefi pe taina dumnezeiascl. Aceastd teamd nu st[ tn opozilie cu dragostea (vezi 10, l2), ct unegte distanfa plind de venerafie cu apropiere abazatA pe in-
mijlocul focului
prin mdrturie mincinoasd."
Porunca a noua vizeazdin special mdrturia in tribunal' dar poate fi dxtinsS la toate imprejuririle vie{ii' la femeia aProaPelui tdu, sd nu
u, nici ,tar,ina lui, nici robul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc
grdit Domnul cdtre toatd adunarea voastrd, in munte, din miilocul focului, al norului' al intunericului Si-al furtunii, cu glas de tunet, $i altceva n'a mai grdit; si le-a ,"iit p, doud table de piatrd si mi le-a ilat rnie.
"
credere."6o
adaptate situafiei lumii de atunci 9i unui spa{iu geografic dat; este ascuns aici qi motivul penffu care aYem mereu nevoie de talcuirea
Scripturii de c[tre cei clrora Duhul le descopera
tainele dumnezeieqti. 23-292 ,,$i a fost cd dupd ce
te Sf. Sim"ott Noul Teolog, op. cit.,5 38
l-ali auzit glasul
30-31: ,,Du-te si spune-le: intoarceli-vd la sdlasele voastre! Tu insd rdmdi aici cu Mine, iar Eu ili voi spune toate poruncile, hotdrdrile Si rdnduielile pe care tu trebuie sd-i fnveli sd le pdzeascd in lara pe cqre Eu le-o dau s-o moSteneascd.'!
Biblia
1688 are:
stil, decdt dac[
Iar tu aicea stdi cu Mize. ,J.{irneni nu decdt dac6 stI neclintit in cu-
sti in credinfi,
din 60
DEUT, p.226
39
inclus de unele edilii ale Bibliei la versetul 3: ,,Acestea sunt hotdrdrile Si rdnduielile pe care Domnul Dumnezeu le-a poruncit fiilor lui Israel in pustie' dupd ieSirea lor din lara Egiptului: " Versetele ce urmeaze (4-9) sunt cunoscute in tradifia iudaici sub numele $ema ($ema Israel = Ascult6, Israele); constituie penffu evrei una dintre cele mai importante rug6ciuni, care trebuie rostit[ zilnic. 4bz ,,Ascultd, Isroele, Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Dornn."
,,Text.important gi (poate tocmai de aceea) cu mai multe variante de traduceri dupl textul ebraic: Domnul, Dumnezeul nostrTt, este un Domn; Domnul, Dumnezeul nostru, Domnul este unul; Dornnul este Dumnezeul nostru, Domnul este singur; Domnul este Dumnezeul nostru, Domnul El unul. Preferinfa unor traduc[tori pentru varianta (cu nUanfele ei): Domnul, Dumnezeul nostru, este Domnul unul pune accenful pe ideea c[ Dumnezeu este indivizibil, cd adicl El nu poate fi multiplicat in asemdn[rile idolegti ale popoarelor p[g6ne. Textul Septuagintei ins[ e citat aidomq chiar de Domnul Iisus, in Marcu 12,29, ceea ce-i conferd o autoritate indiscutabill; el atestd, o datd mai mult, monoteismul pe care Dumnezeu Se striduiegte s6-l impunl poporului ales"63. Dar monoteismul nu cOntrazice invdfltura despre Sftnta Treime: ,,Treimea ipostasurilor dumnezeirii celei una nu imparte Domnia cea.una. Persoanele sunt cu adevirat trei, dar cu toate acestea Dumnezeu este Unul, in fiinfI, putere, voinf6, lucrare gi in toate celelalte insugiri fiinliale. Agadar, a sluji unitefii lui Dumnezeu, a privi gi"a te aduna cu toat6 puterea spre ea, iegind din cele multe, este voie a lui Dumnezeii gi imbunlti{ire a minfii, precum gi cale de aflare a adev[rului gi rod al dragostei dumnezeiepti gi al indumnezeirii."# SpunAhd ,,aceasta, dumnezeirea Duhului are grijd s6 ridice mintea spre Unul cel mai presus de lume. Cdci nu e ingdduit a propovldui pe Unul, iar intoarcerea gi privirea mintii spre El a nu o infhptui. Ceea ce zice Duhul Sfint, vrea sI fie gi in[eles. Iar a infelege ceva presupune intoarcerea minfii spre acel ceva. Cici, daci lipsegte intoarcerea minfii spre ceea ce e de infeles, lipsegte gi ceea ce ar avea mintea str infeleag[. in cazul acesta, propov6duirea Celui Unul ar fi absurdi (frri rost), precum absurdi ar fi gi credinfa in El. Iar dacd acestea ar fi absurde, atunci, a nu cugeta pe Unul prin intoarcerea gi
ut Sf. Ambrozie al Milanulvi, Scrisori, LXII,
63
getul inimii sale."6l Cel deplrtat de Dumnezeu nu s'd vreodata, ci alearg[ de la o patimd la alta' addncindu-se in ele' 32-332 ,;ASadar, aveli grtid sdfaceli o$a cum v-a poruncit Domnul, Dumnezeul vostru, Si sd nuvd abateli nici la dreapta, nici la stdnga! Umblayi in calea pe care v-a po*niit-o Domnul, Dumnezeul vostru, ca sd vd dea odihnd si sd vdfie bine ;i s-cveli indelungare de zile in lara pe care o veli moSteni." Pentru ca sd vd dea odihnd, textul ebraic are ,rca sd trditi (sdfiti vii). Aici ins[ e vorba careJ aduni pe om de Pe drumuril in deriv[, calea la caPitul c[ruia il
'
4t
u2
PENT, p. 323
40
41
PENT, p.324
4t
inll{area min{ii spre El ar fi 9i mai absurd"u'' ,pt"i Unul este cel rnednic de iubit: este unitatea treimica. Iar Aceasta premerge minfii in dragostea ei fafn de Ea. Deci, mintea trebuie s[ doreascl sl se intind[ spre Unul cel mai presus de lume, ca
:;:,:,:ffi'ff-:iu:: ,,Cuvdntul lui Dumcu rrezert, ascuns in cele zece porunci ale Sale, Se face corp
ma corespunde lucrlrii virtulilor, iar cea de a doua, contemplafiei, avdnd ca finalitate indumnezeirea'
inima ta, din tot sufletul tdu Si din toatd putereq
ta"'
gi sd facd ceea ce vrea. S-a scris: iubeSti pe Domnul Dtnn^Sd nezeul tdu din toatd inima ta. Tu,insi, zici: il iubesc Ai am pe
Duhul Sfiint. (ins[ te intreb): Te gdndegti, il iubepti 9i il doregti (mereu) pe Domnul? Egti preocupat (de aceste simpminte) ziua gi noaptea? (Numai) dacl ai o astfel de iubire egti curat.Dacd, n-o ai, cautd atunci c6nd i1i vin cugete pim6ntegti gi viclene, dac[ nu cumva inclini c[tre ele; vezi ca totdeauna sufletul tlu sd fie preocupat de iubirea gi darul lui Dumnezeu. Pentru e[ gdndurile la cele lumegti atrag mintea spre cele plmdntegti gi stricicioase gi nu-i permit s[ iubeasci pe Dumnezeu sau si-gi aminteascd de E1"70. 6-72 ,,Cuvintele acestea pe care li le spun eu astdzi sd fie in inima ta gi tn su/letul tdu; sd le sporeSti infiinlafiitor tdi Si sd le vorbegti de ele cdnd Sezi acasd, cdnd mergi pe cale, cdnd te culci Si cdnd te scoli." ,,Cdnd qezi acas6, cdnd pleci gi cdnd c[ldtoregti, sau orice altceva de faci, intiplregte-fi amintirea de curifie. Deci
nu te impiedic si-L pomenegti neincetat; ci si convorbegti despre El. Nu te impiedic nici sI discufi despre Dumnezeu ca despre un lucru lipsit de evlavie, dar si nu o faci aceasta la vremea nepotriv.it6. Nu opresc nici invlfltura despre El, ci lipsa de misurd."7l DacE e de folos si-L pomenim noincetat cu mintea pe Dumnezeu gi si cugetlm la poruncile Sale, este, in schimb, riscant s[ teologhisim frr[ pregItire, ori sd discutdm despre cele,dumnezeiegti intr-un timp sau loc nepotrivit. ,,Ai vdant cI se cuvine ca niciodat[ s6 nu scoatem din suflet aducerea aminte.de Dumnezeu, ci sI ne fie strdns lipit[ de cugetul nostru. Ai v[zut cE se cuvine sI fim totdeauna gata de lupti gi sd nu ldsdm nicicdnd armele din mdnI, ci, cunoscdnd furia celui care dezl[nfuie rlz:boi impotriva noastrd, s[ fim treji, s[ priveghem, s[-i inchidem intr[rile gi s[ nu uitlm niciodat[ hrana cea duhovniceascd.,'72
65
6't 68 6e 42
cunostinla de Dwnnaeu'30
6l vielii cdlugdresti
1i
st
]l,, sr. Sf
xv,l4-ls ituoitogjss,1,4
43
,,Invocarea numelui lui Iahve intr-un jurlmdnt era nu numai o garanfie asupra sinceritefii, ci gi o mirturisire sin_ cerd a credinfei in lingurul Dumnezeu adevlrat ca supreml
le legi ca setnn la mdnd Si neclintite sd-pi fie inaintea ochilor-" ih versiunea e,,Cea de a doua jumltate a versetul]i' tale' kfietbraicdt:'si-yi vor fi ca o-panglicd-mpreiurul franlii tAtziu mai aireat t filacteriile prJ** literall-a o"..toi vers (vezi Matei 23,5), adicl
8:
,,^Sd
autoritate moralii."Ts
,,Mintea care se intinde spre El iese din toate in tot irii spre Cel mai presus de bunitate gi a presus de toate, mai bine zis dup[ Cel spre care tind toate in chip firesc. Iar
texte sacre scrise Pe Peti
de farisei, ca 9i de alfi iudei e indica f?p.*t,:rt mentul fafa de Lege. biferen(a de text poate nu exlstau."'filacteriile la vremea redactiirii septuagintei uitau adesea iudeii ci Pentru ,,Ce sunt f,rlacteriile 9i ciucurii? poruncit si a binefacerile lui Dumnezeu, de aceea Dumnezeu mici minunile Sale 9i s[ 9i le at6rne de mAi("') Apoi' nile lor. (...) Aceste c[rtulii s numeau.filacterii' a Dumnezeu Lui' poruncile de ca s[ le aduce iar4i aminte leagl ili care oameni g",ra ei ceea ce fac adeseori mulfi "ucu un petic sau cu un fir de l6ni ca s[ nu uite ceva' unor copii' s[-gi aga gi Dumnezeu a poruncit iudeilor, ca
;;d;[tfrlii Id*t Tot
coas[ de haing la marginea de culoare violetS, Penffu ca u
Lui. Aceste ffigii 9'l3z ,,Sd le scrii Pe duce'in lara tale. Iar cdnd Domnul, Dumnezeul tdu' te va jurat pentru care li s-a Pdrinl da: c va Iacob'cd lui li-o Si case zidit, nu tu le'ai Pline de le-ai sdpat' vii si le'-ai umplut, fdntdnisdpate pe cdre.nu-tu te vei mdslini pe care nu tu i-ai iadit; cdnd vei'mdnca Si te-a ce Cel pe Domnul sdtura, itunci ia seama sd nu-L uili DumDomnul' De scos din lara Egiptului, din casa robiei' de El sd te linezeul tiu, sd ilemt, numai Lui sd-I sluiesti, juri"' peSti Si doar pe numele Lui sd te de poruncile
14-16z ,,Sd nu mergeli pe urmele altor dumnezei, din_ tre dumnezeii neamurilor dimprejurul vostru, cd Dumnezeu gelos este Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce este-n mijlocul tdu: nu cumva sd se aprindd asuprdli mdnia Domnului, Dumnezeului tdu, Si sd te piardd de pe fala pdmAntufui. Sd nu-L ispiteSti pe Domnul, Dumnezeul tdu, aSa cum L-ali is_ pitit la Masa." in textul ebraic, ,,plural: Sd nu-L ispitili pe. Domnul, Dumnezeul vostru. Domnul lisus insI, in convoibirea Sa cu diavolul (Matei 4,7; Luca 4, lZ), va cita dupd, Septuaginta. A nu-L ispiti pe Dumnezeu inseamn[ a nu-L pune la ir"".care, a nu-L supune la probe, a nu-I cere dovezi asupra pu_ terii Sale; altfel, ar insemna ci te indoiegti de El,'77. 17-25: ,,Cu strdsnicie sd pdzegti pontncile Domnului, Dumnezeului tdu, mdrturiile gi hotdrdrile Lui pe care le-a li poruncit. Sd faci ceea ce este pldcut Si bun in ochii Dom_
'5 PENI, p. 324
76 73 '14
PENT. o. 324
sf l;alr'bffi
44
de Aur,
omilii la Matei, LxxII, 2
"
Calist Cata$giotul, op. cit.,15
PENT,p.325 45
Ctp.7,l-2z.,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, te vafaintri in lara-n care vei intra s-o mo;tenetti Si va Sterge de dinaintea felei tale neamuri mari Si numeroase: Heteii, Ghergheseii, Arnoreii, Canaaneenii, Ferezeii, Heveii, Iebuseii - Sapte neamuri mai numeroase Si mai puternice decdt voi - Si cdnd Domnul, Dumnezeu! tdu, ii va da in mdinile tale Si-i vei bate, atunci sd-i stdrpeSti de istov, sd nufaci cu ei nici o tnlelegere Si nici sd le ardli vreo mild. " ,,Distrugerea dugmanilor gi a idolilor lor constituie in Deuteronom o condilie absoluti pentru a lua o farl in st6pdnire."Te Cdt privegte stdrpirea u"Llo. neamuri, textul ebraic are: ,Sd-i dai anatemei. A da anaternei.era expresia folositl pentru prdzile de rizboi (oameni gi bunuri) care-I erau oferi_ te in intregime Domnului, ca ca biruitorul s[ aibl dreptul de a ca ins[ el sd nu fie cumva ispitit alce sd
rii si h tru, ni
I acolocumfuidtareSicubraltnalt.Acolo,subochiinoStri' uni mari Si groaznice asuPrq qi a casei lui, iar Pe noi ne-a eram
induntru sPre a ne da PdmdnnoStri cdJ tul pe hotdrdate va da. ca I nostru' rile ac aSa sd ne fie noud bine tn toate zilele Si sd rdmdnem in viald cum suntem azi. $i mild va face cu noi dacd ne vom sili sd omnului, Dumnezeuplinim toate por lui nostru, aSa c textul ebraic are '$i in loc de
in comentariul la Facerea. 3-42 ,,Sd nu te incuscre$ti cu ei: pe fiica ta sd n-o dai dupdfiul lui, iar pefiica lui sd nu o iet pbn*ufeciorul tdu, ndepdrteze de Mine Si se va aprinde mdnia E oprit[ inrudirea cu popoarel rhffi,piino"e a..i " din israelili, atragi de frri indoiali, ca unii bogifie, s[ voiascl a-gi lua de femei pe fetele celor mai de frunte dintre pdgdni, nemaiddnd nici o insemndtate apostaziei, hotirlgte urgie gi moarte pentru aceastd indrEzneal[ gi supune vina aceasta celor mai grele pedepse. Cici in chip se putea int6mpla,
mila lui Dumnezeu' Agae opera Harului (vezi inGalateni)"78.
DE]JI.o.227
'8 lbid. 46
'e to tENT,'i.326
47
necesar cea date strdinului igi va schimba 9i cugetul 9i va dracilor. Deci pe pierz[torul propriului rod l-a supus u-
sluji noi pedepse egale. Agadar, pe cdnd Scriptura Sffinti gi noui indeamni pe p[rin{i s[ se striduiascl s[ faci creqterea copiilor in sfatuiite Domnului, legeazdbavnic[ la limb[ merge pe ocolite gi cu tnconjururi pe aceeaqi cale' C[ci dup[ ce a poruncit plrin{ilor sd nu lase pe fiice sd se dedea la uriciune s[ le plzeasc[ ii desfranare, le spune dup[ aceea c[ trebuie pe ele in cunogtinfa de Dumnezeu 9i sd nu le lase si se piardi in spurcata slujire la idoll, inso(indu-se prin legea nunlii cu birbat bogat, dar strdin."8l Dar 9i g6ndurile trebuie feriie de insofirile cu cei de alt neam: ,,Cdci se intimpll celor ce nu prea au grij[ s[ ia aminte la cugetul lor, dupi t6ierea patim-ilor, ci icoanele vechilor ndluciri incep s[ r[sard iaraii ca nigte vl[stare. DacI le va da cineva loc si p[trundl treptat in cugetare 9i nu le va impiedica intrarea, se vor o sel'[glui iar['i patimile in el, silindu-l s[-gi facd viefuirea noui lupte, aupa biruin\A- Cdci se intdmpl[ ca unele dintre patimi, dupl ci au fost imbldnzite 9i invllate sd mdn0nce iarb[ la fef cu boii, s[ se sllblticeasci iar69i, din negrija celui ce le pagte, 9i s[-gi recapete cruzimea fiarelor' Ca s[ nu lor' se intAmple-agadar aceasta, zice: sd nu cauli sd urmezi cumva nu ca (Biblia 1914), dupd ce aufost nimicili de tine suhetul, cdgtig6nd deprinderea de-a se indulci cu asemenea nlluciri, sI se intoarce la vechea rlutate'"82 dd5-62 ,,Dar iatd cum sd lefaceli: capiStile lor sd le rdmali,stdlpiilorsd-izdrobili,sfintetelorcrdngurisdletdiayi, chipuiile cele ciop-lite ale dumnezeilor lor sd le ardeli tnfoc; id popo, sf,ant ii e$ti tit Domnului' Dumnezeului tdu' ,i-t 7i popoiul Sau ales moi mult decdt toate neamurile de pefala pdmdntului."
8'
Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinqrea
Adevdr.YlI 82 Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic,31 48
;i slujirea
in Duh si
Se cere stdrpirea locurilor consacrate slujirii idolegti: capiStile (altare cu trepte); stdlpii (coloane de piahi simboliz6nd prezen(a unei divinitefl) Si crdngurile,,,un trunchi de lemn, servind drept obiect de cult, reprezentdnd uu cnpac in-
verzit, simbolul forlei vitale gi al fecunditetii, intruchipat in Canaan de zeilaAqera (Astarte)"83. 7-l0z ,,$i dacd Domnul v-a ales Si v-o osebit, aceasta nu pentru cd voi ali fi mai numeroSi decdt toqte neomurile cdci voi sunte\i mai pulini decdt toate neamurile. Dar pentru cd Domnul vd iubeSte Si pentru cd El iSi line jurdmdntul cu
jurat pdrinlilor voStri, de aceea v-a scos Domnul cu mdnd tare Si cu bral tnalt Si te-a scdpat din casa robiei, din mdna lui Faraon, regele Egiptului. $i vei cunoaste cd Domnul, Dumnezeul tdu, El este Dumnezeu, Dumnezeu credincios, Cel ce pdzeSte legdmdntul Si mila pdnJa al miilea neam cdtre cei ce-L iubesc Si-I pdzesc poruncile; dar celor ce-L urdsc le pldteSte fiecdruia; fdrd-ntdrziere ii va nimici pe cei ce-L urdsc, fiecdruia-n parte ti va pldti." Dumnezeu le pldteSte /iecdruia,,,literal: dupd fald. Grecescul pr6sopon inseamnd, fald, dar gi persoand (limba rom6ni p[streazi acest infeles in expresiafayd bisericeascd). care
li
S-a
in vedere rlspunderea personal[ a fieciruia din cei ce-L urlsc pe Dumnezeu, in timp ce versetul precedent atesti mila infinitl gi nediscriminatorie a lui Dumnezeu, cu efecte gi asupra descendenfilor. [dee mult mai generoasd decdt in leSirea 34, 7, unde pedeapsa divini ii poate lovi gi pe urmagi, dar numai p6n[ la al treilea gi al patrulea neam (faf5 de beneficiarii milei, care sunt mii gi mii)"e. 11-16: ,,PdzeSte dar aceste porunci, hotdrdri Si rdnduieli, cele pe care-li poruncesc astdzi sd le plineSti. $i vafi cd dacd veli asculta rdnduielile acestea Si le veli line Si le veli plini, atunci gi Domnul, Dumnezeul tdu, i1i va line leAqadar, pedeapsa dumnezeiascl are
Itl 84
DEIIT,p.227 PENT, p.326
49
meni in fala ta nu va putea sd yi se-mpotriveascd, pdnd-i vei stdrpi. " $i-n r[zboiul duhovnicesc trebuie sd ne punem tncrederea in Dumnezeu, pentru a nu ne infricoga de mullimea piedicilor. Dumnezeu va lupta pentru noi (dar vom depune gi noi un efort, dupd puteri) gi-i va birui pe vr[jmaqi; biruin{a nu vine dintr-o dati, cdci nu ne-am exercita indeajuns gi s-ar idica fiarele sdlbatice asupra noastr6; conlucrdnd, ins6, cu harul, cu rdbdare gi credinfl, vom stdrpi patimile gi vom curdfi locul, adici sufletele noastre. ,,Dacd nu ne lenevim gi nu ldsdm loc g0ndurilor dezordonate ale rdutifii, ci cu voia impingem mintea gi gdndurile noastre cdtre Domnul, atunci gi Domnul, cu voia Sa, va veni spre noi gi ne va aduna in jurul Lui. Pentru ci toat[ plicerea gi slujirea fine de ginduri. De aceea, sdrguiegte-te s[ placi Domnului, agteapti-L mereu in-
lduntrul tiu, cautd-L cu gdndurile tale, obligi gi fo(eazi-fi voinfa gi hotirdrea s[ tindd pururi citre El. $i s[ vezi cum vine gi-$i face s[lag in tine. Cu cdt ifi concentrezi mintea spre c[utarea Lui, cu atit mai mult El (voiegte), impins de indurarea gi bunitatea Sa, sI vinl la tine, sd-fi dea odihni; pentru c6 El st[ gi privegte cltre gindul, cugetele gi reflexiunile tale; El vede cum il caufi: fie dintoatd inima, fie in chip trdndav gi nepdsdtor. $i dacd vede ci ai zelin cdutarea Lui, numaidecdt Se aratl gi Se lasl vizut de tine, ifi dI ajutorul Lui, te face victorios gi te izb[vegte de dugmanii tei."85 25-262 ,,Chipurile cele cioplite ale dumnezeilor lor sd le ordeli cufoc; sd nu pofieSti argintul Si nici aurul de pe ele; sd nu le iei pentru tine, ca sd nu greSeSti din pricina lor: cd urdciune este aceasta inaintea Domnului, Dumnezeului tdu. Urdcitme sd nu duci in casa ta, co nu cumva sd cazi Si tu sub blestemu-n care este ea; dimpotrivd, ca de-o scdrbd sd te scdrbeSli Si ca pe-o urdciune s-o urdsti, cd blestematd este." 85
50
Sf. Macarie Egipteanul, op.
cit.,XXXI,3-4 51
pl[cut lui
D
1"
:':
lara$l
,telepciunea urdciune est
vei aduce aminte de toatd calea pe care Domnul, Dumnezeul tdu, te-a purtat prin pustie cs sd te chinuie Si sd te tncercunoascd: pdzi-
ili
te-a tnfometat Si cunoscuserd, ca va sd-1i arate cd nu numai cu pdine va trdi omul, ci cd omul Dumnezeu"' gura lui trdi cu tot cuvdntul care iese din
lui, omia
finduaidom
fi
citat
diavolul
anun(at-o prin cuv6nt (Eu voi face sd ploud pentru voi pdine din cer - IeSirea 16, 4). Cum la Dumnezeu nu existi virtualitate Qte cele ce nu stmt le cheamd ca Si cum ar fi - Fromani 4, 17), orice lucru ia fiin{i in chiar clipa c6nd Dumnezeu l-a rostit. Agadar, prin succesiunea textuald: nu numai...ci cu tot cuvdntul (iar nu: ci Si cu tot cwdntul...) nu trebuie infeles un paralelism intre pdine gi cuvdnt, cI adicl omul s-ar hrdni cu cuvOntul lui Dumnezetpe ldngd piine, ci sensul integrator, prin care cuvintul lui Dumnezet devine (sau esfe) p0ine. Hrana materiali se afl[ tnlduntrul celei duhovnicegti (cduta;i mai intdi impdrdgia lui Dumnezeu Si dreptatea Lui, Si toate acestea vi se vor adduga - Matei 6, 33). In ultimd instanfi, lisus Se va identifica pe Sine insugi ca atare; Eu sunt pdinea vielii (Ioan 6,35), anuntend, de fapt, Pdinea euharistici. Sfin-
fii
Pdrin{i acord[ spa{ii largi dimensiunii duhovnicegti a acestui vetrset."S8 ,,I\dana este tipul Pninii celei vii, Care S-a cobordt din cer."8e Aceastl pdine trebuie sI o ldvneascl dreptcredinciogii. ,,De ce, agadar, tragem la p[m6nt viefuirea cea cereasc[, afunddnd-o in mizeriile materiale? De ce ne ingrSmldim jur-imprejur gunoaie, noi, cei ce ne hrdneam odinioard cu mdncdri alese (Pldngeri 4, 5), cum a zis Ieremia despre unii, pl6ngdndu-i? C[ci cdnd ne odihnim in cugetdri strilucite qi aviltoare, ne nutrim cu m6nclri alese. Iar c0nd pdr[sim aceast?i stare gi suntem tragi in lucrurile pimdntegti, ne adunlm in jurul nostru gunoaie."eo. 4-62 ,,Iatd cd-n patruzeci de ani hainele de pe tine nu s-au ros, picioarele nu li s-au umflat. $i vei cunoaste cu inima ta cd aSa cum omul tl ceartd pe fiul sdu, tot astfel Domnul, Dumnezeul tdu, te ceartd pe tine, Si (astfel) vei pdzi poruncile Domnului, Dumnezeului tdu, umbldnd in cdile Lui $i temdndu-te de
El."
t8 PEI.IT, p. 328
DEw,p.227 '6 8' Sf. Chi.il al Alexan&iei, 52
8e
Despre Sfanta Treime,ll
eo
Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfdntul
Duh,XIY
Nil Ascetul, op. cit.,14 53
il ceqrtd traduce gr.peddvse:,,Sensul primal
grecescu-
htr pedevo este acela de a creqte un copil, de a-l forma, a-l instrui, a-l educa. Numai legat de acesta a derivat cel de al doilea: a certa, a pedepsi, a-i da o leclie; aqadar, acerta pe cineva cu scopul de aJ indrepta. Despre Dumnezeu ca educator, Clement
Alexandrinul va scrie o carte antrme: PedagoguP'et. 7-92 ,,Cd Domnul, Dumnezeul tdu, te va face sd
intri
pdinea si de nimic nu vei duce lipsd, lard-n care pietrele sufirter gi din ai cdrei munli vei scoate aramd."
pe Domnul, Dumnezeul tdu, pentru lara cea bund pe care !i-a dat-o." Toate acestea sunt tipuri ale ospdfului duhovnicesc din imperafia cereasc[; dar, spre a le dobdndi acestea, trebuie sd ne preg[tim incl de aici. ,,Vezi cI se cuvine s[ intinzi masi duhovniceascl 9i dup6 ce ai stat la mas6, ca nu cumva, trind[vindu-fi-se sufletul, si cazi in vreun pdcat greu, ddnd loc uneltirilor diavolului, care caut[ orice impre' i*u* ca si ne dea loviturd de moarte?"e3 1l-16: ,,Ia aminte sd nu-L uili pe Domnul, Dumnezeul tdu, nepdzindu-I poruncile si rdnduielile Si hotdrdrile pe care li le poruncesc eu astdzi, ca nu cumva dupd ce vei mdnca Si te vei sdtura Si-!i vei zidi case frumoose Si vei trdi in ele, dupd ce turmele si cirezile tale se vor inmulli, dupd er PENT, p.328 e2
DEw,p.228
'3
Sf. Ioan Gurd de Aur, Omilii la Facere,X,S
54
ce-li va spori argintul Si aurul, dupd ce toate ale tale-li vor spori, sd nu li se-nalle inima Si sd-L uili pe Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce te-a scos din lara Egiptului, din casa robiei, Cel ce te-a purtat prin pustiul cel mare Si infricoSdtor, unde sunt Serpi veninoSi, scorpioni Si locuri arse de soare Si fud de apd, Cel ce-a scos pentru tine izvor din stdncd de crernene, Cel ce te-a hrdnit in pustie cu o mand pe care tu n-o cunoSteai Si nici pdrinlii tdi n-o cunoscuserd, ca sd te chinuie Si sd te-ncerce Si-n cele din urmd sdJifacd bine." ,,De aceea, sfinfii trebuie admirafi nu numai pentru ci au fost aga de evlaviogi gi de filozofi in vremea cdnd str6mtorarea era tn toat[ puterea ei, ci gi pentru c[ au rdmas tot aga de sdrguitori gi tot aqa de vrednici gi dup[ trecerea furtunii, cdnd s-au linigtit lucrurile."ea 17-202 ,,Sd nu zici fn inima ta: Tdria mea Si vigoarea mdinii mele, ele mi-aufiurit aceastd putere mare... Dimpotrivd, sdli aduci aminte de Domnul, Dumnezeul tdu, cd El fi-a dat tdrie sd devii puternic spre a-$i intdri legdmdntul cu care li S-a jurat pdrinlilor tdi, aSa cum (este el) acum. $iva fi cd dacd-L vei uita pe Domnul, Dumnezeul tdu, si vei merge dupd alli dumnezei Si lor le vei sluji Si lor te vei tnchina, vd incredinlez eu astdzi, pe cer Si pe pdmdnt, cd-ntru totul veli pieri. Precum acele neatnuri pe care Domnul Dumnezeu le face sd piard de dinaintea voastrd, aSa veli pieri, pentru cd n-ali ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului vostru." lsrael (mintea vdzdtoare de Dumnezez,) trebuie sI fie egal in alipirea de Domnul, at6t in necazuri, c6t gi in slrb[toare; el igi va aminti pururi de binefacerile divine, gtiind c[ tot ce are ii este dat de sus. Altfel, de se va deplrta de Dumnezeu, se va cufunda in moarte. Cap. 9, l-6: ,,Ascultd, Israele: Tu treci astdzi lordanul ca sd intri Si sd iei in stdpdnire neamuri mari Si mult mai puternice decdt tine, cetdli mari cu ziduri pdnd la cer, nn
Id.,
O*iliile
despre
pocdinfd,lY 55
inalt la staturd, fiii lui Enac' pe popor -cire mare $i numeros Si tu ii stii Si despre care ai auzit spundndu-se: Cine poa-
renfe. Relatarea nu este unitar6, mai multe capitole"e6.
Do
din
fiind inserate intercallri in
x,il':T:"!;I'Hl'3,,',i!,i,
in loeul acesta, voi n-ali contenit sd nu vd-ncredeli tn Domnul. La Horeb L-ali mdniat pe Domnul, iar Domnul intr-atdt S-a intdrdtat asuprd-vd inedt voia sd vd dea pierzdrii. Cdnd m-am suit eu in munte sd iau tablele de piatrd, tablele legdmdntului pe care Domnul l-a incheiqt cu voi, am stat in munte patruzeci de zile $i pa-
dr pricina -tu sd le m va
nimici
Pric di neomuri
u din
ntul, ci
tra lor , Pi
truzeci de nopli; pdine n-am mdncat Si apd n-am bdut.
Domnul mi-a dat doud table de piatrd scrise cu degetul lui Dumnezeu; pe ele erau scrise toate cuvintele pe care Domnul vi le-a grdit in munte, din mijlocut focului, in ziua adu-
ndrii. $i
mi-a dat
vreme ce tu eSti un popor tare la cerbice'"
Pin cerbicie inlelegem inddrdtnicie, incdpdydnare' La
fel cu poporul Israel, suntem 9i noi avertizttli sdnu credem c[ binefacerile dumnezeiegti s-ar datora drepefii noastre'
tului. $i aici, cd poporul tdu s-a ticdloSit, cel pe care tu l-ai scos din lora Egiptului; repede s-au abdtut de la calea pe care le-am poruncit-o: Si-aufdcut loruSi chip turnat. gi mi-a grdit Domnul: De mai multe ori li-am grdit Si am zis: Am vdzut poporul acesta, Si iatd cd-i popor tare la cerbice. Lasd-Md dar acum sd-i nimicesc Si numele sd li-l sting de sub cer, iar pe tine te voiface neom mqre Si tare Si mai numeros decdt acesta... Eu atunci m-am intors Si m-am pogordt din munte, iar muntele ardea in foc, iar cele doud table ale mdrturiilor erau in amdndoud mdinile mele. gi vdzdnd cd voi pdcdtuiserdyi inainlea Domnului, Dumnezeului vostru, cd v-alificut m vilel turnat Si cd atdt de repede v-a1i abdtut de la calea pe cqre Domnul vd portmcise s-o urmali, artmcat din nuiinile mele Sipentru a doua oard m-am rugat inaintea Domnului; ca Si lntdia oard, patruzeci de zile Si patruzeci de nopli n-am mdncat pdine qi n-am bdut apd, din pricina pdcatelor voastre ou
"
AB, p. 105
56
DEUT, p.228
57
cu care-ali pdcdtuitJdcdnd ceea ce e rdu inaintea Domnului, Dumnezeulii vostru, ca sd-L mdniali. Ingrozit eram de mdnia incdt si de urgia cu care Domnul Se mdniase pe voi intr-atdt voia sd vd nimicesscd. Iar Domnul m-a ascultat Si de data aceasta. Chiar si pe Aaron Se mdniase Domnul foarte tare, incdt pe el voia sd-l dea pierzdrii; attmci, tn chiar wemea Si
pentru Aaron. " Moise mijlocegte pentru popor 9i pentru arhiereul Aaron. ,,I\doisi, rugdndu-se pentru arhiereul care a pdcdtuit, a trduplecat pe Domnul. Dar Iisus Unul-Niscut nu induplecl oare pe Dumnezeu cdnd Se roagi pentru noi? Dumnezeu n-a oprit pe Aaron, din pricina plcatului siu, s[ ajungi arhiereu'
aceea, eu rn-arn rugat
pL
tini,
ins5, care
pe seama
vii dintre neamuri, te va opri si vii la m6n-
aruncat in pdrdul ce cobora din rnunte." ,,Operaliunile de distrugere a vifelului din metal turnat unei simbolici larg rlspdndite in Vechiul Orient, "or"rprrd de anihilare totall a obiecteloi de iult nedorite."e8 22-242 ,,$i la Tabeerah, Si la Masa, si la ChibrotHataava L-ayi mdniat pe Domnul, Dumnezeul vostru' Cdnd Domnul v-a trimis din Cades-Barnea zicdnd: Suili-vd si moStenili pdmdntul pe care Eu vi l-am dat..', voi v-ali impotrivit porincii Domnului, Dumnezeului vostru, Si nu l-ali dat si n-ali ascultat de glasul Sdu. Neascultdtori de "r"rir" Domnul ayifost din ziua-n care El vi S-afdcut cunoscut'" ce ,,Ebr.: din ziua-n care eu v-atn cunosctzf; formulare rela(iei la durata gi limitati lui Moise a exprim[ o constatare
e'
Sf. Chiril al Ierusalimului, op.
"
DEUT, p.22:8
cit.,Il, l0
.ales. Septuaginta pune constatarea
lui Dumnezeu Insugi gi, intr-o interpretare mai lar-
96, o impinge pdnd la inceputul neamului omenesc, gtiut fiind ci Dumnezeu I S-a descoperit (S-a ftcut cunoscut) omului incl din epoca paradisiac[, atunci cdnd s-a manifestat intdia gi marea neascultare a acestuia fa{d de Creatorul slu."ee
25: ,,Patruzeci de zile Si pqtruzeci de nopli m-am
Si
tuire? Pocdiegte-te, deci, omule, 9i tu, 9i nu-[i este oprit harul! Ai pe viitor o via(E fdrl de prihanl! Cu adev[rat Dumnezeu este iubitor de oameni qi nici un om nu va putea.!6 spun[ dupa vrednicie iubirea de oameni a lui Dumnezeu'"e7 2lz ,,Iar in pdcatul vostru, vilelul pe care-lfdcuserdli, l-am luat, l-am ars cufoc, l-am zdrobit Si l-am pisat bine pdnd ce s-a fdcut mdrunt si ordta ca proful, iar praful l-am
58
dintre acesta qi poporul
rugat'eu inaintea Domnului, atdt m-am rugat- cdci Domnul Se rostise sd vd nimiceascd...
,,Ebr.t Septuaginta rivl substant
" dzut
q se , dar cI e o ruslciune nentru cei ce sunt in nevoie qi au trebuin{d ' de mijlocfre."rm 262 ,,gi m-atn rugat lui Dumnezeu zicdnd: Doamne, Doamne, impdrat al dumnezeilor, nu-l da pierzdrii pe popo,rul Tdu - moStenirea Ta - pe care l-ai eliberat cu puterea Ta cea mare, pe cei ce Tu i-ai scos din lara Egiptului cu marea Ta putere, cu mdna Ta cea tare Si cu brolul Tdu cel inalt!,, Expresia impdrat al dumnezeilor'(vasilev ton theon), ,,proprie Septuagintei, nu se afli in textul masoretic (...). Ea nu vrea sd insemne c[ Domnul ar fi mai-marele zeilor, intr-o ierarhie pseudo-religioasl, ci cI Dumnezeu Unicul gi Atotputernicul dispune de dumnezeii cei mincinogi in mod discretionar. De altfel, in numele Unicului Dumnezeu sfErAmase Moise vilelul de aur, falsul dumnezeuallsraelililor,,ror. 27-292 ,,Adu-!i aminte de Avraam, Isaac Si lacob, robii Tdi, cdrora Te-ai jurot pe Tine insuli; nu Te uita la cerbicia acestui popor, la reauq lui credinld, la pdcatele lui, ca nu cumva cei ce trdiesc in lara din care Tu ne-ai scos sd zicd: Pentru cd Domnul n-afost in stare sd-i ducd-n lara pe care le-o spusese Si pentru cd (astfel) i-a urdt, de aceea i-a
"100PENT.o.331 ' Jbid.'
'ot lbid.
59
ca sd-i omoare-n pustie.-. Ei s;unt poporul Tdu - mo$tenirea Ta - pe care i-ai scos din lara Egiptului cu marea Ta putere, cu mdna Ta cea tare ;i cu bralul Tdu cel inalt'" Cum am ariltat gi in volumele precedente, este de mate are folos mij scos,
cum orbire din p
doar
ceasta,
ade-
v[rul Scripturii! Cap.10, l-52 ,,In pleSte-li doud table de P lq Mine in munte; aPoi
zece porunci Pe loculfocului, iar u, m-am pogordt
m acolo
usem
din
-
eiNoi' (6
a fa(6 de slune
nt 3
d6, se relateazd c[ moartea lui Aaron a avut loc in muntele Hor). Pentru o mai buni explicitare am pus textul in parantezd,"lo2
,,(Fiii lui Israel au plecat din Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron si acolo a fost tngroG9z
Domnului, sd stea inaintea Domnului ca sd slujeascd, sd se roage Si sd binecuvinteze intru numele Lui; aceasta, pdnd-n ziua de ostdzi. De aceea nu au levilii parte Si nici moStenire cufralii lor; moStenirea lor este insusi Domnul, aSa cum El insusi le^-a spus-o). " ,,In versetele 6-9 se introduc doul digresiuni: moartea lui Aaron gi alegerea levililor ca purt[tori ai chivotului leg[mAntului."l03 Conform acestui loc, Aaron a murit La Mosera (: legEtur{ piedicl); despre acest loc se gtie doar cI era situat in preajma rnuntelui Hor. in ce-i privegte pe levili, care nu'au parte Si nici moStenire cufralii lor, aceasta se referl la faptul c[ ei, ca trib Sacerdotal, nu aveau un teritoriu propriu, urmand sd trdiascd imprSgtiafi in intregul Israel. Despre acestea am vorbit pe larg in comentariul la Numerii. l0z ,,Am stot eu tn munte patruzeci de zile Si patruzeci de nopli; iar Domnul m-a ascultat Si de data aceasta: Domnul n-a vrut sd vd nimiceascd. " Din nou e subliniat rolul de mijlocitor al lui Moise; decizia ultimd apar(ine, desigur, lui Dumnezeu. ,,IJltima parte a discursului (10, 11 - 11,32) reia exigenfele leg[mdntului cu Dumnezeu, Cel ce d[ruiegte fertili-
tate pdmdntului. Descrierea pdmdntului fhgiduit, m[nos gi prosper, este urmati de formulele de binecuvdntare gi blestem. Deschiderea unei noi secliuni in discurs este marcatl de formula de introducerd $i acum."r04 11-13: ,,Mi-a zis Domnul: Scoald-te Si mergi inaintea
poporului acestilia, ca sd intre Si sd moSteneascd lara pe care M-am jurat pdrinlilor lor cd le-o voi da. $i acum, Israele, ce qnume cere de la tine Domnul, Dumnezeul tdu, Jdrd numai sd te temi de Domnul, Dumnezeul tdu, sd umbli in toate cdile Lui, sd-L iubeSti, sd slujeSti Domnului, Dumnezeului ldu, din toatd inima ta Si din tot sufletul tdu, sd pdzeSti poruncile Domnului, Dumnezeului tdu, Si hotdrdrile Lui pe r03
t04
'o'Ibid.,p.332 60
DEIIT,p.228 DEUT,p.229
6l
care
li
le spun eu astdzi ca sd-lifie lie bine? " ,,Dumnezeu ne pune o intrebare. Ce ne intreabe? Cititi
la Moise: ASadar, ce cere de la tine Domnul
Dumnezeu?
Dumnezeu ne pune o intrebare gi ne cere, nu pentru ci El ar avea nevoie de noi, ci pentru a-I da ceea ce trebuie siJ ddm I 05 pentru mdntuirea noastr[." 14-16'. ,,Iatd, al Domnului, Dumnezeului tdu, este cegi rul cerul cerului, pdmdntul Si toate cdte sunt intr-fnsul; dar numai pe pdrin[ii voStri i-a oles Domnul ca sd-i iubeascd, si pe urmasii lor de dupd ei, pe voi v-a ales El mai rnult decdt toate neamurile, aga (cum este) in ziua de azi. Tdiali-
vd-mprejur invdrtoSarea inimii voastre, Si cerbicea voastrd n-o mai intdrili." ,,Ebr.: Tdiali-vd-mpreiur inima voastrd. Diferen{d de nuan@, in care Septuaginta oferl metafora intreagI. Tiiereamprejur era semnul exterior, corporal, care atesta apartenenfa la poporul lui Dumnezeu (Facerea 17, 10). Mai importanti insl decdt aceasta trebuie s[ fie circumcizia spirituall, aceea care desprinde gi aruncd invdrtogarea inimii (inima considerat6 ca sediu al min{ii, voin(ei 9i sensibilitfiii), adicd acea coaj[ grosolan[ careJ separi pe Dumnezeu de miezul fiinfei omenegti. Circumcizia invdrtogdrii inimii este prezentatl aici ca lucrare a omului; circumcizia inimii este ptezentatl in 30, 6 ca lucrare a lui Dumnezeu; luate impreuni, cele dou[ lucrlri realizeazd synergia, adicl impreuni-lucrarea din relafia Dumnezeu-om. Apelul la lep[darea invdrtoglrii inimii va fi frcut gi de prooroeul leremia (4, 4) 9i reluat, cu accente definitive, de cltre Pavel (Romani2,29); Apostolul va merge pinl intr-acolo incdt va declara inutilitatea circumciziei fizice gi inlocuirea acesteia cu circumcizia duhovniceascd, botezul, singura poartl de intrare in Biserica lui Hristos."lo6
'!]
O.igen, Omilii la Evanghelia dupd Luca,XXXIX, 6
'uo PEl.lr, p. 333
62
17-19: ,,Cdci Domnul, Dumnezeul vostru, El este Dumnezeul dumnezeilor Si Domnul domnilor, Dumnezeul cel mare Si puternic Si temut, Cel ce nu cautd lafald Si nici nu primeSte
darui, Cel ceface dreptate strdinului
Si orfanului Si vdduvei,
Cel ce iubeSte pe strdin ddndu-i pdine Si haind. Sd-l iubili pe cel strdin, pentru cd Si voi alifost strdini tn lara Egiptului." DupE enumerarea unor atribute divine precum unicita-
tea, atotputernicia, impa4ialitatea ori incoruptibilitatea, se di porunca iubirii strlinilor. E vorba despre str[inii ce se agazl in Israel, primind gi credinfa acestuia; la fel, in Biserici e primit oricine doregte sd accepte dreapta credinp. [n schimb, e opritl leg[tura cu popoarele idolatre, respectiv cu ereticii, at6ta vreme cdt aceia resping adevdrata invlfiturd dumnezeiasci. 202 ,,De Domnul, Dumnezeul tdu, sd te temi, Lui sd-I slujeSti, de El sd te lipeSti Si pe numele Lui sd te juri." ,,Dac[ stai in ruglciune inaintea lui Dumnezeu Atotfiitorul, Flcltorul gi Proniatorul tuturor, de ce I te infbfigezi alit de lipsit de judecatd, incdt ifi uili de frica Lui cea neintrecutd gi tremuri de nigte fdnfari gi gindaci? Sau n-ai auzit pe cel ce zice: De Domnul Dumnezeul tdu sd te temfl"t07 2l-22: ,,El efala h gi El e Dumnezeul tdu, El, Cel ce-
n mijlocul tdu a /dcut acele lucruri mari Si sldvite pe care le-au vdzut ochii tdi. Cu numai Saptezeci Si cinci de suflete s-au cobordt pdrinlii tdi tn Egipt, iar acum Domnul, Dumnezeul tdu, te-afrcut numeros ca stelele cerului." Versiunea ebraic[ vorbegte despre 70 de suflete. ,Septuaginta adaugl pe cei doi fii 9i pe nepotul lui Efraim gi pe fiul gi nepotul lui Manase, totalizdnd astfel 75 de suflete. Cap. 11, l-92 ,,Sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si-n toate zilele sd pdzeSti ceeo ce li-a spus El sd pdzeSti, hotdrdrile Lui Si judecdlile LuL Voi cunoasteli astdzi (cdci nu e vorba de copiii voStri, care nu cunosc pentru cd r07
Evagrie Monahul, Ctndnt despre rugdciune, 100
63
au v dzut), v o i cun o a$ t e I i c ert ar e a D omnului, Dumn e z eului tdu, slqva Lui, mdna cea tare Si bralul cel inalt, ptecum Si semnele Lui Si minunile pe care le-aficut in miilocul Egiptului tmpotriva lui Faraon, regele Egiptului, Si asupra ydrii lui tntregi, ce afdcut El cu oastea Egiptenilor, cu carele lor Si cdldrimea lor, cum a inudluit peste ei apele Mdrii RoSii atunci cdnd alergau in urmdrireovoastrd, Si cum i-a nimicit Domnul Dumnezeu pdnd-n ziua de astdzi; ce afdcut El pentru voi tn pustie pdnd la sosireq voastrd in locul acesta; ce a fdcut El cu Datan si Abiron, fiii lui Eliab, fiul lui Ruben, cdnd pdmdntul si-a deschis gura si i-a-nghilit in mijlocul a tot Israelul, pe ei, fam,iliile lor, corturile lor Si toatdfi.inla ce se linea de ei, cdci ochii voStri sunt cei ce au vdzut loate n-
lucrurile Domnului cele mari pe care El le-aficut astdzi intru voi. Sd pdzili toate poruncile Lui pe care vi le poruncesc eu astdzi, ca sd fi1i vii Si sd vd inmullili si sd intrali 5i sd moStenili pdmdntul spre care veli trece lordanul, acolo!, sd-l moStenili, ca sd ddinuili indehmg in lara pe care Domnul li S-a jurat pdrinlilor voStri sd le-o dea, lor Si urmasilor lor de dupd ei, lara-n care curge lapte Si miere." ,lcolo!Pare a indica gestul prin care Moise atatd[ara Fig[duinfei, in care el, tgtugi, nu va ajunge. Amlnunt specific S ep tu a gintei."tos l0t ,,Cdci pdmdntul la care mergi tu ca sd-l stdpdneSti nu estq ca pdmdntul Egiptului din csre ali ieSit, acolo unde, dupd ce semdnai sdmdnla, il addpai cu picioarele, ca pe o grddind de legume;" ,Aluzie la tehnica irigafiilor egiptene: fie o roatd hidraulicl acfionati prin pedalare, fie ganfuri scobite gi astupate cu picioarele."loe 11-15a: ,,ci pdmdntul la care mergi tu sd-l moSteneSti e pdmdnt cu mtmli Si vdi, care se adapd din ploaia cerului,
'ot PENT, p. 334 '@ Ibid.
64
un pdmdnt osupra
cdruia Domnul, Dumnezeul tdu, veghea-
pururi; ochii Domnului, Dumnezeului tdu, sunt asuprd-i de la-nceputul anului pAnJa sfdrSitul anului. gi vafi cd da-
zd
cd veli asculta cu luare-aminte toate poruncile pe care li le poruncesc eu astdzi: sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si sd-I slujeSti din toatd inima Si din tot sufletul tdu, El ii va da pdmdntului tduploaie lavreme, timpurie Si tdrzie, Si tu ili vei aduna grdul Si vinul Si untdelemnul tdu, gi-n lorinile tale va da iorbd pentru animalele tale." ,,Agadar, cugetarea la lege aduce sufletelor noastre infelepciunea gi echilibrul pentru a putea implini cele ce le vrea Dumnezeu.lar dorul dupl cele fEglduite face ugor de
purtat osteneala pentru virtuli."l l0 15b-17: ,,Dar dacd yei mdnca Si te vei sdtura, ia aminte la tine insuli ca nu cumva sd. te-apuce mdrinimia, sd cdlcali pe-aldturi, sd slujili pe la dumnezei strdini Si sd vd fnchinali lor, sd-L aprindeli pe Domnul asuprd-vd cu mdnie Si sd vd-nchidd cerul ca sd nufie ploaie, Si pdmdntul sd nuSi dea roadele, iar voi sd pierili degrab de pe pdmdntul cel bun pe care vi l-a dat voud Domnul.'l Nu cumva sd te-apuce mdrinimia: ,rliteral: sd nu li se ldyeascd inima. Expresie ironic[ la adresa celui ce se indes-
nileazi" uit6ndu-L pe Cel ce i-a dat belgugul gi aritdndu-qi disponibilitatea pentru un fel de ecumenism avant la lettre. Textul masoretic, pe ldng[ faptul cd,izoleazdfraza precedent6, leg0nd-o conclusiv de prima parte a versetului 15, folosegte o expresie mai direct6: ia seama ca nu cumva sd-li fie inima inselatd."ttr 18-25: ,,Ptmeli dar aceste cuvinte in inimavoastrd Si-n sufletul vostru; legafi-le co semn la mdnd Si neclintite sd le aveli tnaintea ochilor. Dafi-le ca tnvdldturdfiilor voStri; vorbeSteJe de ele cdnd Sezi acasd, cdnd mergi pe cale, cdnd te
lll
'rr
Sf. Cnirit al Alexandriei, Despre inchinarea...,yll PENT, p. 334
65
,,Binecuv0ntarea gi blestemul devin efective nu prin fafi de bine sau rIu. Ca gi
ele insele, ci prin opfiunea omului
in cazul primilor oameni in rai, cilcarea poruncii lui Dumnezeu atrage dupi sine blestemul."r13 29t ,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, te vo duce in yara spre care te indrepli ca s-o iei tn stdpdnire, binecuvdntarea o vei pune tn muntele Garizim Si blestemul tn muntele Ebal." ,,Acest verset anunfi instaurarea ceremoniilor rituale 14
prezentate in capitolul 27 .-1 30-322 ,,(atd, nu sunt aceStia dincolo de lordan, ina-
Domnul, Dumnezeul vostru, pe fala-ntregului linut pe care veli cdlca, o$a cum El, Domnul, v-a grdit'" Mutdnd acestea la rdzboiul cel nevlzut, ,,Domnul poruncegte sl int6mpinlm pe diavolul fbri fric[ li riceall (" ')' C[ci de nu vei muri de moartea cu trupul de bun[voie pentru bunltatea lui Dumnezeu, vei muri fErd de voie cu sufletul,
poia drumului dinspre soare-apune, in lara Canaaneenilor care locuiesc la apus de Ghilgal, aproape de stejarul Mamvri?). $i pentru cd vpi treceli Iordanul spre a intra sd moStenili lara pe care Domnul, Dumnezeul vostru, v-o dd ca moStenire veSnicd, s-o stdpdnili gi sd trdili intr-tnsa, dali-vd silinla sd plinili loote poruncile Lui gi toate hotdrdrile acestea pe care vi le pun eu astdzi tnainte." Cu aceste indemnuri se incheie cea de-a doua cuvdntare a lui Moise. 3. Prevederi detaliate (12,
o imptrn. 2G282 ,,Iatd, eu vd pun astdzi inainte binecuvdntare
t'' 66
I
- 26,9)
,,in fapt, aici incepe cea de a doua Lege. Pinconfinutul lor, capitolele 12-26 poartl gi numele de Codul Deuteronomic. Acest Cod este, in mare mIsur5, o reluare a Legii mai vechi, cu o seaml de amlnunte, precizlri gi adaosuri la mdsura evolufiei pe care societatea israelit[ o va cunoagte in fara Fdg6duinlei."rr5 Cap.12,l-32 ,,Iatd poruncile Si hotdrdrile pe care vd veli strddui sd le plinili in lara pe care Domnul, Dumnezeul pdrinlilor voStri, v-o dd spre moStenire pe toatd durata zilelor cdte le veli trdi voi pe pdmdnt. Sd pustiili toate locurile PENT- o.335 "3 tu lbid. "
Sf. Isaac Siru| Cuvinte despre nevoinfd,Ll
"s PENT,p.336 67
sluiit dumnezeilor pe dealuri si cele de sub copac umbros. Sd le ddrdmali altarele; sd le zdrobili stdlpii; sJintele lor crdnguri sd le tdiali; chipurile cele cioplite ale durnnezeilor lor sd le mistuili in foc, iar numele lor sd-l stdrpili din locul acela." Prima obligafie a credinciosului este indeplrtarea de la orice fel de idolatrie. La credintp adeviratA ajungem dupl ce ne-am cur6[it locul ldunfic de orice gflnduri inrudite cu unde popoarele pe care le veli stdpdni au
lor, cele din munlii inalli, cele
erezia. 4-7'. ,,Nu tot a$a insd ii veliface Domnului, Dumnezeului vostru, ci fn tot locul pe cqre Domnul, Dumnezeul vostru, tl va alege tn una din cetdlile voastre spre a I se rosti numele Si a fi chemat, acolo Il veli cduta, acolo veli intra, acolo vd veli aduce arderile-de-tot Si ierlfele Si pdrga Si ftgdduin\ele gi darurile cele de btndvoie si pe intdii-ndscuqi din cirezile voastre Si din turmele voastre; acolo veli mdnca in fala Domnului, Dumnezeului vostru, acolo vd veli bucura, voi Si casnicii voStri, de tot ce-nseamnd lucrul mdinilor voastre, a;a cum te-a binecuvdntat pe tine Domnul, Dumnezeul tdu." E anticipatd ridicarea Templului gi se subliniazl uni' citatea acestuia; acolo se vor aduce jertfele gi se va bucura
poporul. De aici, un sfat pentru credinciogi: ,,Trezindu-te gi lEuddnd pe Dumnezeu gi chemdndu-L iarigi in ajutor, incepe intdi primul lucru, adici sd te rogi in inimd frr[ imprigtiere gi in chip curat pdnl la un ceas. Clci in acest timp mintea se afl[ tn starea cea mai linigtitn gi mai netulburat[. De aceea, ni s-a poruncit si jertfim lui Dumnezeu cele intdi n[scute 9i cele mai alese ale noastre, adicd s6-[ inllfam in chip neclintit cel dintdi gind, prin ruglciunea curat[ cltre Domnul nostru Iisus flristos."ll6
8-l4z ,,Acolo nu veli face nimic din ceea ce faceli voi acum aici, fiecare dupd cum ii place lui; cdci pdn-acum tncd t'6 Calist Ignatie Xanthopol, Cele 100 de capete,26 9i 68
n-ali intrat in odihna ti-n mo$tenirea pe care v-o dd Domnul, Dumnezeul vostru.. Dupd ce veli trece lordanul Si vd
de
veli aseza in lara pe care v-o dd voud ca moStenire Domnul, Dumnezeul vostru, cdnd El vd va odihni dinspre partea tuturor vrdjmasilor care vd-mpresoard Si cdnd veli locui la addpost de spairne, atunci, in locul pe care Domnul, Dumnezeul vostru, tl va alege spre a I se chema numele, acolo veli aduce tot ceea ce vd poruncesc eu astdzi: arderile-voastre-detot, jertfele voastre, zeciuielile voastre, pdrga ridicatd de mdinile voastre, Si toate cele alese din darurile pe care I le veli fdgddui Domnului, Dumnezeului vostru. Sd vd veselili in fala Domnului, Dumnezeului vostru, voi Si fiii voStri gi fiicele voastre Si robii voStri Si roabele voastre, precum Si levitul cel'din porlile voastre, de weme ce el n.ire partel$i mo;tenire cu voi. Ferefte-te ca nu cunwa sd-yi aduci arderile-de-tot in orice loc pe care-li cad ochii, ci numai in locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va alege tn una din ce_ tdyile tale; acolo-li vei oduce arderile-de-tot Si acolo vei plini tot ceea ce-li poruncesc eu astdzi. " Prrn loc infelegem aici fie sufletul cur[fit de patimi; fie Biserica (desigur, anticipdnd): ,,Deci e o gregeall gi o vin[ a unui suflet lipsit de orice evlavie sI indr[zneasci ajertfi in orice loc Ai sd nu indeplineasc[ in casa lui Dumnezeu taina lui Hristos."llT ,,Prin cuv6ntul loc ce altceva se infelege decdt contemplarea in Duhul, (stare) in care afl0ndu-se Mo! se, a putut s[ vad[ pe Dumnezeu; Care i se inftliga in mdsura in cdre putea fi cunoscut? Acesta este locul propriu pentru o veritabili adorare."l
I8
l5l ,,TotuSi, ori de cdte ori i1i vafi pofia, poli sd injunghii Si sd mdndnci carne tn orice cetate, dupd binecuvilntareq pe care li-a dat-o Domnul, Dumnezeul tdu; atdt cel necurat cdt Si cel curat va putea sd mdndnce din ea, aSa cum (se mdndncd) cea de cdprioard Si cea de cerb.',
"]8 Sf. Cmrl al Alexandriei, rf
Sf. Vasile cel Mare, op.
op. cit.,X
cii-,XXyI 69
pdmdnt Precum oqo."
'
anD"rpre aceast[ interdic(ie am vorbit in volumele
20-27: ,,Iar dacd Domnul, Dumnezeul tdu, ili va ldrgi hotarele, a;a cum li-a spus, Si dacd tu vei zice: Am sd mdndnc carne..., (Si aceasta) pentru cd sufletul tdu doreSte sd mdndnce carne, mdndncd-ntr-adevdr carne dupd pofia sufletului'tdu. Dacd locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, l-a ales sd I se cheme-ntr-insul numele va fi departe de tine, atunci sd-njunghii din cirezile tale Si din turmele pe care li le-a dat Dumnezeul tdu, aSa cum li-am poruncit eu, Si-n cetdlile tale sd mdndnci dupd pofia sufletului tdu. Curn se mdndncd cerbul Si cdprioara, aSa le vei mdnca; Si cel necurat din mijlocul tdu, Si cel curot, deopotrivd vor mdnca. Dar ia bine seama sd nu mdndnci sdnge, pentru cd sdngele lui este suflet; sd nu mdndnci sufletul laolaltd cu carnea; sd nu-l mdncali, ci sdJ vdrsali pe pdmdnt precum apo; sd nu-l mdndnci, ca sd-li fie bine, lie Si copiilor tdi de dupd tine, de vei face (astfel) ce e bun Si pldcut infala Domnului, Dumnezeului tdu. Numai sfintele tale prinoase, de le vei avea, Si darurile tale de fdgdduinld, pe acelea le vei lua Si vei veni la locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, $i l-a ales ca tntr-insul
I se cheme numele. i1i vei face arderile-de-tot; cdrnurile le vei aduce pe jertfelnicul Domnului, Dumnezeului tdu; sdngele jertfelor tale fl vei vdrsa la temelia jertfelnicului sd
Domnului, Dumnezeului tdu, iar cdrnurile le vei mdnca." ,,Cei ce slujeau odinioar['lui Dumnezeu in umbra legii inchipuiesc pe incep[torii in evlavie. CIci gi acegtia de abia pot s[ ?nfeleagl dispoziliile vdzute ale simboalelor cu in[eles de tipuri. Dat fiind agadar ci nu acelora li s-a dat in primul rdnd legea, ci nou6, clci prin noi se des[vdrgegte duhovnicegte, care vietuim dupi pilda lui Hristos, sI cercetim cu
evlavie rafiunea jertfelor de atunci. incep[torul in evlavie,
u9 120
70
DEUT, p. 230
Sf. Chidl al Alexandriei, op.
cit',)(lll
invdf6nd sd cunoasc[ faptele dreptilii, se indeletnicegte numai cu ftptuirea intru toatd ascultarea gi credinfa, mdncind cele v[zute ale virtulilor ca pe nigte trupuri. Rafiunile poruncilor, care alcdtuiesc cunogtinfa celor desivArgili, el le lasd lui Dumnezeu prin credin1i, neputdndu-se intinde cdt (ine
7t
slujit neamurile acestea dumnezeilor lor? $i eu voi face la aSa Domnului, Dumnezeului tdu; cdci urdciunile pe care Domnul le-a urdt, pe acelea le-au ftcut ele dumnezeilor lor: cd chiar Si pe fiii lor Si pefiicele lor leau ars cufoc dumnezeilor lor." ,,Aveftisment impotriva preludrii, in cultul fa(i de Iahve, a unor ritualuri de la popoarele din Canaan, cum ar fi practica de a oferijertfe omenegti."l22 322 ,,Tol cuvdnlul pe care li-l poruncesc eu astdzi, pe acela sd-l pdzeSti intru faptd; nimic sd nu-i adaugi Si de nimic sd nu-l lipseSti."
fel!... Sd nu-I faci
poarti cel in,tel
temelia (Evrei 11, l) care felesurilor dumnezeieqti. Tot sobrietate de befia vinului
9i in[9i cu i prin
rului, intrucet, din pricina cugetului eopil[resc, nu se putea ridica la cunogtinfa celor ce se sdvArgeau tainic. Hristos insd, fEcdndu-ni-Se arhiereu al bunurilor viitoare (Evrei 9, l l) 9i jertfrndu-Se pe Sine ca jertfh tainicl pul gi sdngele celor ce gi:au dePrin vederea des[vArgirii, ca si Poati
poruncesc eu lie astdzi, ca sd-1ifie bine, lie Si copiilor tdi in 'veoc, de vei face (astfel) ce e bun Si pldcut infala Domnului, Dumnezeulii tdu. Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, va pierde
,,In versiunea ebraicl, acest verset este primul din capitolul urmitor (care va,aveaa deci, 19 versete). Tot aga e sifuat in Septuaginta edilia Rahlfs. Versiunea de fa{i p6streazE ins[ ordinea din alte versiuni, mai vechi, ale Septuagintei, asacum se afll ele in ediliile romAnegti ale Bibliei @ucuregti 1688, Blaj 1795,Sibiu 1858, Bucuregti 1914 Si 1936..)-123 Cap. 13, l-3: ,,De se va ridica tn mijlocul tdu prooroc sau visdtor de vise Si-li va da semn sau minune, iar semnul sau minunea de care el \i-a vorbit va veni intradevdr, dacd atunci el ili va zice: - Sd mergem Si sd slujim la alli dumnezei..., pe care voi nu-i Stili, sd nu ascultali de cuvintele acelui prooroc sau de ale celui ce a visat visul acela; cd (prin aceasta) vd-ncearcd Domnul, Dumnezeul vostru, ca sd afle dacd pe Domnul, Dumnezeul vostru, it tuOqt din toatd inima voastrd Si din tot sufletul vostru. " ,,i, Orientul antic visele erau considerate ca un mijloc de comunicare divind c6tre un profet sau cltre pufinii alegi care, avdnd vise gi vedenii, le transmiteau celorlalfi (Numeri 12, 6; 22,20; I Regi 3, 15; 28,6; Ieremia 23, 25). Nu este deci vorba de un t6lcuitor de vise care interpreta visele altor persoane. Termenul tehnic folosit pentru a desemna pe cel t22
'" 72
Sf. Mar
t23
DEUT, p.230 PENT, p. 338 73
care poseda aceast[ calitate era visdtor sav vdzdtor de vise"l24. ,,De obicei, spusele unui profet sunt int[rite, spre mai multi crezare, de semne gi minuni cu care el le asociaz[, aqa cum a fEcut, de pild6, Moise (vezi legirea 4, 30-31). Dar de la acelagi Moise gtim cd qi vrljitorii lui Faraon au fost in stare s[ faci aceleagi semne (Iegirea 7, ll)- Dac[ deci proorocii mincinoqi au puterea de a-qi asocia profefiile cu anumite semne, nu semnele sau minunile constituie principalul criteriu al credibilit[fii, ci confinutul profefiilor, dacl ele adicl swrt in acord cu autentica inv[fitur[ descoperiti de Dumnezeu. in asemenea cazxi, credinciosului i se cere un foarte puternic sim! al discerndmdntului (facultatea deosebirii duhurilor - I Corinteni 12, lO), spre a nu se l[sa ingelat."r2s Pentru a nu gregi, vom cere sfat celor imbunltl1i1i: ,,suntem datori si ne indreptim cu toat[ puterea pe noi inqine spre voia lui Dumnezeu gi s[ nu credem inimii noastre, ci chiar de ar fi un lucru bun (ceea ce gdndim), s[ auzim gi de la vreun sfdnt c[ e bun. Si nu ne incredem in noi inqine, chiar dac[ am inceput s[ lucrdm bine 9i socotim c[ trebuie si iasd
cum e drept. Ci trebuie s[ facem tot ce std in puterea noastri, iar pe de alti pane s[ spunem altuia cum am lucrat gi sI afl[m de am lucrat bine. Dar nici dup[ aceea sI nu fim hri grij[, ci s[ agtept6m gi judecata lui Dumne zet;"126 . 4z ,,Pe urmele Domnului, Dumnezeului vostru, sd um-
El sd vd temeli; poruncile Lui sd glasul Sdu sd ascultapi; Lui sd-I sluiili si de El Urmlm lui Dumnezeu in duh, un urcug direa asemdndrii cu El. ,,Niciodatd n-ar trebui si ne intreb[m: dacl Dumnezeu ar fi legat de un anumit loc, atunci pe ce cale s[ ajungem la El? Putem spune aceasta pentru ci Dumnezeu e mai presus de orice loc, iar in mdna Lui stau toate cdte existi gi nimeni nu-L poate cuprinde. De aceea ablaYi Si de
r2a 12s 126
74
propierea de El nu trebuie infeleasl in sens spalial.,'127 ,,Legea numegte asem[narea unnare; iar o urmare ca aceasta te t'ace asemeneaatAtc6t este cu putin1i."l28 5: ,,Iar pe proorocul acela sau pe cel ce a visat visul sd-l dali morlii, pentru cd el 1i-a vorbit cu scopul de a te abate de la Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce te=a scos din lara Egiptului Si te-a eliberat din casa robiei, dorind sd te scootd din calea pe care Domnul, Dumnezeul tdu, 1i-o ponmcit sd mergi; sdJfaceli pe cel rdu sd piard dintre voi." ,,Cdt de sfdnti gi de potrivitd cu Dumnezeu e legea! Cici dacd ucigagii de trupuri trebuie numaidecdt s[ moarE, dupl lege, cum nu se va primejdui, pe drept cuv6nt, cel ce pricinuiegte o r[tlcire pierzdtoare sufletului gi-l aruncd pe acesta, care, dupi cuv0ntul Mdntuitorului, e mai bun dec6t trupul, in gropile pieiili? De aceea a legiuit Dumnezeu ca amlgitorul gi batjo-c^oritorul celor sfinte si fie supus la pedeapsa ucigagului."l2e
Gl0z ,,Dacdfratele tdu dinspre tatd saufratele tdu saufiul tdu saufiica ta saufemeia de la sdnul
dins.pre mamd
tdu sau prietenul tdu care-i una cu sufletul tdu te va ruga in taind zicdnd: - Sd mergem Si sd slujim altor dumnezei...,pe
care tu nu i-ai ;tiut, nici tu Si nici pdrinlii tdi, unora dintre dumnezeii neamurilor din Breajma voastrd, aproope de tine
sau departe de tine, de la o margine a pdmdntului pdn-la marginea pdmdntului, sd nu te invoieSti cu el, nici sd asculli de el; ochiului tdu sd nu i se facd mild de el, sd nu te-nduri de el Si nici sdJ tdinuieSti; ci ddJ cu totul pefald; mdna ta sdfie cea dintdi asuprd-i ca sdJ omoora Si apoi mdinile poporului tntreg. Cu pietre-l vor ucide Si va muri, pentru cd a-ncercat sd te abatd de la Domnul, Dumnezeul tdu Cel ce te-o scos din lara Egiptului, din casa robiei. "
t27 DEUT, p.230 PENT, p. 338 Ava Dorotei, invdldturi de suflet folositoare,Y,
128
t2s S
4
II, 100,4 VI 75
ment nu se relateazl ca vreo cetate s[ fi fost pedepsitii astfel, exceptdnd cetatea Ghibea (Judec[tori, cap. 19 -20), pedepsitE cu nimicirea, ins[ nu pe motiv de idolatrie.
Cap. 14, lz ,,Fii sunteli ai Domnului, Dumnezeului vostru; sd nu vd curdlili deasupra mortului, nici sd vd radeli intre ochi. " ,,intregul verset se referi la unele rituri funerare practicate de neamurile Canaanului, ritui pe care Legea lui Dumnezeu le interzice. tn leglturt cu primul (rit) versiunea ebraicd denunfi practicarea unor incizii corporale, practici la care se face aluzie gi in Levitic 19,28. Sepruagintainsd folosegte verbilfivao (de altfel, singura datii in intregul V. T.) : a purifica, a deveni strilucitor (prin purificare), ceva asemlnltor cu expresia a strdluci de curdlenie, ceea ce n-ar exclude ritualul unei purificlri prin incizare"rl2. Cet privegte raderea fntre ochi,,,poate fi vorba de raderea smocului de pir dintre sprincene. Traducltorii din ebraici, degi pornesc de la textualitatea expresiei intre ochi, gloseazl pe ideea tunderii pirului de pe frunte (cum am zice azi, tunderea bretonului), sau pe cea a raderii pirului din po(iunea frontal[ a capului."r]3 2-32 ,,Cd popor sfllnt ti eSti tu Domnului, Dumnezeului tdu, Si pe tine te-a osebit Domnul, Dumnezeul tdu, sd-IJii popor ales intre toate neamurile cdte se afld pefapa pdmdntului. Nimic spurcat sd nu mdncali." ,,Spurcat e mai puternic decdt necurat gi are aici un confinut religios-moral: ceea ce este urdciune in fafa Domnului, termen care condamnl orice formd de idolatrie."l3a 4-21: ,,Iatd animalele pe care le puteli mdica: vilelul din vaci, mielul din oi Si iedul din capre; cerbul, gazela, antilopa, bivolul,lapul sdlbatic, bourul Si girafa. Orice animol care are copita despicatd, cu copita adicd despdrlitd-n doud
r30
Alexandrinul , op'
t" Clement AB, p. 175 76
cit',Vl[, 14,34
t32
PENT, p.339
133
Ibid. Ibid., p.340
t34
77
unghii, Si care face parte dintre rumegdtoare, il puteli mdnca. Dintre cele ce rumegd Si dintre cele cu copita despicatd Si din cele cu unghiile despdrlite sd nu mdncali: cdmilo, iepurele si ariciul, cele ce rumegd fdrd sd oibd copita despicatd; acestea pentru voi sunt necurate; Si porcul, pentru cd, degi are copita despicatd si despdrlitd-n doud unghii, nu rumegd; necurat e pentru voi. Din cdrnurile acestora sd nu mdncali, de stdrvurile lor sd nuvd atingeli- Din toate (vietd lile) care sunt in apd le puteli mdnca pe acelea care au aripi $i solzi; pe acestea le puteli mdnca, dar pe nici una din cele.
ce nu au aripi Si solzi sd n-o mdncali; acestea pentru voi sunt necurate. Orice pasdre curatd o puteli mdnca. Dar dint tre zburdtoare sd nu le mdncali pe acestea: vulturul, zgriplorul si vulturul-de-mare; soimul si eretele cu soiurile lor; corbul cu soiurile lui; strulul, cucuveouo, precum Si pescdruSul cu soiurile lui, bdtlanul, cocorul si ibisul; huhurezul, vultanul cu soiurile lui, pupdza, bufuila, pelicanul, cormoranul cu soiur.ile lui, lebdda Si liliacul- Toate insectele inaripate sunt necurate pentru voi; sd nu mdncali din ele. Orice zburdtome curatd o puteli mdnca- Sd nu mdncali nici o mortdciune; dd-o strdinului ce se afld in cetdlile tale, s'o mdndnce el; sau dd-o celui de alt neam; cd popor sfdnt Ii eSti tu Domnului, Dumnezeului tdu. Miel sd nufierbi in lap-
sul numele ili e departe, atunci, pentru cd Domnul, Dumne_ zeul tdu, te-a binecuvdntat, vinde-le pe argint, ia argintul in
mdinile tale Si mergi la locul pe care Domnul, Dimnezeul
parte Si nici moStenire impreund cu tine.,,
zeu, se provinl din propria jertfd.,,l3s in plus, se vorbegte despre veniturile preofilor gi levililor, care ,,constau nu nu_ mai din primilii gi primogenituri, ci mai ales din zeciuiala care se percepea de dou[ ori pe an aducdnd mari resurse de inhefinere a slujitorilor laaltar. prima zeciuiald consta din in-
tele mamei sale. " Despre prevederile alimentare am discutat pe larg in
comentariul la Levitic. 22-272 ,,Sd pui de-o parte zeciuiald din toatd roada seminlelor tale, roada larinei tale de la an la an, si s-o md' ndnci tn fala Domnului, Dumnezeului tdu, in locul pe care Domnul, Dumnezbul tdu, il va alege pentru ca-n-trdnsul sd I se cheme numele; adu zeciuieli din grdul tdu, din vinul tdu, din untdelemnul tdu, Si pe intdi-ndsculii cirezilor tale Si ai turmelor tale, ca sd inveli a te teme de Domnul, Dumnezeul tdu, in loate zilele. Dar dacd drumul va fi prea lurtg pentru tine Si dacd nu le vei putea duce pentru cd locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, l-a ales spre a I se chema intr-fn-
78
ani se strlinii,
de trei acela gi gi
primite in anul careparticipau -
levili.t:o.
28-292 ,,Dupd trei ani sd scoli toate zeciuielile roa_ delor tale din anul acela Si sd le pui in cetdlile tale; atunci sd 135 136
DEUT, p.231
AB, p.289
79
vind levitul - cdci el nu ore parte Si moStenire impretmd cu tine - Si strdinul Si orfanul Si vdduva, cei ce se afld in cetdlile
se
ne-
tale, Si sd mdndnce Si sd zeul tdu sd te bineaninteze
la cel strdin cere ceea ce-i al tdu osuprd-i; sd-i ierli datorio pe care el o are cdtre tine. Cd-n fiatelui mijlocul tdu nu va fi sdrman (pentru cd Domnul, Durnnezeul tdu, te va binectndnta in lara pe core li-o dd s-o stdpdneSti ca moStenire), numai dacd veli asculta cu luare-aminte glasul 3-52 ,,De
dar
Domnului, Dumnezeului vostru, ca sd pdzili Si sd
rilor. Un
asemenea
H[?,?HXtl,?T; si
munceasci pentru a deveni sclavi sau s[ fie consffdngi creditor. Aceste clauze igi pierd valabilitatea dupd proclamarea anului sabatic, in care prevala iertarea Domnului in favoarea celor s[raci.:rl38 I remarcd asupra comentariului de mai sus: Anul sabatic a fost proclamat indatl dupd iegirea din Egipt! Mai mulg hotlrdrea lisirii odihnei farinilor s-a dat deodatd cu cea a iert[rii datoriilor in anul al gaptelea' 2z ,,Iatd care este rdnduiala iertdrii: Vei ierta intreaga datorie pe care li-o datoreazd aproapele tdu Si /ratele iau; sd nu o ceri tnapoi, pentru cd ierlare I s-a chemat Domnului, Dumnezeului tdu. " ,,intrucdt in anul sabatic nu se lucra p[mAntul 9i nu erau nici venituri, Legaporunceqte ca datoriile s[ fie am6To(i cei ce d[nate gi nu iertat in acest an s[-i deau imprumut imit numele de ierte de datorii, iertare (gemittah -15, 1) sau de iertarea Domnului (Semittah laiahve - 15,2)."11e
plinili
toate
poruncile acestea pe care li le poruncesc eu astdzi." ,,Yezi adevilrul fulgerdnd in umbre? Cdci aratd, gi aici cAt se poate de invederat iconomia Mdntuitorului nostru privitoare la noi. Pentru ci celor ce au venit l6ng[ El prin credinfd gi s-au frcut casnici gi frafi ai Lui prin aceea cI s-au implrtngit de Sfhntul Duh gi s-au fdcut plrtagi de firea dumnezeiascd, le-a iertat datoriile qi n-au trebuit s[ pllteascd ni, mic. Cdci n-a cerut de,la ei suferirea pedepselor pentru ngascultare, mdcar cd erau datori si dea socoteali pentru viafa lor dinainte. Iar pe cei incl strdini 9i de alt neam i-a l6sat sub povara datoriilor; pentru necredinfa lor qi pentru faptul cd s-au linut cdt mai departe de familiaritatea cu El, gi i-a supus osindei gi trebuinlei de-a fi pedepsifi, ca pe unii ce au p6catul inc[ negters."lao
6: ,,Cdci Domnul, Dumnezeul tdu, te va binecuvdnta dupd cum li-a spus: tu vei imprumuta neamuri multe, dar tu nu te vei tmprumuta; Si peste multe neamuri vei fi stdpdn, dar ele pe tine nu te vor stdpdni."
Septuaginta,,foloseqte verbul danizo : a imprumuta bani cu'dobdndd, aSa cum e folosit aici, ca gi in versetele 8 gi 10, precum qi in cap. 28 versetele 12 Si 14. Traducerile Textului Masoretic ins[ introduc ai ideea unui amanet (gaj, garanfie, zAlog) pe care creditorul il deline de la debitor gi care trebuie restituit odatii cu iertarea datoriei. Dupi unii interpre,ti, amanetul putea fi chiar unul din copiii debitorului, care trebuia sd munceasci in contul datoriei neachitate. in alti ordine de idei, versetele 1-ll cunosc dou[ variante de inter-
'oo Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,VII 81
l0z ,,Dd-i, dd-i Si imprumutd-l cu cdt tpi cere Si dupd li se strdngd inima; cd pentru aceasta te va binecuvdnta Domnul, Dumnezeul tdu, tntru toate faptele tale Si-ntru totul, oriunde mdinile tale vor lucra.." ,,Poruncind deci sI se dea imprumuturi gi t[ind licomia gi frglduind celor ce voiesc si fac[ aceasti binecuvintare, le cere ca, dupd ce se scurg gapte ani peste datorii, sd le ierte, cinstind timpul iert[rii tuturor, adici cel al venirii lui Hristos, in care am fost indreptafi to{i prin credin(d. Cdci atunci am dobdndit amnistia vechilor plcate prin aceea c[ El a pironit pe crucea Sa zapisul cel impotriva noastri gi a inl6turat pedepsele ce le datoram Judecdtorului.(...) E un obicei al dumnezeiegtii Scripturi s[ asemene tot rlstimpul veacului de fap gi de acum cu o slptlmdni, din pricina intoarcerii zilelor la inceput. Cdci sfhrgitul slptdmdnii e Sdmb6ta. Iar vecini nemijlociti este zinn a opta, care aduce un nou inceput al veacului prin invierea lui Hristos. (...) Deci Hristos a venit, dup[ Scripturd, la sf0rgitul veacului de fa{i gi oarecum Sdmb6ta" cdnd i-a gi eliberat pe tofi cei legafi in lanfurile p5catelor lor gi indatorali Lui cu pedepsele pentru neascultare. (...) Deci legea ne-a arltat indirect gi ca prin ghiciturd taina dumnezeiasc6, poruncind si se facl iertare in anul al gaptelea. $i introduce pe c[r[rile bun[titii, invlfind sI se puni iubirea de fra(i mai. presus de bani gi indemndnd pe Israelili si fie darnici gi s[ implrtigeasc[ ale lor altora. Ea poruncegte bun6tate fafi de frate gi vecini, ca pe o deprindere in purtarea de grijl mai iubitoare fa{i de to1i."rs ll-12'. ,,Cd sdraci nu vor lipsi de pe pdmdnt; de aceea-li poruncesc eu lie sdfaci aceastdfaptd Si-li spun: Deschide, deschide-li mdna cdtre fratele tdu, cdtre sdracul tdu Si cdtre sdrmanul tdu din lara ta! De li se va vinde lie fratele tdu, evreu sctu evreicd, Sase ani iliva sluji, iar in al Saptelea il vei ldsa sd plece de la tine liber." cum are trebuinld; iar cdnd ii dai, sd nu
l4l PENT. P.341 142 143
i; ##";il
al Milanului, Scrisori'
xxxvll'
14
'*
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Ylll 83
82
care-;i ,,Aceste obiceiuri erau simboluri ale veacului, face revolufia in cicluri de cdte gapte zile ale s[ptiimanii in drumul c[ruia suntem cupringi 9i noi: in acest an plcatele se
ras
Sf. Vasile cel Mare, Epistolele,260,3 Glafire la A doua Lege;Y 'a6 Sf Chl.il al Alexandriii,
84
adici in Sdmblta spiritualS (inteligibill) celor chemafi la libertate din bunltatea Step6nului."r
aT
l5-l7z ,,Adu-li aminte cd Si tu ai fost rob tn lara Egiptului Si cd Domnul, Dumnezeul tdu, te-a scos de acolo; iatd de ce-fi poruncesc eu lie sdfacifaptq aceastq. Iar dacd acela tpi va zice: - Nu md duc de la tine!..., pentru cd te-andrdgit, pe tine Si casa ta, de yreme ce-i esle bine la tine, sd iei undreaua Si sd-i gdureSti urechea lipitd de canatul uSii, Si-li vafi el rob in veci. Tot aSa veiface Si cu slujnica ta." ,,Fiind aga de inr[dlcinat[ in societatea antici, Moise nu a putut si desfiinfeze sclavia din viafa israelifiloq ci numai a ingr[dit-o prin anumite prescripfii descopeiite de Dumnezeu. Prin normele Legii a c[utat numai sI imbundtifeasc[ viafa sclavilor, pe care-i socotegte ca pe nigte oameni angajali s[ munbeascl sub ascultarea stdpdnilor lor. Astfel, sclavului evreu i se dd posibilitatea de r[scumpirare, in urma cdreia stipdnul era obligat s6-i dea libertatea (Levitic 25, 49).Un sclav evreu trebuia sl lucreze doar 6 ani, iar inalTlea, st[p0nul il elibera ddndu-i daruri. Dobindirea libertifii implica gi pe sofia acestuia, exceptdnd cazul cd sclava fusese primitii de la stlpfln gi ea rlm6nea in continuare in aceast[ stare impreuni cu fiii sdi, p0n6 la inceputul anului al7-lea al sclaviei sale. Dacd sclavul era mullumit de felul cum fusese tratat de stlpdnul s[u, Legea prevede ci robul poate si rdm0ni gi dup[ cei 7 ani in slujba acestuia, ins[ trebuia sI se prezinte in fafajudecltorului ca sd dea o declarafie cd vrea ie re.ara p" rnui departe in casa stipdnului.. in aceast[ situa{ie, sclavului i se giurea urecheq ca simbol cd r6m6ne rob pe vecie cu familia sa."r48 ,,!.obul care-gi iubegte st6pAnul, femeia gi copii, renunf6nd la libertatea adeviratE pentru leg[tura cu cele trupegti, se face rob vegnic. De aceea i-a fost giuriti urechea cu sula, ca nu cumv4 auzind prin deschiz[tura fireasc[ a auzului, sI primeasci vreun g6nd de libertate, '.0.'^ ro8
Id., Despre fnchinarea...,
Ari, p. i33
YII 85
ci si rimin[ necontenit rob, iubind cele de aici."tae Despre acest aspect am mai vorbit in comentariulla leSirea. 1-8: ,,Sd nu-li vind greu cdnd il vei ldsa sd plece liber tine, la de fiindcd-n Sase ani el \i-a sluiit pentru simbria pe un on a unui simbrias; 5i te va binecwdnta Domnul, Dumnezeul tdu, in toate cdte veiface." Putem vedea in rob pe acel p[c6tos care, prin ciinf[, intrece nevoinfele simbriaqului, adicd ale aceluia ce, nedesp[(indu-se vreodatd de Dumnezeu, agteapt[ rlsplata pentru faptele sale.
l9z ,,Tot intdi-ndscutul de parte bdrbdteascd ce se va
in luna Abib 1: spic), numit6 ulterior Nisan (: inceput; primivarl), prima lun[ din calendarul religios al evreilor, corespunzdtoare lunilor martie-aprilie, sunt prdznuite doul mari s[rbdtori iudaice: Pagtile, legat de Sdrb[toarea Azimilor, amintiti in versetele 3, 4 gi 8. Despre sirbitorile mozaice am vorbit in volumele anterioare (II-N). 2-32 ,,PaStile sd I le jertfeSti Domnului, Dumnezeului tdu, din turme Si din cirezi, tn locul pe care Domnul il va alege pentru ca-ntr-insul sd I se cheme numele. impreund cu ele sd nu mdndnci dospiturd; timp de Sapte zile sd mdndnci cu ele azimd, pdinea durerii - cd-n mare grabd ali iegit voi din Egipt, noaptea, - aSa incdt de-a lungul vieyii voastre-ntregi sd vd aduceli aminte de ziua cdnd ali ieSit din lara Egiptului." ,,Aici s-ar putea vorbi mult despre motivul pentru care
legea lui Dumnezeu poruncegte numeroase locuri din volumele anterioare. 202
,,il vei mdnca, tu si familia ta, an de an, in fala
Domnului, Dumnezeului tdu, in locul pe care Domnul, Dum-
sau orb sau rdu vdtdmat, sd nuJ iertfesti Domnului, Dumnezeului td;u, ci sd-l mdndnci in cetdlile tale; atdt cel necurat
cdt si cel curat pot sd-l mdndnce, co pe o cdprioard sau c.a pe in cerb. Numai sdnge sd nu mdndnci, ci sdJ verSi pe pdmdnt precum aPa." Despre animalele cu meteahn[ am vorbit pe larg irt comentariul la Levitic, caP.22Cap. 16, 1: ,, nului, Dumnezeului
a
scos
r4e
86
ui si sd-Ifaci Domtn luna Spicului te-
Domnul, Dumnezeul tdu, din Egipt, noaptea"'
Nil Ascetul, op. cit.,53
s[ minc[m in zilele de'sir-
biltoare pdinea durerii sau azima cu ierburi am(ire (...). Aceasta a ftcut-o din pricini ci omului, fiind fiin{n compus6,
nu i-a fost cu putinfS, cdt6 vreme trupul pofteSte impotriva duhului (Galateni 5, l7), sd respecte cu intreaga fiinfi sfinfenia praznicului, pentru c[ daci fii sirbitoarea numai in duh atunci chinui trupul cel neputincios, care drnpricina dorinlei cdrnii nu-i in stare si serbeze gi cu duhul; in schimb, dacl s6rbltorim numai trupegte, atunci nu mai putem face loc serb[rii in duh."rso ,,Chiar gi slrb[toarea Pagtelui gi cea a Azimelor cuprind, zicen noi, pdinea durerii gi nimeni nu poate prlznui o slrbltoare fdri a mdnca pdinea durerii qi fbrl a lua Pagtele cu tristele sau ierburi atnare. ln,telegi deci c[ ele sunt sdrbltori ale lui Dumnezeu, ele nu sunt compatibile cu pldcerile trupului, ele nu ingiduie nici o neplsare, nici o desfrtare, nici o voluptate, ele cer mdhnirea inimii, . . ..t51 tnstete ll smerenle."" 4-72 ,,Timp de gapte zile sd nu se aJle la tine dospiturd-n tot linutul tdu, iar din cdrnurile pe card le-ai jertfit sea'lo O.igerr, op. cit.,vlll,23 ''' Id., Omilii lq Cartea Numerii, XXm, l0 87
ra, tn ziuo cea dintdi, sd nu rdmdnd pdnd dirnineala. Nu-li va fi ingdduit sd jertfeSti Pastile in oricare dintre cetdlile tale pe care Domnul, Durnnezeul tdu, |i le dd, ci numai tn locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va qlege pentru cantr-tnsul sd I se cheme numele, acolo sd iertfeSti Pastile, seara, in asfinlitul soarelui, la vremea cdnd ai ieSit tu din lara Egiptului. Acolo vei fierbe Si vei frige Si vei mdnca, in locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va alege, iar di-
rezelna toate minunile pe care Iisus le va face in zi de S0m_ bitd, toate indreptate mai ?nt6i spre vindecarea sufletului.,,r53
vei merge la sdlasurile tale. " Am vorbit, in comentariile la lesirea, despre mielul pascal; aici sunt doui nout6!i: se pare c[ e ing[duitE 9i fierberea mielului, iar aducerea jertfei utmeazi si se fac.[ la sanctuarul unic: ,,Cu toate cd, era plin6 fara iudeilor de zeci de mii mineala
te .vei.intoarce Si
de cetdfi gi sate, Dumnezeu a poruncit si se plineasc[ cele sfinte gi legea cu privire la Pagti numai in sfhnta cetate, litera legii inchipuind, socotesc, prin aceasta, cd nu e ingdduit 9i nu se ing[duie cuiva si implineasci taina lui Fhistos in orice mod ar vrea, adici in orice loc. Cdci singurul loc cuvenit ei 9i cu adevdrat potrivit este sfhnta cetate, adic6 Biserica in care este gi preotul legiuit. $i prin mdini sfinlite se s[v0r;esc cele sfinte gi se aduce timdie lui Dumnezeu, Celui ce {ine toate, 9i ereticii care strAmb[ cele drePte la aceasta, cdci jertfesc mielul nu inile celor alegi prin Duhul pentru sfhnta slujba, oi (...) rapindu-ii lorugi einstea 9i jertfind in tot locul. C[ci, ca nigte tauri batjocoritori qi ingimfafi, se pornesc fErljudecati numai spre celi ce le place lor."r52 8z ,,$ase zile vei mdnca azime, iar ziua a Saptea, ca tncheiere, e sdrbdtoarea (inchinatd) Domnului, Dumnezeului tdu; sd nufaci tn ea nici o lucrare, tn afard de cele ce i sefoc sufletului." ,,Men(iunea: in afard de cele ce i sefac sufletuluilipsegte din Textul Masoretic. Pe aceast6 excep(ie insl se vor
"' 88
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,xYll
pdtat, pentru cregtini, o noui semnificafie.
gatd. Denumirea colibelor provine probabil din faptul c6, in
t'3 PENT, p. 343 89
nezeului tdu. $i nici stdlp sd nu-li tntdreSti, cel pe care Domnul, Dumnezeul tdu, l-a urdt." ,,Privegte cum desparte pe inchin6torul adevlrului de orice ritlcire idoleasci, neingiduindu-i s6 se foloseascl de legile eiurile ace_ lora, chiar s-ar p6stra.
pdgdn d (...) Pegdnii
ndtatea altarului sacru i-ar putea conferi o te, ceea ce ar fi un pas cltre idolatrie,,l57.
ce dumbra_
auri de sacralita_
Ca,p, lTr l-52 ,,Domnului, Dumnezeului tdu, sd nu_I jertfeSti vilel sau oaie cu meteahnd, sau cu oarecare bete_ Sug, cd urdciune este aceasta fnaintea Domnului, Dumneze_
nezei Si sd se inchine lor, soarelui sau lunii sau la orice (u_ cru) din cele ce alcdtuiesc podoaba cerului adicd la ceea ce nu li-am poruncit Eu -, cdnd 1i se va spune aceasta Si vei auzi, sd cercetezi cu toatd gria Si, dacd lucrul acesta se 156 154 155
90
DEUT, pp.23l'232 Sf. Chiril al Alexandrie i, op.
l5'l
cit.,Vlll
Ibid.,x PENT, p.344 91
adevereSte, anume cd o astfel de urdciune s-a petrecut ?n Israel, atunci pe bdrbatul acela, sau pefemeia aceea, pe cei ce au ficut acest lucru rdu, scoate-i in fala porlilor tale Si ucide-i cu pietre Si ei vor muri."
lizarca congtiinfelor, presupundndu-se cd martorii ar govdi in cazul in care au mirturisit str6mb. ,,C6nd Dumnezeu insugi e badocorit in slujirea ce I se cuvine, nu e lucru cuminte a te
in fala porfilor,,,adic[ in afara cet[[ii, pentru ca aDe altfel, in ceasta
piata ,Dati
Publice"rs8' aic, cele mai
grave abateri gi delicte erau socotite cele care constituiau o ofensl adusl lui Dumnezeu, respectiv cele prin care se incilcau primele patru porunci din Decalog. Idolatria era pusl in fruntea unor astfel de abateri intruc6t se considera a fi nu numai o r6t[cire dogmatic[ sau o cldere de la credinfi, cu consecin{e'grave pe planul moralit[1ii, ci 9i o crim[ de inaltii tridare fatl de Dumnezeu, conduc[torul suprem al popg.Plui
prime. Sau oare nu vei recunoagte c[ e un lucru cuvenit ca
evreu. O astfel de f[rldelege se pedepsea cu moaftea."lse 6z ,,Cel osdndit la moarte va fi ucis pe temeiul a doi sau trei martori; pe temeiul unui singur martor nu va fi ucis.
"
Dac[ infelesul acestora e clar, iati o interesantd muta' re a problemei intr-un alt plan: ,,Cuv0ntul Cel tnchinat de toatd. zidireane invati dumnezeiegtile taine prin credinf6; fo' losindu-Se de asemdnarea omului gi de chipul trupului, El ne descopert infelesurile Legii spundnd c[ cei doi oameni, a clror mirturie este adeviltati" sunt El (Fiul) 9i Tatdl (cf.
te Si duie la locul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, il va alege pentru ca-ntr-tnsul sd I se cheme numele, Si mergi la preolii ,levili Si la judecdtorul core vafi tn zilele acelea, iar eivor cerceta Si-1ivor spune ce a hotdrdtjudecata.,' Pin preolii levili infelegem ,,clerul de la sanctuarul
Ioan, cap. 17-18)."160
sd'l (a!' popor; Si ucidd, ;i numai dupd aceea mdna-ntregului fel) voi insivd veli andrli rdul din voi- " tn cazul execufiilor prin lapidare, martorii acuzdrii trebuia si arunce ilrimii piatra; aceasta avea ca scop seniibir 7z ,,Mdna martorilor
15E
vafi
cea dintdi asuprd-i ca
PEI.lr. o. 345
as, pi. ll? t@
nc-rts
Sf. Gilgorie de N1as4 Tdlcuire la Cdntarea Cdntdrilor, Cuvant
inainte
92
l6l 162
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
DEIJT,p.232
cit.,yI 93
omul ce se va semeli pdn-acolo tncdt sd nu asculte de preotul core pururi sluieste numelui Domnului, Dumnezeului tdu, sau de judecdtorul care vafi in zilele acelea, omul acela va muri, popor va Si (astfel) vei andrli rdul din Israel. $i dacd-ntregul auzi, se vo teme Si nu se va mai pdgdni." ,,Vezi cum poruncegte legea limpede celor ce voiesc
,,Adic[ inaintdnd gi aplecdndu-ne noi c6t mai inlluntrul cuvintelor dumnezeiegti gi intrdnd in p[mdntul sffint, adic6 in fig[duinfa lui Durnnezeu prin credinfi in Hristos, nu trebuie s[ mai slujim zidirii in locul Ziditorului Dumnezeu. Ci s[ punem peste noi St6pdnitor gi Judecltor pe Fiul Cel niscut din Dumnezeu, chiar dacl se infelege cu trupul.
(...) Deci pe altul peste El nu vom primi nicidecum gi gruni.l vom pleca sub jugurile strline. Pentru c[ unul
mazul nu
conducitor, Hristos."lfl 16: ,,Numai sd nu lind mulli cai, nici sd-ntoarcd poporul in Egipt, pentru ca sd-Si inmulyeascd el caii, cdci Domnul a zis: - Pe calea aceosto nu vd veli mai tntoarce!" ,,Un rege cu o armatii (in special cavalerie) prea puternici e expus-ingdmfhrii gi, ca unnare, neascultirii fafE de ne este
torul. $i fiind cel mai bun susfin[tor al dreptlfii, cintlregte cu grijdjudecata de fiecare dat6' De aceea pe cei ce nu vor si asculte ii ajunge osdnda s[lbdticiei qi m0ndriei 9i se hot6: r[gte impotriva lor ceea ce intrece toate relele, adic[ moartea. Clci va muri, zice, celce va disprefui pe preotul care sti de fa(i s[ slujeasc[ intru numele Domnului Dumnezeu' Deci mare gi minunat lucru este, cu adev[ra! a sta inaintea lui Dumnezeu. Deci gi a-I sluji. Iar cel ce a necinstit pe slujito' rul lui Dumnezeu va fi sub os6nd[ 9i chinuri, 9i cel ce dis-
Dumnezeu."l65 17-18: ,,Sd nu lind multe femei, ca nu cumva sd-i devind inima schimbdtoore, nici argint Si aur sd-Si inmulleascd peste mdsurd. $i de-ndatd ce va Sedea pe tronul regatului sdu, el sd-Si scrie pentru sine aceastd A Doua Lege
din cartea ce se afld la preolii-levi1i. " ,,Ebr.: va scrie pentru sine, intr-o carte, o copie de pe aceastd Lege. Expresia A Doua Lege (Devteronhmion) e
lui, dar explici cele ale lui Dumnezeu- $i nu trebuie dispr"1oit" ceL ale lui Dumnezeu pentru cele omeneqti."r63 14-15: ,,CAnd vei intra tn lara pe care Domnul, Dtrm= nezeul td4 li-o dd de moStenire, cdnd o vei lua in stdpdnire Si vei locai tntr-insa Si vei zice: - Imi voi pune peste mine rege, ca si celelalte neamuri dimpreiurul meu-.., atunci sdli pui rege peste tine pe acela pe care-l va alege Domnul, Dumn"2ril tdu: dintre fralii tdi sd-li pui rege peste tine; sd nu pui peste tine rege de alt neam, cd acela nu estefratele tdu"'
specificl Septuagintei gi a devenit titlul intregii cd4i."r66 19-20: ,,5-o aibd cu sine Si s-o citeascd tn toate zilele vielii sale, spre a invdla sd se teamd se Domnul, Dumnezeul sdu, sd pdzeascd toate'poruncile acestea Si sd plineascd aceste hotdrdri, aga incdt inima lui sd nu se tnalye pe deasupra fralilor sdi, sd nu se abatd el de la porunci, nici la dreapta Si nici la stdnga, Si sdfie-ntru ani indelunga{i, el Si fiii sdi intruJiii lui Israel." ,,lnstitulia regalitiifii, potrivit Legii mozaice, trebuia sl fie condusl de un rege israelit, cdruia i se inm0na, la urcarea 'uo
165
'63 sf. Chiril al Alexandriei, op.
94
cit,Xlll
lbid.,Yrrr PENT, p. 345
'uu lbid.
95
sa pe tron, un volum din Tora, ca sd conducl pe supugii sii, care il respectau ca pe un tms al Domnului pe drumul leg[m0ntului gi al porunoilor divise' El era ajutat in exercitareg
iuncliilor saie de-func(ionarii de.la curte 9i de stat."r67 Cap. 18, l-&i ,,Preo|ii, levilii 5i toatd seminlia lui Levi nu vor. avea parte Si nici'moStenire cu Israel; moStenirea lor sunt jertfele Domnului: cu acelea se vor hrdni. (Levi) nu va cvea moStenire intre fra{ii sdi; mo$tenirea lui este Dalnnul, oSa cum i s-a spus. Iatd care e dreptul preolilor, di4 partea poporului, din partea celor ce aduciertfe, fie bou, fie oaie: preotului ii vei da soldul, fdlcile $i stomacul. pe ase.menea, pdrga grdului tdu Si pe a vinului tdu Si pe a untde: lemnului tdu, precum qi pdrg* de la tunderea oilar,tale i le vei tla lui; cd pe el l-a ales Domnul, Dumnezeul tdu; din .tpa7 te seminliile tale, sd stea inaintea Domnului, Dumnezgului tdu, ca sd slujeascd Si sd binecuvintQze tntru numele Domnului, el gi fiii sdi intru fiii lui Israel de-a pururi. Dacd un levit va veni din vreuna din,cetdlile voostre, de oriunde s-at a/ta fiii lui Israel, de ocolo unde locuieste el, Si-i poftestq sufletul sd vind in locul pe care-l va alege Domnul, el tla sluji numelui Domnului, toli fralii sdi, leuilii, qat vo qvea.cct hrand parte mostenirea pdrinte as cd. " , Suntrepetate drepturile levifilor, cdt 9i datoria lorde a:I sluji lui Dumnezeu; levilii sunt, desigur, chip al preofiei Noului Testament. ,,Fratilor gi plrinfilor, nu vedefi cum cei ce stau inaintea implratului p[mdntesc socoteso ei ingigi aoest lucru o slavd mare gi se filesc cu el 9i sunt invidia{i pentru acpasta de oamenii din lume? Deci dacl a;a stau lucrurile cu cele stric6cioase gi degarte, cu atAt mai mult noi (preofii - n. n.), carc suntem soldafi in oqtirea tmplratului ceresc ai am primit slujirea Lui, nu trebuie oare sI ne bucur[m qi sI ne veselim ci ne167
AB, p. 148
slujba Lui gi am fost chemati Ia Cdci unul fiind Dumn ezeu al
mdnca impreuni cu preofii gi legea pare sI indice gi t
"iuu tot pimdntul zeci de mii de I
sfinte gi evlavioase ale o
care l_a fixat Domnul gi nu dupd ce a fost scos pncatul
Iucrarea leului gi abalau_
tra tu in lara pe care li_o dd nu te tnveli aface aceleasi neamuri. intru tine sd nu ie ul saufiica prinfoc, nici unul care vesteSte prevestind, nici un prezicdtor sau ghicitor sau vrdjitor sau vretmur carc a"t"ariayorii"" sau care cheamd spirite sau care citeSte minundyiile sau- care vorbegte cu Domnului .tot cel ce -fgce de urdciuni ii va nimici in
faya Domnulu i, Dumnezeului
cqre tu le vei moSteni, ascultd dar yie Domnul, Dumnezeul tdu,
ffi 3f
3ffiitT:3*"#:? :;:"J::*,]i
96 97
Sunt oprite practicile magice de orice fel.
15: ,,Prooroc ca mine ili va ridica Domnul, Dumnezeul tdu, dintrefralii tdi; de El sd ascultayi." ,,Textul Masoretic adaugl: din mijlocul vostru. Text profetic fundamental prin care se anunf5 venirea lui Mesia, Pe el se vor intemeia Sfin1ii Apostoli, mai intdi prin predica lui Petru (Fapte 3,12-26), in a argumenta c[ Iisus Hristos crt M0ntuitor a fost vestit chiar de Moise. Re{inem Ei faptul cd Petru, prin Evanghelistul Luca, citeazd dupd, Septuaginta.-r79 Iar dacl s-ar obiecta c[ lui Moise i-a urmat la conducerea poporului [osu4 sau Isus al lui Navi, gi acela ,,aratd acoperit pe lisus, Fiul lui Dumnezeu; ci numele de Iisus, care a fost vestit mai dinainte de lege, este umbra Domnului [isus."r7l ,,Deci nu vom unna t6lcuitorilor de semne gi celor ce intreab[ morfii, precum nu vom primi nici zborurile plslrilor ca vreun lucru care ne spune ceva din viitor, fie ci se migc[ spre dreapta, fie spre stdnga, fie c[ se fac spre sear5, fie dimineafa. CIci acestea fin de cea mai de pe urml nebunie. Ci, ludnd conduc[tor in toate pe Flristos, Cel Care pentru noi S-a fbcut prooroc Ai om ca noi, de la El vom primi cunogtin(a celor trebuincioase gi lingn El vom r[mdne, arunc6nd departe de noi proorociile mincinoase ale dracilor gi disprefu" indu-le. Cici precum numai lui Dumnezeu ti apa4ine prin fire gi in mod propriu sd dea via{a gi sd stipdneasc6 peste toate, la fel, socotesc numai El'are cunogtin{a tuturor. Iar propriu firii Lui e sd gtie limpede cele ce vor fi gi si aibd adunati in Sine cunogtinfa tuturor. (...) Deci Lui ii vom gre. gi $i fafa de slava Lui supreml ne vom face vinovafi, de vom crede cI se afl6 in duhurile spurcate gi necurate cele care alcdtuiesc bun[tatea gi mlrefia Lui.ut12 1G18: ,, - Este-ntocmai ceea ce tu ai cerut fn Horeb de la Domnul, Dumnezeul tdu, in zius adundrii, zicdnd: Mai
mult sd nu mai auzim glasul nostru, iarfocul acesta mare sd nu-l im. $i a zis Domnul cdtre mine: Bineaseme_ nea lie le voi ridica dinfralii lor gi voi ptme cuvintele Mele in gura Lui Si El le va grdi dupd cum ii voi porunci Eu.,'
l9z ,,Iar omul care nu va asculto de cuvdntul Lui, de oricdte va grdi Proorocul acela intru numele Meu, Eu stmt Cel ce-i vo cere socoteald."
roorocilor. El legiuiegte cele ce le vo_ itor in inlelesul cI in El s_au intdlnit gi itate Dumnezeirea gi omenitatea. Cdci prin Hristos se infeleg acestea amAndoud deodati.,'t74
''3 PENT. o. 347 ''o Sf. Cni.it al Alexandrie i, op.
cit.,
lI 99
ptini Si nu se va-ntdmpla, ahtnci nu Domnul a grdit cwdntul. acela; din duh pdgdn a vorbit acel prooroc; sd nu vd linepi de
el."
asevia: impiecutezanfa (oimpostur[; tate; sacrilegiu; lipsl de evlavie; de a vorbi in nunu egti, brlznicia) de a te da drept ceea-ce mele altuia fEr[ sd ai mandat.""' Cap. 19, l-l0z ,,Cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, va nimici neamurile ol cdror pdmdnt li-l dd lie Domnul, Dumne' zeul tdu, cdnd le vei mosteni si vei locui tn cetdlile si-n ca' sele lor, atunci tn mijtocul ldrii pe care Domnul, Dumnezeul. tdu, li-o dd 1ie, t1i vei alege trei cetdli. Calea (cea mai bund) tu s-o socoteSti; imparte in trei pdrli pdmdntul ldrii pe care li-o tmparte lie Domnul, Dumnezeul tdu; acolo vafi scdpare pentru tot ucigasul. Iatd acum rdnduiala ptivitoare la ucigasul care vafugi acolo si va trdi: tot cel ce ftrd voie il va lovi pe aproapele sdu, Jdrd sdfi avut mai inainte vreo urd asuprdi; cel ce va intra cu aproapele sdu in pddure sd taie lemne si, dacd cel ce taie lemne ridicd mdna cu securea, iar securea sare din coadd Si-l loveste pe aproapele lui si acela moare, cestdlalt va putea sdfugd tn una din aceste cetdli {i va scd-, pa cuviald; aceasta, cs nu cumvaruda celui ucis sd alerge cu inima-nfierbdntatd pe urmele ucigasului Si, dacd drumul va fi mai lung, sdJ aiungd Si sdJ omoarq mdcar cd acesta nu e vinovat de moatte, pentru cd nu cvusese mai-nainte vreo urd asuprd-i. Iatd, prin urmore, de ce-li dau eu lie aceastd poruncd: Alege-li trei cetdfi. Iar cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, tli va ldrgi hotarele, a$a cum li S-ajurat pdrinlilor tdi, Si cdnd El, Domnul, i1i va da toatd lara pe care a zis cd le-o va da pdrinlilor tdi, dacd te vei sili sd plineSti toate ,,Duh pdgdn incearci s6-l traduc[ pe
poruncile acestea pe care li le portmcesc eu astdzi, iubindu-L pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si umbldnd in toate cdile Lui in toate zilele, atunci la aceste trei cetdli tli vei mai adduga tncd trei, Si astfel nu se va vdrsa sdnge nevinovat in lara pe r75
PENT, p. 347
100
care Domnul, Dumnezeul tdu, li-o dd s_o mostene$ti, Si_n mijlocul tdu nu vafi (nimeni) vinovat de sdnge.l' ' ' Am vorbit despre cetdlile de scipare pentru ucigapul fbri voie la C[4ile Iegirea gi Numerii. 11-13: ,,Iar dacd-n mijlocul tdu vafi weun om core_ Si urdste aproapele Si-l pdndeSte, Si dacdva sdri asuprd_i Si_l va lovi Si acela moare, Si dacd apoi vafugi in vreuna din cetdlile acestea, atunci bdtrdnii cetdlii lui vor trimite si-l vor lua de acolo Si-l vor da pe mdna rudelor mortului, iar aces_ tea il vor ucide. Ochiului tdu sd nu-i fie mild de el; sdngele nevinovat il vei spdla astfel din Israel Si bineJi vafi." Pentru cei ce sdv0rgeau asasinat nu exista loc de azil, iar pedeapsa pentru fapta lor era moartea. l4z ,,Sd nu muli pietrele de hotar ale aproapelui tdu, cele pe care le-au pus pdrinlii tdi in mogia pe iare tu ai moStenit-o tn lara pe care Domnul, Dumnezeil tdu, li_o dd s-o mostenesti." E vorba despre borna ce marca hotarul dintre doui proprieti{i. l5z ,,Un singur martor nu e de_ajuns sd depund mdr_ turie irnpotriva unui om pentra o oarecare nedieptate sau oorecare greseald squ oarecare pdcat pe care_l vififdcut, ci prin spusa a doi martori sau prin spusa a trei martori se va statornici tot ce se spune.,' ,Jvlartori ai invierii lui (Hristos) sunt doisprezece uce_ nici; n-au mdrturisit folosindu-se de cuvinte, ci au suferit pentru adevlrul invierii Lui p6n[ la chinuri gi moarte. Apoi dupl Scripturl: Prin gura a doi-trei martori se va statomici orice cuvdnf; pentru invierea lui Hristos mlrturisesc doispre_ zece;mai pui inc[ la indoiali invierea?,;t76 16-21: De se va ridica martor nedrept asupra cuiva, invinuindu-l de nelegiuire, cei doi impricinali vor sta tnaintea Domnului Si tnaintea preolilor gi inaintea judecdtorilor
''6
Sf. Chiril al Ierusalimului, op.
cit.,Iy,l2 101
prin minuni, Se luptd tn locul sdu, ornul fiind neajutorat), ci i se al[turd in semn de solidaritate, ceea ce, in fapt, prefigureazd synergid = conlucrarea dintre Dumnezeu gi om, indispensabili in procesul mdntuirii, ala cum va fi dezvoltatii in teologia Sfinfilor P[rinfi ai R[sdritului.'r 78 5'. ,,Cdrturarii vor grdi Si ei cdtre popor, zicdnd: Cine e omul care Si-a zidit casd noud Si n-a sfinlit-o? sd se ducd gi sd se-ntoarcd la casa lui, ca nu cumyo sd moard-n bdtdlie Si sd i-o sfinleascd altul. " A sfinli:,,Termenul se referd gi la migc[rile din urrn6toarele dou[ versete gi indicl acfiunea de a inaugura ceva nou ca act sacramental. E singurul text asupra inaugurtrii sacramentale a unei case particulare; acelagi verb (kenizo) e folosit la Itr Regi 8,63(64) pentru sfinfirea casei Domnului"l7e. G7: ,,Cine e omul care Ei-a sddit vie Si tncd nu s-a bucurat de ea? sd se ducd Si sd se-ntoared la cosa lui, ca nu cumvs sd moard-n bdtdlie Si un altul sd se bueure de ea. Cine e omul care s-a logodit cu o femeie Si n-a luat-o? sd se ducd gi sd se-ntoarcd la casa lui, ca nu cumva sd moard-n bdtdlie si s-o ia altul." ,,Legea a g0ndit ca un general, pentru ci nu putem sluji cu ardoare ln'rdzboi, cdnd gdndurile ne sunt imprSgtiate spre alte dorinfe - cd cei care se arunci ftrd ezitare in primejdii trebuie s[ nu fie st[pdni{i de alte porniri gi gdnduri -; gi a gdndit,cu iubire de oameni, pentru c[ a socotit cd ar fi nedrept ca, odatil ce nu se gtie ce aduce un rdzboi, un om s[ nu se foloseasci de ostenelile sale gi altul s[ aib[ parte pe nemuncite de munca 1rrl.rrl8o 8z ,,De asemenea, cdrturarii vor mai grdi cd*e popor, zicdnd: Cine e omul care se-nspdimdntd Si-i pulintel la inimd?: sd se ducd Si sd se-ntoarcd la cosa lui, ca nu cumvo sd-mpulineze Si inimafratelui sdu d;a curn e a lui." '78 PENT. o. 349
,r, AB,p. 102
r" prNt.l. 191
80
'
gso
Clement Alexandrinul,
S tromate,
Il,
82, 2-3
103
;;;il;"i
n r rol"it"
si rabde ostenelilb pentru
credin$a
va asculta Si vaface rdzboi asuprd-1i, attmci s-o fmpresori; Si cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, o va da in mdinile tale, totce este-ntr-insa parte bdrbdteascd s-o ucizi cu tdiSul sdbiei, in afard de femei gi de bunuri Si de vitele toate Si de tot ce este-n cetate; toate aveile sd 7i le iei ca pradd, Si tu vei mdnca de la duSmanii tdi toatd prada pe care Domnul, Dumnezeul tdu, !io dd 1ie. ASa veiface cu toale cetdlile care suntfoarte departe de tine Si care nu stnt dintre cetdlile acestor neamurl'''
cu femeie, inchiPuieqte mint molegiti 9i Predat[ crainicului de rlzboi stare de luPt6. C[ci cele ce s t8l 182
spunl cei stlpdnifi de astfel de patimi, acelea le-a strigat crainicul. Sau nu e oare adev[rat c[ celor obignuili sd boleascd de acestea le place si nu iubeasc[ chinurile prigonirilor gi si nu stiiruie in ostenelile pentru iubirea de Dumnezeu, gindindu-se c[ dac6, luptdnd, li s-ar intAmpla sI pltimeasci ceva, s-ar lipsi de case, de avufii gi de poftele prefuite de ei? De aceea li se int6mpll cd apat lipsifi de curaj 9i stipdniti de fric[."183 ,,Celor ce spun ci s-au lepidat de lume, dar biruifi din nou de necredinfi, se tem sd se rup[ de bunurile pemantegti (li se recomandi acestea). (...) Oare Scriptura nu arati clar preferinfa ei, ca astfel de oameni nici si nu incerce a intra in aceastE tagm[ monahalE, gi nici sd nu-gi ia un nume nemeritat, ca nu cumva, prin indemn gi pild[ ticlloasi, si abat[ 9i pe a(ii de la deslvdrgirea evanghelicd gi sd le aduc[ slSbire prin teama lor necredincioas[."184 Ugor de observat c[ ultimele tdlcuiri mutl accentul, de pe rlzboiul v.infi, pe cel nevdzut; am face observa{ia ch, degi cei mai mulfi autori citali in aceastE sec(iune se referl la monahi, nu sunt exclugi nici cei din lume de la sfintele nevoinfe. 9-15: ,,^fi va fi cd dupd ce cdrturorii vor inceta sd-i vorbeascd poporului, atunci pe mai-mmii oStirii ii vor punenainte sd cdlduzeascd poporul. Cdnd te vei apropia de o cetate sd te bali cu ea, mai intdi s-o tmbii la pace. Dacd-1i vor rdsptmde cu pace Si-li vor'deschide, atunci tot poporul ce se afld intr-insa i1i va pldti bir Si-li va fi supus. Dor dacd nu te
5
Petru Damas chrr-, iwdldturi duhovniceSti'Il' gdnduri ale rdutdlii'l\l Sf. Ioan Casian, Despre ci:ele opt
'*'
Sf. Chiril al Alexandrie i, op. cit.,Y Casian, Asezdminiele mdnalstirefti,Vll
'to Sf. Ioan
l5 105
1,04
apropiate de cel ucis vor lua o junincd ce n-afost pusd la muncd Si n-a tras la jug; $i bdffAnii acelei cetdli vor aduce
juninca ,fntr-o rdpd sdlbaticd, intr-un loc care n_a fost lu_ crat, nici mdcar semdnat, Si acolo-n rdpd vor td nincii. Apoi sd vind preolii, levilii, - cd pe ei i-a nul, Dumnezeul tdu, sd-I stea inainte Si sd bin ntru numele Lui; Si prin cuvdntul lor se va judeca toatd_ mP trdnii cetdyii celei
r;
T::!:::,;7;,:
noastre n-au vdrsat sdngele acesta, Si ochii noStri n_au vdzut; fii milostiv poporului Tdu, Israel, pe care Tu, Doam_
,,Prin acestea se inchipuie gdndul duhovnicesc al Scripturii, cd nu numai pentru gregelile v[dite trebuie sd ne cu harul. in --- conlucrare --
'}r
C"p. 2l,l-92 ,,Dacd rc pdmdntul pe care Domnul' u.9te. Du*nir,rit tdu, li-l dd;ie sd-' mostenesti se va gdsi omtdi bdtrdnii Si zdcdnd in cdmp Si nu se stie cine l-a ucis' l4 pdnd iudecdtorii tdi vor iesi si vor mdsura (depdrtarea) t-"ratitr"ai*i*iurul ietui ucit; iar bdtrdnii cetd[ii celei mai ttt DEUT, p.234 106
trupul, ci numai s[ junghiem gi (s6) imbldnzim plIcerile
r6s_
'86 DEUT,p.234
t07
notl a traduc[torului explicl: ,,in Sffinta Scripjunca nu r[m0ne vie, e junghiatl, dar Sfhntul Maxim a tur[, inleies prin verbul nevrokopin" o lovire 9i o sllbire a juncii; culate."l87 O
mutat in (inuturile care n-au fost lucrate, nici semlnate. C6ci, inainte de a fi luminat Hristos neamurile, (ele) se aflau in Iume, ca in p[m6nt uscat gi nelucrat gi pustiu de buna rodire cea dupi Dumnezeu. (...) T6rile neamurilor sau mulfimea lor sunt de asemlnat deci cu un pimdnt rdpos gi nelucrat gi cu totul neroditor. Acolo trebuia si se taie vileaua prin slujitorii lui Dumnezeu. Cici prin noi se sivArgegte taina lui Hristos, celor din neamuri. $i mirturisind patima Lui gi invi-
erea Lui din morfi, ne implrtlgim de binecuvhntdrile de taind (de Taina Euharistiei). Aceasta socotesc c[ inseamnl tdierea vi;elei. C[ci, cdnd sivdrgim Sfiinta Taini, vestim moartea gi invierea Lui. Dar aceia dintre Iudei care s-au despdrfit de necredinfa lor, pdrdsind cetatea in care Hristos a fost rlnit gi a pitimit, venind in valea .6R9asa gi nelucratd, igi vor sp6la acolo m6inile peste Hristos tnsugi. Clci se voi spela in moartea Lui, botezdndu-se. Aceasta socotesc cI inseamn[: ISi vor spdla mdinile peste (capul junincii). Iar mdrturisind cd n-au fost p[rtagi la necredinfa Iudeilor, vor primi iertarea.
Cici iudeii, infuriindu-se impotriva lui Hristos, iau
asupra
capetelor lor nelegiuirea, zicdnd: Sdngele Lui asupra noastrd Si asupra fiilor noStri (Matei 27, Z5). lar cei ce agteaptd harul de la El gi cer curdfirea prin Sffintul Duh, prin care au inceput sd-L cinsteascl, strigd, zicdnd: Mdinile noastre n-au vdrsat sdngele acesta. Deci in Hristos e curdfirea. $i aceia dintre iudei care vor voi s[ cugete cele drepte - ceea ce au f[cut, inaintea altora, dumnezeiegtii ucenici gi cei ce au crezutprin ei, care pot fi inchipuili de bdtreni - vor fi cinstili gi alegi, ca Uii ce leapdd[ necredinfa lui Israel prin credinfa in Hristos."l89 10-14: ,,Cdnd vei ieSi la rdzboi tnfala duSmanilor tdi Si cdnd Domnul, Dumnezeul tdu, li-i va da in mdinile tale Si
cind a suferit r[ni, a p6r6sit pimflntul iudeilor 9i S-a str[tt7 r88
Mdrturisitorut, irtrebdri, nedumeriri si rdspunsuri,63 Alexandriei, Glafire la A doua Lege,I al Sf. Chiril
Sf. Ma:
108
vei lua robi din ei ca pradd, dacd printre robi vei vedeafemeiefrumoasd la chip Si-li va cddea dragd Si vei vrea sd li-o iei de solie, o vei aduce in casa ta, ii vei rade capul, ii vei '8e lbid.
r09
tdia unghiile, Si vei lua de pe ea haina de robie' Ea va locui tn casa ta Si timp de o lund tSi va pldnge ,pe tatdl ei Si pe vei locui cu ea Si=li mama sa; mai vrei, s-o lasi li= vafi liefe i din ea o sclavd, de beid; dor vrerne ce ai umilit-o."
prinsei in rlzboi s6-gi satisfac[ cu ea pllcerile dac[ o iubegl ie, ci-i taie pofta pentru o bucatl de timp limitat[; 9i, mai
p[ru] p qinatS; ul o va
ci
ca s[ i se Potor lui il indeamnl
ur6td. APoi da) tr[iasci cu cea s[ vrea mai cineva gi-a s[turat pofta 9i nu
prinsi in rdzboi, legea porunce$te s-o vdnd5, dar nici s-o {ini ia slujnicd. Le rdzboi si fie liberl 9i lipsitd de grijile
i in casi altd femeie, ea sl r iei."l9l ,
oiul gi imPotriva cui? $i cind e femeia frumoasi la chip, prea impundtoare? $i ce inseam'
PENT,p.351 "o te'
Clement Alexandrinul , Stromate,Il, 88, 4
110
-
89, l-2
nu cumva increzAndu-se aceia in mullimea proprie sd se ridice impotriva lor gi sd pun[ sub stIpdnirea proprie pe cei ce stlpdneau inainte. De aceea Israel a fost supus din greu mrurcii de facere a cdrdmizilor. Dar Dumnezeu s-a milostivit de ei. $i a pornit (...) rezboi impotriva st[p0nirii tiranice a egiptenilor. $i i-a eliberat de ea, biruind-o. Dar a vdzut in cea robitl cetatea prddatd a Ierusalimului, sau mulfimea Iudeilor strilucind de frumusefea noblefii pIrinteqti (Iudeii sunt roaba capfuratd de Dumnezeu in rizboiul impotriva Egiptului; El e Stlpdnul ce vrea s[-gi ia mireasl Sinagoga n. n.).Cdci era frumoasi gi vrednic[ de admira{ie din pricina pirinfilor. $i vdz6nd-o gi poftind-o pe ea, sau socotind-o wednic[ de iubit gi voind si se cisdtoreasc[ cu ea qi s-o facl maica unor bune striduin{e, a adus-o in casa Lui. $i ce inseamni aceasta? I-a alcltuit in pustie cortul sffint, ca pregdtit[ prin jertfele dupd lege gi prin slujirile preo{egti in chip (tip), sd afle in scurt timp taina lui Hristos. (...) pentru cI, ludnd-o in casi, i-a ras p6rul gi a scipat-o de unghii 9i a eliberat-o de vegmintele robiei. Fiindcd e propriu Sfintei Scripturi s[ indice, prin cap, mintea.Iar perii sunt asemdnafi cu inlelesurile gregite din ea. Deci raderea perilor inseamni lepddarea infelesurilor gregite ceea ce s-a poruncit gi vechiului Israel riscumpirat s[ fac6. (...) Iar prin sclparea de unghiile lungi, se infelege lep[darea de murdirie gi necurd{ie. (...) Iar hainele celei ajunse in prinsoare a$ spune cd sunt gi inftfigeaz[ forma robiei 9i chipurile viefuirii in r[utate. Cici fiind supus[ voilor diavolului (inchipuit prin Egipt - n. n.) Si avdnd grumazul plecat sub tirania aceluia, a imbrlcat ca o haini rupti gi iubirea murdad de trup. Dar dupd ce a fost eliberatl prin lege gi a fost invlfati sI cugete 9i s[ implineasc[ cele bune, s-a dezbricat de p[catele vechii r[utifi gi s-a imbrlcat in viefuirea dup[ lege ca intr-o hain[ str6lucitoare. (...) De fapt ne-am imbrlcat in Sfrntul Botez, lepdddnd, odatl cu satana, (gi) hainele robiei lui. Astfel, dup[ ce am imbrdcat pe Emanuil insugi, ne preddm lui Dumnezeu gi 11r
Tatdl (...). Observi cd dezbr[c6ndu-ne de hainele trupului ca de o robie, ne folosim de Hristos, ca de un vegmdnt str[' lucitor gi dumnezeiesc. C[ci El este clmaga veseliei gi vegmdntul mintuirii. Deci rasl de peri 9i eliberati de unghiile
la inceput qi mintea e atras[ de pl[cerile rele' $i alunecd ugor la amintirea impr[gtierilor in lume 9i imbr[figeazi repedq prietenia cu ea, chiar dacd o apasl legea 9i Dumnezeu ne trai g" our."u- inapoi gi ne mutd la o viafl mai bun6' Deoareo6 iirt.rt"u e suitoare, iar c1ratea ce duce spre rdu foarte cobo+ intAi, pornim cu ugurinfi rdtoare, pe Pldnge Pe tatdl ei si Pe e dePrinde indat[ si loi mama ei vreme de cei dd scurt[ cuiascl in casl nou[. Ci-gi aminteqte
res cealaltd o
int6mpli aoeasta celor cizufi in prinsoare' Acegtia chiar dacl se bucur6 de cinstire de la cei sub care ajung Ei acas6. Se
pldns, deci, pe tatd Si pe mamd, o lund de zile, vafi liefemeie. Cdci eliberafi, cum am spus, de via{a din lume, ne lipim de Dumnezeu, se infelege intr-o unire duhovniceasc6. (...) Dar dacd nu o voieSti pe ea, o yei slobozi pe ea liberd Si nu o vei vinde pe arginli. C[ci, cdnd Sinagoga iudeilor nu a crezut, gi gi-a pus mdinile pe Hristos, cdnd s-a infuriat impotriva Stlpdnului ei, a fost urdt6 gi s-a frout nedoritd; ba a gi fost scoas[ din casa dumnezeiascl gi sfinfitd. Dar nu s-a predat robiei, nici nu s-a vindut satanei, supundndu-se cu totul voilor lui. Pentru cd,n-a cdzut Israel in slujirea idolilor, degi a cdzut din familiaritatea cu Hristos. Ci a continuat s6 m[rfuriseascl pe Dumnezeu cel Unul gi prin fire I s-a inchinat Lui gi a pistrat iubirea fa{d de Moise gi de lege. De aceea nu L-a respins cu totul pe Dumnezeul tuturor, odat[ ce s-a invrednicit odinioari de familiaritatea cu El. Aceasta ne-o spune, zicAnd: N-o yei disprelui pe eq, pentru cd ai umiliho pe ea. Umilire numegte aici atingerea fecioriei ei, sau modul unirii duhovnicegti, se infelege cu Hristos."re2 15-17: ,,De va avea cineva doud femei, ma iubitd Si alta neiubitd, Si atdt cea iubitd cdt Si cea neiubitd ii vor naste fii, iar intdiul-ndscut vafi al celei nteiubite, acela, in ziua c6nd iSi va impdrli overea cdtre fiii sdi, nu va putea sd-l socoteascd pe fiul femeii iubite drept tntdi-ndscut in dauna fiului celei neiubite, care este ifiAiul-ndscut, ci-l va recunoagte drept fntdi-ndscut pe fiul celei neiubite; acestuia fi va da parte indoitd din toate cdte va svea, de vreme ce ocesta este pdrgafiilor lui, Si lui i se cuvin cele ce se cuvin intdiului-ndscut." Cum am ar[tat gi la Cartea Facerea, intdiul-nlscut mogtenea dublu fald de fra(ii sli, rlmdnea capul familiei dupd moartea tatllui gi primea o binecuvdntare paternl deosebiti. Dar, precum in cazul Isav - Iacov, calitatea de intdiniscut se putea pierde, in favoarea fratelui mai vrednic, la fel cum Sinagoga, intdi-nlscutd in credin{i, a pdlit in fafa
t" t12
Sf. Chiril al Alexandrie i, op.
cit.,Il 113
este de Dumnezeu tot cel spdnzurat pe lemn; in
Bisericii celei din neamuri. ,,Acela este cu adevdrat intdiul-
t
te3
"n
Sf. Ambrozie al Milanub,i, Scrisori, XXXIII, 6 Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea"',Yll
tt4
fetul acesta
nu veli pdngdri pdmdntul pe care Domnul, Dumnezeul tdu, !i-l dd sdJ moSteneSti." Spdnzurarea pe lemn era precedatd de execufie; expunerea cadavrului era considerat[ drept injositoare, semn al unui profund dispre{ fatfi, de celin cauz6, socotit a fi blestemat de Dumnezeu. O moarte asemdnItoare a primit pentru noi Hristos, Cel ce ne-a rdscumpdrat din blestemul Legii, ficdndu-Se pentru noi blestem; pentru cd scris este: Blestemat este tot cel spdnzurat pe lemn (Galateni 3, l3). Cap.22,l-42 ,,Cdnd vezi boul fratelui tdu sau oaia lui rdtircind pe drum, sd nu le treci cu vederea, ci intoarce-le din drum Si du-i-le fratelui tdu. Dar dacd fratele tdu nu este aproape de tine, sau nu-l ctmoSti, du-le la tine-n addpost Si sd stea la tine pdnd ce fratele tdu le va cduta; atunci i le vei da. ASa sdfaci Si cu asinul sdu, aSa sdfaci cu haina lui, aSa sd faci cu tot ce a pierdut fratele tdu; din toate cdte a pierdut el Si vei gdsi tu, nimic sd nu treci cu vederea. Cdnd vei vedea asinul fratelui tdu sau boul sdu cdzuli tn d1um, sd nu-i treci cu vederea, ci sd-i ridici impreund cu el. " La leSirea 23, 4 se chiar gi de vitele vrljmagului nostru. r ne cilduzegte spre binele cel mai inalt runcind s[ facem din grija de vitele celui ce ne-a sup[rat un mijloc de deprindere a uitdrii rdului. Ba il incununeaz[ necontenit $i cu numele de frate, irnpiedicAndu-ne, cr-ed, pomirea spre mdnie gi sporirea in josnicie gi infl{ig6ndu-ne legea firiica susfinitoare a iubirii. Cici de vei afla, zice, o viti ritlcitoare sau o haind pierdut[, sd le redai fratelui tdu. $i de se va int6mpla ca vreuna din vitele care obi povarI sI fi cdzut la plmdnt.gi sd fie turtit?i aju{i 9i si o ridici. Iar aceasta nu e nimic a osire a stipdnilor lor, o deprindere in milostenie, o inaintare spre apropiere sufleteasc[ gi o strdduinfi de-a anrnca departe supdtarea, o ocolire a motivelor de supirare, ca s[ nu mai vo115
ce acedstd e urdciune-n ochii Domnului, Dumnezeului
tdu'"
md impreund cu puii; mamei dd-i drumul; doar puii sd-i iei pentru tine, ca sdJifie bine Si sd trdie$ti zile multe." Sunt numeroase locurile din Scripturd carc indeamnI la delicatefe fafa de natur6" ori pun, cel putin, stavilE cruzimii; aici chiar se condifioneaz[ lungimea viefii omenegti in funcfie de atitudinea fa[d, de creafie. Dar e gi un t6lc ascuns in acestea: ,,Fiecare virtute e ca o maicl gi ca o obArgie a bunitifilor din ea, fie cI numegte cineva bunitatea, sau iubirea de s[raci, sau blAndefeq sau indelunga rlbdare. Cdci e bun cineva nu cu sine, ci mai degrab[ cu alfii. $i se impirtigesc de iubirea lui de s[raci cei ce au nevoie de ea; la fel, de blflnde{ea gi de indelunga ribdare a aceluia. Deci fiecare virtute poate fi cugetati ca o maici gi ca un intor al bun[tililor care sunt in ea gi f6gnesc din ea. Iar cuiburile virtufilor sunt sufletele care le cuprind gi le ocrotesc. Deci legea poruncegte ca cei ce se intdlnesc cu oamenii in care sdllgluiesc, ca in nigte cuiburi, virtulile, sd-gi insugeascl c0gtigurile ce vin din ele, dar sd nu caute s[ vatime virtutea, adic[ maica fap-
telor preabune."lee 8: ,,De vei zidi casd noud, fi-i la streagind o apdrdtoare de jur-tmprejur, ca sd nufaci in casa ta omor dacd va cddea cineva de pe ea."
De regul5, case^le orientale au acoperigul orizontal, servind drept terasi. ,,lngrEditura este smerenia. Cici ea incununeazi gi plZegte toate virtufile. Precum fiecare virtute trebuie sI se int[reasc[ cu smerenie (...) aga gi deslvdrgirea virtu{ii are nevoie de smerenie."2m ,par ce sunt copiii de care a spus Legea s[ avem grijl s[ nu cadd de pe acoperig? Copiii sunt gAndurile ce se nasc in suflet. Pe acestea trebuie s[ le pizim cu smerenie, ca si nu cadl de pe acoperig, care (... ) e deslvdrgirea virtu1ilor."2or 195
196
r97 198
Ibid.,vfir
DEUT, p.235 Clemeni A.lexandrinul, Stromate,Il, 81, 3-4 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
116
'e' Ibid.,vilr
2oo
Ava Dorotei, op. cit.,XIV, 3
'ot lbid.
tt7
9-ll: ,,Via ta sd nu li-o semeni cu (seminle) de doud feluri, ca nu cumya, la strdnsurd, sdmdnla pe care ai semdnat-o sd se afieroseascd impreund cu roadele viei tale. Sd nu ari cu bou Si cu asin la un loc. Sd nu te tmbraci cu haind lesutd qmestecat din ldnd qi din in. " Legea interzice cele eterogene, hibridizlrile de orice
pentru care n-are nici o vind; c6 a fi de alt neam nu-i un r5u, nici consecin{a unui rdu. Mi se pare, ins[, cd textul acesta sE interpreteazd gi alegoric: Nu trebuie datd cultivarea cuv6ntului, in chip egal, gi celui curat gi celui necurat, qi celui credincios gi celui necredincios, pentru ci unul - boul - este socotit curat, iar celilalt - asinul - este din rdndul animalelqt rrecrtrate."2o2 ,,Prin aceasta aratd cI fapta trebuie s[ fie totdeauna curati. Dac[ deci ceea ce se sivdrgegte are ceva.din voia celui c
Dumnez
:t-:,llu::li lui tinde cr ffil,"J.li din voia proprie e o hibridizare pe care Legea o opre$te. ."Fericitul Moise zice, l6murind prin pilde, cd sufletul nu trebuie sd dea urnare ambelor voiri, ceiei rele gi celei bune, ci numai celei bune, gi s[ nu cultive doul feluri de roade, cel bun gi cel riu, ci numai pe cel bun. (...) Prin toate acestea nd dd in chip tainic s[ infelegem, precum s-a spus, ci nu trebuie si cultiv[m in noi plcatul gi virtutea, ci sI se lase spre rodire numai semin{ele virtufii; gi cd sufletul s[ nu aibl pnrt[gie (comuniune) cu dou[ duhuri, cu Duhul lui Dumnezeu gi cu duhul lumii, ci si se lase robit numai de Duhul lui Dumne-
im
]f]
'"'
Ctement Alexandrinul , Stromate,ll, 94, 4 Sf. Varsanafte, op. cit.,40l
il8
204
205
Sf. Simeon Metafrastul, parafrazd la Macarie Egipteanul,4 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cir.,yII
tt9
vreun gdnd strdin intre rodurile virtulii, vdzdnd in ascunsul tdu ostenelile tale.Cel ce toate le vede, va smulge cg puterea Lui acea riddcinl viclean[ qi fr(arnicd a gAndurilor inainte de odrlslire. Cbci celui ce stdruie intru ostenelile vir,o
rlsiri
tu{ii ii vine repede in ajutor harul Duhului, care nimicegte semin,tele reutetii gi nu poate cldea acela din nldejde, nio'i
cu vederea gi l6sat neizblvit cel ce st5rui6 pururi l6ng[ Dumn ezev."?06 lL ,,Fd-li ciucuri la cele patru laturi ale hainelot ' tale cu care te imbraci.'t Despre acegti ciucuri am vorbit in comentariul la Nu'
nu poate
fi trecut
merii. 13-15: ,,De-Si va lua cineva femeie si va trdi cu eat dar apoi o va urt si va oduce asuprd-i vorbe de invinuire si-i va scoate nume rdu gi va zice: - Am luat-o pefemeia aceasla gi, intrdnd eu la ea, n.am gdsit-o fecioard..., atunci tatdl fetei Si mama ei o vor lua Si vor ardta semnele fecioriei fetei' infala bdtrdnilor, in pomtd." ' ,,Vegmintele eu care mireasa a fost imbrlcatii in noagitea nunfii serveau gi de agternut. Acestea erau inm6nate p[rinfilor miresei, care, pe baza urmelor de sdng_e, puteau do' vedi intr-un eventual proces castitatea fiicei."2o7 1G19: "Iar tatdl fetei le va zice bdtrdnilor: - Pe ai' ceastd fiicd a meq am dat-o de femeie acestui om, iar el'it urdt-o; acum el aruncd asupra ei vorbe de-nvinuire zicdnd: Pe fata ta n-am gdsit-o fecioard...; dar iatd, acestea sunl semnele fecioriei fiicei mele! $i vor intinde veSmdntul ei inaintea bdtrdnilor cetdlii. Atunci bftrAnii acelei cetdli il vor lua pe omul acela si-l vor pedepsi; il vor tndotora sd pldteoscd o sutd de sicli de arginl pe care-i vor da tatdluifetei, pentru cd a scos nume rdu unei fecioare israelite; ea ti va deveni lui solie, iar el nu va putea s-o izgoneascd toatd viala" '0u Sf. Grigorie de Nyssa, Despre nevoinld
'o'DEUT,p.z35 120
cel ce
ce driu? pe
t
sat cu
trebuie
l[sat ca unii, sdturdndu-se repede s6 imbrl(igeze ceea ce le place, s[ bdrfeascl ceea ce e cinstit ca necinstit, ci mai degrabd frcut si se sileascl a aveagriji s[ se lipeascl de tot ce e bun qi sI iubeascl a petrece cu cele prea bune spre bunul lor nume. Ciei cei ce nu se las[ ab[tufi de oboseali din continuarea s[vdrgiriilnor lucruri, vor infEptui bine scopul pe care
.
il
urmiresc."2o8 Urmeazd, alte delicte eu caracter sexual, cele mai gra_
ve fiind pedepsite cu moartea: 20-292 ,,Dar dacd cele spuse
vorfi adevdrate
Si dacd
pietre: pe fatd o vor ucide pentru cd n-a stqigat tn cetate, iar pe bdrbat pentru cd a umilit-o pe femeia aproapelui sdu.
$i
ceasta este ca Si cum cineva sl-ar omort; pentru cd el a
sdu gi
goditd
vafi strigat, dar n-afost
cineva ofatdfecioard, dar care nu-i logoditd, Si, silind_o, se va culca cu ea Si vorfi descoperifi, atunci cel ce s-a culcat
'ot sf. Chiril
al Alexandrie i, op.
cit.,VIII
t2t
iar ea cu ea ii va da tatdluifetei cincizeci de sicli de argtnt' putea va nu umilit-o' a el cd pentru Si ii va deveni lui solie, s-o izgoneascd toatd viafa.
"
",,Agadar, pe cel ce s-a lnso(it cu cea logodit5 l-a de-
moarte clarat vinovat de preacurvie (qi l-a condamnat la
'n'n")
(...). Iar in inleles duhovnicesc, dacl se constat[, zice' c[ un sofl"t cure n-a fost in unire 9i n-a fost flgiduit lui Hristos piin ct"di4u, ci a fost in chipul fecioarei, a fost intinat do tin.ru prin inv[f6turi contraie dreptei credinfe du9 {itl r[ticire^in riltdcire, ceea ce fac ereticii, r[pind pe unii din pajari 9i din iudei 9i convingdndu-i s[ le urmeze lor' fapta u"Ju.tu'nu va fi fErl vinn. Ci unul ca acela va pEti tataf{ .un.t.tot, adicl lui Dumnezeu, pedeapsa p[catului' inchipuite a"-u pllti paguba in bani'"2oe Dar Scriptura arat[ -$ 'u."tu uu luu ae solie qi-o va fine toatl viafa, ceea ce ar in.. o .".nu c[ acel suflet e condamnat la cufundarea in rltlcirilb putonl eretice; dar, daci siluitorul d[ socoteall tatilui fetei' de redin[6' inlelege qi intoarcerea . l. ietatl'tfetei drept sdu' si niii 30': ,,Un bdrbat sd n-o
il
amdndu chip *totiia sdu'" tatdlui sd ridice icoperdmdntul
l
era oprita insolirea cu vreuna dintre sofiile ori concu' in cauzbl binele tatilui, excluzhnd, desigur, pe mama celui
narea Domnului." prive'g' Famen, ,,adic6 cel fbri fruct 9i fbrL lod 9i in ce ct sunt nu te vietuirea qi in ce privegte inv[!itura'""'',,Uoii 209
rbid. PENT. n.354 2tt Cd..'irt Alexandrinul, Stromate,
122
drept cuvdnt, pe cel ce-a renu_qffrJ pentru totdeauna la faptele
bdrbdfiei, scopit? Iar pe cel6 are in minte voinfa de-a se purta bdrbdtegte, dar nu poate s6-gi infiptuiascl vinutea, nu-l vei socoti bolnav (famen), strdmut6nd cu inteligen{I bolile trupului la calitatea purtltorilor gi ludnd cele sensibile ca icoand a celor spirituale Si nevdzute?"2l2 2z ,,Cel ndscut din desfrdnatd nu va intra tn adunarea
Domnului." Din desfrdnatd traduce grecescul ek p6rnis.;,Sensul echivalenhrlui ebraic mamzer este obscur, desemnflnd probabil copilul nlscut in afara legii (vezi Levitic 18, 6-18, in care se condamni legiturile incestuoase). Mai tlirziu, exegeza iudaici il aplicl gi celor n[scufi dintr-un pirinte eweu gi unul sf6in,,2r3. 3-62 ,,Amonit Si moabit nuva intra in adunarea Domnului; chiar dupd al zecelea neam Si pdnd-n veci, el nu va intra in adunarea Domnului, pentru cd ei nu v-au fntdmpinat cu pdine Si cu apd cdnd erali pe drum venind din Egipt, Si pentru cd l-au pldtit impotriva ta pe Balaam, fiul lui Beor, sf. cnm al Alexandriei, op. cit.,Xty lt] 213
210
lll,
cele bdrbitegti, (fiind acelea) tdiate gi smulse; allii le poarti inc[, dar r[nite qi bolnave gi neinstare de nici o treab[. (...) Iar cele bdrbltegti sunt simbol al bdrblfiei. Deci prin (famen) trebuie sd in{elegem pe cel al c6rui suflet gi minte nu sunt smulse cu totul, ci pdstreazd, in sine zdrobit[ b[rbifia spre cele bune; iar prin cel scopit, pe cel ce le-a pierdut cu totul gi e lipsit de cele ce sunt mai proprii bdrbafilor. Dar e acelagi pdcat a nu voi cineva sd se poarte ca un birbat gi a nu voi si se poarte deplin ca un birbat. (...) Unii au cdzut in poftele trupeqti, lisdnd toate frdnele patimii gi aruncdnd minteaputrezitl gi afemeiatii in pldcerile neruginate. Al(ii admiri infr6narea gi incearcd uneori s[ intreprind[ faptele ei strilucite, dar se tem de impotrivire gi, nesuportdnd atacul pl6cerii, se incovoaie spre molegeali. Deci nu vei numi oare, cu
99, 4
DEUT, p.354
t23
din Petorul Mesopotamiei, ca sd te blesteme. Dar Domnul,r Dumnezeul tdu, n-a voit sd-l asculte pe Balaam; ci Domnuli Dumnezeul tdu, a preschimbat blestemele tn binecuvdntare) pentru cd Domnul, Dumnezeul tdu, te-a iubit. Cdt vei trdi, in veci sd nu le grdieSti cuvinte de pace sau defolos." I ,rMoabit se t[lmicegte intestinul tatdlui, iar amonit, tatdl maicii. Prin acestea se spune c[ cet ce ia pildl de r[u1 tate de la altul a descoperit intestinul tatilui; iar cel ce nagtq pdcatul din sine este tatil maicii, adici al p6catului s[u prgT priu. Deci acegtia nu vor intra in casa Domnului pdn[ la al treilea gi al patrulea gi al zecelea neam; gi pdn[ in veacj Adic[ cel ce nu s-a apropiat de Dumnezeu prin dob0ndiree deprinderii binelui gi prin fEptuirea lui (c[ci acestea sunt al e $l treilea qi al patrulea neam ul1, prin credinfa Domnului Ii ne1 prin ren nu va intra, Legii, trec[tor, in casa lui Dumnezeu, adicl in cetatea cereascd in care e locuinfa tuturor celor ce se veselesc."2l4 ,,Moavilii gi amonilii, c[rora nici nu le era ing[duit s[ treacl pe ldng[ Bi; serica Domnului, intr[ in locurile cele mai sfinte ale noastre, Am deschis tuturora, nu ugile drept{ii (Psalm 117, l9), ci ugile ocirii gi obrlznicirii unora impotriva altora. La noi, cel mai bun preot nu-i acela care de frica lui Dumnezeu nri scoate din guri cuv0nt de prisos, ci acela care b6rfegte cel mai mult pe aproapele siu, pe fafi sau pe ocolite, care inv6r. (Psalm 9,27), sau, ca (Psalm 139,3).-2ts A olul al fV-lea, stare ce p0n[ cu attt mai minunat2l astlzi; fi schimbat credem a se nu Hristos! apare d6inuirea Bisericii lui ,,Erau scogi amoritul 9i moabitul ca lipsili de credinfi 9i cu totul ur6[i, ca nivilind intre sfinfi gi intre cei obignuili sd se poarte in chip vrednic de laudd, ca niqte lei, qi trimifAndu-gi in ei slgefile pismei gl
"n
"t
Sf. Maxim Mlrturisitorul, op. cit.,77 Sf. Grigorie de Nazianz, Despre preofie, LXXD(
124
bflrfelii. Amorifii sunt chipul ereticilor fbrd omenie, iar moabifii al celor aflafi incd in rdticiri idolegti gi supuqi rduti{ilor dracilor. $i unii gi alfii sunt urdtori de Dumnezeu gi bolesc de aceeagi obr6znicie impotriva sfin1ilor."2r6 7-8t ,,Pe edomit sd nu-l urdsti, fiindcd el efratele tdu; sd nu-l urdEti pe egiptean, cd strdin ai fost in Tara lui. Fiii ce li se vor naste tn cel de al neilea neom vor intra in adunarea Domnului." Edom era fratele lui Iacov; astfel, eweii socoteau ca apropia(i pe edomili (degi s-au aflat, deseori, in conflict). C6t privegte pe egipteni, ,,motivarea indici o atitudine mult mai binevoitoare a legiuitorului fafi de Egiptenii care, totugi, in ultiml instanfi au fost un instrument al lui Dumnezzu in planul S[u general. Textul nu mai folosegte cuvdntul slugd (iketes), ca in 5, 15, ci strdin Qtdrikos), cu in{elesul: rezident; strlin care locuiegte temporar intr-o {ar[, cetate sau familie; imigrant"2l7. ,,Da, legea a cinstit gi pe pdgdni gi a poruncit sd nu urim pe cei care ne fac rdu (. . . ), numind prin egiptean pe cel de alt neam gi pe orice om din lume. Chiar pe dugmani, cind ii vezi cd sunt lflngl ziduri gi incearc[ sI ia cetatea, sl nu-i socotepti dugmani pdnl nu le trimili crainic ca si-i invite sd facd pace."2l8 9z ,,Cdnd vei ieSi cu oaste osupra duSmanilor tdi, fere;te-te de tot lucrul rdu. " Rdzboiul, ca gi cultul divin, implicd o stare de puritate a participantului. ,,Precum ostagul, iegind s[ lupte impotriva dugmanilor impiratului; nu poate s6 se impotriveascl lor avdnd ceva contrar armelor trebuincioase, aga ii este cu neputin[6 omului s[ se'impotriveasc5 patimiloq avdnd ceva contrarvirtulilor. $i precum o cetate inconjurat[ dezid, de are o micl p4rte din zid dlrdmati, de voiesc dugmanii s[ intre, se folosesc de locul in care zidul e d[r0mat ca s[ intre prin el
2t6 217
218
xlv II, gg,2-3 125
la porfi, ei nu pot si se impotridugmanilor dL nu se reface partea d6r6mati a ziduluii
gi, chiar de se
;;".d
afl[ ap[ritori
la fel e cuneputinfl (nevoitorului) si se impoffiveasc[.vrlj: magilor de esie st[pAnit de vreo patimS' nici nu poate ajunge le la m[surile desiv6igirii'"2 10-14: ,,Dqcd vafi la tine om care sd nufie curat fle' ispitiirii lui in visul de noapte, acela sd iasd afard pe 'dinuwna tabdri, nlt va inya in tabdrd, ci spre seard sd-Si spele' trupul cu apd, iar dupd asfinlitul soarelu-i ra intra tn tabdrd' Pintru neioia de a iesi afard sd ai un loc in afara taberefu afarfi Sd ai la brdu un ldruS cu care sd sapi atunci cdnd iesi
cu care sdli acoperi necurdliile; cd Domnul' Dumnezey{ si 'tdu, pa umbld pitn tobdro ta ca sd te libereze si sd li-i dea sfdntd' cO ta tabdra sdfie aceea pentru duSmani la-picioare; intoarcd sd-$i neruginat, nu cumva, iarara Ei ta tine ceva fala de la tine. sd ,,Auzi c[ cei ce voiesc si biruiasc[ pe vr[jmaqi 9i toatl fie bine vLzvfide Dumnezeu trebuie sd se elibereze de necur6(ia? (...) Trebuie deci s[ ne facem viefuirea nepltat{ gi ftrl ieprog, ca s[ nu fie supusi ispitelor de la aceia' Cici iatal pacatului este 9i dugman 9i rizbundtor' Cei ce sunt ridicali in lumea aceasta prin legea rlzboiului 9i a luptei imr potriva vr[jmagilor, sau primesc rdnile in trup, sau le pricinuiesc altora. Dar cu noi nu este a;a: ("') C[ci nu suntem lovi1i in trup, ci primim poftele in minte 9i in inim6 9i cldem in patimile- iubirii de trup. Deci trebuie s[ ne inv[!6m cu toaL armele duhovnicegti 9i sd ne imbrlc[m cu harul de sus gi s[ ne initnm mintea, pe cdt se poate, dincolo de orice sE" qi' ridii ieati spirituald. Astfel vom birui pe tofi irotrivnicii Iararr-r. dincolo de orice patim6, ne vom pdsffa frumusefed sufletului negtirbit[ pentru Dumnezeu' De aceea zice legeat Im de vei ieSi oritro la rdzboi impotriva vrdimasilor tdi; "u de' sd te pdzeSti de orice cuvdnt rdu, adicd sd te {ii eit mai 2re
Isaia Pustnicul,2g de cuvinte,
126
XXV,
12
parte de orice invinuire. in acest caz nu va fi impotriva ta nici un cuvdnt adevlrat despre vreun lucru de rugine gi de condamnat. (...) Iar c[ trebuie s5 ne despovlrdm de toate faptele necur[fiei trupegti, ne-a ar[tat-o prin ghicitur5, poruncind c[ cel pltat de curgere trebuie s[ se spele in afara taberei cu ap6, spre sear6, gi aga s5 se intoarcl acas[ gi daci voieEte gi in tab[r[. (...) (Adic6) de se va intimpla cuiva vreo scurtii intinare omeneasc5, din cauzi cI mintea va fi cuprinsi de o molegealI gi va admite intrarea unor pofte necuvenite, Dumnezeu a judecat cd acela trebuie s[ se despartd de mullimea sfinlilor gi nu las[.pe cel curat si conlocuiascd cu cei necurafi., Cici nu lasd nicidecum nepedepsit pdcatul din noi. Dar cur{(ia o vom afla in Hristos, curlfindu-ne prin ape (...). lar aceasta o face spre sear6, adicl in ultimele timpuri ale veacului, ceea ce o poate gi vedea cineva ftc0ndu-se in grup[rile Sfin(ilor (in parohii - n. trad.). Cdci cei spurcafi de nebunegtile pllceri trupegti, cei ce au fost inainte in afara mullimii gi taberei sfinfilor, (...) imbog[findu-se cu curlfenia prin Smntul Botez, s-au fhcut aproape, arit0ndu-se sofi ai sfinfilor, concetiifeni gi impreunl-plrtagi la n[dejde in wemea venirii (Cuv0ntului), produsl oarecdm seara gi la apusul veacului prezent. Deci a spus c[ cei ce n[zuiesc cur[fia in Hristos trebuie sI respingd picatele iubirii de trup. (...) C[ci se cuvine ca cei ce doresc sI biruiascd pe vr[jmagii spirituali, s[ se fereascl, precum am spus, c6t mai mult de tot felul de necurlfenie. Dar, fiindc[ e mult p[cat, (...) de se va intdmpla sd ne intinlm de vreuna din necur[fiile ce se ivesc in mod firesc tn noi, 9i si fim vdza[i imbolnlvifi de cele contrare legii gi unei viefi sfinte (...), in primul rdnd sE nu stea descoperite gi rleascunse, in vizul multora, plcatele cele din neputinfi, ci oarecum in afar[ gi neobservate gi cdt mai departe de tabilrd,, apoi si se acopere (ingroape) prin indreptarea 1or. (...) Iar incetind sd p6cdtuim gi preddnd mintea intrun mod oarecare pornirilor spre bine gi alegdnd ceea ce e de folos, dup[ ce s-a tnl[turat urd(enia gregalelor de mai inainte
t27
l9z ,,Plata desfrdnatei
Si
prelul cdinelui sd nu le a-
duci tn casa Domnului, Dumnezeului tdu, pentru vreo oorecarefdgdduinld, cdci acesteo amdndoud sunt urdciune inaintea Domnului, Dumnezeului tdu." Pin cdine se denumea prostituatul masculin, pervertitul sexual de orice fel. 202 ,,De la fratele tdu sd nu'iei camdtd; nici camdtd de la bani, nici camdtd de ls bucate, nici camdtd de la orice lucru cu care-l imprumuli."
,,Uitil-te acum la iubirea de oameni a Stipdnului!
sd nu-l dai (pe mdna)
stdpdnului
voi va locui, oriunde-i va Pldcea Prevedere uimitoare in co
'
l7z ',Dinffe fiicele lui'Isrsel desfrdnat dintrefiii lui Israel'
"
'
Lt'Lt
s i
sd
nufie desfrdnatd' niti
''
,'TextulMasoreticlas[posibilitateauneispeculafii
numeroase versiuni occidentalg lingvistice in virtutea clreia referire la prostitulia moderne traduc pro"t;;;;;'o"a'cu popo*"1e Canaanului; speculafia de acest fel practicati-Ot Din aceasta s-ar in(elege c[ se extinde 9i asupra UatUutuf"i' la aceast[ categorie de desfr6' interdicfia se limiteaJnumai separare' a$a lc.eastr i"i"iii".adntli' Septuaginta nu fale f,rind in concordantf f"" e ruci Vi'lsaia' textele lor " "i-'"Coti","tti 6,9""" ",I l8z ,,Vrdiitoare sd nu/ie dintre fi.icele lui Israel' nici lui Israel'" d"scantato', de vrajd dintrefiii vrajd incearci s[J traducl unui cult esoteric' din cat6i e care ajunge la caPetul initil
. ..-.a22 ftore$tl."
'-'
gg3h1ri1 al Alexandrie i, Glafire lq A douq
221
PENT, P. 355
222
rbid.
Lege'lll
:
I
Cdnd e vorba de bani, ne opreqte sd lu[m dobAnd6! De ce? Pentru cd aduce pagubd 9i celui care d[ bani cu dobAndl 9i celui care ia bani cu dob6nd[. Cel care ia bani cu dobdndd ajunge de slr[cegte; iar cel care d[ bani cu dobdnd[, odati cu inmulfirea banilor, adund pe capul lui 9i mulfme de picate.(...) in cele duhovnicegti, ins[, iq-suqi Dumnezeu ne cere sa dem dobdndd (Matei 25,14-30)}223 2lz ,,De la cel strdin, da, sd iei camdtd; dar de lafra-
tele tdu sd nu iei camdtd, pentru ca Domnul, Dumnezeul tdu, sd te binecuvinteze in tot ceea ce vei face tu in lara-n care intri s-o mo;tene$tl " Iat[ c[ striinul nu era ttatatla fel cu evreul. Desigur, s-ar putea t0lcui gi aceasta, in func{ie de ce anume in{elegem pin strdin. in cazul israelililor, ins6, infelesul era doar cel propriu. 222 ,,Dacd te-ai legat fa{d de Domnul, Dumnezeul tdu, cu ofdgdduinld, sd nu intdrzii in a o plini, cdci Domnul, Dumnezeul tdu, nu va intdrzia s-o ceard de la tine, Si pdcat vei avea intru tine. " ,,Adic[ ceea ce fEg[duiegti, grdbegte-te s[ implinegti c6t mai repede. Pentru cd intdrzierea in acestea nu e fbrl paglbd."22a
"'
"o
Sf. Ioan Gurtr de Aur, Omilii la Facere,XLI,2 Sf. Chiril al Alexandriei, Despre inchinarea...,xyl
t29 t28
23-242 ,,Dor dacd nu vei vrea sdfdgdduieSti, tntru
ne
pdcat nu
va
fi.
Pe cele ce ies de pe buzele tale sd le
zeSti Si sd le plineSti tntocmai cum te-ai ftgdduit Dumnezeului tdu, elefiind un dar rostit cu gura .i Tot despre frgiduinfe, pe care Dumnezeu nu le im ne, dar, odatl depuse, implinirea lor devine obligatorie. rl
ta."
25-26: ,,Dacd vei intra in holda aproapelui tdu, spice cu mdinile tale, dar secera sd n-o pui tn holda
pelui tdu. Dacd vei intra in via aproapelui tdu, poli mdnc& struguri dupd poftd, pdnd te saturi, dar in paner sd nu pui.', ,,A strdnge din hold[ pufine spice cu mdinile, sau a pe din vie vreun ciorchine de poft[ sau de m0ncare, neadril cdnd nici o pagubS, se va purta cu inima bun[. C6ci aceastd e legea iubirii gi lucrul nu intrece mdsura. Dar a introduce fierul care seceri in cele ale aproapelui coplegegte gi trecd dincolo de iubirea intreolaltI gi ajunge la hotarul ldcomieit Deci aceasta e o pild[ clard cilnu trebuie sd abuz[m de iubil rea fra{ilor, ci sd cinstim iubirea intreolaltl, mulfumindu-ne ,
cu cele ale noastre."225
Ctp.24,lz impreund cu ddnso ndioinld-n ochii lui place, sd-i scrie carte de despdrlire, sd i-o dea in mdnd Si s-b scoatd din casa lui. "
nu se purtase bine, iar el putea s5-gi ia alta. Tot aga trebuie infelese lucrurile gi cu poporul de aici, din Scripturl, care, 22t
lbid.,ylrr
acestea, pe care 226
igi propune sIJ dob6ndeasc6. Dar oare va fi
Oigen, Omilii la Cartea proorocului leremia,Iy,2
130 131
;r mintea in stare sd suporte probe gi ispite indatii ce a inceput s[ se deprind6 in buna cuviinli a acestora? $i cel ce s-a clsltoiil de curdnd cu infelepciunea, ajungind intre cei ce corup cel€ drepte, nu se va corupe mai degrabE, in loc s[ biruiasc[ 9i sil respingd vltiimirile acelor4 dat fiind c[ incl nu e destul de fixat 9i de statornicit in infelepciune? (...) Dar cel deprins irt infelepciune se va lupta cu infelepfii gi se va opune cu forfi vicleniilor acelora (...). Deci are dreptate legea cdnd, nrgrLt vind cu finefe prin chipul femeii virhrtea, ca sofie a sfinfilor;
(...) nu inglduie s[ fie impovlrat cu osteneli gi cu prigoniri cel care e proasp[t sddit gi se afl[ de curdnd in sdrguinfa, pentru bine, ci-l lasi sd petreacl fdrd griji gi intru ale sale, ca incd.lzitde dezmierdIrile virtulii sd se lege bine de ea."227 iei drept zdlog moara, nici mdcar piatra ei prin aceosta iei ca zdlog insdsi via{a." Prin oprirea acestora se lua datomicului un obiect indispensabil pentru pregitirea hranei, deci asigurlrii vie{ii. 7: ,,De se va aJla cd cineva dintrefiii lui Israel l-a rd. pit pe vreunul dinfralii sdi Si, supundndu-l silniciei, l-a vdi: dut, tdlharul acela sd moard; Si sd stdrpeSti rdul din mijlocul vostru." ,,Deci nu e ingdduit sd se rlpeascd neamul sfin1it in Hristos gi si fie dus intr-o robie sff[in[ de cei ce obignuiesc s[ fac[ aceasta. Cdci precum cei ce, amigind copiii, ii atrag din cetate gi din case gi, dezbrlcindu-i de semnele libert[tii, le impun jugul robiei silnice, la fel se socotesc cei ce atrag prin amlgiri megtegugite ale ideilor pe cei ce s-au hotiirdt sd cugete cele drepte gi se nevoiesc in viafa cuvenitii celor liberi, la plrerile lor nebunegti, sufer[ os0nda tilharilor de suflete omenegti; iar pedeapsa lor e moartea. (...) Deci, pentru ca si nu fie rapifi vreunii din Biserica lui Dumnezeu ca dintr-un cimin p[rintesc ai s[ fie dugi in capigtile celor vicleni, vdnz0ndu-li-se mintea prin perversitatea riutifii, legea hoti-
rlqte
pedeapsa
cu totul necred ticii, dar se pot
ce indr[znesc in chip Sunt viza{i aici eri
228
$ii.
rdni de leprd ia bine seama la ce foci, sd pdzeSti intocmai Si sd plineSti totul dupd legea pe cdre v-o spun voud preolii, levilii; aveli grijd: precum v_am poruncit eu, agd sd faceli! Adu-li aminte ce i-a ficut Dom_ nul, Dumnezeul tdu, Mariamei cdnd voi erali pe drum la ie_ Sirea din Egipt." Despre dnduiala pentru lepr[ am vorbit in comenta_ riul la Levitic. Episodul cu Mariam, sora lui Moise, e relatat inNumerii, cap.12. 8-92 ,,Asupra unei
6z ,,Sd nu
de deasupra, cd
"7
Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,Y
132
i,
avdnd zdlogul lui asuprd-li, ci sd-i tntorci zdlogul ta asfinli_ tul soarelui, ca sd doarmd el in haina sa si sd te btneiuvin_ teze Si sd1ifie lie co milostenie inaintea Domnului, Dumne_
zeului tdu." Ca gi in alte locuri, Legea pune stavili asprimii credi_ torilor, propov[duind mai degrabl milostenia.
Oprirea pl[fii lucrntorilor e un plcat strigitor la cer. ,,Nimeni sI nu-l ingele pe un lucritor la plata datorat[. Fiindcd suntem gi noi lucr[torii Domnului Dumnezeului nostru gi de la El agteptiim plata muncii noastre. $i tu, orice lucru ai de frcut, dacd tigdduiegti lucrltorului plata meritat[, adicd il
"8 lbid.,yril 133
pllteqti Prea Pu(in 9i Prea. iefti plutu fegeduinfelor cereqtt"'---
r-
ie
,,raruYii sd nu fie
lor, Si nici fiecare sd '
Ecl
ci
alte locuri (precum
individual[' chiar da-
2f
in'teles
c[ Si comuni:
vi iatea e solidar[ in caz de sucesti 11'222 ,,Sd nu orfa log; nul, cesc eu
sdfaci lucrul acesta' I tdu' sd te binecuvinCdndvei culege mds-
tite sau cdntat[' 229
230
Scrisori'XlX' 3 ' Sf. Ambrozie al Milanului' t o r' i nlet e inl et epl i L g"' din''
il;ffi;;,E
"
71
2
Cap. 25, l-32 ,, De se va intdmpla o neinYelegere tntre oameni Si vor veni laiudecatd Si se voriudeca, celui drept i se va da dreptate, iar cel vinovat vafi osdndit. Dacd celui vinovat i se va cuveni bdtaie, judecdtorii vor porunci sd-l intindd jos si sd fie bdtut in faya lor, dupd mdsura vinovdliei lui. Patruzeci de lovituri i se pot da, dar mai multe, nu; cd
dacd i se vor da mai multe, atuncifratele tdu vafi schilodit in chiarfala ochilor tdi." La vechii evrei, in cazul pedepselor prin b[taie, se folosea un bici cu trei plesne, fiecare loviturl fiind socotitd in-
treit; astfel, se puteau aplica pind la 13 lovituri, oblindndu-se 40-l lovituri, fEr[ a se lmplini numlrul de patruzeci. La fel, in rlzboiul cel nevlzut, nu va ingldui Dumnezeu sI fim incercafi peste puterile noastre. Facem aceast[ trecere deoarece Scriptura cerc sd se dea dreptate celui drept,-insd aceasta ," r" pitr""e deplin numai la judecata divin[. ,,in multe chipuri ni se desemneazLtaina lui Hristos prin porunca veche 9i ni se zugrlvegte patima mdntuitoare, in care 9i prin care am fost izbdvifi de cel ce avea puterea sd ne chinuiasci 9i ne supunea unor lovituri cumplite. (...) Loviturile de bici pdnl la num[rul patruzeci, aprobate celor ce biciuiesc Ai celor biciuifi, preinchipuie timpul preadorit al venirii Unuia Nlscutului cu trupul, c6nd noi tofi cu rana Lui ne-am vindecat, iar El S-a rlnit penffu p[catele noastre' CIci Israelifii s-au n6pustit cu ocdri asupra Lui, iar Pilat i-a aplicat lovituri peste spate, prin ceea ce noi am fost scoqi de sub pedeaps[ 9i chinuri. Cdci multe erau odinioard b[tiiile plc[tosului (...). Dar Hristos a fost biciuit pentru noi. Cici precum pentru tofi a murit, aga a fost gi biciuit pentru tofi, El Unul fiind de un pref egal cu to[i. Iar numlrul de patruzeci de zile tiindu-l in cinci opfi, vei afla pe opt gi pe cinci. lar acest numlr indic[ timpul lui Hristos. Pentru c[ Unul N[scut a venit in timpul al cincilea, dupd parabola evanghelicd (Matei 20, l-16), in care se spune de un stipdn ci a tocmit lucr[tori la vie, iegind pe la ceasul intdi, al treilea, al gaselea, al noullea 9i al un-
"nt
135
t34
sprezecelea. $i S-a sculat in ziua a opta, surpind stdpdnirea mo(ii gi nimicind impreun[ cu ea 9i pe tat[l stric[ciunii ivi. te, adic[ p[catul, care fiind inllturat, a trebuit s[ inceteze 9i bdtiile gi pedepsele gi chinurile pentru el. Deci legea nu ingdduie b[tdile sd treaci peste num[rul patruzeci, l[sdnd pAnd
la venirea lui Hristos chinurile qi preinchipuind timpul iertlrii. (...) Dar trebuie gtiut gi aceea c[ Israil, pdcltuind, a r[t}rcit patruzeci de ani prin pustie. C[ci cu jurim6nt S-a jurat Dumnezeu s[ nu-i duci pe ei inainte in pimdntul fhglduin(ei. Acesta le era lor timpul mdniei- Iar trecdnd timpul, a incetat mdnia gi urmagii lor au trecut Iordanul 9i au intrat irt pre. tn aceasta s-a arltat cl al patruzecilea. Deci gi acest de a nu fi fost bdtuli oamenii vituri. C[ci dup[ aceasta a venit timpul iert6rii, c&re r€-a a' dus trecerea tainicl a Iordanului 9i cufitele de piatrd, adicd tiierea imprejur in duh, sub conducerea lui Iisus. Cici dupl Moise gi lege ni s-a frcut noui conducitor Iisus (preinchipu' it prin iot* tuo Iisus Navi - n. n.)'u"' 4z ,,Sd nu legi gura boului care treierd." in afara infelesului imediat locul se referl la cei ce; depunind o munc[, nu trebuie lipsili de cele necesare viefii. De v6zut Si I Corinteni, cap.9; I Timotei 5,17-lS,locuri ce se referi la cele cuvenite preofilor. 5-6: ,,Dacd vor locuifrali tn acelaqi loc Si unul din ei va muri ftrd ca din el sd rdmdnd urmaS, atunci femeia celui mort sd nu se mdrite cu bdrbat din afmd; fratele bdrbatului ei va intra la ea si o va lua defemeie si va locui tmpretmd cu ea: $i vafi cd prumcul ce se va na;te vo purla numele celui mort,
sd se clsdtoreascd cu cel mai vdrstnic dintre cumna(i, pentru ca blrbatul mort s[ nu rrmdni fir[ urmagi. intAiul ndscut din
giiat gi pentru c[ in legea veche se ftcea totul in vederea viefii acesteia plm0ntegti, legea poruncea ca fratele cel viu si
mai mult gi si existe multe prilejuri pentru intinderea acestei inrudiri intre oameni. Dar atunci pentru ce nu avea voie si se mdrite cu un sftIin sofia celui rlposat ftrd copii? pentru c6 din o astfel de cdsitorie copilul ce s-ar fi ndscut n-ar mai fi fost socotit al celui rdposat. Aga insa pentru ci era odrasla fratelui celui un
strlin
sat.
Fratel
Israel. Si astfel numele acestuia nu se va stinge din
,,Este vorba de o fonnd special[ de cds[torie, cunoscut]i sub numele de levirat (cf.lat.levir: cumnat, care traduce ebr. yabam). Conform acestui obicei, vdduva lipsitii de copii urma 23r
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
r36
cit.,Yrrr
trdnii cetdlii lui il vor chema
Si vor sta de vorbd cu el; Si docd
"'DEUT-o.236
"'
Sf. Ioanburtr de Aur, Omilii ta
Matei,XLVlI,
3
137
el se va ridica gi va zice: Nu vreau s-o iau!, atunci afinnato lui va veni la el acolo, infala bdtrdnilor, ii va scoate sandala de la un picior, il va scuipa in obraz Si va zice: Asa i se face omului care nu zideSte casafratelui sdu!...; iar numele lui tn Israel se va chema: Casa celui c-tm picior descull ... " ,,Refuzul cumnatului de a se clsdtori, conform obice-
o reacfie azul v0nintea gi o inmdna cumpirltorului, ca semn de renunfare la orice drepturi de proprietar (cl Rut 4,7). Cdnd femeia il descalfi pe cumnatul ei, ii neag[ orice drept la proprietatea fratelui de= cedat, care i s-ar fi cuvenit lui, prin moqtenire, incaz de cdsltorie. Refuzul cumnatului este dezonorant pentru vlduvi Aceasti dezonoare se risfrdnge asupra cumnatului atunci
turdnd alegerea celor din urm6, a ales pe cele ale facerii gi ale striclciunii, deoarece prin^mldularele care ajut[ la nai_ tere a ardtat lucrurile fEcute.,,237
nului, Dumnezeului tdu, tot cel strdmbdtate."
ce
face qcestea _ cel ceface
mdna; ochiului tdu sd nu-ifie mild de ea." ,,Aceast[ mdsur[ extrem de severi, care prevede muti' larea pentru a sancfiona un delict, este unicl in Vechiul Testament"236. De altfel, nu avem nici o referire cum cd aceastl
214 DBw,p.z36 23s Ioan Carpatiul, (Jna sutd capete de 236
DEUT,p.236
138
mdngdiere,99
237
"o
NilAscetul, op.
cit.,yII
Sf. Chiril al Alexandriei, op.
cit.,yll 139
te tdi de primPr tdu, 1i-o di ssub cer. $i
6-14z ,,Dar Egiptenii ne-au chinuit Si ne-au
d tuturor vrdjmasilort Domnul, Dumnezeul Amalec sdJ stingi da
nezeul tdu,
sdnuuili!"
Dumnezeuluitdu:TatdlmeuapdrdsitSiria,s-acobordtin Egipt cu pulini oameni Si a pribegit acolo; Si acolo a devenit
numeros-"
puternic gi ,,Ebr. Tatdl meu erd
i
'
w
aromeu pribeag' Referire la Iacob, pa.int.t. celor doudsprezece seminfii, ai c[rui shiarnogi ouo A*rrr"i din Mesopotamia (vezi Facerea 25,20;28' 5)' gata sd James Version traduce: Tatdl meu era un Siridn
King piard, prelu0nd adverbul beag, rdtdcitor, nomad, ci duit, rlzlefit de ai s[i. Oricum, funbeazul si oropsitul (in Egipt) de odinioar[ 9i proprietanrl pdrga din darurile la ciar-de u",-r-D23e Capitolul 26 se refera roadelor, insfl ritualul aducerii acestora e unit cu rememorarea evenimentelor din trecutul poporului israelit' '3e PENT, p. 358
140
Si
$i am strigat cdtre Domnul, Dumnezeul pdrinlilor no$tri; iar Domnul ne-a auzit strigarea si ne-a vdzut umilinla si osteneala si necazul. $i ne-a scos Domnul din Egipt, El InsuSi cu puterea Lui cea mare, cu mdnd tare Si cu bral inalt, cu vedenii mari, cu semne Si minuni; Si ne-a adus in locul acesta Si ne-a dat pdmdntul acestd, lara-n care curge miere Si lapte. Acum, iatd, am adus pdrga roadelor pdmdntului pe care Tu, Doamne, mi l-ai dat, ale pdmdntului din care curge miere Si lapte... $i o vei ldsa acolo, inaintea Domnului, Dumnezeului tdu. $i sd te ve' seleSti de toate bundtdyile pe care Domnul, Dumnezeul tdu, li le-a dat, lie Si casei tale: tu Si levitul Si strdinul care este cu tine. Cdnd veifi isprdvit de dat toate zeciuielile din roadele pdmdntului tdu, in cel de al treilea an, a doua zeciuiald o vei dq levitului Si strdinului Si orfanului Si vdduvei, Si vor mdnca ei in cetdlile tale Si se vor sdtura- $i sd grdieSti tn fala Domnului, Dumnezeului tdu: Pe cele afierosite le-am luat din casa mea Si le-am dat levitului Si strdinului Si orfanului Si vdduvei, dupd toate poruncile Tale pe care Tu mi le-ai poruncit; porunca Ta n-am cdlcat-o Si nici n-am dat-o uitdrii. Din ele-n fntristare n-am mdncat, din ele-ntru necurdlie n-am cheltuit, din ele celui mort eu nu i-am dat; de glasul Domnului, Dumnezeului meu, am ascultat, dupd cum Tu mi-ai poruncit amficut." au pus asuprd-ne grele poveri.
Luptacu Amalecilii la care se fale referire e descrisd la leSirea, cap- 17. Trebuie stinsi de sub cer cei ce nu se tem de Domnul, mai cu seaml in locurile consacrate Lui' Cap. 26, l'52 ,,Dupd ce vei intra tn Wa pe care' Domnul,bumnezeul tdu, li-o dd ca mostenire, cdnd tu o vei pdstdpdni si vei locui tntr-insa, sd iei din pdrga roadelor tdu' si mintului tdu pe care !i-l dd lie Domnul, Dumnezeul Domnul'. care locul-pe la mergi sd paner s-o pui intr-un Si Dumnezeul tdu: il va alege spre a I se chemo numele' Vei merge la preotul care va Ji in zilele acelea Si'i vei spune: .lsthi mdrturisesc inaintea Domnului, Dumnezeului meu' cd noSam intrat tn lara pe care Domnul li S'a jurat pdrinlilor mdinile din panerul lua va Preotul tri cd ne'o va da noud. tale Si-l va pune tnaintea iertfelnicului Domnului' Dumne' zeului tdu, iar tu, cavdntdnd, vei zice tn fala Domnului'
nii* **",
umilit
,,Zeciuiala sfdnt6, avdnd o destinafie precis[, nu poate fi folositl in alte scopuri 9i cu alte prilejuri, ceea ce ar duce la profanarea ei: este interzisd folosirea ei ca ofrand[ sau ca donafie in cazde deces. Sensul celei de a doua afirmafii este obscur in originale, putdnd fi tradusl 9i prin formularea: nam
fo
losit.o p entru v,reun lucru nbcurat."240
l5z ,,Cautd deci din casa Ta cea sfdntd, din cer, si
binecuvinteazdJ pe Israel, poporul Tdu,
'&
Si
pdmdntul pe care
DEIJT,p.z37
t4t
l-ai dat lor, dupd cum Te-aijurat pdrinlilor noStri cdne vei da o lard in care curge lapte Si miere." Invocarea binecuvdntiirii divine incheia textul ce era rostit de cdtre aducitorul ofrandei din pdrga roadelor. 16-19: ,,in ziua aceasto {i-a poruncit Domnul, Durnnezeul tdu, sd plineSti toate hotdrdrile acestea Si rdnduielile; sd le pdztli Si sd le plinili din toatd inima voastrd Si din tot sufletul vostru. Tu astdzi L-ai ales pe Dumnezeu sd fie Dumnezeul tdu; sd umbli tn cdile Lui, sd-I pdzeSti hotdrdrile Si rdnduielile, sd asculli de glasul Lui. Tot astdzi Domnul tea ales pe tine sd-Ifii popor ales, a;a cum li-a spus, ca sd pdzeSti toate poruncile Lui; Si sd fii tu mai presus decdt toate neamurile, o$a cum te-aficut El sdfii: faimos Si mdndru Si sldvit; ca sd-I fii Domnului, Dumnezeului tdu, popor sfdnt, a7a cum a grdit
El."
,,Fragmentul cuprins in versetele 16-19 constituie pargi a preceptelor expuse in capito. lele 12-26 sub forma Codului deuteronomic. Acesta este documentul Leglmintului intre Dumnezeu gi Israel, prezentat ca un contract intre doi parteneri, in care sunt specificate I obligaf i i le fiecdruia."za tea
final[ a reglementdrilor
4.
A treia cuvdntare a lui Moise (27, I
-
30, 20)
Crp. 27 , lz ,, Moise ;i bdtrdnii lui Israel i-au poruncit poporului zicdnd: Sd pdzili toate poruncile acestea pe care vi le poruncesc eu astdzi." ,,,A.cesta e singunrl loc in care bdtrflnii lui Israel ii sunt asociafi lui Moise in rostirea poruncilor. in cele ce urmeazl se reia blternanfa dintre pluralul gi singularul verbelor."2a2 2-5: ,,$i vafi cd-n ziua cdnd veli trece Iordanul in 1a. ra pe care Domnul, Dumnezeul tdu, li-o dd 1ie, ili vei ageza zat
lbid.
'o'
PENT, p. 360
r42
'03 lbid.
143
var$esc gi prin aceasta credinciogii care se folosesc in Bise-
ric[ de binecuvdntdrile tainice (de Euharistie) in Domnul nostru Iisus Hristos."2aa
9-l3z ,,Moise, tmpreund cu preolii, levilii, a grdit cdtre tot Israelul zicdnd: Taci Si-ascultd, Israele: in ziua aceasta ai devenit popor Domnului, Dumnezeului tdu. Ascultd glasul Domnului, Dumnezeului tdu, Si plineSte toate poruncile Si hotdrdrile Lui, cdte 1i le poruncesc eu astdzi! In ziua aceea i-a poruncit Moise poporului, zicdnd: Dupd ce velifi trecut lordanul, urmdtoriivor stape muntele Garizim, ca sd binecuvinteze poporul: Simeon, Levi, Iuda, Isahar, Iosif Si Veniamin; iar Ruben, Gad, ASer, Zabulon, Dan Si Nd tali vor sta pe muntele Ebal ca sd blesteme." Cele 12 seminfii, in fapt, vor citi, reamintinduJe, binecuvintirile qi blestemele, nu ei vor binecuvdnta ori blestema. Binecuvdntirile se vor citi de pe Muntele Garizim (: locuri pustii), invecinat cu Ebalul. Tribul Iosif inlocuiegte aici pe Efraim gi Manase, iar Levi revine intre frafii sii, pdrdsind oarecum statutul de seminfie aparte, spre a se plini num[ru] de 12 triburi. Urmeazd 12 blesteme, int[rite de popor prin formtila Amin (: aga s[ fie): 14-15: ,,$i tncepdnd levilii, vor zice cu glas mare cdtre tot Israelul: Blestemat sd fie omul care va face chip cioplit sau turnat - urdciune inaintea Domnului, lucru de mdnd de mester - Si-l va pune-n loc ascuns! $i, rdspunzdnd intregul popor, va zice: Amin!" La Facerea 35, 4 Iacov ia dumnezeii cei str6ini, pe care i-a ascuns sub steiarul de ldngd Sichem, Si pierduli i-a fdcut pdnd-n ziua de astdzi. Sd se refere cuvintele de mai sus ne lmpaql spre esrs
ianaiti
i'"."-tl_-lr^'^r. acolo' si s
si sd te saturi,zice'
ainteh slavli;
ca"i Domnului Du*n""'l'iiiui" ""tor le estc ca bt rftiuos incdt si poati rlspinii-p" J" sfrntita qi dumnezeiasca hranl foarte potrivit ,a '" 'uttlt" f"t" t'1 Dumnezeu' Se des[' gi s[ se veseleasc[ tpitit'"i i"
t44
9i la patriarh?
,,De fapt, nu este acelagi lucru a ascunde ceva in p[mdnt pentru totdeauna, gi aJ fine in ascunzig. Cici ceea ce a fost ascuns in pdmdnt gi nu se mai arati vederii se $terge cu
'*
Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la A doua Lege,lY
t45
culcd cu sora femeii sale! $i-ntregul popor va zice: Amin! Blestemot sd fie cel care-l bate cu vicleSug pe aproapele sdu! $i-ntregul popor va zice: Amin! Blestemat sdfie cil ce primeSte daruri ca sd ucidd suflet din sdnge nevinovat! $intregul popor va zice: Amin! Blestemat sdfie tot omul care nu va fi statornic tn toate cuvintele Legii acesteia, ca sd le plineascd! $i-ntregul popor va zice: Amin!" Cei dafi blestemului sunt, in cele mai multe cazuri, sdvdrgitorii de p[cate strigitoare la cer. Desigur, in capul listei se afli idolatria. Blestemele vizeazi pe autorii rimagi necunoscufi gi are darul de a face s[ fie scogi la iveali, dupd care vor suporta pedeapsa prescrisl de Lege. Dar, cum vom vedea in capitolul urmdtor, gi asupra celor ce ar rlmdne nesancfionafi de lege sunt invocate pedepse divine, mai eficiente. Cap. 28, 1: ,,^fi vafi cd dupd ce velifi trecut lordanul tn lara pe care v-o dd Domnul, Dumnezeul vostru, dacd veli asculta cu luare-aminte glasul Domnului, Dumnezeului vostru, ca sd pdzili Si sd plinili toate portmcile acestea pe care li le poruncesc eu astdzi, atunci Domnul, Dumnezeul tdu, te va tndlla mai presus decdt toote neamurile pdmdntului." ,,In acest capitol, Moise cheamd poporul israelit s[ facI alegerea intre respectarea codului deuteronomic, care atrage dupi sine binecuvdntdrile, gi nerespectarea acestui leg[mdnt, insoliH de blesteme."2a7 2-l4z ,,Dacd-ntru arz vei auzi glasul Domnului, Dumnezeului tdu, asupra ta vor veni toate binecuvdntdrile acestea Si te vor afla: Binecuvdntat sd fii in cetate Si binecu_ vdn tute fie roadele pdntecelui tdu irezile tale Si turmele tale! Binecuvdntate fie hambarele tale Si prisosurile tale! Binecuvdntat sdfii cdnd intri Si binecwdntat sdfii cdnd iesi! pe vrdjmasii tdi ce stau tmponivd-1i sd li-i dea Domnul, Dumnezeul tdu, infrdnli la picioare; pe o cale sd vind asuprdli, z+s
11i1
Ascetul, op. cit.,38
'n6 DEIJT,p.237
146
247
lbid. 147
Domnul binecufugd de tine! Sd-li trimitd t"-niilotlrb tule si-nffu tot ce lucreazd mdinile Dumnezeul tdu! tale asupra ldrii pe care li-o dd lie Domnul' asa-cum li sfdnt' popor Siesi Domnul Dumnezeu sd ti faca Domnu! glqs4 S-o irio, parinlilor tdi, 1e neaToate Lui! ile iui,"Oumiezeuiui tdu, si numele cu i numit *urit, pdmdntului vo' uede
De $apte cdi sd
i';;r;;
de tine' Domnul' Domnului, Dumnezeului tdu, Si se vor teme roadele pdntecelui Dumnezeul tdu, te va umple ie bundtdpi: vitelor tale Si ro
li S-aiurat Pdr ul vistieria Sa c tot lucrul mdntului tdu ploaie la vreme, sd binecwinteze te idinilo, taleitu vei fmprumuta neamuri multe' dar tu nuele vei fi stdpdn' dar v,ei tmprumuta; 9i pesti multe neamuri I
pe care
li
le Portmcesc eu ostazL
stdnga de lq i*i nu ti urr abate nici la dreapta si nici la eu astdzi' sd nici unul din cuvintele pe care fi le poruncesc iergf curnva dupd duinezei strdini ca sd le slujesti' desigur, Acestea au fost binecuvflnt[rile, condilionate,
'oi
deimplinireaporuncilorlegii'asculta de glasut , --l 15'232 ,,$i va fi cd rcd nu vei nu vei plini,
Domnului, Dumnezeilui tdu, si nu vei pdzi si care le poruncesc eu astdzi' veni: toate poruncile Lui pe ^blestemeleli acestea si te vor prinde: Blesuo, pit tine toate " Blestemate temat sdfii in cetate gi blestemat sdfii in larind! tale!sdfie hambarele tale si dntul deie pdntecelui tdu si r sdfii Bles tale! turmelor tale it ale lipsuri Sifoai, mat saQf cdnd ieSi! Trimitd Domnul asuprd-1i tndna sd pune vei unde-li tot mete gi sleire in toate Si peste pentru degrab pieri pdnd vei facd Leva, pdnd vei fi stdrpit, 148
rdutateafaptelor tale, cd M-ai pdrdsit. Moartea s-o lipeascd Domnul de tine pdnd te va topi din lara-n care intri s-o moSteneSti. Batd-te Domnul cu sfarSeald Si cu lingoare Si cu friguri Si cufierbinleli Si cu omor Si cu vdtdmare de vdnt rdu si cu tdcitme, iar ele sd te fugdreascd pdnd vei pieri. Cerul de deasuprd-1i sdfie aramd, pdmdntul de sub tine sdfiefier." ,,Ce vor s[ spun[ aceste cuvinte (din urmi - n. n.)? Completa usclciune gi lipsa apei celei din v6zduh, prin care face neroditor pemantul."2a8 24-282 ,,Praf sd-i dea Domnul pdmdntului tdu in loc de ploaie, pulbere din cer sd cadd peste tine pdnd ce degrab te va nimici. Dea Domnul sdfii sfdrtecat infaya duSmanilor tdi; pe o cale sd le iesi tnainte, pe;apte cdi sdfugi de ei, simprdstiat sd fii prin toate-mpdrdliile pdmdntului. Morlii voStri sd fie hrand pdsdrilor cerului gi fiarelor pdmdntului, de care nimeni nu vafi sd-i apere. Batd-te Domnul cu bubd egipteand-n Sezut Si cu rdie sdlbaticd Si cu mdncdrimi de care sd nu te poli vindeca! Batd-te Domnul cu minte bezmeticd Si cu orbire Si cu ieSirea din minfi!" ,,Cuvdntul dumnezeiesc ameninf5 pe picltogi cd-i va pedepsi cu ofticI, cu friguri, cu aprinderi, spundndu-le c6-i va chinui cu orbire, cu pierderea minfii, cu paralizie, cu imbolnlvirea rinichilor. Dac[ ar aduna cineva pe indelete din intreaga Sfent?i Scripturd locurile unde se amintegte de relele cu care sunt amenin{afi pic[togii prin numirile bolilor trupegti, acela va afla indicate acolo in chip figurat gi patimile gi chinurile sufletelor."2ae 29-342 ,,Ziua-n amiazd sd pipdi cum pipdie orbu-n intuneric; sd n-ai noroc in drumurile tale; ndpdstuit Si jefuit sd fii de-a lungul zilelor tale si nimeni sdli Jie spre ajutor. Femeie sd-li iei, dar alt bdrbat s-o lind; casd sd zideSti, dar in ea sd nu trdie;ti; vie sd sddeSti, dar de cules sd n-o cu24E
249
Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Hexaimeron, Origen, Despre principii, II, 10, 6
III,
8
149
legi. Boul tdu sdfie-niunghiat sub ochii tdi, dar din el sd nu mdndnci; asinul cu de-a sila sdJi fie luat, dar inapoi sd nulifie adus; oile tale sdfie date vrdjmasilor tdi, Si nimeni sd
nu-li
fie intr-ajutor. Fiii tdi Si fiicele tale sd fie dali altui
neam; ochii tdi sd sece uitdndu-se la ei, dar bralul tdu sd nu aibd nici o putere. Roadele pdmdntului tdu si toate ostenelile tale sd le mdndnce un neam pe care tu nu-l cunosti; ndpdstuit si asuprit sdfii in toate zilele tale! Mintea-li va iesi din |dldni din pricina privelistilor la care ochii tdi vor privi- " Pentru ultimul verset, gisim o traducere surprinzitoare la Salvianus: Acela care se atinge de voi, de pupila ochilor Mei se atinge. Nic6ieri n-am glsit ceva asemdnitor pentru acest loc, doar la32,lO fiind un text cu care se poate fai ce apropierea. Apoi, textul de la Salvianus pare o binecuvdn-
tare, nu un blestem. Oricum, redlm comentariul acestuia, socotind a fi de folos: ,,Pentru a exprima delicatefea dragosl tei Sale, a comparat-o cu cea mai delicati parte a corpului o' menesc, pentru ca s[ in(elegem destul de limpede ci Dumneze:u,
printr-o
)
precum lumina
35-53: Si
pulpe; din tdlpile picioarelor tale
Si
pdnd-n creStetul ca-
acolo de rds Si de ardtat cu degetul Si de pomind prin toate neamurile la care Domnul te va duce. Sdmdnld multdvei semdna in larind, dar pulind vei culege, pentru cd o vor mdnca ldcustele; vie ili vei sddi Si o vei lucra, dar vin dintr-insa nuvei bea Si nici te vei veseli, pentru cd o va mdnca viermele. Mdslini vei avea tn toate hotarele tale, dar cu wttdelemn nu te vei tmge, pentru cd mdslinele tale vor cddea. Fii Sifiice
"o
Salvianus , Despre guvernarea lui Dumnezeu,
150
VII III, 17
vei naSte, dar nu vorfi ai tdi, pentru cd vorfi dugi in robie. Toli pomii tdi Si roadele pdmdntului se vor topi ofilindu-se. S*dinul cel ce este-n mijlocul tdu se va ridica deasuprd-li foarte sus, iar tu vei cobori din ce in ce mai jos; el te ia imprutt uta pe tine, dar tu pe el nu-l vei imprumuta; el va/i cap, iar tu vei fi coadd. Veni-vor peste tine toate blestemele acestea Si te vor fugdri Si te vor prinde pdn-te vor surpa Si pdn+e vor stdrpi, pentru cd n-ai ascultat de glasul Domnului, Dumnezeului tdu, ca sdJ pdzeSti poruncile Si hotdrdrile pe care li le-a poruncit.
$i vor Ji-ntru tine
sernne Si minuni,
fi-vor
ele-n
neamul tdu pdnd in veac, pentru cd nu l-ai slujit Domnului, Dumnezeului tdu, cu bucurie Si cu inimd bund pentru toatembelsugdrile. Ci wdjmasilor tdi, pe care Domnul ii va trimite asuprdJi, lor le vei sluji tn foame Si-n sete Si-n goldtate si-n tot felul de lipsuri; Si jug de fier vor pune pe grumazul tdu, pdnd ce te vor nimici. Aduce-va Domnul asuprd-pi un neam de departe, de la marginea pdmdntului, ca pe un vultur ce se aruncd, neam a cdrui limbd tu nu o vei tnlelege, neam neobrdzat, care nu se va sfii de obrazul bdndnului, iar de cel tdndr nu-i vafi mild. El ya mdnca roadele vitelor tale ;i roadele pdmdntului tdu Si nu-Si va ldsa nici grdu, nici vin, nici untdelemn, nici cirezile vacilor tale Si nici turmele oilor tale, nimic pdn-ce te va nimici. in toate cetdlile tale te va zdrobi pdnd ce in toatd lara ta se vor surpa zidurile tale cele inalte Si tari in care ai ndddjduit; Si te va impila tn toate cetdlile tale pe care li le-a dat lie Domnul, Dumnezeul tdu. In strdmtorarea Si-n necazul cu care te va chinui vrdjmasul tdu vei mdnca rodul pdntecelui tdu, carneafiilor tdi Si pe a fiicelor tale pe care li i-a dat Domnul, Dumnezeul tdu." Versetele 49-53 par a anticipa rdzboaiele purtate de iudei impotriva romanilor, primul intre 66-70 d. Hr., iar cel de-al doilea intre 132-135. in urma acestor rlzboaie, statul iudeu este desfiinfat, iar populafia dus[ in robie, intre neamuri. Romanii numesc provincia Palestina, dar aceasta va rlmdne, o perioadi, pustiitd. in timpul asedierii lerusalimu151
altor dumnezei - lemnelor Si pietrelor - pe care nici tu Si nici pdrinlii tdi nu i-ali Stiut. Dar nici intre neamurile acestea nu vei avea odihnd, nici odihnd nu vafi pentru talpa piciorului tdu, cd-1i va da Domnul acolo inimd sperioasd Si ochi sleili gi suflet istovit. Fi-va viala ta spdnzuratd-n fala ochilor tdi Si te vei teme ziua Si noapteo, Si vielii tale nu-i vei da crezare. Defrica inimii tale ce te va-nfrica Si de vedeniile pe core cu ochii tdi le vei vedea, vei zice dimineala: O, de s-ar face seord!, iar seara vei zice: O, de s-ar face dimineald!... $i te va intoqrce Domnul in Egipt pe cordbii pe calea despre care li-am spus: De-acum tu n-o vei mai vedea!... $i acolo vd veli vinde vrdjmasilor voStri, sd le fi1i robi Si roabe; Si nu vafi cine sd vd cumpere," Versetele 64-68 (dar nu numai) par a se fi adeverit in timpul robiei babiloniene (597-538 i. Hr.); ca 9i in intervenfia anterioar-6, subliniem ci, mlcar in parte, cele descrise aici se potrivesc Ai altor momente (de pild6, Regatul de nord cade la 722 i. Hr. sub stdpdnire asirianl, regele gi buni parte a popula{iei fiind dugi in robie). Cap. 29, lz ,,Iatd cuvintele legdmdntului pe care Domnul i-a poruncit lui Moise sd-l incheie cufiii lui Israel in lara Moabului, pe ldngd legdmdntul pe care-l fdcuEe cu ei in Horeb. "
Biblia Hebraica
plaseazA acest verset, ca
o concluzie,
la sfhrgitul capitolului 28, la fel ca Si Septuaginta, edilia Rahlfs. Vulgata plaseazd versetul in deschiderea capitolului 29,lafel cu edilii mai vechi ale Septuagintei. Traducerile rominegti de care dispunem plaseazd, toate, verseful aici. 2-13: ,,Moise i-a chemat pe toli fiii lui Israel Si le-a zis: Voi ali vdzut toate cdte-n fala ochilor voStri a Jdcut Domnul in lara Egiptului cu Faraon Si cu slugile lui Si cu toatd lara lui, marile-ncercdri pe care le-au vdzut ochii tdi: semnele gi minunile cele mari, mdna cea tare Si bralul cel inalt; dar pdnd-n ziua de astdzi nu va dat Domnul Dumnezeu inimd sd inlelegeli Si ochi sd vedeli Si urechi sd auzifi. Patruzeci de ani v-a purtat pin pustie; hainele voastre nu 153
r_ l4-l5z ,,$i numai voud vd pun eu inainte acest legdmdnt Si blestemul qcesto, ca Si celor ce sunt astdzi aici impreund cu voi tnaintea Domnului, Dumnezeului vostru, precum Si celor ce nu sunt astdzi aici impreund cu voi. " ,,Caracterul de permanen{i a legimdntului reiese din includerea, in acest act de alianli, atdt a celor care au participat la incheierea lui, cdt^gi a celor care nu erau prezenfi,
D tdreasc a spus
pune
ca sd te inaSa cum li-
lui Avraam'
lui Isaac si lui lacob." Pentru ca sd pdtrundeli in legdmdntul Domnului
ti-n poli rdm
("')
ca sd
i-niuDom-
nului... (...). Cele mai multe comentarii pe marginea acestor versiuni se referl la stravechiul ritual prin care leglmdntul
ma un astfel de blestem, deoarece El niciodatii nu-$i calcd f[g[duin[a. Mult mai limpede, Septuaginta se refer6, in fapt,
la cele dou[ alternative ale omului: leglmint inso{it blesteme in cazde trldare."2sl "lPENT, p. 366
t54
de
adic[ generafiile viitoare."252 16-19: ,,Cd voi Stili cum am trdit noi tn lara Egiptului cum am trecut prin neamurile cu care ne-am petrecut Si Si ali vdzut urdciunile lor Si idolii lor - lemn Si piatrd, argint Si aur - care stmt la ele. Printre voi sd nufie nimeni bdrbat sau femeie sau familie sau nearn care sd cugete cumva sd se abatd de la Domnul, Dumnezeul vostru, Si sd meargd sd slujeascd dumnezeilor acelor neamuri. Printre voi sd nu fie vreo rdddcind care odrdsleSte deasuprd-ifiere Si amdrdciune, cineva care sd audd cuvintele acestui blestem Si sd cugete-ntru inima sa, zicdnd: Dreptatea-i de partea rnea, de vreme ce eu intru rdtdcirea inimii mele umblu...,pentru cd nu cumva pdcdtosul sd-l nimiceascd pe cel nepdcdtos; " ,,In textul ebraic, ultima propozitie (...) este va dispdrea atdt ceea ce este udat, cdt Si ceea ce este uscat. Se pare cI este vorba de un proverb, a c6rui semnifica{ie este nesigurd. Una din interpretdri considerd c[ se di un avertiscatului idolafiiei, care atrage dup6 sine atdt a celor neatingi, c6t gi a celor atingi 20-2lz ,,spre unul ca acesta nu vs vrea Dumnezeu sd se milostiveascd; dimpotrivd, de abia atanci se va aprinde mdnia Domnului Si gelozia Lui, asupra acelui om, peste care vor cddea toate blestemele acestui legdmilnt - cele ce sunt scrise fn cartea aceasta - , cdruia Domnul ii va Sterge numele de sub cer Si pe core Domnul il va tnsingura spre nenorociri
's'DEw.o.23g 2t'Ibid. 155
dupd toate blestemele lecarte a Legii." aceastd scrise in gdmdntului, cele ce stmt ,"Dumnezeu de fapt nici nu se mdnie, nici nu urgisegte, dar tu vei avea de suferit urm[rile mdniei gi ale urgiei
- pe el, dintre toli fiii lui Israel -
dureri gi aqa-zisa
irea pe c pasiuni omenegti. atribuie adesea
,,Iar neamul de dupd voi, fiii voStri, cei ce se vor ridica in urma voastrd, precum si strdinul ce va veni din lard-ndepdrtatd, vor zice vdzdnd pldgile acelei ldri si bolile ei pe care Domnul le-a trimis asuprd-i - sare Si pucioasd, 22-292
tot pdmdntul ars; pe el nu se va semdna, el nimic nu va rodi, nici va creSte pe el verdeayd, aidoma cu Sodoma Si Gomora,
cu Adma si feboimul, pe care Domnul le-a stdrpit intnt aprindere Si mdnie - da, toate neamurile vor zice: - De ce a ficut Domnul aga cu lara aceasta? Ce-nseamnd oare oceastd mare aprindere a mdniei?... $i vor rdspunde: -Pentru cd au pdrdsit legdmdntul Domnului, Dumnezeului pdrinlilor lor, pe care El l-a incheiat cu pdrinlii lor cdnd i-a scos din lara Egiptului, gi s-au dus de au sluiit la dumnezei strdini Si li s-au inchinat lor, pe care ei nu i-au cunoscut 0i care nu leau fost dali ca parte. De aceea cu aprindere S-a mdniat Domnul ctsupra ldrii aceleia, ca sd aducd asuprd-i toate blestemele scrise in cartea acestei Legi; cu mdnie Si cu urgie Si cu aprindere mare foarte i-a smuls pe ei Domnul din lara lor Si i-a aruncat in altd lard, aSa cum sunt acum- Lucrurile ascunse sunt la Domnul, Dumnezeul nostru, dar cele descoperite sunt la noi Si-n veac la fiii voStri, ca sd plinim noi toate cuvintele acestei Legt." ' Cel ce se deplrteazd de dreapta credinf6 ajunge pdmdnt ars, simptu trup mistuit de patimi; in acela, chiar de semeni, nu rodegte nimic, nici gdnd bun, nici virtute; mai mult, acela nici fard nu mai are. "a Origen, Omilii la Cartea Proorocului leremia.
156
XVII,
6
Cap30, 1-5: ,,.fi vafi cd, dupd ce vor veni asuprd-li toate cavintele acestea - binecuvdntarea gi blestemul pe care li le-am pus inainte Si pe care le vei cugeta cu inima ta prin
toate neamurile de oriunde te va fmprdstia Domnul, Dumnezeul tdu, dacd te vei intoarce la Domnul, Dumnezeul tdu, Si dacd din toatd inima ta Si din tot su/letul tdu vei asculta glasul Sdu intru toate cdte-1i poruncesc eu lie astdzi, atunci Domnul ili va vindeca pdcatele Si te va milui Si iardsi te va aduna de prin toate nearnurile-n care Domnul, Dumnezeul tdu, te-a imprdstiat. Doc-aifi tu imprdstiat de la o margine a cerului pdn-la cealaltd margine a cerului, chiar Si de acolo te va lua; Si te va aduce Domnul, Dumnezeul tdu, in lara pe care-au moStenit-o pdrinlii tdi; tu o vei mogteni, iar El iyi va da binele Si te va inmulyi maimult decdt pe pdrinlii tdi." Celor ce se c[iesc, Dumnezeu este gata sd le vin[ in ajutor gi s[-i readune din imprEgtierea pirerilor gi patimilor; ii va aduce iarSgi in fara pe care-au mogtenit-o p5ringii, adic6
in Biserica lui Hristos.
6-10: ,,Domnul va curdli-mprejur inima ta Si inima
urmasilor tdi, aSa ca tu sd-L iubeSti pe Domnul, Dumnezeul tdu, din toatd inima Si din tot sufletul tdu, ca sd trdieiti. Atunci Domnul, Dumnezeul tdu, va intoarce blestemele acestea dsupra vrdjmasilor tdi gi asupra celor ce te-au urdt Si teau prigonit. Iar tu te vei intoarce Si vei asculta glasul Domnului, Dumnezeului tdu, Si vei plini poruncile Lui pe care li le poruncesc eu astdzi. Domnul, Dumnezeul tdu, ili va purta de grrjd intru tot lucrul mdinilor tale, intru roadele pdntecelui tdu, tntru prdsila vitelor tale Si-ntru roadele pdmAntufui tdu; cd Domnul, Dumnezeul tdu, Se va tntoarce gi El, ca sd se bucure de tine Si sd-lifacd binele, a1a cum s-a bucurat de pdrinlii tdi, dacd tuvei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tdu, Si vei pdzi Si-I vei plini poruncile Si hotdrdrile Si rdnduielile care sunt scrise tn cartea acestei Legi Si dacd te vei tntoarce la Dornnul, Dumnezeul tdu, din toatdlnima ta Si din tot su/letul tdu." 157
Omul, prin intoarcere, rlspunde chem6rii lui Dumnezev, dar,pentru a ajunge la iubirea de Dumnezeu, are trebuinla de intervenlia A.iluiu; iubirea lui Dumnezeu e, astfel' tot un dar de sus. llz ,,Cdci porunca aceasta pe care li-o poruncesc eu astdzi nu este mai sus de tine, 5i nici de tine departe'"
mai de folos: sI alegi pl[cerea cea trecltoare gi prin ea si primegti moarte vegnici sau s[ alegi osteneala pentru--virtute, ia virtutea sd-fi fie pricinuitoarea vegnicei desfttiiri!"2s8 16-19: ,,Dacd vei asculta de poruncile Domnului, Dumnezeului tdu, pe care li le poruncesc eu astdzi: sd-L iubesti pe Domnul, Dumnezeul tdu, sd umbli in cdile Lui, sd-I pdzeSti hotdrdrile Si rdnduielile, veli trdi Si vd veli inmul;i Si Domnul, Dumnezeul tdu, te va binecuvdnta tn tntreaga lard-n care vei intra s-o moSteneSti. Dar dacd inima ta se va schimba Si dacd tu nu vei asculta, ci, ldsdndu-te inselat, te vei inchina la alli dumnezei Si le vei sluji, i1i spun eu lie astdzi: Veli pieri de istov; zile multe nu veli trdi in lara pe care Domnul Dumnezeu li-o dd, spre care treceli voi acum lordanul ca s-o moStenili. Cerul Si pdmdntul le iau astdzi ca martori impotriva voastrd: v-om pus infald viala Si moarte, binectmdntorea Si blestemul. Alege viala, ca sd trdieSti, tu Si urmasii tdi!" ,,Dumnezeu a spus cI le-a pus inainte ca, prin comparafie, s[ aleagd, nu ca s[ le fac[ pe amdndoue"2se. Oamenii ,,au primit cunogtinfa gi mustrarea pedagogicl: Cea dintdi, pentru ci prin ea se d[ruiegte oamenilor gtiin(a binelui gi a rlului. Dat-am, zice, inainteafeyei tale viala Si moartea, pe una spre a o alege, pe alta spre a fi ocolitl gi spre a nu c6dea, din negtiinf6, in riu ca in bine. Aceasta s-a aritat cI a fbcut-o
tea, binele Si rdul." puneJe in talerele ba,,Ooua entitii{i opuse una alteia; ca s[ vezi ce-fi este exac! judecatS, cflntiregte-le lanlei tale de 255
Moise, preinchipuind in el simbolurile adev[rului.260 202 ,,Iubeste-L pe Domnul, Dumnezeul tdu, Si ascultd-I glasul Si lipeStele de El, cd aceasta este viala ta Si-ndelungdrea zilelor tale, de a locui pe pdmdntul pentru care Domnul, Dumnezeul tdu, li S-a jurat pdrinyilor tdi, lui Avraam, lui Isaac Si lui lacob, sd li-l dea." 258
DEUT, p. 240
Sf. et"rn ie cel Mare, Cuvdnl impotiva elinilor' XXX 'u zsz 61"["", Alexandrinul,Cwiint de indemn cdtre Elini' 109'2-3
158
Sf. Vasile cel Mare, Omitii lq Psalmi,XIII,4 Clement Alexandrinul , Stromate,Vl,48,7 260 Sf. Maxim Mlrturisitorul, Ambigua,46 2se
r59
Cea de-a treia cuvdntare a lui Moise se incheie cu indemnul de a dobdndi iubirea de Dumnezeu qi alipirea de El, spre-ndelungarea zilelor sau, mai simplu, spre mogtenireazi-
Dumnezeul Care stdpdnegte peste toate, ca Cel ce are atotvechea gi strilucitoarea demnitate in privinfa aceasta, Se po-
lei celei neinserate.
chemat, ca inceput al implr5{iei. (...) Nimeni sd nu ne mai aducd iar5gi pe Moise, odati ce a cedat locul (siu) slavei lui Hristos. Si nu mai stlpdneasci chipurile, nici s[ nu ne mai tulbure cineva cu umbra. (...) Sau dacd cineva ar voi sI o facd. aceasta, sd gtie cd necinstegte iconomia dumnezeiasc[ gi se impotrivegte voii lui Dumnezeu gi face nelucrdtoare preacinstita gi marea taind. Cel ce r6m6ne inc6 alipit de chipuri, dupd ar6tarea lui Iisus, se va fine departe de cetele sfin{ite gi se va dovedi cu totul nepirtag de darurile lui Hristos. (...) Moise e credincios cu adevdrat gi vrednic de cea mai mare
5. Adaos
istoric (31, I
-
34, 10)
Cap. 31, 1-8: ,,^fi dac-a sfdrsit Moise de grdit cuvintele acestea cdtre toyi fiii lui Israel, le-a zis: Eu sunt acum de o sutd doudzeci de ani; de-acum nu mai pot sd intru gi sd ies, iar Domnul mi-a zis: - Tu nu vei trece Iordanul acesta. Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce merge-nfala ta, El va nirnici neamurtle acestea de dinainte-li, pentyu ca tu sd le moStene$ti; iar losua este cel ce va merge tnaintea to, precum d grdit Domnul. Domnul va face cu ei precum a ftcut cu Sihon Si cu Og, cei doi regi ai Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, precum Si cu lara lor tn care i-a nimicit. $i dupd ce Domnul vi-i va da voud, sdfaceli cu ei aSa cum v-am poruncit. imbdrbdteazd-te Si intdre$te-te, nu-li fie teamd, nu te speria de ei Si nici nu te-ngrozi; cd Domnul, Dumnezeul tdu, Cel ce merge inaintea ta impreund cu tine, nu te va ldsa Si nu te va pdrdsi. Si l-a chemat Moise pe Iosua Si i-a zis tnfala-ntregului Israel: imbdrbdteazd-te Si intdreSte-te, cd tu eSti cel ce vei intra cu poporul acesta in lara pe care Domnul li S-a jurat pdri4ilor voStri sd le-o dea; tu eSti cel ce le-o vei da ca moStenire. Domnul, Cel ce-mpreund cu tine merge-nainte, El este Cel ce nu te va ldsa Si nu te va pdrdsi; nu te teme Si nici nu te-ngrozi!"
,,,{vdnd prea bunul Moise s[ plece de la lucrurile de aici gi s[ se mute in locagurile de sus, il inlocuiegte gi ii urmeazd in conducere intr-un fel oarecare dumnezeiescul Iosua. Aceasta inseamnl cI ajungdnd (...) la sfrrgit, sau retrdg6ndu-se vechea literl gi slujirea legii, a venit la noi din ce-
ruri gi 160
S-a
ficut in chipul nostru (Ioan 1, 14) Unul-Ndscut.
goard astfel ca pentru asemlnarea cu noi
s[ apard ca Cel
cinstire. Dar el era slujitor gi aceasta era misura (slujba) lui: sd fie mijlocitor gi slujitor al legii care judeci. Dar a venit St[p0nul lui gi ne-a adus harul care indrepteazd. A incetat deci slujba legii, carejudeca pdcatul, a incetat slujba os6nditoare, prin care Dumnezeu a inchis toate in pdcat, ca pe tofi si-i miluiascd (...). Dar ce a spus c[tre Iosua marele Moise? imbdrbdteazd-te Si fii tare. Cdci tu vei intra inaintea felei poporului acesta in pdmdntul pe care Domnul s-a jurat pdrinlilor noStri sd-l dea lor Si tu il vei impdrli /or. Privegte deci vestirea de mai inainte a legii. N-a fost Moise necunoscitor al, slavei neasemdnate, mai presus de a oricirui sffint, mai bine zis a intregii creafii, a Mdntuitorului. Cunogtea mdna de nebiruit, stiip6nirea atotputernici gi de neinfidnt; se minuna privind pe dugmani cdzdnd, moartea flr[ putere, pe satana fugind, fiara odinioarl de nebiruit gi de neinfrAnt invins6, gura pdcatului inchisd, leprogii curififi, demonii infricafi gi marea infuriatii potoliti cu un singur cuvdnt. Cunogtea cI legea cea prin el n-a indreptat pe nimeni (Fapte 13, 38). CIci sdngele taurilor gi lapilor nu putea desfiin(a pEcatul (Evrei 9, l2). Dar gtia cd va elibera Domnul nostru Iisus Hristos lumea de vechile vini; gi fiindc6 El este adevirul gi 161
Sfrntul prin fire, va sfinfi pe cei ce vor crede prin sdngele Lui, gi se va ar[ta mai presus de moarte gi de stric[ciune; va conduce in impdrilia cerurilor, in {ara minunatii gi cu adev[rat sfintl, in frumoasa cetate din cer, in Biserica celor intiindscu{i al clrei Ziditor gi F[cltor e Dumnezeu. Iar cd Dumr:rezeu gi Tatil va lupta gi va conlucra in toate cu Fiul frcut ca noi, ne-o arati l[murit Moise, adiugdnd: $i Domnul, Ca' re va umbla tmpreund cu tine, nu te va ldsa, nici nu te va pdrdsi. Fiul este atotputernic Ai stlpinirea Lui e de nebiruit, deoarece este Dumnezeu prin fire. Dar se spune c[ e ajutat de Tat6l pentru umanitatea Lui. Cuvdntul gi faptul acesta igi are temeiul in chipul de rob gi in modul iconomiei (al intruplrii). De aceea Fiul, ca s[ se creadl fEcut ca noi, gi-a insugit gi slabiciunea cuvenit[ omului."26r 9-llz ,,Cuvintele acestei Legi le-a scris Moise intr-o pe care a dat-o preolilor, fiii lui Levi, cei ce purtau chicarte, votul legdmdntului Domnului, precum si bdtrdnilor fiilor lui Israel. in ziua aceea le-a poruncit Moise, zicdnd: Dupd sapte ani, lawetnea anului iertdrii, la sdrbdtoarea Corturilor, cdnd tot Israelul se va aduna sd se inftliSeze inainteq Domnului, Dumnezeului tdu, in locul pe care-l va alege Domnul, sd citili Legea aceasta tnaintea tntregului Israel, fn auzul lor." ,,in vechiul Orient, tratatele de alian{[ se citeau in pu-
blic, cu glas tare. Perioada stabiliE de Deuteronomperfiruaceastd lectur[ este anul sabatic, in timpul slrb6torii corturilor. in tradilia ulterioar[, aceasti ceremonie avea loc ai in timpul slrbdtorii slptlmdni 1or."262 l2-l3z ,,Sd aduni poporul, bdrbalii, femeile, copiii, precum Si pe strdinii ce se vor afla tn cetdlile voastre, ca sd audd Si sd invele a se teme de Domnul, Dumnezeul vostrq Si, auzind, sd plineascd toate cuvintele acestei Legi. $i liii 26r 262
lor, care nu Stiu, vor auzi Si vor invdla a se teme de Domnul, Dumnezeul vostru, tn toate zilele cdte vor trdi ei pe pdmdntul spre care voi treceli Iordanul ca sd-l moStenili.,, ,,Auzi cd, a scris legea. $i c6 a poruncit preofilor alegi gi betranilor ca dupi trecerea anului al gaptelea, in vremea iertirii in Sdrbltoarea Corturilor, sd adune pe tofi, tineri qi bdtrAni, femei gi copii, gi fiind ei adunafi, s6 le-o citeascd. Cd aveau si se scurg[ mulli ani gi nu ugor de numdrat p6n[ se va ardta lumindnd [kistos gi va veni timpul intrupirii o poate afla cineva din trebuin(a de-a se citi dupd gapte ani. Cdci prin numele ;apte, Scriptura dI de in(eles mullimea. (...) Observl cd in cei gapte ani dinainte de iertare, adici in timpurile dinainte de intrupare, legea nu se va citi. C6ci a nu se citi ea deloc e una cu a nu se putea in,telege, chiar daci o citegte poate cineva. De aceea ea s-a ftcut cunoscutE, precum am spus, celor mici gi mari, c6nd a venit vremea iertirii."263 14-15: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd, zilele morlii tale s-au apropiat; cheamdJ pe losua gi stali la usile cortului mdrturiei, ca sd-i dau porunci. $i au venit Moise Si Iosua la cortul mdrturiei Si au stot la uqile cortului mdrturiei. $i Dom-
nul S-a pogordt intr-un nor, Si a stat la uSile cortului mdrturiei; iar stdlpul de nor a stat la usile cortului mdrturiei.,' S-au apropiat zilele morfii lui Moise: Legea apune, spre a face loc lui losua-Iisus, Plinirea Legii (Matei 5, l7). 1G18: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd, tuvei adormi impreund cu pdrinlii tdi, iar poporul acesta se va scula Si se va desfrdna dupd dumnezeii strdini ai ldrii in cqre intrd, iar pe Mine Md vor pdrdsi "#care l-am incheiat cu ei. in, nie-mpotrivd-le Si-i voi pdrdsi Si-Mi voi intoarcefala de la ei, iar ei le vor fi altora spre hrand; Si-l vor ajtmge mullime de
sf. chiril al Alexandriei, op. cit., Y
DE'Jf,p.24o
162
'u3 Sf. Chiril al Alexandriei, op. cit.,y
t63
cd Domnul; rele Si de necazuri Si va zice-n ziua aceea: Pentru aiuns releDumnezeul rneu, ntt este-ntru mine, de aceea m-qu aceea Imi le acestea!... Dar Eu imi voi intoarce, da' tn ziua pe cardutdyilor voi tntoarce fala de la ei, din pricina tuturor 6
I
i {
i 3'
re le-auficut, cd s-au dus la dumnezei strdini'" istoCuvintele s-ar putea aplica la multe momente din pedepde ria evreilor, cdnd cldirile aiestora au fost urmate se; deplin, insL, intoarcere neamuri, s-a Petrecut duPi biecta c6, in aceastd situalie, mare parte dintre ei) nu s-au Lege' 9i aceasta au pecatuit printr-un atagament rigid fap de iaimin litera ei. Dar, c6nd respingem Treimea 9i lucrarea ce lui Hristos, mergem dupl un alt dttmnezeu' nu dupd Cel ni S-a revelat. Atragem, in plus, atenfia, c[ astfel de locuri ci se pot aplica oricIrui ru se refer[ doar la popotf
"n'"u,
neam, chiar gi celor creqtinate! 19'222 ,,Iar acnm, scr eti ctnintele acestei cdntdri Si
vele; Ptmeli'o tn gura lor' sd-Mi fie sPre mdrturie in' oi duce la Pdmdntul cel bun, irinlilor lor sd li-l dau; Pdmdnt
sdturdndu-se-' din care curge lapte $i miere; ei vor mdn-ca si' strdini si le dumnezei cdtre se vor imbufba si se ior intoarce legdmdntul strico vor ior sluji, iar pe Mine Mdvor mdnia si ce-i vor dupd cd' i"r, i"t p"iare Eu l-am dat lor' $i vafi 'rir"S, *"Uime de rele Si necazuri, clntqrea aceasta va fi hin7*irl-ipotiva lor, cdci ea nu vafi uitatd din gura lor si cdte vor iii srro u)masilor lor; cd Eu le cunosc rdutatea'dus Eu la a-i de chiar fi ei aici Si acum, mai-nainte face" 'pidmartul lor' jurat pdrinlilor $i a prnt u care M-am 'scris pus i-a ""ibun aceea Si Moise cdntarea aceasta in chiar ziua
lui Israel s-o tnvele"' leg[De remarcat c[ imbuibarea premerge apostaziei; trupesc' iar tura e ugor de f[cut, chiar dacl prima e un plcat
pe
fiii
164
cea de-a doua unul sufletesc. Vedem, totodatii, cum se trans-
miteau inv[[aturile religioase celor din vechime: prin memorarea de cdntiri, tehnic[ valabild in bun[ mlsurl 9i ast[zi. 23-262 ,,Iqr Moise i-a poruncit lui losua,fiul lui Navi, zicdnd: imbdrbdteazd-te Si tntdreStele, cd tu eSti cel ce ti vei duce pe fiii lui Israel tn lara pentru care Domnul li S-a jurat, iar El vafi cu tine! Dupd ce Moise a isprdvit de scris tn carte pdnd la capdt toate cuvintele acestei Legi, le-a porun-
cit levililor care purtau chivotul legdmdntului Domnului, zicdnd: Luayi Cartea acestei Legi si pwefi-o aldturi de chivotul legdmdntului Domnului, Dumnezeului vostru, Si vafi ea acolo spre mdrturie-ntnt tine." ,,Deci inlelegi c[ a poruncit sI se punl legea intr-o pafte a chivotului (l6ng[ el - n. n.) 9i nu in mijlocul insugi, pinl ce vor veni poruncile cele noi 9i prin Hristos, cirora va trebui s[ le cedeze porunca mai veche, l[sdndu-le locul din mijloc, iar ea iegind din slujire, ca sd o preia acestea. Dar nu se scoate din sfinlitul chivot. C[ci e primitii legea prin Moise in Biserici. Dar nu s-a pus in locul prim. De aceea s-a retras gi a rimas intr-o laturl, cedind, cum am spus, poruncilor neasemlnat superioare, adici celor dumnezeiegti 9i evanghelice prin care Hristos ne-a adus la toatii cunogtin{a virtu1ilor."2s Cuvdntul lui Moise continu[: 27-292 ,,Cd Eu t1i cunosc tnddrdtnicia Si-nvdrtoSarea cerbicei; cd, docd acum, cdnd eu sunt cu voi incd viu, I-ali stat impotrivd lui Dumnezeu, cum veli fi altfel dupd moartea
mea? Aduce;i-i la mine pe mai-marii seminliilor voastre Si pe bdffAnii voStri Si pe iudecdtorii vo$tri ;i pe condeierii voStri, pentru ca-n auzul lor sd rostesc toate cuvintele acestea Si sd le pun fnainteJe ca martori cerul Si pdmantul- Cd Stiu eu cd
dupd moartea mea veli face tot felul de nelegiuiri qi vd veli abate de la calea pe care v-am poruncit-o; in zilele cele de 2& Ibid. 165
fericitE.
apoi vd vor aiunge Domnului si-Lve1i
lr
inor le este celor
ce au in ei ca o [69nire necon-
,,Unii cred c
adundri a lui Israel a rostit pdnd la sfdrSit: " Moise cuvintele cdntdrii acesteia' lJrmeazd, in caPitolul 3 dintre cele mai frumoase Pag' ment, intrat[ de timPuriu tia dramaticl dintre Dom tn ciuda binefacerilor rev
aplecare spre idolaffi-e'
bun, tru-l dd Pietzbri|' este aceea care
invinge'
z[ ci textul Versiunii Ebraice
3-42 ,,Cd numele Domnului l-am chemat, dali slavd Dumnezeului no s tru ! Dumnezeu : adevdrate -s lucrarile Sale'
toate cdile Lui sunt drepte. Credincios e Dumnezeu, nedrep-
ca traducerile s[ recurg[ dee foarte deteriorat, ceea ce face la lim-
ei recurg
;; i; purorr-" lipezimea SePruaginte """'^;;;:{i,i-a,
voi grdi' graiuri mi-o astePte ca
egte 9i este 9t
roua
lt
apd, Si izvor 9i rdu, cestea duPI Puterea este rou[, intruc6t le care le incinge trupul de din atar6'
ap[' nu numal rna" frifurile veninului reutefii le este con{ard ceea ce este opus' "[ar" truc0t nimiceqte printr-o insuqire viafl pentru o existen{d de p rtlre
"iii
ir*"a,
r.
ia-ilstt
26t Origen, DesPre PrinciPii,lY
p. 371 'uu PENT,
'3'
12
&
267 Dwao Sf. Maxim Mf,rturisitorul, Capete dapre ottttollnp zeu.167 iE't- gi] a*usie cel Mare, Trei cuvinte fmporlva erlullorr ll, 6
t67 766
Nu insugi Tatdl tdu te-a dobdndit Si te-a Jdcut Si te-a zidit? (...) Harul profetic a ardtat foarte clar ci nu-L numim Tati prin fire, ci prin har gi pozi1ie."26e 7z ,,Aducefi-vd ominte de zilele veocului, socotili aniinddrdt din neam tn neam; tntreabd-l pe tatdl tdu Si-li va povesti, intreabd-i pe bdtrdnii tdi si-li vor spune." ,,Deci dacE nu voiegti s[ te am[ge$ti (...), fine smerenia de care ai folos, nefEcind nimic firi sd intrebi pe Pdrinfii duhovnicegti. $i cu harul lui Dumnezeu nu vei rdtdci"270. ,,Nicdieri nu vei afla Scriptura poruncind cuiva sd faci ceva de la sine. Cici a nu cere sfat e mdndrie. $i unul ca acesta este dugman al lui Dumn ezeti'271 . E gi un alt indemn cuprins aici, acela de a stirui ln cercetarea Scripturii: ,,Daci citim o datd, de doul ori, gi nu infelegem ceea ce citim, s[ nu ne trinddvim, ci si st[ruim, s[ medit[m, si intreb[m.(...) Cunogtin(a nu e a tuturora. SI seoatem din izvorul paradisului api vegnic curgltoare gi prea ouratd, care saltd spre via(a vegnic[. S[ ne veselim, s[ ne desfttim fbri de saf, c[ci are un har nesfhrgit."272
8-9: ,,Atunci cdnd Cel-Preainalt a impdrlit neamurile, cdnd i-a semdnat pe fiii lui Adam, a pus hotarele neamurilor dupd numdrul tngerilor lui Dumnezeu; partea Domnului a devenit poporul lui lacob, partea lui de moStenire, Israel". ,,Printr-o porunc[ dumnezeiascl gi veche ingerii sunt
implrtiti pentru purtarea de griji
fiec[rui neam. Dar partea Domnului este slava celor credinciogi. Cd Domnul sau nu se ingrijegte de toti"oamenii - gi s-ar explica aceasta, fie ci nu poate, lucru care nu-i ing[duit de gdndit pentru c[ ar fi un semn de slEbiciune; fie c[ nu vrea, degi poate, dar gi'aceastl idee nu se impacl cu bun[tatea Lui; cE nu se poate spune cd desfEtarea L-a ftcut nepdsdtor pe El, Care pentru noi a luat 269 270
27t 272
Sf. Chiril al Ierusalimului, op. Sf. Varsanufie, op. cit.,344
cit.,VIl,8
Ibid.,535 Sf. Ioan Darnaschin, Dogmatica,
168
a
IV,
17
trupul cel p[timitor - sau se ingrijegte de to[i, idee care I se cuvine, pentru c[ este Domnul tuturora. Nu este Mdntuitor numai pentru unii, iar pentru allii nu; dar a impl(it fiec6ruia, dupl aptitudinea pe care fiecare o ave4 binefacerea Ltti.'473 ,,ingerii buni au fost rdnduili de Atotfiitorul s[ supravegheze cele de pe pimdnt dup[ ciderea noastrE din aceast[ stlpdnire qi din pricina ei, degi aceasta nu ni s-a luat deplin, din pricina iubirii de oameni a lui Dumnezeu. C[ci hotarele lngerilor, cum zice Moise in cdntarea lui, le-a agezat Dumnezeu dup6 ce a impi(it neamurile. (...) far mie mi se pare ci de atunci s-a ales numele gi s-a prevestit neamul din care avea s[ ia trup Fiul Unul-N[scut al lui Dumnezen."2l4 10-11: ,,indestulatu=l-a pe el in pustie, tn arzdtoare sete, in loc fird apd, imprejmuitu-l-a Si l-a cdlduzit Si l-a pdzit ca pe lumina ochiului Sdu; Ca un vultur ce-Si umbreSte cuibul fntinzdndu-Si dorul aripelor spre pui, aSa i-a luat ducdndu-i pe grumajii Sdi." ,rDar ce face cu credinciogii? Un lucru foarte minunat, in chip covdrgitor mai presus de ceea ce s-a spus mai ina.inte. CIci Dumnezeu nu se agazd numai pe noi, dAndu-ne via1a, incdlzindu-ne, pizindu-ne gi veselindu-ne in chip.minunat, cum face pasirea cu puii ei. Ci, o, minune a dragostei dumnezeiegti!, ne agazl pe Sine insugi gi se face pe Sine ca o c[rup nou[ a noastr[, mai presus de lnfelegere, prin prisosinfa nesfhrgiti a dragostei Sale, pizindu-ne in sigUranfd gi purt0ndu-ne in chip nespus la bundtlfile negr[ite gi supralumegti ale viefii mai presus de ceruri gi pregItindu-ne astfel sE ne desfltim de cele mai presus de fire gi si ne umplem de pace gi s[ ne odihnim in cele de netiilmlcit $i se ne bucur[m 273
Clement Alexandrinul, Stromate,Wl,6,4-6 morald Si de:preldp
27a
Sf. Grigorie Palama 150 Capete despre canoStinla naturald, despre cunoagterea lui Dumnezeu, despreviala morald Si despre/dp-
tuire,62
tuire,62
169
gi s[ gustiim in chip dumnezeiesc Ai duhovnicesc Ai sd ne indulcim, precum se cuvine, de e1e."275 l2z ,,Domnul singur i-a povdluit, dumnezeu strdin nu s-a aflat cu ei." ,,Yezi puterea celui Unul gi singur? Nu era cu ei dumnezev strlin, pentru cd Domnul singur ii conducea pe ei. Dar Domnul nu cllIuzegte pe cei ce se intorc de la El. Cdnd cineva ii urmeazdcuiva, inseamni c[ s-a intors spre acela. Ne-
voind, deci, si avem cu noi alt dumnezeu, pe dracul, sau vreo patiml, trebuie sI urmim Celui ce e Unul gi singur, printr-o intoarcere cu mintea spre E1."276 l3z ,,(Jrcatu-i-a pe ei la tdria pdmdntului, cu roada larinilor i-a hrdnit; miere din piatrd supt-au Si untdelemn din stdncd vdrtoasd," ,,[ar stdnca este trupul lui Hristos, Care a rlscump[rat cerul gi toatd lumea."277 l4z ,,unt de vacd Si lapte de oaie cu grdsimea mieilor si-a berbecilor, a vileilor si-a iezilor, cu grdsime din mdduva grilului; Si sdnge de strugure-au bdut: vin." Vom socoti acestea bunuri duhovnicegti, izvordte din Stinca Hristos, de care s-au scdrbit (mare parte dintre) urmagii lui lacov: 1$20: ,,A mfutcat lacob Si s-a sdturat si s-a lepddat de
Dumnezeu nu vrea s6 vadd rdul; pentru c[ este bun. Iar dacl Dumnezeu in chip voit igi intoarce ochii Sdi, atunci riutatea se naqte cu putere din pricina necredinfei omenegti.,,278 2l-252 ,,Ei Mi-au intdrdtat gelozia prin cei ce nu sunt Dumnezeu, mdnia Mi-au aprins-o prin idotii lor; le voi intd_ rdta Si Eu gelozia prin cei ce rod ti voi obijdui. Cd foc s-a
nu se m6nie, aga precum gdndesc unii; dimpotriv[, de cele mai multe ori ameninti, dar totdeauna sfttuiegte omenirea gi-i arati ce trebuie sd fac[. Metoda a_ ,,Dumnezeu
Cel-Iubit, s-a ingroSal, s-a ingrdsat Si s-a ldbdryat Si L-a pfudsit pe Dumnezeul Cel ce l-aficut Si s-a-ndepdrtat de la Dttmnezeu" mdntuitorul sdu. MAntuitu-M-a-ntru (durnnezei) strdini,
^
tntnt urdciunile lor M-a amfudt; el nu lui Dumnezeu I-a adus jertfe, ci diavolilor le-a adus, dumnezeilbr pe care ei nu i-au Stiut, cei noi Si de curdnd venifi, pe care pdiinlii lor nu i-au Stiut. Pe Dumnezeul Cel ce te-a ndscfi L-ai pfudsit Si L-ai uitat pe Dumnezeul Coe te fufuieSte. Vfuut-a Domnul si S-a stdrnit 278 279
280
infricogeazl, ca s6 nu picdtuim.,,27e ii voi imprdstia Si voi face sd piard ameni..."
Clement Alexandrinul , Pedagogul,I,TO,
Ibid.,l,6g,3
a_
l-2
Sf. Maxim Mtrrturisitorul, Cuvdnt ascetic,2T
t71
27-292 ,,Aceasta, dacd n-arfi mdnia vrdjmasilor, ca nu cumva aceStia sd ddinuie prea mult, ca nu cumvo potrivnicii sd sard-asupra lor Si sd zicd: - Mdna noastrd-naltd este Si nu Domnul aficut acestea toate... Cd-i neam ce Ei-a pierdut capul, in ei nu e Stiinld; ei n-au gdndil ca sd-nleleagd: cum sd le ia pe toate din veoc ce va sd vind." Dumnezeu ne las[ uneori pe mdna vr[jmagilor, ins6, spre a nu se trufi aceia cu puterea lor, ii va lovi gi pe ei. ,,A rinit boala, a tim[duit credin(a. A vizut cI simf6mdntul t[u lSuntric nu este lipsit de dorinfe evlavioase, dar este bantuit de am0n[ri, gi de aceea a socotit c[ e mai bine sd te dojeneasc[, s[ nu-fi vatiime m6ntuirea, ci s[-fi grlbeasci supunerea fatfl de Dumnezeu.'28r Sffirgitul versetului 29 indeamnd oamenii sI cugete la cele ce vor veni, infelegdnd gi viafa de aici, dar, mai cu seami, pe cea viitoare. 30-33: ,,Cum oare vafugdri unul o mie Si doi vor goni zece mii, dacd Dumnezeu nu Si-ar Ji luat mdna de pe ei, dacd Domnul nu i-ar fi ldsat? Cd dumnezeii lor nu sunt ca .Dumnezeul nostru, iatd ceea ce duSmanii noStri nu pot sd priceapd. Cd via lor este din via Sodomei, vila lor, din vila
din comoara rea a inimii lor cele rele"283. ,)rldnia dracilor este vinul lor Si mdnia aspidelor fdrd vindecare. (Scriptura) numegte fierberea pllcerilor trupegti vinul dracilor, iar neascultarea ing0mfatii gi di sprepito are, vinu I a spi de I o r."284 34-392 ,,Oore nu sunt acestea, iatd, adunate la Mine, pecetluite-n vistieriile Mele? in ziua rdzbundrii voi pldti, la vrernea cdnd piciorul lor va ltmeca; fiindcd aproape-i ziua pieirii lor, ceea ce vi s-a pregdtit e de fald. Cd Domnul il va judeca pe poporul Sdu Si Se va pleca spre robii Sdi vdzdndu-i vldguili Si pdrdsili in primejdii Si neputincioSi. Attmci a zis Domnul: - Unde sunt dumnezeii lor spre ctre au ndddjduit,
din ale cdror jertfe voi mdncoli grdsimea Si din ale cdror turndri beli vinul? Scoald-se Si sdvd ajute Si sdvdfie paveze! Vedeli, vedeli cd Eu sunt Si cd-n afard de Mine nu este un alt Dumnezeu; Eu voi ucide Si voi face viu, Eu voi rdni Si voi vindeca Si nu-i nimeni car.e sd scoatd din mdinile Mele." se zice, c[ci unul este Dumnezeu gi Singurul gi ^ .Bine Intiiul. Dar acestea nu se zic spre fie! Cdci gi El este in Cel unul gi ce e singur Cuvdntul gi infelepciu nul 9i singurul gi intdiul. Cdci este gi El int6iul, fiind plinltatea dumnezeirii Celui dintAi gi singurul, adic[ fiind Dumnezeu intreg gi deplin. Deci nu s-a spus pentru El (pentru desfiinfarea Lui), ci spre a se arlta cE nu este altul cum e TatIl
Gomorei; strugurele lor, strugure de fiere, poamd le e de amdrdciune; vinul lor, sutlare de balaur, suflare de aspidd ne-mbldnzitd." Vi[a,,cea sllbatici gi ucig[toare este diavolul. De la el picuri turbare, venin gi mdnie (...). Din aceasti vie au cules roade locuitorii Sodomei gi innebunili de patimi s-au unit b[rba(i cu b[rba!i, impotriva firii. Ei se datoregte faptul c[ cei contemporani lui Noe, alunec0nd in necredinfi, au fost inghififi de potop; din rodul ei a sorbit Cain, care gi-a inroqit mdinile 9i a mdnjit p[mdntul cu singele unuia dintre fragii sili"282. Din aceasti vie beau gi ereticii; acegtia ,,ca imbitaqi de vorb[rii mincinoase, nu gtiu de unde ndscocite, vomeazd
gi Fiul I,p-i. Acesta este g0ndul proorocului ardtat gi vddit tuturor."285 ,;Degi ar putea zice cineva c[ acestea se refer[ la Tatil, se potrivesc sI se spunl gi despre Fiul, deoarece, chiar
frcdndu-Se om, igi aratii identitatea gi neschimbarea Sa celor ce socotesc c[ S-a schimbat din pricina trupului gi a devenit altceva.'486 Pe scurt,
mlrturisirn un Dumnez"u, in trei tpo-
stasuri. ,,Fiindc[ nici asupra altor neamuri (dintre care gi noi 283 284
28'
2E5
cit.,LXXlX, I "'Metodiu de olimp, Banchetul,Y,5 Sf. Ambrozie al Milanului,op.
'
54
286
t72
173
L
inilfat la oceanul nemirginit gi imbelgugat gi la dispozifia tuturor al luminii dumnezeiegti incepItoare, revirsatii prin d[ruire) n-au stipinit zei strlini. Ci unul era Stdpdnul tuturor. $i spre El i-a inil1at pe cei ce l-au umrat prin ingerii care implinesc slujirea ierarhic[ pentru fiecare neam."287 Iar Durnnezeu Cel unul va ucide Si va face viu, va rdni Si va vindeca:,,Abia dupd ce trupul a murit gi plcatul a fost smuls din r[dlcin6, trupul va fi refrcut, intocmai cum este renovat un templu din toate aceleagi p[r[i, insi nemuritor gi prosper. Pentru cf inainte de a muri, tr[ia in mod necesar cu trupul gi p[catul, avdndu-gi infipte ridlcinile inl[untrul acestui4 degi era oarecum ingrldit de cugetul in,telept gi de dojand. Dup6 ce am fost luminafi prin botez, ar fi trebuit si nu mai sIvdrgim ceea ce nu este drept, s[ fie indepirtat cu totul p[catul de la noi. Dar gi dupi ce am crezut gi ne-am apropiat de apa sfinfirii, idesea ne aflIm in plcate. Nimenj nu se poate mdndri cE este fhr6 p[cat, c[ nici chiar cu gdndul nu p6cltuiegte. Prin credinp s-a.ajuns si se impufineze gi si se imbldnzeasci pdcatul, si nu mai faci roade vitiimltoare, dar n-a fost smuls din r[dIcini. Acum reprimlm mlddifele lui, adicd gdndurile cele rele, ca nu cumva o riddcini a amdr[ciunii sE dea rod gi s[ ne aduc[ necaz, nu permitem s[ creascl gi sI se dezvolte bobocii lui, pentru a nu da rod, ii tliem cu cuvdntul, ca gi cu o secure, de l6ngi r6d[cind. Numai in viafa viitoare chiar gi gAndul cel riu va disp6rea."'". ,,Dacilceea ce este mai bun trebuie sI invingE, atunci negregit cI dugmanul va fi ucis. Virtutea va avea biruinf[ impohiva riiutiifii numai atunci c0nd vr[jmagul ei, prin ajutorul pe cafe il vor da acesteia gindurile cele mai bune, va displrea pentru totdeauna in nefiinfi; iar atunci se va implini gi ceea ce s-a zis de Dumnezeu prin profelia carc zice: Eu voi ucide gi Eu voiface sdfie cineva viu, Si aceasta pe bun[ dreptate, fiindcd ceea ce este bun nu poate sd trdiascl ne-am
in mine decit numai este invingltor, gi deci viu, prin -:*na^ moartea vrljmagului .,,'o' ,,intr-adev6r e un dar al lui Dumne_
402 ,,Cd mdna Mea Mi-o voi ridica in cer gi pe dreap_ ta Mea Md voi jura gi voi zice; -Viu sunt Eu in veai!,,
Sf. Dionisie Areopagitul, D espr e i erarhi o cer e as cd, lX, 3 """ Metodiu de Olimp, Aglaofon, XLI
1ll
174
t75
43: ,,Veselili-vd, voi, ceruri, tmpreund cu El, Lui sd I se-inchine toli fiii lui Dumnezeu! Veseliyi-vd, voi, neamuri, impreund cu poporul Sdu, intdreascd-se pentru El toli ingerii ltii Dumnezeu!-Cd El va rdzbuno sdni,gele fiilor Sdi Si cu rdzbunare le va pldti wdjmasilor Sdi, Si celor ce-L urdsc le va pldti Si va curdli Domnul pdmdntul poporului Sdu." Cdntarea lui Moise se incheie cu o doxologie; de remarcat cd gi neamurile sunt chemate la bucuria pream[ririi lui Dumnezeu: Finalul, insi, e in tonul intregii Cdnt6ri, frg[duind nimicirea vrljmagilor lui Dumnezeu. 44-472 ,,Moise a scris aceastd cdntare tn chiar ziua aceea Si i-a pus pe Jiii lui Israel s-o invele. $i a venit Moise Si a grdit toate cuvintele acestei Legi tn auzul poporului, el gi losua, fiul lui Novi. Iar dupd ce Moise a sfdrSit de spus toate euvintele acestea infala-ntregului Israel, le-a zis: Puneli la inimd toate cuvintele pe core vi le mdrturisesc eu astdzi Si pormcili-le fiilor voStri sd pdzeascd Si sd plineascd toate cuvintele acestei Legi; cd ea nu-i pentru voi doar o vorbd goald, ci e insdsi viala voastrd, Si prin cuvdntul acesta vd veli indelunga zilele pe pdmdntul spre care treceli lordanul ca sd-l moStenili." ,,Fragmentul cuprins ln versetele 45-47 constituie o continuare a textului din capitolul3l,27. El se referi la cuvintele legii, nu ale cdntlrii. Dup[ aceastd parantezd, versetul 48 reia cursul naraliunii de la versetul44.-2e3 48-52: ,,Tot in ziua aceea a grdit Domnul cu Moise, zicdnd: Suieie fn muntele acesta Abarim, muntele Nebo, care este in lara Moabului, fald-nfald cu lerihonul, Si vezi lara Caitaanului, pe care-o dau Eu mogtenire fiilor lui Israel, Si mori acolo, in muntele pe care te sui, gi te adaugd la popontl tdu, in acelasi chip in care Aaron, fratele tdu, a murit in mtmtele Hor Si s-a addugat la poporul sdu, pentru cd na1i ascultat de cuvdntul Meu in mijlocul fiilor lui Israel, la apa Meribei, la CadeS, in pustia Sin, pentru cd nu M-a1i
'% DBw,p.z42 176
srdtat pe Mine sJiint tntru fiii lui Israel; cd vei vedea lara ili std-nainte, dar intr-insa nu vei intra." Evenimentele reamintite aici sunt descrise la Cartea
cum
tugi, sd credem ci nu avea nevoie de Canaanul cel.vdzut acela care s-a invrednicit de contemplarea celor negriite. Textul se tntrerupe din nou gi va fi reluat in capitolul 34, spre a face loc aici binecuvdntlrii lui Moise. ,,prin aceasigi ia rimas bun, inainte de moarte, unzilor le erau atribuite calitili neoviitorului, de aceea binecuvlantarea
capltd o fo(i deosebitl."2ea Cap. 33, 1: ,,Si iatd binecwdntarea cu care Moise, omul lui Durnnezeu, i-a binecuvdntat peJiii lui Israel inainte ca el sd/i murit." ,,Aceastii binecuvdntare a lui Moise este oarecum asemdnltoare cu aceea a lui Iacov (Facerea 49), gi totugi diferiti, in sensul cd,in destinele unor triburi au survenit schimb6ri. Fiecare leminfie este numiti, ca gi acolo, cu.numele sa
strdmogului."'Y)
2: ,,$i a zis: Din Sinai venit-a Domnul Si din Seir ni Sa ardtat; din muntele Paran Si din CadeS S-a sdrguit cu zeci de mii de ingeri: de-a dreapta Sa, impreund cu Ei."
prin delet
ff:ffid,iri':'?X:
inalte, se irwredni_ C[ci venit-a Domnul,zice Moise, din Sinai, adici din incercEri, Si s-a ardtat noud din Seir, adicl din osteneli trupegti; Si s-a grdbit din muntele Faran, impreund cu zeci de mii de sfinli, adic6 din muntele cegte de m6ngdierea dumnezeiascl.
Ibid. '* D5 pENf,p.375
t77
credinfei, cu zeci de mii de sfinte cunogtinfe."2e6 Pentru a fi mai limpezi acestea, reamintim traducerile numelor proprii de aici: Sinai (: munte co[guros; m[ricini); Seir (: plros; isprtii); Paran (= frumusefe; podoabl). 3-52 ,,El $i-a crulat poporul: toli cei s/in1i1i, sub mdinile Tale, sub Tine se afld. Din cuvintele Lui au primit Legea pe care ne-a poruncit-o noud Moise, moStenire admdrilor lui lacob. Rege va fi fntnt cel-iubit, cd s-au adunat mai-marii neamurilor impreund cu seminliile lui Israel." Pntl-toli cei sfinlili infelegem pe fiii lui Israel sau, mai pe fiii Bisericii, adevlratul Israel (: mintea vdzitoare ales,
Domnul ne invafI in Evanghelia Sa s[ nu invoc[m pe tatiilde pe p[m6nt, pentru ci avem un singur Tatii, Care este in ceruri (Matei 23,9)."2e8 Continu[ cuvdntul pentru Levi: 10-11:.,, ii vor ardta lui Iacob hotdrdrile Tale Si Legea Ta lui l;rael; de teamg mdniei Tale pune-vor de-a pururi tdmdie pe jertfelnicul Tdu. Binecuvinteazd, Doamne, puterea lui Si primeSte lucrurile mdinilor lui; frdnge Salele vrdjmasilor sdi ce se ridicd impotriva lui Si pe ale celor ce-l urdsc: sd nu se mai ridice!" ,,Spre deosebire de binecuv6ntarea rostitE de Iacov pentru Leyi, care se refer[ la insugirile de rlzboinici ale a-
de Dumnezeu).
cestui trib, Moise subliniazi prerogaiivele de preofi ale membrilor tribului lui Levi, in tripla ipostaz[ de cercetitori ai oracglului divin, de invifltori gi de slujitori la altar."2ee . l2z ,,Iar lui Veniamin i-a zis: Iubil de Domnul, Jdrd de fricd va locui: Dumnezeu in toatd ziua umbreSte deasuprd-i, intre umerii sdi S-a odihnit." ,,Verb,ul skidzo : a umbri (figurativ: a ocroti) are in limbajul biblic ai o semnificafie duhovniceascl: prezenfa sau acfiunea prin care harul sau puterea lui pumnezeu lucreazd asupftl oamenilor. Norul care umbrea deasupia cortului mlrturiei reprezenta una dintre lucr6rile Domnului asupra Israelifilor (Numeri 9, 18,22; 10, 36). Aceeagi lucrare se manifestii in Noul Testament: asupra Fecioarei Maria (Luca l, 35), asupra Sfinfilor Apostoli pe muntele Tabor (Matei 17, 5; Marcu 9, 7L^asupra suferinzilor prin Apostolul Petru (Fapte 5, 15)."'' ,,(Jmerti: metafor[ pentru munfii .uu .oiirll" ." mdrginesc.o vale in care se afla un sanctuar al seminfiei lui Veniamin (dup6 unii comentatori, chiar templul din Ierusalim). Metafora insd poate prefigura gi locul an4tomic, pe corpul uman, unde se concentreazi ruglciunea inimii: acela
6z ,,Sd trdiascd Ruben si sd nu momd; gi Simeon sd
fie mult la numdr!"
Iacov avusese cuvinte aspre, la timpul slq penhu Rube,n gi Simeon (Facerea 49,3-7). Simoon e pomenit, in acel loc, impreunl cu Levi, devenig din vremea lui Moise, trib sace,rdotal. 7z ,,$i iatd pentru luda: Ascultd, Doamne, glasul lui Iuda, gi lA4 sd vind la poporul sdu; mdinile sale-l vor foce osebit; Tu ti veifi ajutor tmpotrivavrdjmasilor lui." Reamintim ci din tribul luda avea si Se nascd Hristos. 8-92 ,,Iar luilevi i-a zis: Lui Levi dali-i Urimul sdu Si Tumimul sdu, bdrbatului celui cntios pe care (Domnul) l-ancercat la Masa si l-a certat la apa Meribei; celui ce-i zice tatdlui sdu Si mamei sale: - Nu te-am vdzut! ... Si pe fralii sdi nu i-a cunoscut Si pe fiii sdi nu i-a Stiut. Cd ei au pdzit cuvintele Tale gi au linut legdmdntul Tdu;" ,Nu ne poruncegte sd-i urdm ftrd pricinl - asta ar fi o ci: Cand tatll t6u, mama ta, femeia t4 mare nelegiuire! copiii tii - spune Domnul - vor s[-i iubegti mai mult decdt pe Mine, atunci, tocmai pentru aceasta, urEqte-i; ci o dragoste ca aceasta pierde gi pe cel iubit gi pe cel ce iubegte."2e7 ,4stfel
'
-
'% Sf. Maxim Mtr'rturisitorul, Capete despre canostinla de Dumnezeu.74 'Sf. 2e'
178
Ioan Gurd de Aur, Omilii la
Matei,XXXV,
1
1T Sf. Ciprian al Carraginei, Despre rugdciunea domneascd,ylll
"'DElIl,p.242 3@
PENT, p.376
179
pe care se odihneste goldul l[utei, sub bflrbie, sub ochii plecafi ai celui ce se roagE, a9a cum va sugera Evagrie Ponticul."3or Iacov ii prevestegte lui Veniamin un viitor rlzboinic (Facerea 49,27), mii apropiat de ceea ce s-a petrecut cu acest trib, aproape nimicit db israelifi (Judecitori, cap.20). 13-17: ,,Lui Iosif i-a zis: Din binecuvdntarea DomnuIui pdmdntul lui, din roadele cerului Si din roud Si din addncurile izvoarelor de josi din roadele'pte eare'soarele si luna le fac sd odrdsleascd, din ce-i mai bun al munlilor bdtrdni, din ce-i mai'bun al dealurilor vesnice, din roaddle imbelsugatului pdmdnt. (Darurile) plllcute Celui ce S-a ardtat tn rug sd vind peste capul lui losiJ pe crestetul celui mdrit in-
Cel intdi-ndscttt al taurului, luifie-ifrumuselea; si cu ele va tmpunge neai. Acestea swtt zecile de mii ale lui Efraim,'acestea sunt miile lui Manase." ,,Lui Iosif i se atribuie rangul deosebit de int6i ndscut (degi acela e Ruben - n. n.), comparabil cu un taur ce eman6 forta gi vigoare. in tre
ftali.
coarne murile
20212 ,,Lui Gad i-a zis: Binecwdntat este Cel ce ldrlui Gad; ca un leu s-a odilmit, sfudmdnd bralul Si capul. El Si-a vfuut pdrga, fiindcd acolo li s-a-mpdryit moSie cdpeteniilor celor ce s-au adwrut impretmd cu mai-mnrii popooelor. Dreptate afic* Domnul, gi judecata Sa cu Israel.'" ,,Gad a ocupat podigul mlnos de la este de Iordan, ajut6nd celelalte triburi s[ cucereasc[ finutu,l Canaanului, Moise a murit la est de lordan, in teritoriile care,aparfineau lui Gad. Versetul 20 elogiazd, succesele militare ale lui Gad, vezi Numeri 32."304 22i ,,Iar lui Dan i-a zis: Dan, pui de leu care se awncd din Vasan." . ,,Dan, care inilial s-a stabilit la vest de Beniamin gi la nord de [uda, a emigrat din acest teritoriu gi s-a agezat in nordul Israelului,'la poalele muntelui Hermon, la marginea Vasanului, vezi Iosua 19, 47;Judecltori 1 g.r:30s 232 ,,Lui Neftali i-a zis: Neftali, solul roadelor celor bineprimite, sdtul de binecuvdntarea Domnului, Marea Si geSte hotwele
Miazdziua va
moSteni."
.
ventau probabil acelagi sanctuar de pe Muntele Tabor; a$ezat la granip'dintre ele. Prosperitatea lor se datoreazE - lntre altelJ, resurselor MIrii Medlterane gi M[rii Galileii."3o3
,Neftali ocupa teritoriile muritoase de la nord-vest de Marea Galileii. Versetul se referi la expansiunea spre sud a acestui trib."306 ,Neftali in tiilmlcire inseamn[ belgug, indestulare. Acolo este, agadar, belgugul, unde este sa{iul. Acolo, instr, unde existii foamea poftelor, dorinfa niciodatl sltul[, acolo este sIrtcie."3o7 24-25: ,,Lui ASer i-a zis: Binecu.vdntat fie ASer intre bin:eprimit va de fralii sdi, piciorul sdu in tmtdelemn fii; va intinge: Si-l fier Si aramd-i vorfi incdlydrile; tdria ta, cdt zilele tale! " Despre Ager a avut gi lacov cuvinte ce-i prevesteau belgugul (Facerea 49, 20). Restul binecuvdntErii se referi la intregul Israel:
1ot
3u lbid.
trn simbol al fo(e casa iui Iosif, care Israelului."3o2
18-19: ,,Iar lui Zabulon i-a zis: VeseleSiele, Zabulon, tn iesirea ta, Si tu, Isahar, in corturile tale! Neamuri vor surpa Si (numele
Do
a Si veli
jertfi
jertfele dreptdlii; cd mdrfurile ce' pe'fdrmuri." lor ce locuiesc ' ,,Triburile lui Zabulon gi Isahar erau vecine gi frec-
302 303
tbid.
li
3os
DEUT.o.z43
3M
lbid.
307
180
lbid. lbid. Sf. Ambrozie al Milanului, op. cil.,
XXXVIII, l0 181
26-29: ,,Nimeni nu-i ca Dumnezeul celui-iubit, Cel ce merge pe ceruri ca sd-|i vind-n ajutor, Cel ce-ntru tdrie-i plin de strdlucire. Puterea lui Dumnezeu te va acoperi; jos, sub tdria bralelor veSnice il va izgoni de la fala ta pe vrdjmaS, zicdnd: - Piei!... $i va locui krael fdrdfricd singur pe moSia lui lacob, moSie cu grdu Si cu vin Si cu cerul doldora de roud. Ferice de tine, Israele!.Care popor este asemenea lie, mdntuit de Domnul?: cu pavdzd te va ocroti Cel ce te ajutd; sabiq ta, lauda ta! Vrdjmasii tdi te vor insela, dar tu vei cdlca peste grumajii lor!" lncheiere plini de bune ftgiduinfi pentru poporul statornic in dreapta credin(i, cel mdntuit de Domnul. Desigur, ne gdndim la Israel cel adevlrat adicd la alcituitorii Bisericii lui Hristos. Cap. 34, 1-3: ,,^fi s-a suit Moise din Sesurile Moabului in muntele Nebo, pe vdrful Fazga, care este fald-n fqld cu lerihonul. $i Domnul i-a ardtat tot linutul Galaad, pdnd la Don, Si tot linutul lui Neftali Si tot linutul lui Efraim Si al lui Manase gi tot linutul lui luda, pdnd lo mqrea de dincolo de zare, Si Neghebul Si imprejurimile lerihonului, cetatea Palmierilor, pdnd la foar." ,,Conducltorul norodului lui Israil nu poate vedea pImdntul fdgiduinfii, care este nepitimirea, dupl fuga din Egipt, care este plcatul cu lucrul, nici dup6 trecerea mlrii, adicl a robiei prin poftd qi afecfiune, ci numai dup[ petrecerea in pustie, agezati, intre faptele gi migcdrile picatului, trimitdnd inainte puterea sa vlz6toare gi cercetltoare."308 ,,lVlodul bazat pe pronie e indicat prin Moise, clci acesta scoate cu iubire de oameni, din riticire, pe cei stlpdnifi de rdutate gi le arati cu infelepciune oamenilor cdile variate ale iegirii din cele materiale, striclcioase gi trupegti, spre cele dumnezeiegti gi nematerialnice gi netrupegti, gi-i intiregte infelepfegte cu legile dumnezeiegti."3@ 308 309
Ilie Ecdicul, op. cit.,l23 Sf. Maxim Mdrturisitorul, Ambigua, 50
182
4-62
,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Iatd lara pe care Isaac Si lui lacob, zicdnd: Seminliei tale o voi da... Iatd, le-am ardtat-o ochilor tdi; dqr tu intr-tnsa nu vei intra! $i a murit Moise, robul lui Dumacolo, in linutul Moabului, dupd cum ti spusese ryezeu, Domnul. gi l-au ingropat in vale, in linutul Moabului, aproape de templul lui Peor, dar mormdntul sdu nimeni nu-l Stie, nici pdnd-n ziua de astdzi." M-am
jurat lui Avraam, lui
fi fost folositor, ci i-ar fi adus multi pagub[ gi fi smintit pe mulfi iudei. CAnd Moise i-a sc[pat din robia
cesta nu i-ar
ar
Egiptului, iudeii, pErlsind pe Dumnezeu, se uitau numai la Moise gi socoteau cE toat[ sc[parea se datoreazl lui Moise. fi mers cu necredinfa lor, dacl l-ar in pdm0ntul fEgnduinfei? De aceea i Moise nu se cunoagte.-"t 7-92 ,,$i era Moise de o sutd doudzeci de ani cdnd a murit; vederea nu i se tnnegurase, nici gura nu i se zbdrcise. $i l-au pldns/iii lui Israel pe Moise, in Sesurile Moabului, la Iordan, aproqpe de lerihon, timp de treizeci de zile, pdnd sau sfdrsil zilele jelitului in pldngerea dupd Moise. Iir losua, fiul lui Navi, s-a umplut de duhul inlelepciunii, pentru cd Moise tSi pusese mdinile peste el. Iar fiii lui Israel i s-au supus Si auficut a$q cum Domnul poruncise prin Moise.,' 310
3lt
PENT, p.377 Sf. Ioan GurI de Aur, op.
cit.,V,4 r83
,,Yezi cI pretutindeni, gi in Vephiul Testament gi in Noul Testamen! este acelagi simbol? Pe timpul lui Moisi, Duhul se da prin punerea mAinilor; gi Petru tot prin punerea miinilor da Duhul (Fapte 8, 17). gi peste tine, care,ai s[ te botezi, are s[ vini darul."3r2 10-12: ,',$i nu s-a m,ai ridicat in Israe:l prooroc ca Moise, pe care'Domnul sd-|fi cunoscutfald cdtrefald, tntru toate semnele Si mintmile pe care Domnul l-a trimis sd le facd tn lara Egiptului, lui Faraon Si slugilor tui Si ldrii tui intregi, precum'Si-ntiu mintmile cele mari Si-ntru mdna cea tare pe el."
S
iafost
ad[ugati de losua. Tip al lui Hristos, acesta va duce poporul in Jara Fdg6duinfei. Dar, despre faptele acestuia vom discuta intr-un viitor comentariu la Cartea losua.
BIBLIOGRAFIE A. Sfdnta Scripturd Pentateuhul sau cele cinci cdrli ale lui Moise,versiune revizuitd dupd, Septuaginta, redactati;i comentatii de Bartolomzu
Monumenta linguae dacoromanorum, Biblia t6gg, pars V, Deuteronomium, Edittra Universitilfii ,,at. t. Cvd,, IaSi,, 1997
Biblia_ Hebrqica, Editio quarta emendata opera
,"rnwffiri,'Jl,u*
H. p.
Riiger,
Rahrrs, stuttgart, r eze
B, Scrieri patristice
3'2
Sf. Chiril al Ierusalimuhi,op. cit.,)I(Vl,26
Calist'Patriartul, Capete despre rugdclune, F g, EIB, Bucu_ re|,ti,1979 Calist gi Ignatie Xanthopol,'Metoda sau cele 100 de capete,F 8, EIB, Bucuregti, 1979
l8s
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre tnchinarea Si sluiirea in Duh gi Adevdr, Scrieri I,ttad. D. St6niloae, PSB 38, EIB, Bucuregti, 1991
Chiril al Alexandriei (Sf.), Despre SJbnta Treime, Scrieri III, trad. D. Stdniloae, PSB 40, EIB, Bucuregti, 1994
Chiril al Alexandriei (Sf.), Gtafire la A doua Lege, Scrieri II, trad. D. Stdniloae, PSB 39, ElB, Bucuregti' 1992 Chiril al Alexandriei (Sf.), Gtafire la lesire, Scrieri II,ttad'D' St[niloae, PSB 39, EIB, BucureSti,1992 Chiril al lerusalimului, Catehezele, trad. Dumitru Fecioru, ElB, Bucuregti, vol. I - 1943, vol. II - 1945 Crpnan al Cartaginei (Sf.), Despre rugdciunea domneascd' trad. D. Popescu, 1t Apologeli de limbd latind, PSB 3' EIB, Bucuregti, 1981 Clement Alexandrinul, Cuvdnt de indemn cdtre Elini, Scrieri I' trad. D. Fecioru, PSB 4, EIB, Bucuregti, 1982 Clernent Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad' D' Fecioru' PSB 4, EIB, Bucure;ti, 1982 Clement Aiexandrinul, Stromate, Scrieri II, trad' D' Fecioru,
Di
OPere
,96 , EIB,
D Bucuregti, 1980
Evagrie Monahul, Cwdnt despre rugdciune,
F
1, Tipografia
Grigorie de Nyssa (Sf.), Tdlcuire amdnunlitd la Cdntarea Cdntdrilor, trad. D. Stdniloae, PSB 29, EIB, Bucuregti, l9g2 Grigorie Palama (Sf.), /J0 Capete despre cunottinla naturald, despre cunoasterea lui Dumnezeu, despre viala morald Si despre /dptuire, F 7, EIB, Bucure gti, 1977 Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele tnlelepfilor, F 4, Tipografia Arhidiecezan6, Sibiu, 1948 Ioan Carpatiul, Una sutd capete de mdngdiere, F 4, Tipografia Arhidiecezan5" Sibiu, I 948 Ioan Casian (Sf.), ASezdmintele mhtdstlretll, Scrlerl alese, rad. Vasile Cojocaru, PSB 57, EIB, Bucuregti, 1990 Ioan Casian (Sf.), Despre cele opt gdndwt ale tdutdltt, F l, Tipografi a ArhidiecezanE, Sibiu, I 946 Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fcoioru, ed, a II-a, EIB, Bucuregti, 1943 Ioan Gur[ de Aur (Sf.), Omiliile despre poedlnld, trrd. D. Focioru, EIB, Bucuregti, 1998 Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Facere, ffid. D, Fooloru, pSB 2l-22, EIB, Bucuregti, vol. I - 1987, vol. ll * lgBg Ioan Guri de Aur (Sf.), Omilii la Malel, tnd, D, Fooioru, pSB 23, ElB, Bucuregti, I 994 Ioan Scdrarul (Sf.), Scara, F 9, EIB, Buourottl, lgtO Isaac Sirul (Sf.), Cuvinte despre sfintcle nflobqt. F 10, !.llll, Bucuregti, 1981 Isaia Pustricul , 29 de cuvinte, F 12, Ed. l{arlm} Buetqtl, lgg I Macarie Egipteanul (Sf.), Omiltt duhovnlotglrr frrd, Oonrtlrtln Cornitescu, PSB 34, EIB, Buounttl, I99Z Maxim Mlrturisitorul (Sf.), Amblgue, tnd, D, Btlnllof, pgE 80, EIB, Bucuregti, 1983 Maxim Mirturisitorul (Sf.), Capclo hryrt eynEtlnlf, * Dun. nezeu, F 2, Tipografia Arhldlocclrnf, ilblur 1917 Maxim Mirturisitorul (Sf.), Cuvdnt ateillctF 2,.flFqmfu Ar. hidiecezantr, Sibiu, 1947 Ma,xim Mdrrurisitorul (Sf.), lntrobbl, mfirtluh4 0l tsgArrryrl, F 2, TipografiaArhidiocozanl, Slblu, 1947 Maxim M[rturisitorul (Sf.), Rhpuruurl odtn frilc/t S l, Tipografia Arhidiecezanl, Slblu. I 9{i
186
l87
Metodiu de Olimp, Aglaofon sau Despre inviere, Scrieri, frad. C. Cornitescu, SB 10, EIB, Bucuregti, 1984 Metodiu de Olimp, Banchetul sau Despre castitgte, Scrieri, trad. C. Cornifescu, PSB 10, EIB, Bucuregti, 1984
I, trad. D. Feciorq PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986 Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cuvdntdri, Scrieri I,trad. D. Fecioru, PSB lT,ElB,Bucuregti, 1986 Vasile cel Mare (Sf.\, Omilii la Psalmi, Scrieri
Nil Ascetul, Cuvdnt ascetic, F 1, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1946 Origen, Contra lui Celsus, Scieri alese IV, trad. T. Bodogae, PSB 9, EIB, Bucuregti, 1984 . ' Origen, Despre principii, Scrieialese III, trad. T. Bodogae, PSB 8, EIB, Bucuregi; 1982 Origen, Omilii la Cartea Numerii, Scrieri alese I, trad. T. Bo:
dogae, PSB 6, EIB, Bucuregti, t98l Origen, Omilii lq Cartea Proorocului leremia, Scrieri alese I, trad. T. Bodogae, PSB 6, EIB, Bucuregti, l98l Origen, Omilii la Evanghelia dupd Lrca, Scrieri alese II, ttad. T. Bodogae gi Nicolae Neaga, PSB 7, EIB, Bucuregti, 1982 Petru Damaschin, invdydturi duhovniceSti, F 5, EIB, Bucuregti,
t976 Salvianus, Despre guvernarea lui Dumnezeu, Popescu, PSB 72, EIB, BucureSti,1992
Sciert, trad; D.
Simeon Metafrastul (Sf.), Parafrazd la Macarie Egipteanul,F 5, EIB, Bucuregti, 1976 Simeon Noul Teolog (Sf.), @ateheze, Scrieri II, frad. Ioan I Icd jr, Ed. Deisis, Sibiu, 1999 Simeon Noul Teolog (Sf.), Drcarsuri teologice Si etice, Scrieri I,luad.Ioan I. IcI jr, Ed. Deisis, Sibiu, 1998 Teolipt al Filadelfiei, Despre ostenelile vielii c'dlugdreSti, F V,
EIB, Bucuregti,l9TT Varsanufie (Sf.), .9crrsori duhovnicesti,
F ll, Ed. Episcopiei Romanului Si HuSilor, 1990 Vasile cel Mare (Sf.), Despre Sfinnl Duh, Scriori III; tad. C. Comifescu gi T. Bodogae, PSB 12, EIB, Bucuregti, 1988 Vasile cel Mare (Sf.), Epbtolele, Scrieri III; trad. C. Cornilescu gi T. Bodogae, PSB 12, EIB, Bucuregti, 1988 Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri 1, trad. D. Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986 188
C. Diclionare gi
lucrdri teologice
Abrudan, Dumitru gi Emilian Comifescu, Arheologie biblicd, EIB, Bucuregti, 1994 Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa, Ed. Stephanus, Bucureqti, vol. I - 1995, vol. I[ - l996,vol. III - 1997 Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii gi cuvinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995
tn aceeagi serie au aptrrut:
Facerea Q00,z)
Iegirea Qwz)
Leviticul
