Preot
loan
Sorin
Usca
Seria de tdlcuiri verset cu verset ale cdrlilor Vechiului Testament, continuatl prin volumul de fa(5 gi realtzatd de preotul Ioan Sorin Usca se firtemeiazd cu precddere pe marele tezaur exegetic al patristicii rdsdritene, dar aduce, de cAte ori este cazul, gi prectzdri istorice qi filologice de datd recent5. Autorul
imbin5 rigorile teologiei cu exigentele culturii acfuale, oferind un valoros instrument de lucru adresat mai ales seminarigtilor qi studentilor in Teologie, dar gi intelectualitd{ii cregtine in general.
In curAnd, in aceeagi serie:
+
WITF
Preot Ioan Sorin Usca tJI.,
TI]S'IAIVIl]NT
iI
TAICUIREA SIIINTII.OR PfRIN'TI
IE$IREA
\ Pe coperta I:
Teofan Cretanul
Preot IOAN SORIN USCA
Cortul Mdrturiei (Arca Alian(ei) Minlstirea Stravonikita, Muntele Athos, sec' XVI Concepfia copertei:
Valentin Dan
VECIIIUI, TESTAMENT
rA lculREA srINTrLoR PARINTI
II IE$IREA Serie editatii cu binecuvintarea
i. P. S. Nicolae Corneanu Mitropolitul Banatului
@
Asocia{ia Filantropicl Medicali < pentru prezentaedi{ie - Bucuregti, 2002
Edifura Christiana - $os. Pantelimon 27, sector 2, Bucuregti Tel./fax: 0l I 2520 5 I 7 ; e-mail : chr@ mediasat. ro Redactor-gefl Rizvan Codrescu Consilier editorial: Gabriela Moldoveanu
rsBN 973-8125-39-1
Editura Christiana Bucuregti
- 2002
cuvANr iNanqrB Buna primire de care s-a bucurat volumul | (Facerea) dln neria "Vechiul Testament in tdlcuirea Sfinfilor Plrinfi" neI detorminat s[ grlbim aparilia volumului lI (Iesirea). Seia 0(tntinul sub binecuvdntarea plrinteasc[ gi arhiereasc[ a lnalt Prua Sfinliei Sale Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, elrula autorul gi editorii ii aduc Ai pe aceastd. cale, cu fiascI ploolciune, cuvenitele mullumiri. Dacd azi SfZinta Scripturd este cartea cea mai cititd $i rltp0nditl, in,telegerea ei ne r[mdne totugi dificil[, din pricina tlrnpului indepdrtat qi a spafiului diferit de al nostru in care au lurt nagtere c6rfile ei, din pricina limbii (ori a limbilor, socotlnd gi traducerile timpurii) in care acestea au fost scrise gi, nu llt ultimulrdnd, din pricina slIbiciunii firii omenegti. De aceea [0.e p[rut necesar un comentariu la clr{ile Scripturii, bazatin ffiod predilect pe tilcuirile Sfinfilor Plrinfi ai Bisericii qi ale $rlltorilor bisericegti, ad[ugdnd gi unele precizdri lindnd de trhoologia biblicl ori de diferitele versiuni ale textului sacru. ler daol uneori am incercat gi solu{ii personale in explicarea Borlpturii, sperlm c6 o vom fi frcut tot in spiritul scrierilor p6triBtice.
ci lucrlrile
trebuie si flhft o intindere rezonabilS, preciz6rile istorice, geografice ori de nlt[ natur[ sunt sumare, accentul cdzitnd pe tdlcul mistic al Eorlpturii. Nlddjduim ca in urm[torii doi-trei ani, cu ajutorul lui Dumnozeu gi cu bun6voinfa Editurii "Christiana", si putem ptthllcl astfel de comentarii - unele in colaborare la toate clrtllo canonice ale Vechiului Testament (urmdnd sd ne ocu-
Din motive de spafiu, socotind
-
pdm apoi, dac[ vremile o vor ing[dui, gi de c[r{ile Noului Testament). Cq text biblic de bazilam folosit, pentru primele patru volume, ed'rgia Sfintei Scripturi din 1982, comparat[, de cdte ori s-a simfit nevoia, cu alte traduceri romdnegti, ori cu textele originale: ebraic, grec Ai latin (dac6-l includem gi pe acesta din urml la "originale"). Pe viitor, ins[, incepdnd cu volumul V (Deuteronoiul), vom prefera versiunea alcdtuiti ae i. p. S. Bartolomeu Valeriu Anania, care urrneaz[ traddia Septuagintei, ce a stat qi labaza exegezei patristice. intrucit in volumul anterior (Vechiul Testatnent in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli: I. Facerea, Editura Christiana, Bucuregti, 2002) s-au strecurat citeva regretabile erori de culegere gi corecturi, am inclus in volumul de fali o necesard erati, rugdndu-i pe cititori s[ aibl bunivoin]a de a lua in considerare respectivele indreptdri. Stlruim rugdndu-L pe bunul Dumnezeu s[ trimiti harul Siu asupra noastrl, ca s[ sporim in dreapta infelegere a Scripturii gi, de nu ne vom lenevi, in frptuirea celor ce le-am in,teles.
Pr. foan Sorin USCA
COMENTARII
LA CARTEA IE$IRII
9eSirea este a doua carte a Pentateuhului.Eweii o nu(: iate numele), dupi cuvintele de inceput. Septuaginta numegte cartea Exodos, dupi confinut, varianti preluatl Si de Vulgata, care o numegte Liber exodi. Traducerilo romdnegti preferl denumirea lesirea, mai rar folosind-o pe locea de Exodul. Pentru ewei, Cartea leSirii nareazi un moment crucial rl istoriei lor sfinte, ar[tdnd grija divin[ de care s-au bucurat, gonstituirea lor intr-o nafiune gi primirea Legii dumnezeiegti. Pcntru cregtini, caftea vestegte "in umbre" cele ce se vor impllni in Hristos (cf. Ewei 3, l-6; I Corinteni 5,7; loan 1,29; 19,36; I Corinteni 10,2 I.a.). rilesc vaiele semot
,
1, Copildria Si tinerelea lui
Cap. 1, l-4: ,,Numele
Moise (1, 1 - 2,25)
fiilor lui Israel,
care cnt intrat tn
Eglpt impreund cu lacov, tatdl lor, aducdndfiecare toatd casa ,et sunt acesteo: Ruben, Simeon, LeviSi luda, Isahar, Zabulon 1l Veniamin, Dan, Nefiali, Gad gi ASer.!' Din pricina foametei, Iacov gi fiii sdi au plr6sit CanaahUl 9i s-au agezat in Egipt, loc ce, in Scripturd, simbolizeaztr ldoeoori st[pinirea satanei. Itinerarul acesta e refrcut de cltre tstl oei care, atragi de cele vremelnice, coboard.,,Plectnd, ca dhtr-un pimdnt sfrnt, din via(a de Dumnezeu iubitoare, qi cohrlnd la ce-i mai r[u gi mai urit pi aflat sub stlpdnirea diavolulul, am ajuns asemenea celor cobordfi din Canaan in Egipt gi lltl cAzut sub mdna Faraonului."l Biblia Hebraica numegte |
;flntut Chiril
al Alexandriei, GlaJire la
9
lesire,I
Egiptul Milr aim (: incercuir e; lard inchisfl prizonierat)' 5: ,,Sufletele tnsd iesite din lacov ersu de toate Saptezeci Si cinci, iar losif era de mai inainte tn Egipt'" ,,in texhrl ebraic: saptezeci (conform tradi{iei care-i conferea acestui num[r qi o valoare simbolic[). Septuaginta insd, urmirind atestarea tuturor urmagilor lui Israel, adaugl pe cei
Origen oferd cdteva traduceri posibile ale numelor acestor cetifi: Pitom (: gura metehnei; gura pripastiei), Ramses (: mAnc[tura ruginii) Si lliopolis (: oraqul soarelui), acest ultim nume ,,in cinstea celui ce se preface in inger al luminii"a, adi-
c[ a lui Faraon (: fiul al soarelui), care irchipuie pe diavol. Asemeni egiptenilor procedeazd gi duhurile rdut[(ii carc, pentru a nu spori noi in virtuli, doresc sI ne vadi ocupaf, pcrmanent cu nimicul: ,,Stiipdnitorii veacului acestui4 pun6nd
cttrpdnire pe nenorocitele suflete ale oamenilor, le dezvl[guiesc
ln lucr[ri la lut 9i c6r[midl gi in cele ce se fac pe plm0nt lui Israel s-au ndscut in numdr mare Si
pe vremea lor. Iar fiii -s-au inmulyit, au crescut Si s-au intdrit foarte, foarte tare, Si s-a umplut lara de ei." iu.t"u de pdn[ aici e o introducere, care reamintegte intrareaisraelifilor in Egipt gi aratii sporirea lor in genera{iile urmitoare. 8-l0z ,,Dar s-a ridicat alt rege peste Egipt, cdre nu cu-
12-14: ,,Insd cu cdt
sorul aceluia, Seti I (1318-1304 i.Hr'). llz ,,De aceea au pus peste ei supraveghetori de luzidit Israel ceeau lui Faraon
PENI
-
Pentateuhul,redactatqi comentat de Bartolomzu Valeriu Ana-
niap.1l8. 3
O.igen, Omilii la Cartea
lesirii,\
5
10
ti
tmpilau mai mult, cu atdt mai
null se inmulleau Si se tntdreaufoarte, foarte tare, aSa cd Egiplcnli se tngrozeau de Jiii lui Israel. De aceea Egiptenii sileau lncd $ mai strasnic la muncd pe fiii lui Israel si le fdceau viala amard prin munci grele, la lut, lo cdrdmidd Si la totfelul de lucru la cdmp si prin alte felurite munci, la care-i sileau cu {lrd$nicie.
"
,,Dup[ ce am ajuns sub stlpdnul tiran, adicd sub satana, Bm lbst supugi lutului gi facerii de cdrdmizi, adicl str[duinfe-
I 2
9i
pontru p[mdnt gi, legdnduJe de niqte munci rele gi nefolositoare (o[oi aga sunt cele ale trupului gi referitoare la trup), le silesc rtr primeasc[ o viafi amard gi mult chinuit[, care nu le va aduoo nici un folos celor silili s[ o rabde."r Ora;ele enumerate mai sus (Iliopolis apare doar in Septuaginta) erau,,cetifi de aprovizionare ale Egiptului, ridicate prin munca israelililor aservi;i. Egiptul pare a nu cunoagte o organizare riguroasi a corvezilor, dar mdna de lucru necesar[ marilor lucrdri publice era recrutat[ dintre prizonierii de rdzboi sau $erbii de pe domeniile regale. Asimilarea lor acestor categorii inferloare a fost resimfitl de israelifl ca o umilire de nesuportat."6
thtrt. qi slujire in duh si adevdr,l Monummta linguae dacoromqnorum. Biblia 1688, Pars II, Exo-
' fllnntul Chiril al Alexandriei, inchinare 6
ltX
thn,p,209
l1
lor celor mai de jos indreptate spre pdmdnt gi spre cele ale lui, implinite nu ftri sudoare. C[ci nu e feritd de osteneli via(a impdqtiata degi e degartii."T Lutul lipicios gi formele identice ale cdrlmizilor reprezintii mocirla plcatelor gi monotonia lor, clci picatul nu aduce nimic nou, doar plictiseal5 gi dezgust. 15-212 ,,8a, regele Egiptului a poruncit moaselor evreieSti, care se numequ: ma $ifra si alta Pua, si le-a zis: Cdnd moSili la eweice, sd luali seamo cdnd nasc: de vafi bdiat, sdJ omordfi, iar de va fi fatd, sd o crulali! Moagele tnsd s-au temut de Dumnezeu si n-aufdcut cum le poruncise regele Egiptului, ci au ldsat Si pe bdieli sd ndiascd. Atunci a chemat regele Egiptului pe moase Si le-a zis: Pentru ce alificut a$a $i ali ldsat sd ndiascd Si copiii de parte bdrbdteascd? Iar moaSele au rdspuns lui Faraon: Femeile eweice nu sunt ca egiptencele, ci ele sunt voinice Si nasc pdnd nu vin moasele la ele. De aceea Dumnezeu aJdcut bine moaselor, iar poporul lui Israel se tnmullea Si se tntdrea mereu. $i fiindcd moasele se temeau de Dumnezeu, de aceea El le-a intdril neamul." Pentru fapta lor, Scriptura a pomenit numele celor dou[ moa$e: $tfra (: frumusefe; frcdtoare de bine) Si Pua (: cea
strllucitl). 22: ,,Atunci Faraon a poruncit la tot poporul sdu Si o zis: Tot copilul de parte bdrbdteascd ce se va naste Evreilor sd-l aruncali in Nil, iar fetele sd le ldsa{i sd trdiascd toote!" ,,Vede{i, deci, ce poruncd d[ alor sii stlpdnul lumii acesteia: s[ lepede copiii nogtri, s[-i arunce in r6u, s[ le intindd incd de la nagtere capcane neintrerupte, care se gi precipit[ inci de c6nd incep si ating[ sdnii Bisericii, pentru a-i dezrilddcina, a-i urm[ri gi a-i ineca in valurile acestui veac."S Pon:nca e in vigoare gi astizi, vizAnd pe fiecare din noi, iar vrdjmagul ne rdzboiegte dupl o anumiti strategie: ,,Tiranului ii place si vinl la viafi partea femeiasci a vie{ii sau simfirea trupeasci gi pdti7
t
mdnati s[ se rostogoleascd firea omeneasci, ln timp ce nagterea pdrfii birbdtegti, a celei tari gi incordate apre virtute, a celei care poate si se r[zboiasci cu tiranul gi si to rlscoale impotriva stlpdnirii lui, ii este nepl6cutii."e Crp.Z,l-2: ,,Un om oarecare, din seminyia lui Levi, si-a luatfemeie dinfratele lui Levi. Femeia aceea a luat in pdntece gl a ndscut un bdiqt Si, vdzdnd cd e frumos, l-a ascuns vreme de trei luni." E necesarl discre{ia atunci cdnd vrem s[ punem inceput viefuiri: bunei ,,Dac[ nu lucrim in tain[, egiptenii vor invadd ;i vor ripi inftptuirile noastre gi le vor arunca in rdu, unde valurile le vor inghifi."ro Despre tatll copilului se spune doar ci rya(inea tribului lui Levi: ,,S-a trecut (...) sub tlcere tatll lui Moise. (...) Aceasta pentru a ardtt indirect c[ Flristos a fost firi trtl dupd trup, degi la vedere a avut un tatii."lr Copilul e tip al lui Hristos gi prin frumusefea sa. Cele trei luni cdt a fost ascuns pot fi aseminate cu zilele punerii Domnului in mormdnt. 3z ,,Dar, fiindcd nu putea sd-l mai doseascd, a luat maun co$ de papurd si l-a uns cu catran si cu smoald Si pului ma ndnd copilul in el l-a a;ezat tn pdpuriS, la marginea rdului." Cogul de papurl e un ,,cog alungit, cu capac; sicriag, ars[, Textul ebraic folosegte aici acelagi cuvdnt ca pentru corabla (arca) lui Noe, vasul mdntuitor al omenirii. Chiar in SeptuWlnta, grecescul thive e derivat din ebraicul thebal gi se afl[ nutnai aicl"t2. DacI Moise e chip al lui Hristos, mama sa inohipuie pe iudei gi Sinagoga. ,,DupE ce a inaintat in vdrstii, Sinagoga care l-a n[scut, aprins[ spre ucidere, c[ci Hristos S-a lvit dupa trup din ludei, L-a inchis in mormint. Chip clar al loostui fapt a fost Moise, pus prin mdna maicii lui in sicriagul mag6, spre care e
dQ
papur[."13
Sfentul Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,l
Orig*
op.
cit.,fl,3
t2
13
,,Iar sora copilului pdndea de departe ca sd vadd ce are sd i se intdmple. Atunci s-a pogordt fata lui Faraon la rdu sd se scalde, si roabele ei o insolird pe malul rdului' $i vdzdnd copilul in pdpuris, ea a trimis pe una din roabele sale 4-52
sd-l aducd.
"
Sora copilului poate inchipui ceata Apostolilor care, in wemea Patimilor, urm[reau de departe evenimentele; iar fiica
po(ile iadului gi va elibera sufletele din inchisoare, a$a cum Moise va pirlsi casa lui Faraon, scofAnd poporul evreu din robie. G9z ,,$i, deschizdndu-I, a vdzut copilul: erd un bdiat core pldngea. Antnci i s-aficut mild de elfetei lui Faraon 5i a zis: Acesta este dintre copiii Evreilor. Iar sora copilului a zis cdtre
o doicd dintre i-a zis: Du-te! Atuncifata lui
fata evre s^!i
Faraon i-a zis: Ia-mi copilul acesta Si mi-l aldpteazd, cd eu am sd-li pldtescl $i a luatfemeia copilul Si l-a aldptat." ,,lar ci sinagoga iudeilor va primi la vremea sa pe Hristos de la Biserica din neamuri, cunoscdnd de la ea taina Lui, o arat[ ugor faptul cd cea care a nlscut pe Moise il primeqte de la fiica lui Faraon. C6ci dupi ce L-a p6r[sit sinagoga iudeilor pe lisus gi L-a respins prin neascultare, in timpurile din urm6
il
va primi, invd!6nd din cuvintele Bisericii. Iar lucrul acesta nefiind frrI cdqtig, ci dititor de mari nldejdi. CEci privegte cum fiica lui Faraon ii fEgdduieqte risplat[ mamei lui Moise, ddndu-i s[ hr[neasci pruncul n[scut din ea."r6 Fiind crescut de c[tre propria-i mam[, Moise nu s-a instr[inat de neamul clruia ii aparfinea. ,,Acest lucru ne inva([ cd, in timpul in care z[bovim in qtiinfele din afar6, s[ nu ne desplrfim de laptele Bisericii, care ne hrinegte pe noi."r7 l0z ,,Dupd ce a crescut copilul, doica l-a dus lafata lui Faraon si i-afost cafiu si i-a pus numele Moise, pentru cd tSi se dovedegte ca
zlcea: Din apd l-am scos!" ,,in ebraicl: MoSe, derivat din verbul masa (: a scoate din). Etimologie populard, care vrea s[ sugereze ci Moise e primul m6ntuit. E greu ins[ de presupus c[ fiica lui Faraon cunogtea ebraica. Majoritatea lingvigtilor biblici sunt de acord c[ numele e de origine egipteand: zosls sau rnoses (: fiu), gi poato fi intilnit, intreg sau prescurtat, in numele unor divinit[fi mu faraoni: Tuthmosis (: fiul lui Thot), Rarnses (= fiul lui
Ra)."" in Sepuaginta, transcierea Mosis permite interpretaroa scos din apd, numele fiind compus dinmon (: ap[) gi esl's (- salvat). Clement Alexandrinul remarc6, urmdnd scrierii rpocrife indllarea la cer a lui Moisi:,,Este clar ci pdrinfii au drt copilului un nume inainte (...) li l-au numit loachim. Moisi, a$a cum spun cei ini1ia1i, a avut gi un al treilea nume in Melhi, dupl inilfarea sa."re ll-l2z ,,Iar dupd multd vreme, cdnd se fdcuse mare, liloise a ieSit la fiii lui Israel, fralii sdi, gi a vdzut muncile lor dele grele. Cu prilejul acesta a vdzut el pe un egiptean cd bdlaa pe un evreu dintre fiii lui Israel, fralii sdi; Si cdutdnd inooace Si incolo Si nevdzdnd pe nimeni, el a ucis pe egiptean Si oor,
tr rhirr. f
to
"
op. cit.,Il,4
l
rt
Origen, Sfantul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,l
t4
SfBnt rl
Grigorie de Nyssa, op. cit.
PENT, p. 119 tu Slromate,I, 153, I
l5
l-a ascuns in nisip. " ,,Moise ne invalE prin pilda lui si ajutSm virtu(ii ca celei de un neam cu noi 9i sI omordm pe cel ce se impotrivegte virtu1ii."20 CAnd pornim sI dezr6d[cin[m un p[cat (s6-l ucidem pe egiptean) nu vom face aceasta oricum: ,,Cel ce se rdzboieqte prin smerita cugetare gi nem6niere 9i sete se aseam[ni celui ce a omorit pe vr[jmaq 9i l-a ascuns in nisip' Prin nisip s[ in(elegi smerenia. Cici aceasta nu ingragd pigunea patimilor, ci-e 1ai6na qi cenug6."21 ,,V6zindu-i suportind tirania cumplit[ gi cu adevlrat greu de purtat (...), s-a gindit s6-i elibereze 9i ia-i ."upe de tot chinul. Omordnd deci intr-un mod oarecare pe cel ce hotiir0se s[-l nedreptifeasc[, l-a ascuns in p[mdnt, adic[ il aruncase in p6lSle de sub plm6n! inchizAndu-l in iad' Aceasta vrea s[ spuni prin ascunderea egipteanului mort in nisip' Iar din textele evanghelice poate afla cineva foarte ugor ci cetele uratoare de Dumnezeu qi necurate ale dracilor au fost aruncate de puterea negrlit6 a Mintuitorului nostru, impre-und 9u t-u13; na, in iad, gi osdndite s[ locuiasci in prdpastia fErd fund.'"' Moise este un model de vietuire gi se face asemenea lui ,,cel ce rabd[ ca p6n[ la primirea legii contemplafiilor naturale s[ fie sub simlire, adici sub fiica lui Faraon cel inteligibil, dar prin rdvna sinceri a bunurilor dumnezeieqti omoard cugetul igiptean al trupului gi-l agazd sub nisip, adicl sub deprinderea n"rbditour. de rele, in care, chiar daci se seamdn[ de duqman neghina r[ut61ii, nu risare, pentru ridlcina cea lluntrici a duhului, care naqte gipdzegte nepdtimirea"". 13-15: ,,Apoi ieSind iardsi a doua zi, a vdzut doi evrei certdndu-se Si a)ts asupritorului: Pentru ce balipe aproapele tdu? Acela tnsd i-a rdspuns: Cine te-a pus cdpetenie si iudecdtor peste noi? Nu cumva vrei sd md omori Si pe mine, cum 2o
lara Madian, s-a oprit la ofdntdnd." Refinem de aici c[ nu vom putea fi de ajutor neamului nostru, pdnl nu ne vom fi pregitit de ajuns; lucru pe care l-a lnfeles gi Moise, dupl o singuri experien(i, plec0nd spre Madlan (= loc de judecat[; sudori omenegti) pentru a se exersa. El ,,avea din fire dragostea pentru adevlr; de aceea se vede c[, chiar inainte de a lua conducerea poporului s6u, din pricina urii lui firegti fafi de riu, a luptat impotriva celor rdi cu preful viefii sale; fiind izgonit de cei cdrora le ftcuse bine, a pdrlsit cu bucurie viala zgomotoas6 egipteanl gi s-a dus in (Madian). $i acolo (...), vreme de 40 de ani, s-a ocupat cu contemplarea oxisten(elor"24.La fel, Hristos,,,fiind batjocorit in chip nelegiuit pentru cele ce se cuvenea sd fie admirat, s-a mutat in ehip necesar, pdr6sind Iudee4 in care S-a ndscut"2s. Madian e o denumire ce desemneazi triburile nomade din degertul siroffab, pdtrunse gi in peninsula Sinai. 16-17z ,,Preotul din Madian tnsd avea Sapte fete, care pd;teau oile tatdlui lor. $i venind ocestea au scos apd gi au lmplut addpdtorile, ca sd adape oile tatdlui lor. Dar pdstorii, Itenind, le-au alungat. Atunci s-a sculat Moise Si le-a apdrat, ls-u scos apd Si le-a addpat oile. " ,,Izvor al viefii adevdrate nu e decit cunogtinfa nepdtatd dospre Dumnezeu. Deci pufuleste chipul cunogtinfei s[dite in flrea noastri. De aceea, pdn6 ce ne folosim pentru cunoagterea lui Dumnezeu de mintea dreapt[ gi nefor{atd, inaint[m direct ;pre adev[r. Dar daci cineva stlpdnit de amdgiri se zbate spre oeoa ce ii place lui, igi va cheltui in acelea strlduinfele sale. Aecasta socotesc c[ inseamn[ in ghicituri scoaterea apei de Sl sosind in
Sfrntul Grigorie de Nyssa, op- cit.
"2' Sfantul Ioan Scararul, "
al omordt ieri pe egipteanul acela? $i s-a spdimdntat Moise Si
a zis: Cu adevdrat s-a vddit fapta aceasta! Iar dacd a aflat I,'araon de fopta aceastq, el a voit sd ucidd pe Moise. insd Moise afugit de lafala lui Faraon Si s-a dus in lara Madian;
Scara,XY,9
Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,r Sfantul Ma
16
Ji
rr
SfBntul Vasile cel Mare , Omilii la Haeaimeron,l, Sfeotrl Chiril al Alexandriei, op. cit.,I
t7
I
c[tie fetele lui letro gi folosirea de ea cu sila de c[tre cei mai tari dec6t ele. tn aceste neputinfe spunem ci se afll cei am6gi1i, c0nd li se abate cunogtinfa inn[scuti spre ceea ce nu e bun gi frumos, adicd spre ceea ce ingall 9i spre ceea ce e de folos demonilor. Dar a venit in ap6rare Hristos. Cdci alungdnd
r[ii p[stori
mincinogi, a addpat cu apivie, adic[ cu propoviduirea Lui dumnezeiascl gi cereasc[."'o 18-21: ,,Mergdnd ele la tatdl lor Raguel, acesta le-a zis: pe
Cum de ali venit astdzi aSa de curdnd? Iar ele au zis: Un egiptean oarecare ne-q apdrat de pdstori, ne'a scos apd Si ne-a addpat oile noastre! Zis-a acela cdtre fiicele sale: Dar unde este acela? De ce l-ali ldsat? Chemali-l Si dali-i sd mdndnce pdine! $i a rdmas Moise la omul acela $i i-a dat pe fiica sa Sefora de solie." Septuaginta il numegte pe omul din Madian: Iothor ([etro). Biblia Hebraica d[ acest nume doar la3, t. Aici, preotul e
numit Raguel, probabil un al doilea nume al s[u. Ietro in' seamn[ cel nobil, iar Raguel, pdstorul lui Dumnezez. Fiica sa, Sefora (: p6sdruic[; cunun[), devine sofia lui Moise. ,,Chiar dacd trebuie s[ ne inrudim iar[gi cu cel de alt neam, adici chiar daci trebuin{a ne silegte s[ viefuim cu filosofia de afatd, sI o facem indepdrtdnd pe pistorii cei rii de la intrebuinfarea nedreapti a pufurilor."" Sefora, fiind de neam striin, e chip al Bisericii celei din neamuri. Ea se unegte cu Moise, dupl Biserica e mireasa lui tlristos. Lumea, asemeni lui Raguel, ,,i trl in relafie familiar[ cu El, ddndu-i ca pe o mireasd Biseri din neamuri, care e in[eleasl prin Sefora"28. 222 ,,Aceasta, ludnd tn pdntece, a ndscut un fiu Si pus Moise numele Gherson, zicdnd: Am aiuns pribeag in lat strdind. Si tudnd iardsi in pdntece, femeia a ndscut alt fiu Si i pus numele Eliezer, pentru cd Si-a zis: Dumnezeul tatdlui
mi-afost ajutor Si m-a scdpat din mdna lui Faraon." Moise a avut doi fii: pe GherSon (: copil de pribeag; alwrgat) Si Eliezer (: Dumnezeu imi e ajutor). 23-25'. ,,Apoi, dupd trecere de vreme multd, a murit regele Egiptului, de care fugise Moise. Fiii tui Israel, insd, gemeau sub povara muncilor gi strigau, Si strigarea lor din muncd s-a suit pdnd la Dumnezeu. Auzind suspinele lor, Dumnezeu $i-a adus aminte de legdmdntul Sdu pe care tl ficuse cu Avraam, cu Isaac Si cu lacov. De aceea a cdutat Dumnezeu ryre fiii lui Israel Si S-a gdndit la ei." Ca gi uciderea (Facerea 4, l0\, asuprirea lucrltorilor e pdcat strigdtor la cer, care necesitl interven(ia divind. CAt un privegte exprimiri precum Dumnezeu $i-a adus aminte ori S-a gdndit la ei, acestea trebuie privite ca pogorlminte la puterea do in{elegere a omului. Astfel e ardtat planul lui Dumnezzu privind pe Israel, popor ce va define un rol central in istoria mentuirii.
2. Chemarea lui Moise (3, I
Cap. 3, l-2: ,,in vremea aceea, Moise pdstea oile lui lslro, preotul din Madian, socrul sdu. gi depdrtdndu-se odatd cu turma in pustie, a ajuns pdnd la muntele lui Dumnezeu, la lloreb; iar acolo i S-a ardtat tngerul Domnului tntr-o pard de !oc, ce iegea dintr-un rug; $i a vdzut cd rugul ardea, dar nu se lfilstuia." Acest rug a inspirat numeroase interpret[ri. Dup[ SfAntul Grigorie Palama, aici s-a ardtat lumina cea necreatd: ,,Nu se rprinde niciodatE jertfelnicul Tiu dumnezeiesc prin foc strdin gi pltndntesc. C[ci e un foc shlin qi ceresc de alt mod, p[strat prin transmiterea focului nestins, pe care ai venit s[-l arunci pe pllmAnt (Luca 12, 49), ca pe un ocean nemdrginit, prin iubirea 'lir de oameni."2e in rug se afla doar str[lucirea focului, nu gi puterea lui arzAtoarc: ,,De aceea gi pe noi un cuvdnt ne invafi in
'6 lbid.
Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit. '8 Sfeotol Chiril al Alexandriei, op. cit.,l
"
l8
- 4,31)
tt Drtpr" impdrtdsirea dumnezeiascd, 20
t9
taind c[ atunci cdnd vom da rispuns de faptele s[vdrgite in via[5, natura focului se va imp6(i, pe de o parte in lumin6, desfttarea celor drepfi, iar pe de alti, parte in durere arzfutoarc,
r6nduiti celor os6ndi1i."30 Rugul anunti qi intuparea Domnului din Fecioara: ,,Prin aceasta inv[[5m s[ cunoagtem gi Aina Sfintei Fecioare, din care a strilucit prin nagterea viefii omenegti lumina dumnezeiii, carc a pdzit nestricat rugul aprins, nevegtejindu-se frumusefea fecioriei prin nagtere."31 Sau focul acela e ,,Cuvdntul dumnezeiesc, Care in timpurile mai de pe urmi a strllucit din rugul Sfintei Fecioare gi a petrecut cu noi prin t*p"". ,,Acesta, Care odinioard a fost gi in foc, in vorbirea cu Moisi din rug, a voit s[ se nasci gi om, prin Fecioara."33 ,"A.cest Domn S-a arltat lui Moisi iar6gi, atdt cdt a putut Moisi s6-L vad6. Domnul este iubitor de oameni gi Se coboarl totdeauna la sllbiciunile noastre."34 Dar rugul vestegte gi patima m0ntuitoare: ,,Rugul este un arbust cu spini. Dup[ ce Cuvdntul a incetat darea legii gi dup[ ce a incetat trdirea Sa printre oameni, Domnul a fost incununat in chip tainic iar[gi cu spini."35 Pentru a ne impdrtdgi, la rindu-ne, de asemenea vedere, trebuie sd biruim intdi vrijmagii lIuntrici: ,,Iar dupd ce vom ucide pe acest egrptgqn, vom vedea gi noi, in rugul smereniei, pe Dumnezel)."36,,Sfhnta Scripturl aseam[nd firea dumnezeiascl cu focul pentru marea lui forfi gi pentru c[ poate sd mistuie cu u$urinli totul. (...) Dar precum spinii nu pot suporta focul, aga nici omenescul Dumnezeirea. Dar in Hristos s-a ftcut suportabill. (...) Dumnezeu S-a siliqluit in templul luat din Fecioar[, cobordndu-Se pe Sine la o bldndefe gi umilinfi minunati gi restr0ngdnd oarecum puterea de v[timare a firii Lui, ca sd Se facl
lnc[put (adaptat), ca gi focul spinilor. Iar cI ceea ce se stricl prin fire, adic[ trupul, a fost ftcut de El mai tare ca striclciunea ne-o aratl prin ghicituri focul din rug care pdstreaz[ nevltbmat lemnul."37 Ardtarca s-a ftcut pe Muntele Horeb (: pustie; fierbinte; noutate), vechi nume al Muntelui Sinai (: mturte stAncos; muntele
mlrlcinilor).
Md duc sd vdd aceastd srdlare mintmatd: cd rugul nu se mistuieSte. Iar dacd a vdzut Domnul cd se apropie sd priveascd, a strigat la el Domnul din rug Si a zis: Moise! Moise! $i el a rdspuns: Iatd-md, Doamne! $i Domnul a zis: Nu te apropia aici! Ci scoate-li tncdlldmintea din picioarele tale, cd locul pe care calci este pdmdnt sfont!" De Dumnezeu nu ne putem apropia oricum: ,,Cdnd Moise incearc[ sd se apropie de rugul arzdtor, e impiedicat p0nd nu dezleagd incil(imintba picioarelor. Cum nu te vei dezlega gi tu de orice cuget pltimag, daci vrei s[ vezi pe Cel mai presus de orice simfire gi inlelegere gi sI vorbegti cu El?"38 Curelele din pielea animalului mort semnificl simfualitatea pitimag[, iar picioarele sunt umbllrile sufletului. De aceea, Domnul ,,a poruncit lui Moise, vestitorul celor dumnezeiegti, sE dezlege inc[lpmintea picioarelor, ca sd arate cI migcarea viefii dup[ lege nu e incd curat[, nici cu totul eliberati de faptele stric6ciunii gi ale mortii"3e. Moise se supune gi,,igi apropie talpa cugetf,rii goald gi cu totul liberl de incdlfimintele moarte ale g6ndurilor omenegti de aceastd taind, intorcind spre infelegere puterea in{elegdtoare a minfii ca pe o fald,, dar deschizdnd numai prin credinfi puterea ascult[toare a sufletului, ca pe o ureche, spre primirea tainei'/O. Moise ,,ainvdlat c[ sufletul trebuie s[ se desfaci cu putere de alipirea la toate cele trupegti, cdnd 3-52 ,,Attmci Moise Si-a zis:
17 18
re
ire in duh Si adevdr,l
40
20
21
prin contemplalie pe drumul cunoagterii 9i infelegerii presus de lume, gi sE se instr[ineze prin lepldarea inmai celor cil(imintelor, cu desdvdrgire, de via{a de mai inainte, ataqati trupului'/r. E vrednic de semnalat qi un alt aspect: ,,Numegte pustia fard, apd. gi roditoare de spini, in care era 9i rugul, pIm6nt sf0nt. Ca"i tot locul in c eiste Hristos e sfflnt."a2 6z ,,Apoi i-a zis iardsi: Eu sunl Dumnezeul tatdlui tdu, pumnszeul'lui Avraam Si Dumnezeul lui Isaac si Dumnezeul lui lacov! $i Si-a acoperit Moise fala sa, cd se temea sd priveascd pe Dumnezeu." Se afirm[ clar nemurirea sufletului: ,,Evident cd acegtia trliesc Ai exist6. Dacd Avraam, Isaac qi Iacov ar fi mor{i, n-ar urma c[ Dumnezeu este Dumnezeul unor oameni ce nu exisporne$te
nici valoarea trupului: El este Dumnezeul celor ,,ale clror suflete trdiesc in mdna Lui; iar corpurile vor tr[i iariqi prin inviere'#. 7-10: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Am vdzut necazul poporului Meu in Egipt Si strigarea lui de sub apdsdtori am auzit si durerea lui o gtiu. M-am pogordt dar sdJ izbdvesc din m6na Egiptenilor, sd-l scot din lara aceasta 5i sd-l duc intr-un pdmdnt roditor Si larg, in lara unde curge miere Si lapte, in linutul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeilor, al Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor. Iotd dar cd strigareafiilor lui Israel a aitms pdnd la Mine si am vdzut chinurile lor, cu care-i pedepsesc Egiptenii. Vino dar sd te trimit la Faraon, regele Egiptului, ca sd scoli pe fiii lui Israel, poporul Meu, din lara Egiptului!" Misiunea lui Moise de a elibera pe evrei din robie anticipeazd.eliberarea omenirii din robia plcatului: ,,Acolo vezipe Faraon, despotul amarnic Ai nemilos, qi pe ipistafii aspri, purtdnd chipul satanei gi al oastei lui, care nu aduc asupriri trutd?"a3 Dar nu negdm
ot 42
o'
*
peEti necru[6toare, ci nec[jesc cu sdrguinfi gi in'chip neobosit
sufletul. Moise conduce acolo poporul lui Dumnezeu. La noi, Fiul gi Cuvdntul adevlrat al lui Dumnezeu cel ipostatic intrece mult gi nesffirgit litera legii.'/' ,,Moisi a fost trimis de Dumnezeu in Egipt; (...) Hristos a fost trimis de Tatil in lume.'/6 llz ,,Atunci a zis Moise cdtre Dumnezeu: Cine sunt eu, ca sd md duc la Faraon, regele Egiptului, Si sd scot pe fiii lui Israel din lara Egiptului? " Moise era acum un fugar, p[stor in Madian, de unde ce covdrgire! insugi
smerenia sa.
12-14: ,,Iar Dumnezeu i-a zis: Euvoifi cu tine Si acesta tli va fi semnul cd te trimit Eu: cdnd vei scoate pe poporul Meu din lara Egiptului, vd veli inchina lui Dumnezeu in muntele acesta! Zis-a iardsi Moise cdtre Dumnezeu: Iatd, eu md voi duce la fiii lui Israel Si le voi zice: Dumnezeul pdrinlilor voStri m-a trimis la voi. Dar de-mi vor zice: Cum it cheamd, ce sd le spun? Atunci Dumnezeu a rdspuns lui Moise: Eu sunt Cel ce sunt. Apoi i-a zis: ASa sd spui fiilor lui Israel: Cel ce este tt -a trimis la voi!" Dumnezeu Se numeqte pe Sine drept Cel ce este;In Bihlia Hebraica citim: ehyeh aser ehyeh; in Septuaginta: Ego imi o on; in Vulgata: Ego surn qui sum.,,Text fundamental pentru modul in care Dumnezeu Se definegte pe Sine. Definilia e concentrati in celebra tetragramd YHWH (care se poate citi IAtryE sau IEHOVA), al clrei nucleu e verbul a fi. Textll ebraic are cdteva variante de traduceri: Eu sunt Cel ce sunt (misterul lui Dumnezeu, Care refuzi, s[-$i dezv[luie numele); Eu sunt ceea ce sunt (fiinfa, prin ea inslgi); Eu sunt fiindcd sunt (confindnd in Sine propria cauzalitate) qi chiar Eu sunt cel ce voifi (Cel pe Care oamenii [l vor percepe prin revela{ii succesive). Septuaginta preferl sensul Eu sunt Cel ce este (Dumnezeu este existenfi in sine, singura realitate adevdratd, gi cau-
lbid.,67
Sfaotrrl Chiril al Alexandriei, GlaJire la lesire,I Sfantul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,
xVlL
Smntul Ioan Damascltin, Dogmatica,IY,15
22
II
]ltn Calist fatri
arhul, Capete despre rugdciune,63
Sfantul Chiril alieruialimuhii, Caiheza I mistagogicd,3
23
:zaunicd a tuturor realitdfilor); tot a9a t[lmdcegte qi Biblia de Ierusalim, revendiclndu-gi aplicarea unei riguroase sintaxe
Iacov m-a trimis la voi. Acesta este numele Meu pe veci;
18-19: ,,Iar ei vor asculta glasul tdu. Atunci vei intra tu hdtuAnii lui Israel la Faraon, regele Egiptului, Si-i veli zice: Domnul Dumnezeul Evreilor ne-a chemat. Lasd-ne dar sd mergem in pustie, cqle de trei zile, ca sd aducem jertJd Dumnezeului nostru. Eu tnsd Stiu cd Faraon, regele Egiptului, nu are ttd vd lase sd plecali, pdnd nu il voi sili Eu cu mdnd tare." ,,Prin aceste cuvinte, Domnul face cunoscute dou[ lucruri: Dumnezeirea Sa, pentru ci cunoagte mai dinainte viitorul, gi iubirea Sa de oameni, pentru c6 dlruiegte prilejuri de po-
$
clinfa libert[fii de voinfi a sufletului."5r 20-222 ,,Voi intinde deci mdna Mea Si voi lovi Egiptul cu toate minunile, pe care le voi face in mijlocul lui, Si dupd aceea vd va ldsa. Voi da poporului scestuia trecere inaintea Egiptenilor gi, cdnd veli ieSi, nu veli iegi cu mdinile goale, ci ,fiecare femeie va cere la vecina sa Si de la cea care std cu ea in cttsd vase de argint, lucruri de aur Si haine Si veli impodobi cu voStri Si pe fetele voastre Si veli prdda pe Egipteni ! " Pe scurt, Dumnezeu vestegte desftgurarea evenimentelor viitoare. Cap. 4, l-4: ,,$i rdspunzdnd, Moise a zis: Dar de nu md wr crede Si nu vor asculta de glasul meu, ci vor zice: Nu li S-a urdlat Domnul!, ce sd le spun? Zis-a Domnul cdtre el: Ce ai ln mdnd? $i el a rdspuns: Un toiag! Aruncd-l jos! - ii zise Domnul. $i a aruncat Moise toiagul jos Si s-a fdcut toiagul gurpe Si a fugit Moise de el. $i a zis Domnul cdtre Moise: lntinde mdna Si-l apucd de coadd! $i Si-a tntins Moise mdna Si l* apucat de coadd gi s-afdcut toiag in mdna lui." ,,Cdderea toiagului din mdna lui Moise inseamnd cd offiul, frcut la inceput dupd chipul lui Dumnezeu, ca un pom al raiului, gi agezat in slava imp[rlteascl gi in m6na Fdcdtorului, l.a rostogolit la p5m6nt pentru cI a cugetat sd aleag[ cele trupogti gi, pentru riutatea lui ajunsd la culme, era ca un garpe in ochii lui Dumnezeu. (...) Cdnd a binevoit Dumnezeu qi Tatil ele pe
duce tn pdmdntul Canaaneilor, al Heteilor, al Amoreilor, al Ferezeil'or, al Ghergheseilor, al Heveilor Si al lebuseilor, tn miere Si lapte!" -pdmdntul unde curge intr-adevlr, din Canaan nu lipseau mierea gi produsele
n7
nt
PEI.lr, p. 122
Sfentul Ioan Damaschin, Dogmatica,I,9 Sfantul Chhil al Alexandriei, Despre Sfanla Treime,l t0 Sftntul Madm Marhrisitorul, Epistole, 9
fiii
o'
24
|
|
Clement Alexandrinul, Pedagogul, I,
25
7
6, 3
l0:
,,Atunci Moise a zis cdtre Domnul: O, Doamne, eu
in Hristos 9i si rezideascd ceea ce a f[cut la inceput, ne-a trimis din cer pe Unicul N[scut, mflna Lui cea dreapte'(...). $i atunci a prins omenirea care zilcealaplmint 9i a ria izblvit-o din riutatea de fiarl, ariltatd'in viciu 9i picate' bl6nla impEr[teascl 9i dicat-o iarlqi prin sfin{enie la cinstea
ghngav; Si oceasta nu de ieri de alaltdieri, nici de cdnd ai fnceput Tu a grdi cu robul Tdu; gura mea Si limba mea sunt ane-
defea virtufii."52
Bocotesc
sd readune toate
5-8: ,,Apoi s zis Domnul: Asa sdfaci inointea lor' ca sd te creadd cd 1i S-a ardtat Dumnezeul pdrinlilor lor' Dumneze-. ul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac Si Dumnezeul lui lacov! Zis-a Domnul iardsi: Bagd-li mdna in sdn! $i cdnd a scos-o din sdn, iatd mdna lui era albd ca zdpada de leprd' $i i-a zis din nou Domnul: Bagd-li iardsi mdna in sdn! $i si-a bdgat Moise mdna in sdn; si cdnd a scos-o din sdn, iatd' era iar curatd, ca tot trupul sdu- Dacd nu te vor crede ;i nu vor asculta glasul semnului dintdi, te vor crede la sdvdrSirea semnu-
lui al doilea!"
frcut dupd chipul dumnezeiesc era ocrotit in sdnul lui Dumnezeu qi nu c[lcase incl porunca datil' acoperit de grija 9i iubirea Lui, viefuia curat 9i sfinfit 9i necunosgi iuLana ro-u.t"a.Dar dupd ce a iegit de sub acoper[mdntul in birea lui Dumnezeu prin aplecarea spre r[u, s-a v[dit fd[i; nat gi spurcat gi bolind de necurdfia mo(ii' Prinzdndu-ne ap iaragi dumnezeu gi Tatdl in Hristos 9i invlluindu-ne in hz dumnezeiesc $i avdndu-ne oarecum in sdn prin infiere' am o[dat omorarea venita din vechiul blestem 9i ne-am intors ,,Pene ce omul
,tarea de la inceput."53 9z ,,Iar de nu te vor crede nici dupd amdndoud semr gi nuvor'asculta glasul tdu, atunci sd iei apd dittJluviu si
nu sunt om tndemdnatic la vorbd, ci grdiesc cu anevoie Si sunt
vuioase.
"
Pirerile despre gingiveala lui Moise sunt imp6(ite. Unii c[, intr-adev6r, el suferea de un defect de vorbire. in general, insd, se crede c[ ezitlrile lui Moise se datorau sfielii mle in fafa unei misiuni atdt de coplegitoare. ,,Cdnd sunt tritnigide Dumnezeu in ajutorul oamenilor, sfinfii, din smerenie, nu primesc."55 Origen e categoric: ,,Vorba lui Moise nu era greoaie, nici stdngace limba lui. El nu era lipsit de vervl profetic6. De altfel, pentru egipteni, vorba sa a fost sonori gi elooinfa sa neintrecut6."56 Dar ,,Moisi vedea sldbiciunea limbii lui, care nu putea sluji mlrefiei celor gdndite de mintea sa."57 ,,$i l-a iertat Dumnezeu, pentru cd n-a spus-o aceasta impotrivindu-se, ci din multd smerenie."S8 ti era greu s[ exprime cele eo, pini la venirea Cuvdntului, rlmdneau abia intrezdrite. ,,Cu tdev[rat, legea a fost prea greoaie la limb[ spre a putea articula cum se cuvine inv6{[tura despre Cel ce este. $i nu a fost in Itare se ridice mintea la firea cea miritii, prea inchinat[ gi negr[it6, cea inchinat[ in Sfdnta Treime. Pe l6ngd aceasta, fiind rlnb[ la glas, de abia a putut gr[i israelifilor, fiind auzitii numai in Iudee4 propov[duirea ei neajungdnd, aga zicdnd, nici fl[car la urechea celorlalte ne muri."Se 1l-l2z ,,Dumnezeu insd a zis cdtre Moise: Cine a dat omului gurd si cine face pe om mut, sau surd, sau cu vedere, nru orb? Oare nu Eu, Domnul Dumnezeu? Mergi dar: Eu voi dcschide gura ta Si te voi invdya ce sd grdieSti." ,,Agadar, aceastl in{elepciune dumnezeiascl de nespus
t'
II,
in
17 Sfrntul Chiril al Alexandriei, inchinare si sluiire tn duh si adevdr' t3 lbtd. so lbid.
52
26
ll t'
xv, l 6
SlEnt rl
10
Chiril al Alexandriei, op.
cit.,ll
27
in cuvinte, neamestecatl gi nestricatE, i;i vars[ harul sdu in sufletele sfinfilor gi le descoper[ cunoaqterea, ca s[ priveascd slava lui Dumnezeu."6o l3z ,,Zis-a Moise: Rogu-md, Doamne, trimite pe altul, pe care vei vrea sd-l trimili!" ,,Evlaviosul prgfet, care avea in sine dragostea pentru tot neamul omenesc, il cerea pe Cel Care trebuia trimis de Tatll."61 Dar inci nu sosise vremea... l4-l7z ,,Atunci, aprinzdndu-se rndnia Domnului asupra lui Moise, a zis: Nu ai tu, oare, pe fratele tdu Aaron levitul? $tiu cd el poate sd vorbeascd tn locul tdu' Iatd el te va intdm-
nuni."
Moise va fi ajutat in misiune de fratele sdu, Aaron (: impresurat de str[lucire; iluminat desdvdrqit). ,,Precizareai care ct fost preficut in sarpe lipseqte din textul ebraic. Dup[ o tradilie raUinici, n-ar fi vorba de toiagul dir]-versetul 2, ci de un altul, dat anume de Dumnezeu lui Moise'"62 ,,Moise a ftcut cu toiagul semne. $i cel pironit pe el se izb[ve;te, f[r6 indoial[, de ume-
zeala cea curgi'toare.';63 Toiagul inchipuie Crucea. Urmdnd lui Hristos, vom fi salvati din curgerea pdcatului, ajungflnd la rimul ferm al viefuirii in Duh. 18-20: ,,Deci, a plecat Moise de acolo 5i s-a intors Ietro, socrul sdu, Si a zis cdtre el: Md duc inapoi lafralii mei, care sunt in Egipt, ca sd vdd de mai trdiesc. Im Ietro i-a zis:
60
6r
Sfennrl Ambrozie al Milanului,
Scrisori,Lxy,4 Domnului,l'/,3
Sfannrl loan Casiaq Despre intruparea
62
PEI.lr, p.
63
Sfrntnl Varsanufie, op.
123
Mergi in pace! Dupd atdt de multe zile a murit regele Egiptului care prigonise pe Moise, Si Domnul a grdit aceasta lui Moise in pdmdntul Madian: Scoald Si intoarce-te in Egipt, cd au murit toli cei ce cdutau sufletul tdu! Ludnd atuncifemeia Si copiii, Moise i-a pus pe asini Si s-a intors in Egipt. $i a luat Moise tn mdna sa si toiagul cel de la Dumnezeu." ,,Lui ii va urrna gi sofia cea de alt neam, c[ci existd gi ceva din cultura dinafarl care nu trebuie respins de la insofirea cu noi, spre nagterea virtulii."e 2l-232 ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Cdnd vei merge Si ajunge tn lara Egiptului, cautd sd faci inaintea lui Faraon vei
loate mirumile ce li-am poruncit. Eu tnsd voi invdrtoSa inima lui si nu va da drumul poporului. Dar tu sd zici lui Faraon: ASa zlce Domnul Dumnezeul Evreilor: Israel este fiul Meu, intdindscutul Meu. ili zic dar: Lasdpefiul Meu sd Mi se inchine; iar de nu-l vei ldsa, ili voi ucide pe fiul tdu cel intdi-ndscut. " Dumnezeu spune: ,,fiuI Meu fntdi-ndscut, Israil, dar nu unul ndscut. Clci se agtepta primirea spre infiere a unui popor ovlavios gi cucernic, zidit pe placul lui Dumnezeu gi adus la lnfierea cea dup[ har"65. ,,Ca gi Ruvin, Israil a c[zut din privilegiul de int6i-niscut. Ruvin s-a suit in patul tatdlui sdu. Israil, lns[, a scos pe Fiul Tatllui din vie gi L-a r6stignit."66 242 ,,Insd, la un popas de noapte, pe cale, l-a fntdmpinat tngerul Domnului Si a incercat sd-l omoare." Textul biblic este neclar: nu gtim daci cel in primejdie de moafte a fost Moise, sau unul din fiii sli. Sfrntul Maxim Mlrhr-
r{sitorul aplici istoria oricui a pornit pe calea ariltatlde Dumnezcu. Cel ce pomegte pe calea virtufli nu mai are voie sI se opreas-
ef
pentru cE astfel va cldea iarigi in cele pe care le-a pirdsit. Acela, fbcind popas in noaptea gdndului pltimag, vede indatil ln congtiinfa sa pe fngerul ra{iunii ameninf6ndu-l cu moartea. nt nt
*
cit.,6l 28
Sftnt'rl Grigorie de Nyssa, op. cit. Smntnl Maxim M6rturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,23 Sfrntnl Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl,4
29
Atunci infelepciunea (Sefora), sofia minfii, taie cu ra{iunea credin,tei (piatra) ndlucirea materiali ivit[ in gindul-copil 9i usuc[ ioaii amintirea vielii dupi sim1uri."67 25-262 ,,Dar Sefora, ludnd un culit de piatrd, a tdiat im-
atingdnd picioa'rele lui Moise, a zis: Tu-mi un sol crud! Si s-a dus Domnul de la el; iar ea, din pricina acestei tdieri imprejur, i-a zis lui Moise: So! crud!" Textul e in continuare neclar. ,incerc[rile de descifrare a
pe prejur -eSti
fiul sdu
Si,
27-31: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Aaron: Mergi in infimpinarea lui Moise tn pustie! $i s-a dus acesta Si s-a fntdlnit cu el fn muntele lui Dumnezeu Si s-au sdrutot amdndoi. Atunci a spus Moise lui Aaron toate cuvintele Domnului, pe care i le poruncise, $i toate semnele ce-i incredinlase sd facd. Dupd dceea s-au dus Moise Si Aaron Si au adunat pe toli bdtrdnii ,fiilor lui Israel Si le-a spus Aaron toate cuvintele pe care le grdise Domnul lui Moise, si aficut Moise semne tnaintea poporului; Si poporul a crezut Si s-a bucurat cd a cercetat Domnul pe fiii lui Israel si a vdzut necazurile lor si, plecdndu-se, tt-au tnchinat." ,,S[ nu indrlzneasci s[ vorbeasc[ poporului cel ce nu c-a pregltit sd gr[iasc[ celor mul1i, printr-o purtare potrivitii ou ceea ce vorbegte. CIci ai vdzut cum, atunci cdnd era incl t0nlr, inainte de a se fi ridicat prea mult in virtute, nu a fost oocotit sfttuitor gi impiciuitor vrednic de crezare nici m[car tntre doi oameni ce se certau. Acum, ins[, vorbegte atdtor zeci de mii de oameni adunafi la un loc."70 3. Moise la
Faraon (5, 1 - 7, 13)
Cap. 5, lz ,,Dupd aceea, Moise gi Aaron au intrat la Faraon Si au zis cdtre ddnsul: ASa grdieSte Domnul Dumnezeul lui Israel: Lasd pe poporul Meu, ca sd-Mi facd sdrbdtoare in
tiiat imprejur qi nu este cur[fit astfel inc6t s6 fi departat de la el tot ceea ce este vdtim[tor gi necura! ingerul venit in ineste
er il imbldnzegte inldturarea P[r1ii
tflmpinare sotia, care din care se 67
6r
u'
Cf. op. cit.,17
pustie!" Cum eweii aduceau jertfe din vite, animale sacre pentru ogipteni, era necesar si cear[ aceastE distanfare. Mai mult, ei nn puteau sllvi pe Dumnezeu in Egipt: ,,atita vreme cit trdiegti viafa intunecoas[ a veacului gi egti coplegit de noaptea intereselor, nu pofi sluji Domnului."Tl 2: ,,Faraon insd a zis: Cine este acela Domnul, ca sd-I uscult glasul si sd dau drumul fiilor lui Israel? Nu-L cunosc pe Domnul gi nuvoi da drumul lui Israel!" 1t'Ibid.
Ex,p.2t2
'"
Smntul Grigorie de Nyssa, op. clL
30
o.ig*
op.
cit.,Ill,3
3l
Nu-L cunoagte pe Domnul cel ce gi-a impietrit inima. De aceea, ,,necurat este inaintea Domnului tot cel ce se inalfd cu inima. Fiindcl primul picat este mdndria."12 3z ,,Zis-au ei cdtre ddnsul: Dumnezeul Evreilor ne-a chemat; lasd-ne sd mergem tn pustie cale de trei zile, ca sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru, ca sd nu pierim de ciumd sau de
sabie!"
,,Nu trebuie si rlmdnem aproape de granilele rlutlfii gi a vie{ii supuse tiranului."73 in plus, dacl evreii ar fi jertfit in Egipt, ar fi st6rnit mdnia blgtinagilor. 4-l2z ,,Iar regele Egiptului le-a zis: Moise Si Aaron, pentru ce-mi stingherili poporul de la lucru? Duceli-vd fiecare din voi la treburile voastre! Apoi Faraon a zis iar: Iatd acum s-a inmullit poporul acesta in lard gi voi il tntrerupeli de la lucru. $i chiar in ziua aceea a poruncit Faraon cdpeteniilor Si slujbasilor poporului Si le-a zis: De acum inainte sd nu mai dali poporului lui Israel paie pentrufacerea cdrdmizii, ca ieri Si ca alaltdieri, ci sd se ducd ei sd-Si adune paie. Dar cdrdmizi sd facd tot atdtea cdte fdceau in fiecare zi; sd-i silili Si sd nu le tmpulinali munca; fiindcd sunt fdrd treabd Si de aceea strigd Si zic: Haidem sd aducem jertft Dumnezeului nostru! Sd fie dar tmpovdrali de lucru oamenii aceStia Si sd se indeletniceascd cu acestea, iar nu sd se indeletniceascd cu vorbe mincinoase! $i au ieSit cdpeteniile lor Si slujbasii poporului Si au zis cdtre popor: ASa zice Faraon: Nu vd mai dau paie. Mergeli voi tnsivd Si vd adunali poie de unde veli gdsi, dar din lucrul vostru nu vi se va scddea nimic! Atunci s-a risipit poporul in tot Egiptul, ca sd strdngd trestie tn loc de paie." PENT are pentru finalul pasajului: sd strdngd miriStile pentru paie. ,,La secerig, localnicii recoltau doar spicele, lis6nd pe miriqte paiele aproape intregi. Acestea, deci, mai trebuiau se-
cerate o datii (sau smulse) gi apoi tocate spre a
fi
amestecate
in
lutul c6rlmizilor de chirpici."Ta
l3-l4z ,,Iar slujbasii ii sileau, zicdnd: impliniyi-vd lucrul dat pentru fiecare zi, ca atunci cdnd vi se dddeau paie. lar pe slujbasii pu$i peste ei de cdpeteniile lui Faraon ii bdteau, zicdnd: Pentru ce n-a{ifdcut Si astdzi numdrul vostru de cdrdmizi, ca ieri Si ca alaltdieri? " Pentru slujbasi, PE}II are: scribii poporului, cei dintre lui Israel, urmdnd Septuaginta: i grammatis tu ghenus ton ,liii iion Israil.,,Scribii erau evreii desemnafi de v[tafii (supraveghetorii) egipteni s4 {in5 evidenla personalului, zilelor de lucru gi produc1iei."75
15-18: ,,Afiinci s-au dus slujbosii fiilor lui Israil Si au slrigat cdtre Faraon, zicdnd: Pentru ce faci aga cu robii tdi? Paie nu se dau robilor tdi, dar ne zic: Faceli cdrdmidd. $i rohii tdi sunt bdtuyi ;i poporul tdu e mereu vinovat! Iar el le-a zis: Sunteli leneSi Si de aceea ziceli: Haidem sd aducem jerffi l)umnezeului nostru. Acum duceli-vd dar Si muncili! Paie nu vi se vor da, dar numdrul de cdrdmizi rdnduit sd-l faceli!" ,,La fel gi diavolul, cdnd a binevoit Dumnezeu sE miluiasci sufletul qi s[-l u$ureze pe el din patimi prin cuvdntul Slu, sau prin careva dintre slujitorii Lui, ingreuiaz[ gi el mai ture p_atimile impohiva lui gi-l rlzboiegte cu gi mai mult[ putcre."'o CAnd se decide cineva sd-I slujeasc[ lui Dumnezeu, ,,se rcoald dugmanul tuturor, impreunl cu celelalte duhuri rele gi necurate gi, reprogindu-i ca pe un lucru necuvenit ndzuinfa gi Berbarea amintite, il silegte s[ se ]in[ in continuare de neinfr6narca trupeasc[ gi plmdnteasc[ gi de cele ale lumii, dupi obiceiul liec[rui4 neingdduindu-i s[ se desparti de patima care-i este familiari. Totodati, face gi pe aceasta greu de satisfrcut, ca nu curnva, din pricina ugurin(ei 4l-u o satisface, s[ o disprefuiascl gi astfel s[ se sature de rdu."77 /a
I,EI.rr, p. 125
t'ilrid. Isifrie Sinaitul, Ctndnt ]] 73
despre trezvie Si virtute,63
Sfantul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,I
32
'o
"
Ava Dorotei, op. cit.,X[I, 9 smntul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,l
JJ
$i, in sfidrSit, am auzit suspinul fiilor lui Israel, pe care ii lin Egiptenii in robie, Si Mi-am adus aminte de legdmdntul Meu cu voi. Mergi dar de vorbeSte fiilor lui Israel Si le spune: Eu sunt Domnul Si am sd vd scot de la munca ceq grea a Egiptenilor Si am sd vd izbdvesc din robia lor; am sd vd izbdvesc cu hral inalt Si cu pedepse mari; am sd vd primesc sd-Mifili popor, iar Eu sd vdfiu Dumnezeu Si voi veli cunoaste cd Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-a scos din pdmd.ntul Egiplului Si de sub tnunca apdsdtoare a Egiptenilor. Apoi am sdvd duc in pdmdntul acela pentru care Mi-am ridicat mdna sd-l dau lui Awaam, lui Isaac qi lui lacov, Si pe care am sd-l dau voud tn stdpdnire, cdci Eu srmt Domnul! $i a grdit Moise aSa ,fiilor lui Israel; dar ei n-au ascultat pe Moise, din pricina deznddejdii Si a greutdlii muncilor lor. " Moise nu avea de luptat doar cu egiptenii, ci gi cu ind6rdtnicia propriului popor. Sufletul robit patimilor gi cuprins de deznldejde nu mai aude cuvdntul dumnezeiesc Ai nu mai crede ftrg[duin{elor.
Dumnezeu Atotputernic traduce ebraicul El-$adai; in Septuaginta: Theos on afton, iat in Vulgata" Deo omnipotente' Sub acest nume au cunoscut patriarhii pe Dumnezeu' De acum' El e numit Domnul,traducere pentru lahve; Septuaginta: Kiri' os (: porr-rrr), Yulgata: Adonai (: Domnul; St6p.dnul)' Adonai era un nume eufimistic pe care il rosteau eweii acolo unde intdlneau tetragrama IHVH, pentru a feri de profanare cel sacru nume al lui Dumnezzu. 4-92 ,,Mai mult: am fdcut legdmdnt cu ei, ca sd le pdmdntul Canaan, pdmdntul pribegiei lor, in care rdtdceau 78
Origen, op.
cit.,lll,3 34
10-13: ,,$i iardsi o grdit Domnul cu Moise Si i-a zis: lntrd Si spune lui Faraon, regele Egiptului, ca sd lase pe fiii lui Israel sd iasd din lara lui! Dar Moise a grdit tnaintea Domnului Si a zis: Iatd, fiii lui Israel nu md qscultd. Cum, dar, md va asculta Faraon? $i apoi, eu sunt Si gdngav. Domnul tnsd a grdit lui Moise Si Aaron Si le-a poruncit sd spund lui l,'sraon, regele Egiptului, sd dea drumul fiilor lui Israel din
lura Egiptului."
Chiar Moise qi Aaron au nevoie sd fie mereu
intirifi
de
Dumnezeu.
in continuare, sunt enumera{i urmagii lui Ruben, Simeon Levi, cu o atenfie speciald pentru Levi, seminfia clreia ii ;i npurfineau Moise gi Aaron. l4z ,,Iatd acum incepdtorii familiilor strdmoSeSti: Fiii lul Ruben, intdi-ndscutul lui Israel: Enoh Si Falu, Helron Si (\rrmi. Acestea suntfamiliile lui Ruben." Acegtia au mai fost prezentafila Facerea 46,8-9. 35
15: ,,Fiii lui Simeon: Iemuel Si lamin, Ohad Si lachin, fohar Si Saul, fiii canaanencii. Acestea sunt familiite lui meon." Fiii lui Simeon sunt prezenta{i identic la Facerea 10. 16z ,,Iar numelefiilor lui Levi, inqirali cum s-au ndsc sunt acestea: GherSon, Cahat Si Merari. Iar anii vielii lui aufost o sutd treizeci Si Sapte. " Fiii lui Levi au mai fost prezentagila Facerea 46,11.
17: ,,Fiii lui GherSon: Libni Si gimei, cufamiliile lor." Fiii lui Ghergon: Libni (: alb) 9i $imei (: renumit). l8z ,,Fiii lui Cahat: Amram, Iphar, Hebron Si Uziel. anii vie[ii lui Cahat aufost o sutd treizeci Si trei de ani." Fiii lui Cahat: Amram (: popor inalt), Iphar (: strdlu cire), Hebron (: prietenie) Si Uziel (: puterea Domnului). 19: ,,Fiii lui Merari: Mahli Si MuSi. Acesta era lui Levi, dupdfamiliile lui." Fiii lui Merari: Mahli (: bolnav; fragil) Si MuSi (:i
pe Abiud, pe Eleazar si pe ltamar. " Sofia lui Aaron este Elisavela
(:Domnul este jur[mdntul s[u), fiica lui Aminadab (: ruda este darnic[) gi sora lui Naason (: prooroc; $arpe). Aminadab pare a fi un alt nume al lui lfhar (6, l8). Cartea I Paralipomena il numeqte fie Aminadab (6, 22), fie Ifhar (6, 38). Fiii lui Aaron: Nadab (: genetos), Abiud (: Dumnezeu este tatl), Eleazar (: Dumnezeu oste ajutorul) Si Itamar (: malul palmierilor). 242 ,,Fiii lui Core: Asir, Elcana Si Abiasaf. Acestea sunt ,l'amiliile lui Core." Fiii lui Core: Asir (: prizonier), Elcana (: Dumnezeu a o0ptigat) qi Abiasaf (: tatdl care adund). 252 ,,Eleazar, fiul lui Aaron, si-a luat de femeie pe una dln fiicele lui Putiel Si aceasta i-a ndscut pe Finees. AceStia
rul meu).
lunt incepdtorii familiilor strdmoqeSti ale levililor. " Femeia hi Eleazar provenea din familia unui anume l'utiel l: arcul meu este Dumnezet); ea a ndscut pe Finees (: ocl negru; prezic[tor). 26-302 ,,Acesta este acel Aaron Si acel Moise, cdrora Dumnezeu le-a zis: Scoateli pe fiii lui Israel din pdmdntul Egiptului. Acesta este acel Aaron Si acesta este acel Moise din llmpul cdnd a grdit Domnul cu Moise in lara Egiptului si i-a tl,t lui: Eu sunt Dornnul! Spune lui Faraon, regele Egiptului, ufilc-li vorbesc Eu! Iar Moise a rdspuns Domnului: Iatd, eu tunl greoi lq vorbd. Cum dar md va asculta Faraon? " Dupd genealogia levifilor, se revine la istoria exodului. Ctp. T r lz ,,Rdspuns-a Domnul lui Moise si i-a zis: Iatd, fru./ac din tine un Dumnezeu pentru Faraon, iar Aaron, fralelc ldu,^tyi vafi prooroc." ,,Insugi regele egiptenilor este in puterea viciilor gi, alihrri de acesta, Moise este socotit Dumnezeu, care st6pdnegte 7e domniile, punindu-le sub puterea sa." ,J.{u spun cd ei sturt qi prin numigi aga pentru fire, ci sunt implra(i domni durrrnezei,
232 ,,Iar Aaron Si-a luat de solie pe Elisaveta, fata Aminadab gi sora lui Naason; aceasta i-a ndscut pe Nadab
ru
pertat).
20: ,,Amram insd a luat de femeie pe lochebed, unchiului sdu, Si aceastq i-a ndscut pe Aaron Si pe Moise, cum Si pe Mariam, sora lor. Iar anii vielii lui Amram aufost sutd treizeci Si Sapte de ani." Abia acum sunt numifi p[rinfii lui Moise, Amram gi chebed (: lahve este bog[!ie), precum gi sora sa, Mariam ( revoltd).
(:
2lz ,,Fiii lui llhar: Core, Nefeg Si Zicri." Fiii lui lfhar: Core (: pleguv), Nefe7 (: ml[difa) qi amintirea mea). 222 ,,Fiii lui Uziel: Misael, Ellafan Si Sitri." Fiii lui Uziel: Misael (: cine este ca D:urnnezeu?),
.fon
(: Dumnezeu
este ocrotitor) Si Sitri
36
(:
Domnul
El1
e
Slltntnl Ambrozie,
Scrisori,Xxvll, 37
8
au impdr[,tit gi au stipdnit peste patimi gi au p6zit nefalsificati asemdnarea cu chipul dumnezeiesc, potrivit cdruia au fost
c[
impdrat - 9i pentru cd sunt unili cu Dumnezeu dupS voinfa 9i L-au primit locuitor in[untrul lor, iar prin participarea la El au devenit, prin har, crea(i
- cici se numegte qi icoana impiratului
ceea ce este El prin fue."So 2-72 ,,Tu dar vei grdi lui Aaron toate cdte ili voi porunci, iar Aaron, fratele tdu, va spune lui Faraon, ca sd lase pe fiii lui Israel sd iasd din pdmdntul lui. Eu insd voi invdrtoSa inima lui Faraon gi voi ardta mu$imea semnelor Mele si a minunilor Mele in pdmdntul Egiptului- Faraon nu Md va ascul-
ta, dar Eu imi voi pune mdna asupra Egiptului Si voi ostirile Mele, pe poporul Meu, pe fiii lui Isrqel din Egiptului, cu mare izbdndd. Cdnd voi intinde mdna Mea t pia Egiptului si voi scoate pe fiii lui Israel din miilocul atunci vor cunoaste toli Egiptenii cd Eu sunt Domnul! si Aoron s-au supus; cum le-a poruncit Domnul, asa aufdt Cdnd au inceput a grdi lui Faraon, Moise era de optzeci ani, iar Aaron, fratele lui, de optzeci Si trei de ani." Precizareadin urmd nu e frr6 folos: ,,Aaron, degi era bitrdn ca Moise cu trei ani, totuqi a intrat dupd el in sluji Aga gi Hristos a fost egal intr-o privin(6 cu Moise, pentru or niiate, 9i al doilea in slujire, dar mai inainte gimai presus de prin Dumnezeire gi prin slava Sfintei Treimi."8r 8-9: ,,^fi a grdit Domnul cu Moise si cu Aaron Si a Dacd Faraon vd va zice: Dd-ne vreun semn sau vreo atunci tu sd zici fratelui tdu Aaron: Ia toiagul Si-l aruncd inaintea lui Faroon Si inaintea sluiitorilor lui, Si se va $arpe. " ,,Toiagul lui Moise avea doui aspecte. Duqmanilor prezentaca un garye, care mugcd 9i ucide, pe c6nd israelililor un toiag, asemenea acelora pe care se sprijineau. Tot aga qi le 8o
Sfintol Ioan Damaschin, Dogmatica,lY,
tt Sfantul Chiril
al Alexandriei, op.
cit.,lr
38
15
rrul cel adevdrat al Crucii, care este Hristos, este moarte pentru dugmani, pentru duhurile rdutifii, dar pentru sufletele noastre oote un baston, un sprijin puternic, gi viafa in care ele igi afll odihna."82 ,,Acolo e toiagul, aici crucea. Acolo lemnul, pref[cut
ln chip minunat in garpe, inghifea qerpii; aici crucea, unealta r[ut6tii, folositl de o at6t de mare bundtate, se aratil, printr-o prefacere oarecare, pierzitoare demonilor."83
10-13: ,,}-au dus deci Moise si Aaron la Faraon si la slujitorii lui Si au facut cum le poruncise Domnul: a aruncot Aaron toiagul sdu tnaintea lui Faraon Si inaintea sluiilorilor lul Si s-a fdcut $arpe. Atunci a chemat Si Faraon pe in{eleplii Egiptului gi pe wdjitori Si au fdcut Si vrdjitorii Egiptenilor usemenea lucru cu vrdjile lor: fiecare din ei Si-a aruncat toiagul si s-afdcut $arpe. Dar toiagul lui Aaron a inghilit toiegele lor. De aceea s-a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i-a ascultal, dupd cum spusese Domnul." Vrdjile magilor sdi au convins pe Faraon s[ nu cedeze. Dar, cum se vede gi de aici, puterea diavolului e iluzorie. Mai mult, el doar imit[ cele ce-L vede fEc0nd pe Dumnezeu. Totugi, mulfi preferl parodia, urmdnd nilucirilor diavolegti mai degrabl dec6t lui Dumnezeu. 4. Pldgile
Egiptului (7, t4
-
11, 10)
Ctp.7,lS26:
,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Inima lui l'araon se inddrdtniceSte Si nu lasd poporul. Du-te dar la Faraon diminea{d; iatd el are sd iasd la apd, iar tu sd stai in calea lui, pe malul rdului, Si toiagul acesta, care s-a prefdcut in Sarpe, sd-l iei in mdna tq; $i sd zici lui Faraon: Domnul Dumnettul Evreilor m-a trimis la tine sd-yi spun: Lasd pe poporul Mcu sd-Mi facd slujbd in pustie; Si iatd pdnd acum nu M-ai tutcultat. ASa zice Domnul: Din aceasta vei cunoaste cd Eu wnl Domnul: iatd, cu qcest toiag, care e tn mdna mea, voi lo12
Smrtol Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicesti,Xlvfl, 16
tt Culist Patriarhul, op. cit., 63
39
vi apa din rdu si se va prefoce in sdnge. PeStele din rdu va muri, rdul se va impuli Si Egiptenii nu vor putea sd bea apd din rdu! $i a mai zis Domnul cdtre Moise: Sd zici lui Aaron, fratele tdu: Ia toiagul in mdnd Si intindeJi mfuta osupra ape: lor Egiptului: asupra rdurilor lui, asupra lacurilor lui si asupra oricdrei adundri de apd; Si se vor preface in sdnge si va sdnge in toatd lara Egiptului, in vasele de lemn Si tn cele de piatrd! $i auJdcut Moise si Aaron cum le-a poruncit Domnul: a ridicat Aaron toiagul sdu Si a lovit apa rdului, inaintea ochilor lui Faraon Si inaintea ochilor slujitorilor lui, Si toatd din rdu s-a prefdcut tn sdnge. Atunci peStele din rdu a murit; rdul s-a tmpulit Si Egiptenii nu puteau sd bea apd din rdu; era sdnge tn toatd lara Egiptului. $i au ficut aSa Si magi
Egipteni cu vrdjile lor. De aceeo s-a invdrtoSat inima lui F, raon si nu i-a ascultat, precutn le spusese Domnul. intorc6, du-se, Faraon a intrat 7n casa sa Si nu a pus lo inimd aceastai Atunci au sdpat toli Egiptenii in preajma rdului, ca sd cd sd bea apd, cdci din rdu nu puteau sd bea apd. Se tmplini serd sapte zile de cdnd lovise Domnul apa." Aceasta a fost prima plagl trimisi asupra Egiptului. inroqirea apelor nu era ceva necunoscut egiptenilor, putind luat[ astfel, ca gi celelalte pldgi, drept un fenomen natural. si ritmul gi intensitatea pedepselor arltau cI ele sunt unei rafiuni divine, astfel cd ele pot fi asimilate unor mi Cap. 8, l-5: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Intrd Faraon Si-i zi: ASa grdiegte Domnul: Lasd pe poporul Meu, sd-Mi slujeascd. Iar de nu vei vrea sd-l laSi, iatd, Eu voi toate linuturile tale cu broaste. Rdul va miSuna de broaste ieSind, acestea se vor sui in casele tale, tn dormitoarele pe paturile tale, in casele slujitorilor tdi Si ale poporului in cuptoarele tale Si tn aluaturile tale; pe tine, pe poporul Si pe toate slugile tale se vor sui broaste! $i a mai zis cdtre Moise: Spune lui Aaron, fratele tdu: intinde toiagul
mdna ta spre rduri, spre lacuri Si spre bdlli Si fd sd broofte in pdmdntul Egiptului!" 40
,,Asemenea norodului broagtelor sunt cugetiirile rele, aducdtoare de striclciune, din inima murdard a unor oameni, ce-gi iau viafa din ea ca dintr-un noroi."84 6-8: ,,$i Si-a intins Aaron mdna sa asupra apelor Egiplului Si ele au scos broagte; Si au ieSit broaste gi au acoperit pdmdntul Egiptului. Dar auficut asemenea Si vrdjitorii Egip-
tenilor cu vrdjile lor Si au scos broaste tn pdmdntul Egiptului. Atunci a chemat Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Rugall-vd pentru mine Domnului sd depdrteze broastele de lo mine gl de la poporul meu Si voi ldsa poporul lui Israel sd jertfeas-
Domnului!" ,,Este un progres a recunoagte, cel pufin la necaz, rafilttnea pentru care am meritat pedeapsa."8s 9-15: ,,Moise insd a zis cdtre Faraon: SoroceSte-mi intuli cdnd sd md rog pentru tine, pentru slugile tale Si pentru poporul tdu, ca sd piard broastele de la tine, de la poporul tdu gl din casele voastre qi sd rdmdnd numai in rdu. Iar el a zis: Mdine, Zis-a Moise: Vafi cum ai zis, ca sd Stii cd nu este altul ca Domnul Dumnezeul nostru. Se vor depdrta broostele de la llne, din casele tale, din larine, de la slugile tale Si de la popotul tdu Si numai tn rdu vor rdmdne. IeSind deci Moise Si Aaron de la Faraon, a strigot Moise cdtre Domnul ca sd piard broaslcle pe care le trimisese impotriva lui Faraon. $i aJiicut Domnul dupd cuvdntul lui Moise Si au murit broastele de prin caw, de prin curli Si de prin larini; Si le-au adunat grdmezi, grdmezi, Si s-a tmpulit pdmdntul. Vdzdnd insd cd s-afdcut u$urarc, Faroon Si-a invdrtoSat inima Si nu i-a ascultat, dupd cum upusese Domnul. " Umplerea prii cu broagte a fost cea de-a doua plagl. Degi nu a cedat pdnd-n final, atitudinea Faraonului s-a schimbat. 1Gl9z ,,Atmci a zis Domrutl lui Aaron: lnfinde-1i toiagul tdu cu mdna Si dntului Si cd
r{ Smntul Grigorie de Nyssa, op. cit. rt Origen, op.-cit., IlI, 3'
4t
mdntul Egiptului, incdt s-a prctiit lara de tdtmi. Atunci a chemal Faraon pe Moise Si pe Aaron Si a zis: Merge{i Si aduceli ,lertfd Domnului Dumnezeului vostru in lard! Moise insd a zis: Nu este cu putin{d sd se facd aSa, pentru cd cele ce aducem noi
jerffi Domnului Dumnezeului nostru sunt urdciune inain-
lea Egiptenilor. $i de vom jertfi noi tnaintea Egiptenilor cele pentru ei, nu ne vor ucide, oare, cu pietre? " ,,Israeli1ii, p[stori fiind, jertfeau animale din turmele lor. Ritualul egiptenilor era diferit, ofrandele lor constau in vegetale, plsiri sau aluaturi. Berbecul gi ,tapul erau pentru ei anice sunt urdciune
nu i-a ascultat, dupd cum spusese Domnul." E rindul magilor sd recunoascd puterea lui Dumnezeu, ftrd caFaraon s[ se lase induplecat. fdnlarii au constituit cea de-a treia plagd.
20-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Scoald mdine de dimineald Si iegi inaintea lui Faraon in vremea cdnd el are sd
re trdiesc ei. $i voi osebi in ziua aceea pdmdntul Gogen in re trdieSte poporul Meu, cd acolo nu vor ti tduni, ca sd Stii Eu sunt Domnul, tn mijlocul acestei ldri. Voi face fntre poporul Meu Si poporul tdu 5i chiar mdine va fi acesta pe
pdmdnt!"
Sunt vestifi t[uni, ,,literal: muscd cdineascd. T ebraic indic[ numele colectiv al unei specii de insecte toare, dar greu de identificat; foarte prolific5, specia implic[ ideea de viermuial[. Vulgata traduce: otnne genus rnuscarutn tot felul de muqte). Tdunul e mai apropiat: insecti vltiit prolifici 5i agresiv["86. Termenul ebraic folosit e arobh. 24-262 ,,$i ofdcut Domnul aSa Si a venit mullime de
uni in casa lui Faraon, tn casele sluiitorilor lui si tn tot tu
Origen, op.
male sfinte."87 27-322 ,,De aceea ne votn duce in pustie cale de trei zile
gl vom aduce acolo jertfi Domnului Dumnezeului nostru, dupd cum ne va zice Domnul. Zis-a Faraon: Eu vd voi ldsa sd aduceli jertfi Domnului Dumnezeului vostru, in pustie, dar sd nu vd duceyi departe. Rugali-vd dsr Domnului pentru mine! lar Moise a zis: Iatd, cum voi ieSi de la tine, md voi rugo Domnului Dumnezeului meu Si mdine se vor indepdrta tdunii de la Faraon, de la slujitorii lui Si de la poporul lui, dar Faraon sd inceteze a mai tnSela, neddnd drumul poporului sd uducd jertfd Domnului! gi iesind Moise de la Faraon, s-a wgal lui Durnnezeu. $i aficut Domnul dupd cum zisese Moise: a indepdrtat tdunii de la Faraon, de la slujitorii lui gi de la poporul lui Si n-a mai rdmas nici unul. Dar Faraon gi-a fnvdrloSat inima Si de data aceqsta Si n-a ld,sat poporul sd se tlucd.
" Tiunii
reprezentau cea de-a patraplagd,
Cap.9, l-72 ,,Atunci
42
asupra
a zis Domnul cdtre Moise: Intrd la spune: Aceasta a zis Domnul Dumnezeul Evreilor: h'uraon Si-i Lasd pe poporul Meu sd-Mi slujeascd! Iar de nu vei vrea sd hqi pe poporul Meu, ci-l vei mai line, iatd, mdna Domnului va tl peste vitele tale cele de la cdmp: peste cai, peste asini, peste
111,,x,p.zr4
cit.,ll7,3
trimisl
tigiptului.
43
cdmile, peste boi Si oi Si vaJi moarte foarte mare. Dar vaface Domnul osebire tn ziua aceea tntre vitele Israelipilor Si vitele
Egiptenilor: din toate vitele Jiilor lui Israel nu va muri nici una. $i a pus Domnul soroc Si a zis: Mdine va face Domnul qceasta tn lara aceasta! $i a doua zi a fdcut Domnul aceasta IsSi au murit toate vitele Egiptenilor, iar din vitele fiilor lui rael n-a murit nici una. Afiinci a trimis Faraon sd afle Si, iatd, din toate vitele fiilor lui Israel nu murise nici una. Dar inima lui Faraon s-a tnvdrtoSat si nu a ldsat poporul sd se ducd." O molim[ a secerat vitele Egiptenilor, aceasta fiind cea de-a cincea plag[. Desigur, nu au murit toate YTtelelor, ci din toate vitele, enumerate in text. Faraon nu-gi schimb[ atitudi-
kil pdmdntul, Si tu tot te mai impotriveSti poporului Meu Si nu-l laSi. tatd, Euvoi ploua mdine, pe vremea osta, grindindfoarte multd, cum n-a mai fost in Egipt de la intemeierea lui Si pdnd
EgipSi pe vite rdni Si bdsici usturdtoare tn toatd lara tului. Deci, au luat ei cenuSd din cuptor, au mers tnaintea lui Faraon, d aruncat-o Moise spre cer Si s-au fdcut bube cu puroi pe oameni Si pe vite; Si magii n'au putut sta impotriva Moise din pricina rdnilor, pentru cd erau bube pe ei Si tn Egiptul. Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faraon Si nu i ascultat, cum zisese Domnul lui Moise." Ulceragiile pielii au fost cea de-a gasea urgie asupra egi tenilor. 13-262 ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Sd te scoli mdine dimineold, sd te inJdlisezi lui Faraon Si sd-i zici: Asa Domnul Dumnezeul Evreilor: Lasd pe poporul Meu ca slujeascd, fiindcd de data aceasta voi trimite toate Mele impotriva ta, a slugilor tale Si a poporului tdu, ca sd cd nu este altul asemenea Mie in tot pdmdntul. De Mi-aS intins rndna Si te-aS Ji lovit pe tine 5i pe poporul tdu cu ci tu ai fi fost Sters de pe fala pdmdntului; dar te-am crulat, sd-Mi ardt puterea Meo si ca sd se vesteascd numele Meu
ln ziua aceasta. Trimile dar acum sd adune turmele tale Si knte cdte oi la cdmp, cd asupra tuturor oamenilor Si vitelor, Qtre vor fi tn larind Si nu vor intra tn casd, va cddea grindind El vor muri! Acei dintre robii lui Faraon, core s-au temut de Domnul, au adunat tn grabd pe oamenii Si turmele lor acasd, ktr cei ce n-ou luat aminte la cuvdntul Domnului, aceia si-au ldsat slugile si vitele lor in cdmp. $i a zis Domnul cdtre Moiw: Intinde mdna ta spre cer Si va cddea grindind peste tot pdtfidntul Egiptului: peste oamen| peste turme gi peste toatd iarha cdmpului din pdmdntul Egiptului! Atunci si-a intins Moise lfi(ilna spre cer Si a slobozit Domnul tunete, grindind Si foc pe pdmdnt; Si a plouat Domnul grindind in pdmdntul Egiptului. Aceasta a fost o grindind foarte mare Si printre grindind ardoafoc, cum nu maifusese in tot pdmdntul Egiptului, de cdnd lc a$ezaserd oamenii pe el. Grindina aceqsta a bdtut tn tot pdildntul Egiptului, tot ce era pe cdmp, oameni Si dobitoace; Itxtld iarba cdmpului a bdtut-o grindina Si toli pomii de pe dllmp i-a rupt grindina. Numai in linutul GoSen, unde trdiau fill lui Israel, n-afost grindind." In Egipt, grindina cade uneori in intervalul decembrielprilie, de regulS in f6gii inguste gi lungi. Acum, amploarea fehomenului depigise cu mult tot ce mai vlzuser[ egiptenii asehIndtor. 27-302 ,,Atunci trimrtdnd, Faraon a chemat pe Moise Si laron Si a zis cdtre ei: Acum vdd cd am pdcdtuit! Domnul Pa iile drept, iar eu Si poporul meu suntem vinovali. Rugafi-vd pomnului pentru mine, sd inceteze tunetele, grindina Si focul po pdmdnt Si udvoi ldsa, si, mai mult, nuvdvoi impiedica! Iar lr*ise a zis: Indatd ce voi ieSi din oraS, voi tntinde mdna mea tlttc cer, cdtre Domnul, Si vor inceta tunetele; nu va mai fi tlk'i grindind, nici ploaie, ca sd cunoSti cd al Domnului este pllmdntul. Dar Stiu cd tu Si slujitorii tdi nu vd temeli de Dom-
44
45
nea, dar afTdcdevreii nu sunt afectali. 8-l2z ,,IardSi a grdit Domnul cu Moise Si cu Aaron qi a zis: Luali-vd cdte o mdnd plind de cenuSd din cuptor Si s-o arunce Moise spre cer inaintea lui Faraon Si a slujitorilor lui.
$i se va stdrni pulbere tn tot pdmdntul Egiptului Si vor fi pe oameni
nul Dumnezeu." Este pentru prima dat[ cAnd Faraon se recunoagte vat. Dar pasajul a mai fost v[zut gi ca un indemn la des de lucruri, inchipuite prin cetate. Nevoitorul ,,trebuie s[ afard, ca marele Moise, ca s[ inceteze nu numai faptele, ci vegtile 1or, precum zice: Cdnd voi ieSi din cetate ;i voi inti mdinile mele, vor tnceta vocile (in Septuaginta'. fone)"lg. 3l-322 ,,Atunci inul Si orzul s-au stricat, pentru cd era inspicat Si inul tnJloare. Iar grdul si ovdzul nu s-au col, pentru cd acesteo erau mai tdrzii." Acest aminunt plaseaz[ calamitatea in luna ianuarie. 33-35: ,,IeSind deci Moise de la Faroon Si din cetate fntinzdndu-Si mdinile cdtre Domnul, au incetat tunetele grindina Si s-a oprit ploaia. Vdzdnd insd cd au tncetat grindina Si tunetele, pdcdtuit-a Faraon inainte Si Si-a Sat inimo Si el Si slugile sale. $i tnvdrtoSatdfiind inima lui Fr raon Si a slugilor lui, el n-a ldsat pe Jiii lui Israel sd curil poruncise Dumnezeu prin mdna lui Moise. " Grindina a fost cea de-a gaptea plagl ab[tut6
Egipt.
Cap. 10, l-22 ,,Atunci a grdit iardsi Domnul cu Si a zis: Intrd la Faraon, cd i-am invdrtoSat inima lui Si gilor lui, ca sd ardt tntre ei pe rdnd aceste sernne ale Mele; sd istorisili in auzulfiilor voStri Si alfiilorfiilor voStri cdte Jdcut in Egipt Si semnele Mele, pe care le-am ardtat Si ca sd cunoasteli cd Eu sunt Domnul!" S-ar putea in{elege din astfel de locuri c[ Dumnezeu face pe unii rii, doar pentru a-$i putea vidi puterea. Dar in{elegem prin impietrirea inimii lui Faraon cd Dumnezeu, opr"gi" gi nu-l impiedica de la sivdrgirea rdului"Se, clci El pecti pdne la sfdiqit libertatea cu care ne-a dIruit. in loc cdte am Jdcut in Egipt, Anania traduce: cum i-am jucat Eu 88
8'
Nil
Ascetul , Cuvdnt ascetic,4S Smntnl Varsanufie, op. cit.,l27
Egipteni: Septuaginta: osa empepeha tis Eghiptiis. ,,Yerb.d. emWoinseanrnila se juca, a zburda, a se zbengui, dar gi a-Si bate
toc de cineva, a baq'ocori (ca in Matei 20, 19;27,29).ldea, toxtului de fafn nu este aceea a unei inffeceri intre dou[ forfe ogale (ca in unele traduceri), ci ci Dumnezeul lui Israel e at6t do puternic inc0t igi permite s6-i joace pe degete pe cei ce se 0ttd egali cu El (...). Dumnezeu este Cel ce controleazi evenimcntele istorice".eo
3-11: ,,^li a intrat Moise
Aaron la Faraon Si i-au zis: Evreilor: Pdnd cdnd nu vei , Wca sd te smereSti tnaintea Mea? Lasd pe poporul Meu, ca ld.Mi slujeascd! Iar de nu vei ldsa pe poporul Meu, iatd mdill, pe vremea osta, voi aduce ldcuste multe in toate hotarele fule; Si vor acoperi ele faya pdmdntului, incdt pdmdntul nu se tn purca vedea, Si vor mdnca tot ce a mai rdmas la voi, pe pdl$n| nestricat de grindind; toli pomii ce cresc prin cdmpiile Vilastre; vor umple casele tale, casele tuturor slugilor tale Si bole casele in tot ilor, cum n-au vdzut pdpe pdmdnt Si pdnd in zillilti pdrinlilor tdi de astdzi! Apoi s-a intors Moise Si a ieSit de la Faraon. H tlunct dregdtorii lui Faraon au zis cdtre acesta: Oare mult are ne chinuiascd omul acesta? Dd drumul oamenilor acestora) sd facd slujbd Dumnezeului lor! Sau vrei sd vezi Egiptul $i ei au intors pe Moise Si pe Aoron la Faraon; iar Faa zis cdtre ei: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dumtlui vostru! Dar cine sunt cei care trebuie sd meargd? -a Moise: Vom merge cu cei tineri Si cu cei bdtrdni ai cufiii noStri, cufiicele noastre, cu oile noastre Si cu boii cdci e sdrbdtoarea Domnului Dumnezeului nostru. Fan insd le-a zis: Fie aSa! Dumnezeu cu voi! Eu sunt gata sd dau drumul. Dar la ce sd vd duceli cu copiii? Se vede cd Ufi Sdna rdu. Nu! Ducefi-vd numai bdrbalii Si faceli slujbd &onnului, cum ali cerut! gi aufost dali afard de la Foraoi."
r 46
Si
Aga grdieSte Domnul Dumnezeul
PliNt, p.
r: 47
lui Dumnezeu: ,,Motivarea lui Faraon e intemeiatl: 23)''nt 3a, (cf 23, . i plrteal-' s luj i decdt blrba{i .Desigur' \7 i piii 9i f"t*ile ar fi slujit drept ostatici, pentru ca israelilii sE intoarc[ in {ar6. 12-202 ,,Atunci a z Domnul cdtre Moise: Inti I rndna ta qsupra pdmdntului Egiptului Si vor ndvdli asupra pdmantului Egiptului Sivor mdnca toatd iarba tutii, toate roadele pomilor Si tot ce a rdmas nesticat de gr dind! Deci Si-a ridicat Moise toiagul sdu asupra pdmdntt Egiptului Si a adus Domnul osupra pdmdntului acestuia vdnt de la rdsdrit toatd ziua aceea Si toatd noaptea $" s-afdcut ziud, vdntul de lardsdrit a adus ldante' $i au ele in tot pdmdntul Egiptului, s-ou a7ezat in toate lir Egiptului mullime *ultd; (Nemeneo ldcuste n-au maifost Si vii mai fi. $i au acoperit ele toatd lara, cdt-nu se mai vet pdmdntului $i toate pdmdntit; Si au mdncat toatd iarba -le pomilor, care nufuseserd strica-te de Srin/t1d; li "-: nici un fir de verdiald, nici in orbori, nici in iarba cdr' in tot idmdntul Egiptului. Atunci Faraon a chemat in pe Mitse si pe Aaion Si le-a zis: Gresit-am inaintea Dom -Dumnezeulii vostru Si tnaintea voastd! Iertali-mi incd o greSeala mea Si vd rugali Domnului-Dumnezeului vostru Ziira in orice chip de ia'mine prdpddul acesta! $i iesind de Faraon, Moise s-a rugat lui Dumnezeu, Si Domnul a t le-a vdnt puternic de la apis si acesta a dus-ldcustele $i cat in Marea Ro$ie Si n-ardmas nici o ldcustd in tol Egiptului. Dar Domnul a tnvdrto$at inima lui Faraon si ti i-a dat drumutfiilor lui Israel'" de la ,,Zice Faraon, rugdndu-se: Sd ia Dumnezeu rug qi dracii' moarte'a aceasta!$i a fost ascultat' Asemenea primit pe Domnul ca sd nu fie trimigi i1 a!6nc, au iererii (Luca 8, 3l-32). Cu c6t mai vdrtos nu va fi ascultat tinul, rugflndu-se s6 primeasc[ slobozenie de moartea n
tryli
er
lil?"e2 Cea de-a opta plagd a ldsat pustie fara celui ce inrobea. La fel, Hristos va pustii iadul; pldgile Egiptului sunt icoan[ a uutremurdrii addncului inaintea lmpdratului Hristos. 2l-23: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: intinde mdna tu spre cer Si se vaface intuneric in pdmdntul Egiptului, incdt sd-l pipdi cu mdna. $i Si-a intins Moise mdna sa spre cer Si s-
a.fdcut beznd trei zile tn tot pdmdntul Egiptului, de nu se vedea om cu om, Si nimeni nu s-a urnit de la locul sdu trei zlle. Iar la fiii lui Israel a fost lumind peste tot tn locuinlele lor,
"
Urgia a noua e gi o prevestire a intunericului ce a cuprins ludeea, weme de trei ceasuri, la moartea Domnului pe cruce. Se apropie, de altfel, semnul ce va prefigura Jertfa mdntuitoare. 24-292 ,,Atunci a chemat Faraon pe Moise si pe Aaron gl le-a zis: Duceli-vd Si faceli slujbd Domnului Dumnezeului vostru, dar sd rdmdnd aici vitele voastre mdrunte si mari, iar copiii sd meargd cu voi! Moise insd a zis: Ba nu, ci dd-ne vite pentru jertfele Si arderile de tot ce avem sd aducem Domnului l)umnezeului nostru. Deci, sd meargd cu noi Si turmele noaslre si sd nu rdmdnd nici un picior, cdci din ele avem sd ludm (:u sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru; dar, pdnd nu vom ajunge acolo, nu stim ce cmetn sd aducem jertfd Domnului Dumnezeului nostru. Domnul tnsd a tnvdrtoSat inima lui h'araon Si el n-a vrut sd le dea drumul, ci a zis Faraon cdtre l,ktise: Du-te de aici! Dar bagd de seamd sd nu te mai ardli in ,lit1u mea, cdci tn ziua cdnd vei vedeafala mea, vei muri! Rdspans-a Moise: Cum ai zis, aSa va fi. Mai mult nu voi mai ve-
ileafala ta!" DacE nu pir[sim plcatul cu toate ale noastre, acesta ne % trage inapoi in robie. Diavolul (Faraon) nu ne poate impiedloa s[-I slujim lui Dumnezeu, dar cautd mereu sI se asigure €l mai avem o legdturl cu el, prin care si ne intoarci la lucratra rdului. rt loan Carpatiul Capete de mdngdiere,6g ,
PENT, p. 134
48
49
ln tot pdmdntul Egiptului, cum n-o maifost Si cum nu va
inainde aur Si haine. $i a dat Domnul poporului Sdu ftecere Dy.'i clye: cele tea Egiptenilor Si aceStia le-au imprumutat Moisi-aiunsese mare foarte in pdmdntul Egiptului' inai lui Farion si a sluiitoiilor lui Faraon Si a tot poporul'" plecat du ,,MaitArziu, evreii au ieqit din Egipt 9i au cu ei mult[ prad6 de la egipteni; n-au fdcut asta pentru cd iubitori de avufii, cum hulesc unii - cd nici Dumnezeu n-a duit s[ pofteasci lucrurile str[ine - ci, mai int6i, gi-au luat ce li se cuvenea pentru lucrdrile pe care le-au f[cut egipteni luc cAt au stat sub ei (..').in afar6 de asta, se poate spune cE bi celor acesta s-a petrecut ca itrtr-un iazboi; pe temeiul legii tori, evreii, ca unii care au fost mai buni decdt invinqii' au i ar"paut sd ia cu ei averile duqmanilor - 9i fiind in rlzboi egiptenii, fapta lor era dreaptii; ci evreii, din pricina foam t" bdntuia @rL atvenit la egipteni ca nigte oameni care < sI "i.L ajutor; egiptenii, ins5, au inrobit pe aceqti *t1ry' silindu-i le dea Jt ri"*"a i'"tocmai ca niqte prinqi in rdzboi, fEr[ s[ pla:te."t in sens mistic, scoaterea aurului 9i argintului,din inchipuie eliberarea sufletelor drep(ilor din iad' Aurul aratl I blrea divine, iar argintul - infelepciunea' Cei ce s-au f6cut slavei' a impir[teasc[ haina nou ale acestora vor imbrdca din lJrmeazdincheierea cuvdntului lui Moise cdtre F in continuarea celor sPuse la 10,29:. 4-6: ,,$i a zis Moise: ASa grdieqte Domnul: La mi pdru noplii voi trece prin Egipt Si va muri tot intdiul ndscut in ti'Egiptului, de la intdiut ndscut al lui Farao", :*: yy'o:d qoda"i, tronul sdu, pdnd la intdiul ndscut al roabei de la r' va fi pldngere si ptud la intdiul ndscut al dobitoacelor' $i 1
e3
Clement Alexandrinul, Stromate,I, 157, 2-4
50
maifi!"
Este evident caracterul supranatural al acestei pldgi; nu poate fi vorba despre o epidemie oarecare de weme ce sunt lovi1i, in mod selectiv, doar intdii nlscu(i, semn cI rdul trebuie nimicit incepdnd cu primele sale seminfe. 7-8t ,,Iar la toli fiii lui Israel nici cdine nu va ldtra, nici la om, nici la dobitoc, ca sd cunoasteli ce deosebire face Domnul tntre Egipteni Si Israelili. $i se vor pogort toli aceSti slujiktri ai tdi lo mine Si, tnchindndu-se mie, vor zice: IeSi impreund cu tot poporul tdu, pe care-l povdluiesti tu! $i dupd aceea voi si le1i! $i a ieSit Moise de la Faraon infierbdntat de mdnie." E tot o icoand a pustiirii iadului. Cflinii nu vor ldtra la Israel, dupi cum diavolii nu pot spune nimic la eliberarea sufletolor drepfilor. Lui Moise, ca tip al lui Hristos, i se inchin6 pdnd pi slujitorii rlutetii. M0nia ce a cuprins pe Moise vestegte m6nia rlhntd a Mdntuitorului cdnd sunt profanate cele sfinte (cf. Matei 21,12-13), ca gi mdnia Sa de la cea de-a doua Venire (Apocalipsa 6, 16-17). 9-10: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Nu vd va asculla nici acum Faraon, ca sd se inmulleascd semnele Mele Si
minunile Mele in pdmdntul Egiptului! A fdcut deci Moise gi luron toate semnele Si minunile acestea tnaintea lui Faraon. Dar Domnul a invdrtoSat inima lui Faroon Si el n-a ascultat td lase pe Israel sd iasd din pdmdntul sdu. " 5. Mielul
pascal (12,1-51)
Crp. 12, l-22 ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise si
cu
Auron tn pdmdntul Egiptului Si le-a zis: Luna aceosta sd vdfie tnceputul lunilor, sd vdfie intdia intre lunile anului." in vechime, anul evreilor incepea toamna (septembrie); ln vremea lui Moise, inceputul anului a fost fixat primivara, in
(martie-aprilie), numitl la inceput aviv (: spic; luna oulesului). Cele doud inceputuri de an se vor pdstra, primul (kxrmna) pentru anul economic, cel de-al doilea pentru anul rellgios. Noul inceput de an s-a rdnduit la porunca divin6. ,,Din lurra nisan
5l
aceast[ pricinl, cea dintdi lun[ pentru toate sufletele iubitoare de Dumnezeu, adic[ pentru cregtinii adevilrali, este Xanticus, care este aprilie (nisan), prin care se aratii puterea invierii. Aceasta va imbr[ca pomii goi cu slava pe care au avut-o intdi ascunsl in[untrul trupului."ea Se hotirdgte deci timpul sfintei stujiri (al ierurgiei), inceputul anului, in prima lun6. C[ci in Hristos este inceputul tuturor (Coloseni l, l8), fiindc[ nu e de curdnd odati ce S-a n[scut din Dumnezeu Tatiil inainte de veci. El sfin[egte in tot timpul, de la inceput pdnl la cele de la sf0rqit. Dar s[rb[toarea incepe in luna celor noi. (...) $i in Hristos firea omului a inflorit din nou, cum era la inceput."e5 3z ,,VorbeSte deci la toatd obstea /iilor lui Israel gi le spune: In ziua a zecea a ltmii acesteia sd-Si iafiecare din capii fomiliei cdte un miel; cdte m miel defamilie sd lualifiecare." Se va lua cdte un miel, in luna int6i; num[ru] Unu este Principiul, Izvorul a toatl existenfa, inceputul gi sfdrqitul tuturor. Lui ii e alSturat numirul znce (zilta a z@ea a lunii), insemn6nd plinltatea, desdvdrgirea, intoarcerea la unitate dup[ desftgurarea unui ciclu; numIrul l0 il inchipuie pe Iisus, Cel de la Care pleac[ toate gi in Care se readund toate (vechii greci notau numirul l0 cu litera iota, ini[iala numelui Iisus; eweii notau I0 cu yod, inceput al numelui Iosua). ,,Sdrbdtoarea Pagtelor incepea in a zecea zi, pentru c[ insemna depiqirea oric[rei patimi qi a oricirui lucru sensibil."e6 Se ia cdte un miel de familie: ,,Chiar qi Pagtele Domnului, adicd mielul, se poruncegte fiilor lui Israel s[ se m[n6nce dupi numdrul sufletelor, s[ nu se dea unora mai mult gi altora mai pufin, ci si m[ndnce fiecare tot atdta, sd nu ia fie mai mult cei tari, fie mai putin cei slabi. Egal se imparte tuturora harul, se imparte mflntuirea, se imparte da' ruI. Nu se cade s[ fie mai mulfi, ca sd nu se intoarcd vreunul v[duvit de nldejdea mdntuirii. Sunt mai mulli cdnd sunt unii in
tfara numdrului. Iar sfintii sunt to{i numlrafi, chiar gi firele de p[r ale capului lor sunt numirate (Matei 10, 30). C[ci Domnul ll cunoagte pe to(i cei care sunt ai Lui. Dar nu sunt nici mai puflni, ca si nu fie cineva mai slab la primirea harului."eT 4z ,,Iar dacd vor fi pulini tn familie, tncdt sd nufie de qluns ca sd poatd mdnca mielul, sd ia cu sine de la vecinul cel mai aproape de ddnsul un numdr de suflete: numdra,ti-vd la tn miel ofilia cdyi pot sd-l mdndnce." ,,Adic[ cei ce nu au de la ei puterea de-a in{elege singuri taina deplini a lui Hristos, sau nu-gi vor ajunge spre impErt[;irea de El din pricina sldbiciunii infelegerii proprii, se vor impirtdgi de El primind ca impreun[ lucritori gi ajut[tori po cei de aceeagi credinfd. Cdci prin sfituirea intreolaltd putem urca uneori la vederi mai inalt: decdt prin noi ingine."e8 5z ,,Mielul sdfie un miel de un an, parte bdrbdteascd Si meteahnd, Si sd luali sau un miel sau un ied. " /ilrd sd fte, zice, Mielul des6vdrgit (deplin). C[ci in Hris,,$i tos sunt toate insugirile dumnezeiegti. Dar s[ fie gi palte birb[tGasc6, adaugl legiuitorul. Cici tlristos a fost gi este Cel ce a se-
ln[nat in noi seminfele cunogtinfei de Dumnezeu, ca intr-un plmAnt voitor."ee Hristos seam[n[ inv[fitura Sa in noi, dar aceasta nu rodeqte frri voia noastrl (cf. Matei 13, 4-8). ,,Dar pe llngi acestea poruncegte s[ fie gi de un an, sau dup[ timp, ca s[ nu fie nedesdvdrgit, neavind un an implinit, sau pentru c[ cei ce atgtigl bun[tifile din patima (lui l{ristos) hebuie si slvdrgeasci ln fiecare an slrbdtoarea atotcuvenitd gi pllcutl lui Dumnezeu logatd de patiml."roo 6: ,,Sd-l lineli pdnd tn ziua a paisprezecea a lunii aceslcia Si atunci toatd adunarea obstii fiilor lui Israel sd-l junghie cdtre seard."
Sfentul Ambrozie, Scrisori, YIl, 9
94
ie Egipteanul,6l
e5
'? u Sfantul w
Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
lbid. tN lb.d.
96
52
53
nop{ii, adica diavolul, era slivit de toatl lumea, fiind slujit pri luna ca printr-un chip (c[ci luna s-a pus povifuitoare in noal tt; qi printr-o lumini falsl 9i sldind in{elepciunea tymfi i"it"it""uceior r[tici1i, pretindea pentru ea slava cea mai depli Deci a murit pentru noi flristos, Mielul cel adev[rat, care ridi picatul lumif floan 1,22) Si a desfiin(at slava diavolului' Ci ea trebuie sd scadd 9i si se sffirqeascd pe incetul, o dat[ mul{imea neamurilor se grdbea sd urce spre pacea qi iubi de Dumnezeu prin intoarcerea spre ea 9i prin credinl['" ..Mai zice ce animalul de jertft trebuie s6 se ia din miei 9i c
fali
iezi. Mielul era socotit ca jertfb curat[ 9i fErn prihan6, de lege; iar neamul iezilor ({apilor) se aduce neincetat pe al1 pend pfucate. Aceasta o vei afla 9i in lkistos' C[ci El a fost um"t mra prihanE, spre miros de bunl mireasmS, ce S-a adus Sine lui Dumnezeu 9i Tatll (Efeseni 4,2) 9i Ied injunghiat p tru picatele noastre."102 Hristos a intrat in Ierusalim in 9 ni aratand ci El e Mielul a CIrui jertfl va birui moartea' Iur care procurau mielul pentru jertft in 10 nisan, sunt anunlafi tvtielul cel adevlrat a sosit. Apoi, Hristos a fost junghiat (r tignit) de obgtea fiilor lui Israel in 14 nisan, c6tre seara zilei giptea. ,,Seara este un timp intermediar intre lumini 9i int neiic; sufletul, de asemenea, fiind aproape de izbdvirea sa, te intr-o situatie intermediar[ intre luminl qi intuneric; tot Duterea divind il asistd 9i at qi ta-t devoreze."lo3
impiedic[ intunericul sd pdtrundd
7: ,,Sd ia din sdngele lui si sd ungd amdndoi usorii
to'Ibid.
ndruntaiele."
frH
smrrt"rt
li, th.d.
to'Ibid. to'
pragul cel de sus al uSii casei unde au sdJ mdndnce. " ,,Dup[ junghiere, porunceqte s[ se ungi cu sdngele Lui st6lpii locuinfelor pi pragul, nevrdnd ca aceasta sI insemne (...) decdt c[, cu curatul gi prefiosul sdnge al lui Hristos asigurdm casa noastri p[m0nteascL, adicd, trupul, alungdnd moartea din neascultare, prin imp[rtigirea de viafi. C[ci implrtlgirea de Hristos e via(i gi sfinfenie. $i tulburdnd pe insugi nimicitorul, il alungdm foarte departe prin ungere pe demonul uneltirilor, omordnd patimile ce provin din migcdrile trupegti. lar prin uSile a ceea am numit adineauri casa noastr[, sd infelegi simfurile din noi, prin care se aduce in inimile tuturor calitatea lucrurilor gi se varsi in ele mullimea nemisurat[ a patimilor."lM 8: ,,$i sd mdndnce in noaptea acees carnea luifriptd la ,[oc; dar s-o mdndnce cu azimd Si cu ierburi omare." ,,Deci vor mdnca, zice, carnea in veacul acesta. Pentru o[ pdn[ ce suntem in lumea aceasta ne impdrtdgim incl de |lristos in mod mai ingrogat prin sffintul Lui trup qi prin prefiorul Lui sdnge. Dar ajung6nd, pr@um s-a scris, in ziua puterii Lui gi urcdndin strdlrcirea sfinlilor (Psalmul 109, 3), ne vom rfinfi intr-un oarecare alt mod, a$a cum gtie impnrfitorul gi DEt[tonrl bunurilor viitoare."tus Mielul trebuie mAncat in casd, adic[ in Biserica, nu in adunflrile ereticilor. tl vom m6nca in noaptea de acum, spre a dobind| prin El, ziua invierii. $iJ vom ln0nca cu aziml gi cu ierburi amare: ,,Azima e sufletul care nu lro ca punct de plecare voia sa. Cdci aceasta il poate umfla gi ln[lfa. Dar azima e pururea smeritii. Iar prin ierburi amare s[ inplegem cdnd amlr[ciunea care vine de la porunc[, cdnd str6mtorarea ce se nagte din am[rlciunea postului."l06 9z ,,Dar sd nu-l mdncali nefript deajuns saufiert in apd, el sd mdncali totul fript bine pe foc, Si capul cu picioarele Si
Sfantol Macarie Egipteanul , op. cit.'
54
XLVII'
9
Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Il
fh SfEntrl loan Sclrarul Scara,XXX, 14, 98 ,
55
,,Prin cap infelegem Dumnezeirea lui Hristos, iar picioare, omenitatea Sa."107 ,,$i le poruncegte si mlndnce nea mielului friptl in foc, pentru c[ cei ce urci spre cuprinderea lui Hristos trebuie si fie fierbinfi cu duhul."r08 Camea nu va fi crudd, ci friptl bine in foc: ,,Cel ce m[n6ncd ceva crud nu ndnc[ spre digerare; dar o astfel de mAncare este greu de tecat. Aceasta o fac cei ce nu sub{iazd cum se cuvine cuvi despre Flristos prin cercetare, nu le probeazAin foc."loe,,impi dici iarIgi sd se mdndnce fiert in ap5, aritAnd c[ cugetarea poasl gi diluatl despre Hristos nu va fi o hran6 bun[ pentru minfile credinciogilor."rr0 ,,Mai poruncegte sd se mindnce pul impreun[ cu picioarele gi m[runtaiele, voind ca credi gii s6-pi insugeasci prin cugetarea lor toatd cunogtinJa tai Lui. Cdci trebuie s[ gtie inainte de toate c[ a fost (la) fiind Dumnezeu Cuvdntul in Tatil gi cu Tatil, sau Capul, sau inceputul a toat[ taina. in al doilea rdnd c[, fiind gi Du iardgi va veni, ca Judecitor care va da un sfflrgit iconomiei cq privire la noi. Aceasta inseamnd picioarele, care sunt sfhrqi intregului trup. Iar prin miruntaie s[ in(elegi, ca pe un mij II rafiunea intrupdrii." 10: ,,^Sd nu ldsali din el pe a doua zi si oasele lui sd le zdrobili. Ceea ce va rdmdne pe a doua zi sd arde{i infoc."
b[tr6ne1e.'rr2 ,Jar cele rimase pflnl a doua zi din el, spune ci trcbuie s[ fie arse. A doua zi o numegte luminarea veacului viihr, cdnd vom vedea fafi citre fafd pe tmp6ratul gi Dumnezeul nostru, nu ca acum, in ghiciturd gi oglindl gi in umbrd gi din parte, cum spune Pavel Q Corinteni 13, l2). Precum, deci, la rparilia cunogtinfei mai str[lucitoare de atunci, va displrea inE un fel oarecare vederea (contemplarea) Lui prin ghicitur5, aga lpune c[ vor trebui arse prin foc, ca printr-un chip, cele rdmarc din miel pflnd a doua zi."rr3 ,,M6ncarea pusd nou[ inainte, rcoasd din foc, e credin(a fierbinte gi infocati pe care o primim ftrrtr goviial[ qi din care mdncdnd, cdt ii este la indemdn[ celui 0o se hrlnegte cu ea, ceea ce se ascunde in infelesuri mai v6rtoarc gi mai greu de sfrrdmat gi de infdfigat in cuvinte, o lasi nesfbrlmata punhnd-o pe foc, ca s[ se ldmureasci infelesul chipurilor acestora.ttt4 1u, foc e Duhul Sffint, Care lumineaz[ in noi, doscoperind mereu alte aspecte ale inv[pturii lui Hristos. llz ,,Sd-l mdnca{i tnsd aSa: sd aveli coapsele incinse, lncdlldmintea tn picioare qi toiegele in mdinile voastre; Si sd-l mdncali cu grabd, cdci este Pastile Domnului."
1
InfEligarea
cilitorului ,,ne indeamnd s[ ne socotim in
viafa de fali, ca trecdtori, cici de cum ne nagtem suntem impinqi ferd voie spre iegirea din ea, lucru pentru care trebuie sE no pregltim cu mdinile, cu picioarele gi cu toate celelalte, spre I ne face drumul sigur.""' $i imbrdcdmintea are o semnificafie I sa: ,Br6ul cel bun al mijlocului, prin care ne putem face sprintoni gi uqori, este infrdnarea, impreunl cu smerenia inimii, in-
,,S[ nu se amdne cunoagterea des[vdrgiti gi despre Dumnezeu, nici s[ nu-gi rezerve unii pentru un ti prea indelungat bucuria de-a se imp[rt[gi deslv6rgit cu El, p[ ce s-au impirtigit odati cu El gi L-au atins. Aceasta o cei ce, dupl ce au gustat prin catehizare dogmele despre Hri tos, rezerv[ luminarea prin Duhul qi harul prin Botez pentru lungl amdnare gi pentru un timp prea indelungat, adicl
folegdnd prin infrdnare indeplrtarea de la toate patimile."rl6 8au, ,,avdnd mijloacele incinse (arati) curlfia liberd de orice patiml (...). Iar de incllf[minte vorbeqte infelegdnd pregltirea
to'
ttz
r08
SAntul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xl, Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
lbid.
'oe ,r, Ibid. ,r, Ibid.
56
I
$
lbid.
Ib,d. l' smnnrt Grigorie de Nyssa, op. cit. f ttr lbrd. I In T*dor al Edesei, (lna sutd capete,98
57
gi fuga de orice infepare care vatimi congtiin(a 9i impiedici mintea s[ vadi curlfia sa. Iar toiagul este nddejdea b[rb6{iei in mersul lipsit de fric[ pe drum, spre a intra in p[m6ntul intei"rrT. ,,Apoi porunce$te iar[gi s[ se mlndnce mielul in grab6, inchipuind foarte clar cd cel ce s-a ftcut pirtag de nu trebuie si se arate leneg gi molegit in fapte bune, ci si arate o pornire energicd gi fierbinte spre tot ce s-ar p[rea c[-i este spre folos.""t ,,$i adaug[ indatd cauza pentru care trebuie si se arate astfel cel ce trebuie sd lucreze aqa: cd e pasca Domnului, adicd trecere. Pentru c[ trecem de la viafa in lume la viefui rea de Dumnezeu iubitoare."lle ,,Etimologia cuv0ntului Paqti (in rom6negte, de la grecescul pasha) e necunoscutii. Ebraicu pesah e legat deverbul pasah (a gchiopita; a s[ri; a juca picior; a s[ri peste; a omite; a crufa). Vulgata il explicd: ld transitus Domini (: adic6 trecerea Domnului), sens referitor faptul cd Dumnezeu, in noaptea aceea, a trecut (a str{b[tut Egiptul. Primul sens s-ar referi la faptul c6, trec0nd, Domnul sdrit peste, a crulat casele fiilor lui Israel. Fdr[ a nega sensuri, literatura patristicd raporteazd cuvdntul gi la lui Israel prin Marea Roqie, adic[ de la robie la libertate' I nimentul istoric este, in acelagi timp, gi o prefigurare: el il ticipeazd pe Iisus Hristos, Cel ce din moarte la viald Si de pdmdnt ti cer ne-a trecut pe noi (dinCanonul in rierii;.""o l2-l3z ,,in noaptea aceeavoi trece peste pdmdntul tului gi il voi lovi pe tot intdiul ndscut in pdmdntul Egiptului, oamenilor si al dobitoacelor Si voi face judecatd ctsupra ror dumnezeilor tn pdmdntul Egiptului, cdci Eu sunt Iar la voi sdngele va fi semn pe casele in care vd veli afla: vedea sdngele Si vd voi ocoli Si nu vafi intre voi rand rdtoare, cdnd voi lovi pdmdntul Egiptului." rr7
rrt r'e r2o
cuvinle,Xxfl,2 Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,rl
Isaia Pustnicul,2g de
lbid.
PEIrI, p.
,,Dumnezeu pedepseqte pe nesupus gi neascult[tor qi nep[rtag la sfinfenia de la Hristos. $i va cunoagte gi va invrednici de grija Lui pe cei ce se vor ardta ungi cu sdngele Mielului celui adevdrat gi nu va ing[dui ca cel sfinfit sI se piard[ impreun[ cu cei necredinciogi, ci le dlruiegte nemdrginita Sa iubire de oameni."r2r Moise a scos ,poporul impilat din Egipt; Ikistos (a lzblvit) pe cei chinuili in lume de pdcat'122. ,,DupI cum pe cei din Egipt i-a mdntuit sdngele Pagtelui, tot astfel gi pe cei ce au arcnJtii va smulge din moarte sdngele lui flristos."l23 14-16z ,,Ziua qceeq sdfie spre pomenire si sd prdznuili tntr-tnsa sdrbdtoarea Domnului, din neam in neam; ca asezare veSnicd s-o prdznuili. $apte zile sd mdncoli azime; din ziua
lntdi sd depdrtali din casele voastre dospitura, cdci cine va mdnca dospit din ziua intdi pdnd in ziua a ;aptea, sufletul aceluia se vo stdrpi din Israel. In ziua intdi sd aveli adunare sfdntd, in ziua a Saptea iar adunare sfdntd; Si tn acele zile sd nu faceli nici un fel de lucru decdt numai cele ce trebuie tiecdruia de mdncat, numai acelea sd vi le faceli. " Intdia gi a gaptea zi sunt numite sfinte. ,,Clci sfdnt este timpul de la inceput al facerii noastre, pAnd ce protoplrintele Adam inc[ n-a iegit din rai, ci vie{uia in el, p[zind incd porunoa datl lui. $i e sffint iar[gi cel din unn[ (timp) prin Hristos, care indrepteazdin credinfa pe cei ce se alipesc Lui gi-i readuee iar[gi la starea in care am fost la inceput."l2a 17-202 ,,Pdzili sdrbdtoarea azimilor, cdci tn ziua aceea qm scos taberele voastre din pdmdntul Egiptului; pdzili ziua sceasta tn neamul vostru ca asezdmdnt veSnic. Incepdnd din wara zilei a paisprezecea o lunii intdi si pdnd in seara zilei a doudzeci Si una a aceleiasi luni, sd mdncali pdine nedospitd. $upte zile sd nu se aJle dospiturd tn casele voastre; tot cel ca12'
Sfrrrtol Chiril al
122
sfaotul chiril
l'3 Ita
137
58
Sfantul Justin
al M
I mistagogicd,3
frifon, CXI
sfentol chiril al
59
re va mdncq dospit, suJletul acela se va stdrpi din obstea fie strdin sau bdstinas al pdmdntului aceluia. Tot ce dospit sd nu mdncali, ci in toate asezdrile vodstre sd mdncali
Israel,
catma.
E instituitd, in continuarea Pagtelui, S[rbltoarea Azimilor (15-21 nisan). 2l-232 ,,Apoi a chemat Moise pe toli bdtrdnii fiilor Israel Si le-a zis: Mergeli Si vd luali miei dupdfamiliile tre Si junghiali PaStile. Dupd aceea sd luali un mdnunchi de isop Si, muindu-l in sdngele strdns de la miel fntr-un vqs, ungeli pragul de sus Si amdndoi uSorii uSii cu sdngele cel vas, iar voi sd nu ieSili nici unul din casd pdnd dimineala; cdci are sd treacd Domnul sd loyeascd Egiptul; Si vdzdnd gele de pe pragul de sus si de pe cei doi uSori, Domnul va trece pe ldngd uSd Si nu va tngddui pierzdtorului sd intre in le voastre, ca sd vd loveascd. "
,,Si nu iegim din casa sau din comuniunea luminatil lumina ospifului comun, adicd de Hristos, in noaptea de bantuiti de tot felul de plreri care intunec[ sensul viefii, ci r[mdnem in comuniunea luminat[ de credinta in Fkistos p6nl se face ziu6, prin trecerea fieclruia din noi cu sufletul la vi viitoare, sau pdnd ce se lumineazi,toatl creafia la invierea de $te.'"t Precaufiile luate de ewei nu sunt de prisos, c[ci ,,mi: celor ce s-au desf[cut curdnd de p[cat se aseamlnl cu trupul a inceput si se reculeag[ dintr-o lung[ boal5, ciruia orice intdmplltor i se face pricini de-a recidea in boal5, nefiind destul de intremat in putere. Cici nervii mintali ai acestora slabi gi tremur[tori, incit e temere s[ nu nlvlleascd din nou tim4 care de obicei este a(6(ati de imprlgtierea in tot felul de cruri."r26 ,,Ivlielul junghiat pe rnemea lui Moisi a alungat pe nimicitor. Oare Mielul lui Dumnezeu, Care ridic[ picatul mii, nu va slobozi cu mult mai mult p[catele? Sdngele unui
nocuv6ntltor aducea maffuirea. Oare sdngele Unului-Ndscut nu m0ntuie cu mult mai mult?"127 Acel miel ,,era o imagine a lui Hristos, cu singele Cdruia, dup[ cuvintul credinfei in El, se ung oasele lor, adicd voi ingivS, care credeli in El'r28. 24-27: ,,Pdzili acestea ca un asezdmdnt veSnic pentru ltoi Si pentru copiii voStri. Iar dupd ce veli intra in pdmdntul pc care Domnul il va da voud, cum a zis, sd pdzili rdnduiala Aceasta. $i cdndvdvor zice copiiivoStri: Ce inseamndrdndulala aceasta? Sd le spuneli: Aceasta este jertfa ce o aducem de PaSti Domnului, Care fn Egipt a trecut pe ldngd caselefiilor lui Israel, cdnd a lovit Egiptul, iar casele nodstre le-a izhdvit! $i s-a plecat poporul Si s-a inchinat." Anual, de Pagti, capul familiei din casele evreilor se gdtcgte ca de cil5torie. Cend copiii intreab[ ce inseamnl asta, le o povestitd istoria sfrnt[ a eliberdrii din robia egipteanI. 28-30: ,,Au mers decifiii lui Israel Si auficut toate cum
poruncise Domnul lui Moise $i Aaron; d$a au ficut. Iar la tiliezul noplii a lovit Domnul pe toli intdi-ndscu\ii tn pdmdntul Egiptului, de la fntdi-ndscutul lui Faraon, care Sedea tn tron, pdnd la intdi-ndscutul robului, care sta in inchisoare, gi pe loli tntdi-ndsculii dobitoacelor.,$i s-a sculat noaptea Faraon lnsu$i, toate slugile lui Si toli Egiptenii, Si s-aftcut bocet mare ln toatd lara Egiptului, cdci nu era casd unde sd nufie mort." ,,Zic unii: picdtuiegte egipteanul gi in locul lui este pe' dcpsit pruncul nou-nlscut al acestui4 care din cauza v6rstei lui flagede nu poate sI faci nici o deosebire intre bine gi riu gi, deci, viala lui e in afara oriclrei patimi. (...) inv[@tura este aceasta: cel ce lupt[ prin virtute cu p[catul trebuie s[ nimiceasci primele inceputuri ale riului."l2e Telcuirea e incompletE, cici int6ll-ndscu(i nu sunt tot una cu cei nou-nlscufi. Cum in vechime primul n[scut era principalul moqtenitor, Scriptura aratii c[ lu12?
t2s
Id., inchinare si slujire in duh 126 Nil Ascetul , op. cit.,46
si qdevdr,XlTl
60
Sfentul Chiril al Ierusalimului, Catehezele,Xlll, 3 l'8 Sfantul Justin Martirul , op. cii.,XL l'u Sfrrrt',I Grigorie de Nyssa, op. cit.
6t
in veacul viitor' critorii rlutlfii vor fi lipsili de orice mo$tenire Faraon pe,Moise ; 31.'422 ,,In aceeasi noapte a chemat pdmdntul p. din iesili pe Aaron si le-a zis: Siutayi-id si 'ii faceli i""t ir voi si fiii lui israel! $i duceli-vdzis'deLuali 'i-o*"i"i cuvoi. ali ptecum vostu, Dumideului binecuv.i md oile si boii voStri,'$icum ali cerut, Si vd duceli 5i ;;i;; p" *iirt sileau Egiptenii p-e poporul evreu sd i
A:::"^:. P-ier im lara ac e e a,- cdci i ic e au : :y dospi' :'j::!, cu q se nu pdnd ;;:;l t luat pe umeri aluatul sdu Israel cum le invelite ti hainete lor. $ifrchndfiii lui ie "ioit", argint si de aur de au cerut de ta'Egipteni vase "i Domnul a dat poiorutui Sdu trecere inainyT ;"i*; iar -O-sy prirdayi-) nilor, ca sd-i dea tot ce aierut' $i astfel aufost spre Sucot' ca la ,"nfii. ffii lv! lsrnel au olecat din Ramses de copii' $i amai ieSit it sute de mii de f:Yu',":?Y:i'r!:";: preund cu 'boi, scos din ' gi turmefoarte mari' lar ctm aruatul ce l-au )i'iop, oziine, cd nu se dospise .tncl' ren!ru,:: mdcar sd-sifacd mdnct Egiptinii si nu putuserd zdbovi nici "p"";;;';;;*. fi*prt,' insd, cdt fiii ^lui Israel.u' !::'y:,!::. sute treizeci trdit in EgiPt Si in {artz Canaan, afost de patru s:tte patr! q:,'":::, ani. Iar dupd trecerea celor !'":':i n Egiptului' pdmdntul toatd oStiiea Domnului din Domnului a Aceasta a fost noaptea de priveghere Egiptului si pe aceastd noapte ,"oorrr"o ior din lara 'D'o*nui i vor pdzi toli fiii lui Israel iri"in"r" pentru nearn tn neam." g'ab1^"Y Mincarea azimilor e explicatd aici prin 430 de Egrpt petrecr{ evreii au fost silili s[ plece' Ei au in $r $^tdar, cum se arat[ do , ar t dinainte, Petrecu,ti in 13.^,,^i rle lq westirea , . -- nA .7^ zis6, aceasta a durat circa 70 de text, num[ru] evreilor trecea a totl cel peste un milion, mai ales ci lor li s-au ad[ugat degrab d din
ei
::1
62
fumi1i de traiul lor in Egipt. Mulfimea iegiti din Gogen a pornit c6tre Sucot (: colibe), in sud-est, ldngl Marea Roqie. 43-50: ,,Dupd aceea a zis Domnul cdtre Moise Si Aaron:
Rdnduiala Pastelui este aceasta: Nimeni din cei de alt neam nu mdndnce din el. Dar tot robul cumpdrat cu bani Si tdiat lmprejur sd mdndnce din el. Sndinul gi simbriasul asijderea td nu mdndnce din el. Sd se mdndnce tn aceeasi casd; sd nu ldsali pe a douq zi; carnea sd nu o scoateli afard din casd Si oasele sd nu le zdrobili. Sd-l prdmuiascd toatd obstea fiilor lul Israel. Iar de va veni la voi vreun strdin sdfacd Pastile Domnului, sd tai tmprejur pe toli cei de parte bdrbdteascd ai lul 0i numai atunci sd-l sdvdrSeascd Si vafi ca Si locuitorul de bastind al ldrii; dar tot cel netdiat tmprejur sd nu mdndnce dln el. O lege sd fie Si pentru bdstinas Si pentru strdinul ce se Ed
la voi! $i aufacutfiii lui Israel cum poruncise Domlui Moise lul Si Aaron; aSa aufdcut." ' Nu sunt primifi la Sfintele Taine ereticii gi necredinciogii leei de alt neam). insd cel ce era rob pdcatului gi a fost r6scumm6ntuitoare, iarinima-lui s-a cur[fit (cirPtrn,pl" Jertfa.ce.a primit. este Mielul se va minca doar in casd; ,,Deci Smcis), porunca lui Dumnezeu ereticii de alt cuget, zidindu-qi lor, afar[ de cortul cu adevilrat sftnt, alt cort, gi jertfind Mielul gi duc6ndu-L departe de casa cea una gi impnrfind pe Cel rlr1it."l3O ,,Camea sffinti a Domnului Hristos nu poate fi afari gi, pentru credinciogi, nu este vreo altl casl in de una singurd, Biserica."l3l ,,Trupul (mielului) este morde bunlvoie prin virtufi; s6ngele, desivdrgirea prin pentru adevir la vreme de strdmtorare; iar oasele, raime oespre Inile pnme despre Dumnezeu, ljumnezeu, care noua noui ne sunt rnaccesrbtinaccesibi"132 Oasele nu se vor zdrobi, ,,c[ci oasele nu se pot mdnca de nogtri. Cdci aga este minfilor omenegti Cuvdntul alb, ca s[ 1n aseza
llllntnl Chiril al Alexandriei, op. cit.,X ttlfuinrl Ciprian al Cutaglner, Despre unitatea Biserbii ecumenice,WIL Hllntul Modm Mlrturisitorul, Rdspunsuri cdtre Talasie,35
63
I spun aga, $i ascuns al Dumnezeirii Lui' Cunoaqtem 9i S-a c[ fire dup[ (Dumnezeu) 9i foarte &ept c[ Fiul este de la Dumnezeu 9i Tatil, dar nu-L cercet6m, dup[ sfintului. C[ci cine gtie sd spun[ modul naqterii? ("') prin aceasta atati tfuria cea mai presus de minte a dogmel icestea nu ne lasd legiuitorul sd le zdrobim' Dar le zdrobesc
totul in ei ereticii care strici cele drepte'"l33 5l'. ,,Deci, fn ziua aceea a scos Domnul pefiii lui I' cu oStirea lor." din lara ' Egiptului, ,,Isriei inseamnd: mintea care vede-pe Dumnezeu' venirea lui Hristos, mintea se elibereaz[ din robia i
irisi ;
duhurilor egiptene."r3a 6. Trecerea prin Marea RoSie (13,
1
-
nul tot
Cap. 13, l-22 ,, Moise Si i-a zis: Sd-Mi ce se na$te tntdi lafiii este al Meu!
14, 31)
toc'
"
partt ,,A sfinfi, a consacra, cu ideea de-a pune de-o pdstra in rezervdo a-ihdrdzi cuiva un-anume scop' ?lt1t"i uiup, D.r.nezeu revendici pentru Sine-pdrga vie(ii' fruct-al pdntecelui matern. Prin aceast[ sfinfire' primul al omului devenea proprietatea lui Dumnezeu; primul-nl al animalului ii era-deitinat tot lui Dumnezeu, dar ca ani de jertfr."135 3-1.2z
,,Iar Moise a zis cdfte popor: Sdvd aduceli te de ziua aceasta, in care ali ieSit din pdmdntul Egiptului' casa robiei, cdci cu mdnd tare v-o scos Domnul de acolo nu mdncali dospit; cd astdzi iesi,ti voi, in luna Aviv' Iar a te va duci Domnul Dumnezeul tdu in lara Canaaneilor' teilor,aAmoreilor,aHeveilor,alebuseilor,aGherghese S-a jurat El pdrinlilor tdi sd-li Si a Ferezeilor, pentru care Sfentnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,rl '3' t'a Sfrntul Macarie Egipteanul, op. cit., XLVIL 5 ,,, pEI.lT, p. 139
64
lara unde curge miere Si lapte, sdfaci slujba aceasta in aceasld lmd. $apte zile sd mdndnci azime, iar tn ziua a $aptea este tdrbdtoarea Domnului: Azime sd mdncali Sapte zile Si sd nu Be gdseascd la tine pdine dospitd, nici qluat dospit in toate holarele tale. In ziua aceea sd spui fiului tdu Si sd zici: Acestea ilunl pentru cele ce afdcut Domnul cu mine, cdnd am ieSit din Egipt. Sdfie acestea ca un semn pe mdna ta Si aducere aminte lnaintea ochilor tdi, pentru ca legea Domnului sd fie in gura lu, cdci cu mdnd tare te-a scos Dornnul Dumnezeu din Egipt. Sd pdzili dar legea aceasta din an in an, la vremeo hotdrdtd. $i cdnd te va duce Domnul Dumnezeul tdu fn lara Canaanului, cum S-a jurat lie Si pdrinlilor tdi, Si li-o va da fie, atunci *d osebesti Domnului pe tot cel de parte bdrbdteascd de la oaneni, care se na$te intdi; Si pe tot cel de parte bdrbdteascd, cure se va na;te intdi din turmele sau de la vitele tale, sd-l tn-
Domnului." ,,Pe drept cuvdnt ne cere Dumnezeul tuturor s6-I pregi afirml c[ trebuie sb-I inchinlm Lui cele bdrb6toate dlm togti. C[ci, odat[ ce au pierit tofi int6ii niscufi ai Egiptenilor gi f-au mdntuit in toatd casa gi a scdpat de nimicitorul pe Israel gcl iubit, fiind trna cu singele mielului, ca chip al lui Hristos Oare a murit pentru noi, ca s[ desfiin,teze moarte4 cu dreptate ooi mdntuifi nu mai sunt ai lor, ci s-au ftcut ai Celui ce S-a primejduit pentru ei. (...) Domnul nostru Iisus Hristos, legnnd mulfimea demonilor necura{i gi pundndu-$i sdngele S[u pentru noi gi inl[tur0nd astfel moartea gi desfiinf6nd stricdciunea (ooruperea), ne face ai S[i, incdt nu mai tr{im via{a noastr6, ci mai degrabl a Lui. $i dac6 nu ar fi primit si fie intre cei morfi, llu s-ar fi surpat stlp6nirea groaznicla mo4ii."r36 l3z ,,Pe tot intdiul ndscut de la asind sd-l rdscumperi miel; iar de nu-l vei rdscumpdra, ti vei frdnge gdtul; sd un ou rtscumperi Si pe tot intdi-ndscutul din oameni tn neamul tdu." Asinul nu poate fi adus jertfr, fiind animal necurat; el ehini
f
rn
Sferrtol Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Il
65
era omorat
fdrl si curgl
sAnge, spre a se deosebi de animale
jertfite. Dar asinul poate fi rlscumplrat prin miel. ,,Legea d[ de infeles prin acestea cd gi ceea ce e intinat e sfhnt Hristos gi prin El e primit 9i ceea ce e lipsit de sfinfenie 9i primit. Cici El S-a fdcut pentru noi jertft sf6nti 9i intru mi de bun[ mireasmd, fiindcd eram p[cltogi gi necurafi. A pentru p[c[toqi, Cel drept pentru cei nedrepfi, Cel curat cei necurafi, ca gi oaia pentru asin[."''' 14-222 ,,CAnd insd te va intreba dupd aceeafiul tdu va zice: Ce inseamnd aceasta?, sd-i spui: Cu mdnd ne-a scos Domnul din pdmdntul Egiptului, din casa robiei. atunci cdnd se inddrdtnicea Faraon sd ne dea drumul, nul a omordt pe toli intdi-ndsculii in pdmdntul Egiptului, de tntdi-ndscutul oamenilor pdnd la intdi-ndscutul dobi De aceea jertfesc eu Domnului pe tot intdi-ndscutul de bdrbdteascd Si pe tot tntdi-ndscutul din fiii mei il Sdfie dar aceasto ca un semn la mdna ta Si ca o tdblild de pra ochilor tdi, cdci cu mdnd tare ne-a scos Domnul Egipt! Iar dupd ce Faraon a dat drumul poporului, nu l-a dus pe calea cea cdtre pdmdntul Filistenilor, care mai scurtd; cdci a zis Dumnezeu: Nu cumva poporul, rdzboi, sd-i pard rdu Si sd se intoarcd in Egipt! Ci a dus nezeu poporul imprejur, pe calea pustiului, cdtre Marea Sie. $i fiii lui Israel au ieSit in bund rdnduiald din pdrnt Egiptutui. Atunci a luat Moise cu sine oasele lui losif; cdci sif legase pe Jiii lui Israel cu jurdmdnt, zicdnd: Are sd vd t ceteze Dumnezeu Si atunci sd luali cu voi Si oasele mele aici! Fiii lui Israel aupornit apoi din Sucot Si Si-au asezat bdra la Etam, la capdtul pustiului. Iar Domnul mergea tea lor: ziua tn stdlp de nor, ardtdndu-le calea, iar noaptea stdlp de foc, lumindndu-le, ca sd poatd merge Si ziua Si tea. $i n-a lipsit stdlpul de nor ziua, nici stdlpul de foc tea, dinaintea poporului. " Moise a luat cu sine osemintele lui Iosif, dupd dorinfa
triarhului (cf. Facerea 50, 25). Din Sucot Israel a pornit cdtre (: vizuina fiarelor), cdtre Marea Rogie. Poporul era c6l[uzit de Dumnezeu, in chipul unui stdlp de nor zita, iar noaptoa in chip de st6lp de foc. ,,Focul acela, care semdna cu un rtdlp, qi focul cel din rug sunt simboluri ale Luminii celei sfinte Care a trlit pe pnmdnt 9i S-a iniltat iardqi la cer prin cruce, prin oare ne-a ddruit vederea cea spiritual6."l38 flristos cflliuzeqte poporul ce fuge de tirania pdcatului, citre Implr[{ia fdg[duitI. Cap. 14, l-82 ,,Atunci a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Spunefiilor lui Israel sd se intoarcd Si sd-Si aseze tabdra infala Pi-Hahirotului, intre Migdal Si mare, in preajma lui Baal-fe,fon. Acolo, tn preajma lui, ldngd mare, sd tdbdrAli. Cd Faraon va zice cdtre poporul sdu: Fiii aceStia ai lui Israel s-au rdtdcit lh pdmdntul acesta Si i-a fnchis pustiul. Iar Eu voi invdrtosa lnima lui Faraon si va alerga dupd ei. $i-Mi voi ardta slava Mea asupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui; Si vor cunoa$te toli Egiptenii cd Eu sunl Domnul! $i au fdcut aSa. Aunci s-a dat de Stire regelui Egiptului cd poporul eweu afugit. $i s-a fntors inima lui Faraon Si a slujitorilor lui asupra poporului acestuia si ei au zis: Ce amfacut noi? Cum de am ldsat pe fiii lui Israel sd se ducd si sd nu ne mai robeascd noud? A lnhdmat deci Faraon carele sale de rdzboi;i a luat poporul tdu cu sine: a luat cu sine Sase sute de cdrule alese Si toatd cdldrimea Egiptului Si cdpeteniile lor. Iar Domnul a invdrtogat inima lui Faraon, regele Egiptului, Si a slujitorilor lui, Si a ulergot acesta dupd fiii lui Israel; dar fiii lui Israel iesiserd Etam
sub mdnd
hirot I
t37
rt
1: loc de innoptare), in
Clemsnt Alexandrinul, Stromate,
l" PENr,
lbid.
66
tnaltd."
Traducerile ce trmeazd Septuaginta (1688, 1914, Anania) aratii ci Israel a iegit cu mdnd inaltd,,,gest de libertate; plecaseri fluturdnd din mdini, ftrd s6 le pese (e altceva decdt hralul tnalt allui Dumnezeu;"r3e. Israel a tlbdr6t ldngd, Pi-Ha-
l,
p. 14l
67
preajma fui Baal-lefon 164, 4
(:
Domnul vegherii), intre Migdal (: turn; fortdrea(d) gi Rogie. in vremea aceasta, Faraon pornegte in urmlrirea lor. 9-12: ,,$i au alergat dupd ei Egiptenii cutoli caii Si le lui Faraon, cu cdldrelii Si cu toatd oqtirea lui Si i-au aj cdnd poposiserd ei la mare, ldngd Pi-Hahirot, tnfala lui al-lefon. Dar cdnd s-a apropiat Faraon gi cdnd s-au uitat lui Isrqel inapoi Si au vdzut cd Egiptenii vin dupd ei, s-au mdntat foarte tare fiii lui Israel Si au strigat cdtre Domnul; au zis cdtre Moise: Oare nu erou morminte tn lara Egi, de ce ne-ai adus sd murim in pustie? Ce aificut tu cu noi, ldndu-ne din Egipt? Nu li-am spus noi, oare, de aceqsta Egipt, cdnd li-am zis: Lasd-ne sd robim Egiptenilor, cd e bine sdfim robi Egiptenilor decdt sd murim fn pwtia aceasta? P[catul p[rlsit cautd si ne ia iardgi in stipflnirea sa. ne ajunge din urmd cdnd privim inapoi, iar viatg cea noui pare pustie gi asprd. Chiar dacd p[catul e unit cu suferinfa, torit[ pu,tinei pllceri pe care ne-o procur6, sufletul preferd sea tirania sa, tras in jos de cltre trupul neexersat, gi cu greu vechile deprinderi. 13-142 ,,Moise insd a zis cdtre popor: Nuvd temeli! Si veli vedea minunea cea de la Domnul, pe care vd vaface El astdzi, cdci pe Egiptenii pe care ti vedeli astdzi nu-i mai vedea niciodatd. Domnul are sd Se lupte pentru voi,
voifili liniStili!" ,,Cei ce inci
patimile qi de si nu ia asupra vrdjmagilor nevlzufi trebuie si ins[rcinarea de-a r[spunde pentru virtute, ci s[ lase lui Du rrezetJ)prin ruglciune, grija pentru ei.'140 l5z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Ce strigi Mine? Spunefiilor lui Israel sd porneascd." Dar Scriptura nu l-a inftfigat pe Moise strigdnd. Moise se ruga in tdcere, el totugi striga, cici avea se tem de rdzboiul cu
tacd, adici
r40
Sfrntul Maxim Mlrturisitorul, Capete despre cunostinla de
nezeu,30
68
minfii, care suie
la
Dumnezeu intreaga noastr[ fiinp."rar
Dumnezeu i-a rlspuns pe dat6, clci ,,celui ce doreqte cu putere ouno$tinfa dumnezeiascI, din pricina curdfeniei, i se potrivegte
hdrtrzneala cucernici."l42 16z
,,Iar tu ridicd-1i toiagul Si-li intinde mdna asupra trecefiii lui Israel prin mijlocul md-
lltdrii Si o desporte, Si vor
lll,
ca
pe uscat."
,,C0nd mintea va mAntui simfirile sufletului de voile trupului gi st6lpul vlzut de ea le va trece gi va despirli sufletul de Voile trupului, vdzdnd Dumnezeu neruginarea patimilor pornlndu-se asupra sufletului, voind s6-i fini simfirile tn p[cat, dar mintea gdndind pe ascuns neincetat la Dumnezeu, El va trimite ajutorul Sdu qi va pierde deodati pe tofi w[jmagii Lui."r43 8[ avem incredere cd, atunci cAnd trupul e molegit de slIblciune, ,,dac6 strig[ mintea veghind, fie cd gezi, fie ci egti culgit, o aude Cel ce aude cele ascunse ale inimii."laa 17-20: ,,Iatd, Eu voi invdrtoSa inima lui Faraon Si a tuturor Egiptenilor, ca sd meargd pe urmele lor. $i-Mi voi ardta
lluva Mea osupra lui Faraon Si asupra a toatd oStirea lui, $lupra carelor lui Si asupra cdldrelilor lui. $i vor cunoaste loli Egiptenii cd Eu sunt Domnul, cdnd imi voi ardta slava Mea asupra lui Faraon, asupra carelor lui Si asupra cdldrelilor lui! Atunci s-a ridicat ingerul Domnului, care mergea fnalnlea taberei fiilor lui Israel, Si s-a mutat fn urma lor; Si s-a rldicat stdlpul cel de nor dinaintea lor Si a stat in urma lor. Astfel a trecut el Si a stat intre tabdra Egiptenilor Si tabdrafiilor lui Israel; Si era negurd gi intuneric pentru unii, iar pentru eeilalli lumind, noaptea, Si toatd noaptea nu s-au apropiat unii de
allii."
,,Pe cei ce se indeletnicesc bine cu
tar
taz r.r
ftptuirea, rug[ciunea
rugdciune,l4 ' cit''30
lal
69
cdnd ii umbregte ca un nour care-i apiri de gdndurile re, c6nd ii rdcoreqte ca o roul de lacrimi, ar[tAndu-le duhovniceqti."la5
2l-28: ,,Iar Moise Si-a tntins mdna sa asupra mdrii Si alungat Domnul rnareo toatd noaptea cu vdnt puternic de rdsdrit Si s-afdcut marea uscat, cd s-au despdrlit apele. $i intrat fiii lui Israel prin mijlocul mdrii, mergdnd ca pe iar apele le erau perete, la dreapta si la stdnga lor. Iar tenii, urmdrindu-i, au intrat dupd ei tn mijlocul mdrii to[i lui Faraon, carele Si cdldrelii lui. Dar tn straia diminelii a tat Domnul din stdlpul cel de foc Si din nor spre tabdra nilor Si a umplut tabdra Egiptenilor de spaimd. $i a fdcut sard rolile de la carele lor, tncdt cu anevoie mergeau Atunci au zis Egiptenii: Sdfugim de lafola lui Israel, cd nul Se luptd pentru ei cu Egiptenii! Iar Domnul a zis cdtre se: intinde-li mfuta ssupro mdrii, ca sd se tntoarcd apele pra Egiptenilor, asupra carelor lor Si asupra cdldrelilor lor! Si-a tntins Moise mdna sa asupra mdrii Si spre ziud s'a i; apa lo locul ei, iar Egiptenii fugeau impotriva apei. $i aSa tnecat Dumnezeu pe Egipteni tn mijlocul mdrii. Iar apele tras la loc Si au acoperit carele Si cdldrelii intregii oStiri a Faraon, care intrase dupd Israelili in mare, Si nu a rdmas ni' unul dintre ei." E o prelungire a efectului sdngelui mielului jertfrt: lo, sdngele mielului indepirta pe nimicitor; aici, sdngele M lului Celui nevinovat, al lui Iisus Hristos, pune pe fug[ pe moni"l46. Dumnezeu lasl apropierea primejdiilor cu scop dagogic: ,,Cu osteneli gi cu greutlfile drumului, Moisi ii in si fie rlbddtori gi-i instruia ca, frcdnd experienla acelor rente necazuri, s[ socoteascd folositoare bundtSfile firii in ii ducea, dupi greutdfile acelui drum."r47 Un alt aspect: bla migcare a toiagului lui Moise a devenit in imnografia to' 'ou ra7
Ilie Ecdi"ol, Culegere din sentinlele infeleplilor, IOB Sfantul Chiril al Ierusalimului, Cateheza I mistagogicd,3 Clement Alexandrinul , Stromate,I, 161, 3
70
tin[ simbol qi prefigurare a Sfintei Cruci: pe vertical[ c0nd a dcspicat up"i.,'p" irizontald, cdnd le-a readunat."lat ,3.stfel gi frihiile au gtiut sd respecte pe slujitorii Stipdnului gi sd-gi stipdneasci lucr6rile lor."l4e Dar marea nu s-a supus decdt primind rannul Creatorului siu: ,,Toiagul lui Moise a lovit marea in ohipul crucii gi a m6ntuit pe Israil, iar pe Faraon l-a inecat."rso 29-302 ,,Fiii lui Israel tnsd au trecut prin mare ca pe uscal Si apa le-afost perete la dreapta Si la stdnga lor. Aga a iz-
Domnul in ziua aceea pe Israelili din mdinile Egiptenilor; gl auvdzutfiii lui Israel pe Egipteni mor{i pe malurile mdrii." Aici, marea inchipuie apa Botezului, care omoari pe asupritori gi lasl si treaci un om nou, eliberat de muncile satanei. ,,'[ofi cei ce trec prin apa tainic[ a Botezului trebuie s[ omoare toat[ tablra reutitii in apE, gi anume: ldcomia, pofta desfrAnati, cugetul r[pitor, patima infumur[rii gi mdndriei, pomirea m€nioas5, furia, pizmu bdrfirea, toate acestea gi cele asemenea.""' 3lz ,,Vdzuha Israel mdna cea tqre pe care a intins-o Domnul asupra Egiptenilor, Si s-a temut poporul de Domnul gl a crezut in Domnul Si ?n Moise, sluga Lui." Daci Moise aizbitvitpe Israel din robia Egiptului, Hrisde striclciunea mortos, ,,mai mu hdvit
r Sffintu
ui"r52.
fii gi de sub
md acestea: ,,Moise, desp[(ind sau, ca s[ zie mai bine, inl[turind cu lovitura rafiunii atotputernice, al c[rei simbol era poate toiagul, amlgirea celor sensibile, ca pe o mare, a oferit poporului ce se gr[bea spre ttrglduin{ele dumnezeiegti p[mdntul de dedesubt, intdrit gi neclltinat. Prin aceasta a ardtat c[ firea ce cade sub simfuri poate fi bine vlzutii gi cuprins[ de rafiunea dreapt5, 9i ugor de cllcat 9i de strdbltut de via{a impodobiti cu virhrgi, 9i nici o primejdie nu ll8
PEl.lr, p.
143
ra'Smntul Ioan Gurf, de Aur, Omilii la Facere,Xll,3 lto Sfentol Ioan Damaschin, Dogmatica, rv, l1 lil Sfarrtol Grigorie de Nyssa, op. cit. l'2 Sfintul Ioan Damaschin, Dogmatica,IY ,4
7l
o strebat astfel, din pornirea apelor pirtite ce se agiti din amdndoue pe{ile gi care mai inainte acopereau. Cici despdrfirea apelor mirii, gdndit[ printr-o rafi ne mai inalt4 inseamn[ desfacerea patimilor din fesitura ce se nagte, pentru cei ce
ei Si-i voi ajunge; pradd voi tmpdrli Simi voi sdtura suJletul de rdzbtmare; voi scoate sabia Si mdna mea fi va stdrpi! Dar ai trimis Tu Duhul Tdu Si tnarea i-a inghillt; afimdatu-s-au ca plumbul in apele cele mari. Doamne, cine
zlcea: Alerga-voi dupd
leagd intre ele, desfacere pe care o pricinuiegte rafiunea c6nd
Ssle asemenea
lovegte din inim[ gi nu le ingiduie sI se uneascl intre ele cei ce inainteazdou sirguinf[ spre Dumneze:u."153
preasldvit tn sfinlenie, minunat intru slavd Si fdcdtor de minuni? Intins-ai dreapta Ta Si i-a fnghilit pdmdntul!" ,,$i azi mai inghite pim6ntul pe necredincioqi. Oare nu vi se pare cE plmdntul inghite pe cel ce nu are dec6t g6nduri gi fapte pdmflntegti, pe cel care vorbegte despre pimdnt, ap[ri p[mdntul, rflvnegte pdm6ntul gi-gi pune in el toatl nidejdea sa, cel care nu ridic[ niciodat[ privirea sa spre cer, nu gdndegte la viafa viitoare, nu se teme de judecata lui Dumnezeu gi nici nu rtvnegte la ftglduin{a de fericire, ci cugeti tot timpul numai la lucruri prezente gi suspin6 dup[ lucruri plmAntegti?"r56 l3z ,,Cdlduzit-ai cu mila Ta ocest popor si l-ai izbdvit; Tu il povdluiesti cu puterea To, spre locasul sfinleniei Tale." ,,Nldejdea bunurilor viitoare dd linigte celor care se pooliesc, precum nidejdea cununii indulcegte durerea rdnilor ce-
7. Cdntarea
lui Moise (15,1-27)
Cap. 15, l-5: ,,Atunci Moise Si fiii lui Israel au Domnului cdntarea aceasta Si au zis: Sd cdntdm Domn cdci cu slovd S-a preasldvit! Pe cal Si pe cdldrel in mare aruncat! Tdria mea Si mdrirea meq este Domnul, cdci El izbdvit. Acesta este Dumnezeul meu Si-L voi preasldvi, nezeul pdrintelui meu Si-L voi preofndlya! Domnul este yi tn luptd; Domnul este numele Lui. Carele lui Faraon si rea lui in rnare le-a aruncot; pe cdpeteniile cele de seamd lui, Marea RoSie le-a tnghiyit, addncul le-a acoperit, in mdrii ca o piatrd s-au pogordt." ,,Sd nu crezi cumva cd El doboari la pdmdnt numai tllii vlzute.';l54 yufel va int[ri Dumnezeu pe cei care-I um zi gi in r[zboiul nevdzul pe care-l aduc diavolii asupra fletelor noastre. Egiptenii s-au pogor6t in fundul mlrii meni pietrelor, clci ,,p[c[togii sunt grei. E vorba de pietre acelea din care pot sd ridice pe fiii lui Avraam (Matei 3, sunt acei care iubesc strifundurile gi prefuiesc elementul chid, adici aceia pe care ii inlInfuie pldcerile amare."r55 6-12: ,,Cu mullimea slavei Tale ai surpat pe cei nici. Trimis-ai mdnia Ta Si i-a mistuit ca pe niSte paie. La flarea ndrilor Tale s-au despdrlit ape, strdnsu-s-au apele la ca tm perete Si s-au inchegat valurile in inima mdrii. Vt
72
fie intre dumnezei?
Cine este dsemenea fie
lor care luptii."l57
14-15: ,,Auzit-au neamurile Si s-au cutremurat, fricd a cuprins pe cei din Filisteia. Aunci s-au spdimdntat cdpeteniile Edomului; pe conducdtorii Moabului cutremur i-a cuprins; ti toli cdli trdiesc in Canaan si-au pierdut cumpdtul." DupI Origen, textul nu se justificl din punct de vedere lstoric, popoarele canaanite avAnd primele confruntlri cu Isracl mult mai tdrziu (dar ar fi putut afla indatl cele intdmplate egiptenilor!). Astfel, filistenii ar inchipui aici pe cei ce se pr6bugesc in patimi, iar edomilii, etimologic, pe cei p[mdntegti. Aceqtia se tulburd cici, impirifiile lor fiind, spiritual, in iad, ce tem de Acela ce le va sf5rdma porfile gi va elibera sufletele din stipdnirea mo4ii."r58
73
l6t ,,Fricd
Si groazd va cddea peste ei.
$i
de
bralului Tdu, ca pietrele vor incremeni, pdnd ce va trece porul Tdu, Doamne, pdnd ce va trece poporul Tdu acesta, care l-ai cdstigat Tu. " ,,Fdrd indoiali oE, dupl ffecerea evreilor, neamurile inceta sd mai fie de piatrd qi, in locul inimilor lor aspre, ele ' primi o fire cu adevfuatumanl gi indreptatl intru Flristos."lse l7z ,,Tu il vei duce SiJ vei sddi in muntele Tqle, in locul ce fi l-ai fdcut sdld.sluire, Doamne, in sfdnt cel zidit de mdinile Tale, Doamne!" E anticipat Sinaiul, dar gi Sionul. ,,Dumnezeu nu vrea ne s[deasc[ nici in Egipt, nici in locuri urdte gi josnice ci, cei pe carc-i aSazfl" vrea sd-i sldeasc6 in muntele Sale."l0 l8z ,,impdrdli-va Domnul tn veac Si in veacul veacului. ,,Deci este ceva mai presus de veacuri: implr[fia ade rati a lui Dumnezeu. Cdci nu e ing[duit a spune c[ imp[rn{ia sub veacuri gi timpuri."l6l Dumnezeu a inceput, sau c[ "u "odecu carele l9z ,,Cdci caii lui Faraon Si cdldrelii lui apele mdrii, iar asupra lor intrat in mare. Intors-a Domnul pe uscat!" lui Israel au trecut prin mare, ca ,,Daci te vei gisi in mijlocul unui neam necredincios desfrdnat, dar (vei fi) ca lumina soarelui, stArpind cuvintul vi care indrum[ spre mlrire (Filipeni 3, 15-16), se poate ca tu sd treci prin aceastii lume frr[ ca apele poftelor sau le tulburate ale p[catelor s[ te stropeasc[."r62 Aici se incheie Cintarea lui Moise. 20: ,,Atunci a luat Mariam proorocila, sora lui A timponul tn mdna sa, Si au ieqit dupd ddnsa toate femeile, timpane Si ddnluind."
,,Odinioar[ Miriam, sora lui Moise, privind clderea dugmanilor, ridicdndu-gi chimvalul, a condus cdntarea de biruinfd I odntirefelor. Iar acum, cea mai mare dintre virtuli, dragostea, ridicAndu-se ca s[ laude sufletul care a biruit patimile, se folorc$te de contemplafie ca de o chitar6" gi nu inceteaz6 s[ laude pe
jurul ei."r63 Mariam inaintea lor: Sd cdntdm
Dumnezeu, veselindu-se cu cele din
2l: ,,$i rdspundea
Domnului, cdci cu slavd S-a preasldvit! Pe cal si pe cdldre! in mare i-a aruncat!" Calul ,,inseamnd patima cea cu multe picioare, cea dobitoceasc[ gi furioasi, adic[ pofta; gi impreuni cu ea cil[reful lncilecat pe cal care, datorit6 pl[cerilor, las[ slobode frdiele; pe acegtia i-a aruncat in mare; i-a aruncat, adicd,, in invdlm[geiile lumeqti."rn 22-25a: ,,Apoi a ridicat Moise pefiii lui Israel de la Marea RoSie Si i-a dus in pustia $ur Si au mers lrei zile prin pustie gl n-au gdsil apd. Au ajuns apoi la Marq, dor n-au putut sd bea upd nici din Mara, cd era amard, pentru core s-a Si numit locul gcela Mara. De aceea cdrtea poporul tmpotriva lui Moise gi ,icea: Ce sd bem? Attmci Moise a strigat cdtre Domnul Si Domnul i-a ardtat un lemn; Si l-a aruncat in apd Si s-a indulcit apa." Evreii au ajuns la Mara (: amlriciune), un izvor din pustia $zr (: zid). ,,Scriptura de Dumnezeu insuflat[ inchipuiegte prin apd cuvAntul dumnezeiesc. C[ci precum apa simfitl cste de via(i frc[toare pentru trupuri, aga gi cdnd vine cuv6ntul dumnezeiesc in minte, ii folosegte nu pufin acesteia. (...) Plrisind, deci, de curdnd Israelilii idolatria urdtd de Dumnezeu a Egiptenilor, gi-au mutat mintea la implinirea celor voite de Dumnezeu. Dar incl nu erau introdugi in legile de sus, nu se ad[pau inci cu apa spirituald, ci aveau incd in ei mintea uscati gi insetati. $i aqa ajung cu greu la Mara. Dar n-au putut sd bea up6 din e4 fiindc[ era amar6. Apoi Moise aruncdnd lemnul tn
"'Ibid.,Yr,1 '60
lbid.,Yr,9
t6t Sfrntul Maxim Mtrrturisitorul, Capete gnostice, 186 t6'
origeq op. cit.,Yl,
12
74
lt'' l('a
Ilie Ecdi"rrl, op. cit.,186 Clement Alexandrinul, Stromale,Y, 52, 5
75
ea, apa s-a vindecat de amdriciunea inndscutii. Ce e, deci, ra? Ag spune cd e litera legii. Clci legea e amarl , fiindci ne depsegte. (...) Dar gi legea va fi de viali ficltoare 9i se va eli ra de am6riciunea literei, cdnd se va face ardtdtoare a tainei Hristos. (...) Dar gi ceea ce s-a intdmplat la Mara a fost un
clar (al implinirii legii in Hristos). Cdci lemnul inseamn[ cea lui Hristos, sau taina s[vdrgiti prin ea. Fiindci dacd at mi-o cei din lege, ar afla c[ 9i amarul ei este dulce. C6ci, ce cred in Hristos, legea nu le mai este acuzatoare 9i 9i ceea ce s-a intflmplat in i prilejuiegte o in{elegere duhovniceascd 9i conduce spre Hri Care este via{6 gi de via!6 ftc[tor. $i prin aceasta legea igi t[ indreptilirile gi judeclfile. Cici ne duce indati spre ceea place lui Dumnezeu gi ne arati cdrarea spre tot ce e mai bun toare, ci de
viali fhcltoare,
s[ ajungem in afara fricii qi a aqtept[rii 10r."165 Cel decis s[-[ urmeze Domnului, ,,dup6 ce qi-a cugetul trecdnd prin ap6, omordnd qi alungdnd de la sine tot este de alt neam, va gusta apa amarl a Marei, adic[ din vi lipsiti de pldceri, ce pare la inceput amard 9i nepldcuti ce
ne pregitegte
9e g
eus[, lar 1;..face dulce celor
in simlurile
ce primesc lemnul (Crur
10r."166
25b-272 ,,Acolo a pus Domnul poporului Sdu De vei asculta cu Si porunci Si acolo l-a tncercat Si i-a zis: are-aminte glasul Domnului Dumnezeului tdu Si vei face cruri drepte inainteo Lui Si de vei lua aminte la poruncile
for insetafi, ne duce la cele doulsprezece inroarc gi la cei gapterpei de finici, adicl la invd(itura Evangheliei, in care cele dou[lprezece izvoare sunt cei doisprezece Apostoli pe care Domnul l.a ales potrivit cu trebuinfa, frcdnd sd izvorasc[ prin ei cuvin$1. (...) Iar cei gaptezeci de finici sunt apostolii hirotonili, trimigi in toat[ lumea, in afard de cei doisprezece ucenici, fiind la llurnlr c6fi spune istoria c[ erau finicii."r67 Cei 70 sunt amintifi laLuca 10, 1.
Evreii nu ar fi putut face acest drum frr[ Moise, clci prin el a lucrat Dumnezeu. Vedem de aici cAtI hebuin(i avem do mijlocirea Sfinfilor. ,,Tofi cei ce voim sI ieqim din Egipt qi il fugim de faraon avem negregit gi noi nevoie de un Moise oaiocare, ca mijlocitor cdtre Dumnezeu gi dupi Dumnezeu, care, ftAnd pentru noi la mijloc cu frptuirea gi cu vedere4 s[ intind[ m0inile spre Dumnezen, ca sd trecem, povdfuifi de el, marea piBttelor gi sd punem pe fugd (...) c6petenia patimilor. S-au inSeht, deci, cei ce s-au increzut in ei ingigi gi au socotit ci n-au neVoie de
nici un pov6guitor."r6s
Asemeni lui Israel, dupd ce am pdr[sit pdcatul, ne afl6m 0! intr-o pustie; de indati trebuie sddite virtufile in sufletul Our[tit, spre a nu r[m0ne goi gi pentru ca amintirea pdcatului il nu ne atragd. iarlgi in robie. Pustia, tn plus, e gi o invitalie la doscoperirea Realit5tii.
S.Israelinpustie (16, 1- 18,27)
Lui, nuvoi oduce osupra ta nici una din pe adus asupra Egiptenilor, cd Eu sunt Da le-am care lile nul Dumnezeul tdu Care te vindecd! Apoi au venit tn Elim. erau acolo doudsprezece imoare de apd Si Saptezeci de definic. $i au tdbdrdt acolo ldngd apd." De la Mara, poporul a ajuns la oaza Elim 1: ,,Taina lemnului, prin care apa virtufli se face buni de blut
Cap. 16, l-32 ,,Plecdnd apoi din Elim, a venit toatd obin pustia Sin, care este intre Elim Si Sinai, tn ziua a cincisprezecea a lunii a doua, dupd ieSirea din Egipt. ln pustia aceasta, toatd obgteafiilor lui Israel a cdrtil impotrilu lui Moise Si Aaron. $i au zis cdtre ei fiii lui Israel: Maii bi;e muream bdtuli de Domnul tn pdmdntul Egiptului, cdnd Sedeum imprejurul cdlddrilor cu carne Si mdncam pdine de ne
Sfrntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,ll op. cit. 'uu S nt,l Grigorie de Nyssa,
l^t rhid. lt' Sfentol Ioan Scirarul Scara,I, 13 ,
Si vei pdzi legile
165
76
lleufiilor lui Israel
77
sdturam! Dar voi ne-ali adus tn pustia aceasta, ca toatd Stea aceasta sd moard de foame. " ,,Cu adev[rat l6ngd clld[rile de carne ged cei ce-gi dorin(ele cu o cllduri mustoas[ gi necontenitd. Iar maica i de pldceri este licomia pdntecelui, cdci aceasta nagte iubirea
pl[ceri, dar gi multe din celelalte patimi. Pentru c[ din ca dintr-o rdddcin5" puiesc celelalte patimi care, indl{6ndu-se incetul, ca nigte arbori,peste aceea care le-a ndscu! iqi r[utdfile pind la cer."r 4-l3tz ,,Domnul insd a zis cdtre Moise: Iatd, Eu le ploua pdine din cer. Sd iasd dar poporul gi sd odune in zi cdt trebuie pentru o zi, ca sd-l incerc dacd va umbla sau dupd legea Mea. Ior tn ziua o gasea sd adune de doud ori mult decdt adunau tn celelalte zile, pentru o zi. Atunci au Moise Si Aaron cdtre toatd adunareafiilor lui Israel: veli cunoaste cd Domnul v-a scos din pdmdntul Egiptului. dimineald ve{i vedea slavo Domnului, cd El a auzit cdrti voastrd impotriva lui Dumnezeu; iar noi ce suntem de cd fmpotriva noastrd? $i a mai zis Moise: Cdnd Domnul vd va diseard carne sd mdncali Si dimineald pdine sd vd din aceea veli aJla cd a auzit Domnul cdrtirea ce ali asupra Lui. Cdci noi ce suntem? Cdrtirea voastrd nu este potriva noastrd, ci tmpotriva lui Dumnezeu! Apoi a zis cdtre Aaron: Spune la toatd adunarea fiilor lui Israel: piali-vd inaintea lui Dumnezeu, cd a auzit cdrtirea Iar cdnd vorbea Aaron cdtre toatd adunarea fiilor lui L au cdutat ei spre pustie Si iatd slava Domnului s-a ardtat nor. $i a grdit Domnul cu Moise Si a zis: Am auzit cdrtirea lor lui Israel. Spune-le dar: Diseard carne veli mdnca, iar mineald vd veli sdtura de pdine Si veli cunoa$te cd Eu, nul, sunt Dumnezeulvostru! Iar, dacd s-afdcut seard, au prepelile Si au acoperit tabdra. " ,,Cd,viafa Iudeilor nu era liberd de pofte trupegti, o r6e
Nil
Ascetul , op. cir.,55
o poate dovedi limpede din faptul cL cede came din Egip! ceea ce arutil cd aveau minmdnc5rurile Eau gi pornirile spre ele. (...) E slab[, deci, de tiranizati biruitn ha gi mult luptat[ de atacul patimilor. De aceea ea lltintea Iudeilor vodea cineva ugor qi
irte incd la cele trupegti gi e ripusd de cele p[mdntegti. Iar locasta ni se dd de infeles (...) prin prepelifi. C[ci Dumnezeu o 6fcr[ celor ce o poftesc, neatrlgAndu-i, ins6, la pofte, dar ned6n-
fu-le inc[ nici puterea s[ biruiasc[ patimile. Pentru cd celor din lcge nu li se d[ incd inll{imea vielii gi sfinfenia in toate, ci lccasta s-a p[shat mai degrabi pentru cei in Duh. (...) Dar privo$te cum prepelilele zboafr c[tre adunarea Iudeilor seara. (...) Lucrul acesta ne arati indirect c[ iubitorul celor pimintegti nu lo 4fl6 in lumina infeleghtoare, ci ca intr-o noapte gi intr-un inhtneric. $i aceasta inseamn5, f5r[ indoiall, ci mintea Iudeilor nu &a eliberat de negtiin(I gi impietrire, sau de ceafa spirituald."rT0 ' 13b-152 ,,Iar dimineala, dupd ce s-a luat roua dimpreiu?ul taberei, iatd, se afla pe foya pustiei ceva mdn'mt, ca niSte gdunSe, gi albicios, ca grindina pe pdmdnt. $i vdzdndfiii lui Isruel, au zis unii cdtre alsii: Ce e asta? Cd nu gtiau ce e. Iar Moise le-a zis: Aceasta e pdinea pe care v-o dd Dumnezeu sd o lndncafi." Uimili la vederea gr[unfelor, evreii se intrebau: man (= ce e asta?), intrebare de la care provine numele de hu? nand.inOrient, sunt cunoscute cdteva tipuri de man6; e vorba fie de substanfe secretate de unele plante, fie de excretiile unor lnsecte; acestea, ln contact cu aerul, formeazd granule comestibile, clutate de beduini. Aici, insi, nu poate fi vorba de un produs natural. Acesta n-ar fi fost suficient pentru a s[tura un lntreg popor; in plus, mana descrisl de Biblie se comport[ diferit fap de orice alt aliment. ,,Mana este umbr[ gi chip (tip) al invlfiturilor gi darurilor venite prin Hristos, care sunt de sus gi din cer gi nu au ceva pimdntesc in ele; sunt strline de
murd[ria trupeascl gi cu adev[rat nu sunt numai hranl a rru
78
sfantul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Il
79
oamenilor, ci gi a ingerilor. CIci Fiul ne-a arltat noul in pe Tatdl gi prin El ni s-a incredinfat cuvintul despre Sfrnta cea de o fiinfi Treime gi am fost cLlduzili pe c[rarea adev a virtulii. Hrana duhurilor este cunogtinfa dreaptd gi nepE
iar dlruirea invlfiturilor prin Hristos ne vine ca o lumi zllei. De aceea rnna s-a cobordt celor vechi cdnd se lumina ziu6, se r[sp0ndea lumin[."r7r ,J.tici Sfinfii p[rinfi nu gtiau este mana gi au aflat, se spune, c[ mana este insugi graiul cuvdntul lui Dumnezeu, din care curg gi se risp0ndesc, ca un izvor vegnic, toate inv[fdturile. Aceasta este hrana cereasc[ (...), Cuv0ntul lui Dumnezeu, pe care l-a aqezat gi dat Dumnezeu, cu care se hr[negte gi se desfatii mintea in1elep1i."172 ,,Agadar, aceastii rdnduialI a lui aceasti hran[ intlregte sufletul infeleptului, il lumineazd indulcegte, impodobindu-l cu str[lucirea adevdrului imbiindu-I, ca gi cu un fagure de miere, cu gustul pl[cut feluritelor virtu{i qi cu cuvdntul inlelepciunii."rT3 ,painea ce cobordt din cer nu este ceva firi trup. C[ci cum s-ar face trupului ceva netrupesc? Deci Cel Netrupesc Se face trup, trupul acestei p0ini nu a avut nevoie nici de sdmdnfE, nici stropire, ci p[m6nful, rlm6ndnd cum era, s-a umplut aceast6 hrand dumnezeiascd" de care se implrtdgesc cei fl[mdnzesc. Prin aceastl minune e vestitd de mai inainte r7a slvdrgit[ prin Fecioara." 16: ,,Iatd ce a poruncit Domnul: Adunali fiecare cdl vd ajungd de mdncat; cdte un omer de om, dupd numdrul telor voastre; fiecare cdyi are in cort, atdtea otnere sd adune
,,Hristos, impir{indu-ne in mlsur6 egall celor mi celor mari harul Sdu gi hr6nindu-ne la fel pe tofi spre v voiegte ca cei mai tari s[ adune impreuni cu alfii gi sd t7t r72 '73
r7a
pentru frafi 9i sd le ddruiasci ostenelile lor gi sd-i facd copdr,,Iar dacd. s-ar putea in,telege gi altfel ouvdntul: Fiecare sd adunali fmpreund cu cei cu care locuili tn acelasi cort, aceasta s-o infelegefi: si nu culeagi tofi ftr[ rAnduiald, amestecat, ci intr-o unitate de neam. Adic[ s[ ne inrugim impreun[ cu cei de aceeagi credinfi cuvintele dumnezelogti qi sd clut2im mana spirituatl (in{elegdtoare), nu cu cei ce ougete altfel gi s[ mergem in chip nein{elept cu cei de alte neamuri spirituale. lar aceasta o face scofdnd din biserici pe cei de alte credin{e qi gdnduri qi contrari gi imboglfindu-se cu hrana din cer impreun[ cu cei unili cu noi in credin6.'176 tagi de darurile de sus."l7s
17-18: ,,$i au fdcut
aSa
175
Sfarrnrl Chiril al Alexandriei, op.
t76
Sfrrrtul Ambrozie, Scrisori;VIII, 6
lbid.
r77
Ibid.,LxN,2
r78
80
lui Israel; au adunat unii
adunat." E o pildd gi pentru creqtini: ,,De se vor purta cu o astfel de simplitate qi dragoste intreolalt[, prisosul celor ce stiruie in rugiciune va implini lipsa celor ce slujesc; gi prisosul celor din urmd va implini lipsa celor dintdi."tl7 l9z ,,Zis-a iardsi Moise cdtre ei: Nimeni sd nu lase din dceasta pe a doua zi! " ,,Prin aceasta legea dI de infeles iarigi ci folosirea de chipuri, dupi trecerea vremii in care au fost folositoare gi necesare, e supusi cu totul osdndei gi pedepsei."r78 202 ,,Dar ei n-qu ascultat pe Moise, ci unii au ldsat din oceasta pe a doua zi; dar afdcut viermi Si s-a stricat." ,,E clar c[ aceasta arati coruperea gi pedeapsa. CIci cei ce pistreazl umbra dupi venirea adevirului vor fi supugi stric[ciunii (coruperii) gi pedepsei."tTe ,,Tot ce e adunat in afard
lbid.
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
fiii
mai mult, allii mai puyin; dar mdsurdnd cu omerul, nici celui ce adunase mult n-a prisosit, nici celui ce adunase pulin n-a llpsit, ci/iecare, cAt era de ajuns la cei ce erau cu sine, atdt a
cit.,Il
Sfentul Simeon Metafrastul, op. 26 'op. cit., Sfrntul Chiril al Alexandriei, cit.,ll tle lbid.
8r
licomiei, se preface in ziua re, adic[ in viafa viitoare, celui ce a adunat, in vierme. viermele acesta, cel ce aude infelege, fdr[ tndoial[, vi neadormit, care prinde viafi din llcomie."r80 2l-242 ,,Fiecare aduna mand dimineala cdt ii pentru mdncat in ziua aceea, cdci, dacd se infierbdnta le, ceea ce rdmdnea se topea. Iar in ziua a Sasea adunard doud ori mai multd: cdte doud ornere de fiecare. $i au toate cdpeteniile adundrii sdJ inStiinleze pe Moise. Iar le-a zis: Iatd ce a zis Domnul: Mdine e odihnd, odihna sJdntd tn cinstea Domnului; ce trebuie copt, coaceli, ce ie fiert, fierbeli astdzi, Si ce va rdmdne, pdstrali pe a doua $i au ldsat din acesteapdnd dimineala, dupd cum le Moise, gi nu s-au stricat, nici n-auftcut viermi." Mana se topea cdnd se infierbdnta soarele, semn c[, nind Soarele Hristos, umbra legii a incetat. ,,Cuvdntul ci ce se pune deoparte pentru sdmbdtil nu suferd nici o cuprinde acest in{eles: trebuie s[ ne folosim de voin(a I numai c6nd ceea ce adundm nu e supus striclciunii. Aceasta se face de folos cdnd, dup[ ce vom trece de viala aceasta pregltire, vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte. de trebuinf5, din pricina
cd ziua dinaintea sflmbetei este gi se numegte ziua de preg[1 (gr. paraskeri)u.t" O anume llcomie e slditl in chip firesc noi, de vreme ce omul doregte infinitul. Dar aceastl nu trebuie pervertiti prin indreptarea c[tre cele perisabile, nu o pot sdtura. ,,Ajungi prin credinfd la odihna ( in(eleasl in Hristos, adici la nelucrarea gi la incetarea lor, nu respingem ca nefolositoare pedagogia legii ajuns[ cap6t gi oarecum intipirit[ mai inainte in noi, care ne-a la Hristos. (...) Ci p[strdnd-o mai degrabl pe ea impreund inv[fiturile evanghelice, nu vom fi lipsifi de laud[ 9i zeu nu se sup[ri pe cei ce Fac aceasta."l82 Sfantul Grigorie de Nyssa, op. cit. Ibid. rE2 Sffntul Chiril al Alexandriei, op. cit.,Il
25-30: ,,Apoi a zis Moise: Mdncali aceosta astdzi, cd astdzi este odihna in cinstea Domnului Si nu veli gdsi din qceasta astdzi pe cdmp. $ase zile sd adunali, iar ziua a Saptea este zi de odihnd Si nu veli afla din ea in aceastd zi! Dar unii din popor au ieSit sd adune Si in ziua a $aptea Si n-au gdsit. Atunci Domnul a zis cdtre Moise: Pdnd cdnd nu veli voi sd ascultali de poruncile Mele Si de invdldturile Mele? Vedeli cd Domnul v-a dat ziua aceasta de odihnd Si de aceeavd dd El in ziua a Sasea Si pdine pentru doud zile; rdmdnelifiecare in cawle voastre Si nimeni sd nu iasd de la locul sdu tn ziua a Saplea! $i s-a odihnit poporul in ziua a Saptea." ,,E o faptl supus[ osdndei gi judecilii a aduna Sdmb6ta; mai mult, Dumnezeu nu trimite in acea zimma. Cdci odihnindu-ne spiritual (sabatizdnd) in Hristos, nu mai adunlm cele in ohipuri. Pentru c[ nu mai suportim tdierea imprejur, nici nu maijertfim vilei gi miei, ci respingem mai degrabi grosimea chipurilor, o datl ce avem adev[ru], adici pe Hristos."l83 3l-36: ,,Casa lui Israel i-a pus numele mand Si aceasta era albd, ca sdm:dn1a de coriandru, iar la gust cq turta cu miere. Dupd oceea, Moise a zis: Iatd ce porunce$te Domnul: Umpleli cu mand un omer, ca sd se pdstreze in viitor urmasilor voStri, ca sd vadd pdinea cu care v-am hrdnit Eu in pustie, dupd ce v-am scos din lara Egiptului! Iar cdtre Aaron a zis Moise: Ia un vas de aur qi toornd in el un omer plin cu mand Si pune-l inaintea Domnului, ca sd se pdstreze in viitor pentru urmasii voStri! $i l-a pus Aaron inaintea chivotului mdrturiei, ca sd se pdstreze, cum poruncise Domnul lui Moise. Iarfiii lui Israel au mdncat mand patruzeci de ani, pdnd ce ou ajuns in lard locuitd; pdnd ce au ajuns in hotarele pdmdntului Canaan au mdncat mand. Iar omerul este a zecea parte dintr-o efd. " Sunt anticipate aici evenimente mai t6mii; e greu de crezut ci acest pasaj i-ar aparfine lui Moise, ci e mai probabil ca el s[ provind dintr-o redactare ulterioar[, probabil in vre-
'80
'E'
82
t83
lbid. 83
mlsur[ de capacitate de circa 40 litri, iar omerul, de circa 4 litri, valorile avind fluctuafii de o epoc[ la alta. Dar poate c[ nu intdmpl[tor vorbegte Scri mea
lui Iosua. Efa
era o
despre m[suri: ,,Aceste cuvinte arati cL in noi sunt trei trei criterii: simtirea, pentru cele ce cad sub simfuri; cuv
pentru cele grlite, pentru nume gi cuvinte; gi mintea, cele spirituale."l84
Crp. lTr l-2t ,,Dupd aceea a plecat la drum toatd Steafiilor lui Israel din pustia Sin, dupd porunca Domnului, a tdbdrdt la Rafidim, unde poporul nu avea apd de bdut. poporul cduta ceartd lui Moise, zicdnd: Dd-ne apd sd bem! Moise le-a zis: De ce md bdnuili Si de ce ispitili pe Domnul? " ,,A-L ispiti pe Dumnezeu: a te indoi de puterea sau bunltatea Lui gi a-I cere sd $i le dovedeasci printr-o mi a-L pune la incercare."l8s 3: ,,Atunci poporul, apdsat de sete, cdrtea tmpotriva Moise Si zicea: Ce este aceasta? Ne-ai scos din Egipt ca sd omori cu sete pe noi, pe copiii noSlri Si turmele noastre? " ,,N-a qtiut Israel sd se poarte cu b6rb6{ie, nici sd se potriveasc[ cu vigoare momelilor patimilor. Pentru cI nici li se ftcea aceasta cu putinfi celor de sub lege, ci li s-a de mai inainte celor in Hristos."l86 4-6: ,,Iar Moise a strigat cdtre Domnul Si a zis: Ce sd cu poporul acesta? Cdci pulin lipseste ca sd md ucidd cu tre! Zis-a Domnul cdtre Moise: Treci pe dinaintea acestuia, dar ia cu tine cdliva din bdtrdnii lui Israel; ia mdnd Si toiagul cu care ai lovit Nilul Si du-te. Iatd Eu voi inaintea ta acolo la stdnca din Horeb, iar tu vei lovi in Si va curge din ea apd Si va bea poporul! $i afdcut Moise inaintea bdtrdnilor lui Israel." ,,E ca gi c6nd ar zice: Toiagul care a preftcut r6ul
mare in s0nge prin puterea negriit[ a lui Dumnezeu, Care poalo slvdrgi asemenea minuni, va scoate foarte ugor gi ap[ din piatr6. Apoi intiiregte aceasta gi tn alt mod, zicdnd; Iatd Eu am ilat acolo. Deci nu vei fi singur, zice, Si nu vei fi tu nici acolo ilvdrgitorul minunii; ci Eu voi face piatra maic[ a multor unde, fl voi pregiti mai inainte minunea; dar voi agtep_!4 slujirea ta. Vorbeqte pietrei gi Eu voi fi tlria cuvintelor tale."r87 Prin stdncd lnplegem pe Flristos, Piatra de temelie a Bisericii (I Corinteni t, l0-11), Care revarsi rduri de apd vie (Ioan 4, 14). Apa iegit[ din stdncl poate inchipui gi coasta M0ntuitorului strdpunsl de lance (aici, toiag), din care a curs sdnge gi apd (Ioan 19,34). 7a ,,De aceea s-a pus locului aceluia numele Masa si lr{eriba, pentru cd acolo cdrtiserdfiii lui Israel si pentru cd ispltiserd pe Domnul, zicdnd: Este, oare, Domnul in miilocul
nostru, sau nu?
"
Minunea s-a petrecut ldngd, Rafidim (: ldrgime), locul flumindu-se de atunci Masa (: ispitd) sau Meriba (: hul6). 8-92 ,,Atunci au venit Amalecilii sd se batd cu Israelilii la Rafi.dim. Iar Moise a zis cdtre losua: Alege-li bdrbali voinici Si du-te de te luptd cu Amalecilii! Iar eu md voi sui mdine in vdrtul muntelui si toiagul lui Dumnezeu vafi in mdna mea!" Amalecilii erau o populafie nomadd din degertul Sinai; gi s-au aflat in permanent[ dugminie cu evreii. Amalec (: rlzboinic; lenevie) rdzboiegte pe Israel (: mintea care vede pe Dumnezeu) ciutdnd s6-l abatl, prin lenevie, de la cugetarea oclor inalte. Pentru prima datl este numit Iosua (:Iahve este tn6ntuirea), cel ce va conduce poporul dup[ moartea lui Moile, Moise i-a incredinlat lui losua alegerea luptitorilor pentru 0[ ,,Legea nu putea alege bdrbasi voinici; aceasta o va face llsus (losua), prin Legea noud."l88 10-11: ,,Aftcut deci losua cum ti zisese Moise qi s-a dus td hatd pe Amalecili; iar Moise cu Aaron Si Or s-au suit in
r8a
Clement Alexandrinul, Stromate,Il, 50, I PENT, p. 146 t86 Sfantul Chiril al Alexandriei, op. cit.,III r85
84
ttl lbid. lt* O.ig".,, Omilii lq Cartea losua,I, I 85
vArful rnuntelui. Cdnd t1i ridica Moise mdinile, biruia iar cdnd i1i ldsa el mdinile, biruiau Amalecilii." ,foporul, cdnd vede m0inile legiuitorului ridicate, se ce mai tare in luptl decdt vrijmagul, iar dacd Ie vede cobor este biruit. Ridicarea mdinilor lui Moise spre inll{ime inchi iegte vederea inlelesurilor mai inalte ale legii, iar aplecarea cltre p[mdnt inseamni tdlcuirea mai umil[ gi mai cob< legii, dupi literd."r8e Apare aici Or (: rdsdrit), numit doar in Septuaginta; textul ebraic Ai cel latin il numesc Nu gtim alte date despre el, chiar dacd o traditie ti.rzie il tegte a fi fost soful Mariamei, sora lui Moise. 122 ,,Dar obosind mdinile lui Moise, au luat o piatrd au pus-o ldngd el Si a Sezut Moise pe piatrd; iar Aaron Si sprijineou mdinile, unul de o parte Si altul de altd parte. $i stat mdinile lui ridicate pdnd la asfinlitul soarelui." ,,Mintea trebuie sd fie susfinut6 in afintirea ei spre nezeu de frptuirea infelegltoare gi de contemplarea cuvenit5, odinioari mdinile lui Moise de Aaron gi Or.'reo Sunt aici mu
prefigurIri: piatra, care este Hristos, vizut gi ca temelie a vechi; crucea, ardtatii prin mdinile lui Moise; pre olia, inchi de Aaron; privegherea, ariltati prin Or; timpul plinirii Legii Hristos, vdz,fi in continuarea luptei p6n[ la asfinfit. Cu acestea hebuie si ne inarm[m spre al birui pe Amalec cel vdzst. 13: ,,.fi a zdrobit losua pe Amalec Si tot poporul lui asculiSul sabiei." ,,Poporul nu devenea mai tare pentru ci Moise se r astfel, ci pentru ci numele lui Iisus era in fruntea luptei, (Moise) flcea numai semnul crucii."rel Iar Iosua inchipuie ,Jisus, nu fiu al omului, ci Fiu al lui Dumnezeu, ardtatin inchipuire in trupul lui Isus al lui Navi."1e2 r89 r90
l4z ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: Scrie aceasta in esrte spre pomenire Si spune lui losua cd voi $terge cu totul pomenirea lui Amalec de sub cer!" ,,E pentru intdia oari cflnd Moise e menfionat ca autor al c64ilor lui; chiar dac[ nu putem gti de care anume carte e vorba aici, faptul r[mdne semnificatlr.:rre3 Profefia despre Amalecili se va implinimaitArziu, ei fiind exterminafi in mare parte de citre regii Saul gi David. 15-16: ,,Atunci afdcut Moise un jertfelnic Domnului Si ba pus numele: Domnul este scdparea med. Cdci zicea: Penlru cd mi-aufost mdinile ridicate spre scaunul Domnului, de aceea va bate Domnul pe Amalec din nearn in neam!" ,,Moise sta pe vdrful muntelui, cu mdinile sprijinite de Aaron gi Or, ca sI nu-qi coboare mdinile din semnul crucii, pdni t-a intors Iisus cu bucurie, dupl ce a nimicit pe Amalic. Numele lui Amalic inseamni lenevie. C[ci de incepe omul sd fugd de voile lui gi aleargl la Dumnezeu, lenevia este cea dintdi care il rEzboiegte, voind s[J intoarcl iar[gi la pdcatele lui."re4 Cap. 18, l-7: ,,Auzind tnsd letro, preotul din Madian, socrul lui Moise, de toate cdte/dcuse Dumnezeu pentru Moise gi pentru Israel, poporul Sdu, cdnd a scos Domnul pe Israel din Egipt, a luat letro, socrul lui Moise, pe Sefora, femeia lui Moise, care ftnese trimisd tnainte de qcesta acasd, Si pe cei doifii ai ei, din care unul se chema GherSon, pentru cd Moise lSi zisese: Rdtdcit sunt eu in pdmdnt strdin. Iar pe altul il chema Eliezer, pentru cd-Si zisese el: Dumnezeul pdrinlilor mei mi-afost de ajutor Si m-a scdpat de sabia lui Faraon! $i a venil letro, socrul lui Moise, cufiii acestuia Si cufemeia lui, la Moise in pustie, unde-Si o$ezase el tabdra, la muntele lui Dumnezeu. Atunci el a trimis vorbd lui Moise, zicdnd: Iatd, cu, Ietro, socrul tdu, Si femeia ta Si cei doi fii ai ei impreund cu ea venim la tine. Deci a ieSit Moise in intdmpinarea socru-
ntemplativd,SS
rer
l"
192
l'a
86
PENT, p. 148 Isaia Pustnicul, op.
cit.,N,ll 87
lui sdu, s-a plecat tnaintea lui Si l-a sdrutat. Iar dupd ce binecuvdntat unul pe altul, au intrat in cort." Sefora qi fiii sii au fost aminti{i anterior la 7, cdnd ei petreceau pe Moise c6tre Egipt. Aici se aratd cd at trimigi inapoi, fapt care, de altfel, se putea deduce, ei ind amintili pdnd acum. Dac[ Moise gi Ietro se binecu reciproc, inseamn[ cE de acum, Moise, degi ginere, e egal cu preotul Ietro, ca unul ce se bucuri de darurile zeiegti.
8-l2z ,,Apoi a povestit Moise socrului sdu toste cdtQ fdcut Domnul cu Faraon Si cu toli Egiptenii pentru Israel, te suferinlele ce le-au intdlnit ei in cale Si cum i-a iz Domnul din mdinile lui Faraon si din mdinile Egiptenilor. Ietro s-a bucurat de toate binefacerile ce a ardtat Domnul Israel, cdnd l-a izbdvit din mdna Egiptenilor Si din mdna Faroon. Si a zis letro: Binecuvdntat este Domnul, Care v'a bdvit din mdinile Egiptenilor gi din mdna lui Faraon, Cel izbdvit pe poporul acesta din stdpdnirea Egiptenilor. A am cunoscut Si eu cd Domnul este mare peste toli pentru cd a smerit pe aceStia! Apoi letro, socrul lui Moise qdus lui Dumnezeu ardere de tot Si jerffi. $i ou venit Aaron toli bdfiAnii lui Israel sd mdndnce pdine cu socrul lui inaintea lui Durnnezeu. " ,,Oare nu vei recunoagte ci Madianitul era de neam in gi din neamuri? Cici nu odrdslise din r[dlcina lui A Dar era de altfel gi el preot gi inchindtor al religiei natu r[spdndite in acel timp pe pimdnt. Se inchinau tr ei (...), credeau gi ei in felul lor unui Dumnezeu preainalt, ca 9i sedec. Dar primeau gi alli zei. (...) Deci 9i letro era unul avea, dupl c6t se pare, o astfel de religie. De aceea, cdnd cele fhcute de Dumnezeu spre mdntuirea lui Israil, cucerit mirturisirile mdrefe gi minunate, vine cu toatii casa 9i cu neamul la sffintul Moise. Iar acesta cdnd l-a vdzut,l-a primi [-a dus cu bucurie in cort, gi i-a povestit mai am6nun(it mirefe ale puterii dumnezeiegti gi minunile mai presus de ce cuvdnt. Cdci mullimea celor ce riticesc, adici 88
sunt chemate la
poc[infi, int6i prin cele despre Dumnezeu,
apoi aleargl de la sine spre legea dumnezeiascd, adicd spre in-
v6fitura prin legea scrisl. Astfel aleargd la primul cort. Clci lcgea introduce numai. Apoi, induplecate de vechile istorisiri, ae migc[ gi la hotirdrea de-a cugeta cE Dumnezeu este unul gi tingur, pe urm[ gi la datoria de a-I aduce Lui roduri. Clci auzind Madianitul istorisirea lui Moise, zice: Acum am cunoscut cd mare este Domnul peste toli dumnezeii, pentru cd i-a smelll pe ei. $i a adus letro, socrul lui Moise, arderi de tot Si jert[e Domnului (Biblia l9l4). Agadar, 9i catehizarea introduc6ndu-ne prin Vechiul Testament in inv[fitura elementar5, ne duce la primele inceputuri ale cunogtin{ei de Dumnezeu. (...) Iar pe cei oatehizali prin Lege ii deslvdrgegte Hristos. Iar cdnd zic lege, trlelege iardqi Vechiul Leg[mdnt. Astfel, fafi de Ietro, Moise sr fblosit numai de istorisirile despre Dumnezeu. Prin aceasta l-a rdus la hotdr6rea de-a mlrturisi fElig ci nu e alt Dumnezeu, dec6t numai Cel Unul, Cel prin fire gi cu adevdrat. Iar aceasta e prima credinfi a catehumenilor, adicd aceea prin care se despart de plrerile politeiste qi primesc pe Dumnezeu Cel cu adevlrat Unul gi prin fire. Iar Aaron l-a invrednicit pe letro gi de o masl ;i I-a chemat la m6ncare de p6ine. (...) Ceci flristos, Aaron cel mai adevlral ne deslvirgegte pe noi cu pAinea cea vie. Dar ii desivirgeqte nu numaipe cei din neamuri, ci impreun[ cu ei gi pe cei alegi din Israil, al cdror chip (tip) sunt betrenii. Iar trebuinta de-a mdnca p6inea in fala Domnului Dumnezeu are gi
!a nu o mici insemnltate pentru sfin{enie. C[ci ce st[ aga de mult sub privirea lui Dumnezeu, ca m_asa tainici (mistici) gi Jortfa gi cei ce se impirtlgesc de ea?"re5 13-16: ,,Iar o doua zi a Sezut Moise sd judece poporul gi a stat poporul inaintea lui Moise de dimineald pdnd seara. l/dzdnd letro, socrul lui Moise, tot ceea ce fdcea el cu popoIttl, i-a zis: Cefaci tu cu poporul? De ce stai tu singur Si tot poporul std fnaintea ta de dimineald pdnd seara? Iar Moise a zis cdtre socrul sdu: Poporul vine la mine sd ceard judecatd de la lo'
Sfir,tul Chiril al Alexandriei, inchinare si stujire in duh si adevdr,
89
III
r Dumnezeu. Cdnd se ivesc intre ei netnlelegeri, vin la mine Si dec pefiecare Si-i invdl poruncile lui Dumnezeu Si legile Lui. ,,Fondul acestor legi este inspirat de Dumnezeu, iar ma lor aparfine lui Moise. Daci poporul cerea lui Moise retjudecata lui Dumnezez, nu inseamnl cI de fiecare datl consultatl vocea divin[, ca s[ i st! dea noi prescripfii potri cazurilor respective, lipsite de importangi gi care nu pri interesul obgtii. tn aceast[ situalie, se poate spune c[ L
mozaice cuprinde detalii pentru orice caz particular pi nuntele din ea ce revin pe seitma lui Moise, care le-a in numele lui Dumnezeu, Care i-a dat doar unele precepte nerale gi fundamentale. Dumnezeu a llsat pe seama lui Moi cdl[uzit de asisten{a gi aprobarea divini, precum gi de infr ciunea gi experienfa sa personal[, dreptul de a redacta gi a unele preciziri detaliate. Legislafia mozaicd,are astfel garan autoritlfii divine gi ea nu reprezinti numai produsul
de pe Muntele Sinai, ci gi al geniului lui Moise, de greu de stabilit care parte din ea revine divinului gi care din reprezinti umanul. Cu alte cuvinte, legislafia mozaicl in fa ei aparfine divinului, iar in forma sau redactarea ei umanului."l96
17-27: ,,Iar socrul lui Moise a zis cdtre acesta: Ceea Si tu, Si poporul care este cu tine. E grea pentru tine sarcina aceasta Si vei putea implini singur. Acum dar ascultd-md pe mine: sdJi dau un sfat gi Dumnezeu sd fie cu tine! Fii tu popor mijlocitor inaintea lui Dumnezeu Si tffiliSeazd la D nezeu nevoile lui. invald-i poruncile si li4ilZ aratd-le lea Lui, pe care trebuie sd meargd, Si faptele ce trebuie facd. Iar mai departe alege-li din tot poporul oameni drepl cufrica lui Dumnezeu; oameni drepli, care urdsc ldcomia, pune cdpetenii peste mii, cdpetenii peste sute, cdpetenii cincizeci, cdpetenii peste zeci. Acegtia sd judece poporul toatd vremea: pricinile grele sd le aducd la tine, iar pe
faci, nufaci bine. Cdci te vei prdpddi
iii;
1e6
AR
-
D. Abrudan, E. Cornifescq Arheologie biblicd,pp. 145-
90
raptut ca lsraet lntreg este numit imp[rIfie preofeascI gi neam o dovadi in prus c6 inainte de'Moise nu exista o
B{Ent, avem
elasi de preofi, distincti de restul poporului.,,r, tu7
AB,p.227 91
Mai,"i"."
"u
claritate cd ales e cineva dacd Domnului.
Si
atdta vreme cdt urmeazd
Anania, dupd Septuaginta, traduce,,preo(ie traducere care prrne accentul pe preolie, mt pe tmp preo(ia conferit6 de lmplratul-Dumnezeu, prin lucrarea poporul ales devine ,,neam sffint". Nu e vorba de o im
cf',
de preofi, in care fiecare individ al comunitiitii este Traducerea de fa16, la leSirea 23, 22, in mod i foloseqte
S ep tua
ginta.
,,$i venind, Moise a chemat pe bdtrAnii spus toate cuvintele acestea pe care le le-a Si Domnul. Atunci tot poporul, rdspunzdnd tntr-un glas, a Toate cdte a zis Domnul vom face Si vom fi ascultdtori! dus Moise cuvintele poporului la Domnul. Iar Domnul a cdtre Moise: Iatd voi veni la tine in stdlp de nor des, ca audd poporul cd Eu grdiesc cu tine, Si sd te creadd Iar Moise a spus Domnului cuvintele poporului." Dumnezeu Se pogoari la sllbiciunea oamenilor 9i aratii adeseori in chip sensibil. 7-92
10-13: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pogoard-te de ieSte poporului sd se lind curat astdzi Si mdine, qi sd-si hainele, ca sd fie gatd pentru poimdine, cdci poimdine Se pogorf Domnul tnaintea ochilor a tot poporul pe Muntele Sd-i tragi poporului hotar tmprejurul muntelui Si sd-i Pdzili-vd de a vd sui in munte Si de a vd atinge de ceva din cd tot cel ce se va atinge de munte va muri. Nici ca mdna sd se atingd de el, cd vafi ucis cu pietre sau se va sdgeta cu t geata; nu va rdmdne in viald, fie om, fie dobitoc. Iar dacd vor tndepdrta tunetele ;i ffAmbilele Si norul de pe munte, vor putea sui pe rnunte." ,,Oprirea oricdrui animal de a se atdtape munte insr (...) ridicarea peste cunogtinla ce ne.vine din simfuri, la cc it*"u celor cunoscute cu mintea."le8 in plus, se aratl di te8
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. crL
o,
dlntre sacru gi profan. 14-152 ,,Pogordndu-se deci Moise din munte la popor, 1l a sfin1il poporul Si, spdldndu-Si hainele, le-a zis Moise: Sd gata pentru poimdine Si de femei sd nu vd atingeli!"
' ,,Moisi, pe bunl dreptate, pentru a-i deprinde pe iudei lncetul cu incetul cu infrdnarea, a poruncit si se abEini de la pllcerile trupegti trei zile la r6nd, pentru a asculta cuvintele fumnezeiegti."lee ,,Prin spusa c[ nu trebuie sI se impreuneze 0u femeile, ci sd se ablini de la impreunarea cu acelea,le poilnce$te mortificarea pldcerilor trupului. Iar prin trebuinfa de 1.gi splla gi hainele, ne porunce$te curlf;rea prin ap6, dar e Yidit cd gi prin Duhul care ne spall de intindciune."2m | 16: ,,Iar a treia zi, cdnd s-a facut ziud, erau tunete Si Si nor des pe Muntele Sinai Si sunet de trdmbile foarte pulernic. $i s-a cutremurat tot poporul tn tabdrd." '
,,Aceasta inseamnd (...) ce Unul Nlscut a venit qi a codin cer nu in primul timp, nici la inceputurile veacului ;eesta; nici in timpul al doilea gi din mijloc, ci in al treilea gi Uol din urmE, qi ca dimineafa gi ca in inceputul zilei, adicd 6up6 ce a fost alungati ceatp spirituald, aflati in noi, gi noaptea i trecut gi intunericul a disp[rut."20r Primul timp este cel al protop[rinfilor, iar al doilea al Legii vechi, in sens larg. Alt[ datd sI zis ci MAntuitorul vine in timpul al cincilea, spre sear6; sunt iubliniate astfel diferitele aspecie ale lucrdrii mdntuitoare. ,,Iar pe Muntele Sinai erau fulgere qi un nor intunecat. Fulgerul era
ohipul luminii dumnezeieqti qi al lucirii spirituale, adic6 in Duh, care lumineazi toate prin Hristos gi se rdspdndegte peste cole de sub cer. (...) Iar negura dI de infeles c[ taina lui Hristos e cu adevdrat greu de privit. (...) Dar gi trdmbifa a strigat,
lrlt0ndu-ne marele rdsunet al invdfdturilor evanghe lice."202 l7z ,,Atunci a scos Moise poporul din tabdrd in intdm100
Clement Alexandrinul , Stromate,III,T3,l al Alexandriei, Glafire la leSire,ll 1r, Ib.d. lrx tbid.
l0'Sf*rtol Chiril
93
pinarea lui Dumnezeu Si au stat la poalele muntelui." ,,Observ[ pedagogia lui Moise: il aduce la Dum C[ci il ciliuzeqte spre Hristos gi agazd sub munte pe cei uzifi de el; nu-i urci in munte. Iar in acestea sI infelegi munte cunogtin(a mai presus de fire gi mai presus de tainei lui Hristos. Clci e foarte inalti gi de neapropiat celor lege, ci cuvenitii noui, celor sfintdi in Duhul."203 l8z ,,Iar Mtmtele Sinaifumega tot, cd Se pogordse Dumnezeu infoc; Si se ridica de pe elfum, cafumul cuptor, Si tot mtmtele se cutremura puternic. " ,,Agadar, Dumnezeu S-a ar[tat celor vechi din in chipul focului. Dar nu fird fum. gi vom infelege din iardgi cI cei ce cad in nep[sare gi au ales disprefuirea Lui dumnezeiegti trebuie si pl0ngi gi s[ jeleasc[. Cdci sE l[crimeze in fum."2 l9z ,,De asemeneq gi sunetul trdmbilei se auzea din tn ce mai tare; Si Moise grdia, iar Dumnezeu ti rdspundea glas.
"
,,A mai addugat cI sunetele tr0mbifei se frceau tot puternice. De aceea la inceput abia le auizeav pufini, pe mul1i, mai bine zis, adunarea. Cdci propov6duirea evanghe e (...) o hdmbi(a cu mare rlsunet. Dar la inceput s-a auzit mai in Iudeea. Dar, cu tnaintarea timpului, dumnezeiegtii
nici au strlb[tut tot pdmdntul de sub cer, prop< tuturor, pretutindeni."2os ,,Coborerea lui Dumnezeu in semnul limpede cI El nu vine la min{ile ce se tirdsc pe jos gi voiegte si Se sIlISluiasc6 in cei ce au cugetul pimdntesc gi.i nic, ci in cel a cdrui minte urcl in sus gi, ajungdnd pe vdrful mai de sus, disprepiegte cele plmAntegti gi privegte cele de la Dumnezzu.'406 Dar asupra celor cufundali in litate stiipdnegte confuzia: ,,Cei ce aveau idei cobordte 203
2*
Dumnezeu gi mdsurau cerul cu palma, inchizdnd slava lui DumnGzeu
nu
cflv[d insagi
flrea lui primit in
dt foc qi glas
fiind pogordt Domnul pe Muntele Sinai, pe ldrful muntelui, a chemat Domnul pe Moise in vilrful munlelui, Si s-a suit Moise acolo." Suntem in plin apofatism: ,,Plrisind, deci, tot ce se vede, nu numai cdte le cuprinde cu simfurile, ci gi pe cele cdte socotogte mintea c[ le vede, inainteazd mereu spre cele dinluntru p&ni ce, strdbitdnd prin multa strdduinfE de a infelege, la ceea Cc este de nevizut gi de neinfeles, acolo vede pe Dumnezeu. C[ci in aceasta constii adevirata cunoagtere a Celui c[utat: cd l-L cunoagte sti chiar ln faphrl de a nu-L cunoaqte.,,08 ,,Cu adeVlrat munte inilfat pieptig gi greu de urcat este cunoagterea lui Dumnezeu (teologia). $i mullimea poporului de-abia ajunge la 202 ,,Deci,
poalele ei. (...) Iar trdmbifa care lovegte auzul este predica despre firea dumnezeiascl gi ea e puternicd inci de la prima auzif!, dar se intiregte gi mai mult gi lovegte gi mai tare auzul celor oe au inaintat pdn[ la capdt."2oe
2l-22: ,,Atunci a zis Domnul cdtre Moise: pogoard-te Si upre;te poporul, ca sd nu ndvdleascd spre Domnul, sd vadd llava Lui, cd vor cddea mulli dintre ei. Iar preolii, care se aprople de Domnul Dumnezeu, sd se sfinleascd, ca nu cumva sd-i hneascd Domnul"
,,Le-a poruncit gi preofilor sI se sfinfeascI, (arit0nd) c[ dupi lege nu era cu des[virgire sfrnti, odatd ce are neVoie inc[ de sfinfire. Altfel nu s-ar fi poruncit s[ se sfinfeascd. Dar Hristos ne este noui Arhiereu nepltat gi Sfrntul Sfinfilor (,..).De aceeaa gi incetat intdiul legdm6nt. gi s-a frcut gi schimharea preoliei lui, pentru c[ nu era ftri pat[ gi sfin,tenia suprepreofia
lbid. Ibid.
101
'ot lbid.
lbid.
,rrx
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit. Ib.d.
26
Id., inchinare si slujire in duh si
adevdr,Yfl
94
1r,
95
me. $i nu a desivargit pe nimeni in congtiin,t5, ci a adus mult inv[{dturi despre sp[llri gi despre stropiri spre curi trupului. De-abia ajungea p0ni aici puterea preofiei legii. a poruncit s[ se sfin,teasc[, fiindcI nu avea sfintenia des[v, ci se va sfinfi la vremea sa in Fkistos, c6nd chipurile se vor schimba in adevdr. Iar adiugdnd: Ca sd nu Se fntoarcd Dor de la ei (Biblia l9l4), a l[sat s[ se infeleag[ aqa, cI moarl osAnda celor ce, odatd, ardtati in lume preofia prin Fhistos, cinstesc preofia legii. Cdci prin El se sfin{esc popoarele, Ai
relelor invdfihri."2tz Dar cel curdfit e chemat sd se suie citre Dumnezeu. Inifiativa_o are Dumnezeu, dar agteapti qi un efort din partea omului: ,,Se coboar[ pe munte Dumnezeu cel mai presus de toate; apoi, chema! u."e Mois". Cdci nu ; inreri; t[ se poati ridica cineva la rdlfimile adevdratei vederi a lui Dumnezeu, daci nu S-a cobor,t mai int6i D;;;;r;;
[u
ftcut in
aga fel ca sd
i"ili;i ".,]il''
fie accesibil minfilor rou.t
Decalolul e0,l_21) Ctp.20r l-3: ,,Atunci a rostit Domnul tnaintea lui Moi_
10.
se sfinfegte gi neamul odinioarl venerat gi sfinfit, dar care se ce intinat gi necurat dac[ nu se sfinfegte prin E1.,,210
23-25: ,,Zis-a lrloise cdtre Domnul: Nu se poate ca porul sd se suie pe Muntele Sinai, pentru cd Tu ni-ai oprit vreme Si ne-ai zis: Trage hotar imprejurul muntelui Si_l leSte! Iar Domnul i-a rdspuns: Du-te Si te pogoard Si ap vei sui tmpretmd cu Aaron; iar preolii Si poporul sd iu drdzneascd a se sui la Domnul, ca sd nu-i loveascd Domt $i s-a pogordt Moise la popor Si i-a spus toate. " ,,Le spune ci muntele le este de neapropiat. $i cu moartea, dacl cineva ar hotiri si dispreluiasci porunca., vrea si se cugete prin aceasta c6 e crud, sau nemilos, sau neapropiat, cdci ar fi un lucru cu toful prostesc acesta, ci s6 gi si infeleagd ci e propriu celor foarti alegi sI fie aproapr cinstea gi slava lui Dumnezeu, Care Se afl6 in depagirile mai inalte."2" Doar cei sfinfifi se pot apropia de locul in c I)umnezeu. ,,,A.cest lucru in multe biserici nu mai este acum zit. Fiindc[ mulfi care mai au nevoie de curl(irea de cele ft< in viafa lor trecuti, unii din cei nesplla(i gi cu veqmdntul vi pltat, impingi de simfirea necuvflntjltoare, indrlznesc si se pie de urcugul dumnezeiesc, din care pricin[ sunt
S-a
is: Eu sunt Domnul Dumnezeul tul Egiptului Si din casa ro_ de Mine!" It exclusiv, ca s[ nu slujim ce_
u""i3l'3i'ffl*.';rr:ffi;:;
bia.p'catutui ei a morfii. o" Lui, gi nu falgilor dumnezei, cum frceau cei mai .rifilir.," :i sI-i aib6 pe aceia ca alli dum_ nne
cer
Au f,1?ffi"ltTf":,it,
precum ei ereticii
4-6:
ni
pe copii pentru vina dnd la al treilea Si al patru_ la al miilea neam cdtre cei
oedepsesc
i
lbid.
96
cei ce se af_
arir";#ili; "a,e
,,Sd nu-lifaci chip cioplit Si nici unfel de asemd_ nsre a nici unui lucru din cdte sunt tn cer, sus, Si din cdle sunt pe pdmdnt, jos, Si din cdte sunt in apele de sub'pdmdntt Sa ls inchini lor, nici sd le slujesti, cd iu, Domnul bumn"r"ul tiu,
propriile lor cugetiri. C6ci pIrerile lor eretice sunt ca nigL tre necioplite care doboarI gi ingroapl pe propriul nescocit, Smntut Chiril al Atexandriei, Glo/ire la leqire,I[I ]'o 2tt
;l"H#}r;;
Mele.,, Nu e ingiduit sd reprezentdm pe Dum4ezeu in chipul
lll:p*l :" Sfintul
,r
iffili
op. cit
,ff1;ff,,;i,'l#;,;:l;l;!;,#*",* 97
( creaturilor, pentru a nu confunda Creatorul cu creafia' vom vede4 interdiclia nu a fost total[, dar, in general' s-a tatde a da un chip vdzut celor nevdzute' existdnd 9i peri' clderii in idolatrii. insl in nici un caz nu poate fi atacat' nind de la aceastii porunc[, cultul sfintelor icoane' Odat[ poa intruparea Fiului, Dumnezeu a luat un chip vdzut' ce ilolne Sffinta.Scripturl."*" reprezentat. La rindul s[u, cind e ea poate deveni 9i chip cioplit, sau idol ftrdviali, s[ din Biserici 9i tAlcuitii de cdtre eretlcl' Poate surprinde pedepsirea copillor, pdnd la al treilea al patrulea neam) pentru plcatele plrinfilor' ,,Dumnezeu p[ca vrea se spun[ aici ce au s[ fie pedepsifi alfii pentru cd altora,ci ce vor suferi pe bun[ dieptate aceeaqi pedeapsl fttll,ffiillll*::::,?tJ:-']: s-au inaintalii lor, pentru cr nu alt inle intea lor pilde de picltoqi pedepsifi."ztt Dar e 9i un fi ped c-ar spune se J" nr"-"'". primut gi al doilea neam nu
site: ,,Primul neam socotesc c[ este s[m6nfa rlului' adicd (sau momeala). Al doilea e pofta. Al lreilea, deprinderea tuainea; rlului, adic[ consim(irea' Al patrule4 lucrarea' patrulea fapta. tieci se pedepsegte pdnl la al treilea 9i al riul n-a intrucdt nevinovate, sunt atacul
7: ,,Sd nu iei numele Domnului Dumnezeului tdu in denu va ldsa Domnul nepedepsit pe cel ce ia in deSert cd Sert, numele
LuL"
E oprit sperjurul, ca gi orice folosire necuviincioasi sau inutilE a numelui divin. La fel gi pomenirea lui Dumnezeu de cltre eretici, fiind o hul[ sd-L pomeneascd pe Dumnezeu cei oe au pdr[sit Biserica Sa. 8-llz ,,Adu-li aminte de ziua odihnei, ca sd o sfinlesti. Lucreazd Sase zile Si-lifd in aceleo toate treburile tale, iar in ziua a Saptea este odihna Domnului Dumnezeului tdu: sd nu laci in acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tdu, nici fiica ta,
nici sluga ta, nici sluinica ta, nici boul tdu, nici asinul tdu, nici orice dobitoc al tdu, nici strdinul care rdmdne la tine, cd ln sase zile afdcut Domnul cerul Si pdmdntul, marea Si toate cele ce sunt tntr-tnsele, iar in ziua a $aptea S-a odihnit. De gceeo a binecuvdntat Domnul ziua a $aptea Si a sfinlit-G" Este aici, desigur, un in{eles mai inalt decdt simpla re[iRere de la lucriri intr-o anumitii zi. ,,Mul1i au trecut de la treapta lucritoare la vedere gi s-au odihnit de la toate, aflflndu-se inh-o dmbitii a legii duhovnicegti."2rT Dupe ce am ostenit si ne insu-
Cici
si'pofta pdn[ la capdt."2r6 tar milostivirea pini la al miilea neam i lrriii-", Lunltl1ilor cu care va d[rui Dumnezeu sufletul urmeaz[ Lui. Dumnezeu se numeqte aici Theos zilotis (cf' ginta); zilotis traduce ebraicul qana, de la qano (: g:l! h".""""rrl zila.s inseamnl zel, ardoare, rdvnd, dar y geloz sul e dictat de context. tn cazul de 6 in exclusivitate fidelitatea 9i iu cu celor cu care a incheiat legimdntul; in caz de trldare iii"r"i, El tqi atribuie ctriar pomirile ternperamentale unui acces de gelozie." S6ntul loan Guri de Aw, Omilii la Matei,LXXIV, 2 '" zto Mirturisitoml , intrebtui, nedwnerii si rdspunswi'
affltfon**
98
Domnului depSgesc sdmbdta, intr'and intr-o noul zi: ,,A' $aptea este arfutatd, deci, ca zi de odihnd; zin aceasta, prin indepdrtarea de fapte rele, pregdtegte ziua cea dintdi, care este cu idevarat ziua odihnei noastre."2re Sabatul avea un rol pregititor:
d
lr7 Sfrntul Grigorie Sinaitul, Despre dune cel ce se linbte$te,5 lrn tul Chiril al Alexandriei, op.
felul cam trebuie
110
VI,
Sf
Clemert Alexandrinul , Stromate,
cit.,Yll
99
138,
I
sd sadd la rugd-
,,Odinioard, in vremea sabatului celui prefigurativ, degi ( nii) se odihneau cu trupul, sufletele lor erau incitugate in gi plcate. Or acesta este sabatul cel adev[rat, odihna cea vdrati, cAnd sufletul este curat qi nu implinegte cugetele Satan, cdnd-se odihnegte in linigtea gi bucuria cea vegni Domnului."22o Cregtinii vor inloiui sabatul cu Duminica,
Lrvierii Domnului gi a Pogordrii Duhului Sfdnt. l2z ,,CinsteSte pe tatdl tdu Si pe mama ta ca sd1ifie ne Si sd trdieSti ani mulyi pe pdmdntul pe care Domnul nezeu !i-l va da 1ie." Suntem datori s[ aducem cinstire plrinfilor nogtri trup gi sufletegti. lncalc[ porunca mai ales cii ," impotrivesi vifitorilor rdnduili de llristos in Biserica "e Sa. E cuprins ai wr alt avertisment: ,,Nu te l[sa condus de pomiri lipsite de j cati gi nici nu te lua dupl deprinderile cele din 1ume.,,221 '13: ,,,Sd nu ucizi! " Dumnezeu este Cel ce dd via(a gi Singurul in drept ia. E opritii astfel luarea cu voie a viefii aproapelui, precum propriei viefi. Dar cea mai grav[ e uciderea sufleteascl 10, 28). ,,Cel ce vrea s[ nimiceasc[ invititura cea despre Dumnezeu qi despre vegnicia Lui, ca sd pun6 in locul minciuna, spundnd fie c[ universul este fIr6 pronie, fie o6 mea este n@reatil, fie ci sunt minciuni temeiurile adevflratei
vlfituri,
acela este cel mai mare criminal.'z22 Astfel, ucigagi
ereticii care cauti s6-i desparti pe credinciogi de Biseric6, cum sunt gi sinucigagi, ca unii ce gi-au ales osdnda vegnicl. 14: ,,Sd
nufii desfrdnat!"
Relafiile trupegti sunt ingdduite doar intre cei unifi Taina Nunfii. Dar e gi un infeles mai addnc: ,,Desfr6nare atunci cdnd cineva plrdseqte gnoza cea bisericeasci gi ratd gi infelegerea despre Dumnezeu gi se indreaptd spre o
v[[[tur[ falsd, care nu se cuvine, adici indumnezeiegte creaturlle sau personific[ ceva din cele ce nu exist6."223 pe scurt, oriae erezie este desfrdnare.
15:,,Sdnufuri!" E opritl insugirea oricirui bun str6in. Tot fur este gi cel rlpeascl din Bisericl sufletele credinciogilor, ademenindu-le la erezii. Mdntuitorul ne-a avertizat cd; ,furul nu vine decdt ca sdfure Si sd junghie Si sd piardd" (Ioan 10, 10), de aceea: ,,De omul eretic, dupd tntdia Si a doua mustrare, depdrteazd-te, Stiind cd unut ca acesta s-a abdtut gi.a cdzut in ltdcat, fiind singur de sine osdndit" (Tit 3, 10-11). 16z ,,Sd nu mdrturisegti strdmb impotriva aproapelui ge vrea sd
ldu." Porunca e limpede, dar mai ascunde gi alte infelesuri: fii cu doud g6nduri, nici cu doui feluri de vorbE, pentru o[ doul feluri de vorbl inseamn[ cursa mo4ii."22a pentru a tiia rEdicina picatului, ,,s[ nu vorbegti de rlu, s[ nu {ii minte rdul"225. Mlrturisire str6mbl e gi defrimarea dreptcredinciogilor de cltre eretici. 17: ,,Sd nu doreSti casa aprodpelui tdu; sd nu doreSti ,femeia apr'oapelui tdu, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnlica lui, nici boul lui, nici asinul lui Si nici unul din dobitoacele lui Si nimic din cdte are aproapele tdu." Legeapune stavill chiar gi gdndurilor p[c[toase, gtiind c6 de la acestea se ajunge lesne la p[catul cu fapta. Mai mult, ,,porunca^^ifi spune sE nu fii rob duhului trupesc, ci sd-l st6p6negti"226. ,,DacI trebuie s[ ne infrAnlm phntecele gi cele de sub pAntece, atunci este l[murit cd am primit dintru inceput de la Domnul prin lege porunca de a ne t[ia poftele.::227 trlu e oprit[ ,,SI nu
221
lbid.,vr,
146,3
tza
]]o Smntul Macarie Egipteanul, op. cit.,XXXV, I "' Clement Alexandrinul, Stromate, IlI, 97, 3
"' Ibid.,Yr,l47,z
Didahiq celor I2 Apostoli,Il,3 22t lbid. ]]f Clement Alexandrinul, Stromate, 227
100
W,
lbid.,rr, 106,2
l0l
136, 2
F doar poftirea celor materiale: ,,Dup[ cum este pedepsit cel re pofteqte cele ce nu i^se cuvin, tot aga nu-i este ingiduit pofteascl lucruri false"228, adic[ si rdstiilm[ceasc[ sfintele vlfituri dupl urechile sale eretice. Aici se incheie poruncile Decalogului. 18-19: ,,gi tot poporul Si tunetele Si netul trdmbilelor, Si a vdzut d; Si vdzdnd, poporul s-a dat inopoi Si a stat departe, temdndu-se. zis cdtre Moise: VorbeSte tu cu noi Si vom asculta, dar nezeu sd nu grdioscd cu noi, ca sd nu murim." ,,lati-i deci cerdndu-i clar sd le fie mijlocitor, ca unii nu se puteau apropia de slava nere(inutl a lui Dumnezeu. ( Ardt6ndu-ne gi prin aceasta in multe chipuri adevdrul, a fti duit mijlocirea prin Hristos.,,22e 21.. ,,$i a stot tot poporul departe, iar Moise s-a piat de tntunericul unde era Dumnezeu.', ,,Cuvintele acestea arati, celor ce pot s[ infeleagi, Dumnezeu este nevlzut gi negrlit; iar negur4 care este intr_a v6r necredin(a gi negtiinfa mullimii, std ca o perdea in fata lucirii adevarulul.""" luctnl adevdrului."Z3o Dar negura nesura are un dublu drrhlu aspect: asnecr. M lu ,,s-a silit s[ intre in negurl, unde era glasul lui Dumnezeu, cd in g6ndurile cele nepitrunse gi insesizabile ale existenfei Dumnezeu;, ci Dumnezeu nu este in negur[ sau intr-un loc, mai presus 9i de spafiu 9i de timp gi de toate insuqirile create. De aceea nici nu Se gisegte in vreo parte, nici nu {ine, nici nu este confinut, ca sd fie limitat sau t6iat.,'231 Urmeazd, alte rdnduieli, cunoscute sub numele de teo legdmdntului.
r
'
a m
228
lbid.,vl,
]]l
Smrrt"t Chiril al Alexandriei, Despre SJiinta Treime,I Clement Alexandrinul, Stromate,-y, 7"g, 3
230
14g.4
'3' Ibid.,lr,6, I
'
, de ln nt locul un veni la tine, ca sd de piatrd, sd nu-l 24-26:
t si sd aduci pe oile Si boii tdf. Meu, acolo voi veiface jertfelnic de vei puni dalta le ea, o vei spurca. $i sd nu te sui pe trepte la jertfelnicul Meu, ca sd nu se descopere acolo goliciuneo to.,, ,,Sacrificatorul pr@ probabil, un simplu $ort dup6 mo' da egipteand, de aceea pericolul posturii indicenie.i233 Cap. 21, l-42 ,,Iatd acum legiuirile pe care tu le vei pu_ ne tn vedere lor: De vei cumpdra rob evreu, el sd_yi lucieze gase ani, iar in onul al Saptelea sd iasd slobod, in dar. Dacd acela a venit tn casq ta singur, singur sd iasd; iar de a venit el arderile
nului. Dar ei nu vor putea revendica drept ale lor cele ce sunt rle Stipdnului, adicl darurile dumnezeiegti. E r[spl[tit efortul "2 t" AB. o. 146
px,p.zzt
102
103
pers in Si .; uuyrrt ia
udd pe-ntru cele ce nu ne al
lncd rdzbunarea individ
zice: Imi iubesc stdpdnul, )t nu vot sa md hbt rez, atunci ,;_;;;;;;;;l;;
,:l*::::::li"duyd
tit impotriva
poare antice, locul azilului
op,opii'i, sau ta usori, s "e,t-a gdureasgd stdpdnul urechea ci oiuld, u;_i;" robi in veci.,, ,,9:1."" s-a supus acestei lumi nu se vinde
,. nului, ci chiar sldbiciunii
*u
numai
sale.
( ) N;;;i;;;ffiilffi:
-a"i". li
era
15-21:,,Cel rtit. cel ro'iro va vinde,"" ,outr"
st
propriei. sale. ategeri
mamd
uo
ge vq scula Si va iegi
sdfie omo-
'rf;y:;:r;t"!,
ia asuprr_ei gn *::f, casei qi ::l:, nu pe cea vegnic6. Aceiuia, ""i ""_ii aq"o".:'#ou*Ii;;i'ri,
uregte in pragul ugii, ca s6-i aminteasci de -urechea siu, prin care a ales robia.,rro OT .ui prt"u "uuarl infelege p acestlgecel_ce implinegte poruncile ain frica. pf'r#ane casa Stipdnului, insd nu frra oarecare pedeapsd, ureruA
trebuia ocrogi la alte po-
din casd c
stripungerea urechii.
7-llz ,,Dacd cineva iSi va vinde fiica roabd, eo nu ei nu va pldia-stdpdnului sdu,
iar de vor mai trdi o zi sau sunt pldtili cu argintul stdpd_
iesi cum ies roabele. Dacd
re Si-a
,
sd-i ingdduie a se rdlscumptdra, dar el nu va yanla h.f.amitie sydind, dipd ce i_afost nect d:"" r:t D ac! a I o gcdit- o I u, t r:ara''otri[i ; ; "" dytd dleptul fiicelor. tar dia ro *;;i;;-$i pe alta, atunci s-d nu-fie lipsird de hrand, de tmbrdcdminte si de traiur cu r batul sdu. Iar dacd el nu-i vaface oi"ii"-orf lucruri, sd i, de la ddnsul in dar,/drdrdscimpdrsrs-;; : abuzurile urup.u fiicelor vdndute de tafi .^,r^ l:T^,1T,,,1,: roabe, in serls de servitoare_ibovnice; sunt prev"deri ada nivelului moral scdzut al celor ai, ur"trirn". 12-14: ,,De va lovi-cineva pe un om Si acela va muri, fie dat morlii. Iar de nuJ vafi t*i, Si i_a cdzut t myld din ingdduirea lui Dumnezeu, t1i "iu,on{ vii hotdri un loc, t y,*g:,r:1?:::r.Do"( insd va ucii"'"in"va pe oproapete cu bund Stiinld gi cu vicleSug ;i altarul Meu sd-l iei Si sd-l omori.,; "r,i;;" i; ;;;;;"r;;;:;; ; ,,Intr-o societate in care legalitatea statald nu inloc
,r":^y::
.ales-o,
; "7;r::;
234
Sfintul Ambrozie, Scrisori,Ul,
14
Pedeapsa vegnic[ 5leante pe cei ce nu aduc cinstire pi_ rinfiror (srujitoriror sfin1i1i), ruu vreun suflet e lndepdrtat de Bisericl Iar.de vom v5tlma pe cineva, prin in_ dcmn to rB,, sau demn ^_r_,,. eretic", la rru ^^., opinii
iir;;;;;.".,
,;il;;;;ffi##,J,:"ril1:
decarea aceluia.
22: ,, De se vor bate doi tdrcinatd Si aceasta sd se supund cel vin lul aceleifemei Si el va trebui reajudecdtorilor. " Dac[ prin sfada noa rc va sminti inainte de a aj vom pl6ti preful hotirdt de oare vor judeca lumea (Matei 19, .Z),efn lemeie putem infelege Brsenca; atunci, bdrbatul ei este
Mirele Hristos. 21s
Ex,p.222
104 105
,,Iar de vafi si altdvdtdmare, atunci sd cd suflet pentru suflet, ochi pentru ochi, dinte pentru mdnd pentru mdnd, picior pentru picior, arsurd pentru rd, rand pentru rand, vdndtaie pentru vdndtaie." Este aga-numita lege a talionului. ,l-egea talionului talionis) se reglsegte 9i in Codul lui Hamurabi gi in legile asi ne. Ea are mai mult un caracter social decdt individual; i ndndu-se o pedeapsd similari pagubei provocate, se 23-252
limitarea exceselor vendetei. De fapt aplicarea acestei legi s[-gi fi.pierdut foarte devreme brutalitatea primitivi, in i rul poporului israelit fiind recomandati iertarea, accentuatil t6:ziu de fkistos."236 Origen afirm[ chiar cI asemenea nu sunt numite Lege, ci decizii sau legiuiri, cdci Legea r r r n n;237 a r- -, ^-insi, nului este fird prihand (Psalmul 18, 8)."' Credem, mai porunc[ cea este alta e opinia potriviti: ,,o astfel de dovad[ a iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Dumnezeu pus aceastii lege ca sI ne scoatem ochii unii altorq ci ca sI ferim de a face aSa ceva altora, de frici s[ nu pifim gi noi fel."238
26-322 ,,Iar de va lovi cineva pe robul sdu tn ochi pe slujnica sd o va lovi in ochi gi ea il va pierde, sdJ lase ca despdgubire pentru ochi. $i de va pricinui cdderea dinte al robului sdu sau al roabei sale, sd le dea drumul tru acel dinte. Dacd tm bou va tmptmge de moatte bdrbat femeie, boul sdfie ucis cu piefte Si carnea lui sd nu se
ce, iar stdpdnul boului sd fie nevinovat. Iar dacd boul a tmpungdtor cu o zi sau cu doud sau cu trei tnainte, Si lui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a inchis si boul a ucis bat saufemeie, boul sdfie ucis cu pietre Si stdpdnul lui sd dat morlii. Dacd insd i se va pune stdpdnului prel de pdrare, pentru sufletul sdu, ce vafi pus asupra lui aceea
pldti. Tot dupd aceastd lege sd se urmeze, de va impunge boul bdiat saufatd. Iar de va impunge boul rob sau roabd, sd se pldteascd stdpdnului acestora treizeci de sicli de argint, iar boul sdfie ucis cu pietre." ,,Pentru ci legea e umbrd, inchipuiegte prin fiu gi fiicI neamul liber al sfinfilor, iar prin rob gi roabd, pe cel inci rob gi aupus picatului. $i nu este acelagi lucru a slvdrgi un r[u impotriva sfinfilor sau a p[citogilor. De aceea nu se pedepsesc amdndoud acestea la fel.'a3e Faptul ci se permitea celui vinovat s[ pliteasci pref de rlscumpdrare vestegte Taina Spovedaniei gi curifirea prin indeplinirea canonului. 33-34: ,,De va sdpa cineva o fdntdnd sau va descoperi ofiintdnd Si nu o va acoperi Si va cddea in ea un bou sau un asin, stdpdnul fidntdnii trebuie sd pldteascd argint stdpdnului lor, iar boul Si asinul sdfie al lui." Dupi Clement Alexandrinul, vom rispunde inaintea StiipAnului pentru cel ce s-ar pierde in groapa deschisd de noi; putem sdpa gropi fie prin false invl{ituri, fie dezvdluind lucruri tainice celor ce inci sunt la misura dobitoceasc[.z40 Aceia rdmdn in grija noastr[ pflnd la sffirgit. 35-35: ,,Iar dacd boul cuiva va impunge boul altuia Si vo muri, sd se vdndd boul cel viu Si prelul sd se impartd pe din tloud; de asemeneo Si pe cel ucis sd-l importd pe dtn doid. Iar de s-a Stiut cd boul afost impungdtor de multd vreme, dar stdpdnul lui, fiind inStiinlat despre oceasta, nu l-a pdzit, atunci scesta trebuie sd pldteascd bou pentru bou, iar cel ucis sdfie al lui." Chiar gi fa{i de cei afla{i in starea dobitoceasc[ avem o r[spundere.
Crp.22r l-l5z ,,De vafura cineva un bou sau o oaie Si le va junghia, sau le va vinde, sd pldteascd cinci boi pentru un lro
'36
231
lbid.
Cf. o^ilii la Cartea lesirii,x,4 '3t Smntul Ioan Gur[ de Aur, Omilii la Mater, XVI, 6
106
Sferrh,l Chiril al Alexandriei, inchinare si slujire ln duh si adevdr,
VM zao
Cf. Stromate,y, 54, 4
107
bou gi patru oi pentru o oaie! Dacdfurul vafi prins,spdrgant
nu va fi vinovat ce a rdsdrit soat dupd sceasta vaface Iar de lui. rnoartea ce afurat va Cel ucis. vafi pentru ucidere, vafi vinovat Si, vdndut el pet ce, sdfie cu are nu de tot ptdteasci bul sd Si, se celefurate prinde va de se Iar plata ielorfurate. furul si va
fi fovit incdt sd moard, cel ce l-a lovit
izbucnifoc si va cuprinde spini si, intinzdndu-se, va arde sau snopi, iau hoWa, sd pldteascd despdgubire indoit cel aprins focul. De va da cineva vecinului sdu argint sau lucn ta U iatrure si acelea vorfifitate din casa acestui om, de' va gdsi furul, sd le pldteascd tndoit; iar de nu se va gdsi Ju sdiind-stdpdnul casei tnaintea judecdtorilor si sdiure cd nu a intins mdna asupra lucrului aproapelui sdu' Pentru tot care s-ar putea fura: bou sau asin, oaie sau haind, sau lucru pieidut, dbspre care va zice cineva: Acesta e al meu' prtcina amdntdurira trebuie sdfie adusd inaintea judecdtgrll1 'si cel ce vafi osdndit de iudecdtori sd pldteascd aproapelui tndoit. De va da cineva spre pazd aproapelui sdu asin sau ' sau oaie, sau alt dobitoc Si va muri, sau vafi vdtdmat, sau sdfacd amdndoiiurdmfutt tnaintea ' fird 'lui, sd Stie cineva, cd cel ce a luat pe searna sa nu qi-a tntins mkna lucrului aproapelui sdu, $i asa stdpdnul trebuie sd prir jtndmdntil, iir celdlalt nu va cvea sd-l despqgu(as-c1; 'se la el, sd pldteascd stdpdnului despdgubire' de va fura insd va fi sfidsiat de fiard, sd-i aducd ceea ce a rdmas ca rie Si nu va pldti despdgubire pentru vita sJ0qiatd' De va ir4 muia cinevi de h aproapele sdu vitd si dceea se va vdtdma va pieri, Si stdpdnul ei nuvafifost cu eq, sd o pldteascd; aaia ttapanul-ei afost cu ea, sd nu o pldteascd' Iar dacd a.
inchiriatd cu bani, se va socoti pentru chiria aceea" Sunt stabilite pedepsele pentru furt $i desp[gubirile tru diferitele pagube pricinuite aproapelui. 108
16-17'. ,,De va amdgi cineva o fotd nelogoditd Si se va cu ea, sd o tnzestreze Si sd o ia de soqie; iar dacd tatdl ei culca ae vaferi si nu va voi sd o dea lui de femeie, atunci el sd pld-
tatdluifetei cdli bani se cer pentru inzestrareafetelor. " Legea ingrijegte gi de fete, care, ilt lumea veche, nu aveau prea multe drepturi. ' 18-202 ,,Pe wdiitori sd nu-i ldsali sd trdiqscd! Tot cel ce se impreund cu dobitoc sdfie omordt. Cel ce jertfeste la alli dumnezei, afard de Domnul, sd se piardd." Moartea e hdrdzitil pentru vrdjitorie, bestialitate 9i ido-
leascd
latrie.
2l-242 ,,Pe strdin sd nu-l strdmtorezi, nici sd-l apeSi,
tp6rare este pdcat strigltor la cer.
banifratelui sdrac din popolul Meu, sd nu-l strdmtorezi si nici sd nu-i pui camdtd. Iar de vei lua zdlog haina aproapelui tdu, sd i-l intorci pdnd la asJin25-272 ,,Devei irnprumuta
'::"i:21";;:n::fi cdci sunt rnilostiv." Prin hain6, se infelege aici ,,ve;m0ntul de deasupra (sinla, salma, beghed, kesut), care consta dintr-o bucatd pltratl de ttofr de l6ni sau pir de cdmilS. Acest vegmint era folosit drept lnvelitoare de noapte, de aceea nu se lua ca amanet dupd apu-
, , . ..241 lul soarerur.' 28: ,,Pe judecdtori sd nu-i grdieSti de rdu Si pe cdpetepoporului tdu sd nu o huleSti!" Itla intr-o or0nduire teocraticd, hula impotriva autoritililor ofenseaz[ pe Dumnezeu, Cel ce di dregitoriile.
l''
AB, p. 119
109
29302 ,,Nu intilruia a-Mi aduce pdrga aiei tnle Si a cului tdu; pe cel intdi-ndscut dinfiii tdi sd Mi-l dai Mie!
faci cu boul tdu, cu oaio ta si cu asinul tdu: ' zile sdJie ei lo mama lor, iar in ziua a opta sd Mi le dai Mi meneo sd
,Nu n" aducem indatii ce suntem chema(i 9i ajunqi la ceputurile credinfei gi inci neini(iafi in jertfa dumnezeiasr
frr[
de sdnge; ci mai int6i suntem catehizali 9i alerg[m sub
m4 adici sub Biserica, 9i ne intirim cu cuvdntul plIcut cu laptele potrivit pruncului' (..') Deci ajunqi la b[rb[tie 9i hrlni1i cu cuvintele catehiz6rii, ii aducem in ziua a opta, dup[ ce a trecut timpul in care se aflau in prunc.ie 9i a dup[ aceea altul in ca." s" poate imp[rtIgi in mod p:qiYil na lui tlristos. C[ci ziua aopta inseamni timpul invierii'"'' ( 3lz ,,Sd-Mi fiti popor sfdnt; sd nu mdncali corned cdini! la aruncali tocului sfdsiat de fiard tn cdmp, ci s-o ." Siagiat de fiari in cdmp e sufletul ajuns la cea mai.jo stare; cu acesta s[ nu avem comuniune, ci s[-l l[slm cdini adici duhurilor necurate. Cap.23rl'32 ,,Sd nu iei aminte la zvon deiert; sd ni .
uneSti cu-cel nedrept, ca sd fii martor mincinos! Sd nu te dupd cei mai mulli, co sdfaci rdu; si la judecatd sd nu ceior mai mulli, ca sd te abali de la dreptate; nici sdrac la judecatd." nu-ifii " pdrtinitorlegiuiri mai grosiere, iatd aici 9i sfaturi Pe hng[
si mai iei gi pe alfli in ajutor, dacL e cu putinfS, ca sE pofi slobozi mldularul tiiu din g0tlejul frarei.'aa3,paci trebuie il ridici vita de povar[ a dugmanilor tii, apoi cu atdt mai mult trebuie s[ ridici sufletele prietenilor t[i, mai ales cdnd clderea lor este mai grozavL C[ ei, neputdnd purta povara mdniei, ni oad intr-o groapl, ci in focul gheenei. Tu, ins[, vezipe fratele tlu cizut jos, strivit de povarS, iar pe diavol, alituri de el, af6fAnd focul, qi treci mai departe fEr[ inimE, fbr[ mili! E primejdios lucru s[ faci asta gi cu un animal!"24,,Domnul ne-a inv[pt, demult de tot, s[ nu ne bucur[m de nenorocirile dugmanilor nogtri pentru ca, depringi cu aceste fapte, s[ ne invefe s[ ne ruglm pentru dugmani (Luca 6,28)."24s 6-92 ,,Sd nu judeci strdmb pricina sdracului tdu! De Orice cuvdnt mincinos sd te fereSti; sd nu ucizi pe cel nevinoVal Si drept, cdci Eu nu voi ierta pe nelegiuit. Daruri sd nu priileSti, cdci darurile orbesc ochii celor ce vdd Si strdmbd pricinlle cele drepte. Pe strdin sd nu-l obtjduiegti, nici sd nu-l strdmlorezi, cdci voi Stili cum e sufletul pribeagului, cd Si voi ali tost pribegi in lara Egiptului." Pasajul se adreseaz[ in special judecdtorilor. 10-11: ,,$ase ani sd semeni larina ta Si sd aduni roadeei, iar tn al saptelea, las-o sd se odihneascd; $i se vor hrdni le ldracii poporului tdu, iar rdmdstlele le vor mdncafiarele cdmpului. ASa sdfaci Si cu via ta Si cu mdslinii tdi." E menfionat anul sabatic, descris pe larg inLevitic. 12: ,,In Sase zile sdlifaci treburile tale, iar in ziua a $apEa sd te odihnesti, ca sd se odihneascd si boul tdu, si asinul ldu, Si ca sd rdsufle /iul roabei tale Si strdinul care e cu tine. " ,,Legea a rinduit Sdmbita ca si se odihneasc[ boul tlu do jug gi sluga ta. Amindoi acegtia arati prin ghicituri trupul. O[ci trupul este vita de jug a minfii lucr[toare, fiind nevoit si duiegti
de
re finefe.
,,De vei tntdlni boul duSmanului tdu sau asinul. rdtdcit, sd-l intorci si sd i-l duci! De vei vedea asinul t cuvederea, ci Sului tdu cdzut sub povard, sd nu-l treci 4-52
dici impreund cu el." nu fteacd nici pe l6ng[ -Iud"ilo. legea le poruncea si unui dugman cdzrttijos, iar tu vezi adeseori pe fratele tdu de diavol gi cizut joi, nu la pimdn! ci in pr[pastia pdcatul nu caufi sd-l scofi cu sfatul, nici nuJ indemni 9i nici nu te
$ll
t{. '02
Sfrntul Chiril al Alexandriei, Glafire la
110
lesire,lfl
xt
lq
Fqcere,XI'lII,4
II,90, 111
r
poarte de sili povara virtulilor prin fapte. Tot el este qi s min{ii contemplative, intruc6t slujegte in chip ralional lor minfii care a ajuns la cunogtinfS, ca unul ce s-a p[tnrns 9i ra(iune prin contemplafiile minfii. Sambeta este sffirgitul dtrora, hdrdzind fieclruia odihna cuvenitii de bunurile slujesc prin frptuire gi contemplati"."'ou l3-llz ,,Pdzili toate cdte v-am spus Si numele dumnezei sd nu le pomenili, nici sd se audd ele din gura trd. De trei ori in an sd-Mi prdznuiesti: Sd lii sdrbdtoarea
melor. $apte zile sd mdndnci azime in timpul lunii lui A cum fi-am poruncit, cdci tn acea lund ai iesit din Egipt; te infiliSezi inaintea Mea cu mdna goald- Sd lii apoi rea secerisului gi a strdngerii celor dintdi roade ale tale, care le-ai semdnat in larina ta, Si sdrbdtoarea strdngerii delor toamna, cdnd aduni de pe cdmp munca ta. De trei an sd se tnfdyiseze inaintea Domnului Dumnezeului tdu de parte bdrbdteascd ai tdi." Sunt fixate slrb[torile anuale, prezentate pe Levitic. in perioada mozaicd. acestea eraw Pastile sdrbdtoarea azimilor (15-21Nisan sau Aviv); sa;.l sdrbdtoarea secerisului (6 Sivan) Si Corturile smt toarea culesului (15-22 Tiqri). 18-19: ,,Cand voi alunga neamurile de lafala ta Si ldrgi hotarele tale, sd nu torni sdngele iertfei tale pe nici grdsimea de laiertfa Mea cea de la sdrbdtori sd nu nd pe a doua zi. Pdrga din roadele larinii tale sd o casa Domnului Dumnezeului tdu! Sd nufierbi iedul in rnamei
sale!"
jertfe se vorbegte aminuntit in Levitic. E i sant6, ins[, ultima prevedere de aici: ,,Legea vrea sdJ pe om bun[tatea incep6nd de jos, de la animalele necuv6nt{ re.'Qo1 Prevederea urm[rea si pund stavild cruzimii, ,,cu alte Despre
Sfintul Maxim '6 247
Mf,rnrrisitorul, Capetele gnostice, 164
Clement Alexandrinul
,
Stromate,Il,92, I
tt2
vinte, s[ nu ajungl hrana unui animal viu condimentul unui animal ucis gi nici cauza vie{ii s[ ajungi ajutor pentru consumarea cirnii"2a8. Ulterior, rabinii au extins prevederea, oprind orice al[turare de carne cu produse lactate. 20-33: ,,Iatd Eu trimit inainteq to pe ingerul Meu, co sd le pdzeascd in cale Si sd te ducd la pdmdntul acela pe care l-am pregdtit pentru tine. Ia aminte la tine insuli; sd-l asculli Si sd nu-i fii necredincios, cd nu te va ierta, pentru cd numele Meu aste tn el. De vei asculta cu luare-aminte glasul sdu Si veiface bate cdte ili portmcesc qi de vei pdzi legdmdntul Meu, imi veli tl popor ales dintre toate neamurile, cd al Meu este tot pdndntul, iar voi Imi veli fi preolie tmpdrdteascd Si neam sJiint. Spune ctmintele acesteafiilor lui Israel: De veli asculta cu luarc aminte glasul ingerului Meu Si veli implini toate cdte vd voi tpune, voifi wdjmas vrdjmasilor tdi Si potrivnicilor tdi le voifi potrivnic. Cdnd va rnerge inaintea ta ingerul Meu, povdluitorul ldu, Si te va duce la Amorei, la Hetei, la Ferezei, lq Canaanei, la Gherghesei, la Hevei Si la lebusei, si-i voi stdrpi pe acestia de lafaya yoastrd, atunci sd nu te tnchini la dumnezeii lor, nici td le slujeSti, nici sdfaci dupdfaptele acelora, ci sd-i zdrobesti detot Si sd strici stdlpii lor. Sd slujeSti numai Domnului Dumneteului tdu Si El va binecuvdnta pdinea ta, vinul tdu, apa ta Si voi abate bolile de la voi. in lara ta nu vafifemeie care sd nascd inainte de weme sau stearpd; Si voi umple numdrul zilelor lale. Groazdvoi trimite inaintea ta Si voi fngrozi detot poporul u$upra cdruia veli merge Si voi pune pe fugd pe toli vrdjmasii
ldi. Trimite-voi tnaintea ta viespi Si vor alunga de la fala pe Amorei, pe Hevei, pe lebusei, pe Canaanei Si pe Hetei. Dqr nu-i voi alunga de lafala voastrd intr-un an, ca sd nu se pustiiascd pdmdntul Si ca sd nu se inmulleascd inaintea ta tlarele sdlbatice; ci-i voi alunga incetul cu incetul, pdnd ce vd vqi inmulli Si veli lua tn stdpdnire pdmdntul ocela. intinde-voi fuilarele tale de la Marea RoSie pdnd la Marea Filistenilor Si yoostrd
t'N
lbid.,il,94,2 t13
de la pustie pdnd la rdul cel mare al Eufratului, cdci voi da
mdinile voastre pe locuitorii pdmdntului acestuia Si-i voi ga de lafapa ta. Sd nu vd amestecali Si sd nuface[i cu ei, nici cu dumnezeii lor. Sd nu locuiascd ei in lara ca sd nu vd facd sd pdcdtuili impotriva Mea; cd de ve,ti dumnezeilor lor, aceStia vor fi cursd pentru voi. " Dumnezeu fhg[duiegte israelifilor s[ le dea biruinfa fafa popoarelor canaanite, dar ii avertizeazl s[ se fereascd religiile acelora. Un inger vacdl5ltzipe lsrael; dar,lacapi 33, acesta va primi o alti conota{ie... 12. Cortul
sfdnt (24, |
-
aceStia arderi de tot Si au jertfit vilei, ca jertJd de izbdvire Dom_
nului Dumnezeu."
27,21)
Ctp.24,l-4'. ,,Apoi a zis Dumnezeu imd.Si cdtre Suie-te la Domnul, tu Si Aaron, Nadab, Abiud Si Saptezeci tre bdtrdnii lui Israel Si vd inchinali Domnului de departe. mai Moise singur sd se apropie de Domnul, iar ceilalyi sd apropie; poporul de asemenea sd nu se suie cu el! Avenit Moise Si a spus poporului toate cuvintele Domnului Si Atunci a rdspuns tot poporul intr-un glas Si a zis: Toate tele pe care le-a grdit Domnul le vomface Si le vom asculta! Moise a scris toate cuvintele Domnului. $i el, sculdndu-se de-dimineald, a zidit jertfelnic sub munte Si a pus stdlpi, dupd cele doudsprezece seminlii ale lui Israel." E greu de spus cdte au fost urcirile lui Moise in evenimentele nefiind redate cronologic. Se pare cd, dupl o mi suire, Moise a cobordt cu Decalogul, urmdnd o a censiune, spre a primi indrumlri cultice. Acum suie gi dar e amintit doar la 24,13. Aici sunt numili Aaron gi fiii Nadab gi Abiud. ,,Fiii nlscufi din Aaron ne arati neamul sfinfit. Iar bltranii, pe cei alegi ca buni. Aaron iar[gi e lui Hristos, Arhiereul sfhnt gi ftri de p[cat, prin Care am mit nagterea prin Duh gi ap6. ''2ae 5z ,,4 trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au 'n' Sfantul Chiril
al Alexandriei, op.
cit.,Ill
tt4
115
pement, cea bolnave in ea insigi prin legea plcatului (...). fine de firea trupului, pare a se afla gi sub jugul p[catului, nu avea experien{a lui."2so 6z ,,Atunci Moise, ludnd jumdtate din sdnge, l-a intr-tm vas, iar cu cealaltd jumdtate de sdnge a stropit
nicul."
dezbrdcatde omul cel vechi gi s-a imbrdcat in omul harului, vede gi starea sa
,,Pe cflt se pare, o parte arat[ inv[pfura moral[ a lepciunii, iar o parte pe cea misticS. Partea turnatii in vas moral[, iar cea virsatii pe altar este mistic[, prin aceea cl vlrsati in min(ile omenegti prin oarecare insuflare gi prin dumnezeiesc, pentru ca ele sd simtl cele de cuviinfi gi si umple de credinti in Dumnezeu."2sl 7-82 ,,Dupd qceea, ludnd cartea legdmdntului, a auzul poporului; iar ei au zis: Toate cdte a grdit Domnul le face Si le vom asculta! Dupd aceea, ludnd Moise sdngele, a pit poporul, zicdnd: Acesta este sdngele legdmdntului, pe l-a incheiat Domnul cuvoi, dupd toate ctnintele acestea." ,,Iar cd e necesar s[ se sfinfeascd prin sdnge cei ce la (m[sura sfinleniei) gi doresc sd se apropie de ar6tat-o Moise stropind cu sdnge tot poporul gi insugi tul. Dar vom afla gi prin aceasta cE omul nu se poate sfinfi gur. (...) CIci nu spal[ legea pdcatele, ci o face aceasta Tainelor prin Hristos."252 9-10: ,,Apoi s-a suit Moise Si Aaron, Nadab, A Soptezeci dintre bdtrdnii lui Israel Si au vdzut locul unde Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era ceva, ce cu un lucru de safir, curat Si limpede ca seninul cerului. " ,,Auzi cum au vdzlt locul numit al lui Dumnezeu, chipul tiriei cerului. C[ci cerul e strdlucitor gi culoarea cea inaltd gi etericd e asemenea safirului. Cici cerul e locul cel cuvenig in care locuiegte Dumnezeu, odihnindu-Se in
in vremea rugiciunii, sem[ndnd cu safirul sau Cu azurul cerului, stare pe care Scriptura o numegte gi loc al lui Dumnezeu,vilzut de bltrdni pe Muntele Sinai.,'2sa llz ,,Dar El n-a intins mina Sa irnpotriva aleSilor lui Israel, iar ei au vdzut pe Dumnezeu, apoi au mincat Si au bdut.
7r1
zto
154
lbid.
lbid.
rr5 ?t6
"'Ibid. "'Ibid. 116
"
,,Au mdncat Si au bdut: semn cd erau vii, dar poate fi vorba gi de un pr0nz ritual, cu care se incheia de obicei un les[: mdnt, o alianfi,, un contract, un armistif,r.,,"t Aaron, Nadlb, Abiud gi cei gaptezeci au urcat numai p6n[ aici. l2-l4z ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Suiete la Mine fn munte Si fii acolo, cd am sd-li dau table de piatrd, legea Si poruncile, pe care le-am scris Eu pentru tnvdydtura lor! Atunci, gculdndu-se Moise impreund cu losua, slujitorul sdu, s-a suit ln muntele Domnului; iar bdtrdnilor le-a zis; Rdmdneli aici pdnd ne vom intoarce la voi. Iatd Aaron Si Or sunt cu voi; de vq ovea cineva pricind, sd vind la ei. " Iosua e pomenit aici ca insofitor al lui Moise, dar el nu a fost amintit intre cei chema{i si urce in munte. ,,Observl cI a fost chemat Moise, care a primit legea cea inc[ in umbre gi litere, dar se suie impreund cu el gi Iosua cel impreund chemat, ca chip al lui Hristos, Care nu e chemat de Tatil in mod egal ou ceilalli. C[ci e pururea cu El. Dar face celor chemati calea cu putinfd de folosit, mijlocind qi mergdnd impreund. pentru c[ este cu neputint[, precum am zis, de-a ajunge inlduntrul lui Dumnezeu gi Tatil in alt mod dec0t prin mijlocirea Lui.,,2s6
deosebirea patimilor, lB
cit.,III
tt7
Nu e clar ce au fdcut ceilalfi, insd capitolele urmitoare dau infeles c[ ei s-au intors la Popor. 15-18: ,,5-a suit deci Moise Si losua in munte si un a acoperit muntele. Slava Domnului s-a pogordt pe Mu; Sinai Si l-a acoperit norul Sase zile, iar tn ziua a $aptea o gat Domnul pe-Moise din mijlocul norului' Chipul slavei Dt 'nului ca de p"ia6"t rnuntelui era fn ochii fiilor lui Israel mii in a intrat mistuitor. ii t-o suit Moise pe munte Si foc "norului; de zile Si patr Si a stat Moise pe munte patruzeci de
nopli. ',,$ti-
258
Sfeotol Vasile cel Mare , Omilii si Nil Ascetul, op. cit., 14
"n Oig"n,op.
6-9: ,,Untdelemn pentru candele, aromate pentra mirul de uns Si pentru miresmele de tdmdiere; piatrd de sordiu Si pietre de pus la efod Si la hoSen. Din acestea sd-Mifaci locas sfint gi voi locui in mijlocul lor. Cortul ;i toate vasele Si obiectele lui
cit.,Xll
ctndntdri,l,5
5
118
faci dupd modelul ce-li voi ardta Eu; aSa sd le faci!" Lui Moise i s-a infEligat, in chip tainic, un cort imaterial, pe care Israel avea s5-l reproduc[ in chip vdzut, din mate-
sd le
l
cd Moisi prin p tst s-a urcat in munte' Ci n-ar inarditsl se apropie de vffirl muntelui care fumega' nici n fi cutezztsi intre in nor, dac[ n-ar fi fost inarmat cu posful'" putut Totuqi, un post atdt de indelungat surprinde' ,,Cum a se ir s[ tura irupului s[ se cheltuiascd at6ta vreme, frr[ se imprIgtia din puterea lui in fiecare geasci t""u "" lceastl nedumerire o dezleagd cuvdntul lui Dumnezeu' c zice: Nu numai cu pdine va trdi omul, ci cu tot cuvdntul 4)' 4' 3;Matei 8, (Deuteronom iese din gura lui Dimnezeu Cip.25,l'5'. ,,Ahmci a grdit Dumnezeu cu Moise si a la tot or, Spune fiiior lui Israel sd-Mi aducd prinoase: de pentru pe care-l lasd inima sd dea, sd primesti prinoase Iar prinoasele ce vei primi de la ei sunt acestea: aw' ctt arimd; mdtase violetd, purpurie si stacoiie, in Ei pdr de Piei de berbec vopsite rosu, piei de vilel de mare si salcdm." frri s6nge 9i fhrd suflet. Acela picatului este deja mort in el, viefui gi nu va mai stlPdni in prin larele sale."25e E vestitl patima ,'rndntuitoare, inchipuitd m care din cele spuse: prin pielea rogie, singele, iar prin Par' 257
tea. Fiindc[ p{ql in trupul omului este fbrl sim{ire; de aceea e chipul mo4ii."260 Cdt privegte metalele prelioase, ele pot inchipui strilucirea virtulilor, sau atributele divine.
riile indicate. ,,Cortul acesta este Hristos, puterea gi infelepciunea lui Dumnezeu, Care, nefiind frcut de mdnd dupd firea Lui, primegte sE Se pllsmuiasci atunci cdnd e de trebuinfi sd fixeee acest cort intre noi. Astfel, in oarecare fel, acelagi cort este pi nefrcut gi fEcut, in prima calitate existAnd de mai inainte ca necreat, iar in a doua primind aceastd alcdtuire vdzutd, f[c6ndu-se creat."261
10-11: ,,Chivotul legii sd-l faci din lemn de salcdm: lung de doi coli Si jumdtate, larg de un cot Si jumdtate Si inalt de un cot Sijumdtote. Sd-lfereci cu aur curat, Si pe dinduntru Si pe dinafud" Sts, tmprejurul lui, sd-ifaci cmund imptetitd de aur. " ,,Chivotul de aur unde sunt tablele legdmAntului (...) nu Gste altceva decdt infelegerea noastr6, unde noi trebuie s6 intcriem legea lui Dumnezeu.''u' Sau lemnul de salcdrru fiind neputrezitor, inchipuie fiupul nestric[cios al Domnului, aurul ar[tfind dumnezeirea Sa. Cununa de aur vestegte demnitd{ile Sale, tmpdrlteascd gi arhiereasc[. Acest Chivot ne descoperE Legea 'dumnezeiascS.
12-18: ,,Apoi sd torni pentru el patru inele de aur Si sd prinzi tn cele patru colluri ale lui: doud inele pe o laturd Si doud inele pe cealaltd laturd. Sdfqci pArghii din lemn de sqlle
il
Smrrn
bt thtd.
l Grigorie
de Nyssa, op. cit.
h't).ig"n, Omilii la Cartea Numerii,X,3 119
cdm si sd le imbraci cu aur. $i sdvdri pdrghiile prin inelele pe laturile chivotului, tncdt cu aiutorul lor sd se poarte
tul. Pdrghiile sdfie necontenit in inelele chivotului. Iar in vot sd pui legea, pe care !i-o voi da. Sdfaci Si un capac la vot, de aur curot, lung de doi coli Si iumdtate, si lat de un gi sd-i faci Si jumdtate. Apoi sd faci doi heruvimi de aur; capete doud cele din ar rdsdri dintr-o bucatd, ca Si cum
,
'
capacului.
E o dovadd c[ sunt ing6duite reprezentdrile atunci cdnd ele :urmeazl unor viziuni dumnezeiegti qi nu rodul inchipuirii. Lucrurile sfinte sunt, de altfel, lucrate asistenfa Duhului Sfhnt. 19-202 ,,Sd pui un heruvim la un capdt Si un heruvirn celdlalt capdt al capacului. Herwimii aceStia sdfie cu ar
intinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor cul, iarfeyele sd si le aibd unul spre altul; spre capac sdfie
lele heruvimilor." ,,Stdlpii inalfi, strilucitori de poleiala argintie gi aurie, verigile qi heruvimii care acopereau cu aripile lor chi toate celelalte c0te le infEligeaz[ descrierea alc[tuirii cortu sunt, pentru cel ce privegte spre cele de sus, Puterile mai sus de lume, contemplate in cort, care, din voia dumnezei suslin toate. Ele sunt adeviratele noastre susfinitoare, trit se slujeasce celor ce vor primi m6ntuirea."2u' Sfrntul Ioan maschin pornegte de [a acest loc scripturistic pentru a cu iconoclagtii: ,,Heruvimii care umbreau ilastiriul nu erau crul m6inilor omenegti? Dumnezeiasca ScripturS, insd, cei ce se inchind celor cioplite, dar Ei pe cei carejertfesc nilor. Astfel, idolii plgdnilor sunt de disprefuit 9i oprili, erau inchipuirile demoni 1clr."264 2l-292 ,,Apoi sd pui acest capac deasupra la chivot, in chivot sd pui legea ce i1i voi da. Acolo, intre cei doi 2u' 264
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. clf. Dogmatica, rV, 16
120
vimi de deasupra chivotului legii, Md voi descoperi lie Si ili voi grdi de toate, cdte arn a porunci prin tine fiilor lui Israel. Sdfaci apoi masd din lemn de salcdm: lmgd de doi coli, latd de un cot, inqltd de un cot gi jumdtate. S-o imbraci cu aur curut $i sd-i faci imprejur cunund de aur, impletitd. Sd mai faci lmprejurul ei pervaz inalt de o palmd Si tmprejurul pervazului td faci cunund de aur. Sd mai faci patru inele de aur Si sd prinzi cele patru inele sub cunund, in cele patru colluri de la picioarele mesei. Inelele sd fie tn pervoz ca niSte torli pentru pdrghii, ca sd se poarte cu ele masa. Iar pdrghiile sd le faci tlin lemn de salcdm, sd le fereci cu aur curat gi cu ele se va Purta n osa. Apoi sdfaci pentru ea talere, cddelnile, pahare Si cupe, ca sd torni cu ele; acestea sd lefaci din aur curat-', Degi aurul e adesea o ispitE, prezenta sa abundd in sanctuar. Dup[ Evagrie Ponticul, sunt de dou[ feluri gdndurile ce [o incearc[: drdcegti gi nepdtimage; gindul dricesc indeamn[ la cdgtigarea aurului frr[ rugine gi zugrdvegte desfrtarea gi slaVa ce vin de pe urma lui; in schimb, gdndul nepdtimag aduce ln minte doar forma simpli a aurului, despdrfitd de patimd gi hcomie."265
30: ,,Iar pe masd sd pui pdinile punerii inainte, cqre se Vtr afla puntrea inaintea Mea." E o preinchipuire a Euharistiei: ,,P6inile punerii inainte trchipuiau aceasti pdine. Aceasta e jertfa cea curat6, adicl nedngeroasE, care a spus Domnul, prin profet, sI I se aduc[ de le r6s[ritul soarelui pind la apus (Maleahi l, I l)-.'uu 31-40: ,,Sdfaci sfeqnic din aur curat. SfeSnicul sd-l faci din ciocan: fusul, bralele, cupele, nodurile Siflorile lui sd bdtut dintr-o bucatd. $ase brale sd iasd pe cele doud laturi ale lui; braye ale sfeSnicului sdfie pe o laturd a lui Si trei brale ale icului sd fie pe cealaltd laturd. El va qvea la un bral trei ilpe tn forma florii de migdol, cu nodurile Si Jtorile lor, Si la alt
lt
cf. op. ctt.,l Sfrntul Ioan Damaschin, Dogmatica,
t2t
lY,
13
\at ya qvea tyei cupe informaJtorii
t
pild6 a unei viefi hr[ prihana, celor ce ar privi.,'267 3au, despre bra{ele sfegnicului ce se inalfh ca niEte ramuri
singuri tulpin5, pentru ca lumina ,6
,* .*o"..e
imbel
darnic din toate pdrfile, nu_vei gregi de te vei g6ndi la raz, multe feluri ale Duhului".268 ,,sfegnicul de aur e chipul lui tos. Cici Fiul e prin fire gi cu adev[rat Dumnezeu. Iar
cirea gi inllfimea dumnezeiasc[ trebuie asemlnati cu ci sfegnicul s-a tumat aratii chipul ales, adicd r fia dumnezeiascd a lui Emanuil" Iar nipte ramuri la dreapta stringa r[sar ca dintr-un trunchi de arbore gi se inalfi i,m1 cu fusul din mijloc qi se ridic[ p6ni la aceeagi inaitime. unul fiind dupd fiinfa, e socotit a fi multiplu prin feluri crlri, dar nimic nu e striin gi adaus din afard ia El, cu t datoriti atributelor dumnezeiegti nu e cugetat a fi simplu. (...). Faptul
267
268
26e
o4. cit. i, inchinwe gi slujire in duh Si adevdr,
122
Cap.26rl: ,,Cortul insd sd_lfaci din zece covoare de in tdsucit si de mdtase violetd, stacojie Si visinie; in lesdtura lor ld,faci chipuri de heruvimi qlese iu iicusintd.,,
de migdat, cu nodu,
florile lor. ASa vor aveq toate cele gase brale, ce ies din sf-e1nicylui lar pe finul sfeSnicului sd fie patru cupe in j de migdal, cu nodurile /lorii SiJtorite lor; in nod sib doud le, un alt nod sub ahe doud brale Si tm al treilea nod sub din urmd dgud braye, iar in vdrful.fusului sfeSnicului sdfie a cupd tnformaflorii de migdal cu nodul gifloarea ei. Nodi Si ramurile acestea sd fie dintr-o bucatd cu sfesnicul. El sd fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singurd bucatd de rat. Sd-i Jaci Sapte candele Si sd pui in el candelele rcestea] sd lumineze latura dinfasa lui. Sd-ifaci mucdri tdvile de Si curat. Dintr-un talant de aur curat sd se.facd toate obi acestea. Vezi sdfiici acestea taate dupd madelul ce s_a li in munte. " ,,Sfegnicul aruti,cd,cel ce wea sd lumineze pe allii s[ fie solid din toate p[rfle qi si nu aibd nimic ,gor ruu s[ fie cioc6rrite afard toate cele de prisos, care nu pot
1tr,
prin 2
de coSi,
voarele sd aibd aceeasi mdsurd. Cinci covoare se vor uni la un loc si celelalte cinci iar se vor uni ra un roc celelarte cinci si iar i de mdtase violetd, pe intdi de acoperiS, Si tol
jumdtatedeacoperg.r*r:;,";:":#::ri:1ff,f:h
oealattd govor si pe morginea covorului ce are a se uni cu el idfaci tot glncizeci de cheotori- cheotorile acestea sd rdspundd inere cu
allele' sdfaci cincizeci de copci din aur si cu copcire acestea ld uneSti cele qut
coitutui
'fr"!'""XL*f;:;;;
g!p!d: ca sd acoperi cortul. Unsprezece covoore cle aceitea sd Ittci. Lungimea unui covor sd fie de treizeci tle coli, qi ldtimia Unui covor sdfie de patru coli; cele unsprezece covoare sd aibd loate aceeasi mdsurd. Sd meSti intre ile cinci covoare Si ce_ lelalte sase covoqre iar sd le tnesti intre ele. Jumdtatea din al Suselea covor sd o indoi in partea de dinainte a cortului. sd foci cincizeci de cheotori pi marginea covorului din capdtur anei jumdtdli, ca sd se poatd uni iu cealaltdiumdtate; Sf culte elncizeci de cheotori sdfaci ra marginea "rtritott"iiiitaii'a" ucoperis, care trebuie unitd c r cea dintdi. Sayaciapoi iin"i de copci din aramd Si sd vdri copcile ocesteo in leci cheotori 1l sd unesti celelalte doudjumdtdli di acoperis, ca sd/ie unul Ulngur. Iar prisosul de acoperis, oj i_ tose;te de la acoperiSul cortului, sd a eortului. Partea insd din lungimea acoperiSului, care prisosesle 17"
O.igen, Omilii la Corteq
lesirii,Xlll,5 123
de o parte Si de alta a cortului, sd atdme peste perelii co de o parte un cot Si de alta un cot, ca sd-i apere' Dupd sdfaci cortului un acoperis de piei roSii de berbec Si tncd acoperis de piei de vilel de mare pe deasupra. Sd faci q pentru cort scdnduri din lemn de sqlcdm, ca sd stea ln pici' 're. Fiecare scdndurd sd ofaci lungd de zece coli Si latd de sdfiefiecare scdndurd. O scdndurd sd aibd cot
Sijumdtate ud cepuri la capdt, unul in dreptul altuia. Asa sdfaci la tr scdndurile cortului. $i scdnduri de acestea pentru cort sd doudzeci, pentru latura dinspre miazdzi. Sub aceste doudz' scdnduri sd faci patruzeci de postamente de argint: cdte postamente sub o scdndurd, pentru cele doud cepuri ale doud postamente pentru altd scdndurd, pentru cele doud c ale ei. Doudzeci de scdnduri sdfaci pentru cealaltd laturd, spre miazdnoapte. $i pentru acestea sdfaci patruzeci de 7 mente de argint, cdte doud postqmente sub o scdndurd gi postamente pentru altd scdndurd; iar pentru parteq dt
-cortului,
care vine spre asfinlit, sdfaci Sase scdnduri' ,t, scdnduri sdfaci pentru unghiurile cortului din partea a lui. Acestea sd fie de doud ori mai groose Si sus unite 1 un inel. Asa trebuie sd fie amdndoud la fel pentru amdi unghiurile. $i asavorfi opt scdnduri pentru partea dinda si pentru cele gaisprezece postamente de argint, "oitului doud postimente sub fiecare scdndurd, pentru cele doud
puri ile ei. Sdfaci apoi pdrghii din lemn de salcdm" cinci 1 ghii pentru scdndurile de pe o laturd a cortului, cinci pd scdndurile de pe cealaltd laturd a cortului si cinci p"ri, 'ghii pentru scdndurile din partea de la fundul cortului' iirc spr" asfinlit. Iar pdrghia din mijloc va trece prin duri ile la ui capdt la celdlalt al cortului. Scdndurile sd le braci cu aur; iielele, prin care se vdrd pdrghiile, sd le faC aur si sd imbraci cu aur si pdrghiile. $i asa sd tnighebezi tul dupd modelul care li s-a ardtat in munte'" E descrisd alcltuirea cortului; in capitolele ttnale reveni asupra acestora. Cortul avea patru acoperiminte: de 124
ft[tase; din p5r de capr[; din piei de berbec vopsite in rogu; din piei de vi(el de mare, de culoare albastr[. Pentu ultimul acoperimdnt, Septuaginta are epikalimmata dermata iakinthina. ,,Acestea arItau pe flristos, Acoperimintul Bisericii. $i anume 0lbastru, ca pe Cel ce e din cer gi de sus; gi de culoare rogie, ca pe Cel ce a venit in trup."27r Traducerea de care ne folosim nu lndic[ aici culoarea albasfrl, ci doar [a36,19. 3lt ,,Sdfaci o perdea din in rdsucit gi de mdtase violeld, stacojie Si viSinie, rdsucitd, iar in lesdtura ei sd aibd chipuri de heruvimi alese cu iscusinld." ,,In grecegte: katapdtasma (: perdea; draperie). Echivalentul ei liturgic din cultul ortodox e impropriu numit uneori eatapeteasmd (perdea); mult mai potrivit e iconostas sa:u tdmpld (aceasta, de la templum)."272 32: ,,$i s-o atdrni cu verigi de aur pe patru stdlpi din lemn de salcdm, imbrdcali cu aur Si asezali pe patru postanente de argint." Cei patru st0lpi inchipuie ,,cele patru testamente v@hi'273, legdm6nful incheiat de Dumnezeu cu Adanr, cu Noe, cu fdicd gi cu Moise. Ne putem gdndi gi la numdrul Sfinfilor Avraam Evangheligti, care binevestesc in toati lumea (in cele pafiu punclo
cardinale).
33-35: ,,Dupd ce vei prinde perdeaua tn copci, sd aduci Acolo dupd perdea chivotul legii Si perdeaua vd va despdrli flstfel sfinta de sJknta sJintelor. La chivotul legii din s/dnta sfin-
pui capacul. Iar dincodce, tn afard de perdeo, sd pui lnusa $i in fala mesei sd pui sfesnicul; tn partea de miazdzi a eortului sdJ pui. Masa insd sd n-o pui in partea de miazdnoaplc a cortului." ,,in paftea de miazdnoapte a altarului tlmdierii igi avea lelor sd
loc masa, pe care se puneau pdinile, pentru c6, dintre toate
125
tF-
vinturile, vinturile de lamiazilnoapte sunt cele mai cregterii roadelor. Pdinile ar putea fi locaqurile Bisericilor re sunt unite intr-un singur trup Si intr-o singurl adunare. 36-37: ,,Apoi sdfaci o perdea la uSa cortului, de se violetd, stacojie Si viSinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu alese in lesdtura ei. Pentru perdeaua aceosta sd faci
stdlpi din lemn de solcdm si sd-i imbraci cu our. La ei sd verigi de aur Si sd torni peste ei cinci postamente de aram Perdeaua era ,,o piedicl pentru necredin{a oprea intrarea celor ce se aflau inSuntrul zidului incon tn legiturl cu acegti cinci st0lpi, intr-un chip cu totul sunt fr0nte de Mdntuitorul cele cinci pAini 9i este ele mul{ime a care-Lascultase (Ioan 6, g)"."t Crp.27,l-4: ,,Sdfaci uniertfelnic din lemn de lung de cinci coli, lat de cinci coli. Jertfelnicul sdfie tn colluri Si indllimea lui de tei coli. In cele patru colluri sd faci coarne. Coarnele sd fie ca rdsdrite din el si imbraci cu aramd. Apoi sd-i foci cdlddri pentru pus lopdlele, lighene, furculile si cleste. Toate uneltele le faci din aramd. Sdfaci iertfelnicului o impletiturd, un cdmasd din sdrmd de aramd, Si la tmpletitura aceasta sd in cele patru colluri ale ei, patru inele de aramd." Cele patru coarne ce rlsar din jertfelnic inchi Crucea pe care s-a adus Jertfa cea adevdtati' Plasa de care proteja jertfelnicul, ar putea fi apropiatd, dup[ scop, actuala ripid6, un fel de evantai lucrat din metal, cu protejeazl Cinstitele Daruri, spre a nu cddea ceva necun ele. Ripida simbolizeazi heruvimii ce stau in jurul tronului vei dumnezeiegti. Protejarea jertfei atenfioneaz[ pe ,,cei ce s6-gi p[zeasci cugetarea lor curat[ ca pe un templu (cI) buie s[-gi ingr[deascl inaintea sim{urilor piedici, din rile care se infricogeazd" dejudecata viitoare, precum s-au ,
lui. Sdfaci pentru jertfelnic pdrghii, din lemn dc salcdm, Si sd le imbraci cu aramd. Drugii acegtia sd-i vdri prin inele, pe de o parte Si pe de alta a jertfelnicului, ca sd poatd fi purtat. Iar Jertfelnicul sd-l faci de scdnduri, gol induntru. Dupd cum li t-a ardtat tn munte, aSa sd-l faci. "
Jertfelnicul e gol in[untru: ,,I4eea este aceea de scobitu-
r[ in lemn sau de trunchi g[unos. tn loc]#le de popas, golul cra, probabil, urrrplut cu pietre sau
nisip.""o 9-10: ,, Cortului sd-i faci curte. Pe partea din miazdzi, perdelele sdfie de in rdsucit, lungi de o sutd de coli numai pe parteo aceasta. Pentru ele sdfaci doudzeci de stdlpi Si pentru ei doudzeci de postamente de aramd; cdrligele la stdlpi Si verigile lor sdfie de argint." St6lpii Bisericii sunt,,sluj itorii tainelor dumnezeiegti. C[ci Scriptura pe apostoli, pe invd{[tori qi pe proo-
ljl,li#..u,e
11-19: ,,Tot aSa Si pe latura dinspre miazdnoapte sdfie pcrdele de o sutd de coli tn lungime Si la ele doudzeci de tldlpi, iar sub ei doudzeci de postamente de aramd; cdrligele Si verigile stdlpilor sd fie de argint. in latul cur{ii, pe pitea tlinspre asfinlit, sdfie perdelele lungi de cincizeci de coli qi la ele zece stdlpi Si la stdlpi zece postamente. Tot de cincizeci de
176 i::. 178
"o hbid.,Y,35,34
"5
tocmit acolo ingr[dituri (...), ca s[ nu pitrund[ nimic din cele necrtrate"276. Un alt aspect: ,,[a seama deci cI jertfelnicul slujirii cerute de lege e cu totul aurit. in aceasta, Dumnezeu ne-a lnfrfigat clar ghicitura c[ legea nu procurl pe Duhul Sfhnt gi puterea slujirii in chipuri nu a fost cinstit[ cu un astfel de har. Clci era un duh de robie peste Israil. $i harul ni s-a dat noul prin Hristos, dupd invierea din morgi."277 5-8: ,, Sd imbraci cu cdmasa aceasta psrtea de jos a jertfelnicului, ca sd fie tmpletitura pdnd la jumdtatea jertfelnicu-
l?e
lbid.,y,33,34
t26
cit..50 Alexandriei, op. cit.,IX de Nyssa, op. cit-
127
coli
sd fie perdelele din latul curlii in partea dinainte, dinspre rdsdrit; si la ele zece stdlpi Si sub ei zece
Din aceStia, cincisprezece coli la un capdt al laturii sd perdelele, cu trei stdlpi ai lor Si cu trei postamente, celdlalt capdt cincisprezece coli sdfie perdelele lafel, cu stdlpi ai lor Si cu trei postamente. Iar la mijloc, poqrta c largd de doudzeci de coli, sd aibd perdele de ldnd stacojie Si visinie, rdsucitd Si de in rdsucit, cu patru patru postamente. Toli stdlpii curlii imprejur sdfie mgint Si unili cu legdturi de argint, iar postamentele lor de aramd. ASadar lungimea curlii sd fie de o sutd de ldyimea peste tot de cincizeci de coli, perdelele sd fie dd rdsucit, iar postamentele stdlpilor, de aramd. Toate toate uneltele Si toli ldruSii curlii sd fie de aramd. " Asupra acestora se va reveni in capitolul 38. 20-2lz ,,Sd porunceStifiilor lui Israel sd-li aducd lemn curot pentru luminat, stors din mdsline, ca sd ardd nicul in toatd vremea, in cortul adundrii, infala perdelei de dinaintea chivotului legii. Sfesnicul il va aprinde fiii lui, de seara pdnd dimineala, inaintea Domnului. e legea veSnicd pentrufiii lui Israel din neam in neam." ,,Candelele le aprinde Aaron (arhiereul) qi ceilalli ce urmeazi, dupd el. C[ci lumina lui Flristos se pistreazi sd in Biserici, prin destoiniciile celor ce au mogtenit care fac luminoas[ mintea celor credinciogi, prin drepte. Aceasta socotesc cE inseamni a aprinde candelele sear[ p6n[ dimineafi. Clci r[tdcirea diavoleascl socotesc un intuneric gi povegtile cefoase qi intunecate ale ereticilor sili de evlavie cred cd sunt ca o noapte spiritual[ cdzult5i mintea oamenilor."280 Acestea s,tnt lege veSnicd pentru.l Israel. Dar Israel cel adevdrat e multimea celor ciogi, care-l urmeazi lui Hristos. Astfel cI licagul de inchi 9i obiectele de cult rimfln gi in Biseric6, chiar daci intr chip gi cu un nou in{eles, mai profund. Trecerea de la li 280
Sfinfi,] Chiril al Alexandriei, op.
cit.,lx
t28
Duh nu inseamnd cldere din sacru in profan, cum se int6mpl6 ln Protestantism. Legea e plinit[ in Biserici, nu abrogati (cf. Matei 5, 17). Vechile chipuri sunt plinite prin raportarea lor la
Hristos, dar nu sunt desfiinfate. 13. VeSmintele preoleSti (28, 1-43)
Cap. 28,
l-2:
,,Sd iei cu tine pe Aaron, fratele tdu,
fiii lui, ca dintrefiii lui Israel sd-Mifie preoli
Aaron
Si
pe
Sifiii lui
Aaron: Nadab, Abiud, Eleazar Si ltamar. Sd faci lui Aaron, ,fratele tdu, veSrninte sfinlite, spre cinste Si podoabd." Dumnezeu cere ca preofii sd se distingi, incepind cu vegmintele lor, de restul poporului. 3z ,,Sd spui, dar, la toli cei iscusifi, pe care i-am umplut de duhul inlelepcitmii Si al priceperii, sdfacd lui Aaron veSminte sfinlite pentru ziua sfinlirii lui, cu care sd-Mi slujeascd. " ,,Desigur, megteri iscusili (de care va fi vorba gi la 31, l-6), dar considerafi ca niqte harismatici; cel ce produce opere menite sfinfeniei e mai mult decdt un simplu megtegugar.,,28l Ei au fost umplufi de duhul in,telepciunii gi al priceperii. ,;A.cesta nu-i altceva dec6t pricepere4 puterea aceea sufleteasc[ de a contempla existen{ele, puterea de a fi consecvent, puterea de a deosebi ceea ce este asemenea, puterea de a compara, de a porunci, de a interzice gi de a conjectura cele viitoare.,,282 Nu se incredinfeazd, oricui lucrarea celor sfinfite: ,,Cei inlelepli cu mintea au o- insugire fireasci proprie; acegtia primesc de la cea mai inaltl inlelepciune duh de tn{elegere sut o form6 dubl[, ftrcdndu-se pe ei inqigi vrednici de primire."283 4z ,,Iatd dar veSmintele ce trebuie sdfacd: hoSen, efod, meil, hiton, chidor Si cingdtoare. Acestea sunt veSmintele sfinlile, ce trebuie sdfacd ei lui Aaron, fratele tdu, Sifiilor lui, co sd-Mi slujeascd ei ca preoli."
"' PENT. o. 166 Ctem# Alexandrinul, Stromate,Vl, l" 181 lbid.,r,26,2
129
154,4
Sunt enumerate vegmintele arhieregti. Vom arflta, air la capitolul 39, cdte ceva despre ele: a') HoSenul eru o podoab[ pectorali; corespondentul in Biseric[ este engolpionul, o icoan[-medalion purtat[ de arhiereu. b\ Efodut, sau umerarul, e omoforul (: purtat pe arhieresc de azi el inchipuie, in Bisericl, umanitatea ' pe care o ridic[ Hristos (inchipuit prin arhiereu), restaur0r c) Hitonul era un veqmdnt lung, devenit in Biserici numitul stihar, vegmdnt comun celor trei trepte ierarhice, chipuind fie curlfia ingereasc5' fie sff[lucirea divin[' d\ Chidarul, fiibanpurtat de arhiereii legii vechi, a venit mitra episcopal[ de azi; ea simbolizeaz[ cununa de a M0ntuitorului, dar gi demnitatea Sa impiriteasc[' e) Meilul era, de asemenea, un veqmdnt lung, im cu ciucuri gi clopofei, frrl corespondent in Biseric6' fl Cingdtoarerl, sau briul, este purtat[ pAnI astiizi episcopi gi preofi (la romano-catolici 9i de c[tre diaconi simbolizeazd m[refia cu care S-a incins Hristos, ori gterg cu care S-a incins M6ntuitorul in seara Cinei celei de T 5-62 ,,Pentru dceasto vor lua aur curat Si mdtdsuri lete, purpurii Si stacojii si in subyire Si vorface efod lucrat iscuiinld dinfire de aur, de mdtase violetd, stacoiie Si viSir' rdsucitd Si de in rdsucit." ,,Felul lucriturii vegmdntului, care cade p0ni la cd prin feluritele sale simboluri materiale, aratl acoperit legltt ,. intinde de la cer pflni la plmint. Culoarea purpurie' "u." scoate din ap[, inul din p6mdnt, culoarea vdnitii, care este tunecatl, se aseam[ni cu cerul, dupi cum culoarea stacojit aseam[n[ cu focul."2u Toati creafia e chematil sd litu ci. Hainele preofegti vestesc frumusefea lui Hristos, ,,c[ci aur se in{elege ca Dumnezeu, prin porfir[ ca Cel ce are de nitatea impereteascI, prin mitasea fin[, Cuv0ntul sublire
'
netrupesc, prin hiacintul cu inftligarea cerului (...) ca Cel ce e de sus gi din cer. CIci oare nu e deodat[ Dumnezeu gi impdrat Cuvdntul lui Dumnezeu Tatil?"285 7z ,,Acesta vafi din doud bucdli: una pe piept Si alta pe spate, unite pe umeri cu doud tncheietori. " Pieptul e sediul viefii afective. De aceea,,,Moise pune pe pieptul preotului (efodul qi) hogenul judeclfii, ca semn al ra(iunii, arlt6nd prin simboale c[ preotul trebuie si-gi infrdneze, prin judecata rafiunii, pomirile patimilor mdniei."286 8z ,,Cingdtoarea efodului, care vine peste el, sd fie lucratd la fel cu el, din fire de aur curat, de mdtase violetd, stacojie Si viSinie, rdsucitd qi de in rdsucit." Aceasta era lucr[tura brdului.
9-l4z ,,Apoi sd iei doud pietre, amdndoud pietrele sdfie de smarald, Si sd sapi pe ele numele fiilor lui Israel: $ose nume pe o piatrd si celelalte nume pe cealaltd, dupd rdnduiola
in care s-au ndscut ei. Cumfac sdpdtorii in piatrd, care sapd peceli, aSa sdfie sdpdtura pe cele doud pietre cu numele Jiilor lui Israel Si sd asezi pietrele in cuibulele de aur curat. Aceste doud pietre sd le pui inche ietori la efod. P ietre le acestea vor fi spre pomenireafiilor lui Israel Si Aaron va purta numeleJiilor lui Israel, spre pornenire tnaintea Domnului, pe amdndoi umerii lui. Sd faci cuibulele de aur curat. Apoi sd faci doud ldnliSoare tot de aur curat; qcestea sd le faci rdsucite ca sfoara; Si sd prinzi ldnliSoarele cele rdsucite de cuibulelele de la incheietorile efodului, tn partea de dinainte." E ardtatii lucritura incheietorilor efodului. l5-29t ,,Sdfaci hoSenul judecdlii, lucrat cu iscusinld, la fel cu efodul: din fire de aur, de mdtase violetd, stacojie, viSinie Si de in rdsucit. Acesta sd fie indoit, in patru colluri, lung de o palmd Si lat de o palmd. Pe el sd asezi o tnJloriturd de pietre scumpe, tnsirate in patru rdnduri. Un rdnd de pietre sd 2*' 286
284
lbid,v,32,3 130
Sfantul Chiril al Alexandriei, op.
cit.,Xl
Nil Ascetul, op. cit.,56 131
un sardeon, un topaz Si un smarald; acesta e rdndul tn rdndul al doilea: un rubin, un safir $i un diamant; in al treilea: un opal, o agatd Si un ametist; Si tn rdndul al
fie:
lea: un hrisolit, un onix Si un iaspis. Acestea trebuie sd a;ezate dupd rdnduiala lor in cuibulele de aur. Pietrele tea trebuie sdfie in numdr de doudsprezece, dupd numdrul lor doisprezece fii ai lui Israel, inSirate pe cele doud pietre
pe umeri, dupd numele lor Si dupd rdnduiala tn care s-au cut ei. Pe fiecare trebuie sd sapi, ca pe pecete, cdte un din numdrul celor doudsprezece seminfii. Apoi sd faci hoqen ldn{isoare de aur curat, lucrat rdsucit, ca sfoaramaifaci pentru hoSen doud verigi de aur 5i aceste doud de aur sd le prinzi de cele doud colluri de sus ale sd introduci cele doud ldnliSoare tmpletite de aur in cele verigi din cele doud colluri ale hoSenului Si sd prinzi doud capete ale ldnliSoarelor de cuibulelele efodului de umeri, tn partea de dinainte. $i sd maifaci doudverigi de Si sd le prinzi de collurile de ios ale hosenului, care cad cingdtoarea efodului. Apoi sd maifaci incd doudverigi de si sd le prinzi de cele doud margini de jos ale efodului, pe tea de dinainte, deasupra cingdtorii efodului Si sd prinzi gile hosenului de verigile efodului cu un $nur de mdtase bastrd, ca sd stea peste cingdtoarea efodului 5i ca hoSenul nu se miSte pe efod. $i va purta Aaron, cdnd va intra tn adundrii, numele fiilor lui Israel pe hoSenuliudecdlii, la sa, spre veSnicd pomenire tnaintea Domnului. " Se arat[ lucrdtura hoqenului, impodobit cu 12 pietre lioase, gi legiturile acestuia, prin care e fixat pe efod. goarele prin care aceste podoabe se prind de bra,te mi se pare ne invatE cLviatp inaltl se impletegte, prin imbinarea infelt ciunii ftptuitoare cu contemplafia lucrltoare, dat frind cI i ma inchipuiegte contemplafia, iar brafele, faptele'"'"' 302 ,,in hosenul judecdlii sd pui Urim si Tumim; $i vor
"'
Sfentul Grigorie de Nyssa, op. cit.
132
acestea la inima lui Aaron, cdnd va intra el in cortul adundrii
infiliSeze tnaintea Domnului. Astfel va purta Aaron pururea la inima sa judecata fiilor lui Israel, inaintea Domnului. " ,,Urim si Tumim: doui cuvinte ebraice cu etimologii incerte, care s-ar putea traduce prin Lumini si DesdvdrSiri. Septuaginta le traduce pin Ardtarea Si Adevdrzl. Nu qtim daci ele erau obiecte (geme sau zaruri) ori numai cuvinte scrise inlluntrul pieptarului. Oricurn, aveau o func,tie oraculari: prin mijlocirea lor oblinea marele Preot r[spunsuri dumnezeiegti in imprejuriri excep1ionale."288 31-35: ,,Sd faci apoi meilul de sub efod tot de mdtase viSinie. Acesta va cmea la mijloc, sus, o deschizdturd pentru cap Si deschizdtura sd aibd imprejur un guler lesut ca platoSa, ca sd nu se rupd. Iar pe la poale ii vei face de-jur'impreiur ciucuri tot de mdtase violetd, stacojie, visinie Si de in rdsucit;
sd se
Si
printre ciucuri vei pune clopolei de aur de-iur-imprejur
aga; un ciucure gi un clopolel de aur, un ciucure Si un clopolel pe Aaron in timpul sluibei, cdnd va de aur. $i acesta va lntra in cortul sfdnt, inaintea Domnului, Si cdnd va ieSi, ca sd se audd sunetul clopoleilor si sd nu moard." infre vegmintele arhiereilor cregtini se numdrl gi sacofErd corespondent in Legea veche, la care sunt atagafi nassul, turi de aur in formi de clopo{ei, ca gi cei pringi la poalele mei-
fi
lului. Clopoleii simbolizeazd cavdntul lui Dumnezeu; ei sunt in numlr de doisprezece, amintind de Sfinfii Apostoli, prin care s-a frcut propoviduirea Evangheliei. Mantia arhiereascl, de &semenea, e impodobitd cu clopolei gi cu rodii, lucrate din aur' ,,Clopofeii de aur, urmafi fiecare de cdte o rodie de-jur-imprejurul hainei, inchipuiesc strllucirea faptelor bune. C[ci doul sunt faptele prin care spore$te virtutea: credinfa in Dumnezeu gi o congtiinf[ in purtarea vie{ii. (...) Credin{a sd r[sune puternic in predica despre Sfrnta Treime, iar via{a si fie asemenea fructului numit rodie. Cici inveliqul rodiei nu se 2*8
PENT, p. 167
133
poate menc4 fiind tare qi aspru, dar ceea ce se ascu iniuntru este pllcut la vedere prin chipul frumos gi felurit fructului, ins[ gi mai plEcut la gust gi dulce la mincare. aga, viefuirea infeleaptl qi asprl este mai greu de primit nepl6cutii simturilor, dar e plin[ de bune mdngdieri 9i du rodul ei."28e 36-38: ,,Sdfaci dupd aceea o tdblild slefuitd, de aur rat, Si sd sopi pe ea, cum se sapd pe pecete, cuvintele: nia Domnului; Si s-o prinzi cu $nur de mdtase violetd de dar, aSa ca sd vind tn partea de dinainte a chidarului. A vafi pe fruntea lui Aaron Si Aaron va purta pe fruntea sa junsurile prinoaselor afierosite de fiii lui Israel Si ale darurilor aduse de ei; ea va.fi pururea pefruntea lui' 1 atrage bundvoinla Domnului spre ei. " ,,Capul impodobit cu diademl inseamni cununa celor au bineviefuit, intrucdt aceasta este impodobit[ cu o t5bli(a aur pe care sunt sipate semne tainice."zeo Sau ,Jiara de aur, inalta, arati puterea imp[riteascl a Domnului, pentru ci tuitorul este tapul Bisericii (Efeseni 5,23).-2el 39: ,,Hitonul sd-l faci de in si tot de in sdfaci Si iar cingdtoarea sd o faci brodatd cu mdtase de felurite ct imbinarea feluritelor culori qi fire in ve9mintele dotale poate ardta imbinarea virtulilor, ca in cazul hainei trife a lui Iosif (Facerea37,3). 40-432 ,,Sdfaci de asemenea sifiilor lui Aaron cingdtori; Si sd le faci Si turbane pentru cinste Si podoabd" tmiraci cu acestei pe fratele tdu )aron si impreund cu el gl fiii lui, sd-i mgi, sd-i intdreSti in sluibele lor si sd-i sfinleSti, sd-Mifie preoli. Sd lefaci pantaloni de in, de la brdu pdnd gentmchi, ca sd-Si ctcopere goliciunea trupului lor; Aaron lui sd se imbrace cdnd vor intra in cortul adundrii sau cc vor apropia de iertfelnic, pentru a nu-Si atrage pdcat
Si sd moard. Aceasta sdJie lege veSnicd pennu el urmasii lui."
lor
2er
Clement Alexandrinul , Stromate,Y,37,5
t34
pentru
Vegmintele preofilor erau mult mai simple decdt cele ale arhiereului. Preofii purtau doar hiton,
cing[toare gi turban. In plus, tofi sacerdofii purtau pantaloni de in. ,,[nul peste pA4ile
trupului din preajma coapselor inseamn[ rdcirea atotcuveni-
t[ a pllcerilor trupului. C[ci inul e rece. Iar fierbinfeala dorinfelor urdte e str[in[ de orice sfhnt."2e2 Acestea erau vegmintele sacerdotale; detalii in plus se gdsesc pi la finalul leSirii, Siin Levitic. 14.
Slinlireapreolilor (29, I
-
31, 18)
Ctp.29r I-72 ,,Iatd ce trebuie sd sdvdrSeSti asupra lor, ti vei sfinli sd-Mi fie preoli: sd iei un vilel din cireadd, doi berbeci fdrd meteahnd, pdini nedospite, azime frdmdntate cdnd
cu untdelemn Si turte nedospite, unse cu untdelemn. Acestea sd le faci din fdind de grdu aleasd. Sd le pui intr-un paner Si sd le duci in paner la cortul odundrii o datd cu vilelul Si cu berbecii. Apoi sd aduci pe Aaron Si pe fiii lui la intrarea cortului adundrii Si sd-i speli cu apd. gi, ludnd veSmintele sfinte, sd tmbraci pe Aaron, fratele tdu, cu hitonul si cu meilul, cu efodul Si cu hoSenul, gi sd-l incingi peste efod; sd-i pui pe cap mitra, iar la mitrd sd prinzi diadema sJinleniei. Apoi sd iei untdelemn de ungere Si sd-i torni pe cap Si sd-l ungi." Sivdrgitorul cultului nu mai aparfine profanului. Aaron ,rs-a uns cu untdelemn sfinfit gi a fost pus cipetenie gi conduc[tor al preofilor gi al poporului, ba a primit 9i o tlblifa de aur pe vdrful frunfii lui, avdnd scris pe ea numele Domnului. Iar aceasta era in chip llmurit simbolul Mdntuitorului nostru fmp[rat qi ca o diademi strilucitoare gi sl[vite."2e3 8-l4z ,,Dupd aceea sd aduci Si pe fiii lui Si sd-i imbraci cu hitoane; sd-i incingi cu brdie Si sd le pui twbanele; Si-Mi vor
28e
S6ntul Grigorie de Nyssa, op. c/. lbid. 'no
Si
202
lut
Sfrntol Chiril al Alexandriei, op. rd., Glatr la Facere,ll
cit.,Xl
"
135
fi preoli in veac.
ASa vei sfinli tu pe Aaron Si pe fiii lui. Sd apoi vilelul inaintea cortului adundrii Si sd-Si pund Aaron Si lui mdinile pe capul vilelului, inaintea Domnului, la uSa lui adundrii. Sd jtmghii vilelul tnaintea Domnului, la uSa tului adundrii. Sd iei din sdngele vilelului Si sd pui cu
tdu pe coarnele jertfelnicului, iar celdlalt sdnge sdJ torni temelia jertfelnicului. Apoi sd iei toatd grdsimeo cea de pe runtaie, seul de pe ficat, amdndoi rdrtmchii Si grdsimea de ei Si sd le arzi pe jertfelnic. Iar carnea vilelului, pielea L necurdyeniile lui sd le arzi cu foc afard din tabdrd. C,
jerffi pentru pdcat."
Sdngele jertfelor care se frceau pentru iertarea era adus pe altar, iar carnea se ardea in afara taberei. CIci meni fiind induntrul viciilor acestei lumi nu scap[ de sdngele jertfei nu este bine primit lui Dumnezeu dacd nu
din tina trupului sdrt."2e4 Despre investirea preofilor se va bi pe larg in Levitic. 15-17: ,,Dupd aceea sd iei un berbec Si sd-Si pund lui mdinile pe capul berbecului; sd junghii Si fiii ludnd sdngele lui, sd stropeSti jertfelnicul de-jur-impreiur:n tai apoi berbecul in bucdli, sd speli cu apd picioarele Si sd le pui pe bucdli ldngd cdpdydna lui." ,,S[ bdgim de seaml c[ pieptul se scoate intreg (?), pdntecele nu se scoate, ci se spal[. Cdci infeleptul poate s6-gi pede gi s[-gi taie toati mflni4 dar pdntecele nu-l poate
Cu s6ngele celui de al doilea berbec gi cu untdelemnul pentru ungere se sfinfeau preofii gi vegmintele preo(egti. Aces_ tea sunt descrise pe larg inLevitic.
Firea silegte gi pe cel mai infrinat sd se foloseasc[ de hrana buitoare."2e5
18: ,,^li sd arzi berbecul tot pe jertfelnic. Aceasta este
dere de tot Domnului, intea
jerffi
Domnului, mireasmd pldcutd
Domnului; aceasto este jert/d Domnului. Sd iei pieptul berbe_ cului, care este pentru sfinlirea lui Aaron, Si sd-l dici inaintea
Lui" Primul berbec se aducea ca ardere de tot. 19-22: ,,Sd iei Si celdlalt berbec, sd-Si pund Aaron Si
Sfannrl Ambrozie, '* 2es
Scrisori,LXII,
Nil Ascetul, op. cit.,57
136
104
din cele ce vor aduce ridicat Domnului. "
fiii
lui Israel
137
ca
jertfd
de pace,
darul
F Abia aici se face menfiune despre scoaterea pieptului,
mintiti intr-un comentariu anterior. Toate acestea vor fi
or
zettate intr-un comentariu la Levitic. 29-30: ,,VeSmintele sfinte cele pentru Auon sdfie, el, ale fiilor sdi, Si sdfie unSi Si s/inliti, tmbrdcatri cu ele. rele preot dintrefiii lui, care-i ya urma Si care va intra tn tul adundrii, ca sd slujeascd in cortul cel sfdnt, se va tmb cu ele Sapte
zile."
afinfiln.l--Li-^+ al^--^ sfinfilor oi gi dezbinat in dogme -^-----perverse. ;t297 3446: ,,Iar de va rdmdne din aceastd carne de din pdini pe a doua zi, sd arzi rdmdqilele cufoc Si sd iu ie cd este lrcru sfinlit. Deci aSa sdfaci cu Aaron rydnce, Si cu lut, dupd cum li-am portmcit: Sapte zile sd yind sfinlirei lor. {elul cel de jertft pentru pdcat sd-l aduci infiecare zi pentnt
2e7
fi jertfelnicul
Sfrnn l Chiril al Alexandriei , inchinare
lbid. 138
Si
sl4iire in duh si adevdr,
s/inlenie
se va sfinli. Iatd ce vei aduce tu
d vei aduce infiedimineala Si celdgrdu, frdmdntatd cu a
Arhieria, ca gi vegmintele arhieregti, vor fi mogtenite ditar, de cei din familia lui Aaron. Ritualul de investire gapte zile. Sfinfirea prin sdngele animalelor junghiate v taina m0ntuirii: ,,Cele sdvArgite sunt chipuri gi (...) erau chipuiri ale sfinfirii in fkistos. (...) Dac6 n-ar fi'u94 """u mai inalt se binecuvdnteazil de cltre ceea ce este mai mic. firea lui e mai inaltii dec0t firea vifelului sau a berbecului. 31-33: ,,Sd iei apoi berbecul cel pentru sfinlire Si fierbi carnea lui in locul cel sfdnt; Si sd mdndnce-Aaron Si. lui carnea berbecului acestuia Si pdinile cele din paner, la cortului adundrii, cd prin acestea s-aJdcut curdjirea lor 1 tru aJi s/inlili Si pentru a li se incredinla preolia; nimeni alt sd nu mdndnce, cd sunt sfinfite." ,,C[ci numai sufletelor sfin{ite li se cuvine s[ se tigeascl de hrana sfhntl, adic6 de trupul lui Hristos; cei de neam nu se pot apropia de binecuvAntare. prin cel de alt se infelege neamul necredincios inci gi nebotezat gi, pe 16r acesta, cel cdzut intr-o cugetare strdini-qi contrar[ opinii
2%
rdlire; jertfa pentru pdcat s-o sdvdrSeSti pe jerrfelnic pentru cu_ lui. gapte zile sd cureli
pa*o
curat, iar pentru turnare,
,ff,!T:;:::{;;f"':f;:ilf"
patra parte de hin de vin, pentru miel. Al doileo miel sd-l aduci siara cu dar de ftini, a
utn
;; ";jertfi ;;
jertfd unde
n,ff iiii,f[i]fi[ ";!;;,1;'::,
Md voi pogori Eu rns_ymi ," acesta de slqva Mea. Voi sfinli c Aaron
Si
pefiii lui de asemenea
$i voi locui in mijloculfiilor lui vor cunoaste cd Eu, Domnul, sunt Dumnezeul lor, Cel ce i_am s,co1 dy Nmdntul Egiptului, ca sd locuiesc in mijlocul lor Si sd leJiu Dumnezeu!" Se afirmi clar nevoia de sfinfire a persoanelor, a obiec_ telor gi a naturii. Acestea se vor imprini in Hristos, dar nu fdrd mijlocirea preofilor, fiindci altfel shnlirea s-ar face de la sine, chiar gi impotriva voinfei omului. Totodatr, vedem ci Dumnezeu eprezent intr-un chip special in spafiul liturgic, clci acolo e invocat in rugiciunea noastrl gi tot acolo se aduce "o*ura Jertfa sfinfitoare.
Mielul din care se implrtlgesc preofii poate fi apropiat mielul pascal, in vreme ci cortul piefigureazdpimdntul ft_ giduit. Pornind de aici, smntur Maxim Mlarturisitorut arlate ce sunt trei Pagti: I. Pagtele sdrbltorit in Egipt (cap. t2); II. Pagtele prIznuit in pustie; III. Pagtele viitor, din pdmdntul ftgdduinfei (anticipat de
139
F aici).
Celor trei slrb[toriri le corespund trei trepte ale v spirituale: I. Curlfirea de p[cat; II. Cunoagterea mai clard, a ra{iunii lucrurilor, in mintal gi netrupesc (pustia: pdr[sirea formelor); III. Serbarea in veacul viitor, mdncAnd in mod cit Rafiunea culminantd a inlelepciunii.2e8 Cap.30, l-3: ,,Sdfaci de asemenea un jertfelnic de mdiere, din lemn de salcdm, dar sdJfaci pdtrat, lmg de un Si lat de un cot Si inalt de doi coli; coarnele lui sdfie din el. imbraci cu aur curat partea lui de sus, perelii tmprejur Si nele lui; Si sd-ifaci imprejur o cunund de aur impletitd." Pornind de la buna mireasm[ atilmdii, Clement A drinul vede in altarul timdierii un,,simbol al pim6ntului, care ies miresmele, care se afld. aSezat in mijlocul ac lruni"2ee. Altarul tlmdierii inchipuie pe Hristos: ,,Deci a frcut din lemne ce nu putrezesc. Dar a fost poleit intreg aur. Fiindcd trupul lui Hristos este nestricdcios gi are in sine rea dumnezeiaste."3oo 4-62 ,,Sub cununa
lui impletitd sd-i faci doud inele aur curat Si sd le pui la doud colguri pe doud laturi ale Acestea sd fie de bdgat pdrghiile pentru a-l purta cu ele. ghiile sd i le faci din lemn de salcdm Si sd le imbrqci cu Jertfelnicul sd-l asezi tnfala perdelei, care este dinaintea votului legii, unde am sd Md ordt Eu lie." Altarul t[mdierii era asezat inaintea catapetesmei, dreptul chivotului, ocup6nd o pozilie central[. ,,Despre locul din mijloc se spune c[ este la mijloc intre cer gi plmdnt; spun ci este simbol al lumii spirituale gi al lumii materiale. 7z ,,Pe el Aaron va arde tdmdie mirositoare tn
298
3or
limea slujirii celei dup[ lege."302 ,,Dacd, Domnul, Marele Arhiereu, inalqa lui Dumnezeu timdie cu bun miros, nu trebuie sI lnlelegem prin aceasta jertfa gi bunul miros al t6m6iei, ci c6 Domnul inalfi jertfa primit[ a dragostei, bunul miros cel duhovnicesc, care este adus pe altar."303
8-9: ,, Cdnd va aprinde Aaron seara candelele, iar va arde miresme. Aceastd tdmdiere neintreruptd se vaface pururea inaintea Domnului, din neam ln neam. Sd nu aduceli tn el nici o ardere de tdmdie strdind, nici ardere de tot, nici dar de pdine, nici turnare sd nu turnali pe el. " Nu era ing[duit[ aducerea altor jertfe pe altarul tdm6ierii gi nici arderea de t[mdie strdin6, ftrd scopuri rituale. l0z ,,Aaron va sdvdrSi jertfa de curdyire peste coarnele
lui o datd pe an; cu sdnge din jertfa de curdlire cea pentru il va curdpi el o datd pe an; tn neamul vostru qceasla
pdcat
esle mare sfinlenie inaintea Domnului.
"
,,Coarnele altarului, -ca ni gte mdini intinse, preinchipulesc forma cinstitei cruci."304 Raritatea ritualului se motiveaz[ prin aceea ci,,Moise, in infelepciunea sa, gtia bine cd uqor disprefuiegte cineva ceea ce este obignuit gi accesibil, pe c6nd ceoa ce este indep[rtat gi o raritate e considerat in mod natural foarte insemnat."3o5 vei
11-16: ,,Apoi a grdit Domnul cu Moise Si i-a zis: Cdnd foce numdrdtoarea fiilor lui Israel, la cercetarea lor, sd
102
tr)3
29 300
dimineafd, cdnd pregdteSte candelele. " In Biblia l9l4: gi va arde pe el Aaron tdmdie compusd, subpire.,,T6miia e compusd pentru c[, Dumnezeu fiind Cuvenfiil, S-a frcut trup li S-a compus Emanuil cu noi, firea dumnezeiascd gi omenitatea adundndu-se, in chip negrlit, intr-o unitate mai presus de minte. $i.g_subfire, pentru c[ nu are gro-
op. cit.,W.
ate,Y,33,2
140
I
104
ro5
uh,XAIll
t4t
deafiecare Domnului rdscumpdrare, co sd nu vind nici o noyocire asupra lor tn timpul numdratului. Cel ce intrd la sd dea jumdtate de siclu, dupd siclul sfiint, rydrdtoare care doudzeci de ghere; deci darul Domnutii ril aioii^a, siclu. Tot cel ce intrd la numdrdtoare, de la doudzeci de sus, sd aducd aceastd dare Domnului. Sd nu dea bogatul mult, nici sdracul mai pulin de jumdtate de siclu dar Domnt pentru_rdscumpdrarea sufletului. Sd iei argintul de rdscu rare de lafiii lui Israel si sd_t dai la trebifnlele cortului ndrii.Si vafi pentrufiii lui Israel spre pomenire inaintea nului, ca sd crule su/letele voastri.', In cazul unui recensdmdn( tot evreul adult recenzat buia s[ pldteasc[ o riscumpdrare, de o jumItate de siclu dr gint. ,,Se considera ci recensimAntul et necesitate social< ymigi dar qi un plcat impotriva lui Dumnezal, sllgurull dreptnfit sI cunoascd nrrnad real al ,rpr$ilo, i;i.,,fi''i; s[ bigim de seami ci acest (siclu) n_* in1"1", maieri duhovlicesc, care se socotegte c6 hebuie dat de c6he 161-:1307
17-21: ,,$i imdsi a grdit Domnul cu Moise Si a zis; faci o baie de oramd, p"ri, spdlat; s_o pui tntre cortul a ndrii Si jertfelnic Si sd torni intr_insa op|. Aoron Si fiii li vor spdla tn ea mdinile lor picioareli lor Si cu apd.-Cdnd
buie sd intre ei in cortul mdrturiei, sd se speie cu ap aceasto, ca sd nu moard,. Si cdnd trebuie sd se opropie di felnic, ca sd slujeoscd Si ca sd aducd ardere de tot Dom sd-Si spele mdinile lor Si picioarele lor cu apd, ca sd nu rd. $i vaJi aceastd rhnduiald veSnicd pentru el Si ' masii lui, din neam in neom.,, Baia de aramd folosea la spilIrile rituale. inainte sluji, preofii igi spilau m6inile, inchipuind curltia faptel picioarele, care arati umbletele in aiar6;" ;i;;ili 306
'o'
PEl.m. o. 172 ^e-U smrrn",i rozie, Scrisori,
yll, 4
29), preolii (Le, uneori, profefli
culuntdelemnuar5, trestie mirositoare gi ca_ 0
mai valoroasa decit alte raeini
"r:X"i:fr'":*'j;ffir#:
hatil sau coaja zdrobiti a unui arbust oriental in fo.ma A" tuft.
ScorliSoara e un din scoa(a unui oel
mai probabil, din Arabia.
gltegte, de asemenea, dintr_un ne cu
i
felurite aromate, el primind,
fului Duh, pe carc le transmite celo or mirului celor de sub [,ege. ,pac oat avea at6ta putere, cd cei ungi cu el dobdndeau slava imp[_ ilteascd, cu cdt mai vdrtos cei a c[ror minte Ei om dinluntru au primit ungerea untderemnului sfinfitor al veseriei gi au ruat
lrvuna Duhului cel bun, nu se vor ridica la mlsura dlsevargi_ rii, adicl a lui Hristos,.ftc!n{u+" implrdfia, infie_ roa gi cunoagterea tainetor Lui Siavend a."ptrf sI intre la Ta_ lll gi si iasd dupd pllcerea lor?,;308 ---r
pil;;il"
!0'
Sfiotul Simeon Metafras fii., op. cir.,74
142 143
F de tot Si toate lucrurile lui Si baia Si postamentul ei. $i sfinleSti pe acestea Si vafi sfinlenie mare; tot ce se vo de ele se va sfinfi. Sd ungi de asemenea Si pe Aaron Si lui Si sd-i sfinleSti, ca sd-Mifie preoli. Iarfiilor lui Israel
spui: Acesta va fi pentru voi mirul sfintei ungei, in Meu, in nearnul vostru. Trupurile celorlalli oameni sd ungi cu el Si dupd chipul alcdtuirii lui sd nu vd face{i voi mir la fel. Acesta este lucru sfiint Si sfdnt trebuie sd pentru voi. Cine iSi face ceva asemdndtor lui, sau cine unge cu el din cei ce nu trebuie sd se ungd, acela se va t din poporul sdu." Cu mirul se sfin,teau cortul gi obiectele cortului azi, llcagul bisericii gi obiectele liturgioe sunt sfinfite), arhi, gi preofii, poporul nefiind, insE, uns. in Biserici, Taina Mi gerii se administreazi tuturor celor botezafi, acegtia fii rafi de orice p[cat; in Legea veche, inc[ stdpdnea pdcatul.; 34-38: ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Ia-li nii: stacte, oniha, halvan mirositor Si tdmdie curatd, din aceeasi mdsurd, Si fd din ele, cu ajutorul mesteSugului rilor de aromate, un amestec de tdmdie, cu adaos de sare; rat Si sfdnt; piseazd-l mdrtrnt Si pune-l inaintea chivotului gii, in cortul adundrii, unde am sd Md ardt 1ie. Acesta pentru voi sfinlenie mare. Tdmdie, alcdtuitd infelul acestat nu vd faceli pentru voi: sfinlenie sd vd fie ea pentru Cine iSi vaface osemenea amestec, ca sd afume cu el, acela se va stdrpi din poporul sdu. " Tdm6ia speciald era alcdtuiti din p6r{i egale de oniha, halvan gi tlmdie. Acestea sunt rlqini puternic toare.
Cap.31,
l-llz
,,Dupd aceea a grdit Domnul cu rdnduit onume pe BeSaleel, fiul lui (Jri, ul lui Or, din seminlia lui luda, gi l-arn urnplut de duh zeiesc, de inlelepciune, de pricepere, de Stiinld Si de iscus la tot lucrul, ca sdfacd lucruri de aur, de argint Si de de mdtase violetd, stacojie Si visinie, Si de in rdsucit, sd Si a zis: Iatd, Eu am
144
lascd pietre scurnpe pentru podoabe Si sd sape tn lemn tot felul de lucruri. $i iatd, i-am dat ca ajutor pe Ohotiab, fiul tui Ahisamac, din seminlia lui Dqn, Si am pus in{elepciune tn mintea oricdrui om iscusit, ca sdfacd toate cdte fi-am poruncit: cortul adundrii, chivotul legii, capacul cel de deasupra lui Si toate lucrurile cortului: masa Si toate vasele ei; sfeSnicul cel de aur curat cu toate obiectele lui Si sfeSnicul tdmdierii; jertfelnicul pentru arderile de tot cu toate obiectele lui; baia Si postamentul ei; lesdturile pentru inveliS, veSmintele sJinlite pentru Aaron preotul Si veSmintele de slujbd pentru fiii lui; mirul pentru ungere Si aromatele mirositoare pentru locasul cel sfdnt; toate le vor foce ei aSa, cum li-am poruncit Eu !ie. " Dumnezeu numegte pe megterii cei plini de har, alegi pentru a lucra obiectele sfinte: Belaleel (: sub paza Domnului), fiul lui Uri (: iluminat), fiul lui Qr (: R[sdrit), din semin{ia lui Iuda; qi Oholiab (: cortul tatilui), fiul lui Ahisamac (= fratele puterii), din seminfia lui Dan. l2-l7z ,,$i a mai vorbit Domnul cu Moise Si a zis: Spune ,fiilor lui Israel aSa: Bdgali de seamd sd piaipi zilele Mele de odihnd, cdci acestea sunt semn tntre Mine Si voi din neam in neqm, ca sd Stili cd Eu sunt Domnul, Cel ce vd sfinleSte. Pdziti deci ziua de odihnd, cdci ea este sfAnfi pentru voi. Cel ce o va intina, acela va fi omordt; tot cel ce va face intr-tnsa vreo lucrare, sufletul acela va fi stdrpit din poporul Meu; Sase zile sd lucreze, iar ziua a Saptea este zi de odihnd, tnchinatd Domnului; tot cel ce va munci tn ziua odilmei vafi omordt. Sd pdzeascd deci fiii lui Israel ziua odihnei, prdznuind ziua odihnei din neam in neam, ca tm legdmdnt veSnic. Acesta este semn veSnic intre Mine Si fiii lui Israel, pentru cd in Sase zile a ficut Domnul cerul Si pdmdntul, iar in ziua o $aptea a incetat Si S-a odihnit." ,J.i s-a poruncit s[ find o zi pe siptimdnd s[rbltoarea sabatului ca sd nu indeplineascd nici o sarcin[ cei ce ar fi fost bine sd rdmdnl liberali de lucr[rile lumegti, fiindc[ n-ar duce cu sine in acea sdmbdtd a veacurilor viitoare nici o povard a grelelor frridelegi. Dar fiindc[ Dumnezeu gtia c[ poporul este nestator-
t4s
nic, a prescris pentru cei slabi o parte prin pdzirea unei sing
zi, iar celor tari le-a
rezprvat plinitatea: sinagoga pEzegte o in lege este o parte,
Biserica plzegte nemurirea. Agadar,
Evanghelie, desdvdrgirea.,,30e ,pomnul nostiu Iisus S_a odit S6i cum l "nuat"i si se odihneasci, dupi ce S-a urcat Vinerea pe cruce.,,3ro negte cu adevdrat doar cel ce armeazillui Hristos. _ 18: ,,Dupd ce a incetat Dumnezeu de a grdi cu Ma pe Muntele Sinai, i-a dat cele doud table ale ligtt, tablele piatrd, scrise cu degetul lui Dumnezeu.,' Despre aceste table se afirmi c[ au fost scrise chiar cdtre Dumnezeu.
El tnsugi in S0mb[taadevdratn qi
15. Vrteful de
iai
aur (32, I _ 34,35)
Cap. 32, lz ,,Vdzdnd insd poporul cd Moise intdrzie pogort din rnunte, s-a adunat la Aaron i_a zis; Scoald Si ne fd dumnezei, care sd meargd inainteq'noastrd, cdci cu mul acesta, cu Moise, care ne-a scos din lara Egiptului, Stim ce s-a fntdmplat." $ederea indelungatl a lui Moise gi aspectul infricogi al muntelui au frcut ca evreii se-gi creada conducdtorul m Ei pdrisesc indat[ pe Dumnezeu, Cel propov[duit de Moi crruia nu-I mai atribuie nici m[car r"out".Lu ror minunatii r Egipt. Ei cer lui Aaron sd le fac6 o reprezentare a unor tlfi, pentru a nu r6m6ne lipsiti de proteclie. 2z ,,Iar Aaron le-a zis: Scoateli cerceii de aur din chile femeilor voastre, ale feciorilor voStri Si ale fetelor tre $t-i aduceli la mine. " ,,Moise impodobegte auzul israelitilor cu podoaba c lului, adicd cu legea, iar fratele cu nume mincinos scoate, neascultare, podoaba pusi in auz gi face din ea idol. De la prima intrare a p[catului in lume, sfatul dat oamenilor se
.r
il] lryg, Grigorie de Nyssa, '"'PENT.
op. cit.
o. 164
''' Sfrntui Maxim Mirturisitorul, Rdspunsuri cdile Tqlqsie, 146
147
16
afirm[ cI evreii gi-au d[ruit, pe lingd cercei, salbele gi le lor care, adunate, au fost topite in cuptor gi turnate in viplului. Dupi infelesul acestora, avem urmdtoarea cerceii: ra(iunile cu privire la Dumnezeu; opiniile cuvenite despre lume, nlscute salbele: contemplafia natural[; brdldrile : lucrarea virhrfilor; cuptorul: fierberea aprins[ a mdniei qi pitimage a poftei; acest cuptor topegte toate cele zitive; - vilelul: forma pdcatului rlmasd in cugetare.3ra 5-6: ,, Vdzdnd qcestea, Aaron a zidit inaintea lui un felnic; gi a strigat Aaron si a zis: Mdine este sdrbdtoarea nului! A doua zi s-au sculat Si de dimineald au adus tot Sijertfa pentru pace; apoi a ;ezut poporul de a mdncat bdut Si pe urmd s-a sculat Si a jucat." ,,$ade poporul iudeu sE mdndnce gi si bea qi cere s[ deazei. De aici Domnul ne inva(6 cdacela care gi-a dat tul siu acestor feluri de nelegiuiri se dezbracl nu numai hainele de l6n[, ci rdmAne gol, adici ftrd virtute, care nu imbrdciminte vremelnicd, ci vegnice."3ls Biblia l9l4 are sdturat in loc de a mdncaf. ,,Scriptura numegte sdturare, mdncare, umplerea nesocotitl a stomacului cu mdncare."3l 7z ,,Atunci a zis domnul cdtre Moise: Grdbeste-te pogoard de aici, cdci poporul tdu, pe care l-ai scos din E giptului, s-a rdmrdtit. " ,,Aurzi cum pe lsrail, fiind uguratic Ai repede gi foarte aplecat spre apostazie, Dumnezeu nici nu-l r wednicegti sa-l mai numeascdp oporul 5du."317 8-l4z ,,Curdnd s-au qbdtut de la calea pe care 3'o
cf. ibid.
3" Sfertrl Ambrozie, Scrisori,Lvfl,
16
6
poruncit-o, Si-au fdcut un vilel turnat Si s-au inchinat la el, aducdndu-ijertfe Si zicdnd: Iatd, Israele, dumnezeul tdu, care te-a scos din lara Egiptului! $i a mai zis Domnul cdtre Moise: Eu Md uit la poporul acesta Si vdd cd este un popor tare de cerbice; lasd-Md dar acum sd se aprindd mdnia Mea asupra lor, sd-i pierd gi sdfac din tine un popor msre! Moise insd a rugat pe Domnul Dumnezeul sdu Si a zis: Sd nu se aprindd, Doamne, mdnia Ta asupra poporului Tdu, pe care l-ai scos din lara Egiptului cu putere mare gi cu bralul Tdu cel inalt, ca nu cumva sd zicd Egiptenii: I-a dus la pieire, ca sd-i ucidd in munli Si sd-i Steargd de pe fala pdmdntului. intoarce-fi iulimea mdniei Tale, milostiveSte-Te Si nu cduta la rdutatea poporului Tdu. Adu-fi aminte de Avraam, de Isaac Si de lacov, robii Tdi, cdrora Te-ai jurat Tu pe Tine insuli, zicdnd: Voi inmulli foarte tare neamul vostru, ca stelele cerului; Si tot pdmdntul acesta, de care v-am vorbit, tl voi da urmasilor voStri Si-l vor stdpdni in veci! Atunci a abdtut Domnul pieirea ce zisese s-o aducd asupra poporului Sdu." ,,S-a rugat Moise gi a cerut lui Dumnezeu sd opreascl mdnia impotriva tuturor. C[ci trebuia ca mijlocitorul si imite pe Hristos, Care a inlIturat m6nia ce se afla de la inceput asupra noastrd pentru multele plcate, ca Fiul Care a ddruit celor ce au p6cituit dreptatea intru credin{6. Deci gi prin aceasta Moise este iar chip al mijlocirii lui Hristos."3r8 15-19: ,,Dupd aceea Moise, intorcdndu-se, s-a pogordt din munte, cu cele doud table ale legii in mdnd, scrise pe amdndoud pdrlile lor - pe o parte Si pe alta erau scrise. Tablele acestea erau lucrul lui Dumnezeu Si scrierea era scrierea lui Dumnezeu, sdpatd pe table. Attmc rului rdsundttd, a zis cdtre Moise: rdzboi. Iar Moise a zis: Acesta nu este glas de biruitori, nici glas de biruili; ci eu aud glas de oameni beli. Iar dupd ce s-au apropiat de tabdrd, el a vdzut vilelul Si jocurile Si, aprinzdn-
316
Clement Alexandrinul , Pedagogul,l,96,3 3" Smntnl Chiril al Alexandriei, Glafire la lesire,Ill
148
118
lbid.
t49
du-se de mdnie, a aruncat din mdinile sale cele doud table le-a sJdrdmat sub munte." Un rol tainic are Iosua; el insofegte discret pe Moise, ind pomenit sporadic. Eweii sunt numiti nici biruitori, nici ruili, ca unii ce nici mdcar nu au incercat s6 lupte impotriva catului, ci s-au lisat cupringi de el ca de o betie. ,,O singuri bitare cu vin azdddrnicit cele patruzeci de zile de post de 9i glciune ale lui Moisi (...), c6 profetul n-a socotit cu cale ca popor beat si primeascd legile lui Dumnezeu.,,3re E aici gi o vestire ci vechiul Legdmdnt va incet4 veni Leglmdntul cel nou. Dar sfdrAmarea tablelor are gi un antropologic: ,,La inceput, firea omeneascl era nesfrrdmr nemuritoare, fiind flcutl cu mdinile dumnezeiegti qi im1 bitl cu semnele nescrise ale legii; qi deci era slditd in
fyesg in noi voinfa conform[ legii, de a respinge picatul qi cinsti pe Dumnezeu. Dar dupd ce a r[sunat in auz sur picatului, pe care Scriptura il numegte la inceput glasul pelui, iar istoria privitoare la table, glasul celor 7e ct imbap! de vin, cdzdnd la p6m6nt, tablele acestea s-au s
mat."32o 202 ,,Apoi ludnd vipelul, pe care-l fdcuserd ei, l_a ars
foc, l-aJdcut pulbere Jiilor lui Israel."
Si,
presdrdndu-l in apd, a dat-o sd o b
addpat cu el pe fiii lui Israil, arItflnd prin aceasta gi in ficat gi in m[runtaie s-a intins necredinta. Ba socotesc prin aceasta le vestegte cn p{4A gi inima o au plind de gi sc6rboasa slujire la idoli."32l
,r{
2l-242 ,,Dupd aceea a zis cdtre Aaron: Ce li-a poporul acesta, de l-ai vdrdt intr-tm pdcat atdt de mare? Aaron a rdspuns lui Moise: Sd nu se aprindd mdnia meu! Tu Stii pe poporul acesta cd e rdmrdtitor. Cdci ei 3le 3'o
3't
srantut
tdri,r,S
Sfintul Sfftttul
,
zist Fd-ne dumnezei, care sd meargd inaintea noastrd, cdci cu omul acesta, cu Moise, care ne_a scos din lara Egiprtului, nu Stim ce s-a fntdmplat. Atunci eu le_am zis: Cine ii aur, sa_l scoatd. $i ei l-au scos Si mi l_au dat mie eu
l_am aruncat in Si foc Si a ieSit acest vi!e\.,' Degi nu reiese foarte clar, deducem, din faptul c6 Aaron nu- a fost sancfionat ulterior, cd vina principal[ fusese O"* rului rdsculat. " 25-27: ,,Moise, vdzdnd cd poporul acesta e neinfrdnat, cdci Aqron ingdduise sd ajungd neinfrdnat de rds iiaintea Si duSmanilor lui, a stat intraria tabeiei Si a zis: Cine este pen_ la tru Domnul sd vind la mine! gi s_au adunat la el toyi pif luf Levi. Iar Moise le-a zis; Asa zice Domnur Dumnezeur rtti-Israer: Sd-Si incingd fiecare din voi sabia sa la Sold Si, strdbdtdnd ta_ bdra de la o intrare p6nd la cealaltd, inainte si inapoi, sd ucidd .fiecare pe fratele sdu, pe prietenul sdu Si pe aproapele sdu.,, Atitudinea prompti a levililor da de in,teles cd ei s_au o_ . pus gi la turnarea idolului, dar n_au putut opri poporul in ab_ senfa lui Moise. C6t despre uciderile po*n"it", utdri pdtd un alt sens: ,,Tot_cel ce cautd pe Dumnezeu "1" "u_ gi la legea Lui dere de pbcatele ce gi le_a insugit. CA nu
nul, sau aproapele evdzutde Scriptur[ ?n odatl cineva e gi frate gi str6in, gi prieten qi dugman, gi apropiat dimpotrivi. prin 9i acestea infelegem gAndurile crescute in noi, a cdror viafd ne este moarte, sau a
cdror m oarte pri c inu
ie
gte v ia[a. no astrdt.,,322
28: ,,gi aufdcutfiii lui Levi dupd cuvdntul lui Moise. in ziua aceea au cdzut din popor ca la tiei mii de oameni.,, ,,Dacd tot poporul fusese vinovat, de ce n_a fost trimisd tuturor condamnarea? Fiindci milostivul Dumnezeu de buni seamd cI a pedepsit cu sabia judecefii Sale parte o pentru ca sd se corecteze cealalti parte prin exemplu gi sd dovedeascd tutu_
r" Sfr.rtul Grigorie de Nyssa, op. cit. 150 151
ror, prin pedeapsS, judecata, iar prin ingdduinf[, mila
Sa."323
29: ,,Cdci Moise le zisese fiilor lui Levi: astdzi mdinile voastre Domnului, fiecare prinfiul sdu sau fratele sdu, ca sd vd trimitd El astdzi binecuvdntare!" ,,Literal: v-ali umplut mdinile, in sensul: afi fost crati Domnului. Ca risplatd pentru ce-au fEcut, levifii investifura preo1eascd."32a 30-322 ,,Iar a doua zi o zis Moise cdtre popor: A1i pdcat mare; md voi sui acum la Domnul sd vdd, nu cumya Sterge pdcatul yostru. $i s-a intors Moise la Domnul Si a O, Doamne, poporul acesta a sdvdrSit pdcat mare, dumnezeu de aur. Rogu-md acurn, de yrei sd le ierli acesta, iartd-i; iar de nu, 1terge-md gi pe mine din cartea tn care rn-ai scris! " ,,Expresia nu este: gterge-md Si pe mine (ideea de ritate) ca in unele traduceri, ci; sterge-md pe mine (in celor ce au gregit : ideea de jertfr). O declara(ie at0t de nantd nu va mai fi int6lniti decdt la Apostolul Pavel 3).-"t,,Ce dragoste mare! Ce desdvArqire neintrecut[! Sluji rul vorbegte cu indrdznire citre Domnul s[u, cere pentru n me iertare sau cere sd piari qi el impreunl cu ei."326 Astfel cei ajungi la desdvdrgire: ,,de vor fi predafi de zece ori pe zi derii pentru dragostea oamenilor, nu se vor situra de ei."327 , 33-35: ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: Pe acela care a tnaintea Mea il voi Sterge din cartea Mea. Iar acum Sit Si du poporul acesta la locul unde li-am zis. Iatd ingerul va merge tnaintea ta Si in ziua cercetdrii Mele voi pdcatul lor. Astfel a lovit Domnul poporul, pentruvilelul ce fdcuse, pe care-l turnase Aaron."
Cap. 33, l-32 ,,Apoi a zis Domnul cdtre Moise: Duie
pierd pe cale, pentru cd sunteli popor inddrdtnic!,' Dumnezeu vestise mai demult cd va trimite ?naintea lui lsrael un inger, dar aici faptul capdtd,o altl conota{ie, poporul fiind incredinfat unei creaturi, ca unul ce s-a inchinat cel,or create, pdrdsind pe Dumnezeu. 4-6: ,,Auzind insd aces I a pldns cu
Si nimeni n-a mai
pus
Domnul
S-a lipsit de podoabe cel robit plcatului, dar e gi un semn _ ciinfd
de
aici.
7: ,,Iar Moise, ludndu-Si cortul, l-a tntins afard din ta_ bdrd, departe de eo, Si-l numi cortul adrmdrii; Si tot cel ce cd_ uta pe Domnul veneo la cortul adundrii, care se a/la aford din tabdrd. " ,,Iar cL gi Hristos insuqi S-a despirfit de ei, a dat de in{e_ r28
152
jale
Sfrntul Atanasie celMue, Despre Sfidntut Duh, cdtre Serapion,n, 16
1s3
F les Moise, mutdndu-qi cortul sdu departe de tab[rd. El a prin aceasta cum Hristos a pdr[sit mulfimile sau taberele plec0nd intr-un oarecare fel departe de la ele, agezdndu-gi tul neclintit, sau Biserica, intre neamuri."3ze Tofugi, unii i lili veneau la cort, pdr[sind tabdra, semn c[ gi o parte din va intra in Biseric[. Cortul aSezat in afara taberei e gi un a tisment: ,,Nu este lucru cuminte si ne apropiem de rea lui Dumnezeu, inainte de a iegi din cele multe. O aceasta Moise, care infige intdi cortul cugetdrii in afar[ de blri gi abia dupd aceea intr[ in convorbire cu Dumnezeu. este primejdios a incerca sd exprimi pe Cel negr[it prin tul rostit. Pentru ci orice cuvdnt rostit este o dualitate sau mai mult. Iar a contempla pe Cel ce este, f[r6 grai, numai sufletul, e tot ce e mai bun. C[ci Acela e o unitate neim gi nu e o multiplicitate."33o
8-11: ,,$i cdnd se tndrepta Moise spre cort, tot stafiecare la uSa cortului sdu Si se uita dupd pdnd ce intra el tn cort. Iar dupd ce intra Moise in cort, se gora un stdlp de nor Si se oprea la intrarea cortului Si grdia cu Moise. $i vedea tot poporul stdlpul cel de nor, stdtea la uSa cortului, Si se scula tot poporul Si se inchina care din uSa cortului sdu. Domnul insd grdia cu Moise cdtre fa1d, cunt ar grdi cineva cu prietenul sdu. Dupd Moise se tntorcea tn tabdrd; iar tdndrul sdu slujitor, fiul lui Navi, nu pdrdsea cortul." Moise e numit, indirect, prieten al lui Dumnezeu, ca Avraam. Dumnezeu ii grdiafald cdtrefald:,,Expresia nu ie in,teleasi literal, de vreme ce. Dumnezeu ii vorbea lui din mijlocul norului. Fald cdtre fald inseamni ci-i vorbea rect, firi intermediari, intr-un limbaj accesibil."3ll Daci revenea uneori in tabdr5, tanirul Iosua nu se indep[rta de
d0ndu-ne pildd
s[ nu iegim la cele din afar[ pdn6 ce nu ne_am
int6rit in inv5fitura Bisericii.
12-13: ,,Atunci a zis Moise cdtre Domnul: Iatd, Tu tmi
primise in frcut mai deslvflrgit. Dar _
-,,Deoarece slava frumusefii, dar nu
aceasta nu e cu putinfa
ezeiasc[ unul ce
gi
s_a
t, deoarece nici unui suflet in(elegdtor gi nici unei
vederi, nici chiar celei ingeregti, ca una ce intrece hotarele a toat[ cunogtinta.u332 14-16z ,,$i a zis Domnul cdtre el: Eu insumi voi merge inaintea ta si te voi duce la odihnd! Zis-a Moise cdtre Doln-
se scula gi
32e
Sfrntul Chiril al Alexandriei, op.
Io Sfrntul Maxim 33r
cit.,III
Mtrrturisitorul,-Capetele gnostice, 83
PEI.rr, p. 177
t54
Rlspunsul lui Moise nu exprimd indlritnicie, ci o justi_ ficati temere: ,,C[ci nu voia s[ mearg[ inaintea poporuiui o creatur5, ca sd nu se invefe si se inchine creaturii in locul Dumnezeului creator al tuturor. De aceea,."fuTgrp" inger, L_a ru-
gat pe Dumnezeu insugi sd-i conducd pe ei.' 17-19: ,,$i a zis Domnul cdtre Moise: Voiface ceea ce Si
zici tu, pentru cd tu ai aflat bundvoinld inaintea Mea te cu_ Si nosc pe tine mai mult decdt pe toli. $i Moise a zis: Aratd_mi sla_ va Ta! Zis-a Domnul cdtre Moise: toatd slava Mea, voi rosti numele cel ce vafi de miluit il voi milui Si
"' "'
Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, 52 Sfhntul Atanasie cel Mare, Epistoti I, cdrre Serapion, 12
15s
re, de acela Mdvoi indura." ,,.Dacileste Domn, pe care Domn il cheam6? Prin cuvinte vezi cd ne-a inv[(at, in chip acoperit, dogma Tatil gi Fiul."33a Cel dornic de a-i urma lui Moise e ,,Fugi de simfuri gi ai oprit pldcerea pentru cele supuse rilor. Fugi qi de nilucirile cele pl[cute din cugetare qi ai g6ndurile imp[timite de pllcere. Iar mintea, r[m0ndnd ftrl luciri, ca una ce nu primegte nici intip[ririle diferitelor de pl6ceri, nici gdndurile poftei, se afl[ in simplitate. $i aj gAnd deasupra tuturor celor simfite 9i a celor gdndite, i9i t in{elegerea la Dumnezeu, nemaifEcdnd altceva decit sd din addnc numele Domnului prin pomenire neincetatl, ca
prunc pe Tatil
sdu."33s
20: ,,Apoi a addugat: Fa,ta Mea tnsd nu vei putea vezi, cd nu poate omul vedeafaya Mea Si sd trdiascd." ,,Se arati aici ldmurit c[ nimeni nu poate, in timpul in{elege clar pe Dumnezeu. Cei curafi cu inima vor vedea Dumnezeu (Matei 5, 8) cind vor ajunge la sfhrqitul rri.;.336 E un paradox: ,,Pe de o parte, viafa vegnicI st5 in a dea pe Dumnezeu. Pe de alta, ins6, aceasta nu e cu put cum spun Ioan, Pavel qi Moise, stdlpii credin1ei."337 ,,Act nu pentru c[ cuvdntul L-at atdta pe Dumnezet cauza celor ce-L v[d, ci fiindci Dumnezeu, frind prin fire de-v fEcltor, iar semnul firii dumnezeieqti fiind acela ci intrece ce cunoagtere, cel ce socotegte c[ Dumnezeu este ceva din le ce se cunosc, intrucdt s-a abdtut de la Cel ce este spre ce i se pare inchipuire cunosc[toare cd este, nu mai are t[.""t ,J'{umai la cele ce au chip se poate vorbi de fafi sau spate. Dar orice chip mirginegte un trup' Deci cel ce cugeti
'34 Sfentul
Chiril al Ierusalimului, Catehezele,X,S
335
Teolipt al Filadelhei, Despre lucrarea cea ascunsd intru Hristos,
336
Clement Alexandrinul
,
-$tromate,v
337
Sfrntul Grigorie de Nyssa, op. cit.
338
lbid. 156
,7 , 7
chip la Dumnezeu nu va socoti c[ El e liber de o nature trupeasc[."33e Totugi, oamenii au putut vedea chipul lui Dumnezeu, insd ascuns sub v[lul Intruplrii: ,,Ai venit, agadar, Frumosule, dar ftc6ndu-Te a$a cum Te putem primi. Ai venit umbrind razele dumnezeirii cu inveligul trupului."3ao 2l-232 ,,$i iardsi a zis Domnul: Iqtd aici la Mine un loc: pe stdnca aceasta; cdnd va trece slava Mea, te voi ascunde Sezi in scobitura stdncii Si voi pune mdna Mea peste tine pdnd voi trece; iar cdnd voi ridica mdna Mea, tu vei vedea spatele Meu,
fala Mea nu o vei vedea!" Lui Moise ,,i s-a poruncit sd se suie pe stflnc[ gi s[ priveascS, dacd vrea, printr-o deschiziturd foarte strAmt6. in felul acesta Dumnezeu indic6, socotesc, printr-o ghiciturl, c[ Legea rdsp6ndegte celor educafi de ea o cunogtinfi redusd despre Dumnezeu gi de-abia ldsa sd vind o lumin[ prin deschizdtura ei. Ea voia sd aduc[, pe cei ce se aflau in r[tlcire cu privire la dumnezeire, la credinfa c[ unul este Dumnezeu. Dar cum este in ea insSgi firea dumnezeiascd gi negrliti nu arat[ clar, cum va face propov[duirea m6ntuitoare, adicd cea prin Hristos"3al. I{ristos este ,,stflnca intreagd. Iar cr[p[fura stflncii este venirea Lui in lume, prin care cr[p[turl putem contempla cele dupd Dumnezeu"3oz. Dar ce inseamn[ spatele lui Dumnezeu? ,,Cel ce urmeaz[ vede spatele celui dinaintea lui. Aqadar, Moise, care se strdduieqte si vadd pe Dumnezeu, a invlfat acum cum poate fi vdzut Dumnezeu'. a vedea pe Dumnezeu inseamni a urma pe Dumnezeu, oriunde te-ar conduce. @ar) nu trece dinaintea Celui ce te cilduzegte! Fiindc[ in acest caz ili va ft drumul impotriva Lui. C[ci binele nu merge impotriva binelui, ci ii urmeaz6.t>343 B un progres infinit in cunoagterea lui Dumiar
ltn loo
rt'
lbid. lbid.
Sfantul to'o.igerl 303
SJiinta 3
sfentul
157
Treime,lrl
nezeu:.,,glasul dumnezeiesc ii dI ceea ce cere prin cele ce d6, arit0ndu-i prin pufine cuvinte un addnc nem6surat de lesuri. Cdci marea dirnicie a lui Dumnezeu a binevoit s[-i
plineasc[ dorinlq.lui, dar nu i-a fEgiduit vreo incetare gi rare a dorin1ei."3a
Cap.34,lz ,,Zis-a Domnul cdtre Moise: CiopleSte table de piatrd, ca cele dintdi, Si suie-te lo Mine in munte Si scrie pe aceste table cuvintele care aufost scrise pe tablele dintdi, pe care le-ai sfdrdmat." Aceste table, spre deosebire de primele, sunt preg[tite, Moise. E gi un semn cd restaurarea se va face prin Cel venit chip de om. ,,Cu tain[ s-au f[cut din nou cele dou6 pl6ci, c[ se inmulliserd qi negtiin(a gi picatul. Dupd cum se pare, scris de doul ori poruncile, pentru doui feluri de duhuri: pr duhul care conduce gi pentru duhul care este supus.,,345 2-72 ,,Sdfii gata dis-de-dimineald Si dimineald sd te
in Muntele Sinai Si sd stai inaintea Mea acolo pe vq
mtmtelui. Dqr nimeni sd nu se suie cu tine, nici sd se arate tot muntele: nici oi, nici vite mari sd nu pascd imprejurul tui munte! Deci q cioplit Moise doud table de piatrd, qsemefl cu cele dintdi Si, sculdndu-se dis-de-dimineald, a luat Moise mdini cele doud table de piatrd Si s-a suit tn Muntele cum ii poruncise Domnul. Atunci S-a pogordt Domnul fn stat acolo Si a rostit numele lui lahve. $i Domnul, trecdnd pe naintea lui, a zis: Iahve, Iahve, Dumnezeu iubitor de oamt
milostiv, fndelung-rdbddtor, plin de tndurare Si de Care pdzeSte adevdrul gi aratd mild la mii de neamuri; iartd vina Si rdzvrdtirea Si pdcatul, dcr nu lasd nepedepsit cel ce pdcdtuieSte; Care pentru pdcatele pdrinlilor pedepse pe copii Si pe copiii copiilor pdnd la al treilea Si al neam!" Dumnezeu Se descoper6 ca iubitor de oameni, mi 3u 345
lbid.
ra6
Clement Alexandrinul, Stromate,Vl,
158
l3l, I
347
PEi.lr.''o. l7g
lbid.
159
/ losul; Dumnezeu este zelos. Nu cumva sd intri in legdturd cu, cuitorii ldrii aceleia, pentru cd ei, urmdnd dupd dumnezeii Si aducdnd jertfe dumnezeilor lor, te vor pofii Si pe tine sd din jertfa lor. $i vei luafetele lor solii pentrufiii tdi Sifetele le vei mdrita dupd feciorii lor; Si vor merge fetele tale dumnezeii lor Si fiii tdi vor merge dupd dumnezeii lor. Sd faci dumnez e i turnali. " Israel e avertizat cd popoarele canaanite il vor atrage la idolatrie, fapt care s-a gi petrecut, deseori, in i poporului evreu. 18-272 ,,Sdrbdtoarea ozimelor sd o pdzeSti; Sapte cum li-am ponmcit Eu, sd mdndnci azime, la wemeq rd, in luna Aviv, cdci in luna Aviv ai ieSit tu din Egipt. Tot i ndscut de parte bdrbdteascd este al Meu; asemenea Si tol iul ndscut al vacii Si tot intdiul ndscut al oii. Iar intdiul al asinei sd-l rdscumperi cu un miel, iar de nu-l vei ra, sd-i frdngi gdtul. Toli intdii ndsculi din fiii tdi sd-i peri Si nimeni sd nu se tnftliSeze inaintea Mea cu mdna $ase zile lucreazd, iar in ziua a;aptea sd te odihne;ti; vremea semdnatului Si a seceriSului sd te odihneSti. Sd lii {i bdtoarea sdptdmdnilor, sdrbdtoarea pdrgii, la seceriSul lui, gi sdrbdtoarea strdngerii roadelor, la sfdrSitul toamnei. trei ori pe an sd se infdliSeze tnaintea Domnului lui Israel toli cei de parte bdrbdteascd ai tdi, cdci cdnd voi popoarele de la fala ta Si voi ldrgi hotarele tale, nimeni pofti ogorul tdu, de te vei sui sd te tnfiliSezi tnaintea Dumnezeului tdu de trei ori pe an. Sd nu torni sdngele Mele pe pdine dospitd Si jertfo de la sdrbdtoarea PaSt nu rdmdnd pdnd a doua zi. Cele dintdi roade ale larinii sd le aduci la casa Domnului Dumnezeului tdu. Sd nu iedul in laptele mamei sale. $i a mai zis Domnul cdtre ScrieJi cuvintele acestea, cdci pe cuvintele acestea inchei legdmdnt cu tine si cu Israel!" Sunt repetate, rezumativ, cele cu privire la sdrb[tori. 282 ,,Moise a stat acolo la Domnul patruzeci de zile Si
160
niceascd, pe gge o primesc sufletele sfinte, de pe acum, de la Duhul Sfhnt"3a8. Mai putem deduce din text cd cel de-al doilea
r6nd de table era scris de Moise gi nu cuprindea dec6t Deca_ Iogul.
temut sd se apropie de el.
"
,,Iluminarea nu inseamni nimicirea trupului, ci mai de_ grabd o schimbare spre bine gi spre slavi, de la striclciune la nestriclciune, pentru cI precum trupul nostru a fost umilit de necurdfie, la fel, eliberdndu-se de ea, s6 str6luceasc6.,,34e Nu inseamnd ci tofi cei iluminafi strilucesc in chip vdzut. Strilucirea de pe fala lui Moise o au sfinfii in suflet: ,,Ce avea Moise era ceva simfit, pe c6nd aceasta este ceva netrupesc.,,350 Cu mult mai mare este lumina ce ni se aratd nou[: ,,Fafa lui Moise strilucea de atata slavd ci nu putea fi privitd de ochii israeritenilor, iar in Noul Testament, fa{a lui Flristos strdlucea cu mult mai mult decAt aceea (Matei 17, Z).-3st Dupd Sffintul Grigorie palama, lumina dumnezeiasc[, indumnezeind gi trupul, poate fi v6_ zutA, uneori, gi de ochii trupegti.Jrz 31-33: ,,Atunci i-a chemat Moise Si au venit la el Aaron toate cdpeteniile obstei Si Moise a grdit cu ei. Dupd aceasta Si s-au apropiat de el tolifiii lui Israel Si el le-a poruncit tot ce_i grdise Domnul in Muntele Sinai. Iqr dupd ce a incetat de a :r48
34s r5o r5r ls'
cit',62 trytigre,lll, 16
'-op'
Cele 100 de capete,S
Cf. Despre sfiinta lumind, g
161
grdi cu ei, Moise Si-a acoperit fala cu un vdl." ,,in infelegerea ludeilor nu putea incipea nici m[car mina legii. Dar dac[ se infeleg duhovnicegte cele scrise in nimic altceva nu e acoperit in ea decdt taina lui Hristos, aduce in inimile ascultiitorilor lumina dumnezeiasc[ 9i str[vezie. lnsi cei din Israel nu puteau auzi cuvinte at6t de nunate, nici inlelege cu ugurin{l addncimea tainei."353 34-35: ,,Cdnd insd intra el inaintea Domnului, ca vorbeascd cu El, atunci iSi ridicavdlul pdnd cdnd ieSea; iar ieSire spuneafiilor lui Israel cele ce i se porunciserd de Domnul. $i vedeaufiii lui Isroel cdfala lui Moise strdlucea Moise tSi punea iar vdlul peste fala sa, pdnd cdnd intra nou sdvorbeascd cu Domnul." E aici gi o indicafie a tradifiei orale, din care nu putem a fost fixat in scris. incepand cu Sftntul Apostol (tr Corinteni 3,14-16), vllul de pe fafa lui Moise s-a i ca oprire la litera legii, frrE a vedea c[ legea vestegte pe FIri ,,Cel ce a reugit s[ p[trundl ad0ncul sensului legii gi, tdnd ca pe un vil obscuritatea ei, s[ ajung[ la cele tainice, a tat pe Moise - care, pe cdnd vorbea cu Dumnezeu, igi mahrama - si a trecut de la liter5 la Duh."35a ,jn into sigur
tem incd intorgi cu fala spre Domnu1."355
Sfrntul Maxim Mlrturisitorul recapituleaz[: ,,U lui Dumnezeu care-l chema gi ridicdndu-se peste toate cele aici, a intrat in intunericul unde era Dumnezeu, adic[ in v rea cea ftrI form5, nevdzutd gi netrupeasc[, cu mintea eli t[ de orice altceva afarl de Dumnezeu. $i afldndu-se in ta, pe cdt era cu putinfi firii omenegti si se invredniceascl
35a 3s5
implinirea porancilor (35,1 - 40, 3g)
cit
noastr[ spre Domnul rezidd ridicarea vilului. De aici conclude cL atAta vreme cit citim sfintele c[(i ftr[ s[ le gem, citil weme ele ne sunt neinfelese gi incuiate, noi nu
353
16.
sfrntul
tre. Eu sunt
Domnul!"
grdit Moise la toatd obsteafiilor lui Israel Iatd ce a mai portmcit Domnul sd vd spun; Aduceli din ale voastre, daruri Domnului; fiecare sd aducd Domnului da_ ruri cdt il lasd inima: aur, argint gi aramd; mdtase violetd, sta_ cojie Si visinie, vison rdsucit Si pdr de caprd; piei de berbec vopsite roSu, piei de vilel de mare Si lemn de salcdm; untdelemn aromate pentru mirul de uns Si pennu ficut ie, piatrd de sardiu, pietre pentru prins la efod 4-92 ,,Apoi a
Si a zis:
,,Legea duhovniceasci, insd, cere de la noi, pentru licag, aur care si vin[ din liuntrul nostru, argint care si vini din li_ untrul nostru gi tot aga gi pentru celelalte materiale.,,357 156 ,
sffnt l
---AmDtguct, 15
"'Origen, Omitii la Carteq teSirii,Xlll.3
origen,
162
163
10-19: ,,Tot cel cu minte inleleaptd dintre voi sd vind' sdfacd toate cdte a poruncit Domnul: Cortul Si acoperdmii le lui, acoperisul lui cel de deasupra, verigile si scdndurile pdrghiile, stdlpii Si postamentele lor; chivotul legii Si pd lui, capacul lui Si perdeaua despdrlitoare, pietre de sn fimdi; ;i mir de uigere; masa iu pdrghiile si toate uneltele pentru luminat Si pdinile pentru punerea tnainte, sfeSnicul de ars;jertfe untdelemnul toite obiectele lui, candelele lui si
cul tdmdierii Si pdrghiile lui Si miresme pentru tdmdiere, pentru felnicul pentru arderile de tot, impletitura de sdrmd pdrghiile lui Si toate cele de trebuinld pentru el; baia Si pot mentul ei, perdelele curlii, stdlpii ei cu postamentele lor Si deaua de la intrarea tn curte, {druSii cortului, ldruSii frdnghiite lor, veSmintele sfinte pentru fdcut slujba in lor sfdnt, veSmintele sfinte pentru Aaron preotul Si veSminte trufiii lui, pentru sluiba preoliei." Sunt enumerate materiile trebuitoare 9i obiectele lui ce vor fi lucrate de c6tre cei pricepufi. 20-292 ,,Dupd. aceea, plecdnd toatd obsteafiilor lut rael de la Moise, a adus fiecare cdt l-a ldsat inima sa si cdt fndemnat cugetul sd aducd dar Domnului, pentru facerea tului adundrii Si a tuturor lucrurilor lui Si pentru toate tele sfinte. $i veneau bdrbalii cufemeile Si fiecare, dupd cur' ldsa inima, aduceaverigi, cercei, inele, brdldri Si totfelul de cruri de atff, cum voia fiecare sd aducd Domnului daruri aur. Fiecare din cei ce (Neau mdtase violetd, stacojie Si in si pdr de caprd, piei de berbec vopsite rosu Si vdndt, le cea. Fiecare din cei ce puteau sd aducd in dar argint sau md aduceq din acestea Domnului; si fiecare din cei ce lemn de salcdm oducea pentru toate cele de trebuinld; toate meile, pe care le trdgea inima Si Stiau sd toarcd, torceau caprd; iar cdpeteniile aduceau pietre de smarald Si scurnpe de pus la efod Si la hosen, precum Si miresme' lemn pentru candelobru, mir de ungere Si miresme de td Deci tot bdrbatul Si femeia din fiii lui Israel, pe care i-a 164
inima sd aducd pentru toate hwurile ce poruncise Domnul prin Moise sd sefacd, au adus dar de bundvoie Domnului." Dacd aceste materii inchipuie bunuri sufletegti, inseamnd ci intreg poporul dreptcredincios trebuie si inchine Domnului virtulile gi gdndurile sale curate, pentru ca acestea s[ nu le fie r[pite. 30-35: ,,Apoi a zis Moise cdtre fiii lui Israel: Iatd Domnul a chemat anume pe Belaleel, fiul lui Uri Si al lui Or, din seminlia lui luda, si l-a umplut de duhul dumnezeiesc al inlelepciunii, al priceperii, al Stiinlei Si a toatd iscusinla, ca sd lucreze lesdturi iscusite, sd facd lucruri de aur, de argint si de aramd; sd ciopleascd pietrele scumpe pentru incrustat, sd sape tn lemn Si sdfacd tot felul de lucruri iscusite. $i priceperea de a invdYa pe allii a pus-o tn inima lui, in a lui si a lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminlia lui Dan. A umplut inima acestora de tnfelepciune, ^ca sd facd pentru locasul sfdnt orice lucru de sdpdtor Si de yesdtor iscusit, de cusdtor pe pdnzd de mdtase violetd, stacojie Si viSinie Si de in, Si de lesdtor in stare de a face orice lucru Si andscoci lesdturi iscusite." Sunt ardtafi lucrltorii harismatici care vor conduce lucrdrile; aceqtia au qi libertatea de a ndscoci, in spiritul celor primite prin descoperire divind. Dumnezeu nu anuleazi libertatea creatorului; canonul nu e constr6ngere, ci piedicd impotriva r[tdcirilor. Cap. 36, l-72 ,,$i Belaleel, Oholiab si toli cei cu minte iscusitd, cdrora Domnul le ddduse inlelepciune Si pricepere, ca sd Stie sd facd tot felul de lucruri trebuitoare la locaqul cel sfint, vor trebui sdfacd dupd cum poruncise Domnul. Iar Moise a chemat pe Befaleel, pe Oholiab Si pe toli cei cu minte iscusitd, cdrora le ddduse Domnul iscusinld Si pe toli cei ce-i trdgea inima sd vind la lucru de bundvoie, ca sd ajute la acestea. $i au luat ei de la Moise toate prinoasele, pe care le aduseserdfiii lui Israel pentru toate cele trebuincioase locasului sfdnt, ca sd le lucreze. Atunci tot se mai aduceau tncd la el daruri de bundvoie in fiecare dimineald. Deci toli cei cu mintea iscusitd, care im165
plineau tot felul de lucrdri la locasul sfdnt, au venit, fiecare, la lucrul cu core se indeletnicea, Si au spus lui Moise, Poporul aduce mult mai mult decdt trebuie pentru lucrurile a poruncit Domnul sd se facd! Atunci a portncit Moise Si strigat in tabdrd, cd nici bdrbat, nici femeie sd nu mai nimic pentru ddruit la locasul sfdnt. $i a tncetat poporul mai aduce. Cdci materialul adunqt era destul pentru toqte crurile ce trebuiau/dcute, ba mai Si prisosea." Dupi apostazie, [srael se aratd acum plin de zel. ( cum, imaginea darurilor ce prisosea e tonifianti. Astfel ar bui s[ fie vinulile noastre, incdt s[ se reverse asemeni unui
vor de bundtdfi! 8z ,,Atunci toli cei cu minte iscusitd, care se ceau cu facerea locasului sjAnt, au ficut pentru cort zece voare de in rdsucit Si de mdtase violetd, stacojie Si visinie; lesdtura lor ouJdcut chipuri de heruvimi, alese cu iscusinld. Heruvimii apar gi in feslturile cortului, simboli prezenla Domnului, a C[rui slavl se manifesta intre heruv Numele ,,Heruvimilor exprim[ bogdfia cunoqtinlei sau sarea infelepciunii. Deci in mod potrivit intAia dintre i ceregti sivdrgegte slujirea sfhnt[ a fiin{elor celor mai i fiindcI are treapta cea mai de sus gi ei i s-au d6ruit, ca mai apropiate, aritlrile dumnezeiegti lucr[toare gi le in mod incepitor"3s . fesdturile sunt albe, violete, purpurii 9i viginii. e simbol al puterii supreme; rogul al dragostei; albul al gi infelepciunii; violetul al tainei, al m[surii qi supunerii. 9-l9z ,,Lungimea unui coyor era de doudzeci Si opt coli Si ldlimea unui covor era de patru coli. Toate sveau aceeasi mdsurd. Cinci covoare aufost prinse unul de tul Si celelalte cinci iar aufost prinse unul de altul; Si aSa fdcut doudjumdtdli de acoperiS. Apoi auJdcut cheotori de tase violetd pe marginea covorului din marginea jumdtdlii 358
Sffntul Dionisie Areopagitul, Despre ierarhia cereascd,yfl, I
166
de acoperis, unde trebuia unitd cu jumdtatea a doua; de aseme-
auficut
pe marginea jwndtdlii a doua, unde aceasta trebuie unitd cu ceq dintdi; cincizeci de cheotori oufdcut la o jurndtate de acoperdmdnt Si cincizeci de cheotori aufdcut la cealaltd ;i cheotorile acestea erau unele tn dreptul altora. Dupd aceea aufdcut cincizeci de copci de qur Si cu copcile acesteq au unit cele doud jumdtdli de acoperiS una cu alta Si s-a jdcut tm acoperis tntreg al cortului. Apoi aufdcut covoare de pdr de caprdpentru acoperit cortul peste cele de mai sus. (Jnsprezece covoare de acestea au ficut. Ltmgimea unui covor era de treizeci de coli, iar ldyimea de patru coli; Si cele unsprezece covoare oveau toate aceeasi mdsurd. $i au unit cinci covoare la un loc Si pe celelalte Sase covoore iar le-au unit la un loc. Apoi aufdcut cincizeci de cheotori pe marginea covorului celui din marginea unei jumdtdyi, unde aceosta trebuia sd se uneascd cu cealaltd jumdtate, iar cincizeci de cheotori le-au fdcut pe marginea covorului din marginea celeilalte jumdtdli, care trebuia sd se uneascd cu cea dintdi. $i auJdcut cincizeci de copci de aramd ca sd uneascd covoarele spre a seface un singur acoperiS de cort. Apoi au maifdcut pentru cort un acoperis de piei de berbec vopsite in roSu Si un acoperiS, pe deasupre, de piei vinete." ,,Cortul era acoperit cu patru straturi de covoare. primul strat era alcltuit din zece covoare (...). Covoarele erau de in gi purpurd de diferite nuante, avind alese chipuri de heruvimi in fesiturd" palmieri gi flori. (...) lnvelitoarea a doua, nlumiti, ohel nea
Si
(cortul), fesut[ din p[r de capr[, se compunea din l
l
covoare
(...). A treia invelitoare a cortului era frcut[ din piei de berbec colorate in rogu. $i, in sfrrgit, cea de-a patra invelitoare era tot de piele, dar din pielea unui animal marin 1tahas1.-3se Cel mai probabil, ebraicul tahas desemna vitrelul-de-mare, numit gi dugong, foarte rispdndit in apele M[rii Rogii. Cdt privegte arama, prezenti in alcdtuirea unor obiecte cultice, ea e soco3se
AB, pp.206-201 167
r tite un metal sacru, simbol al protecfiei divine. 20-342 ,,Dupd aceea au fdcut pentru cort scdnduri din lemn de salcdm de pus tn picioare. Fiecare scdndurd era de zece coli Si latd de un cot gijumdtate. Fiecare scdndurd doud cepuri, a$ezate unul tn dreptul celuilalt. ASa auftcut scdndurile cortului Si anume: doudzeci de scdnduri pentru ra de miazdzi; $i sub aceste doudzeci de scdnduri aufdcut truzeci de postamente de orgint, cdte doud postamente la re scdndurd, pentru cele doud cepuri ale ei. Pentru latura a ua, dinspre miazdnoapte, auficut alte doudzeci de scdnduri patruzeci de postamente de argint, cdte doud postamente de care scdndurd, pentrucele doudcepuri ale ei; iarpentru dinddrdt a cortului, dinspre asfinlit, auficut Sase scdnduri. mai jdcut doud scdnduri pentru unghiurile de la fundul lui. Acestea erau prinse jos Si sus prin cdte un inel. $i asa, cele doud scdnduri de la cele doud colluri erau la partea rdt a cortului opt scdnduri, iar postamente de argint ce, cdte doud postamente sub fiecare scdndurd. Apoi au cinci pdrghii de lemn de salcdm pentru scdndurile de pe o
rd a cortului, Si cinci pdrghii pentru scdndurile de pe laturd; iar pdrghia din mijloc au fdcut-o a;a, cct sd treacd scdnduri, de la tm capdt la celdlalt al peretelui. le-au tmbrdcat cu aur; inelele, prin care se vdrau le-au jdcut din aur Si tot cu aw au tmbrdcat Si pdrghiile." Cortul ,,este descris ca avdnd o forml dreptun cu lungimea de 30 de cofi, ldfimea de 10 coli gi tot de 10 indl{imea. Era transportabil (desigur, dupi demontare) gi compunea din trei perefi (doi laterali gi unul in partea de confecfionafl din scdnduri de salcim (...). in total erau 48 scdnduri (...). Scdndurile erau fixate la capdtul de jos in ni postamente de argint. In partea exterioard, sus, la mijloc Ai j fiecare scdndurl avea hei verigi de aur, prin care se cinci drugi de lemn de salcdm aurifi, spre a le menfine la un gi spre aint5ri astfel peretele. Drugul de la mijloc avea I mea peretelui, iar ceilalfi patru erau pe jumltate de lungi <
168
'uo
AB. o. 206
'u'as,
p. zoo
169
ewei.'n62 Cortul simbolizeazd preznnfa cerului pe plmdn! ocro+ tirea divin[. Illterior, locul cortului a fost luat de c[tre T cu aproape aceleagi semnificafii. O perdea ascunde Sfrnta telor de privirile poporului; perdeaua ascunde, dar e 9i o i [ie, indicdnd o prezent$; ea cheam[ la descoperirea tainei pe re o invdluie.
Cap. 37, l-62 ,,Dupd aceea Belaleel aficut chivotul lemn de salcdm, lung de doi coli si jumdtate, larg de un cot jumdtate Si inalt tot de un cot Si jumdtate; l-a imbrdcat cu curat pe dindmtru si pe dinafard, iar impreiur i-aficut o nd de sur. A turnat pentru el patru inele de aur, pentru cele tru colluri de jos ale lui: doud inele pe o laturd Si doud inele cealaltd laturd. A ficut doud pdrghii de lemn de salcdm, imbrdcat cu aur, si le-a vdrdt prin inelele de pe laturile lui, ca sd poarte chivotul cu ele. Aftcut apoi capacul de aw curat: hmg de doi coli Si jumdtate Si lat de un cot Si mdtate." Chivotul aurit tot inchipuie pe Flristos, plin de strl luminii necreate, iar lemnul de salcdm e ffupul S[u nestric[ci Dar chivotul poate fi apropiat gi de arca ce a izblvit de la Septuaginta numegte chivotul gi arca prin acelaqi kivotos; Vulgata,la fel, are un termen comun: arca. Arcaqi votul sunt simboluri ale Bisericii; ambele sunt puse in
cu incheierea unui leglmdnt arca e semn al leglmdntului Dumnezeu cu Noe, Chivotul inchipuie leg[mintul dintre nezeu gi poporul Israel; asem[ndrile ar putea continua. 7-92 ,,Afdcut de osemenea doi heruvimi de aur,
din ciocan, penffu cele doud capete ale capacului, si i-a zal wtul lo un capdt Si altul la celdlalt capdt al capacului. ruvimii aceqtia erau ficuli ca ieSind din capac la cele capete ale lui. Cei doi heruvimi tSi tntindeau aripile unul altul, umbrind capacul, iar felele lor erau indreptate una
n?u!: Cel ce Sade pe
heruui.mi, prin aripile acestora igi face
simfitd prezenla in si mbol.,,36a 10-15: ,,AJdcut apoi masa din lemn de salcdm, lungd de doi coli, latd de un cot Si inaltd de tm col jumdtate. ,q i;Ora_ Si
ur.I-afid, iar imA turnat
$i acestea vestesc pe Hristos, impirat gi Arhiereu (cu_ nuna de aur), Care ne cheami la masa Sa duhovniceasci. 16z ,,A ficut vase trebuitoare pentru masd: talere, cd_ delnile, linguri Si cupe pentru turnat, toate de aur curat.,' Aceste obiecte se reg[sesc Ai in Bisericd, cu un simbo_ lism asemindtor. Talerele foloseau pentru punerea pdinilor, iar cupele pentrujertfele de b6uturi. un sfeSnic de aur curat Si an. Fusul lui, bralele lui, erau toate dintr-o bucatd' Din roturire rui
iesea
seau dintr-o tatuid
cealaltd laturd a
a
f;#l::r;';;;;
lui;
tnformaflorii
tre alta, privind spre capac." 363 364
36'AB, p. 205
170
PENT.' o. l6l lbid. ' 171
de
cupe tot in, Jtorite toy alt bral avea trei asa ou"?: lor; de migdit, cu nodurile.si florile i"iii'tt*ii 'toate iele sase brale, care ieSeau din sfesnicului eraup ry cupe iy pefusul 'cu'noduiile braPe' care rc;euu u'n si llorile lor. Cele sase sub alte dt cweau: un nod sub primele loud bra{e' un nod Nodurile bra{e' u'l:yy.! brale si un nod sub ultimele doud dintr' lucrat era i2treg de pe'ele erdu wrct cufinul' Sfesnicul n candele' iiisura bucatd de aui cu'at' Apoi i-aficut sapte au' curat caii si tivile de aur curat. Dintr-un -talant de aur cut sfeSnicul cu toate cele nece-sar" !"!i' . .. r -: ^, " Sfegnicul e un simbol al luminii spirituale 9i al mintt -^....i t"gil in fost fi sd pare gapte, qul rii; numarul brafelor sale' planetelor lsocoiite de cei vechi a fi in num[r "*r".a*f ulul t"T1: .. Cll ;;t")t ;t,f"i cr simbolismul sfeeniculr1 1 ;;ili; forma florii de migdal, semnificdnd renagterea' dat fragilitatea (delicatefea). C-u totul' o.?"T-d: *tt 1'*'ll ;";;lu alfabetului ebraic ai al c[4ilor Vechiului Testt s-a folosit un aqa cum le socotesc evreii' Pentru sfeqnic de aur (aproximativ 50 kg). ii-ztz ,,A Jdcut af,ot iertfelnicul tdmdierii' din lemn tnalt salcdm, lung de un cot,-lat de in cot, adic! !dy"'' si cu ii "oii, cilrnele lui erau din el; si l-au tmbrdcatp" aur' rat pe'deasupra, pe laturile lui de-jur-tmp':Jy'$i "o,1:, i,'to, fmpieiur-i-aficut cunund de aur' Sub pervaz-ul luit t'i""i pfi ai" Loilurite lii, a prins doud inele de at1t si le-a ele pdrghiile. i o p** si de alta a lui, "a sd se treacddeprin salcdm si le-au I iaisniile te-au fdcut din lemn
migdal, cu nodurile
5i
i"rii.
brdcatcuaur."
--. Jertfelnicul tdmdierii vesteqte, iarigi, pe Hristos' plin de bun[ mireasm[. r--29t ,,A fdcut de asemeneq mir penffu sfanta atcatutte de tdmdie mirositoare, curate Si cu iscusin\d torii de aromate. qt Mirul simbolizeazd lumina, belgugul, bucuria 172
vhntarea divin[. Tdmdia gi fumul ei simbolizeazl legdtura omului cu Dumnezeu, fumul inilfand rugdciunile la cer; parfumul ei semnificd buna mireasm[ a viefuirii cuvioase. Cap. 38, l-72 ,,Dupd aceea a facut jertfelnicul pentru arderile de tot, din lemn de salcdm, lung de cinci coli, lat de cinci cofi, adicd cufala pdtratd, Si inalt de trei cofi. I-aficut patiu coarne, ce ieSeau din el, in cele patru colluri ale lui, Si l-a imbrdcat cu aramd. Afdcut apoi toate lucrurile trebuitoare jertfelnicului: oale, lopdyele, cupe, furculiqe si vase pentru cdrbuni; toate obiectele acestea le-a ftcut din aramd. A mai fdcut pentru jertfelnic o cdmasd, unfel de tmpletiturd de aramd, care tmbrdca partea lui de jos pdnd la jumdtatea lui. A turnat apoi patru verigi de aramd pentru cele patru colguri ale impletiturii celei de aramd, pentru petrecut prin ele pdrghiile de purtat; iar pdrghiile le-a ficut din lemn de salcdm si le-a imbrdcat cu aramd. Pdrghiile se petreceau prin inelele din laturile jertfelnicului, ca sd poatdfi purtat cu ajutorul lor. Jert-
felnicul l-aficut din scdnduri, gol induntru." ,,in curte se afla altarul sau jertfelnicul, destinat aducerii sacrificiilor, numit gi altarul holocaustelor (mizbeah haola), care avea lungimea 9i l[1imea de 6 co(i, iar inilfimea de 3 co{i. Era confecfionat din lemn de salc6m, imbricat in araml. in interior era gol, ceea ce ftcea ca atunci c6nd se fixa cortul intr-un loc, jertfelnicul s[ fie umplut cu pietre necioplite gi cu plmflnt. La fiecare din cele patru colfuri, altarul avea cite un corn de aramd. De asemenea, altarul era inconjurat de o treapti, care venea pdn[ la jumltatea inll{imii gi pe care urcau preofii cdnd aduceau jertfe. Altarul era amplasat in fata intr[rii in Sffinta. De altar lineau unele gilefi pentru indep[rtarea cenugii, apoi lope{i gi furculife pentru intoarcerea cirnii, ca gi vase pentru sAngele animalului ce era sacrificat. Toate aceste obiecte erau din aram6"365 8z ,,AJdcut apoi baia din aramd Si postamentul ei tot de 'ut AB,p.2o'l 173
aramd, cu chipuri iscusit lucrate care impodobeau cortului adundrii." ,,Tot in curtea cortului se afla 9i lavoarul de aram[ preofi, care trebuiau s5-9i spele m0inile qi pici pentru nat inainte de s[vargirea cultului. Lavoarul era situat intre a jertfelor gi intrarea in Sfhnta, dar pu{in deplasat inspre sud' 9-202 ,,Dupd aceea a Jdcut curtea' Spre miuazt ca avea perdele de in rdsucit, hmgi de o sutd de coli, Si la doudzeci de stdlpi cu doudzeci de postamente de arama sub pe latura de Si cu cdrligele Si legdturile lor de argint; coli Si pentru de sutd o de lungi perdele noapte a ficut de aramd subpostamente de doidzeci de stdlpi, cu doudzeci dinspre at partea In an cilrbgele si legdtorile lor de argint. ele pentru coli Si a ficut-perilele-tmgi de cincizeci de legd stdlpi, cu zece postamente de aramd Si cu cdrligele Si lor'de argint; iar in partea de dinainte, dinspre rdsdrit, a perdele lungi de cincizeci de coli, Si anurne: de o parte ap' curfii cincisprezece coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu postamente de aramd; de cealaltd parte a porlii curlii -sprezece coli de perdele Si la ele trei stdlpi cu trei postt ie aramd. Toate perdelele pe toate laturile curlit erau d9 rdsucit. Ior stdlpii cveou postamentele de aramd, cdrligel4 legdtorile lor de argint, vdrfurile imbrdcate in argint Si erau unipi intre ei prin legdtori de argint. Iar perdeaua pe carlii aJdcut-o din ldnd violetd, stacojie Si viSinie Si, poarta -in rdsucit, cu ilesdturi, lungd de doudzeci de coli si inalti cinci coli, pe toatd tntinderea, ca Si perdelele curlii' Pentru t de aramd sub ei' .fdcut piiu stdlpi cu patru postamente cdrligele si legdtorile de argint si cu vffirile imbt orgint. Toli ldruSii imprejurul cortului Si curlii erau de de coti ,,Coriul era inConjurat de o curte lungl de 100 de stilpi 60 de imprejmuitl era tatd de 50 de coti. Curtea avind cel[lalt, de unul salcdm, fixafi la o distanfi de 5 co{i 3uu
care un capitel aurit gi postamente de aram6, in care erau fixafi. In pir{ile laterale veneau tot c6te 20 de stAlpi, iar spre est gi vest tot c6te l0 st0lpi. StAlpii aveau in partea superioarl fixate cArlige pe care erau agezate verigi de argint, iar de acestea at6rnau draperii fesute de in. in partea de esfa curfii se afla intrarea, cu o l61ime de 20 de cofi. Aici se aflau patru coloane de care atdrna o perdea de aceleagi dimensiuni (20 de cofi). Cortul nu era amplasat exact-in mijlocul cur{ii, ci mai aproape de peretele vestic al cu4ii."ro/ 2l3lz ,,Iatd acurn Si socoteala lucrurilor ce s-au inffebuinlat la cortul admdrii, care s-a/dcut dupd porunco lui Moise, prin levili, sub supravegherea lui ltamar, fiul preotului Aaron. Toate insd, cdte a poruncit Domnul lui Moise, s-au lucrat de Befaleel, fiul lui Uri al lui Or, din seminlia lui luda, ajutat de Oholiab, fiul lui Ahisamoc, din seminpia lui Dqn, sdpdtor in piatrd Si lesdtor iscusit Si cttsdtor de pdtae de in Si de mdtase violetd, stacojie Si v$inie. Tot aurul intrebuinlat la cort Si la toate lucrurile lui afost doudzeci Si noud de talonli Si Sapte sute treizeci sicli de aur, ce s-au adus tn dar, socotit dupd siclul sjint. Im wgtntul, ce s-a adr dm de la cei numdrali ai obstei, afost o sfid de talanli Si o mie Sqte sute {aptezeci Si cinci de sicli, socotit dupd siclul sfdnt. Argintul acesta s-a lua de la Sase sute trei mii cinci sute cincizeci de oarneni, in vdrstd de la douizeci de ani in sus, trecu{i prin ru,tmdrdtoare, cdte o jumdnte de siclu de cap, socotit dupd siclul sfiint. O sutd de talanli de argint s-au intrebuinlat la h^mrqrea postamentelor scdndurilor cortului Si a postamentelor stdlpilor perdelelor lui: o sutd de postamente din o sutd de talanli, cdte un talutt la postament; iar din o mie Sapte sute gaptezeci Si cinci auftcut cdrligele de la stdlpii curlii, au imbrdcat vffirile lor Si auftcut pentru ei legdtori. Iar din o mie Sapte sute gaptezeci Si cinci de sicli au ficut cdrligele de la stdlpii curlii, au imbrdcil vdrfitrile lor Si au ficut pentru ei legdtori. Arama, adnd in dtr, afost: Trei sute Saptezeci de talanli Si doud 3u'
lbid.
174
AB,p.242 175
ouftcat postamente pentnt de fa intrwea cortului a&mfuii, iertfelnical cel de aramd, postame Sa de mamd a lui Si toate uneltele iertfelnicului; stdlpii ( k i. pentru toli stdtpii cwlii, postamentele pentru 'rea cu4ii, toli idru$ii cortului si toli ldrqii dimprejurul curqii"' Cu aproximafie, cantitifile de metale folosite la lucrd'l le cortului au fost: 1500 kgde aur;4500 kg de argint 9i I
nii Wtru sute de sicli. Din
ea
kg de araml
Cap. 39,1-7t ,,Ior din mdtase violetd, stacoiie Si visi au-frcut ieSminte de slujbd, pentru sluiit in locssul sfdnt' si maiftcut veSminte sfinte pentru Aaron, cum porunctse lui Moise. Au Jdcut efodul din fire de aur, din mdtase stacojie si visinie si din in rdsucit. $i anurne: au desJdcut au printre in foi Si au tdiat fire, pe care le-au lesut cu iscusinld in rdsucit, de viSinie Si reie de mdtase violetd, stacoiie Si iscusit. I-au Jdcut incheietori de tnclteiat pe umeri Si au amfudoud pdrtite lui- Brdul efodului, care vine peste el' t ca el, l-aufdcut dinfira'de aur; din mdtase violetd, stacojit visinie st din tn rdsucit, cum porilncise Domnul lui Moise^' luot apoi doud pietre de smarald, aqezfuiduJe tn cuibulelg aur si sdpdnd pe ele numelefiilor lui Israel, cum se sapd pe cete, Si le-au pus la tncheieturile efodului, pe urneri, lntru meniieafiiloi lui Israel, curn poruncise Domnul lui Moise"' Conform AB, pietrele de pe umeri erau de orux, s[pate pe ele numele fiilor lui Israel. ',Efodul cu cele dou[ tre prelioase de pe umeri era simbolul slujirii arhieregti pe popor,'al mijlocitorului care ia 9:upra sa p6catele celor per ! care mijloceite la Dumnezeu."368 lafel iscusitd, i-Zt ,,,l,ufid"ut apoi hosenul, lucrqre efodul, din fire de aur Si din mdtase violetd, stacojie gi vtgr' iin in rdsucit. Hosenul l-au ftcut dublu, in patru colyuri' de o palmd si lat de o palmd. $i au pus pe el pietre q$ezate tn patru rdnduri: intr-un rdnd un sardeon' un
un smarald - rdndul intdi; in rdndul al doilea: un rubin, un safir Si un diamant; tn rdndul al treilea: un opal, o agatd Si un ametist; Si tn rdndul al patrulea: un hrisolit, un onix Si tm iaspis. Ele erau a$ezate in cuibulele de aar. pietrele acestea erau in numdr de doudsprezece, dupd numdrul fiilor lui Israel,
pe fiecare din ele era sdpat, ca pe pecete, cdte tm nume, din cele ale celor doudsprezece seminlii. La hoSen auJdcut ldnfi$oqre groase de aur curat Si lucrate rdsucit, ca sfoara; au mai fdcut doud rozete Si doud verigi de aur Si au prins cele doud verigi de cele doud colyuri de sus ale hoSenului; $i au agdlat doud capete ale ldnliSoarelor de cele doud verigi din colyurile hoSenului. Iar celelalte doud capete ale celor doud ldnliSoare le-au agd,tat de cele doud rozete Si le-au prins pe acestea de incheieturile efodului, pe fala acestuia. Dupd aceea au maiJdcut incd doud verigi de aur Si le-au prins de celelalte doud colyuri ale hoSenului pe cealoltd parte dinspre efod; Si au mai fdcut Si alte doud verigi de aur Si le-au prins de cele doud incheieturi ale efodului, dedesubt, pe fola lui, unde se unesc, mai sus de incingdtoarea efodului. $i au legat hoSenul cu verigile lui de verigile efodului cu un ;nur de mdtase violetd, ca sd stea deasupra incingdtorii efodului Si ca sd nu cadd hoSenul de pe efod, cum poruncise Domnul lui Moise." ,,Pectoralul sau hogenul (...) se fixa peste efod, la mijlocul pieptului. Avea form6 pdtratd, cu laturile de aproximativ o palm6. (...) Hogenul sau pectoralul era simbolul demnitalii judecdtoreqti cu care se acoperea persoana arhiereului.,,36e pe hogen erau fixate 12 pietre scumpe: Sardeon, de mare valoare, in trei culori: negru, alb, Si
roz:,
Topaz, piatri de culoare galbenI gi transparent[; Smarald, verde gi transparent, simbol al primIverii; Rubin, de culoare rogie, simbol al fericirii;
'u'AB,p.z44
t76
177
Safir, de culoare albastri, simbol al neprih6nirii 9i
puterii cereqti; Diamant, simbol al perfecfiunii; Opal, de culoare llptoasl, cu diferite reflexe; Agat, piatrdtransparentE, in mai multe varietiifi; Ametist, simbol al cump[tirii gi al trezviei;
Hrisolit, piatrl transparenth, de culoarea aurului; "i Onix, speoie de agat fin, in straturi de diferite cu Iaspis, opal nobil, strdlucind in culorile focului. Swt doudsprezece piete, num[r cu simbolistic[ de bogati; el amintegte de zodii, sau de anul liturgic; patru it mullit cu trei poate insemna lumea creati (4) transfigurati unirea cu Sffinta Treime (3). Sunt insd 9i multe alte semni 22-262 ,,Iar meilul, care vine sub efod, l-auftcut din purd lesutd violet. Acesta avea in partea de sus o deschizd si imprejurul acestei deschizdturi cvea un guler, lesut ca o tosd, ca sd nu se rupd. Meilului i-auJdcut pe la poale ciucuri mdtase violetd, stacojie Si viSinie Si de in rdsucit; i-au mai Si clopolei de our curat Si au pus clopolei printre ciucurii de
poalele meilului de-jur-imprejur; si i-au asezat pe la meilului a$a: un clopolel Si un ciucure, un clopolel si un re, curnporuncise Domnul lui Moise." Meilul era imbr6cat de arhiereu ,,peste cdmaga de in, ind necusut, ci fesut pe de-a-ntregul, cu o deschizitur[ in de sus, frr[ mdneci gi lung cu ceva peste genunchi, aqa incit desubt se vedea c[maEa preo(eascd. La poale avea cusut un sau tiv de care atdrnau clopofei de aur 9i mere frcute din fire sucite de in gi m[tase. (...) Meilul avea culoarea albastrl a lui, ca un semn cd arhiereul este slujitor al impdrlfiei
Const6nd numai dintr-o bucati, meilul simboliza integri spiritual[ a slujitorului sffintului altar. Clopofeii gi merele de poalele vegm6ntului simbolizau poruncile dumnezeiegti pe ie propov[duia arhiereul."3To 370
pp.237-238 l]]os, ''' PENT, p. 168
lbid.
178
179
perdeaua din mijloc; chivotul legii, capacul lui Si pdrghiile; rnasd cu toate cele de trebuinld pentru ea Si pdinile de pus inte; sfesnicul cel de anff cwqt, candelele lui, candelele puse el la locul lor, si toate cele trebuiicioase pentru el si de ars; jertfelnicul cel de aur, mirul pentru ungere, pentru tdmdiere Si perdeoua de la intrarea cortului; cel de aramd, cdmasa lui cea de aramd, pdrghiile lui si cele trebuitoare pentru el, baia Si postamentul ei; curlii, stdlpii Si postamentele lor, perdelele de la intrarea frdnghiile, ldru$ii Si toate lucrurile trebuitoare lo slujbd in
tul admdrii; veSmintele de/ slujit in cort, veSmintele sfinte preotului Aaron si vesmintele de slujbd pentru fiii lui. Tr aceste lucruri le ftcuserd fiii lui Israel a$a cum Domnul lui Moise. $i privi Moise toatd lucrarea Si iatd ei o cuserd ci{q cum poruncise Domnul Si Moise i-a binecuvdntat. Strnt terminate obiectele de cult, lucrate, toate, dupi
runca dumnezeiasc[. Aceasta nu inseamnd cd Dumnezeu a tat toate amdnuntele fiec[rui obiect, ci doar ci a indicat obi le gi a insuflat cu har pe fruritorii lor. E ceva similar cu rea Sfintei Scripturi: Dumnezeu inspir[ gi asistii pe aghi ferindu-l de gregeli, dar nu anuleazipersonalitatea acestuia. Cap. 40, l-l5z ,,Apoi iardsi a grdit Domnul cu Moise a zis: in ziua tntdi a lunii intdi, sd asezi cortul adundrii. $i pui tntr-insul chivotul legii Si dinaintea chivotului sd atdrni deaua; apoi sd aduci induntru masa Si sd asezi pe eo toate crurile ei; Si sfeSnicul sd-l aduci induntru Si sd aprinzi candelele lui. Sd asezi jertfelnicul cel de aur pentru inaintea chivotului legii Si sd atdrni perdeaua la intrare tn tul adwdrii. Apoi sd asezi jertfelnicul arderilor de tol intrdrii in cortul adundrii. Iar tntre cortul admdrii Si i sd asezi baia si sd torni tn ea apd; si tmprejurul cortului sd tmprejmuirea curlii Si la intrarea curlii sd atdrni perdeaua pd aceea sd iei mir de ungere Si sd ungi cortul Si toate cele el si sdJ sfinlegti pe el Si toate lucrurile 9i vafi sfiint; sd jertfelnicul arderilor de tot Si toate lucwile lui Si sd 180
Cortul e ridicat inziuaintdi a lunii intai, zi
fur
sarc a fidl.
cor[biei s rdiale gi e (Ioan 20, cultice, vegmintele preo{egti qi sacerdolii, acesta fiind leglmdnt vegnic; acolo unde s-a renunfat la sfinfiri, s-a cobordt s.rb nivelul Legii mozaice!
1G38: ,,gi a Jdcut Moise tot; cum i-a pontncit Domnul tn luna intdi a anului al doilea de la ieSirea lor din Egipt, in ziua fntdi a lunii afost asezat cortul. $i a asezat Moise cortul, a pus postamentele lui, ile lui Si stdlpii lui; a tntins deasupra c $i peste aceste acoperdminte a pus acoperisul, cum ponmcise Domnul lui Moise. Apoi a peffecut pdrghiile prin inelele chivot, capa_ cul; a dus apoi ch ua si a tnihis chivotul legii, precum poruncise Domnul lui Moise. Dupd aceaSa
aficut:
zdzi a cortului, Si a aprins candelele lui tnaintea Domnului,
la uSa cortului; iar jertfetnicul arderilor de tot q$ezat la intrarea in cortul adundrii Si a pus pe el arderi de
perdeaua Si
prinoase
de
l-a' nr
pdine, cum poruncise Domnul lui Moise. Apoi a
l8l
q$ezat baia tntre cortul adundrii Si jertfelnic Si a turnat tn ea apd pentru spdlat; Moise, Aaron sifiii lui trebuia sd-Si spele in
ea mdinile Si picioarele; cdnd intrau ei in cortul adundrii satl cdnd se apropiau dejertfelnic ca sd sluieascd, se spdlau din cum poruncise Domnul lui Moise. Dupd aceea au pus imprei.'
muirea curlii imprejurul cortului Si a jertfelnicului Si o atd perdeaua la intrarea curlii. $i aSa a isprdvit Moise lucrdrile^ Attmci w nour a acoperit cortul adundrii Si locasul s-a de slava Domnului; Si Moise n-a putut sd intre in cortul rii, pentru cdJ cuprinsese pe acesta norul Si slqva Domnu, umpluse locasul. In tot timpul cdldtorieifiilor lui Israel, cdnd ridica norul de pe cort, atunci plecau la drum, iar de nu se ri ca norul, nici ei nu plecau la drum pdnd nu se ridica; pentru in tot timpul cdldtoriei, ziua stdtea peste cort norul iar noaptea se afla peste elfoc, inaintea ochibr intregii case lui Israel." Dumnezeu Se aratii lui Israel in chipul norului gi al lui. Norul e ,,loc" sau instrument al epif-aniilor, in vreme ce cul e cea mai bunl imagine a lui Dumnezeu, simbolizAnd carea gi iluminarea. incheiem cu imaginea minfii vizdtoare de Dumnezeu
rael) urm0nd Domnului in drumul siu cltre fara prin Pustia Sinai. Asemeni sd-I urm[m gi noi, Israel cel vlrat, Mdntuitorului Iisus ]Iristos, prin pustia veacului cdtre fericirea impnr[fiei celei f6r6 de sf[rgit!
BIBLIOGRAT'IE A. Sf6nn Scripturd Biblia sau sfdnta s*ipturd,Editura Institutului Biblic de Miai siune al Bisericii Ortodoxe Rom6ne (prescurtat tn continuare: EIB), Bucuregti, 1995 Biblia 16gg, retipi_ gti, 1988 Biblia ipturd, Edi{ia Sffintului Sinod,
Bucuregti, 1914 Pentateuhul sou cele cinci cdrli ale lui Moise,versiune revizuiti dup6 Septuaginta, redactat2i gi comentati de Bartolo_
meu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte oste_ neli, EIB, Bucuregti, 1997 Monumenta linguae dacoromanorum, Bibtia 16gg, pars II, Exo_ dus, Editura Universitifii,,Al. I. Cuzd,,Iagi, I 99 I Biblia Hebraica, Eclitio quarta emendata opou H. p. Riiger, Stuttgart, 1979
Biblia sacra vulgafa, Editionem quartam emendatam cum sociis B. Fischer, H.I. Frede, H. F. D. Sparks, W. Thiele,
praeparavit Roger Gryson, Stuttgart, 1 994 Septuaginta, Editit Alfred Rah1fs, Stuttgart, 1979
B. Scrieri patristice Ambrozie al Milanului (Sf.), Scrisori, Scrieri II, trad. David Popescu, in colec{ia ,,p[rinfi gi scriitori bisericegti,, (PSB), Nr. 53, EIB, Bucuresti, 1994
183
Atanasie cel Mare (Sf.), Epistola intdia cdtre Serapion' Scrierl II, trad. Dumitru Stlniloae, PSB 16, EIB, Bucureqti' 1988
apos' Barnaba, Epistola,trad. D. Fecioru, inscrierile Pdrinlilor
tolici,PSB
Calist
tivd,trad' Dumitru (F), Nr' 8, EIB,
Cataffgiotul, Stdniioae,
Bucuregti, 1979 Calist Patriarhul, Capete despre rugdciune, trad' Dumitru St[-
Chiril al Alexandriei (Sf'), Glafire la leSire, Scrieri
II'
ttad'
Dumitru Stdniloae, PSB 39, EIB, BucureSti,1992
Chiril al Alexandriei (Sf'), inchinarea si sluiirea in duh S-i adevdr, Scrieri I, ttad. Dumitru Stiniloae' PSB 38' EIB, Bucuregti, 1991 Chiril al Ierusalimului (Sf.), Catehezele,trad' D' Fecioru' EIB' Bucureqti, vo
al Ciprian '
Cartaginei P
"",trad.b. 3, EIB, Bucureqti,
ecument-
tind'PSB 1981
Clernent Alexandrinul, Pedagogul, Scrieri I, trad' D' Fecioru' PSB 4, EIB, Bucureqti, 1982 Clement Alexandrinul, Stromate, Scrieri II, ttad' D' Fecioru' PSB 5, EIB tre Corinteni, ttad' D' Clernent Romanul aPostolici, PSB l' EIB' Fecioru, tn Bucuregti, 1979
Didahia celor i2 Apostoli,trad. D. Fecioru, inscrierile PdrinliPSB
Dionisi
1
(Sf.), . Dum 184
d'
OPere
a, Bucu-
regti, 1996 Dorotei (Ava), invdldturi de suJlet folositoare, trad. Dumitru Stiniloae, F 9, ElB, Bucuregti, 1980 Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor, trad. Dumitru Stiniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1946
Evagrie Ponticul, Cuvdnt despre rugdciune, trad. Dumitru Stlniloae, F l, Tipografia Arhidiecezand., Sibiu, 1946 Grigorie de Nyssa (Sf.), Despre viala lui Moise, Scrieri I, trad. Ioan Buga, PSB 29, EIB, Bucuregti, 1982 Grigorie Palama (Sf.), Despre impdrtdsirea dumnezeiascd, trad. Dumitru St[niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977 Grigorie Palama (Sf.), Despre rugdciune, trad. Dumitru Stiniloae, F 7,EIB, Bucuregti, 1977 Grigorie Palama (Sf.), Despre sfdnta lumind, trad. Dumitru St6niloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977 Grigorie Sinaitul (Sf.), Despre felul cum trebuie sd Sadd la rugdciune cel ce se liniSteSte, trad. Dumitru St[niloae, F 7,ElB, Bucuregti, 1977 Ilie Ecdicul, Culegere din sentinlele tnleleplilor, trad. Dumitru Stiniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948 Ioan Caryatii, Capete de mdngdiere, trad. Dumitru St[niloae, F 4, Tipografia Arhidiecezandn Sibiu, 1948 Ioan Casian (Sf.), Despre fntruparea Domnului, Scrieri alese, trad. D. Popescu, PSB 57, EIB, Bucuregti, 1990 Ioan Damaschin (Sf.), Dogmatica, trad. D. Fecioru, EIB, Bucuregti, 1943
Ioan Guri de Aur (Sf.), Omilii Ia Facere, Scrieri I-II,trad.D. Fecioru, PSB2I-22, EIB, Bucuregti, 1987-1989 Ioan Gurd de Aur (Sf.), Omilii la Matei, Scrieri III, trad. D. Feciory, PSB 23, EIB, Bucuregti, 1984 Ioan Scdrarul (Sf.), Scara, trad. Dumitru Stiniloae, F 9, EIB, Bucuregti, 1980 lsaac Sirul (Sf.), Cuvinte despre sfintele nevoinle, trad. Dumitru
Stiniloae, F 10, EIB, Bucuregti, 185
l98l
Dumitru St[Isaia Pustnicul, Doudzeci si noud de cuvinte'trad' niloae, F 12, Ed. Harisma, Bucureqti' 1991 Dur'nitru Isihie Sinaihrl., C*dnt despre tremie Si virtute' trad' Justin
1948 Stdniloae, F 4, Tipografra Arhidiecezanl' Sibiu' Martirul (Sf.), Apologia fufii,trad' Olimp Cdcittld'-in^Apo-
ie limbi greacd' PSB 2, EI!' Bucuregti' 1980 fvfaiirul (SD, dialog cu iudeul Trifon, bad' Olimp C[logeli
Justin
ciulE, PSB 2,ElB,Bucure9ti, 1980
Constantin Macarie ggipteanul (5f.1, Omilit duhovniceSti' ttad' Cornilescu, PSB 34' EIB, BucureSti' 1992 St6niloae' Maxim Mlrturisitoru I (Sf .), Ambigua, trad' Dumitru 1983 Bucureqti, PSB 80, EIB, de DymMaxim Mdrturisitorul (Sf.), Capete despre cuno$tinla arhidieTipografia 2, F nezeu,trad. Dumitru Stiniloae, cezanL, Sibiu, 1947
Dumitru StIMaxim Marturisitorui (Sf.), Capete gnostice' trad' 1947 Slbiu' niloae, F 2, Tipogiafia-arhidiecezand" Dumitru II'trad' Maxim Uertuiisitorut 1{f;, nptstole, Scrieri 1990 Stdniloae, PSB 81, EIB, Bucureqti, (Sf.), intrebdri, nedumeriri si rdspunsuri' Mlrturisitorul Maxim trad. Dumitru Stiniloae, F 2, Tipografia arhidiecezan[' Sibiu, 1947 trad' DuMaxim Mirturisitorul (Sf.), Rdspunsuri cdtre Talqsie' Sibiu' mitru St[nilou", f i, Tipografra Arhidiecezanl' 1948
Metodiu de Olimp, Despre inviere,
tad q
Comrlescrf itt S.f
$|
EIB, gorie Taumaturgul 9i Metodiu de Olimp' Scrieri'
Bucureqti, 1984
F 1' TipoNil Ascetul, CuvAil ascetic,trad' Dumitru St5niloae' grafraArhidiecezan[, Sibiu, I 946
Otigo,, Omilii la Cartea dogae 9i Nicolae Origen, Omilii la Cartea dogae giNicolae Otigo,, Omilii la Cartea Num Bodogae 9i Nicolae Ne 186
Origo,, Omilii la Cartea Prooroanlui leremia, Scieri alese I, trad. Teodor Bodogae gi Nicolae Neag4 pSB 6, EIB, Bucureqti, 1981 Salvianus, Despre gavernarea
lui Dumnezeu, trad. D. popescu,
in Boethius qi Salvianus, Scrieri, pSB 72, EIB,
Bucu-
reSti,1992
Simeon Metafrastul (Sf.), Parafrazd la Macarie Egipteanul, trad. Dumitru Stiniloae, F 5, EIB, Bucuregti, 1976 Teodor al Edesei, Una sutd capete, trad. Dumitru Stlniloae, F 4, Tipografia Arhidiecezand, Sibiu, 1948 Teolip al Filadelfrei, Despre lucrarea ceq ascunsd intru Hris_ tos,trad. Dumitru Stdniloae, F 7, EIB, Bucuregti, 1977 Varsanufie (Sf.), Scrlsori duhovniceSti, trad. D. Stiniloae, F I l, Editura Episcopiei Romanului gi Hugilor, 1990 Vasile cel Mare (Sf.), Despre SJAnil Duh, Scrieri III, t:lad. C. Comilescu qi T. Bodogae, pSB 12, EIB, Bucuregti, lggg Vasile cel Mare (Sf.), Omilii la Hexaimeron, Scrieri { trad. D. Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986 Vasile cel Mare (Sf.), Omilii Si cwdntdri, Scrieri I, trad,. D. Fecioru, PSB 17, EIB, Bucuregti, 1986 C.
Lucrdri
Si
studii teologice
Abrudan, Dumitru, Emilian Cornilescu, Arheologie biblicd, EIB, Bucuregti, 1994 Branigte, Ene, Liturgica generald,ElB, Bucuregti, 1985 Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Diclionar de simboluri, vol. I-III, Ed. Artemis, Bucuregti, 1994-1995 Diclionar biblic, trad. Constantin Moisa (titlul original: Nouveau Dictionnaire biblique rdvis6), vol. I-[I, Ed. Ste_ phanus, Bucuregti, 1995-1997
Moldoveanu, Nicolae, Diclionar biblic de nume proprii Si cuvinte rare, Ed. Casa $coalelor, Bucuregti, 1995
Eratil la Facerea_ p.43, r.3 s: in loc de: ntpentru
aceasta l-a citi: nu pentru aceasta nu l-a p.48,r.9 j: in loc de: Au doar[ nu se va citi: Au doar{ eu p. 57, r.l s: in loc de: crnci se va citi: trei p. 81, nJ2-13 j: in loc de: nu se unosc niciodatii, ci intotse va
deauna se despart
despart
se va citi: nu unesc niciodatS, ci intotdeauna
p. 122, r.l2 j: in loc de: ingrefogafi se va citi: invdrtogafi p.125, r.10 j: tn loc de: numit generic pentru frlisteni se va citi: nume generic pentru regii frlisteni p. 160, r.2 s: in lac de: Duhul este cu adev[rat in locul se va citi: Duhul este cu adevErat locul p. 163, r.l2 j: tn loc de: aceasta se va citi: acestea p.178, r.13 s: tn loc de: zeu ne descoperE c . _ se va citi: zeu nu.,ne poate fi cunoscu! chiar dacd
Insugi Dumnezeu ne descoperE
p. 180, r.7 s: in loc de: Arffint se va citi: lnfrAnat p. 184, r.3 j: in loc de: intiplrind cele se va citi: intiplrind chipurile cele p.209, r.15 j: fn loc de: ridicat impIrat se va citi: ridicat de irnp[rat p.244, r.1l j: in loc de: ditit se va citi: edidit p.246, r.l0 j: in loc de:1g77 se va
citi:
1977
p.247, r.15 s: in loc de: Bucuregti se va citi: Bucuregti, 1992
carte de veghe, carte de tImadI
Pr. Prof. Niculae M. Popescu Preoli de mir adormili in Domnul
EDITURA CHRISTIANA asociafia filantropicl medicalii<>
.
APARITII
RECENTE:
Dr. Pavel
Chirili
I
.,
R5zvan Codrescu Recurs la Ortodoxie
Pr.Ioan Sorin Usca
Conceptul de medicind ueStind (l). Sfdnta Scripturd cititd de tm medic ortodox
Vechiul Testament in tdlcuirea Sfinlilor Pdrinli: I. Facerea
Pr.Ioan C. Tegu
DIN APARITIILE YIITOARE:
taind teologicd. Studii de spiritualitate filocalicd Omul
-
Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa Homo americanus. O radiografie ortodoxd Occidentali convertili la Ortodoxie. $ase ipostaze mdrturisitoare
Rizvan Codrescu Rdsdritenele iubiriFals tratat de dezlumire
Costion Nicolescu Cine se teme de Bisericd? Studii Si articole teologice
i
Lect. univ. Flavia f,'lorea Manual de limba englezd pe texte biblice,liturgice Si patristice Sf6ntul Ioan al Crucii Integrala operei poetice
*** Familia tn Bisericd. Rdnduieli gi rugdciuni ortodoxe
*** Pentru o teologie a neamului (Cre s tomalie c omentatd)
***
carte de veghe, carte de tlmadl
Doctorul Nicolae C. Paulescu sau $tiinla mdrturisitoare
EDTTURA CHRISTIAI{A asociafia filantropicl medicalil <
