SUBIECTUL VII. 3 Strategii, metode, tehnici, mijloace şi forme ale instruirii e tiuri de acti!it"#i$ ST%&TE'I& (I(&CTIC& O strate strategie gie este este conce conceput putaa ca un scenar scenariu iu didact didactic ic comple complex, x, în care care sunt sunt implic implicati ati actori actoriii pred predar ariiii - înva învata tari rii,i, cond conditi itiililee real realiz izar ariiii,, obie obiect ctiv ivel elee si meto metode dele le viza vizate te.. Astf Astfel el,, stra strate tegi giaa prefigureaza traseul metodic cel mai potrivit, cel mai logic si mai eficient pentru abordarea unei situatii concrete de predare si învatare. Strategia nu trebuie confundata cu metoda. )ET*(E (E I+ST%UI%E E-U+E%E& Metoda expunerii consta din prezentarea verbala monologata a unui volum de informatie, de catre educator catre educat. Este o metoda de predare. Ea este eficienta in cazul in care - informatiile informatiile sunt adatate adatate la la experie experienta nta si si motivatia motivatia copiilor copiilor - sunt corelate corelate cu informatiile informatiile anterioare anterioare ale copiilor copiilor - este este acce accesi sibi bila la si si expr expres esiv ivaa &cti!iarea se poate realiza daca informatiile noi sunt corelate cu cele anterioare, copiii sunt solicitati in formularea unor probleme sau a concluziilor partiale. si daca copiii sunt utilizandu-se in acest scop scop problematizarea transmisecorela transmisecorela Form Formaa trad tradititio iona nala la baza bazata ta pe mono monolo logu gull prof profes esor orul ului ui are are o seri seriee de deza dezava vant nta ae! e! ora ora e mono monoto tona na,, elev elevul ul aun aunge ge la plic plictis tisea eala la,, pasi pasivi vita tate te,, in"i in"ibi bitie tie.. #ent #entru ru a elim elimin inaa acea aceast stee dezavantae aceasta metoda se combina cu demonstratia intuitiva si se folosesc diverse miloace audio-vizuale, etc. $n functie de varsta elevilor si de experienta lor de viata, poate imbraca mai multe variante! povestirea, descrierea, explicatia. %. Povestirea consta consta din preze prezenta ntarea rea inform informati atiei ei sub forma forma descri descripti ptiva va sau narati narativa, va, respectand ordonarea in timp sau in spatiu a obiectelor, fenomenelor, evenimentelor. Explicatiile nu lipsesc cu desavarsire, dar ele ocupa un loc secundar &. Descrierea e o forma a expunerii prin care se prezinta caracteristicile unui obiect, proces, fenomen si se bazeaza pe observatie. '. Explicatia este forma de expunere in care predomina argumentarea rationala si are scopul de a lamuri probleme, reguli, legi, etc. +&%&/IU+E& (aratiunea se regaseste in activitatea prescolarilor sub forma! - -o!estirii$ #ovestirea trebuie s) fie simpl), neînc)rcat), cu multe comentarii si f)r) multe episoa episoade. de. #re*co #re*colar larul ul îi cere cere celui celui care care poves poveste* te*te te fideli fidelitat tatee fa+) fa+) de prima prima versi versiune une a pove*tii. %eo!est estirii irii,, care este foarte îndr)git) de copii pentru ca le da posibilitatea de a fi - %eo! asculta+i *i de a se afirma. - -o!estirea cu 0nceut dat e obicei copilul nu-*i face un plan riguros de desf)*urare a intrigii povestirii. n povestirea cu început dat, copilul este scutit de momentele tensionate de la început c/nd trebuie s) aleag) un subiect sau un persona persona. - &cti!itatea cu cartea$ e*i în general nu *tiu sa citeasc), pre*colarii folosesc *i aceasta meto metoda da.. Ei rasf rasfoi oies escc c)r+ c)r+ii de pove pove*t *tii cuno cunosc scut utee ce au text text alat alatur urii de imag imagin ini,i, ei memoreaz) pove*ti, privesc desenele, le comenteaz). ns)*i +inerea corect) a c)r+ii, r)sfoirea fil) cu fil) de la început p/n) la sf/r*it, cunoa*terea *irului 0 firul logic 1 al povestilor din fiecare carte sunt ac"izi+ii importante pentru pre*colari. (ESC%IE%E& 1
Aceasta metod) se utilizeaza de obicei ca modalitate de particularizare a unui individ, obiect, fenomen si consta in prezentarea însu*irilor sale 2opilul poate descrie! persoane, animale, plante, obiecte, prezent/ndu-le p)r+ile principale. e obicei, descrierea prescolarului este incompleta, de aceea educatoarea trebuie sa-i spriine punandu-le intrebari autatoare. 3a grupele mici se utilizeaza in activitatile de lectur) dup) imagini, repovestire, convorbiri tematice, ocuri didactice etc.
)E)*%I1&%E& )emoriarea este o activitate care dezvolta! gandirea logica a copilului, aten+ia *i puterea de concentrare auzul fonematic al copiilor capacitatea de reproduce cuno*tin+eleformarea deprinderii de a recita corect si expresiv sensibilizarea copiilor la expresivitatea limbaului prin însu*irea unor cuvinte si expresii cu valoare emotiva. Etaele activit)+ii de memorizare ! - $ntroducerea copiilor în tema activit)+ii - li se spune copiilor titlul si autorul, obiectivele opera+ionale, pentru a capta atentia, a creea motiva+ia înv)+)rii si a stimula invatarea in acest scop se pot utiliza metode variate ca povestirea, conversa+ia, explica+iea - Familiarizarea copiilor cu con+inutul de idei si de sentimente al poeziei , care se realizeaza prin ! explicarea continutului utilizand in acest ilustra+ii, diapozitive, casete audio si video. prima recitare-model a educatoarei prin care se urmareste crearea unei stari emotive care contribuie la realizarea înv)+)rii. a doua recitare-model prin care se urmareste pregatirea pentru memorarea poeziei. 4ecitarea-model trebuie s) îndeplineasc) anumite cerin+e! s) fie clar) s) fie expresiv), ceea ce se realizeaza prin sc"imbarea tonului vocii accente si pauze respectarea ritmului si a rimelor s) fie înso+it) de mimica si gesticula+ie adecvate - #redarea-înv)+area poeziei n func+ie de gradul de dificultate al poeziei, înv)+area se face în întregime 0poeziile simple, atractive 1 sau pe unit)+i logice 0cele mai dificile1. Fiecare unitate logic) de memorat se reproduce numai dup) ce au fost recitate unit)+ile logice anterioare. - n activit)+ile cu pre*colarii trebuie exersata! numai recitarea individuala, prin care educatoarea urm)re*te corectitudinea pronun+)rii, fidelitatea reproducerii, expresivitatea, gradul de în+elegere a textului de c)tre fiecare copil. 2opiii trebuie stimula+i prin aprecieri individuale, prin aplauze sau alte procedee de motivare a înv)+)rii! înregistrarea pe caseta, selec+ionarea pentru programul serb)rii, pentru un concurs de recit)ri, întrecere intre grupuri de copii s.a. recitarea colectiva se poate folosi numai în înc"eierea activit)+ii. Ea nu permite un control individua. - 2onsolidarea memor)rii se pot realiza prin! recit)ri pe roluri îmbinarea recit)rii individuale cu cea colectiva recitarea selectiv) scurte ocuri-exerci+iu pentru fixarea noilor cuvinte in vocabularul copiilor, concursuri ,, 2ine recita mai frumos 566 #entru dezvoltarea dic+iei si pentru sesizarea muzicalit)+ii si frumuse+ii limbaului, se utilizeaza urmatoarele procedee! folosirea unor elemente de oc pentru evidentierea ritmului si a rimei, mimarea unor st)ri suflete*ti reproducerea unor onomatopee sau a unor mi*c)ri specifice unor fenomene ale naturii s.a. o o
o
o
o
-*VESTI%E& n gr)dini+a de copii se desf)*oar) doua tipuri de povestiri! - povestirile educatoarei - povestirile copiilor. -o!estirile educatoarei sunt expuneri orale ale unor opere literare 0 povesti, povestiri1, realizate de c)tre educatoare. - Se organizeaz) cu întreaga grupa, ca activitate obligatorie sau in timpul ocurilor si activit)+ilor alese cu toata grupa sau pe grupe mici de copii. 2
- 4eceptarea atenta a povestirilor contribuie la! largirea sferei sfera de cuno*tin+e ale copiilor. familliarizarea copiilor cu structura limbii, cu bogatia si expresivitatea limbului ei î*i însu*esc cuvinte cu sensuri proprii si figurate, expresii poetice, formule specifice acestor crea+ii literare, construc+ii ritmate si rimate, zicale, proverbe, structuri gramaticale. formarea con*tiin+ei morale copiii descoper) tr)s)turi de caracter, î*i aleg modele de via+a, cunosc întruc"ip)ri si manifest)ri ale binelui si ale r)ului Etaele acti!it"#ii de o!estire ! $ntroducerea în activitate 7Metodele si procedeele alese de educatoare pot fi diverse, in func+ie de v/rsta copiilor sau subiectul povestii! se pot utiliza uc)rii, siluete de personae, marionete de la teatrul de p)pu*i Expunerea pove*tii 8 povestirii de c)tre educatoare! - Se anun+a titlul si autorul pove*tii 8 povestirii sau basmului - Se povesteste actiunea clar si expresiv pentru a capta aten+ia si pentru a trezi emo+ii expresivitatea expunerii se realizeaza prin! modularea vocii sc"imbarea ritmului vorbirii pe parcursul expunerii accentuari si scaderi ale intensitatii vocii repeti+ii mimica si gesticula+ie miloace imitative si intuitive! diafilm, caseta audio-video, siluete si mac"ete. - Expunerea poate alterna cu dialogul cu copiii sau cu întreb)ri retorice, care sa le între+in) aten+ia - Educatoarea trebuie sa verifice pe parcursul activitatii daca se men+ine interesul copiilor pentru poveste 8 povestire, dar si sa sublinieze intelesul cuvintelor, propozi+iilor si frazelor. Educatoarea trebuie sa se transpun) in rolul personaelor, sa încerce sa le transmit) permanent emo+ii copiilor. - Se pot utiliza imagini, diafilme, se m/nuiesc siluete, p)pu*i, marionete - Expunerea trebuie adaptata nivelului de în+elegere al copiilor, p)str/ndu-se îns) stilul autorului, c"iar unele cuvinte mai vec"i, mai pu+in utilizate in zilele noastre nc"eierea activit)+ii se axeaz) pe fixarea con+inutului pove*tii. Aceasta se poate realiza prin! - re+inerea momentelor principale 0 pe baza de imagini si întreb)ri 1. - precizarea personaelor principale cu trasaturile lor reprezentative. - integrarea noilor cuno*tin+e in sistemul celor însu*ite anterior prin referiri la povesti cu acela*i mesa, personae sau înt/mpl)ri asem)n)toare - mimarea unor ac+iuni ce definesc anumite personae alese de copii. Aceasta este o modalitate des înt/lnit) la grupele mici. Exemplu! ,,2um c/nt) lupul la u*a iezilor566, ,,Ar)ta+i cum mergea cocosul +an+o* c/nd se întorcea de la curtea boierului cu alaiul de p)s)ri dup) el66 - redarea prin desen a unor secven+e din povestire, care i-au impresionat. o o
o
-o!estirile coiilor apar sub form)! 2. repovestire . povestiri create de copii. %eo!estirea dezvolt) g/ndirea logica si memoria copiilor si se exerseaz) vorbirea. 2opiii trebuie! - s) redea înt/mpl)rile in succesiunea lor - s) desprind) tr)s)turi ale personaelor - s) aprecieze fapte ale acestora s) comunice g/nduri si impresii despre înt/mpl)ri si personae - s) aleag) personaul care le-a pl)cut sau pe care-l considera model, motiv/ndu-*i preferin+a. Activitatea de repovestire se poate organiza încep/nd cu grupa mica, dar pove*tile si povestirile trebuie sa fie simple, accesibile. 4epovestirea se poate realiza in forme diferite! - repovestirea pe baza unor tablouri8ilustra+ii ce redau episoadele principale ale povestirii - repovestirea pe baza unui plan verbal corespunz)tor fragmentelor logice ale povestirii 3
- repovestire liber) 3a grupa de cinci-sapte ani, se recomanda stimularea repovestirii libere prin care se exerseza vorbirea libera a copiilor. -o!eştile create de coii, in gr)dini+a de copii povestirile create de copii au diverse forme! - povestire creata pe baza unui sir de ilustra+ii - povestire cu început dat - povestire pe baza unui plan dat - povestire dup) modelul educatoarei. 2ele mai frecvente tipuri de povestiri create si practicate in gr)dini+a de copii sunt povestirile copiilor create pe baza unui sir de ilustra+ii si povestirile cu început dat. a4. 5n o!estirile create e 6aa ilustra#iilor este necesar ca num)rul ilustra+iilor sa se situeze intre ' si 9, sa înf)+i*eze momente reprezentative, in succesiunea logica, sa prezinte personaele principale. $lustra+iile trebuie sa îndeplineasc) si urm)toarele condi+ii! s) fie simple si accesibile copiilor s) înf)+i*eze aspecte cat mai apropiate de experien+a de via+) a copiilor s) aib) valoare educativa si estetica s) emo+ioneze s) fie vizibile pentru to+i copiii. (esf"şurarea acti!it"#ii con+ine urm)toarele secven+e! - $ntroducerea în activitate acest moment se poate realiza prin! discu+ii libere pe tema aleasa prezentarea unui persona cunoscut dintr-o poveste 8 povestire, desen animat, din teatru de p)pu*i folosirea unor uc)rii înf)+i*area unui cadru de poveste, a unei mac"ete. - Expunerea tuturor ilustra+iilor ce urmeaz) a fi folosite în aceast) activitate - iriarea observa+iei copiilor. 2u autorul întreb)rilor, educatoarea orienteaz) aten+ia copiilor spre fiecare imagine, ei trebuind sa retina cadrul actiunii, personaele principale, înt/mpl)ri importante si fapte ale personaelor din care se desprind tr)s)turile lor. Educatoarea trebuie sa stimuleze creativitatea acestora si formarea unei opinii personale, prin întreb)ri ca acestea! ,,2e înt/mpl)ri pot avea loc566, ,,2um pot ac+iona personaele566, ,,2e ai face tu in aceste împreur)ri566. 2ompunerea povestirii de c)tre copii care se poate desf)*ura astfel! - crearea povestirii pe fragmente, corespunzator teblourilor, moment in care sunt antrenati mai multi copii - povestirea integrala realizata de un singur copil. n func+ie de nivelul grupei, povestirea integrala poate fi reluata de alt copil. 2opiii sunt solicita+i sa dea un titlu corespunz)tor povestirii. • •
• •
64. -o!estirile cu inceut dat n aceasta activitate li se solicita copiilor sa realizeze o povestire al c)rei început este dat de educatoare. Specificul acestei activitati consta in sc"imbarea rolului copiilor din ascultatori ei devin povestitori, care trebuie sa continue povestirea început) de educatoare. 4ealizarea acestei activit)+i impune îndeplinirea urm)toarelor obiective! - s) asculte cu aten+ie expunerea educatoarei - s) sesizeze si s) re+in) elementele semnificative ale nara+iunii - s) prezinte corect, logic, coerent evenimente si personae cu tr)s)turi adecvate - s)-*i imagineze înt/mpl)ri si personae adecvate începutului povestirii. 4eu*ita activit)+ii este determinata de - calit)+ile începutului dat care trebuie! s) trezeasc) interesul si imaginatia copiilor si s) sugereze subiectul pe care copiii trebuie sa-l dezvolte in expunere de aceea se recomanda sa fie inspirat din viata copiilor, a adul+ilor, a animalelor. - momentul in care educatoarea întrerupe expunerea acest moment trebuie sa corespunda intrigii si sa faciliteze continuarea povestirii in mod personal si atractiv. 3a întreruperea relat)rii, educatoarea trebuie sa pun) c/teva întreb)ri aut)toare sau sa dea sugestii suplimentare. 4
c4. -o!estire e 6aa unui lan dat Specific este faptul ca povestirea copiilor se realizeaz) pe baza unui plan dat, care îi orienteaz) pe ace*tia spre aspectele caracteristice ale temei alese, asigura succesiunea logica a înt/mpl)rilor si reliefarea tr)s)turilor personaelor implicate in povestire. #lanul poate fi mai dezvoltat ori mai succint, in func+ie de nivelul copiilor. :emele alese vizeaza experien+ele lor de via+). e exemplu! La bunici, Duminica in familie, Jocurile copilului etc. #lanul de idei poate fi construit sub forma de propozi+ii enun+iative, interogative sau sub forma de titluri. d4. -o!estire du" modelul educatoare O astfel de activitate se organizeaz) la grupa de cinci-*apte ani. Structura acestei activit)+i con+ine si secven+e comune cu alte tipuri de povestire! 2 6. )etode didactice de comunicare oral" interogati!e 0 conversa+ia euristic), brainstorming, discu+ia liber), etc 1 C*+VE%S&/I& Este o metod) de comunicare orala, cea mai importanta si cea mai des intrebuintata. Ea este un dialog intre educator si educat, bazat pe întreb)ri *i al r)spunsuri. 2onversatia poate fi de mai multe tipuri, in functie de momentul lectiei in care e utilizata! conversatia euristica, conversatia de sistematizare a cunostintelor, conversatia de clarificare si aprofundare si conversatia de verificare si control. %. Con!ersa#ia euristic" este conversatia cu autorul careia educatoarea il conduce pe copil la cuno*tin+e noi prin întreb)ri asupra altor cuno*tin+e dob/ndite dea. &. Con!ersa#ia de !erificare urm)re*te sa eviden+ieze gradul de însu*ire a anumitor cuno*tin+e. $ntrebarile trebuie sa - fie adresate intregului colectiv - sa se inlantuie logic - sa fie clar si corect formulate -articiarea acti!a a copiilor intr-o conversatie se realizeaza prin utilizarea intrebarilor 0directe, in lant, inc"ise, desc"ise1 , solicitarea unor raspunsuri suplimentare, comentarea raspunsurilor sau expunerea unor opinii. e aceea, conversatia este combinata cu metode ca dialogul, dezbatrea, braistormingul, problematizarea. B%&I+ST*%)I+7ul Brainstormingul este cunoscut si sub numele de asalt de idei si este o varianta a discu+iei în grup. El se foloseste pentru a gasi cea mai adecvata solutie pentru o problema. ;raistorming-ul este o metoda care stimuleaza creativitatea, implica participarea intregului grup de copii si urmareste obtinerea, intr-un timp scurt a unui numar mare de idei pentru rezolvarea unei probleme. ;raistorming-ul se desfasoara dupa anumite reguli! - se lanseaza problema, iar copiii sunt încuraa+i s)-*i exprime ideile care le vin în minte, oric/t de absurde sau nerealiste par ele - nim)nui nu îi este permis s) critice ideea altcuiva - trebuie ascultate cu aten+ie toate ideile - toate ideile sunt scrise pe tabl) sau pe o foaie flip-c"art - evaluarea *i selec+ia ideilor *i a solu+iilor propuse se face de c)tre cadrul didactic împreun) cu participan+ii $n invatamant, brainstormingul nu este o metod) care conduce la solutii remarcabile, dar se utilizeaza pentru ca este o metoda relaxanta si antreneaa toti copii, obligandu-i sa gandeasca C*+V*%BI%E& 5
Con!or6irea este o activitate care permite copiilor sa se exprime independent. Ei folosesc cuvinte intrate in vocabularul lor activ. 2opii au posibilitatea de a-si exprima si de a-si sus+ine p)rerile in fa+a unui colectiv, ceea ce le dezvolta curaul opiniei, calit)+i necesare la intrarea in clasa înt/i. Structura acti!it"#ii de con!or6ire Organizarea si desf)*urarea activit)+ii de convorbire impune! - preg)tirea temeinica a educatoarei, adic) planificarea convorbirii corespunz)tor nivelului grupei de v/rsta elaborarea planului de discu+ie , sub forma de întreb)ri - introducerea in activitate- Este recomandat) utilizarea unor materiale ca ! g"icitori, poezii, povestire, urmate de comentarii, se pot folosi proiec+ii de diapozitive si filme, scurte discu+ii, audierea unui fragment de c/ntec, o înregistrare pe caseta s.a. - convorbirea propriu-zis), care se realizeaza pe baza unei succesiuni de intrebari ale educatoarei si r)spunsuri ale copiilor. #lanul de întreb)ri trebuie sa con+in) întreb)ri principale si întreb)ri aut)toare. ntreb)rile trebuie sa fie accesibile, la nivelul de varsta al grupei s) fie formulate simplu, corect, succint, clar. $ntrebarile si raspunsurile trebuie sa alterneze cu sublinieri, repet)ri ale unor aspecte principale si concluzii par+iale. - inc"eierea activit)+ii consta in principal concluziile finale, iar pentru diversificare si antrenarea tuturor copiilor, se poate recurge la intonarea unui cantec, desf)*urarea unui oc aplicativ, dramatizarea unor ac+iuni discutate, premierea r)spunsurilor foarte bune, etc. o o
-%*BLE)&TI1&%E& este o metoda de comunicare orala care presupune gasirea unei solutii la o intrebare sau la o situatie problematica. Ea solicit) un efort intelectual considerabil din partea copilului si contribuie la dezvoltarea g/ndirii independente a acestuia si asigur) motiva+ia intrinsec) a înv)+)rii. Educatoarea trebuie sa parcurga urmatoarele etape! organizarea situa+iei-problem) formularea sarcinilor diriarea copiilor în descoperirea solu+iei 0munca independent), individual) sau pe grupe1 sistematizarea *i fixarea cuno*tin+elor copiilor dob/ndite prin rezolvarea sarcinii. #re*colarului trebuie sa! perceapa si sa inteleaga problema selecteze cunostintele anterioare, sa le prelucreze si sa le adapteze la datele problemei primite sa caute, prin efort propriu, solutia posibila, de rezolvare a sarcinii sa verbalizeze rezultatul si sa-l verifice prin compararea corectitudinii rezultatului sa exerseze ac"izitia dob/ndite. &ntrenarea coilului se poate realiza in formularea problemei si in gasirea solutiilor, combinand problematizarea cu conversatia. #entru a putea fi antrenati este necesar ca sarcina nu depaseasca puterea lor de analiza. LECTU%& Este o metoda in care se combina comunicarea scrisa cu cea orala si urmareste formarea deprinderii de a intelege, a reda si interpreta un text. Etapele lecturii sunt! - lectura integrala a unui text - lectura pe fragmente - scoaterea de idei principale - concluzii asupra textului #rincipala forma a lecturii utilizata in in!atamantul rescolar lectura dupa imagini
LECTU%& -E B&1& (E I)&'I+I 6
Este o activitate de educare a limbaului specifica înv)+)m/ntului pre*colar. 2opiii trebuie sa analizeze imaginile trebuie sa le descrie, sa le compare si sa le interpreteze, folosind un limba propriu. Activitatea de lectura pe baza de imagini duce la dezvoltarea! - capacit)+ilor intelectuale - proceselor psi"ice - si îmbun)t)+irea deprinderilor de exprimare corecta si coerenta - unor tr)iri afective, morale si estetice. esf)*urarea acestei activit)+i con+ine doua componente! - observarea dirijata a imaginilor - si dezvoltarea capacităţilor de receptare si exprimare a mesaelor. < Structura acti!it"#ii de lectura e 6aa de imagini $ntroducerea in activitate, realizata prin anun+area temei, prezentarea imaginilor si preg)tirea pentru perceperea acestora. Este recomandabil - sa se conceap) elemente-surpriza 0 imagini aflate pe stativ 8 acoperite sau a*ezate întoarse, dezv)luindu-se treptat la momentul potrivit 1. - n prealabil, se poate realiza o convorbire, sau se poate prezenta o poezie sau o g"icitoare. - Folosirea unor uc)rii sau a unor elemente de teatru de papusi. #erceperea 8 intuirea ilustra+iilor consta in analiza, descrierea, compararea si interpretarea ilustratiilor. Fixarea con+inutului principal al imaginilor si sinteza finala. 2ea mai atractiva si mai frecvent folosita forma de concluzii este povestirea
*BSE%V&TI& Este o metoda de e8lorare directa a realitatii. #rin observare se urm)re*te descrierea, explicarea *i interpretarea unor fenomene. Este o activitate premeditat), inten+ionat), cu scop, realizat) in mod planificat *i sistematic. 2a metoda, observatia este insotita de explicatie. Observa+ia implic) obligatoriu existen+a unor miloace de înv)+)m/nt corespunz)toare La gradinita, observatia presupune existen+a unor obiecte reale, care sunt descrise concomitent cu vizualizarea lor. 2uno*tin+ele pre*colarului sunt s)race si de aceea el are nevoie de o baza intuitiva, care sa-i permita sa faca asocia+ii, analogii, s)-i readuc) în memorie anumite cuno*tin+e si s)-i sugereze solu+ii de rezolvare a sarcinii. Educatoarea poate influen+a calitatea observa+iei prin! - alegerea unor subiecte care capteaza aten+ia pre*colarului - acordarea timpului necesar pentru observa+ie - între+inerea pe parcursul observatiei a interesului copilului - utilizarea unor condi+ii materiale adecvate, atractive - diriarea activit)+ii prin cuv/nt 0explica+ie, conversa+ie1 - reluarea observ)rii înso+ite de explica+ii, ori de c/te ori se impune. - introducerea in activitate a unor secvente de fixare a rezultatelor - si valorificarea cuno*tin+elor ob+inute prin observa+ie în explica+ii, conversa+ie. Aceasta metoda este utilizata si in cadrul lecturilor dup) imagini, povestiri create, repovestiri, ocuri didactice si ocuri-exerci+iu 0exemplu! ,,2e *tii despre mine566, ,,2ine face566, ,,Eu spun una, tu spui multe66 etc1. -articiarea acti!a a copiilor poate fi stimulata prin - antrenarea lor in realizarea unor sarcini aditionale 0de exemplu redarea rezultatelor observatiei in desene1 - proiectarea unor noi observatii, - alternarea observatiei sistematizate cu observatia spontana, a observatiei diriate cu cea independenta.
7
(E)*+ST%&/I& Este o metoda intuiti!", care se utilieaa 0n acti!it"#ile de do69ndire de noi cunoştin#e şi de formare de noi derinderi. Este o metod) de explorare indirect) a realit)+ii. #rin aceast) metod) didactic), cadrul didactic dovede*te realitatea unui obiect, fenomen, proces sau a unor afirma+ii. $n acest scop el apeleaza la un material concret 8 intuitiv 8 sau la ac+iuni practice. A demonstra,din punct de vedere didactic înseamn) a dovedi, a convinge, a prezenta! - a ar)ta copiilor obiectele8fenomenele reale sau substitute ale acestora, pentru a explora realitatea - a provoca o percep+ie activ) a copilului - a oferi copiilor exemple 8 argumente prin care s) se dovedeasc) existen+a unor obiecte 8 fenomene sau uste+ea unor afirma+ii - a materializa, prin experien+e, principiile expuse teoretic. n literatura de specialitate se face diferen+ierea între! - demonstra+ia inductiv) - bazat) pe intui+ie *i care folose*te un suport material natural, figurativ sau simbolic - demonstra+ia deductiv) - teoretic), utilizat) în matematic). #entru a demonstra se foloseste - experimentul sau experienta de laborator - reprezent)rile grafice 0")r+i, desene etc.1, - miloacele audio-vizuale 0proiec+ii1 - exemple, - modelele asem)n)toare. $n demonstrare rolul cadrul didactic consta in - a pregati materialul cu autorul c)ruia s) realizeze demonstrarea, - a stimula atentia elevilor, - a conduce observa+ia elevilor - si a-i dinamiza, solicitandu-le actiune. n gr)dini+), demonstra+ia se poate face cu! obiecte si uc)rii 0 grupa mic) *i milocie, în special1 si cu material didactic structurat 0 grup) mare *i preg)titoare 1. $n gr)dini+), aceasta metoda se combin) cu observa+ia, expunerea, explicatia, conversa+ia euristic), ocul didactic, ocul-exercitiu, exercitiul, iar in activit)+ile de educare a limbaului se foloseste în cazul memoriz)rilor, al povestirilor, al corect)rii unor tulbur)ri de vorbire. =n mod prin care se poate realiza articiarea acti!a a copiilor il constituie antrenarea lor in diverse etape ale demonstratiei, sau in repetarea ei ulterioare 7 demonstratia de proba EE%CI/IUL Este o metoda 6aata e actiune si const" 0n reetarea conştient" a unei ac#iuni sau oeratii, a!and dret sco formarea de derinderi intelectuale si ractice. Exercitiul se foloseste in orice moment al lectiei, se poate desfasura individual, pe grupuri sau frontal. #re*colarii î*i însu*esc totul prin exerci+ii! deprinderile psi"omotrice, de conduita, grafice, de num)rare, de exprimare corecta si expresiva. E-E%I)E+TUL Este o metod" de e8lorare direct" a realit"#ii. El implica toate operatiile gandirii! analiza, comparatie, sinteza si generalizare si este folosit pentru dezvoltarea spiritului de investigare si a curiozit)+ii copiilor. Experimentul implic) urm)toarele etape! - motivarea copiilor - argumentarea importan+ei experimentului - prezentarea ipotezelor de lucru - reactualizarea cuno*tin+elor necesare desf)*ur)rii experimentului - desf)*urarea experimentului 8
- observarea *i consemnarea principalelor fenomene ce apar pe parcurs - prelucrarea rezultatelor *i elaborarea concluziilor.
-%*IECTUL Este o metoda 6aata e actiune. Ea poate avea forme diverse ca! mac"ete, referate, colectii pe o tema, etc. Aceasta metoda implic direct elevul in cercetare, in sintetizarea informatiei, in prezentarea ei. 2adrul didactic va stimula motivatia elevilor prin organizarea unor expozitii, mape tematice, albume cu lucrari . Este o metoda moderna :*CUL (I(&CTIC >ocul didactic reprezinta o succesiune de activit)+i care asigur) însu*irea unor cunostinte si deprinderi, utilizand ocul ca pretext pentru a face înv)+area mai antrenant) si mai pl)cut). Este utilizat mai mult în înv)+)m/ntului pre*colar, dar *i in cel primar. >ocurile didactice au! component) informativ) *i una formativ) 0 care vizeaza exersarea *i perfec+ionarea senza+iilor *i a percep+iilor1. Structura ocului didactic const) din! % %. 2on+inutul ocului & &. Sarcina didactic) ' '. 4egulile ocului ? ?. Ac+iunile de oc 2on+inutul ocului consta in reprezint) cuno*tin+ele si deprinderile ce urmeaza a fi. :ematica ocurilor didactice este foarte variata. Sarcina didactic) este problema pe care copiii trebuie s) o rezolve. Ea declan*eaz) opera+ii intelectuale precum! recunoa*terea, descrierea, reconstituirea, compara+ia, etc. 4egulile ocului reprezinta concretizarea sarcinilor didactice. Ele indica cum trebuie rezolvat) o problem) care sunt c)ile de organizare ale ac+iunii ludice care sunt cerin+ele care dirieaz) ac+iunile copiilor ac+iunile de oc *i succesiunea lor modul in care se distribuie rolurile si rela+iile dintre copii 2a activitate didactic) diriat), ocul didactic impune urm)toarele! proiectarea udicioas) procurarea *i8sau confec+ionarea materialului didactic necesar *i adecvat. Selectarea ocului se face în func+ie de obiectivele propuse *i de caracteristicile grupei de copii. n func+ie de acestea trebuie alese *i materialele didactice, care trebuie s) fie accesibile, adecvate, simple, clare, atractive, vizibile din orice pozitie. Etaele jocului didactic sunt urm)toarele! Organizarea ocului! presupune asigurarea unui cadru adecvat con+inutului ocului *i ac+iunilor copiilor. esf)*urarea ocului vizeaza! introducerea care const) în captarea aten+iei copiilor, utiliz/ndu-se! un element surpriz), o noutate, un scurt dialog, o uc)rie care va avea rol specific în desf)*urarea ocului. explicarea ocului! sarcinilor didactice, a regulilor ocului *i a ac+iunilor în succesiunea lor demonstrarea ocului prin desf)*urarea lui efectiv) ocul de proba - ca modalitate de asigurare a în+elegerii corespunz)toare a ocului trebuie s) fie înso+it de explica+ii *i indica+ii privind desf)*urarea corect) a ocului propriu-zis 2. esf)*urarea propriu-zis) . 2omplicarea ocului cu sarcini mai complexe si noi, materiale didactice suplimentare, introducerea unor reguli noi, organizarea de întreceri, utilizarea fi*elor de lucru independente. 9
3. nc"eierea ocului didactic - concluzii si sinteza si aprecierile frontale *i individuale :*CUL (E SI)UL&%E Este o modalitate activ) de predare-înv)+are, prin care se poate simula ac+iuni *i fenomene reale, ce se produc în natur) *i care intr) în obiectivele pedagogice ale unei discipline de înv)+)m/nt. :*CUL (E %*L se bazeaza pe actiunea fictiva si consta in punerea copiilor in diverse roluri sociale. Aceasta metoda faciliteaza formarea comportamentului social si corectitudinea acestora. 5+V;/&%E& -%I+ (%&)&TI1&%E Este o metoda bazata pe actiunea fictiva si foloseste miloacelele artei dramatice. Situatiile invatarea prin dramatizare asigura implicarea afectiva a copiilor. Metoda se combina obligatoriu cu conversatia si explicatia. &L'*%IT)I1&%E& Este o metod) care se bazeaz) pe folosirea algoritmilor în actul pred)rii cu scopul de a familiariza copii cu o serie de sc"eme procedurale 0modele de ac+iune1 care îi vor auta s) rezolve o serie larg) de sarcini. Ea const) în formarea unor deprinderi de g/ndire *i ac+iune, de rezolvare de probleme sau luare de decizii, care vor permite elevilor rezolvarea unor sarcini din ce în ce mai complexe. Algoritmii reprezint) un num)r de indica+ii privind succesiunea de opera+ii care trebuie parcurse pentru ob+inerea unui rezultat. Ei pot fi grupa+i în mai multe categorii! - de rezolvare 7 care reprezint) reguli de rezolvare a unor exerci+ii sau probleme - de sistematizare a materiei 7 care reprezint) reguli de ordonare logic) a materiei *i care permit analiza *i sinteza cuno*tin+elor - de consolidare a cunoştinţelor care permit perfec+ionarea unor deprinderi intelectuale sau de calcul - de identificare 7 care permit sesizarea unei clase de probleme *i realizarea unei clasific)ri sau sinteze - de creaţie 7 care reprezint) te"nici de g/ndire divergent) productiv) '. )etode interacti!e de gru 0n gr"dini#" )ET*(& CI*%C
a1Metode *i procedee! conversa+ia, explica+ia, demonstra+ia, interviul de grup, ciorc"inele, înv)+area prin cooperare, munca în ec"ip). b1Material didactic! coli de carton, etoane, carioca. Sarcina didactica! - alegerea etoanelor care transmit informa+ii despre iarna, a*ezarea acestora în urul imaginii ce reprezint) anotimpul iarna, unirea etoanelor cu imaginea iernii printr-o linie dreapt). - formularea de propozi+ii cu imaginea de pe fiecare eton - crearea unei povestiri scurte despre iarn) 3a activitate particip) %@ copii care sunt împ)r+i+i în ? subgrupe. Se împarte materialul fiec)rei grupe *i se explic) sarcina didactic). 4ealiz)ri! rupa $ rupa $$ zăpadă
gheaţă
ninsoare
IARNA
copaci goi
IARNA
urs în bârlog
paine
sanie
o! de zăpadă
brăduţ
apă
rupa $$$
brăduţ
rupa $B
schiuri
IARNA
case acoperie cu zăpadă
canina păsărelelor
soare IARNA
haine groase
zăpadă
colindăori
căciulă" #ular" !ănu$i
#oc
#ulgi de zăpadă
Se trece la cumularea ciorc"inelor form/nd perec"i între grupe! rupa $ *i $$
11
paine
urs în bârlog
brăduţ ninsoare
sanie copaci goi
IARNA
gheaţă
zăpadă o! de zăpadă
>eton respins! ap) Motiva+ia! iarna apa se transform) in g"ea+) *i z)pad). rupa $$$ *i $B căciulă" #ular" !ănu$i
haine groase
brăduţ case acoperie cu zăpadă
schiuri
IARNA
#oc
canina păsărelelor
zăpadă #ulgi de zăpadă
colindăori
>eton respins! soare Motiva+ia! iarna nu e soare str)lucitor, acesta ar topi z)pada *i ar cre*te florile. 2iorc"ine final! rupa $, $$, $$$ *i $B
12
gheaţă
o! de zăpadă
ninsoare
sanie schiuri brăduţ
case acoperie cu zăpadă
haine groase IARNA
#oc
canina păsărelelor zăpadă
#ulgi de zăpadă
paine
urs în bărlog colindăori
copaci goi
Se cere formularea de propozi+ii cu fiecare imagine. n înc"eiere se creeaz) o poveste scurt) despre iarn).
)ET*(& -;L;%IU/EL*% '=+(IT*&%E - stimuleaz) creativitatea, - are la baz) interpretarea de roluri prin care copiii î*i exprim) liber g/ndirea în acord cu semnifica+ia culorii p)l)riu+elor care definesc rolul. 2ategoria de activitate! Educarea limbaului :ema! povestirea copiilor CScufi+a ro*ieD :ipul activit)+ii! evaluare Scopul! - ezvoltarea creativit)+ii la copii prin crearea de variante în redarea pove*tii. - Antrenarea copiilor ca arti*i, exprimarea clar) *i corect). Obiective opera+ionale! - s) accepe rolul primit - s) identifice tr)s)turile p)l)riei atribuite - s) dezvolte rolul primit - s) sublinieze latura educativ). Strategii didactice! a1Metode *i procedee! expunerea, explica+ia, inv)+area prin cooperare, munca in ec"ip). b1Material! @ p)l)rii de culori diferite, fiecare p)l)rie av/nd c/te o seminifica+ie. Sarcina didactic)!crearea de situa+ii posibile în redarea pove*tii în raport cu semnifica+ia p)l)riei sub care se afl). 2opiii sunt împ)r+i+i în @ grupe sub cele @ p)l)rii #)l)ria alba 7 povestitorul 7 expune, pe scurt, con+inutul pove*tii #)l)ria ro*ie 7 exprim) educa+ia primit) de Scufi+) 7 descrie atitudinea Scufi+ei fa+) de mam) *i bunic)! le iube*te mult, le ascult) sfaturile, iube*te natura, florile, p)durea. Exprim) compasiunea fa+) de bunic), aprecierea fa+) de v/n)tor *i ura fa+) de lup. 13
#)l)ria albastr) 7 caracterizeaz), prin antitez), pe Scufi+) *i lup 7 Scufi+a, o feti+) vesel), bun), bl/nd), dar neascult)toare, iar lupul, r)u, lacom, "ain. Subliniaz) consecin+ele neascult)rii. #)l)ria neagr) 7 identific) gre*eli 7 critic) atitudinea Scufi+ei la înt/lnirea cu lupul! uit) de sfaturile mamei. Subliniaz) c) nu trebuie acordat) încredere animalelor rele *i s) stea de vorb) cu ele. #)l)ria verde - identific) solu+ii 7 florile pentru bunica puteau fi cump)rate de la flor)rie dac) dorea s) culeag) flori din p)dure trebuia s) fie înso+it) de mama putea s)-i cear) lupului s)-i culeag) flori s) fi cules florile de unde erau t)ietorii de lemne. #)l)ria galben) 7 sc"imb) finalul pove*tii 7 Scufi+a pleac) înso+it) de mam) la bunic) bunica este adus) de v/n)tor la casa mamei pentrru a fi îngriit) lupul o aut) pe Scufi+) s) aung) la bunica animalele din p)dure o aut) pe Scufi+) s) duc) co*ul *i florile bunicu+ei lupul dus la gr)dina zoologic) pentru a nu mai face r)u.
n repetarea ocului s-a observat atitudinea resping)toare a copiilor fa+) de p)l)riile ce reprezentau aspectele negative. S-a subliniat ideea c) binele învinge r)ul. 2opiii av/nd doar roluri sunt l)muri+i de importan+a fiec)rui rol, indiferent dac) acesta este pozitiv sau negativ, l)udabil este modul de interpretare *i creativitatea.
CUBUL Metoda C!ubul D reprezint) o strategie de predare-înv)+are care presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. #entru aplicarea acestei metode se parcurg urm)toarele etape! - realizarea unui cub pe ale c)rui fe+e sunt scrise cuvintele! descrie, compar), analizeaz), asociaz), aplic), argumenteaz). - anun+area temei. - împ)r+irea copiilor în @ grupe, fiecare dintre ele examin/nd o tem) de pe fe+ele cubului. escrie! culorile, formele, m)rimile etc. 2ompar)! ce este asem)n)tor, ce este diferit. Analizeaz)! spune din ce este f)cut. Asociaz)! la ce te îndeamn) s) te g/nde*ti5 Aplic)! la ce poate fi folosit)5 Argumenteaz)! pro sau contra *i enumer) o serie de motive care vin în spriinul afirma+iei tale. redactarea final) *i împ)rt)*irea ei celorlalte grupe. 'rua reg"titoare Categoria acti!it"#ii> cunoa*terea mediului Tema> C!ălătorie "n lumea insectelor D - 2opiii sunt împ)r+i+i în @ grupe. - Fiecare din cele @ grupe *i-a ales ca simboluri etoane! greierele, furnica, albina, licuriciul, g)rg)ri+a, fluturele. #rezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latur) una din insectele amintite mai sus, apoi precizez sarcinile! %. 'reierele - escrie &. ?urnica - 2ompar) '. &l6ina - Analizeaz) ?. Licuriciul - Asociaz) 9. '"rg"ri#a - Aplic) @. ?luturele 7 Argumenteaz) - Fiecare ec"ip) are un copil care arunc) cubul *i se nume*te 4ostogolici. o o o o o o
o
14
- n sala de grup) este amenaat la sectorul tiin+) mediul de via+) al insectelor. Aici se g)sesc siluete ale insectelor cunoscute de copii *i c/teva detalii privind ad)postul, "rana. Bom porni la plimbare printre insecte iar în dreptul fiec)rei g/ze înt/lnite. - %ostogolici va rostogoli cubul. ac) va ie*i imaginea cu greierele, un copil din grupa Creiera*iiD !a descrie g/za respectiv) 0ex! '"rg"ri#a - insect) mic), cap rotund, aripi ro*ii, buline negre. :r)ie*te în cr)p)turile scoar+ei copacilor, zboar) - desface aripile. Grana - seva de pe scoar+a copacilor ac) va ie*i imaginea cu fluturele, atunci un copil din grupa CFlutura*iiD !a argumenta dac) g/za înt/lnit) în drumul nostru este folositoare sau nu 0ex! &l6ina - insect) "arnic), adun) polenul din flori, îl duce în stup *i prepar) miere *i cear) în faguri. Albina este o insect) folositoare deoarece mierea este s)n)toas) pentru organismul omului. Albina este cea mai important) insect) pentru c) aut) la înmul+irea florilor1. >ocul poate continua astfel p/n) c/nd vom cunoa*te toate g/zele din c)l)toria noastr) 0furnica, albina, greierele, buburuz), licuriciul, fluturele, omida, l)custa, libelula1. - up) ce copii vor vizita insectele din poieni+a amenaat), fiecare ec"ip) va realiza un desen cu tot ceea ce au înv)+at despre g/za al c)rei nume îl poart). - 3ucr)rile vor fi valorificate printr-o expozi+ie la C'aeta "rin#ilor D unde vor putea fi v)zute *i de p)rin+i. =lterior vor fi str/nse într-un portofoliu pe tema C5n lumea insectelor D.
E-L*1I& STEL&%; CExplozia stelar)D este o metod) de stimulare a creativit)+ii *i se bazeaz) pe formularea de întreb)ri pentru rezolvarea de probleme *i noi descoperiri. Obiectivele urm)rite sunt! - formularea de întreb)ri - *i realizarea de legaturi între ideile descoperite de copii pentru rezolvarea unei probleme. Materialul folosit este o stea mare, cinci stele mici de culoare galben), tablouri cu ilustra+ii, siluete, tabloul CExplozia stelar)D. Descrierea metodei:
2opiii sunt a*eza+i în semicerc *i propun problema de rezolvat. #e steaua mare se scrie sau se deseneaz) ideea central).
CE?
CÂND?
CINE?
DE CE?
UNDE?
15
#e cele cinci stelu+e se scrie cate o întrebare de tipul! 2E5 2$(E5 =(E5 E 2E5 2H(5, iar 9 copii din grup) extrag c/te o întrebare. Fiecare copil din cei 9 î*i alege c/te '-? patru colegi, organiz/ndu-se în 9 grupuri. rupurile coopereaz) în elaborarea întreb)rilor. 3a expirarea timpului, copii revin în semicerc în urul stelei mari *i comunic) întreb)rile elaborate 0 fie un reprezantant al grupului, fie individual1 . 2opiii celorlalte grupuri r)spund la întreb)ri sau formuleaz) întreb)ri la întreb)ri. Se apreciaz) întreb)rile copiilor, efortul acestora de a elabora întreb)ri corecte precum *i modul de cooperare *i interac+iune.
16
