Structura unui Proiect de cercetare
1. 2.
Definirea temei: se arată în cîteva cuvinte ce se urmăreşte prin respectivul proiect Motivaţie: se pot prezenta motive personale, legate de preferinţa pentru tema respectivă,
dar e nevoie şi de o argumentaţie mai obiectivă. Se poate pune în evidenţă noutatea temei propuse, caracterul personal al interpretării, noutatea metodologică, etc. 3. Concepte fundamentale: se definesc unele dintre cele mai importante concepte cu care se va opera. Se pot utiliza dicţionare, enciclopedii, se pot prelua definiţii din alte lucrări dedicate temei sau unor teme conexe, se pot propune propriile definiţii. 4. Surse: se analizează pe scurt tipurile de surse care vor fi folosite şi se argumentează alegerea acestora. 5. Stadiul cercetării: se prezintă cele mai importante şi mai influente lucrări legate de tema propusă. În acest mod poate să rezulte mai clar de ce s-a ales o temă, care a fost cercetată puţin, de loc, sau din cu totul alt punct de vedere decît cel propus de dvs. 6. Ipoteze de lucru: se prezintă ipoteza care urmează a fi demonstrată pe parcursul cercetării. Aceasta presupune punerea unor întrebări legate de ceea ce se doreşte a se demonstra, întrucît un proiect de cercetare nu-şi poate propune o simplă prezentare cronologică a unor fapte. 7. Metodologie: se prezintă principalele metode care vor fi folosite pe parcursul cercetării. 8. Planul lucrării: se arată, cu cîteva detalii, ce va cuprinde fiecare capitol. Acest punct se poate rezolva de o manieră schematică, gen: -Capitolul I. Titlul... -Capitolul II. Titlul... -Capitolul III, etc. Se poate opta şi pentru o prezentare mai detaliată, gen: În capitolul I voi trata problema..., în capitolul II va fi vorba despre..., în capitolul III etc. 9. Bibliografie: se anexează o listă bibliografică în care sînt trecute lucrările considerate importante pentru viitoarea cercetare. Ordinea este următoarea: a) Instrumen Instrumente te de lucru: lucru: dicţiona dicţionare, re, enciclo enciclopedi pedii,i, atlase atlase b) Surse c) Literatură de specialitate – în interiorul acesteia se pot realiza mai multe subîmpărţiri, în funcţie de specificul subiectului. Lucările se trec în ordinea aalfabetică lfabetică a numelui autorului. Urmează titlul complet, numărul volumelor, daca e cazul, locul apariţiei, editura, anul apariţiei. 10. Diseminare: un proiect de cercetare poate cuprinde şi informaţii referitoare la modalităţile de valorificare a rezultatelor cercetării, astfel încît acestea să fie utile şi altora. Exemple de diseminare: prin comunicări la cercuri ştiinţifice studenţeşti, studenţeşti, la sesiuni de comunicări, prin articole publicate, prin postare pe Internet, etc. Observaţii:
Aceasta nu este singura structură structură posibilă pentru un un proiect de cercetare. In funcţie de temă, de scopul urmărit, pot exista variante. Dar, în general, un proiect trebuie să cuprindă aceste componente, la care se mai pot adăuga şi altele. Această structură poate fi adaptată şi poate da naştere introducerii la o lucrare cu caracter ştiinţific (referat, lucrare de licenţă, dizertaţie, etc.).
