Anul universitar 2013-2014
Note de curs dr.ing. Patricia MOCANU
Cuprins
Capitolul 1 .......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ ...................................... 4 ................................................................ .. 4 CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI .............................................................. 1.1 REPERE ISTORICE RELEVANTE............................................................... ............................................................................................................................ ............................................................. 4 ..................................................................................................................................... ........................................................................ .. 5 1.2 PRINCIPII DE ACŢIUNE ............................................................... 1.3. CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................................ 6 1.4. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI .......................................................................................8 1.5 PRINCIPALELE TIPURI DE STUDII DE MEDIU .................................................................................................... 10 ................................................................................................................. ...............................................10 1.5.1 Documentaţii/studii Documentaţii/studii de mediu .................................................................. ..................................................................................................... .................................... 14 1.5.2 Elaborarea documentaţiilor de mediu ................................................................. ............................................................................................................................... ..........................................................14 1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ ..................................................................... Capitolul 2 .......................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. .................................... 15 PROCEDURA DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU ......................................................... ............................................................................................. .................................... 15 2.1. ACORDUL DE MEDIU.................................................................. ....................................................................................................................................... ..................................................................... 15 ......................................................................................................................................... ................................................................................. ...........15 2.1.1 Definiţie ................................................................... 2.1.2 Necesitate ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................. ......................... 15 2.1.3 Valabilitate ....................................................................................................................... ................................................................................................................................................ ......................... 15 ..................................................................................... ......................... 16 2.1.4. MODIFICĂRI SAU EXTINDERI ALE PROIECTELOR ............................................................ 2.2. ETAPE PROCEDURALE ............................................................................................................ ..................................................................................................................................... ......................... 16 ......................................................................... ..............16 2.2.1 Obţinerea dreptului de a realiza un proiect de investiţii ........................................................... 2.2.2 Etape procedurale de evaluare a impactului asupra mediului .................................................................17 2.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA EIA ................................................................. 21 2.3.1 Implicarea Im plicarea publicului în procedura de evaluare a impactului .................................................................. ..................................................................21 2.3.2 Etapele procedurale în care este informat publicul ................................................................................. .................................................................................21 2.3.3 Obiectivele dezbaterii publice .................................................................................................................. 22 2.3.4 Activităţi specifice pregătirii şi derulării şedinţei de dezbatere publică. ..................................................22 2.4. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ.............................................23 2.5. RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI............................ MEDIULUI....................................................................................... ........................................................... 23 2.5.1 Conţinutul raportului privind impactul asupra mediului (RIM). ...............................................................23 2.5.2 Surse de informare pentru realizarea RIM .................................................................................... ............................................................................................... ...........24 2.5.3 Analiza alternativelor de proiectare .......................................................... ......................................................................................................... ...............................................25 2.5.4 Evaluarea impactului asupra mediului pentru un proiect public pu blic sau privat ............................................ 25 ............................................................................................................................... ..........................................................33 2.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ ..................................................................... Capitolul 3 .......................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. .................................... 34 PROCEDURA DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU ................................................................................................. ................................................................................................. 34 3.1. AVIZUL DE MEDIU ...................................................................... ........................................................................................................................................... ..................................................................... 34 .......................................................................................................................................... ................................................................................. ...........34 3.1.1 Definiţii .................................................................... 3.1.2 Necesitate ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................. ......................... 34 3.1.3 Valabilitate ....................................................................................................................... ................................................................................................................................................ ......................... 35 3.2. ETAPE PROCEDURALE ............................................................................................................ ..................................................................................................................................... ......................... 35 3.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA SEA ................................................................ 36 ............................................................................................................................... ..........................................................37 3.4. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ .....................................................................
1
Cuprins
Capitolul 1 .......................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ ...................................... 4 ................................................................ .. 4 CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI .............................................................. 1.1 REPERE ISTORICE RELEVANTE............................................................... ............................................................................................................................ ............................................................. 4 ..................................................................................................................................... ........................................................................ .. 5 1.2 PRINCIPII DE ACŢIUNE ............................................................... 1.3. CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ................................................................................ 6 1.4. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI .......................................................................................8 1.5 PRINCIPALELE TIPURI DE STUDII DE MEDIU .................................................................................................... 10 ................................................................................................................. ...............................................10 1.5.1 Documentaţii/studii Documentaţii/studii de mediu .................................................................. ..................................................................................................... .................................... 14 1.5.2 Elaborarea documentaţiilor de mediu ................................................................. ............................................................................................................................... ..........................................................14 1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ ..................................................................... Capitolul 2 .......................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. .................................... 15 PROCEDURA DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU ......................................................... ............................................................................................. .................................... 15 2.1. ACORDUL DE MEDIU.................................................................. ....................................................................................................................................... ..................................................................... 15 ......................................................................................................................................... ................................................................................. ...........15 2.1.1 Definiţie ................................................................... 2.1.2 Necesitate ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................. ......................... 15 2.1.3 Valabilitate ....................................................................................................................... ................................................................................................................................................ ......................... 15 ..................................................................................... ......................... 16 2.1.4. MODIFICĂRI SAU EXTINDERI ALE PROIECTELOR ............................................................ 2.2. ETAPE PROCEDURALE ............................................................................................................ ..................................................................................................................................... ......................... 16 ......................................................................... ..............16 2.2.1 Obţinerea dreptului de a realiza un proiect de investiţii ........................................................... 2.2.2 Etape procedurale de evaluare a impactului asupra mediului .................................................................17 2.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA EIA ................................................................. 21 2.3.1 Implicarea Im plicarea publicului în procedura de evaluare a impactului .................................................................. ..................................................................21 2.3.2 Etapele procedurale în care este informat publicul ................................................................................. .................................................................................21 2.3.3 Obiectivele dezbaterii publice .................................................................................................................. 22 2.3.4 Activităţi specifice pregătirii şi derulării şedinţei de dezbatere publică. ..................................................22 2.4. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ.............................................23 2.5. RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI............................ MEDIULUI....................................................................................... ........................................................... 23 2.5.1 Conţinutul raportului privind impactul asupra mediului (RIM). ...............................................................23 2.5.2 Surse de informare pentru realizarea RIM .................................................................................... ............................................................................................... ...........24 2.5.3 Analiza alternativelor de proiectare .......................................................... ......................................................................................................... ...............................................25 2.5.4 Evaluarea impactului asupra mediului pentru un proiect public pu blic sau privat ............................................ 25 ............................................................................................................................... ..........................................................33 2.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ ..................................................................... Capitolul 3 .......................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. .................................... 34 PROCEDURA DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU ................................................................................................. ................................................................................................. 34 3.1. AVIZUL DE MEDIU ...................................................................... ........................................................................................................................................... ..................................................................... 34 .......................................................................................................................................... ................................................................................. ...........34 3.1.1 Definiţii .................................................................... 3.1.2 Necesitate ........................................................................................................................ ................................................................................................................................................. ......................... 34 3.1.3 Valabilitate ....................................................................................................................... ................................................................................................................................................ ......................... 35 3.2. ETAPE PROCEDURALE ............................................................................................................ ..................................................................................................................................... ......................... 35 3.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA SEA ................................................................ 36 ............................................................................................................................... ..........................................................37 3.4. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ .....................................................................
1
Lista abrevierilor ACPM AFM ANAR ANM ANPM APM ARBDD BAT BM CAT EA EIA GNM HG IPPC L MMP OG OM ONG OUG PT PUD PUG PUZ RA RIM RM RS SCI SPA SEA SMC SMI SMM SMSSM SF SPF UNEP
Autoritatea Competentă pentru Protecţia Mediului Administraţia Fondului pentru Mediu Administraţia Naţională "Apele Române" Administraţia Naţională de Meteorologie Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Agenţie pentru Protecţia Mediului Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" Best available technics Bilanţ de Mediu Comisie de Analiză Tehnică Evaluare Adecvată Environmental Impact Assessment Garda Naţională de Mediu Hotărâre de Guvern Integration Pollution Prevention Control Lege Ministerul Mediului şi Pădurilor Ordonanţă de Guvern Ordin de Ministru Organizaţie non-guvernamentală Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Proiect tehnic Plan de urbanism de detaliu Plan de urbanism general Plan de urbanism zonal Raport de Amplasament Raport privind Impactul asupra Mediului Raport de Mediu Raport de Securitate Situri de importanţă comunitară comunitară Arii de protecție specială avifaunistică Strategic Impact Assessment Sistem de Management al Calităţii Sistem de Management Integrat Sistem de Management al Mediului Sistem de Management al Sănătăţii şi Securităţii Ocupaţionale Studiu de fezabilitate Studiu de prefezabilitate United Nations Environment Programme
2
OBIECTIVUL GENERAL ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE CURSULUI:
Cunoaşterea şi aplicarea procedurilor de emitere a actelor de reglementare din domeniul protecţiei mediului, precum şi elaborarea documentaţiilor tehnice nec esare.
Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor concepte, situaţii, procese, în scopul realizării unor studii sau documentaţii tehnice specifice domeniului protecţiei mediului.
Dobândirea de abilităţi în a elabora documentaţii tehnice cu un conţinut impus .
Înţelegerea şi utilizarea unor termeni şi metodologii specifice protecţiei mediului .
3
Capitolul 1 CADRUL INSTITUŢIONAL ŞI LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI
1.1 REPERE ISTORICE RELEVANTE • 1972 - la Stockholm are loc Conferinţa Naţiunilor Unite, în care cele 113 naţiuni prezente îşi manifestau îngrijorarea cu privire la modul în care activitatea umană influenţează mediul. Sunt subliniate problemele poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului, pericolul dispariţiilor unor specii şi nevoia de a creşte nivelul de trai al oamenilor; totodată se acceptă legătura indisolubilă între calitatea vieţii şi calitatea mediului pentru generaţiile actuale şi viitoare. • 1986 - ONU înfiinţează Comisia Mondială de Mediu şi Dezvoltare, având ca scop studierea dinamicii deteriorării mediului şi oferirea de soluţii cu privire la viabilitatea pe termen lung a societăţii umane. Comisia a fost prezidată de Gro Harlem Brundtland, primul ministru al Norvegiei la acea dată şi, prin urmare, a rămas cunoscută drept Comisia Brundtland . În raportul comisiei se conturează conceptul de dezvoltare durabilă, drept dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a -și satisface propriile nevoi. • 1992 - la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro , problemele complexe ale dezvoltării durabile au căpătat o dimensiune politică globală. Naţiunile prezente au fost de acord asupra unui plan de dezvoltare durabilă numit Agenda 21. • 2002 - Summitul de la Johannesburg, Africa de Sud, a oferit cadrul unei analize a progresului făcut spre dezvoltarea durabilă, ţările participante reafirmându -şi angajamentele asumate. Principalele probleme discutate au fost: - înjumătăţirea numărului celor care nu au acces la rezerve de apă potabilă la 500 milioane până în anul 2015; - înjumătăţirea numărului celor ce nu au condiţii de salubritate corespunzătoare, la 1,2 miliarde; -
creşterea folosirii surselor durabile de energie şi refacerea efectivelor de peşte secătuite.
• 2001 - la nivelul Uniunii Europene, în cadrul Consiliul European de la Goteborg, a fost adoptată prima Strategie Europeană de Dezvoltare Durabilă. • 1999 – în România se adoptă prima Strategie Naţională pentru Dezvoltare Durabilă, care după aderarea la UE a fost revizuită şi completată în mai multe etape. Prin HG 1460/2008 s -a adoptat o nouă SNDD, care vizează perioada 2013 – 2030. Conform legislaţiei româneşti în vigoare (OUG 195 /2005 privind protecţia mediului), „mediul” reprezintă ansamblul de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum şi fiinţele vii, sistemele naturale în interacţiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului. „Mediul” cuprinde toate sistemele fizice şi biologice în care omul şi celelalte organismele vii trăiesc. Conform UNEP (United Nations Environment Programme), termenul „ mediu” include: -
sănătatea și siguranța oamenilor
-
flora, fauna, ecosistemele și biodiversitatea 4
-
solul, apa, aerul, clima și peisajul
-
utilizarea terenurilor, a resurselor naturale și a materiilor prime
-
ariile protejate și situri de importanță deosebită
-
patrimoniul cultural şi arhitectural
-
traiul, stilul de viață și bunăstarea comunității
„Mediul” este ceea ce ne înconjoară.
1.2 PRINCIPII DE ACŢIUNE Conform legislaţiei în vigoare (OUG 195/2005 privind protecţia mediului), principiile de acţiune specifice domeniului protecţiei mediului din România sunt următoarele:
principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici se ctoriale;
principiul precauţiei: prevede luarea de măsuri de precauţie atunci când o activitate ameninţă să afecteze mediul sau sănătatea umană, prevenind astfel producerea unor poluări ulterioare;
principiul acţiunii preventive: se bazează pe regula generală conform căreia e mai bine să previi decât să combaţi;
principiul reţinerii poluanţilor la sursă: are în vedere utilizarea unor mijloace de limitare a emisiilor poluante înainte ca acestea să fie eliberate în mediu;
principiul „poluatorul plăteşte”: are în vedere suportarea, de către poluator, a c ostului pentru repararea unui prejudiciu şi înlăturarea urmărilor produs de acesta;
principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural: prevede luarea de măsuri de protecţie a florei şi faunei sălbatice, în sensul menţinerii echilibrului ecologic şi conservării biodiversităţii;
principiul utilizării durabile a resurselor naturale: urmăreşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi;
principiul informării şi participării publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în probleme de mediu;
principiul dezvoltării colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.
Principalele modalităţi de implementare a principiilor şi a elementelor strategice sunt:
prevenirea şi controlul integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului;
corelarea planificării de amenajare a teritoriului şi urbanism, a programelor de dezvoltare cu cerinţele politicii de mediu;
evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului (înainte de implementarea acestora);
introducerea şi utilizarea pârghiilor şi instrumentelor economice stimulative sau coercitive;
promovarea de acte normative armonizate cu reglementările europene şi internaţionale în domeniu;
recunoaşterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin acordarea etichetei ecologice;
reabilitarea zonelor afectate de poluare;
încurajarea implementării sistemelor de management şi audit de mediu; 5
promovarea cercetării fundamentale şi aplicative în domeniul protecţiei mediului;
dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate pentru menţinerea stării favorabile de conservare a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene - Natura 2000;
educarea şi conştientizarea publicului, precum şi participarea acestuia în procesul de elaborare şi aplicare a deciziilor privind mediul.
1.3. CADRUL INSTITUŢIONAL PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI Conform HG 48/2013, cadrul instituţional privind protecţia mediului în România este structurat astfel:
Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC)
Unităţi în subordinea MMSC (finanţate integral de la bugetul de stat):
-
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), având în subordine 42 de agenţii judeţene (APM)
-
Garda Naţională de Mediu (GNM), având în subordine 42 de comisariate judeţene
-
Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" Tulcea (ARBDD Tulcea)
-
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
-
inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare
Unităţi în coordonarea MMSC (finanţate din venituri proprii): -
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM)
-
Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR)
Unităţi sub autoritatea MMSC (finanţate din venituri proprii): -
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM)
-
Regia Naţională a Pădurilor "Romsilva".
În domeniul protecţiei mediului sunt implicate şi alte autorităţi centrale şi locale , ca de exemplu:
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale
autorităţile publice cu responsabilităţi în domeniile dezvoltării şi prognozei
autoritatea publică centrală pentru sănătate
autoritatea publică centrală pentru educaţie şi cercetare
autoritatea publică centrală în domeniile economiei şi comerţului
autoritatea publică centrală în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale
autoritatea publică centrală în domeniul transport urilor
autoritatea publică centrală în domeniul dezvoltării regionale şi turismului
autoritatea naţională în domeniul sanitar-veterinar şi al siguranţei alimentelor ş.a.
Funcţiile MMSC sunt următoarele: - de strategie şi planificare; - de reglementare şi avizare; - de reprezentare; 6
- de autoritate de stat; - de gestionare a fondurilor structurale alocate sectorului de mediu.
Principalele atribuţii ale ANPM sunt: - planificarea strategică de mediu, - monitorizarea factorilor de mediu, - autorizarea activităţilor cu impact a supra mediului, - implementarea legislaţiei şi politicilor de mediu la nivel naţional şi local, - raportările către Agenţia Europeană de Mediu,
iar printre responsabilităţile ANPM se numără: - asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor normative, a strategiilor şi politicilor sectoriale de mediu; - coordonarea activităților de implementare a legislaţiei de mediu, precum şi a strategiilor şi politicilor de mediu; - autorizarea activităţilor cu impact potenţial asupra mediului şi asigurarea conformării c u prevederile legale pentru proiecte de mare anvergură; - asigurarea funcţionarii laboratoarelor naţionale de referinţă pentru aer, deşeuri, zgomot şi vibraţii, radioactivitate; - coordonarea realizării planurilor de acţiune sectoriale şi a planului naţional d e acţiune pentru protecţia mediului etc.
APM îndeplinește atribuțiile ANPM la nivel județean, privind implementarea politicilor, strategiilor şi legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, monitorizarea calităţii factorilor de mediu şi emiterea de acte de reglementare specifice (acorduri de mediu, autorizaţii de mediu ş.a.), în conformitate cu competenţele prevăzute în legislaţia în vigoare. AFM este principala instituţie care asigură suportul financiar pentru realizarea proiectelor şi programelor pentru protecţia mediului, constituită în baza principiilor europene „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”. AFM este finanţată integral din venituri proprii şi răspunde de gestionarea Fondului pentru mediu. Fondul pentru mediu este fond public, deductibil din punct de vedere fiscal. Principalele venituri ale AFM sunt: - 3% din veniturile realizate din vânzarea deșeurilor metalice, obținute de către cel care generează aceste deșeuri; - taxele pentru emisiile de poluanți în atmosferă, datorate de operatorii economici deţinători de surse staţionare; - taxele pentru noi terenuri utilizate pentru depozitarea deșeurilor valorificabile; - 2 lei/kg, pentru introducerea pe piaţa naţională de ambalaje şi bunuri ambalate, respectiv pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obiectivelor de valorificare şi cantităţile efectiv valorificate sau incinerate în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie; - 2% din valoarea substanţelor periculoase pentru mediu introduse pe piaţa naţională; - 2% din veniturile realizate din vânzarea masei lemnoase (cu excepția lemnelor de foc, arborilor şi arbuştilor ornamentali, pomilor de Crăciun şi puieţilor );
7
- 2 lei/kg anvelopă, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională anvelope noi/uzate, respectiv pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligaţiilor anuale de gestionare şi cantităţile efectiv gestionate; - 3% din suma care se încasează anual pentru gestionarea fondurilor de vânătoare; - 100 lei/tonă, datorată de unităţile administrativ -teritoriale, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantităților de deșeuri municipale, colectate şi trimise spre depozitare; - ecotaxa, în valoare de 0,1 lei/bucată, aplicată pungilor şi sacoşelor pentru cumpărături, fabricate din materiale obținute din resurse neregenerabile; - taxa pe poluare pentru autovehicule (plătibilă la înmatriculare); - 2 lei/l ulei, pentru introducerea pe piaţa naţională de astfel de produse, respectiv pentru diferenţa dintre cantităţile corespunzătoare obligațiilor anuale de gestionare şi cantităţile de uleiuri uzate gestionate; - cuantumul taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor, autorizaţiilor de mediu; - dobânzi şi penalităţi de orice fel datorate de către debitorii Fondului pentru mediu ş.a.
GNM este un corp specializat de inspec ţie şi control, care are în subordine comisariate judeţene. Comisarii pot lua măsuri de sancţionare, de suspendare/sistare a activităţii ca urmare a poluării şi deteriorării mediului sau pentru nerespectarea condi ţiilor impuse prin actele de reglementare si a masurilor stabilite în rapoartele de inspecţie şi control. Principalele atribuţii specifice ale GNM sunt: - controlează modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecția mediului şi verifică măsurile stabilite prin programele de conformare sau planurile de acţiuni pentru activităţile economico-sociale; - participă la stabilirea cauzelor poluării asupra factorilor de mediu şi aplică sancțiunile prevăzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activităţi pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populației sau în cazul în care se constată depăşirea concentrațiilor poluanților peste limitele admise de legislația în vigoare; - controlează realizarea importului, exportului şi tranzitului de deşeuri, de substanțe şi preparate periculoase în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice; - controlează modul în care utilizatorii de apă îşi îndeplinesc obligaţiile legale privind modificarea tehnologiilor de fabricare în vederea reducerii consumului de apă şi a volumului de ape uzate, micşorării nocivităţii acestora şi recuperării substanţelor utile pe care le conţin etc.
1.4. CADRUL LEGISLATIV PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI În conformitate cu Constituţia României (adoptată la 21.XI. 1991 şi republicată), sistemul legislativ din România în domeniul protecţiei mediului este structurat astfel: -
acte adoptate de Parlamentul României (legi)
-
acte adoptate de Guvernul României (hotărâri, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă)
-
acte adoptate de ministere şi/sau alte autorităţi (ordine, normative ş.a.).
Actele normative aplicabile în domeniul protecţiei mediului sunt următoarele:
legi ordinare (L)
ordonanţe de guvern (OG) 8
ordonanţe de urgenţă ale guvernului (OUG)
hotărâri de guvern (HG)
ordine de ministru (OM)
regulamente, norme, normative
standarde.
Principalele acte normative din domeniul protecţiei mediului pot fi clasificate şi în funcţie de obiectul acestora, şi anume: •
legislaţie orizontală, de exemplu: –
privind protecţia mediului
–
privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
–
privind accesul publicului la informaţia de mediu
–
privind procedura de emitere a autorizaţiei de mediu
–
privind răspunderea de mediu referitoare la prevenirea şi repararea prejudiciului adus mediului
–
•
privind procedura de raportare a datelor referitoare la activitatea de protecţie a mediului de către agenţii economici poluatori ş.a.
legislaţie sectorială, de exemplu: –
calitatea aerului şi schimbările climatice
–
managementul deşeurilor
–
calitatea apei
–
protecţia naturii
–
controlul poluării industriale şi managementul riscului
–
substanţe chimice şi organisme modificate genetic
–
zgomot
–
situaţii de urgenţă
–
securitate nucleară şi radioprotecţie ş.a.
Un act normativ are următoarele părți constitutive: titlul, preambulul (după caz), formula introductivă, partea dispozitivă şi formula de atestare a autenticităţii actului. a) Titlul actului normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcţie de categoria sa juridică şi
de autoritatea emitentă, precum şi obiectul reglementării exprimat sintetic. În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act normativ, titlul actului va exprima operaţiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere. b) La ordonanţele de urgentă preambulul este obligatoriu, se plasează înainte de formula introductivă şi cuprinde prezentarea elementelor de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare c) Formula introductiv ă constă într-o propoziţie care cuprinde denumirea autorităţii emitente şi
exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. În cazul legilor formula introductivă este urmă: "Parlamentul României adopt ă prezenta lege." Pentru actele Guvernului formula introductivă este: "În temeiul art. 108 din Constitu ţ ia României, republicat ă, Guvernul României adopt ă prezenta hot ărâre" sau, după caz, „ordonanţă”. La ordonanţele de urgenţă, 9
formula introductivă este: "În temeiul art. 115 alin. (4) din Constitu ţ ia României, republicat ă, Guvernul
României adopt ă prezenta ordonan ţă de urgenţă."
d) Partea dispozitiv ă a actului normativ reprezintă conţinutul propriu-zis al reglementarii, alcătuit din
totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. În situaţia actelor normative care transpun direct norme comunitare în dreptul intern, dup ă partea dispozitivă a acestora se face o menţiune care să cuprindă elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, dup ă modelul următor: „Prezenta/prezentul... (se menţ ionează tipul actului
normativ) transpune Directiva nr. .../... privind ..., publicat ă in Jurnalul Oficial al Uniunii Eur opene nr. .../... .”
„Această lege a fost adoptat ă de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau (2), dup ă caz, din Constitu ţ ia României, republicat ă.” e) Formula de atestare a autenticităţii are un conţinut de genul:
Actul normativ adoptat se semnează de reprezentantul legal al emitentului, se dateaz ă şi se numerotează. Numerotarea actelor normative se face în ordinea datării lor, separat pe fiecare an calendaristic. Un act normativ emis de parlament, guvern sau ministere şi alte autorităţi naţionale trebuie publicat în Monitorul Oficial al României. Legile intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară, prevăzută în textul ei. Celelalte acte normative intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial sau mai târziu, conform datei precizate în textul acestora.
1.5 PRINCIPALELE TIPURI DE STUDII DE MEDIU 1.5.1 Documentaţii/studii de mediu Principalele tipuri de studii de mediu se finalizează prin realizarea următoarelor documentaţii tehnice: 1) Raport de mediu (RM) - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice, care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii avizului de mediu, destinate să identifice, să descrie şi să evalueze efectele posibile semnificative asupra mediului ale planurilor sau programelor, ale aplicării acestora şi alternativele sale raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografică aferentă, conform legislaţiei în vigoare ; - necesar în procedura de obţinere a AVIZULUI DE MEDIU pentru planuri şi programe . 2) Raport privind impactul asupra mediului (RIM) - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii acordului de mediu, în cadrul unui proces menit să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de fiecare caz şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe şi indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale unui proiect asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului ; - necesar în procedura de obţinere a ACORDULUI DE MEDIU . 3) Raport la bil anţ de mediu (RBM) - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu, care conţine elementele analizei tehnice prin care se obţin informaţii asupra cauzelor şi consecinţelor efectelor negative cumulate, anterioare, prezente şi anticipate ale activităţii, în vederea cuantificării impactului de mediu efectiv de pe un amplasament; în cazul în care se identifică un impact semnificativ, bilanţul se completează cu un studiu de evalu are a riscului; - necesar în procedura de obţinere a AUTORIZAŢIEI DE MEDIU; se reelaborează sau se actualizează ulterior, cu ocazia reautorizării activităţii. 10
4 ) Raport privind situaţia de referinţă (RSR) - documentaţie elaborată de persoane fizice sau ju ridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii autorizaţiei integrate de mediu şi care evidenţiază starea amplasamentului, situaţia poluării solului şi a apelor subterane cu substanţe periculoase relevante, înainte de punerea în funcţiune a instalaţiei ce urmează să fie autorizată; oferă un punct de referinţă şi comparaţie la încetarea activităţii; - necesar în procedura de obţinere a AUTORIZAŢIEI INTEGRATE DE MEDIU. 5) Raport de securitate (RS) - documentaţie elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, necesară pentru obiective în care sunt prezente substanţe periculoase conform prevederilor legislaţiei privind controlul activităţilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase; - necesar în procedura de obţinere a ACORDULUI DE MEDIU; se reactualizează ulterior, în funcţie de modificările ce survin pe parcursul perioadei operaţionale. 6) Raport privind evaluarea adecvată (REA) - lucrare elaborată de persoane fizice sau juridice care au acest drept, potrivit legii, în scopul obţinerii avizului Natura 2000, destinată să identifice, să descrie şi să stabilească, în funcţie de obiectivele de conservare şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, efectele directe ş i indirecte, sinergice, cumulative, principale şi secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinaţie cu alte planuri sau proiecte ; - necesar în procedura de obţinere a ACORDULUI DE MEDIU şi/sau a AVIZULUI DE MEDIU . 7) Raport la auditul de mediu (RAM) - documentaţie ce are drept scop : identificarea unor măsuri necesar a fi luate pentru conformarea cu cerinţele de mediu; îmbunătăţirea managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului; evaluarea respectării politicii, obiectivelor şi ţintelo r de mediu specifice sistemului de management de mediu, dacă există un astfel de sistem etc.
11
Ciclul de viaţă al unei investiţii
Faza de proiectare (SPF, SF, PT, DDE) Certificat de Urbanism (CU) Acord de avize şi Mediu acorduri (AcM) Autorizaţie de Construire (AC) RIM (+EA; +RS)
Faza de construire
execuţie construcţii şi amenajări
Faza de exploatare Autorizaţie de Mediu (AuM)
…..
RBM ….. (+RSR; +AM)
Autorizaţie de Mediu (AuM)
RBM
.....
…..
Principalele etape privind implementarea unei investiţii şi actele de reglementare necesare
12
Certificat de Urbanism
I U L I U U T L C U A I P D M I E A M E A R R A P U U L S A A V E
E E R A D T A C Z E A I F O R P
Studii (prefezabilitate, fezabilitate, topografice, geotehnice etc.) Proiect tehnic
E R E I D U A R Z T A S F N O C
Construire
intrari
E D I R U T I D U U I A D I E S I M R U
iesiri
produse
materii prime energie
FABRICA
subproduse
apa
ape uzate
altele
emisii
E R A T A O L P X E E D A
Certificat de Urbanism
I U L I U U T L C U A I P D M I E A M E A R R A P U U L S A A V E
E E R A D T A C Z E A I F O R P
Studii (prefezabilitate, fezabilitate, topografice, geotehnice etc.) Proiect tehnic
E R E I D U A R Z T A S F N O C
Construire
intrari
E D I R U T I D U U A I I D S E I M R U T N A L I B R A O U E L I I R I I T D L I A E M B G A I E T L S B D O
iesiri
produse
materii prime energie
FABRICA
subproduse
apa
ape uzate
altele
emisii atmosferice
E R A T A O L P X E E D A Z A F
deseuri
Incetare activitate
Proiect tehnic pentru demolare Demolare / desfiintare si refacere amplasament
Principalele etape din existenţa unei fabrici
13
I I T A T I V I T E C R A A A L E O R M A E T D E E C D N I I E S D A Z A F
1.5.2 Elaborarea documentaţiilor de mediu Cu excepţia auditurilor de mediu, toate celelalte studii de mediu şi documentaţiile tehnice aferente pot fi realizate numai de către persoane fizice sau juridice atestate conform cerinţelor legale, respectiv înscrise în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului . Persoanele fizice şi juridice care solicită înscrierea în acest registru trebuie să îndeplinească o serie de criterii impuse prin acte normative, emise de ministrul mediului şi pădurilor, şi să -şi obţină certificatul de înregistrare conform procedurilor legale în vigoare. Elaboratorii înscrişi în Registrul Naţional sunt responsabili de calitatea şi obiectivitatea informaţiilor furnizate în studiile pentru protecţia mediului realizate. În general, documentele ce se depun la Comisia de înregistrare pentru înscrierea în Registrul Naţional constau în: -
formularul de solicitare;
-
diploma de licenţă sau echivalentă în domeniile protecţia mediului, geologie, geografie, biologie, chimie, inginerie chimică, pedologie, geodezie, hidrotehnică, petrol şi gaze, ingineria mediul ui, inginerie civilă, silvicultură, ingineria materialelor, mine, fizică, ingineria instalaţiilor, inginerie energetică, inginerie mecanică, inginerie electrică, ecologie, ştiinţe agricole sau alte specialităţi care au legătură cu acestea;
-
CV care cuprinde informaţii privind pregătirea profesională, precum şi detalii privind experienţa relevantă pentru tipurile de studii solicitate (inclusive documente care să dovedească realizarea unui număr minim de studii de tipul celor pentru care se solicit atestarea);
-
dovada achitării tarifului de atestare.
Persoanele fizice sau juridice care nu au mai elaborat studii de mediu dar îndeplinesc condiţiile necesare (pregătire profesională adecvată, dovada achitării tarifului etc.) pot obţine un certificat de înregistrare temporar, pe o perioada de un an. Certificatul de înregistrare poate fi retras dacă deţinătorul acestuia: -
a obţinut certificatul de înregistrare pe baza unor informaţii neconforme cu realitatea şi/sau pe baza unor documente care conţin asemenea informaţii;
-
a realizat cel puţin 10 studii pentru protecţia mediului care au fost respinse de către autorităţile competente pentru protecţia mediului.
1.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ 1. OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată de L 265/2006, cu completările şi modificările ulterioare 2. HG 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii 3. HG 48/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice 4. HG 1000/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea ANPM 5. HG 1005/2012 privind reorganizarea şi funcţionarea GNM 6. OM 1026/2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată 7. L24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în 2010 8. http://www.mmediu.ro/legislatie/legislatie.htm
14
Capitolul 2 PROCEDURA DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU
2.1. ACORDUL DE MEDIU 2.1.1 Definiţie Acordul de mediu este actul administrativ emis de ACPM, după parcurgerea procedurii de evaluare a
impactului asupra mediului pentru un proiect, prin care sunt stabilite condiţiile şi, după caz, măsurile pentru protecţia mediului care trebuie respectate în cazul realizării proiectului respectiv. 2.1.2 Necesitate Solicitarea şi obţinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activităţilor existente, care pot avea impact semnificativ asupra mediului. Pentru obţinerea acordului de mediu, proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, la decizia autorităţii competente pentru protecţia mediului, evaluării impactului asupra mediului. Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului, inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontieră şi lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotărâre a guvernului. Acordul de mediu se emite după parcurgerea integrală sau parţială a etapelor procedurale privind evaluarea impactului asupra mediului, în conformitate cu decizia ACPM. Evaluarea impactului asupra mediului are rolul de a identifica, descrie şi evalua, în mod corespunzător şi pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte ale unui proiect asupra fiinţelor umane, faunei şi florei, solului, apelor, aerului, peisajului, precum şi asupra bunurilor materiale şi a patrimoniului cultural. Obiectivele pe termen scurt ale evaluării impactului sunt: -
îmbunătăţirea proiectului investiţiei din punctul de vedere al protecţiei mediului;
-
asigurarea folosirii resurselor în mod corespunzător şi eficient;
-
identificarea măsurilor adecvate pentru atenuarea efectelor negative potenţiale asupra mediului .
Obiectivele pe termen lung ale evaluării impactului sunt: -
protejarea sănătăţii şi securităţii oamenilor;
-
evitarea producerii unor schimbări ireversibile şi a unor deteriorări semnificative a le mediului;
-
protejarea resurselor şi a ariilor naturale ş.a.
Etapele necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impact ului asupra mediului integrează, după caz, şi cerinţele specifice evaluării adecvate a efectelor potenţiale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. 2.1.3 Valabilitate Valabilitatea acordului de mediu se păstrează pe toată d urata punerii în aplicare a proiectului. În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii acordului sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii lui, ACPM decide, după caz, pe baza notificării titularului, menţinerea actului de reglementare sau necesitatea revizuirii acestuia, informând titularul cu privire la această decizie. În situaţia în care se decide revizuirea acordului de mediu existent, ACPM poate solicita refacerea RIM. 15
Acordul de mediu se suspendă de către autoritatea emitentă, pentru nerespectarea prevederilor acestuia, după o notificare prealabilă prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru îndeplinirea obligaţiilor; suspendarea se menţine până la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 lun i, iar pe perioada suspendării, desfăşurarea proiectului este interzisă. În cazul în care nu s -au îndeplinit condiţiile stabilite prin actul de suspendare, ACPM dispune, după expirarea termenului de suspendare, anularea acordului de mediu. 2.1.4. MODIFICĂRI SAU EXTINDERI ALE PROIECTELOR Titularul unui proiect are obligaţia de a notifica în scris ACPM despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea deciziei etapei de încadrare, acordului de mediu, avizului Natura 2000 şi anterior emiterii aprobării de dezvoltare. Titularul unui proiect are obligaţia de a notifica în scris autoritatea competentă emitentă a aprobării de dezvoltare despre orice modificare sau extindere a proiectului survenită după emiterea aprobării de dezvoltare. Pentru fiecare din cele două situaţii de mai sus, autoritatea implicată decide fie menţinerea actului emis deja, fie reluarea în parte sau integral a procedurii de emitere a actului respectiv.
2.2. ETAPE PROCEDURALE 2.2.1 Obţinerea dreptului de a realiza un proiect de investiţii Procedura de evaluare a impactului asupra mediului, cunoscută şi sub denumirea de procedura EIA (EIA – Environmental Impact Assessment) identifică, descrie şi evaluează, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice privind protecţia mediului, efectele directe si indirecte ale unei investi ţii asupra: ființelor umane, faunei şi florei, a solului, apei, climei şi peisajului, a bunurilor materiale şi a patrimoniului cultural, ori a interacţiunii dintre aceşti factori. Procedura EIA este parte integrantă din procedura de emitere a aprobării de dezvoltare. Aprobarea de dezvoltare reprezintă decizia autorităţii sau autorităţilor competente, care dă dreptul
titularului proiectului să îl realizeze, aceasta concretizându-se în:
autorizaţia de construire, precum şi după caz în:
acord privind utilizarea terenului în scop agricol intensiv, pentru proiecte de utilizare in scop agricol intensiv a terenului necultivat sau a suprafețelor parțial antropizate ;
acord al conducătorilor subunităţilor teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru proiectele privind împădurirea terenurilor pe care nu a existat anterior vegetaţie forestieră;
decizie a autorităţilor competente privind aprobarea ocupă rii temporare sau scoaterii definitive a unui teren din fondul forestier naţional, după caz, pentru proiectele care implică defrişarea în scopul schimbării destinaţiei terenului;
autorizaţie de gospodărire a apelor, pentru proiectele ce vizează recuperarea terenurilor din mare.
Construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire care, în general, se emite de către primarii orașelor şi comunelor pe al căror teritoriu administrativ se execută investiţia care face obiectul autorizării. Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism. Certificatul de Urbanism este actul de informare prin care autorit ăţile publice competente: 16
fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenurilor şi construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice şi ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dup ă caz, avizate şi aprobate potrivit legii; stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului; stabilesc lista cuprinzând avizele/acordurile necesare în vederea autorizării; încunoştinţează investitorul/solicitantul cu privire la obligația de a contacta autoritatea competentă pentru protecția mediului, în scopul obținerii punctului de vedere (pentru investiţiile care nu se supun procedurii EIA) sau a acordului de mediu (pentru investiţiile care se supun procedurii EIA) .
Conform legislației privind protecţia mediului în vigoare, proiectele de investiţii sunt împărţite în două mari categorii: -
-
proiecte care se supun evaluării impactul ui asupra mediului: rafinării, termocentrale, instalaţii chimice, turnătorii, autostrăzi, porturi, depozite de deşeuri periculoase, baraje, cariere etc. (prevăzute în anexa 1 la HG 445/2009); proiecte pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării ev aluării impactului asupra mediului (prevăzute în anexa 2 la HG 445/2009).
Pentru investițiile care trebuie supuse procedurii EIA, evaluarea impactului acestora asupra mediului nu mai poate fi efectuată după începerea executării lucrărilor de construcţii ori după realizarea investiţiei. 2.2.2 Etape procedurale de evaluare a impactului asupra mediului Etapele procedurii EIA sunt coordonate de ACPM. În variantă completă, procedura EIA presupune parcurgerea următoarelor etape succesive: 1) Depunerea notificării şi evaluarea iniţială a acesteia
Titularul proiectului solicită emiterea acordului de mediu la autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ACPM), prin depunerea unei Notificări privind intenţia de realizare a proiectului, însoţită de certificatul de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, planurile anexă la acesta şi dovada achitării tarifului aferent acestei etape. ACPM analizează documentele depuse şi verifică amplasamentul, urmând să emită punctul său de vedere. Principalele criterii avute în vedere la evaluarea iniţială sunt:
Caracteristicile proiectelor - la identificarea caracteristicilor proiectelor se iau în considerare
următoarele aspecte: mărimea proiectului; utilizarea resurselor naturale; producţia de deşeuri; emisiile poluante; riscul de accident, ţinându -se seama în special de substanţele şi de tehnologiile utilizate;
Localizarea proiectelor - se ia în considerare sensibilitatea mediului în zona geografică posibil a fi
afectată de proiect, avându-se în vedere în special: utilizarea existentă a terenului; relativa abundenţă a resurselor naturale din zonă, calitatea şi capacitatea regenerativă a acestora; capacitatea de absorbţie a mediului, cu atenţie deosebită pentru zonele de protecție specială (arii protejate, zone umede, zona împădurite, ariile dens populate, peisajele cu semnificaţie istorică, culturală şi arheologică etc.).
Caracteristicile impactului potenţial - se iau în considerare efectele semnificative posibile ale
proiectelor, cu accent deosebit pe: extinderea impactului (aria geografică şi numărul persoanelor afectate); natura transfrontieră a impactului; mărimea şi complexitatea impactului; probabilitatea impactului; durata, frecvenţa şi reversibilitatea impactului. La finalul etapei, ACPM informează în scris titularul cu privire la: 17
a) Clasarea notificării, pentru proiectele care nu intră sub incidenţa legislaţiei privind evaluarea impactului şi transmiterea unui punct de vedere scris, din care rezultă că proiectul nu se supune procedurii EIA, sau b) emiterea Deciziei etapei de evaluare iniţială, privind necesitatea demarării procedurii EIA şi a elaborării Memoriului de prezentare, sau c) emiterea Deciziei de respingere a solicitării, pentru proiectele amplasate în zone cu restricţii d e construire stabilite prin legislaţia din domeniul protecţiei mediului, cu precizarea neconformităţilor constatate şi/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate. Observaţii: o
o
o
Pentru proiectele care intră sub incidenţa OUG 57/2 007, respectiv proiectele care pot afecta în mod semnificativ ariile protejate, singure sau în combinaţie cu alte proiecte , Memoriul de prezentare necesar procedurii EIA va conţine şi elemente de evaluare adecvată (detalii privind coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului în raport cu aria protejată, numele şi codul ariei protejate, prezenţa şi efectivele/suprafeţele acoperite de specii şi habitate de interes comunitar în zona proiectului, precizări privind legătura directă a proiectului cu managementul conservării ariei naturale protejate ş.a.). În situaţia în care un proiect nu se supune procedurii EIA, dar intră sub incidenta OUG 57/2007, acesta urmează să parcurgă numai etapele procedurii de evaluare adecvată (procedura EA). Pentru proiectele care intră sub incidenţa Directivei SEVESO, Memoriul de prezentare va fi însoţit de Notificarea specifică legislaţiei privind controlul activităţilor ce prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase.
Pentru proiectele care se supun procedurii EIA, Memoriul de prezentare se redactează conform conţinutului-cadru impus prin OM 135/2010. Principalele capitole se referă la: titularul proiectului, descrierea proiectului, surse de poluanţi şi instalaţii pentru reţinerea, evacuarea şi dispersia poluanţilor în mediu, prevederi pentru monitorizarea mediului, lucrări necesare organizării de şantier, lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiţiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităţii. 2) Etapa de încadrare a proiectului
După ce titularul proiectului depune la ACPM Memoriul de prezentare, aceasta derulează următoarele activităţi: -
evaluează potenţialul impact al proiectului asupra mediului (prin parcurgerea unei liste de control, conform ghidurilor metodologice aprobate prin OM 863/2002, anexa 1),
-
stabileşte componenţa Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) ,
-
identifică publicul interesat şi anunţă depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu,
-
convoacă CAT pentru analiza documentelor şi a listelor de control şi
-
emite decizia etapei de încadrare, conform căreia: a) solicită continuarea procedurii EIA prin realizarea studiului de evaluare a impactului finalizat prin elaborarea RIM, sau b) proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi, prin urmare, nu este necesară obţinerea acordului de mediu.
Observaţii: o
Continuarea procedurii EIA se poate face cu sau fără continuarea procedurii EA, după caz.
o
Sistarea procedurii EIA se poate face cu sau fără continuarea procedurii EA, după caz.
CAT include obligatoriu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi/sau centrale, inclusiv din cadrul compartimentelor care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism, al autorităţii de 18
sănătate publică, Administraţiei Naţionale "Apele Române", inspectoratului teritorial pentru situaţii de urgenţă, comisariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu şi, după caz, reprezentanţi ai ALTOR structuri: inspectoratele teritoriale silvice, direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală, f urnizorii de utilităţi şi servicii publice, administraţiile parcurilor şi grădinilor publice, ale siturilor arheologice şi monumentelor istorice, managementul ariilor naturale protejate etc. ACPM emite draftul deciziei etapei de încadrare, publică proiectu l acesteia pe pagina proprie de internet, informează titularul proiectului şi îi transmite acestuia modelul de anunţ public în vederea publicării în presa naţională sau locală. Publicul interesat poate înainta comentarii/observaţii la proiectul deciziei et apei de încadrare. În cazul în care publicul nu are observaţii care să afecteze proiectul de decizie, ACPM şi CAT adoptă Decizia etapei de încadrare. În cazul în care proiectul nu necesită parcurgerea altor etape procedurale, decizia etapei de încadrare conţine şi condiţii impuse de CAPM în scopul protecţiei factorilor de mediu. 3) Etapa de definire a domeniului evaluării şi de realizare a RIM
În cazul procedurii complete, conform acestei etape, ACPM derulează următoarele activităţi: -
-
-
analizează împreună cu reprezentanţii autorităţilor din CAT ( prin parcurgerea unei liste de control, conform ghidurilor metodologice aprobate prin OM 863/2002, anexa 2) documentele depuse de titular şi eventualele observaţii ale publicului; redactează şi transmite titularului Îndrumarul pe care acesta trebuie să îl respecte la realizarea evaluării impactului asupra mediului; în îndrumar se identifică principalele efecte de mediu ce urmează să fie luate în considerare la realizarea studiului de evaluare a impactului, variantele posib ile de implementare a proiectului, precum şi necesitatea, dacă e cazul, realizării unor studii şi consultări suplimentare; pune îndrumarul la dispoziţia publicului prin afişare pe pagina de internet.
Observaţii: o
o
o
Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea studiului de evaluare adecvată, îndrumarul conţine precizări cu privire la necesitatea elaborării şi prezentării raportului de evaluare adecvată (REA), întocmit conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvată şi a măsurilor de reducere a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Pentru proiectele de activităţi care implică substanţe periculoase şi pentru care este stabilită necesitatea elaborării şi prezentării raportului de securitate (RS), în conformitate cu prevederi le legale privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, îndrumarul conţine şi această solicitare. Pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (IPPC), îndrumarul stabileşte şi necesitatea aplicării cerinţelor specifice autorizării integrate de mediu, inclusiv cele referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile (BAT), sau, după caz, parametrii ori măsurile tehnice echivalente.
4) Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului
Titularul depune de ACPM documentaţia tehnică solicitată prin îndrumar. Raportul privind impactul asupra mediului (RIM) trebuie să respecte conţinutul-cadru prevăzut în ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului, precum şi indicaţiile din îndrumar . După primirea de către ACPM a documentaţiei tehnice, ACPM derulează următoarele activităţi : -
stabileşte, de comun acord cu titularul p roiectului data şi locul dezbaterii publice;
- întocmeşte şi transmite titularului anunţul public privind dezbaterea publică; -
pune la dispoziţia publicului şi a membrilor CAT, spre consultare, documentaţia tehnică. 19
Anunţul privind oportunităţile de participare a publicului interesat în luarea deciziei privind proiectul respectiv este publicat pe paginile proprii de internet ale ACPM şi autorităţii publice emitente a aprobării de dezvoltare, cu cel puţin 20 de zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică. În cele 20 de zile avute la dispoziţie, publicul interesat poate transmite ACPM comentarii/opinii/ observaţii la documentaţia depusă, până la data la care are loc dezbaterea publică. La rândul său, titularul este obligat să publice în presa naţională sau locală şi să afişeze la sediul său/pe pagina proprie de internet/la sediul autorităţii publice locale anunţul comunicat de ACPM. Titularul organizează împreună cu ACPM şedinţa de dezbatere publică, conform cerinţelor legale. Comentariile publicului făcute înainte sau în timpul dezbaterii publice sunt analizate de ACPM, care poate solicita titularului completări ale documentaţiei iniţiale şi/sau soluţii de rezolvare a problemelor semnalate de public. ACPM completează lista de control a etapei de analiză a calităţii RIM (anexa 3 la OM 863/2002), convoacă CAT şi analizează împreună cu membrii acesteia lista de control aferentă etapei de analiză, documentaţia depusă, comentariile publicului şi răspunsurile la problemele formulate de publicul interesat. Dacă se consideră necesar, titularului proiectului i se solicită completări/modificări ale documentaţiei tehnice realizate pentru proiectul evaluat. În continuarea procedurii, ACPM: - comunică titularul proiectului Decizia de emitere a acordului de mediu, publicul este informat cu privire la decizia luată atât prin anunţul public făcut de titular, cât şi prin anunţul publicat de ACPM pe pagina de internet proprie, sau - comunică Decizia de respingere a solicitării de emitere a acordului de mediu, explicând principalele motive şi considerente care au stat la baza deciziei. În cazul în care nu există comentarii, ACPM emite Acordul de Mediu. Acordul de mediu are un conţinut cadru impus prin OM 135/2010 şi cuprinde cel puţin: a) cerinţe specifice în scopul asigurării protecţiei mediului pe perioada realizării proiectului şi pe perioada desfăşurării activităţii, incluzând toate condiţiile necesar a fi îndeplinite de titularul proiectului; b) concluziile analizei RS, după caz; c) principalele motive şi considerente pe baza cărora a fost emis, inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de implicare a publicului şi a modului în care observaţiile publicului interesat au fost luate în considerare; d) descrierea principalelor măsuri pentru evitarea, reducerea şi, dacă este posibil, compensarea efectelor adverse majore asupra mediului în timpul realizării proiectului, a exploatării, a demolării/dezafectării. Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s- a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar include, după caz, pe lângă cerinţele prevăzute mai sus, următoarele: e) măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei protejate de interes comunitar, condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora; f) măsurile compensatorii aprobate/acceptate de ACPM, condiţiile şi modul de implementare a acestora; g) considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu, care justifică necesitatea realizării proiectului propus pentru ariile protejate ş.a. În tabelul următor sunt prezentate succint documentaţiile tehnice pe care titularul proiectului trebuie să le depună la ACPM, precum şi documentele emise de ACPM şi aduse la cunoştinţa titularului, pentru fiecare etapă procedurală. 20
Durata fiecărei etape procedurale este impusă prin legislaţia în vigoare (OM 135/2010) şi însumează cca 6 luni; la aceasta ar trebui adăugat timpul necesar elaborării documentaţiilor tehnice pe care titularul le poate singur sau, după caz, le poate solicita unui consultant de mediu atestat. Prin urmare, în funcţie de complexitatea proiectului, de sensibilitatea zonei de amplasare a acestuia, de interesul publicului etc., parcurgerea procedurii EIA poate necesita 1 an sau chiar mai mult.
2.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA EIA 2.3.1 Implicarea publicului în procedura de evaluare a impactului Publicul interesat de un proiect de investiţii are dreptul să participe efectiv la procedura de evaluare a impactului, să se documenteze şi să transmită propuneri/recomandări autorităţilor publice competente, înaintea luării deciziei de emitere a autorizaţiei de construire. Publicul interesat - publicul afectat sau potenţial afectat de procedura de evaluare a impactului ori care are
un interes în cadrul respectivei proceduri; în sensul acestei definiţii, organizaţiile neguvernamentale care promovează protecţia mediului şi care îndeplinesc condiţiile legale sunt considerate ca având un interes. Informarea şi participarea publicului sunt coordonate de autorităţile competente pentru emiterea aprobării de dezvoltare şi autorităţile publice pentru protecţia mediului, potrivit competenţelor specifi ce. 2.3.2 Etapele procedurale în care este informat publicul Publicul interesat poate fi constituit din persoane fizice sau juridice care: -
ar putea fi direct sau indirect afectate ca urmare a realizării proiectului analizat (cetăţeni, autorităţi locale, agenţi economici, instituţii etc.);
-
nu sunt direct implicate dar care pot influenţa decizia finală (mass -media, organizaţii neguvernamentale, unităţi de cercetare, asociaţii profesionale etc.) ;
-
ar putea beneficia de pe urma proiectului.
Titularul proiectului informează publicul asupra următoarelor etape procedurale: o
depunerea solicitării de emitere a acordului de mediu pentru un proiect:
o
decizia etapei de încadrare a proiectului: anunţul ACPM şi anunţul titularului proiectului:
o
dezbaterea publică a RIM;
o
decizia privind emiterea acordului de mediu.
În fiecare din etapele de mai sus: -
-
ACPM afişează anunţul public la sediu şi pe pagina web proprie titularului proiectului: a) afişează anunţul public la sediul său, pe pagina web proprie, la sediul administraţiei publice locale pe raza căreia va fi implementat proiectul; b) publică anunţul în presa naţională şi locală publicul interesat: (i) poate înainta comentarii/observaţii în scris, în termenele pe care le are la dispoziţie (conform anunţurilor); (ii) în plus, în cadrul dezbaterii publice: reprezentanţii publicului pot solicita date şi informaţii privind RIM (rezumatul fără caracter tehnic) şi pot participa efectiv la discuţiile privind proiectul, impactul acestuia şi măsurile propuse pentru limitarea/eliminarea impac tului în timpul şedinţei publice.
Conţinutul anunţurilor publice pentru fiecare etapă procedurală este reglementat de OM 135/2010. 21
2.3.3 Obiectivele dezbaterii publice Principalele obiective ale dezbaterii publice a RIM sunt următoarele: - oferă posibilitatea publicului interesat să participe efectiv şi din timp la luarea deciziilor; - oferă posibilitatea publicului interesat de a se documenta şi de a transmite comentarii, întrebări sau opinii în legătură cu un proiect, când opţiunile sunt încă deschise; - identificarea în timp util a unor propuneri sau comentarii care pot conduce la îmbunătăţirea proiectului sau programului, sau pot contribui la luarea unor măsuri adecvate de limitare a impactului; - evitarea unor conflictelor cu publicul, ce pot să apară după implementarea unui plan sau proiect. Principalele avantaje ale participării publicului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului sunt: - o mai bună înţelegere a problemelor de protecţia mediului şi a dezvoltării durabile; - posibilitatea de a cunoaşte riscurile la care este expus; - posibilitatea de a face comentarii şi recomandări privind aspectele tehnice sau netehnice ale unui proiect şi de a-şi prezenta propria atitudine / opinie faţă de acesta; - o înţelegere mai bună a procesului decizional şi a considerentelor de luare a unei anumite decizii de către autorităţile publice; - acceptarea cu mai multă uşurinţă a schimbărilor ce urmează a se produce; - un sentiment mai puternic de apartenenţă la comunitatea locală şi responsabilitate comună pentru problemele de interes public. 2.3.4 Activităţi specifice pregătirii şi derulării şedinţei de dezbatere publică După primirea RIM, ACPM derulează următoarele activităţi: - stabileşte, de comun acord cu titularul proiectului, data şi locul dezbaterii publice; - întocmeşte şi transmite titularului anunţul public privind dezbaterea publică; - afişează anunţul public la sediul propriu şi pe pagina web; - pune la dispoziţia publicului şi a membrilor CAT, spre consultare, date şi informaţii privind proiectul. Titularul proiectului are următoarele obligaţii: - să afişeze la consiliul local, cu acceptul acestuia, precum si la sediul sau, în locuri de afişare publica şi/sau pe propria pagina de internet, anunţurile întocmite de autoritatea competenta pentru protecţia mediului; - să suporte cheltuielile ocazionate de participarea publicului. Elaboratorul RIM şi proiectantul pot fi invitaţi să participe la şedinţa de dezbatere publică alături de titularul proiectului, pentru a prezenta detalii privind proiectul tehnic şi impactul acestuia asupra mediului şi măsurile propuse pentru limitarea acestuia, în scopul furnizării de răspunsuri pertinente la observaţiile publicului. Publicul interesat are la dispoziţie un interval de cel puţin 20 de zile în care poate transmite ACPM comentarii/opinii/observaţii la proiect. În cadrul şedinţei de dezbatere publică se răspunde comentariilor verbale sau transmise în format scris, precum şi comentariilor/întrebărilor puse verbal în timpul şedinţei de dezbatere publică; toate comentariile, observaţiile, întrebările şi răspunsurile la acestea se consemnează în procesul verbal al şedinţei.
22
După şedinţa de dezbatere publică, ACPM: - solicită titularului răspunsurile scrise la comentariile/observaţiile publicului, respectiv soluţiile de rezolvare propuse pentru problemele semnalate în cadrul dezbaterii publice; - convoacă CAT şi îi prezintă acesteia lista de control aferentă etapei de analiză a calității RIM; - dacă este cazul, poate solicita completări/modificări ale RIM; - decide emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării acestuia.
2.4. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ Autorităţile publice locale pentru protecţia mediului (APM) sunt obligate să aducă la cunoştinţa autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului (MMSC) toate solicitările de acord de mediu pentru proiec te de activităţi supuse evaluării impactului asupra mediului care pot afecta mediul altui stat. Pentru aceste proiecte, MMSC coordonează procedurile de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră pe tot parcursul derulării acestora, con form prevederilor OM 864/2002. Etapele procedural sunt similare cu cele ale unui proiect care nu afectează mediului altui stat, numai că de fiecare dată sunt implicate autorităţile şi publicul din ambele state. Uneori, partea afectată poate fi invitată să participe la evaluarea comună a impactului asupra mediului. Documentaţia ce urmează a fi transmisă părţii afectate ca cerinţă a notificării, precum şi orice alte informaţii suplimentare rezonabile solicitate vor fi traduse în limba engleză prin grija şi p e cheltuiala titularului activităţii.
2.5. RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2.5.1 Conţinutul raportului privind impactul asupra mediului (RIM) În cadrul RIM se fac referiri atât la aspectele privind realizarea proiectului (faza de construire), câ t şi la aspectele specifice funcţionării acestuia (faza de operare/exploatare). Studiul de evaluare a impactului se finalizează prin redactarea unui raport final , al cărui conţinut trebuie să respecte următoarele cerinţe: cerințele ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului (OM 863/2002); cerinţele incluse în îndrumarul emis de ACPM în cadrul etapei de definire a domeniului evaluării; cerinţele ce decurg din actele normative comunitare aplicabile. Conform legislaţiei aplicabile, principalele capitole ale RIM sunt următoarele: 1. informaţii generale privind: titularul proiectului, proiectul şi etapele de realizare a acestuia, materiile prime şi resursele folosite, informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului, informaţii despre materiile prime folosite, poluanţii generaţi de proiectul propus etc. ; 2. procese tehnologice (procese tehnologice de producţie şi activităţi de dezafectare); 3. deşeuri (cantităţi şi tipuri generate, valorificarea şi eliminarea cestora); 4. descrierea cadrului natural şi a situaţiei existente înainte de implementarea proiectului, precum şi impactul potenţial al acestuia asupra apei, aerului, solului, subsolului, biodiversităţii, peisajului, mediului socio-economic şi asupra condiţiilor culturale şi etnice; 5. analiza alternativelor de proiectare avute în vedere; 6. planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate ; 7. situaţiile de risc potenţiale (riscuri naturale, accidente etc. şi măsuri de prevenire a acestora);
23
8. descriere dificultăţilor întâmpinate de titular în timpul evaluării impactului; 9. rezumat fără caracter tehnic; 10. documente anexate. Pentru realizarea studiului de evaluare a impactului şi redactarea RIM, este recomandat ca elaboratorul atestat să folosească o echipă de consultanţi, specializaţi în diverse domenii, astfel încât competenţa profesională a fiecăruia să fie folosită eficient. Raportul privind impactul a supra mediului (RIM) trebuie să aibă următoarele calităţi pentru a fi considerat bun şi a fi acceptat de ACPM: - să conţină o descriere clară a proceselor urmărite; - să prezinte o structură clară şi o secvenţă logică a informaţiilor, conform cerinţelor de conţinut legale; - să conţină trimiteri bibliografice la sursele de informaţii folosite; - să fie concis, cuprinzător şi obiectiv; - să fie imparţial; - să includă o descriere completă a proiectului propus; - să folosească diagrame, ilustraţii, fotografii şi alte materiale grafice relevante; - să folosească o terminologie consecventă; - să prezinte un glosar al termenilor folosiţi; - să conţină o descriere adecvată a metodelor folosite pentru studierea fiecăru i aspect de mediu; - să acopere fiecare aspect de mediu în mod proporţional cu importanţa sa; - să demonstreze consultarea corespunzătoare a tuturor factorilor interesaţi; - să includă luarea în considerare a variantelor/alternativelor de proiect; - să prezinte propuneri de măsuri pentru limitarea efectelor asupra mediului. Reprezentanţii ACPM, care analizează calitatea unui RIM, au la dispoziţie o listă de control ce cuprinde aprox. 150 de întrebări (anexa 3 la OM 863/2002); parcurgerea acestei liste permite decidenţilor să aprecieze dacă raportul este adecvat şi poate sta la baza deciziei de eliberare a acordului de mediu, iar pe de altă asigură o anumită consecvenţă în ceea ce priveşte aprecierea şi analiza calităţii raportului. 2.5.2 Surse de informare pentru realizarea RIM Echipa implicată în evaluarea impactului pentru un proiect public sau privat poate folosi ca surse de informare:
observaţii şi informaţii colectate cu ocazia vizitării amplasamentului ; documente şi documentaţii relevante pentru proiect, puse la dispoziţia lui de către reprezentanţii titularului investiţiei şi/sau ai proiectantului: certificatul de urbanism şi anexele acestuia; studii topografice, geotehnice, hidrogeologice etc., studii de prefezabilitatea şi de fezabilitate; proiectu l tehnic; celelalte avize şi acorduri obţinute, conform cerinţelor din certificatul de urbanism ş.a.;
cerinţe ale actelor normative din domeniul protecţiei mediului, aplicabile pentru scopul evaluării;
cele mai bune tehnici disponibile – BAT-uri („best available technics”)
date şi informaţii disponibile pe paginile web ale autorităților locale şi/sau regionale (primării, prefecturi, autorități de mediu, autorităţi de gospodărire a apelor etc.); 24
alte rapoarte privind impactul asupra mediului pentru proiecte similare;
alte surse relevante disponibile.
2.5.3 Analiza alternativelor de proiectare În orice evaluare a impactului asupra mediului se cere să fie analizate mai multe alternative de proiectare şi să se precizeze principalele motive care au stat la baza alegerii finale; de fiecare dată, în lista alternativelor analizate este inclusă şi alternativa 0, corespunzătoare situaţiei în care proiectul/investiţia evaluată nu se realizează. Alternativele se referă la alternative de amplasament, alternative de proiectare şi/sau alternative tehnologice; de fiecare dată este inclusă şi alternativa 0, respectiv varianta renunţării la proiectul propus. Pentru un proiect de alimentare cu apă, pot fi considerate ca alternative următoarele exemple: -
sistem de alimentare cu apă centralizat (pentru mai multe localităţi) sau descentralizat;
-
soluţii alternative pentru captarea apei din surse de apă subterane (ex. puţuri independente sau front de captare; construirea de noi puţuri sau reabilitarea puţurilor existente);
-
soluţii alternative pentru captarea apei din surse de apă de suprafaţă (ex. captare de mal sau captare in albie);
-
-
alternative privind procesele de tratare a apei, care pot diferi în funcţie de parametrii calitativi ai apei brute (reglarea pH cu var, carbonat de sodiu sau hidroxid de sodiu; floculare cu hidroxid de aluminiu, polimeri sau hidroxid de fier; filtrare cu filtre rapide (strat de nisip) sau cu membrană; dezinfecţie cu clor, ozon sau ultraviolete; soluţii diferite de amplasare a rezervoarelor de înmagazinare a apei etc.
Identificarea iniţială a alternativelor posibile se face încă din faza de prefezabilitate şi de fezabilitate a proiectului. Alegerea alternativei finale se face în baza mai multor criterii, la stabilirea cărora trebuie avute în vedere caracteristicile şi particularităţile amplasamentului, complexitatea proiectului, specificul activităţilor ce urmează a fi desfăşurate pe amplasament, posibilităţile de cuantificare a efectelor în raport cu mediul etc. După alegerea alternativei optime, pentru a ceasta se poate trece la evaluarea de detaliu a impactului potenţial asupra mediului şi la identificarea măsurilor aplicabile pentru limitarea /eliminarea acestuia. 2.5.4 Evaluarea impactului asupra mediului pentru un proiect public sau privat Evaluarea efectelor generate de un proiect asupra mediului se concentrează pe trei elemente principale: a) determinarea şi evaluarea stării iniţiale de calitate a mediului în care urmează să se amplaseze proiectul; b) cuantificarea impactului, aprofundarea înţelegerii naturii acestuia, analiza mărimii şi extinderii efectelor impactului; c) evaluarea importanţei şi magnitudinii impactului, precum şi stabilirea măsurilor de evitare şi diminuare a acestora. a) Starea de calitate a mediului la momentul în care se propune proiectul, reprezintă starea de referinţă în raport cu care se prognozează şi se evaluează atât modificările probabile produse de proiect în diferitele alternative de realizare a acestuia, cât şi modificările naturale care ar putea să apară în timp. Evaluarea stării iniţiale se efectuează prin luarea în considerare a informaţiilor conţinute în documente le relevante disponibile, hărţi şi baze de date, dar uneori pot fi necesare studii suplimentare, prelevare de pro be, analize de laborator, date şi informaţii de la reprezentanţii autorităților locale.
25
b) La identificarea impactului unui proiect asupra mediului se pot avea în vedere diferite criterii posibile de clasificare a efectelor:
După perioada din ciclul de viaţă al proiectului în care se manifestă: - efecte în perioada de construcţie - efecte în perioada de exploatare - efecte în perioada de închidere
După factorii de mediu direct afectaţi: - efecte asupra aerului - efecte asupra apei - efecte asupra solului - efecte asupra biodiversităţii - efecte asupra peisajului - efecte asupra mediului antropic (socio-economic, sănătate, patrimoniu cultural etc.)
După sensul de manifestare: - efecte pozitive - efecte negative
După posibilitatea cuantificării: - efecte calitative - efecte cantitative
După natura lor: - efecte fizice - efecte chimice - efecte biologice - efecte estetice
După modul de manifestare: -
efecte reversibile
-
efecte ireversibile
După gradul de extindere: -
efecte ce se resimt la nivel local (pe amplasamentul proiectului)
-
efecte ce se resimt pe o rază de 3 – 5 km faţă de amplasament
-
efecte ce se resimt la nivel regional
După frecvenţa de apariţie: -
efecte posibile (probabilitate mică de producere dacă se iau măsuri adecvate)
-
efecte probabile (este foarte probabil să se producă)
-
efecte categorice (nu se pot evita)
26
După durată: -
efecte de scurtă durată (de ex. se manifestă numai pe durata construcţiei)
-
efecte de durată medie (de ex. se manifestă la începutul perioadei de exploatare)
-
efecte de lungă durată (se manifestă pe toată durata exploatării)
-
efecte de foarte lungă durată (se manifestă pe toată durata exploatării şi după închidere)
După modul de interacţiune cu alte proiecte: -
efecte singulare
-
efecte cumulative (se referă la acumularea de modificări ale mediului care pot apărea în spaţiu şi în timp ca urmare a efectelor însumate ale proiectului evaluat şi ale altor proiecte existente sau viitoare situate în aceeaşi zonă)
După ordinea de producere: -
efecte primare/directe
-
efecte secundare
- efecte
terţiare (de ex. o modificare a albiei unui curs de apă poate conduce la modificarea parametrilor hidrologici; acest lucru ar putea avea ca urmare afectarea calităţii apei şi a stării ecologice a cursului de apă, iar acest fapt va afecta folosinţele piscicole sau alţi utilizatori de apă din aval)
După momentul de manifestare: -
efecte iniţiale (se manifestă înaintea implementării măsurilor de reducere a impactului)
-
efecte reziduale (se manifestă după implementarea măsurilor de reducere a impactului).
Aspectele cheie în caracterizarea impactului asupra mediului sunt:
caracterul şi durata impactului: - identificarea factorilor de mediu ce pot fi afectaţi; - identificarea receptorilor ce vor fi afectaţi, cu indicarea sensibilităţii şi însemnătăţii acestora; - descrierea caracterului pozitiv, neutru sau negativ al impactului; - evidenţierea formelor de impact semnificativ (pozitiv şi negativ); - indicarea caracterului cumulativ sau noncumulativ al impactului; - aprecierea faptului că impactul va fi continuu, intermitent sau ocazional; - indicarea faptului că impactul va fi temporar, pe termen scurt, mediu sau lung; - evidenţierea formelor de impact reversibil sau ireversibil
întinderea, amploarea şi complexitatea: - cuantificarea cantităţii sau intensităţii cu care se va schimba oricare componentă a mediu lui; - indicarea extinderii impactului (a ariei geografice pe care se vor resimţi efectele); - indicarea caracterului transfrontieră al efectelor, dacă este cazul;
consecinţe: - indicarea faptului că impactul poate fi evitat, atenuat sau remediat; - identificarea unor posibile forme de compensare posibile a efectelor negative asupra mediului; - evidenţiere a cazurilor în care consecinţele nu pot fi determinate . 27
În general, consecinţele asupra mediului, ca urmare a intervenţiei antropice, sunt greu de estimat. În literatura de specialitate există zeci de metode sau tehnici de evaluare a impactului, care au la bază diverse abordări ce provin din discipline ştiinţifice, sau din alte domenii, cum ar fi mana gement, planificare etc. Atunci când sunt disponibile metode de cuantificare a emisiilor de poluanţi specifici pentru un proiect dat, atât pentru perioada de construire cât şi pentru perioada de exploatare, valorile rezultate din calcul sunt comparate cu concentraţiile limită impuse de legislația aplicabilă. Când cuantificarea nu este posibilă, se apelează la alte tehnici sau metode de apreciere, de cele mai multe ori de ordin calitativ. În ceea ce priveşte evaluarea impactului asupra mediului, a legerea metodei/metodelor aplicabile pentru fiecare proiect în parte rămâne la latitudinea evaluatorului, pornind de la cunoaşterea ipotezelor de evaluare şi a limitărilor metodelor disponibile, şi bazându -se pe o serie de criterii ce ţin de specificitatea fiecărei evaluări în parte: -
caracteristicile amplasamentului
-
complexitatea şi specificul proiectului
-
caracteristicile impactului potenţial (magnitudine, durată, întindere, natură, probabilitatea de apariţie etc.)
-
disponibilitatea unor metode de evaluare cantitativă
-
experienţa profesională a membrilor echipei de evaluare ş.a.
Unele dintre cele mai cunoscute metode de evaluare a impactului asupra mediului sunt următoarele:
Metoda listelor de control
-
metodă simplă, care permite o evaluare preliminară a impactului asupra mediului;
-
presupune realizarea unei liste ierarhizate a factorilor ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea impactului, fără a permite o evaluare cantitativă a impactului.
Metoda analizei multicriteriale
-
permite compararea mai multor alternative de proiectare, în baza unor criterii considerate reprezentative/relevante pentru acel proiect;
-
criteriile luate în considerare pot avea ponderi identice sau pot fi împărţite pe grupe cu ponderi diferite, rezultatul depinzând de subiectivismul evaluatorilor;
-
depind în bună măsură de opinia subiectivă a experţilor şi evaluatorilor şi, de obicei, se utilizează în combinaţie cu alte metode.
Metoda cartografică (a hărţilor suprapuse)
-
-
constă în suprapunerea şi compararea mai multor hărţi tematice, făcând posibilă analiza preliminară a impacturilor în special pentru proiecte care vizează suprafeţe mari sau dezvoltări liniare (autostrăzi, căi ferate etc.); apariţia sistemului informatic geografic (GIS) a permis extinderea şi folosirea cu succes a metodei; oferă o reprezentare grafică uşor de urmărit, utilă în prezicerea localizării geografice a impacturilor.
28
Utilizarea hărţilor suprapuse pentru evidenţierea impactului asupra mediului (după Wathern, 1988)
Metoda matriceală
-
matricele pot fi utilizate pentru identificarea, studierea sistematică, vizualizarea şi evaluarea majorităţii impacturilor asupra mediului; o matrice simplă cuprinde o listă a acţiunilor/activităţilor pe care le presupune executarea proiectului analizat (distribuite pe coloane), precum şi efectele potenţiale asupra mediului natural şi antropic (distribuite pe linii);
-
evaluarea impacturilor se face în baza aprecierii magnitudinii şi a importanţei efectelor asupra mediului;
-
rezultatele pot fi afectate de subiectivitatea evaluatorului, iar impacturile secundare şi terţiare sunt dificil de urmărit. Una dintre cele mai des folosite metode pentru analiza şi cuantificarea impactului asupra mediului este metoda matriceală, propusă şi dezvoltată de Leopold et al. (1971). Metoda presupune utilizarea unei matrice cu 100 de linii, corespunzătoare acţiunilor posibile din cadrul unui proiect, respectiv cu 88 de coloane, corespunzătoare posibilelor efecte asupra mediului; rezultă astfel un număr de 8800 de celule corespunzătoare interacţiunilor posibile. Pentru fiecare efect posibil, celula respectivă se divide cu ajutorul unei diagonale şi cu note de la 1 la 10 este notată magnitudinea şi importanţa acestuia, nota10 fiind nota maximă; semnele + şi – puse în faţă notelor semnifică impactul pozitiv, respectiv negativ.
Iniţial, lista de acţiuni a fost divizată în mai multe categorii (modificări de regim; amenajarea terenului şi construcţii; extracţia de resurse; procesare; degradarea terenului; reînnoire resurse; modificări în trafic; deşeuri generate; tratamente chimice; accidente; altele), iar efectele posibile au fost grupate în: efecte fizice şi chimice; efecte biologice; efecte culturale; efecte ecologice; altele. Trebuie precizat că nu toate acţiunile şi efectele posibile identificate de Leopold sunt specifice fiecărui proiect şi, prin urmare, matricea poate fi adaptată (în sensul simplificării ei). Chiar autorul precizează ca pentru orice proiect se pot identifica între 25 şi 50 de interacţiuni, respectiv celule în care trebuie acordate note de evaluare. Notarea magnitudinii unui efect este legată de mărimea acestuia; în general, se acordă note mari pentru modificările de mare anvergură, de lungă durată, ireversibile, care afectează suprafeţe importante şi un număr mare de persoane ş.a. Notarea importanţei este influenţată într -o mare măsură de subiectivismul membrilor echipei de evaluare; din acest motiv, uneori, se renunţă la notarea importanţei efectelor.
Componentele matricei Leopold pentru evaluarea impactului 29
Metoda indicelui de poluare globală
-
-
se bazează pe estimarea indicilor de calitate a mediului în funcţie de o scară de bonitate a acestora; din analiza notelor de bonitate acordate fiecărui factor de mediu considerat (apă, aer, sol, vegetaţie, faună, aşezări umane), rezultă o diagramă în care starea ideală a mediu lui este reprezentată grafic printr-o figură geometrică regulată înscrisă într -un cerc cu raza egală cu 10 unităţi de bonitate; evaluarea impactului global are la bază exprimarea cantitativă a stării de poluare a mediului pe baza indicelui de poluare globală (Ipg) astfel: Ipg = SI / SR, unde SI = suprafaţa stării ideale a mediului, iar SR = suprafaţa stării reale a mediului;
rezultatele obţinute pentru I pg permit stabilirea şi încadrarea efectelor activităţii antropice propuse pe o scară de evaluare privind calitatea mediului.
Metoda reţelelor
-
presupune stabilirea unui lanţ cauzal al impacturilor (diagrame, grafuri, reţele de diferite tipuri), evidenţiind legăturile între cauză şi efect;
-
uneori pot ajunge la forme complicate, care fac dificilă urmărirea şi înţelegerea impacturilor.
Modele de simulare
-
presupun modelarea şi simularea (fizică sau numerică) unor procese, evidenţiindu -se astfel şi efectele asociate asupra calităţii factorilor de mediu.
c) Scopul principal al procedurii EIA este identificarea impactului negativ potenţial, după cum s -a menţionat anterior, şi propunerea de măsuri pentru evitarea/reducerea/compensarea acestui impact. În cadrul dezbaterilor publice, cele mai multe comentarii vizează tocmai aceste măsuri şi posibilităţile de a fi implementate. În procedura EIA pot fi aplicate trei tipuri de măsuri în scopul limitării sau atenuării impactului, iar succesiunea acestora este prezentată în figura următoare.
Metode uzuale, preferabile Evitare Minimizare
Compensare
Metode rare, nedorite
- amplasamente alternative sau tehnologii care să permită evitarea/eliminarea impactului - acţiuni întreprinse în fazele de proiectare, construire, exploatare în scopul limitării/minimizării impactului - acţiuni întreprinse ca ultimă soluție, pentru a compensa efectele ce nu pot fi limitate sau eliminate
Ierarhizarea măsurilor referitoare la impactul asupra mediului
Măsurile propuse în RIM vor fi preluate şi în acordul de mediu şi, astfel, devin obligatorii atât pentru constructor – în perioada de construire, cât şi pentru titularul activităţii – în faza de exploatare. În cele ce urmează sunt prezentate succint exemple de măsuri posibile ce pot fi luate pentru limitarea impactului produse de un proiect de alimentări cu apă, atât în perioada de construire, cât şi în faza de exploatare. 30
Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra apelor : a) În faza de construire: - Evitarea execu tării de lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic) - Izolarea şi cimentarea corespunzătoare a coloanei puţurilor de alimentare cu apă, astfel încât acviferul din stratele superioare să nu constituie surse de poluare pentru acviferul de adâncime din care se captează apa. - Dispunerea corectă a conductelor pentru reţeaua de distribuţie a apei potabile pentru evitarea infiltrării apelor uzate scurse accidental din reţelele de canalizare - Utilizarea, pentru prevenirea formării de praf în zonele de lucru, de apă netratată pentru stropiri - Gestionarea adecvată a deşeurilor în punctele de lucru b) În faza de exploatare: - Delimitarea zonelor de prote cţie sanitară cu regim sever în jurul puţurilor de captare a apei subterane, a prizelor aferente captărilor de apă din surse de suprafaţă, pentru prevenirea poluării resurselor de apă - Testarea periodică a calităţii sursei de apă brută (apă de suprafaţă sau subterană) prin analize specific - În cazul puţurilor , măsurarea şi înregistrarea nivelurilor hidrodinamice şi hidrostatice ale apei subterane pentru a detecta modificările de debit - Respectarea cantităţile de apă de alimentare, din surse subterane sau de s uprafaţă, incluse în autorizaţ ia de gospodărire a apelor - Implementarea unui program de inspecţie şi control pentru reţeaua de apă, având drept scop identificarea rapidă a scurgerilor accidentale şi remedierea rapidă şi eficientă - Elaborarea şi im plementarea unui p lan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale etc. Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra solului şi subsolului : a) În faza de construire: - Îndepărtarea stratului fertil de sol şi depozitarea controlată a acestuia în grămezi separate, urmând să se reutilizeze ca atare după finalizarea lucrărilor de construcţii, pentru a facilita revegetarea naturală - Întreţinerea corespunzătoare a echipamentelor şi utilajelor pentru construcţii şi a vehiculelor de transport, limitându-se astfel riscul unor scurgeri accidentale de combustibili/lubrifianţi pe suprafaţa solului - Stocarea corespunzătoare a combustibilului şi a altor material periculoase în şantier (rezervoare protejate împotriva scurgerilor, amplasate pe suprafeţe impermeabile ş.a.) în caz de scurgeri accidentale, se vor asigura recipiente pentru colectare, materiale absorbante şi echipamente de stingere a incendiilor - Proceduri pentru stocarea şi manipularea deşeurilor şi a deşeurilor periculoase - Evitarea execut ării de lucrări de excavare în condiţii meteorologice extreme (ploaie, vânt puternic) - Luarea unor măsuri adecvate de protecţie împotriva eroziunii, în special pentru lucrările efectuate în zone în pantă şi în albiile cursurilor de apă (ex. plase din material geotex til) - Întreţinerea, alimentarea cu combustibil, spălarea vehiculelor şi desfăşurarea operaţiilor de reparaţii/ î ntreţinere a utilajelor să se efectueze la locaţii prevăzute cu dotări adecvate de prevenire scurgerilor de produse poluante sau, pentru situa ţ ii accidentale, masuri de limitare a infiltrării acestora în sol ş.a. b) În faza de exploatare: - Depozitarea substanţelor periculoase în depozite adecvate (încăperi cu acces restricţionat, substanţe păstrate în ambalaje izolate şi sigilate) - Dotări/măsuri pentru limitarea împrăştierii/scurgerilor în cazul deteriorării ambalajelor/ recipientelor de stocare etc. Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra aerului: a) În faza de construire: - Reducerea emisiilor poluante şi a producerii de praf, prin: stropirea cu apă a drumurilor de acces în perioadele de vreme uscată; limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor; curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier, punctele de lucru (îndepărtarea pământului şi a nisipului); controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul transportului şi în amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pământului rezultat din săpături, excavaţii etc. 31
b) În faza de exploatare: - Manipularea în siguranţă a recipientelor cu clor - Operarea în condiţii de siguranţă a echipamentelor destinate dezinfecţiei cu clor. Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a zgomotului şi vibraţiilor : a) În faza de construire: - Interzicerea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţii în timpul orelor de odihnă în zonele sensibile (spitale, grădiniţe etc.) - Identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate în zona lucrărilor sau în imediata apropiere a amplasamentelor unde se desfăşoară activităţi de construcţie şi utilizarea de metode şi echipamente de siguranţă; dacă este cazul, renunţarea la echipamentele care pot genera vibraţii periculoase. b) În faza de exploatare: - Izolarea fonică a spaţiilor în care funcţionează pompele - Controale şi inspecţii periodice pentru identificarea unor eventuale defecţiuni şi remedierea eficientă a acestora. Exemple de măsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra florei şi faunei: a) În faza de construire: - Restricţionarea utilizării de utilaje şi vehicule şi execuţia manuală a lucrăr ilor în zonele protejate sau în perioadele în care speciile de faună prezintă vulnerabilitate - Replantarea arborilor şi arbuştilor, în măsura în care este posibil, în zonele defrişate - Monitorizarea zonei protejate afectate de operaţiile de construire, pe pa rcursul unei perioade de 2-3 ani, la începutul şi la sfârşitul perioadei de vegetaţie, pentru a se propune măsuri corective adecvate etc. b) În faza de exploatare: - Plantări compensatorii sau de restaurare prin plantare de specii indigene - Limitarea accesului animalelor pe amplasamentele care pot prezenta riscuri - Asigurarea unui nou habitat corespunzător speciilor afectate - Crearea de oportunităţi pentru migrarea faunei etc. Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra populaţiei: a) În faza de construire: - Pregătirea şi implementarea unui plan de management al traficului (important în cazul construcţiei de reţele de distribuţie) - Curăţarea zilnică a căilor de acces din zonele punctelor de lucru şi întreţinerea corespunzătoare a acestora - Interdicţii privind desfăşurarea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii şi restricţionarea acestor activităţi în timpul orelor de odihnă, în special în zonele sensibile - Limitarea disconfortului creat în zona punctelor de lucru prin: limitarea interferen ţelor temporare cu proprietăţile private (ex. conducte care traversează terenuri private); informarea la timp a comunităţilor locale cu privire la programul de execuţie a construcţiilor; delimitarea (îngrădirea) şi semnalizarea zonelor de lucru (în mod deosebit a lucrărilor de excavare), în special pe timpul nopţii, cu marcaje distincte ale perimetrului de siguranţă. b) În faza de exploatare: - Inspecţii periodice ale sistemului de alimentare cu apă pentru detectarea disfuncţionalităţilor şi aplicarea măsurilor de remediere adecvate - Monitorizarea exploatării staţiei de tratare a apei în vederea optimizării procesului de tratare - Monitorizarea calităţii apei în diverse puncte ale reţelei de distribuţie a apei şi pregătirea procedurilor ce trebuie implementate pentr u eventuale măsuri corective - Anunţarea populaţiei în cazul în care este afectată calitatea apei şi aceasta devine improprie consumului etc. Exemple de m ăsuri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra peisajului: a) În faza de construire: - Restricţii privind dimensiunea maximă a amplasamentelor - Conservarea vegetaţiei în jurul amplasamentelor construite (dacă există) cât mai mult posibil, pentru a servi drept paravane vizuale 32
b) În faza de exploatare: - Organizarea şi întreţinere a adecvată a amplasamentel or construite - Întreţinerea perdele de arbori în jurul amplasamentelor staţiilor de tratare şi staţiilor de pompare Exemple de mă suri de prevenire/reducere/compensare a impactului asupra patrimoniului cultural: - Investigaţii detaliate ale sitului, precum ş i studii bibliografice aprofundate pentru a determina nivelul sau nivelul potenţial al semnificaţiei culturale şi arhitecturale a zonei; - Măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective conform reglementărilor legale în vigoare.
2.6. BIBLIOGRAFIE MINIMALĂ 1.
OUG 195/2005 privind protecţia mediului (cu completările şi modificările ulterioare)
2.
HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului
3.
HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
4.
L 86/2000 privind ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998
5.
OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private
6.
OM 839/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
7.
OM 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului
8.
OM 864/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontieră şi de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontieră
9.
UNEP - EIA Training Resource Manual, Second edition 2002
10.
Leopold, Luna B.; Clarke, Frank E.; Hanshaw, Bruce B.; Balsley, James R. (1971). A procedure for evaluating environmental impact. U.S. Geological Survey Circular 645, Washington, D.C.
33
Capitolul 3 PROCEDURA DE EMITERE A AVIZULUI DE MEDIU
3.1. AVIZUL DE MEDIU 3.1.1 Definiţii Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico- juridic scris, emis de către autoritatea competentă
pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării. Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea Europeană, ca şi
orice modificări ale acestora, care:
se elaborează şi/sau se adoptă de către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o autoritate pentru adoptarea, printr -o procedură legislativă, de către parlament sau guvern şi sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.
Titularul planului sau programului - orice autoritate publică, precum şi orice persoană fizică sau juridică
care promovează un plan sau un program. 3.1.2 Necesitate Evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte de adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă; întreaga procedură este cunoscută sub denumirea de procedura SEA (SEA – Strategic Environmental Assessment. Se supun evaluării de mediu toate planurile şi programele care pot avea efecte semnificative asupra mediului, şi anume: a) se pregătesc pentru următoarele domenii: agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultura, energie, industrie, inclusiv activitatea de extracţie a resurselor minerale, transport, gestionarea deşeurilor, gospodărirea apelor, telecomunicaţii, turism, dezvoltare regională, amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, ori care b) din cauza posibilelor efecte afectează ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate. Exemple de planuri şi programe care intră sub incidenţa procedurii SEA: -
Programul naţional de dezvoltare rurală
-
Programul naţional privind agricultura ecologică
-
Programul operaţional sectorial din domeniul transporturilor
-
Planul naţional de gestionare a deşeurilor
-
Planurile de amenajare a teritoriului naţional/regional/zonal
-
PUG/PUZ/PUD etc.
34
Planurile şi programele care vizează utilizarea unor suprafeţe mici, de interes local, se supun analizei autorităţii competente de mediu, care decide asupra necesităţii evaluării de mediu. Competenţa de emitere a avizului de mediu revine agenţiilor judeţene de protecţie a mediului (APM), pentru planurile şi programele locale şi judeţene, şi autorităţi lor publice centrale pentru protecţia mediului, pentru planurile şi programele naţionale şi regionale. Ca şi în cazul procedurii EIA, participarea publicului la procedura de evaluare de mediu se face în mod efectiv încă de la iniţierea planului sau programului şi până la încheierea procedurii. 3.1.3 Valabilitate Avizul de mediu îşi păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului. În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii avizului sau se modifică condiţiile care au stat la baza emiterii acestuia, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, menţinerea avizului emis sau necesitatea revizuirii acestuia, informând titularul cu privire la această decizie. Până la adoptarea unei decizii de către autoritatea competentă este interzisă desfăşurarea oricărei activităţi sau realizarea planului ori programului care ar rezulta în urma modificărilor care fac obiectul notificării.
3.2. ETAPE PROCEDURALE Evaluarea de mediu se efectuează în timpul pregătirii planului sau programului şi se finalizează înainte d e adoptarea acestuia ori de trimiterea sa în procedură legislativă. Procedura SEA se realizează în etape succesive, oarecum similare cu cele specifice procedurii EIA, după cum urmează: 1)
Etapa de încadrare
Titularul notifică autoritatea competentă pentru protecţia mediului (ACPM) şi informează publicul cu privire la începerea procesului de elaborare a planului/programului şi la realizarea primei versiuni a acestuia. Titularul pune la dispoziţia ACPM şi a publicului, pentru consultare, prima versiune a planului sau programului. Etapa de încadrare se realizează cu consultarea titularului planului sau programului, a autorităţii de sănătate publică şi a autorităţilor interesate de efectele implementării planului sau programului, în cadrul unui comitet special constituit (CSC). După consultarea în cadrul comitetului special constituit şi primirea eventualelor comentarii ale publicului, ACPM transmite în scris titularului decizia de încadrare, conform căreia p lanul/programul se supune sau nu procedurii SEA. Planurile şi programele pentru care nu rezultă necesitatea evaluării de mediu, ca urmare a etapei de încadrare, pot fi supuse adoptării, de către titularul planului/programului, fără a mai fi obligatoriu avizul de mediu.
2)
Etapa de definitivare a proiectului de plan sau de program şi de realizarea a raportului de mediu (RM)
Definitivarea proiectului de plan/program şi elaborarea RM se realizează în cadrul unui grup de lucru (GL), alcătuit din reprezentanţi ai titularului planului sau programului, ai autorităţilor com petente pentru protecţia mediului şi pentru sănătate, ai altor autorităţi interesate de efectele implementării planului sau programului, persoane atestate, precum şi experţi care pot fi angajaţi, după caz. Titularul planului sau programului prezintă obiect ivele specifice ale planului/programului, alternativele posibile, detaliază acele alternative care îndeplinesc obiectivele de mediu relevante pentru planul/programul. 35
Persoanele atestate şi experţii angajaţi, după caz, analizează efectele semnificative asupra mediului a alternativelor propuse de titularul planului sau programului, folosind criteriile prevăzute în anexa nr. 1 la HG 1076/2004, stabilesc măsurile de prevenire, reducere, compensare şi monitorizare a efectelor semnificative ale impactului asupra mediului pentru fiecare alternativă ; alternativa cu impactul minim, aleasă ca variantă finală, va reprezenta proiectul de plan sau program. Raportul de mediu care cuprinde toate aceste date şi informaţii trebuie să respecte cerințele de conţinut impuse de legislaţia în vigoare (HG 1076/2004) şi poate fi redactat numai de elaboratori atestaţi conform cerinţelor legale. Publicul interesat îşi poate exprima opinia asupra proiectului de plan sau de program propus şi asupra raportului de mediu şi transmite aceste opinii titularului planului sau programului şi autorităţii de mediu competente.
3)
Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului
Titularul planului/programului are obligaţia să transmită proiectul de plan sau de program şi R M elaborat pentru acesta către ACPM, autoritatea competente pentru sănătate şi către alte autorităţi interesate de efectele implementării planului sau programului. Analiza calităţii raportului de mediu, efectuată de ACPM, are în vedere următoarele elemente : -
respectarea conţinutului-cadru;
-
prezentarea dificultăţilor tehnice, procedurale şi de altă natură care au fost întâmpinate şi explicitarea oricăror ipoteze şi incertitudini;
-
prezentarea alternativelor studiate, a motivelor care au stat la alegerea uneia dintre ele, a modului în care consideraţiile de mediu au fost integrate în proiectul de plan sau de program, precum şi procesul definitivării proiectului ca urmare a informaţiilor rezultate pe parcursul evaluării de mediu;
- justificarea detaliată a motivelor care au stat la baza eliminării din analiză a anumitor aspecte; -
luarea în considerare a aspectelor semnalate în timpul procesului de consultare cu alte autorităţi şi cu publicul;
-
prezentarea informaţiilor grafice - hărţi, scheme, schiţe, diagrame;
-
existenţa unui program adecvat de monitorizare a efectelor asupra mediului.
Documentaţia se supune dezbaterii publice şi, dacă nu există comentarii, se aduce la cunoştinţă titularului, în scris, decizia de emitere a avizului de mediu, care se face publică prin afişare pe pagina proprie de Internet.
3.3. INFORMAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI LA PROCEDURA SEA Ca şi în cazul procedurii EIA, publicul este implicat pe toată durata derulării procedurii SEA. Responsabilitatea implicării publicului în etapele procedurale revine titularului planului sau programului. ACPM asigură informarea şi participarea publicului la procedura SEA prin următoarele acţiuni: -
identificarea publicului interesat;
-
stabilirea locului unde pot fi consultate informaţiile di sponibile;
-
stabilirea modalităţii de informare a publicului prin: afişaj pe o anumită zonă teritorială, anunţuri publice în presa locală, anunţuri în media electronică etc.;
-
determinarea modalităţii de consultare a publicului prin: informări scrise, dezbat eri publice, mijloace electronice etc.; 36
