Capitolul VII METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA DE CONŢINUT
Obiective 1. Definirea metodei analizei de conţinut; 2. Exemplificarea şi prezentarea caracteristicilor analizei de conţinut; 3. Delimitarea etapelor implicate de aplicarea metodei analizei de conţinut; 4. Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat
pe metoda analizei analizei de conţinut.__________________________________ ţinut.__________________________________
1.
Defi Defini niţi ţiaa an analiz alizeei de de conţ conţin inut ut
Este o metodă folosită pentru descrierea şi analiza conţinutului comunicării (de masă şi interpersonale) într-o modalitate mai comprehensivă dar şi mai puţin înclinată spre subiectivitate. Exemplu Un director director de departament departament al unui post de televiziune poate fi interesat interesat să vadă care sunt elementele-cheie din discursurile vehiculate în programele şi emisiunile unui post concurent; un director al unei firme de publicitate poate studia reclamele unei firme concurente pentru a vedea mai bine care sunt caracteristicile stilului adoptat de aceasta. aceasta.
Analiza de conţinut poate fi definită drept: „o metodă de studiere şi analiză a comunicării într-o modalitate sistematică, obiectivă şi cuantificabilă în scopul de a măsura variabile" 1.
2.
Cara Caract cter eris isti tici cile le an anal aliz izei ei de conţ conţin inut ut
Metoda analizei de conţinut are o serie de caracteristici 2: A.
Obiectivitatea;
1
B. Gunter, 2000, op. cit: 56.
2
B. Gunter, 2000, op. cit: 56.
1
Exemplu Un cercetător cercetător care studiază studiază „tendinţa liberală" liberală" din programele unei reţele de posturi TV nu trebuie să accepte finanţarea unei cercetări pentru o reţea de posturi TV concurentă. concurentă.
B.
Caracteru Caracterull sistemat sistematic ic - mesajele mesajele care sunt analizate analizate se aleg aleg conform conform cu cu reguli reguli
explicite şi aplicate consecvent; trebuie să existe uniformitate în codificarea materialului empiric şi în procedeele de analiză; C. Caracterul cantitativ - scopul unui proiect de cercetare care va utiliza această metodă este de a identifica şi număra apariţiile unei caracteristici sau unei dimensiuni a textelor, mesajelor analizate, pentru a realiza explicaţii mai generale despre acest tip de fenomene şi procese specifice - conţinutul mesajelor comunicării. Exemplu O cercetare bazată pe metoda analizei de conţinut prezintă în principal frecvenţe şi procente procente sub formă de tabele şi grafice. grafice.
3.
Scopul an analizei de de co conţin ţinut
Au fost identificate cinci scopuri principale ale analizei de conţinut 3: A.
Desc Descrie riere reaa tendi tendinţ nţel elor or în pre preze zent ntăr ările ile med media ia;;
B.
Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media;
C.
Comp Compar arar area ea con conţi ţinu nutu tulu luii medi mediaa cu lum lumea ea rea reală lă;;
D.
Apreci Apreciere ereaa repre reprezen zentăr tării ii unui unui grup grup partic particula ularr în soc societ ietate ate;;
E.
Extr Extrag ager erea ea inf infer eren enţe ţelo lorr legat legatee de efe efect ctel elee medi media. a.
4.
Aleg Aleger erea ea şi defi defini nire reaa tem temei ei de cerc cercet etar aree
Având în vedere că analiza de conţinut este o metodă cantitativă prin excelenţă, excelenţă, o importanţă deosebită în această etapă o are formularea ipotezelor cauzale referitoare la relaţiile dintre conceptele analizate4. Totuşi un proiect de cercetare nu trebuie să utilizeze metoda analizei de conţinut şi nu trebuie să se limiteze la simpla numărare a unor elemente din mesajele comunicării de masă şi interpersonale. Doar prin enunţarea clară a problemei sau obiectivului de cercetare analiza ulterioară se va concentra exact asupra acelor aspecte ale conţinutului care sunt importante. Exemplu Fie două tipuri diferite de probleme probleme de cercetare cercetare care pot intra intra sub titlul general al analizei prezentării în media a criminalităţii, dintre care doar una 3
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 175-177.
4
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 168; A. Laramee, B. Vallee, 1991, op. cit.: 260.
2
este adecvată abordării prin analiza de conţinut. Astfel, un cercetător doreşte să vadă dacă există diferenţe importante între prezentarea actelor criminale în mass-media şi nivelele pe care acest tip de acte le au în statisticile oficiale. Este evident că în acest caz avem de-a face cu o abordare cantitativă, pentru că un astfel de proiect de cercetare este interesat îndeosebi de comparaţiile între mărimi, numere. Să ne imaginăm că un alt cercetător doreşte să studieze modul în care opiniile jurnaliştilor legate de „ce este un act criminal", aşa cum sunt acestea transmise prin articolele pe care le semnează, pot să intre în contradicţie cu „definiţiile" strict legale ale unui astfel de act social. Dat fiind că opiniile jurnaliştilor pot fi foarte diverse, fiecare dintre ziarişti poate folosi o retorică specifică. Se poate considera că un astfel de subiect de cercetare cercetare ar putea fi studiat dintr-o perspectivă perspectivă calitativă (şi nu prin prin procedee statistice statistice rigide).
5. Eşantionarea în analiza de conţinut Deoarece nu este posibil să se analizeze absolut toate tipurile de comunicare în care apare un subiect sau o problemă de cercetare, la început trebuie să se aleagă tipul de comunicare ce va fi analizat. în general analiza de conţinut s-a realizat pe eşantioane mari de conţinuturi ale mesajelor comunicării, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea tipul de comunicare privilegiat de aceste proiecte de cercetare a fost mass-media. Etapa eşantionării în acest caz include, la rândul ei, trei sub-etape5: A.
Alegerea Alegerea tipului tipului de de media media sau sau a titlurilo titlurilorr din media - în această această sub-etap sub-etapăă se
defineşte: „întreaga diversitate a conţinutului la care se referă inferenţele pe care cercetătorul le va realiza («populaţia» proiectului de cercetare)"6. Exemplu în cazul unei unei acoperiri a unui unui anumit tip de act act social în conţinutul massmassmedia problema care se pune este: Se vor analiza acoperirile din programele de ştiri, cele din filmele artistice sau ambele tipuri? Dacă se consideră reprezentările reprezentările din filme atunci cercetătorul cercetătorul poate să fie interesat interesat să extragă extragă informaţii din toate genurile „ficţionale" (drame, (drame, soap-opera, soap-opera, comedii, desene desene animate etc.) sau poate fi mai selectiv. Dacă el se concentrează asupra acoperirii acoperirii „factuale" atunci se poate alege să se examineze acoperirea actului respectiv în toate formele de programe de televiziune (talk-show-uri, programe sociale, programe economice, economice, ştiri etc.) sau se 5
A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 100-106.
6
D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 120.
3
poate ca analiza să se limiteze la forme specifice (de exemplu, ştiri). Dar ar fi greşit să se declare că s-au obţinut informaţii şi date despre toate reprezentările din filme dacă eşantionul nu conţine decât „soap-opera".
B.
Alegerea unităţii de numărare - adică a elementului din media sau comunicare
care va fi inclus în eşantion7. C.
Eşantionarea conţinutului relevant. în cazul unei analize de conţinut,
eşantionarea are aceeaşi importanţă ca şi în cazul unei anchete. Fiind o metodă cantitativă de studiere a comunicării, „intenţia oricărei analize de conţinut este să prezinte un întreg textual exact cum un eşantion se aşteaptă să reprezinte întreaga populaţie"8. De aceea se preferă adaptarea tipurilor de eşantionare probabilistă (statistică). Nu există reguli clare referitoare la mărimea eşantionului, dar în li teratura de specialitate9 se subliniază: „cu cât eşantionul este mai mare, cu atât este mai bine. Eşantioanele mai mari, dacă sunt alese aleator, sunt mai puţin expuse riscului de a fi atipice"10.
6.
Instrumentul de lucru - „Grila de analiză de conţinut
Instrumentul de lucru (de adunare a datelor) în cazul unui proiect de cercetare care utilizează metoda analizei de conţinut este „schema de codificare a conţinutului ce urmează a fi studiat. O „schemă de codificare" poate fi definită drept „un instrument de investigaţie constând dintr-o listă de variabile care trebuie codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizată, listă care fixează valorile sau posibilităţile de codificare asociate cu această variabilă" 11. Aşadar, o „schemă de codificare" seamănă cu un „chestionar"12. în cazul unei scheme de codificare, se aplică o serie de „coduri de valori" la ceea ce este numărat: elementele procesului de comunicare considerate variază chiar ele. Aceste elemente ale procesului de comunicare analizate reprezintă „unitatea de
7
S. Chelcea, 2001, op. cit: 526.
8
M. Singletary, 1994, op. cit: 188-190.
9
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 172-175; D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 129.
10
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 173.
11
A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 116. P. Iluţ, 1997, Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, laşi.: 135.
12
4
înregistrare". Tipurile de „unităţi de înregistrare" care sunt cel mai frecvent utilizate în analizele de conţinut sunt 13: 1.
Pentru textul scris: cuvântul, tema, propoziţia, paragraful etc.
2. Pentru un text audiovizual: indivizii, locurile, numărul de indivizi în interacţiune, acţiunile, îmbrăcămintea, dimensiunea temporală sau/şi spaţială etc. Acestor „unităţi de înregistrare" li se aplică, ulterior, un anumit nivel de măsurare14. Schema de codificare este pur şi simplu o pagină care include informaţii despre conţinutul mesajelor comunicării de masă şi interpersonale. O astfel de pagină cuprinde tabele cu informaţii despre: 1.
Frecvenţa apariţiei fiecărui cuvânt separat care face parte din tema de cercetare;
2.
Frecvenţa apariţiei fiecărui subiect/temă derivată din tema de cercetare;
3.
Frecvenţa apariţiei temei de cercetare în tipuri de comunicare specifice.
7.
Avantaje şi dezavantaje ale utilizării analizei de conţinut
A.
Avantajele principale15:
•
Are un caracter metodic - este sistemică, obiectivă, are un caracter cuantificabil;
•
Permite ca prin analiza mesajelor comunicării să se evidenţieze atât elementele
constante cât şi dimensiunile care sunt supuse schimbării. B.
Dezavantajele principale16 :
-
Nu sesizează şi nu identifică procesele variate şi complexe ale modului în care
semnificaţia este realizată în interiorul textelor.
Teme de autoevaluare 1.
Definiţi unităţile de analiză care pot fi folosite într-o analiză de conţinut pentru:
(a)
Emisiunile TV de divertisment;
(b)
Ştirile principale dintr-un ziar şi dintr-un săptămânal. Motivaţi alegerile dvs. în
maxim o jumătate de pagină. 2.
Identificaţi trei teme care nu pot fi studiate prin metoda analizei de conţinut
şi motivaţi alegerile dvs. în maximum zece rânduri pentru fiecare caz. 13
A. Laramee, B. Vallee, 1991, op. cit: 260. R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 178-179. 15 D. Deacon, P. Golding, 1999. op. cit: 133. 16 D. Deacon, P. Golding, :999, op. cit: 132. 14
5
Exerciţii. 1. Se dau trei obiective de cercetare şi instrumentul de lucru şi se cere: (a)
Elaborarea a trei ipoteze de lucru;
(b)
Stabilirea eşantionului;
(c)
Completarea spaţiilor libere din „Schema de codificare" cu indicatorii adecvaţi.
A.
Obiectivele de cercetare:
1.
Identificarea elementelor-cheie constituente ale reprezentărilor pe care jurnaliştii
români le au asupra fenomenelor de violenţă în familie. 2.
Realizarea unei tipologii a modalităţilor de prezentare în presa scrisă din
România a sub-fenomenelor incluse în categoria tematică generală a „violenţei în familie". 3.
Delimitarea şi definirea modalităţilor specifice de construcţie mediatică a
fenomenului de violenţă în familie în ziarele centrale româneşti.
B.
Instrumentul de lucru:
SCHEMĂ DE CODIFICARE ZIARUL... PERIOADA... 3. Dimensiunea articolului {în centimetrii - per total centimetrii în pagina de
Categorie
luni marţ
ăă
ă
i ăă Fotografie (singură, fără articol) Articol cu fotografie
6
4. Pozi ţionarea articolului în pagina de ziar
Categorie
luni marţi miercuri joi vineri sâmbăt duminic ă
ă
Dreapta sus Stânga sus Dreapta jos Stânga jos Mijlocul paginii de ziar
5. 6. Poziţionarea/vizibilitatea articolelor în economia ziarului
Aşezarea în
lun marţ miercu joi vineri Sâmbăt duminic
pagina Prima pagină Altele
i
i
ri
ă
ă
Ultima pagina •
Menţionat in „sumarul ziarului
7. Femini n liş irna
întreg
artic ţă
Masculi n Femini n
Cu iniţiale ăş 9. Tipul sursei de ştiri despre actul violent Categorie
luni marţi miercu joi vineri sâmbăt duminică ri
ă
Ştirea este preluată de 7
la agenţia de ştiri Ştirea este preluată din altă sursă (Care___?) Ştirea nu are o sursă identificată
10. Viol enţă în familie
11. 12. Locul desfăşurării actelor de violenţă
1.. ţ
ăă
ă
■-> Circumstanţe
â luni
Locuinţa proprie ţ ţ La locul de muncă Locuinţa prietenilor/ alte persoane cunoscute Alte spaţii publice ţă
13.
vlob declanşării actelor de violenţă în familie
Circumstanţele/ Circumstanţe
ilu luni marţi
miercur joi viner sâmbăt duminică i
i
ă
Adulter Agresivitate verbală/altercaţie/ violenţa 8
psihologică Nerespectarea unor obligaţii juridice Răzbunar e Distrugerea bunurilor victimei Abuz
Psihic Fizic
asupra copiilor Sărăcia/Lipsa banilor Şomajul/pierderea locului de muncă Drogurile Boala psihică Abuzul sexual Violenţa fizică repetată anterioară Gelozia Nerespectarea obligaţiilor moralsociale Socializarea primară Alta (Care?_J
14. 15. Stilul de mediatizare Categorii
luni marţi miercu joi viner sâmbătă duminic ri
i
ă
Jurnalistul descrie cazul, fără a-l evalua/descrieri 9
şăă măsură/ Descrieri şi evaluări Jurnalistul mai mult ăă
17. 18. Tonalitatea
istului
jurna Categorii
luni marţi miercu Joi vineri sâmbătă duminică ri
ă ă ă Nu caracterizează agresorul
19. 20. Caracterizarea agresorulu i Categorii
marţ miercur joi vineri sâmbăt duminic i
i
a
a
ă ă Caracterizare socio-morală Caracterizare etnică Caracterizare religioa să
10
22. 23. Statutul legal al actelor de violenţă în familie comise/Severitatea con-
ţ
ăă
ă
mifeiL joi ui i Act reclamat de victimă
Act anchetat de poliţie şi alte organe/instituţii Act aflat sub urmărire penală Sub urmărire/Condamnare judecătorească Caz judecat/în care sa dat verdictul/în care s-a dat ăăăţ Victima a avut nevoie de un Ăăă un număr de zile Nici una din cele anterioare
11
31. 32. Vârsta victimei şi a agresorului Categorii
luni marţi miercur joi vineri sâmbăt duminică i
ă ă
ă
Da Nu Da Nu
33. 34. Nivelul de instruc ţie al victimei şi al agresorului Categorii luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică Nivelul de instrucţie al victimei este precizat Da Nu Nivelul de instrucţie al agresorului este precizat Da Nu 12
2. Fie un proiect de cercetare cu tema: „Caracteristici mediatice ale campaniei electorale X". în acest caz se cere: (a)
Formularea obiectivelor de cercetare;
(b)
Elaborarea a trei ipoteze de lucru;
(c)
Elaborarea „Schemei de codificare".
Termeni - cheie Metode specifice ştiinţelor comunicării; Analiza de conţinut; Eşantionare; Grilă de analiză de conţinut;
Lecturi suplimentare Agabrian, M, (2006), Analiza de conţinut, Editura Polirom, Iaşi. Chelcea, S, (2001), Metodologia cercetării sociologice - Metode cantitative şi calitative, Editura Economică, Bucureşti.
Chelcea, S, (2001), Tehnici de cercetare sociologică, Editura SNSPA, Bucureşti. Vlăsceanu, L, (1986), Metodologia cercetării sociale, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Zamfir, C, Vlăsceanu, L, (coord.) (1993), Dicţionar de Sociologie, Editura Babei, Bucureşti.
Capitolul VIII METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA LINGVISTICĂ
Obiective 1.
Definirea metodelor analizei lingvistice;
2.
Prezentarea tipologiei metodelor analizei lingvistice;
3.
Exemplificarea procedeelor de aplicare a unor metode de analiză lingvistică;
13
4. Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat pe una dintre metodele analizei lingvistice____________________
1. Specificul metodelor de analiză lingvistică Metodele de analiză lingvistică sunt un domeniu eclectic şi nou în studiul sistematic al textelor comunicării17. Există mai multe perspective de analiză lingvistică a textelor media 18:
Codificator Sintaxă Semantică
Pragmatică
ă
ă
ă
3 Semantica
5 Pragmatica
denotativă Pragmatic
conotativâ 6 Pragmatica
ă
pragmaticii
01 Sintaxă ă
2. Tipologia metodelor de analiză lingvistică 1. Analiza structuralist-semiotică - este preocupată nu de conţinutul manifest al unui text, ci de relaţiile structurale din interiorul său. Procesul de comunicare este privit ca fiind compus din semne organizate în sisteme numite „coduri". Codurile sunt convenţii sau înţelegeri care leagă un semn de semnificaţia sa şi ele sunt de tipuri diferite: coduri culturale, coduri ideologice, coduri de limbaj19. Analiza semiotică este în principal descriptivă - sistemele de semne, semnificaţia, reprezentarea şi practicile de semnificare sunt identificate şi ulterior interpretate, de exemplu, drept complexe ideologice. Analiza semiotică modernă de acest tip rezultă din opera lui F. de Saussure şi Ch. S. Pierce. Orice semn are două caracteristici fundamentale:
17
D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 132. B. Gunter, 2000, op. cit: 58-59. 19 B. Gunter, 2000, op. cit: 83. 18
14
A.
Este arbitrar;
B.
Funcţionează la diferite nivele de semnificaţie astfel încât are două dimensiuni
importante20: a.
O denotaţie - conţinutul manifest al semnului sau mulţimii de semne este
ceea ce se poate spune în mod obiectiv că există; b.
O conotaţie - conţinutul latent a ceea ce un text scris se poate spune că
semnifică şi funcţionează la un nivel subiectiv de percepţie şi experienţă. Conotaţia funcţionează la al doilea nivel de semnificaţie şi, prin aceasta, ea face legătura între mituri sociale specifice vieţii sociale şi culturale21. întotdeauna semnele funcţionează structural, conform codurilor şi convenţiilor specifice. 1.
„Convenţiile" pot fi definite drept: „constrângeri impuse de comunitatea în care
trăieşte utilizatorul de semne, acţionând adesea implicit la nivelul limbajului, al comportamentului social"22; 2.
„Codurile" sunt: „procedee interpretative, clustere sistematizate de semnificaţii
etno-culturale, care permit comunicării să apară în interiorul unor culturi specifice şi care transmit prin combinaţia lor de semne semnificaţii culturale şi ideologice în interiorul acestor culturi"23. Codurile şi convenţiile funcţionează întotdeauna în construcţia şi interpretarea textelor comunicării. Procesul prin care anumite coduri şi convenţii sunt incluse în producţia unui text este numit „codificare", în timp ce procesul prin care vorbitorii, cititorii, ascultătorii sau spectatorii folosesc anumite coduri în interpretarea pe care o dau textelor este numit „decodificare"24. Există două tipuri de analiză semiotică a unui text 25: a.
Studiul sincronic al textului - este interesat de relaţiile care există între diferitele
elemente ale textului, examinează modelele opoziţiilor pereche din text; b.
Studiul diacronic al textului media (al modului în care evoluează naraţiunea), se
concentrează pe lanţul de evenimente, pe „structura sintagmatică" ce
20
D. Rovenţa-Frumuşani, 1999, Semiotică, societate, cultură. Editura Institutul European, laşi.: 286; 289. 21 D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 138. 22 D. Rovenţa-Frumuşani, 1999, op. cit: 287. 23 D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 139. 24 D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 139. 25 D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit.: 141; D. Rovenţa-Frumuşani, 1999, op. Cit.: 303.
15
o formează. Textele sunt considerate drept un şir de evenimente care, împreună, formează o structură. Exemplu O analiză a unui număr de reclame TV poate alege şase campanii publicitare pentru şase produse similare. în prima etapă se realizează transcrieri ale reclamelor acoperind categorii de produse asemănătoare ca preţ, disponibilitate şi accesibilitate. Analiza începe prin descrierea fiecărei reclame. Una dintre acestea a prezentat doi copii trimişi la culcare de părinţii lor care ulterior au luat masa în mod romantic utilizând brandul X: această cină este apoi întreruptă de copii care se scoală şi cer să li se acorde atenţie. Aplicând o analiză structuralistă la această reclamă, cercetătorul identifică mai întâi un număr de opoziţii binare. Pentru o pereche de opoziţi „brandul X" este asociat cu o cină romantică în doi şi cu ideea creării unei atmosfere exotice, iar „non-brandul X" este legat de ideea de a avea grijă de familie, a face ceva care ţine de rutină şi a consuma ceva obişnuit. După ce a identificat aceste opoziţii binare, în etapa ulterioară cercetătorul trebuie să descopere o temă comună care stă la baza mesajelor implicite. în cazul reclamei anterioare tema poate fi neobişnuitul vs. obişnuitul. Astfel, „brandul X" este neobişnuit în timp ce consumul unei altui brand (non-brandul X") este obişnuit. Acest tip de strategie poate fi apoi aplicată la alte reclame din eşantionul selectat. 2.
Analiza de discurs - este definită drept: „un aspect al semioticii şi o formă
de lingvistică critică"26. Discursul trebuie înţeles în cea mai largă extensiune a sa drept „orice enunţare ce presupune un locutor şi un auditor şi prin care primul are intenţia de a influenţa într-o anumită modalitate pe cel de-al doilea"27. Analiza de discurs este preocupată în general cu studierea unor eşantioane extinse de vorbire sau text, cu caracteristicile structurale, stilistice şi retorice ale lor şi cu forma de dialog sau de interacţiune comunicativă care se manifestă prin acestea. Sunt analizate semnificaţiile sociale condiţionate de alegerile sintactice în formularea comunicării scrise sau vorbite28. Analiza de discurs implică examinarea mijloacelor prin care limbajul creează ordine în mulţimea de fenomene din lume, aduce la viaţă experienţa socială proprie unor indivizi. 26
B. Gunter, 2000, op. cit: 87. A. Laramee, B. Valee, 1991, op. cit: 264. 28 D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 10. 27
16
Exemplu în lucrarea m Racism and the Press29 a fost aplicată metoda analizei de discurs asupra articolelor şi ştirilor din ziare care au avut teme legate de minorităţile etnice. Acestea au fost analizate pentru a reconstrui viziunea ideologică fundamentală existentă în presă. în acest caz centrul de interes l-a reprezentat compoziţia şi structura articolelor şi ştirilor definiţia situaţiei, natura explicaţiei şi morala poveştii. Prin intermediul analizei categoriilor descriptive din articole s-a demonstrat faptul că minorităţile etnice au fost prezentate drept „grupuri problematice".
3.
Analiza retorică - este interesată de studiul modalităţii în care mesajul
este prezentat vizual sau textual şi alegerile comunicaţionale existente. Ea se concentrează pe o serie de caracteristici fundamentale: compoziţia, forma, utilizarea metaforelor şi structura argumentării şi a raţionamentului . Acest tip de analiză implică o reconstrucţie a compoziţiei sau organizării unui mesaj direct observabil şi perceptibil prin intermediul unei lecturi detaliate a fr agmentelor sau unităţilor mai mari de texte sau materiale vizuale. Astfel analiza retorică implică clarificarea caracteristicilor externe formale ale limbajului sau/şi imagisticii utilizate, punând accentul fie pe construcţia (proprietăţile sintactice ale unui text), fie pe aspectele pragmatice ale limbajului utilizat (alegerile, practicile şi strategiile comunicatorului). Exemplu Aplicarea metodei analizei retorice la analiza mesajelor din reclame permite să se înţeleagă şi să se explice utilizarea subtilă a cuvintelor, frazelor şi imaginilor în acestea.
4.
Analiza narativă - se concentrează pe structura formală a textului dar
realizează aceasta din perspectiva „naraţiunii". „Naraţiunea" este definită drept „un text organizat secvenţial, prezentând acţiuni şi evenimente corelate de relaţii cauzale, finale, temporale şi de un model global: schema de acţiune" 30. în acest tip de analiză sunt importante caracteristicile textului simplu şi personajele însele plus actele lor, problemele lor, alegerile pe care le fac şi dezvoltarea generală a acţiunii.
29 30
Van Dijk, T, 1991, Racism and the Press, Routledge Ltd. D. Rovenţa-Frumuşani, 2000, Argumentarea - Modele şi strategii, Editura AII, Bucureşti.: 145.
17
Procedeul analizei narative este axat pe reconstrucţia şi descrierea structurii narative plecând de la actele, evenimentele, dificultăţile şi secvenţialitatea evenimentelor aşa cum apar acestea din punctul de vedere al personajelor.
5.
Analiza interpretativă - consideră că mesajele comunicării pot transmite
semnificaţii multiple, acestea din urmă variind de la un „receptor" la altul. Scopul unei astfel de analize de conţinut calitative este „de a fi sistematică şi analitică dar nu rigidă - categoriile şi variabilele ghidează iniţial studiul dar se aşteaptă ca altele să apară pe parcursul cercetării, inclusiv o orientare spre descoperire şi comparaţia constantă a situaţiilor, localizărilor, stilurilor, imaginilor, semnificaţiilor şi nuanţelor importante"31.
3. Procedee de aplicare a metodelor de analiză lingvistică în cazul metodei analizei lingvistice a textelor, răspunsul la întrebarea: „Care sunt etapele aplicării acestei metode la datele concrete/reale?" nu este unic 32. Se vor prezenta numai trei exemple de astfel de procedee de analiză lingvistică, pentru restul urmând a se consulta bibliografia suplimentară.
A. Retorica clasică - are un caracter organizat, serial. O astfel de abordare ce descompune un text este în „părţi distinctive"33: 1. Exordium - care reprezintă începutul şi ideea generală a discursului. Exordium poate fi:
a.
Simplu (caz în care nu se cer explicaţii prealabile);
b.
Insinuant;
c.
Ex abrupto (se intră direct în subiect);
2. Propositio - este vorba de „expoziţiunea ca esenţializare a conţinutului semantic"; 3.
Narratio - reprezintă relatarea faptelor necesare înţelegerii problemei;
4.
Confirmatio - este acea parte a discursului care probează tot ce s-a spus în
propositio şi s-a relatat în naratio. Sunt utilizate trei tipuri de argumentare:
a.
Crescendo/climax (de la argumentele mai slabe la cele mai puternice);
31
D. Altehide, 1996, Qualitative media analysis, Sage Univ. Paper, Sage Pbl.: 16. B. Gunter, 2000, op. cit: 91. 33 D. Rovenţa-Frumuşani, 2000, op. cit: 166-170. 32
18
b.
Descrescendo/Anticlimax (argumentul decisiv este formulat la început şi
este urmat de argumente mai slabe); c.
Ordinea nestoriană (în care argumentele puternice sunt plasate atât la
începutul cât şi la sfârşitul discursului); 5.
Refutatio - respingerea argumentelor adversarilor;
6.
Peroratio - reprezintă încheierea discursului. Ea poate fi:
a.
Simplă (sunt reluate argumentele cele mai puternice);
b.
Peroraţie (se face apel la emoţie şi raţionament în acelaşi timp).
B. Analiza lingvistică a unui articol publicat pe prima pagină a unui ziar — metoda cuprinde următoarele etape 34: 1. Etapa „regizării formale a textului articolului" - Este o etapă ce implică o analiză a poziţiei, compoziţiei şi relaţiilor inter-textuale imediate ale exemplului de text media ales. în acest caz sunt importante trei elemente: a.
Poziţia textului în „economia" paginii de ziar - Pentru aceasta se identifică
localizarea articolului de interes în raport cu alte articole. Exemplu Se caută răspunsul la întrebările: Unde este el amplasat în interiorul ziarului ca „tot" (întreg) şi unde este el plasat în pagina respectivă? Ce spune poziţionarea sa iniţială şi cea generală despre semnificaţia care i-a fost acordată? Ce sugerează această poziţionare despre importanţa articolului din punct de vedere jurnalistic? Se poate evidenţia din această amplasare existenţa unei serii de influenţe ale activităţii jurnalistice? b.
Compoziţia articolului - Se referă la compoziţia, aranjamentul tipografic şi stilul
tipografic. Exemplu Se caută răspunsul la întrebările: Cum este aranjat articolul în pagină? Care sunt, în termeni descriptivi, principalele caracteristici definitorii ale „nucleului" său - unitatea textului articolului reprezintă armonia dintre titlul principal, sub-titlul şi paragraful rezumativ iniţial? Cum este aranjat acest nucleu şi cum este el definit stilistic? Şi cum se adaugă aceşti factori sau cum sunt ei complementari în raport cu ceea ce s-a diferenţiat din poziţia articolului ca text în interiorul ziarului şi din juxtapunerea sa cu textele care îl înconjoară imediat?
34
D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 174-183.
19
c.
Relaţiile inter-textuale - De această dată sunt luate în considerare relaţiile
inter-textuale pe care le are articolul analizat cu alte articole şi cu alte tipuri de discurs prezente în interiorul ziarului (de tipul reclamelor sau editorialului). Exemplu: întrebările la care analiza caută să răspundă în acest moment sunt: Se pot stabili unele legături între subiect sau temă cu alţi itemi de pe aceeaşi pagină sau de pe alte pagini din interiorul ziarului? Care sunt principalele caracteristici ale acestor legături? Odată ce s-a stabilit una sau mai multe legături, se va încerca să se vadă cum funcţionează ele: Ce le permite lor să funcţioneze inter-textual? Este posibil să se infereze unele atitudini sau valori din aceste relaţii inter-textuale, şi dacă da, cum sunt acestea realizate în ceea ce priveşte compoziţia sintactică, idiomul şi tonul articolului? 2.
Etapa „structurii tematice" a articolului - Punctul de plecare în acest caz îl
constituie aplicarea elementelor „piramidei" naraţiunii ştirilor (articolelor) din media (scrisă şi audiovizuală) la materialul empiric considerat. în această etapă se vor identifica concepţiile sau propoziţiile-cheie fundamentale care formează textul ca întreg şi îi asigură coerenţa. Exemplu întrebările specifice la care se caută un răspuns sunt: Ce face ca un text să se menţină unitar ca o „naraţiune" (cu un început, conţinut şi un sfârşit) şi care sunt pasajele narative specifice care funcţionează între aceste stadii ale naraţiunii şi contribuie la dezvoltarea secvenţială a naraţiunii ca un întreg? Cum contribuie fiecare parte a textului ştirii (articolului) - evenimentele descrise, citatele utilizate, rezultatul prevăzut etc. - la poziţia sa în interiorul progresiei ierarhic ordonate a naraţiunii totale? 3.
Etapa examinării funcţionării „schemei de discurs" - în care se organizează
textul este preocupat de identificarea următoarelor trei stadii ale discursului: a.
Structura schemei discursive - în acest stadiu se descompune textul analizat în
sub-texte ale surselor jurnalistice (jurnalistul, actorul X, actorul Z, instituţia A etc.) şi se reordonează materialul în funcţie de importanţa surselor invocate. Ulterior se identifică modalităţile în care ordonarea surselor care dezvăluie unele priorităţi şi la care se face referire în text se leagă de structura tematică fundamentală a articolului analizat. 20
b.
Cantitatea şi calitatea sursei - în această sub-etapă se analizează tipurile
de citări ale surselor - „în favoarea" vs. „în defavoarea" unei poziţii - şi se califică diferenţele calitative dintre aceste tipuri de surse. c.
Identificarea procedeelor de „încadrare" - După identificarea şi re-organizarea
„vocilor" citate în eşantionul de texte în protagonişti şi antagonişti, acum trebuie analizat cum sunt ei utilizaţi în relaţie reciprocă. Exemplu întrebările la care se răspunde acum sunt: Cum sunt utilizate anumite surse pentru a submina, schimba sau discredita ceea ce este propus de surse diferite, chiar plaste pe o poziţie opusă celor principale? Cum sprijină această folosire a surselor ordonarea lor evaluativă în relaţie cu discursul dominant al textului? 4.
Etapa analizei modalităţii în care alegerea unui anumit tip de lexic vine în
sprijinul structurii tematice a articolului ca întreg - în acest fel se poate demonstra
cum diferite cuvinte dintr-un text fundamentează semantică generală a naraţiunii discursului (articolului de ziar analizat). 5.
Etapa analizei schemelor discursive „macro" vs. „micro" - Vizează analiza
modalităţilor în care macro-structurile tematice ale textelor sunt utilizate în aplicarea schemelor de discurs, începând cu tipul de formulare al titlurilor şi pasajelor introductive din articol.
4. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării metodelor de analiză lingvistică A. Avantajele principale35: -
Au un caracter flexibil, adaptabil schimbărilor din tipurile de comunicare.
-
Pot oferi o imagine destul de amănunţită a caracteristicilor implicite ale unui
mesaj. B. •
Dezavantajele principale36 :
Nu pot oferi explicaţii generale ale elementelor de comunicare studiate deci
rezultatele aplicării acestor metode nu pot oferi o bază solidă pentru generalizarea rezultatelor la un set de date empirice. •
Pentru că au un caracter ne-structurat, sunt extrem de subiective şi imparţiale
astfel încât nici o analiză lingvistică nu poate diferenţia cu precizie toate regulile codului socio-cultural pe baza căruia se construieşte mesajul. 35 36
A. Laramee, B. Vallee, 1991, op. cit.: 266. R. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 98; B. Gunter, 2000, op. cit: 35-37.
21
Teme de autoevaluare 1.
Un trust de presă intenţionează publicarea unei noi reviste destinată publicului
feminin din România iar patronul acestui trust doreşte să editeze un „Ghid stilistic" adresat redactorilor şi ziariştilor. Pentru aceasta vă solicită să identificaţi specificul articolelor din alte reviste de succes concurente. Ce tip de analiză lingvistică a textelor media aţi folosi pentru a răspunde cerinţelor lui? Motivaţi alegerea dvs. în maximum zece rânduri. 2.
Care ar fi trei subiecte pentru un proiect de cercetare pentru care aţi folosi mai
degrabă metoda analizei structuralist-semiotice decât cea a analizei retorice? Menţionaţi şi motivaţi alegerile dvs. în maximum o jumătate de pagină.
Exerciţii. 1. Se dă următorul discurs al preşedintelui SUA, George W. Bush, din 14 decembrie 2003, şi se cere realizarea unei scurte analize de discurs plecând de la el: „December 14, 2003 - President Bush Addresses Nation on the Capture of Saddam Hussein Good afternoon. Yesterday, December the 13th, ataround 8:30 p.m. Baghdad time, United States military forces captured Saddam Hussein alive. He was found near a farmhouse outside the city of Tikrit, in a swift raid conducted without casualties. And now the former dictator of Iraq will face the justice he denied to millions. The capture of this man was crucial to the rise of a free Iraq. It marks the end of the road for him, and for all who bullied and killed in his name. For the Baathist holdouts largely responsible for the current violence, there will be no return to the corrupt power and privilege they once held. For the vast majority of Iraqi citizens who wish to live as free men and women, this event brings further assurance that the torture chambers and the secret police are gone forever. And this afternoon, I have a message for the Iraqi people: You will not have to fear the rule of Saddam Hussein ever again. All Iraqis who take the side of freedom have taken the winning side. The goals of our coalition are the same as your goals sovereignty for your country, dignity for your great culture, and for every Iraqi citizen, the opportunity for a better life. 22
In the history of Iraq, a dark and painful era is over. A hopeful day has arrived. All Iraqis can now come together and reject violence and build a new Iraq. The success of yesterday's mission is a tribute to our men and women now serving in Iraq. The operation was based on the superb work of intelligence analysts who found the dictator's footprints in a vast country. The operation was carried out with skill and precision by a brave fighting force. Our servicemen and women and our coalition allies have faced many dangers in the hunt for members of the fallen regime, and in their effort to bring hope and freedom to the Iraqi people. Their work continues, and so do the risks. Today, on behalf of the nation, I thank the members of our Armed Forces and I congratulate them. I also have a message for all Americans: The capture of Saddam Hussein does not mean the end of violence in Iraq. We still face terrorists who would rather go on killing the innocent than accept the rise of liberty in the heart of the Middle East. Such men are a direct threat to the American people, and they will be defeated. We've come to this moment through patience and resolve and focused action. And that is our strategy moving forward. The war on terror is a different kind of war, waged capture by capture, cell by cell, and victory by victory. Our security is assured by our perseverance and by our sure belief in the success of liberty. And the United States of America will not relent until this war is won. May God bless the people of Iraq, and may God bless America. Thank you." (Sursă: http://www.whitehouse.gov/news/releases/2003/12/20031214-3.html)
2. Se dă următorul articol din ziarul „Cotidianul" - 9 decembrie 2003 (Imaginile 1 3), - şi se cere realizarea unei scurte analize lingvistice plecând de la el. Imaginea 1
INTENŢII
Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor Termeni - cheie
23
Metode specifice ştiinţelor comunicării; Analiza lingvistică; Analiza structuralistsemiotică; Analiza de discurs; Analiza retorică; Analiza narativă; Analiza interpretativă.
Lecturi suplimentare Adam, J-M, Revaz, F, (1999), Analiza povestirii, Editura Institutul European, Iaşi. Klinkenberg, J, M, (2004), Iniţiere în semiotica generală, Editura Institutul European, Iaşi. Maingueneau, D, (2007), Analiza textelor de comunicare, Editura Institutul European, Iaşi. Maingueneau, D, (2007), Discursul literar -Paratopie şi scenă de enunţare, Editura Institutul European, Iaşi. Reboul, A, Moeschler, J, (2001), Pragmatica - azi, Editura Echinox, Cluj. Rovenţa-Frumuşani, D, (1999), Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iaşi. Rovenţa-Frumuşani, D, (2000), Argumentarea - Modele şi strategii, Editura All, Bucureşti. Rovenţa-Frumuşani, D, (2004), Analiza discursului - Ipoteze şi ipostaze, Editura Tritonic, Bucureşti.
Capitolul IX METODE ŞI TEHNICI SPECIFICE ŞTIINŢELOR COMUNICĂRII: ANALIZA VIZUALĂ
Obiective 1.
Definirea metodelor analizei vizuale;
2.
Prezentarea tipologiei metodelor analizei vizuale;
3.
Exemplificarea procedeelor de aplicare a unor metode de analiză vizuale;
4. Dobândirea abilităţilor practice necesare în cazul unui proiect de cercetare bazat pe una dintre metodele analizei lingvistice________________________
24
1. Specificul metodelor de analiză vizuală Analiza vizuală este „ruda săracă" a metodelor de cercetare în domeniul comunicării37. Orice imagine este ambivalenţă pentru că ea este, simultan: 1.
„Obiectivă", părând să transmită scena însăşi, „realitatea exactă";
2.
„O variantă" (dintr-o multitudine de variante posibile) a realităţii.
Mai mult decât fotografia, filmul (artistic, de televiziune) este articulat la dublu nivel vorbire şi imagine - utilizând astfel două mulţimi distincte, dar complementare, de „coduri" şi „convenţii".
2. Tipologia metodelor de analiză vizuală Există două mari „clase" de metode de factură lingvistică din care s-au dezvoltat metodele de analiză vizuală 38:
A.
Metoda analizei structuralist-semiotice - un proiect de cercetare care
foloseşte această metodă este interesat să studieze unul dintre două tipuri de „semne iconice": 1.
Fotografia - există patru abordări generale ale analizei vizuale:
a.
Imaginile vizuale ca „deformare"; c. Imaginile vizuale ca sisteme semiotice;
b.
Imaginile vizuale ca simbolism; d. Imaginile vizuale ca garanţi epistemici;
2.
Filmul - studiul este interesat de două tipuri de „coduri" şi „convenţii":
a. Tehnice;
b. Simbolice.
B.
Metoda analizei naraţiunii - situaţie în care există:
1.
Metodele fundamentale de studiere ale „naraţiunii" vizuale - acestea sunt de
două tipuri: a. Metodele abordării sintagmatice; b. Metodele abordării paradigmatice; 2.
Metodele de studiere a „genului vizual":
a. Metoda „abordării categoriilor"; b. Metoda „clasificării" sau a „elementelor principale".
3. Procedee de aplicare a metodelor de analiză vizuală
37
A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 189. D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 185-208; A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 130-225. 38
25
Se vor prezenta schematic elemente ale metodelor de analiză vizuală (Pentru o explicaţie detailată a acestora se poate consulta bibliografia suplimentară).
A. Metodele analizei structuralist-semiotice 1. Metodele structuralist-semiotice de analiză ale fotografiei
a.
Metoda analizei imaginilor foto ca „deformări ale realităţii" - Pleacă de la
presupunerea că există manipulări vizuale în cazul fotografiilor din media care duc la schimbarea sensului unei imagini. Metoda implică aplicarea unui procedeu în doi paşi: 1.
Cercetătorul îi însoţeşte şi îi observă pe reporteri, echipa de filmare sau jurnaliştii
foto în teren atunci când ei aleg şi filmează sau fotografiază imagini pentru a le include într-un produs media; Exemplu Deseori s-a observat că operatorii şi fotografii s-au poziţionat în spatele forţelor de poliţie atunci când este vorba de situaţii con-flictuale (demonstraţii, revolte, greve) furnizând astfel un punct de vedere care se conformează cu perspectiva dominantă în rândul poliţie şi nu a masei de demonstranţi. 2.
Cercetătorul observă munca din redacţie, mai exact procesele de producţie,
inclusiv alegerea finală, deciziile de editare şi eliminarea unor scene sau imagini. b.
Metoda analizei imaginilor foto ca simboluri - Ceea ce contează în acest caz este
puterea unei imagini de a face apel la sau de a utiliza sentimente, speranţe şi temeri adânc înrădăcinate. Sunt făcute comparaţii cu limbajul (de obicei scris, dar şi vorbit) care însoţeşte imaginea. c.
Metoda analizei imaginilor ca sisteme semiotice - Presupune ca cercetătorul să
verifice valoarea semiotică a anumitor semne din interiorul unei imagini prin utilizarea „testului înlocuirii": el substituie diferite elemente (culori, elemente de proxemică, dinamică, vârstă, gen, etnie, expresie, stil corporal, accesorii, aspecte ale limbajului care însoţesc prezentarea imaginii etc.) din imaginea foto analizată. d.
Metoda analizei imaginilor ca „garanţi epistemici"1 - este o abordare care
permite diferenţierea „epistemologiilor imaginilor vizuale" şi a utilizării variate a imaginilor. Metoda implică utilizarea unor „grupuri de editare", în care participanţii la un grup asamblează imaginea foto din elementele componente şi discută nuanţele semnificaţiei sale în asociere cu alegerile şi selecţiile vizuale. 2. Metoda structuralist-semiotică de analiză a filmului - pleacă de presupoziţia
conform căreia, fiind un tip de „limbaj" semnificativ, filmul este compus din variate 26
„coduri" şi „convenţii". Metoda constă în identificarea părţilor distinctive ale imaginii vizuale, mai exact în analiza elementelor tehnice şi a celor simbolice din cadrul unui film. Metoda este aplicată conform următorului traiect: a.
Adunarea datelor - Numărul de filme sau programe care vor fi analizate va
depinde de o serie de factori cum ar fi: problemele de cercetare stabilite, mărimea studiului etc. în literatura de specialitate se consideră că numărul maxim de filme pentru orice proiect de cercetare va fi de 10 filme analizate în profunzime; b.
Etapa analizei elementelor tehnice: Se realizează o „transcriere" a materialului
vizual selectat care este segmentat în mai multe categorii tehnice: Exemplu Elementele tehnice ale imaginii de film39
Definiţie
Sub-elemente tehnice componente Prim-planul oferă o imagine a unei părţi din corpul
unei persoane (cap, braţe, picioare etc). Planul-detaliu oferă o imagine foarte apropiată a unei părţi din corpul unei persoane (cap, braţe, picioare etc.) sau dintr-un obiect. Planul mediu este planul tipic pentru studiourile de televiziune şi, în el, persoanele apar, de obicei, de la talie în sus. Persoana sau obiectul rămân, până la un punct, izolate, desprinse de mediul în care se află, spre deosebire de planul general. Planul general este adesea folosit pentru a poziţiona sau/şi a lega o persoană de mediul său înconjurător. Există două tipuri de planuri generale care fac acest lucru: (a). Planul de acoperire care este folosit pentru a lega un personaj de celelalte şi pentru a arăta relaţiile cu acestea; (b). Planul de stabilire care este creat în mod special pentru a oferi o percepţie asupra zonei. Planul care redă un punct de vedere sau unghi subiectiv. Unghiul camerei de filmat
Acesta reprezintă plasarea camerei de filmare faţă de
persoanele sau obiectele aflate în
Unghiul de jos este unghiul în care camera de
filmare este poziţionată sub nivelul ochiului, privind în sus către subiectul filmat. Cu alte cuvinte, în acest caz, se filmează de jos în sus.
39
A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Newbold, 1998, op. cit: 132-141; D. Deacon, P. Golding, 1999, op. cit: 225-247M. Bălăşescu, 2004, Manual de producţie de tele¬viziune, Editura Polirom, laşi.: 114153.
27
ă
Unghiul tip „straight on" este un unghi de 180 de grade
(camera filmează drept înainte). în acest caz camera este situată la nivelul subiectului. estetic, cât şi psihologic; mult mai important este faptul că el se poate adăuga la relaţiile spaţiale existente, dimi- Unghiul de sus filmat de sus. este unghiul în care subiectul este nuând, în acest fel, bi-dimensio-nalitatea imaginii pe ecran. Obiectivele pentru unghiuri largi (sau grand-angulare) sunt folosite mai mult la planurile generale, Obiectivele „ochi-de-peşte" sunt obiective cu focala foarte scurtă şi care distorsionează imaginea, impregnând scena cu tensiune şi dramatism; ele nu ţin seamă de convenţiile standard. Teleobiectivele - ele facilitează înregistrarea subiectelor (pe bandă) de la distanţă mai mare si pe ecran.
au unghiuri mici.
Obiectivele transfocator (sau zoom) permit cameramanului să facă trecerea de la teleobiectiv la grand-angular sau de la plan general la prim-plan, fără a opri camera. Această trecere direcţionează atenţia audienţei către un anumit număr de obiecte şi/sau persoane din cadrul filmat. Şartul ori punerea la punct pe prim-plan sau punerea la punct la distanţă sunt realizate prin intermediul obiectivelor folosite şi a profunzimii lor de câmp. Profunzimea mare de câmp permite cuprinderea întregului câmp vizibil, în aşa fel încât toate lucrurile aflate în cadru să fie clare. Punerea la punct facilitează concentrarea atenţiei audienţei asupra acelei părţi a ecranului pe care autorii filmului o consideră mai interesantă. „Panoramicul" este mişcarea camerei în plan orizontal sau vertical, fapt ce permite urmărirea. Mişcările camerei sau a unui personaj sau, scanarea scenei filmate. Dacă „panoramicul" ca mişcare a camerei este folosit în mod obiectiv, poate permite audienţei să urmărească acţiunea în stilul unui voyeur, ca şi cum membrii ei înşişi ar observa-o de la distanţă. „Panoramicul" permite regizorului să susţină concepţia unui plan, a unei secvenţe, să îi menţină dramatismul fără a face tăieturi la montaj.
28
Mişcările în plan orizontal şi vertical pot fi de asemenea folosite într-o manieră subiectivă -aceasta este situaţia planului tip „unghi-subiectiv" („point-of-view shot7„POV shot"), în care audienţa vede lumea prin ochii personajului principal. Planul de urmărire cu camera în mişcare pe un dispozitiv special („travling" sau „dolie") oferă acelaşi gen de continuitate a planului pe care un regizor o poate dori de la o mişcare în plan orizontal sau vertical, urmărind acţiunea de pe un dispozitiv special, împins pe şine, suit pe un vehicul în mişcare sau pe o macara. Acesta permite ca acţiunea desfăşurată foarte rapid să fie filmată de aproape sau de la distanţă. Spre deosebire de zoom, care pare să străbată spaţiul, planul realizat cu camera în mişcare urmăreşte evenimentul pe măsură ce are loc.
Lungimea filmării sau durata unui plan Acest element poate modifica percepţia audienţei asupra timpului şi spaţiului. Filmările lungi tind să încorporeze panoramice verticale sau orizontale - planuri de urmărire şi mişcări în plan orizontal sau vertical. Lungimea unui plan, în mod deosebit în cadrul unui prim-plan, poate accentua dramatismul sau atmosfera de intimitate. Montajul
Montajul permite asamblarea planurilor într-o suită Cea mai simplă formă de montaj este tăierea directă, acolo unde un plan este instantaneu înlocuit de un al doilea, care poate fi apoi înlocuit cu un al treilea etc. Montajul joacă un rol cheie în construirea spaţiului şi timpului; construirea timpului şi spaţiului este subordonată logicii firului narativ din film şi, în special, lanţului de tip „cauză-efect". Tehnicile de producţie pot presupune efecte piro-optice sau trucaje digitale. include animaţie, trucaje sau computer. Luminile pot fi folosite nu numai
Iluminatul la nivel ridicat.
29
pentru a crea un simţ al timpului şi al locului, dar şi al atmosferei şi al personajului. Iluminatul la nivel scăzut. c. Analiza elementelor simbolice ale imaginii de film - Se realizează o „transcriere" a materialului vizual selectat care este segmentat în mai multe categorii simbolice: Exemplu Elementele simbolice ale imaginii de film40
Element
Conţinut simbolic
Color sau/şi alb-negru Folosirea imaginilor color sau alb-negru poate transmite atât mesaje realiste cât şi mesaje purtătoare de metafore sau expresive Costumele şi obiectele Vedetele şi evoluţiile lor
Vedetele sunt „idoli", dar şi „imagini" deosebite care
poartă o putere simbolică şi sunt identificate cu anumite „genuri" ale filmului sau cu un anumit gen de personalitate Sunetul
Codurile sonore pot fi împărţite în două categorii: (a). Sunetul
diegetic - este sunetul care provine de la scena filmată şi este format din efectele sonore şi din dialog; (b). Sunetul non-diegetic - este sunetul care nu provine din scena şi este format din muzică sau din „voice over . Efectele sonore sunt adesea folosite pentru a crea o atmosferă realistă, verosimilă, şi pot fi, la rândul lor, împărţite în două tipuri: (a). Sunetele care ţin de atmosferă - zgomote de fundal cum ar fi vântul sau păsările care cântă etc; (b). Efectele sonore care sunt justificate - adică sunetele legate, în mod direct, de ceea ce vedem pe ecran (explozii sau împuşcături etc). Dialogul poate exista în două forme: (a). Ca „voice over"; (b). Ca sincron (caz în care vorbitorul este prezent pe ecran). Punerea în scenă („Mizanscena")
Reprezintă suma tuturor personajelor, obiectelor
şi lucrurilor existente într-un cadru, conţinutul cadrului, imaginea, set-designul, costumele, obiectele şi aşezarea lor, relaţiile spaţiale. Prin intermediul mizanscenei toate elementele şi dispozitivele tehnice prezentate anterior se combină şi funcţionează fiind astfel mai bine înţelese de către public şi de către cercetător. Locul de desfăşurare a poveştii şi locaţia de filmare Locul de desfăşurare al acţiunii filmului fixează perioada şi locul naraţiunii prezentate. „Genurile" specifice de filme sunt legate de un anumit tip al locului de desfăşurare pentru naraţiunea prezentată. 40
A. Hansen, S. Cottle, R. Negrine, Ch. Nev/bold, 1998: 132-141; D. Deacon, P. Golding, 1999: 225247
30
B. Metodele analizei naraţiunii 1. Metodele de studiere ale „naraţiunii" vizuale:
a.
Metoda abordării sintagmatice - constă în identificarea şi studierea dinamicii şi
structurii naraţiunii. Etapele componente ale metodei sunt: 1.
Selectarea materialului (Adunarea datelor) - Presupune alegerea acelor materiale
vizuale (filme) care urmează a fi analizate. 2.
Identificarea „structurii narative" a filmelor - Naraţiunea se segmentează în
elementele componente ale intrigii sale conform celor trei acte „standard": început; mijloc; sfârşit. 3.
Aplicarea modelelor de identificare şi de analiză ulterioară a structurii naraţiunii.
Exemplu Un astfel de model este oferit de „formula echilibrului naraţiunii" propusă de T. Teodorov\ Naraţiunea începe, de obicei, cu o anumită formă a stării de echilibru, urmată de un dezechilibru şi sfârşeşte cu redobândirea echilibrului.
b.
Metoda abordării paradigmatice - este interesată de analiza opoziţiilor care
există în interiorul naraţiunii şi a modului în care ele contribuie la dezvoltarea povestirii. Etapele componente ale metodei sunt: 1.
Alegerea (Selectarea) materialului care urmează a fi analizat;
2.
Identificarea „opoziţiilor binare" din cadrul filmelor. „Opoziţiile binare" sunt
mesajele codificate pe care societăţile le produc pentru membrii lor şi care există în structura adâncă a naraţiunilor. 3.
Aplicarea schemelor de „opoziţii binare" filmelor selectate (momentele decisive,
secvenţele de început şi de sfârşit). 4.
După stabilirea opoziţiilor binare primare analiza este reluată şi dezvoltată.
2. Metodele de studiere ale „genului vizual"
a. Metoda „abordării categoriilor" - Are la bază constituirea unei „liste a elementelorcheie" comune unui anumit „gen" de filme şi cuprinde următoarele etape: 1.
Selectarea unui eşantion de filme care pot fi incluse într-un anumit „gen"
(film „noire", western, de dragoste etc.) 2.
Constituirea „listei" elementelor-cheie ale „genului" analizat.
Exemplu Un tip de „listă" poate fi cel în care elementele tehnice de producţie ale filmului sunt combinate cu elementele sale simbolice.
3.
Aplicarea acestei „liste" la filmele selectate.
31
b. Metoda „clasificării" sau a „elementelor principale" - Pleacă de la presupoziţia existenţei unor asemănări între filme, aceste elementele comune contribuind la clasificarea filmelor selectate în „genuri" specifice. Se construieşte astfel o „schemă
de clasificări", care trebuie să fie destul de flexibilă în categoriile sale pentru a lua în considerare variaţiile posibile din interiorului unui „gen" specific. Principalele elemente ale filmului care sunt descompuse şi catalogate în tipologii sunt următoarele: 1.
Elementele de iconografie - Se construieşte o listă a „iconurilor" (cai, puşti,
oălării etc.) fără nici o referinţă sau comentariu la semnificaţia lor reală din interiorul
textului sau „genului". 2.
„Mizanscena" - Lista va cuprinde de această dată tot ceea ce poate apare într-un
cadru filmat: localizare, obiecte, costume, relaţii spaţiale (între personaje şi importanţa plus poziţia lor), mişcare etc. 3.
Naraţiunea - în acest caz „lista" va cuprinde elementele identificate prin
intermediul unei analize sintagmatice sau a metodei abordării paradigmatice. Exemplu Elementele unei analize sintagmatice poate fi identificarea „structurii narative" a filmelor în timp ce elementele analizei paradigmatice pot fi „opoziţiile binare" prezente într-un film.
4.
Convenţiile narative ale „genului".
4. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării metodelor de analiză
A.
Avantajele principale1:
-
Au un caracter flexibil, adaptabil schimbărilor din tipurile de comunicare .
-
Pot oferi înţelegerea asupra semnificaţiilor, semnelor şi codurilor utilizate într-
un mesaj vizual (fotografie sau film). B.
Dezavantajele principale2:
•
Nu pot oferi explicaţii cu un nivel ridicat de generalitate şi reprezentativitate.
•
Au un caracter slab structurat, prezentând o tendinţă eseistică, ne-riguroasă şi
pot fi aplicate doar unor eşantioane reduse de date empirice şi nu pot furniza un temei solid realizării comparaţiilor valide.
Termeni - cheie 32
Metode specifice ştiinţelor comunicării: Analiza vizuală: Metoda analizei structuralist-semiotice; Metoda analizei naraţiunii; Metodele fundamentale de studiere ale „naraţiunii" vizuale; Metodele de studiere a „genului vizual
Lecturi suplimentare Bălăşescu, M, (2003), Manual de producţie de televiziune, Editura Polirom, Iaşi. Burch, N, (2001), Un praxis al cinematografului, Editura Meridiane, Bucureşti. Leutrat, J-L, (1995), Cinematograful de-a lungul vremii - O istorie, Editura All Educaţional, Bucureşti. Vanoye, F, Goliot-Lete, (1993), Scurt tratat de analiză nimica, Editura All Educaţional, Bucureşti. Rovenţa-Frumuşani, D, (1999), Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, Iaşi.
Capitolul X ANALIZA AUDIENŢEI PRESEI SCRISE Obiective 1.
Delimitarea particularităţilor analizei audienţei presei scrise;
2.
Prezentarea tipurilor de analiză a audienţei presei scrise;
3.
Prezentarea metodelor de analiză cantitativă a audienţei presei scrise.
1.
Specificul analizei audienţei presei scrise
Analiza audienţei media tipărite (ziarele şi revistele) are o îndelungată tradiţie în ansamblul metodelor de studiu în comunicare41. începând din anii '60 ziarele şi revistele intră în concurenţă directă cu televiziunea şi radioul pentru a atrage audienţe cât mai extinse şi bugete cât mai mari din investiţiile în reclame şi publicitate 42, în ultimele decenii analiza audienţei media tipărite a devenit un domeniu în care metodele de cercetare cantitative co-există alături de cele calitative.
2. 41 42
Tipurile de analiză a audienţei presei scrise
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 285. R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 286; B. Gunter, 2000, op. cit: 93.
33
Metodele folosite pentru analiza audienţei presei scrise pot fi 43: 1.
Calitative („cuvinte, fraze, comentarii, naraţiuni sau texte")44.
2.
Cantitative, mai exact: „numere care rezultă dintr-un proces de măsurare"45.
Aplicarea metodelor cantitative la fenomenele concrete studiate are loc prin intermediul: a.
Chestionarului;
b.
Jurnalului de lectură.
Aplicarea sistematică a celor două mari clase de metode a condus la segmentarea actuală a analizei audienţei ziarelor şi revistelor în două domenii principale 46: 1.
Cercetarea „academică";
2.
Cercetarea „de piaţă" - caz în care analiza audienţei are un scop clar: să
permită unui ziar sau unei reviste să intre în concurenţă cu alte medii de comunicare în masă şi să furnizeze o audienţă unei agenţii de publicitate 47.
3. Metode de analiză cantitativă a audienţei presei scrise Metodele cantitative de analiză a audienţei presei scrise sunt anchete realizate asupra unor eşantioane reprezentative probabiliste selectate din publicul care lecturează anumite ziare sau reviste. Există patru mari tipuri de metode care analizează audienţa media scrise: 1.
Analiza lecturii ziarelor şi revistelor;
2.
Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor;
3.
Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică şi
machetarea unui ziar sau a unei reviste; 4.
Analize asupra „lizibilităţii" textelor publicate de un ziar sau o revistă.
1. Analiza lecturii media tipărite - Există două mari clase de studii subsumate acestui tip de analiză, în funcţie de tipul de presă căreia i se aplică 48: 1.1. Analiza lecturii ziarelor (cotidienelor) - în prezent cercetarea legată de lectura
ziarelor este compusă din şase tipuri principale de studii 49: 43
B. Gunter, 2000, op. cit: 95. B. Gunter, 2000, op. cit: 95. 45 B. Gunter, 2000, op. cit: 95. 46 B. Gunter, 2000, op. cit: 136. 47 R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 286-287. 48 B. Gunter, 2000, op. cit: 101-112; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 285-302; M. Singletary, 1994, op. cit: 307-320 49 B. Gunter, 2000, op. cit: 101-105. 44
34
a.
Analiza „Frecvenţei Lecturii";
b.
„Profilul" cititorilor;
c.
Cercetări asupra modalităţilor de alegere a tipului de material lecturat (ale
„alegerii itemului"); d.
Studiile de tip „cititori-necititori";
e.
Analiza asupra „utilizărilor şi gratificaţiilor" asociate lecturii ziarelor;
f.
Analize comparative de tip „cititori-editor".
1.1.1. Studiile referitoare la „Frecvenţa Lecturii" - este o „familie" de metode care utilizează patru alternative diferite de definire operaţională a conceptului de „frecvenţa lecturii"50: a. Identificarea, la nivelul aceluiaşi grup, a lecturii pentru două exemplare diferite dintr-un ziar; b. Observaţia directă a comportamentului în faţa lecturii unui exemplar; c. Intervievarea unui eşantion reprezentativ de subiecţi cu privire la regularitatea lecturii lor; d. Subiecţii declară ce tip de lectură au şi, ulterior, răspunsurile lor sunt transformate în estimări legate de probabilitatea lecturii. Aceste studii folosesc metode de adunare a datelor diferite 51:
A.
Metoda anchetei „Through-the-Book"
Explicitare Subiecţilor li se arată un număr specific din ziarul de interes - „X" - care este parcurs punctual, pagină de pagină, şi ei răspund la o serie de întrebări legate de acest titlu de presă.
B.
Metoda anchetei „Recent Reading"
Explicitare Procedeul de colectare a informaţiei empirice este linear subiecţii sunt întrebaţi un anumit lucru despre un exemplar Z dintr-un ziar, făcându-se diferenţa dintre „lectura" acestui exemplar şi faptul că ei numai l-au „văzut' („s-au uitat la el/au aruncat o privire peste el").
C.
Metoda anchetei „First Reading Yesterday"
Explicitare întrebările puse subiecţilor vizează strict ziarele pe care le-au „văzut" ieri (în ziua dinaintea interviului); pentru fiecare ziar se stabileşte dacă el a fost lecturat pentru prima dată atunci („ieri").
D. 50 51
Metoda „Jurnalelor de lectură"
B. Gunter, 2000, op. cit: 102. B. Gunter, 2000, op. cit: 102-103.
35
Explicitare Subiecţii sunt invitaţi să completeze zilnic un ,jurnal"/„chestionar" în care sunt cuprinse întrebări despre ziarele pe care ei le „citesc" sau numai le „văd" („s-au uitat la ele/au aruncat o privire peste ele"). Perioada în care jurnalul se completează este de o săptămână sau două, iar formatul jurnalului şi sarcinile de completate ale acestuia pot varia. Lista publicaţiilor de interes poate fi publicată pe fiecare pagină din jurnal sau se poate alcătui un „director" cu codurile fiecărei publicaţii (aceste coduri sunt copiate în spaţiile alocate din jurnal atunci când are loc „lectura" unui ziar ca act în sine).
1.1.2.
„Profilul cititorului" unui titlu de presă (ziar sau revistă) furnizează atât
un „sumar demografic" al cititorilor unei publicaţii specifice cât şi o serie de motivaţii care stau la baza deciziei unor grupuri de indivizi de a se expune la un anumit tip de mesaj media52. în acest caz sunt utilizate două tipuri de anchete specifice :
A.
Cercetarea psihografică - S-a dezvoltat o tipologie a consumatorilor
numită „Sistemul de segmentare53 VALS"54, acesta fiind un sistem bidimensional de identificare a categoriilor de consumatori; sistemul are la bază două variabile principale - „imagine personală" şi „resurse personale" - şi prin combinaţia acestor două variabile se realizează o tipologie a consumatorilor unui anumit produs 55.
B.
Studiile „life-style" (sau „Segmentarea stilurilor de viaţă") 56.
Explicitare Subiecţii răspund la un chestionar iar întrebările se referă la activităţile, interesele şi opiniile personale. Pe baza datelor empirice adunate se construiesc tipologii diferenţiate ale unor sub-grupuri din audienţă unor titluri din presa scrisă.
1.1.3.
Cercetările asupra modalităţilor de alegere a tipului de material lecturat (ale
„alegerii itemului")57. Explicitare Sunt utilizate pentru a identifica cititorul unor pagini sau rubrici specifice din ziare sau reviste. Tipul specific de lectură a unor părţi clar delimitate dintr-un ziar sau o revistă este măsurată prin intermediul tehnicii „reamintirii ajutate", caz în care subiectului i se arată un exemplar dintr-o publicaţie şi i se solicită să-şi aducă 52
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 288. B. Gunter, 2000, op. cit: 105; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 288-289; M. Singletary, 1994, op. cit: 315-316. 54 M. Singletary, 1994, op. cit: 316. 55 B. Gunter, 2000, op. cit: 105; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 288, M. Singletary, 1994, op. cit: 315. 56 R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 289; M. Singletary, 1994, op. cit: 316. 57 B. Gunter, 2000, op. cit: 105-106. 53
36
aminte care sunt articolele sau informaţiile publicate pe care îşi aduce aminte că le-a citit.
1.1.4.
Studiile de tip „cititor-necititor" - Punctul de plecare în realizarea unei
astfel de anchete este definirea operaţională a termenului de „non-cititor". Explicitare în literatura de specialitate^ nu există o definiţie unică a acestui concept: (a). Subiecţii care intră în categoria de răspuns „Nu" la întrebarea specifică: „în general citiţi ziare?" constituie categoria „non-cititorilor"; (b). „Non-cititorii" sunt acei subiecţi care răspund „Nu" la întrebarea: ,Aţi citit un ziar ieri sau astăzi?"; (c). „Non-cititorii" sunt subiecţii care răspund „Niciodată" sau, în unele studii, „Rareori" şi „Niciodată" la întrebarea: „Cât de frecvent citiţi un ziar cotidian?". 5.
Analiza asupra „utilizărilor şi gratificaţiilor" asociate lecturii ziarelor
-Chestionarul aplicat în cazul unui astfel de cercetări cuprinde o listă de posibile „utilizări şi gratificaţii" asociate lecturii unui ziar 58. 6.
Analize comparative de tip „cititori-editor"59
Explicitare Sunt anchete în care eşantionul studiat este, de fapt, compus din două subeşantioane specifice: un eşantion al editorilor de ziar şi un eşantion al publicului cititor al acestui ziar. Chestionarele aplicate atât editorilor, cât şi cititorilor ziarelor, cuprind un „nucleu" de întrebări comune care permit stabilirea unor corespondenţe între opiniile şi aprecierile celor două tipuri de sub-eşantioane. 1.2. Revistele - Tipologia acestor studii cuprinde două categorii distincte de anchetă60:
1.2.1.
Anchete „faţă-în-faţă"
Explicitare Subiecţilor li se arată un exemplar din revista de interes şi li se cere să aprecieze fiecare articol pe o scală în patru trepte (Am citit-o integral", „Am citit-o în mare parte", „Am citit-o numai parţial/Am citit doar o parte din ea", „nu am citito").
1.2.2.
Ancheta prin poştă
Explicitare Adunarea datelor empirice în acest tip de anchetă este simplă: după ce abonatului i s-a trimis exemplarul la care este abonat, i se trimite şi al doilea exemplar împreună cu instrucţiuni legate de modul în care să marcheze o copie 58
B. Gunter, 2000, op. cit: 108-109; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 291-292. B. Gunter, 2000, op. cit: 108-110. 60 B. Gunter, 2000, op. cit: 110; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 295-296. 59
37
pentru a marca cum citeşte (de exemplu, să marcheze cu „V" articolele pe care doar le-a văzut, cu „X" să le marcheze pe cele citite în totalitate şi să sublinieze titlurile articolelor care sunt citite doar parţial).
2.
Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor - Aceste cercetări pot lua forme
diferite, în funcţie de definiţia operaţională a termenului de „circulaţie a ziarelor şi/sau revistelor"61: 1.
„Circulaţia unui titlu de presă"- este definită drept o anumită parte dintr-o
piaţă clar delimitată prin caracteristici psihografice; 2.
„Circulaţia unui ziar/a unei reviste" este definită în funcţie de cititorul
individual şi cuprinde alţi factori decât „conţinutul" publicaţiei, factori care exercită o influenţă asupra ratelor de lectură sau de abonament la un ziar/o revistă.
3.
Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică
şi machetarea unui ziar sau a unei reviste. Scopul unor astfel de studii este de a măsura efectele exercitate de elementele proiectării ştirilor, machetarea paginii şi a ziarului ca „întreg" asupra preferinţelor de lectură pentru un eşantion din cititorii săi.
Termeni - cheie Metode specifice ştiinţelor comunicării; Analiza audienţei presei scrise; Analiza lecturii ziarelor şi revistelor; Studiile circulaţiei ziarelor şi revistelor; Cercetări referitoare la opiniile şi atitudinile legate de calitatea tipografică şi machetarea unui ziar sau a unei reviste; Analize asupra „lizibilităţii" textelor publicate de un ziar sau o revistă.
Lecturi suplimentare Gunter, B, (2000), Media Research Metods, Sage Pbl. Gunter, B, Furnham, B, (1992), Consumer profiles - An introduction to psychographics, Routledge.
Wimmer, R, D, Dominick, J, R, (1983), Mass-media research - An introduction, Wadsworth Pbl. Comp.
61
B. Gunter, 2000, op. cit: 107.
38
1
B. Gunter, 2000, op. cit: 110; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 295-
296. Singletary, M, (1994), Mass Communication Research - Contemporary Methods and Applications, Longman Ltd.
Capitolul XI ANALIZA AUDIENŢEI MEDIA AUDIOVIZUALE (POSTURILE DE RADIO ŞI TELEVIZIUNE)
Obiective 1.
Delimitarea particularităţilor analizei audienţei media audiovizuale;
2.
Prezentarea tipurilor de analiză a audienţei media audiovizuale;
3. Prezentarea şi exemplificarea principalilor indicatori ai audienţei media audiovizuale.
1. Specificul analizei audienţei media audiovizuale Caracteristicile studiului audienţei media audiovizuale sunt: 1.
Dependenţa activităţii posturilor de radio şi televiziune de datele empirice
oferite „clienţilor" (audienţele) lor reali şi potenţiali: „Puţine activităţi comerciale se bazează atât de mult pe cercetare ca media audiovizuale" 62.
62
K. Buzzard, 1992, Electronic Media Ratings: Tuming audiences into dollars and sense, Focal Press, Boston, London.: 3.
39
2.
Cercetarea audienţei media audiovizuale este extrem de dinamică, ritmul
schimbărilor în ceea ce priveşte modalităţile de adunare a datelor empirice fiind extrem de rapid. Modalitatea practică de colectare a informaţiilor empirice este deseori particulară, acesta fiind un domeniu al cercetării comunicării în care sunt utilizate sistematic dispozitivele de înregistrare electronică a răspunsurilor subiecţilor intervievaţi63.
2. Metode de analiză cantitativă a audienţei media audiovizuale Metodele utilizate în analiza cantitativă a media audiovizuale sunt adaptate specificului fiecărui tip de medium în parte: 1. Analiza audienţei radio - Principalele metode de cercetare în cazul acestui mediu
sunt următoarele64:
1.1. Metoda „Amintirii sistematice" - este vorba de anchete tip „faţă-în-faţă" pe bază de chestionar. Explicitare întrebările cuprinse în chestionar cer subiecţilor incluşi în eşantion să reconstruiască o perioadă anterioară (o zi) şi să spună ce tip de „ascultare" a emisiunilor transmise de posturile de radio au avut în acest interval de timp. De obicei, subiectul trece în revistă ziua anterioară şi identifică ocaziile şi conţinutul ascultării radio care a avut loc în perioada indicată.
1.2.
Metoda „Jurnalelor"
Explicitare în cazul acestei anchete subiecţii sunt invitaţi să completeze zilnic un Jurnal'"/„chestionar" care cuprinde întrebări despre modalitatea în care ei audiază emisiunile posturilor de radio într-un anumit interval de timp (de obicei, o săptămână sau mai mult de o săptămână). Anchetele subsumate acestei metode generale sunt de mai multe tipuri: „faţă-în-faţă" sau prin poştă. Forma întrebărilor referitoare la „audienţa" emisiunilor posturilor de radio poate varia în cazul Jurnalului": de la întrebări cu răspuns deschis (în care trebuie completate începutul şi sfârşitul ascultării) până la întrebări care cuprind o listă a numelor posturilor de radio recepţionate în aria geografică respectivă.
1.3.
63 64
Metoda anchetei „Obiceiurilor Generale"
B. Gunter, 2000, op. cit: 95. B. Gunter, 2000, op. cit: 114-116.
40
Explicitare Chestionarul aplicat în cazul acestei anchete cuprinde întrebări generale despre perioadele în care subiecţii ascultă de obicei radioul şi care sunt programele şi emisiunile radio pe care le audiază în diferite momente de timp.
1.4.
Metoda anchetei „Intervievării Coincidenţiale"
Explicitare Este vorba de o anchetă prin telefon aplicată asupra unui eşantion probabilist de gospodării cuprinse în aria de acoperire a staţiilor de radio studiate. întrebările cuprinse în chestionar se referă la programele de radio pe care subiecţii le audiază chiar în momentul în care sunt anchetaţi (atunci când li se dă telefon). 2. Analiza audienţei posturilor de televiziune - caz în care se pot distinge două „clase"
principale de metode, în funcţie de caracterul pasiv sau activ al procesului de măsurare a comportamentului audienţei:
2.1. Metode de studiere pasivă a audienţei posturilor de televiziune unde este vorba de două metode 65: a.
Metoda „Sonarului"
Explicitare Metoda implică amplasarea unui „sonar" în încăperea unde este instalat un aparat de radio; sistemul sonarului este configurat la fel ca un radio şi se realizează o „hartă" care arată localizarea membrilor audienţei şi a altor obiecte din încăperea unde aceştia sunt localizaţi în timpul vizionării programelor de televiziune.
b.
Metoda care utilizează razele termice infraroşii
Explicitare Metoda implică folosirea unui aparat specific - detectorul piroe-lectric amplasat în încăperea unde este aparatul de radio şi realizarea unei „hărţi" (de data aceasta, termice) a persoanelor şi obiectelor prezente aici în timpul transmisiei programelor radio.
2.2. Metode active de studiere a audienţei posturilor de televiziune situaţie în care distincţia fundamentală este cea dintre metodele care utilizează „instrumente de lucru tradiţionale" (chestionarul şi „jurnalul") şi metodele care folosesc dispozitive de înregistrare automată a răspunsurilor audienţei („People Metter").
65
B. Gunter, 2000, op. cit: 124-126.
41
2.2.1.
Anchetele realizate cu „instrumente de lucru tradiţionale" - chestionarul
şi „jurnalul" - se diferenţiază în două „clase" principale, în funcţie de modalitatea de administrare a chestionarului sau „jurnalului" 66: A.
Anchete în scris, mai exact, anchete realizate pe baza unui chestionar
auto-completat de subiecţii incluşi în eşantion. Explicitare „Jurnalele" cuprind întrebări referitoare la identificarea programelor de televiziune vizionate şi identitatea persoanelor care le-au urmărit. Intervalul de completare al Jurnalului" de către subiecţi este sfertul de oră, iar perioada de aplicare a anchetei este de o săptămână.
B.
Anchetele prin telefon - acestea, la rândul lor, pot fi de două tipuri:
B.1. Ancheta coincidenţială telefonică („The Telephone Coincidental") Explicitare întrebările cuprinse în chestionarul aplicat unui eşantion din publicul posturilor de televiziune se referă la identificarea programului vizionat în chiar momentul primirii telefonului.
B.2. Ancheta telefonică bazată pe reamintire („The Telephone Recall") Explicitare De această dată chestionarul aplicat cuprinde întrebări referitoare la programele de televiziune vizionate de subiectul anchetat în decursul ultimelor 24 de ore.
2.2.2.
Anchete care utilizează dispozitive electronice de adunare a informaţiilor
empirice - Anchetele de tip „Metter". Dispozitivele de tip „metter" au căutat să asigure o înregistrare cât mai fidelă şi mai exactă a răspunsurilor audienţei, astfel încât locul „chestionarelor" dintr-o anchetă obişnuită este luat de aparate (dispozitive) conectate prin circuite telefonice speciale la un computer central unde sunt adunate şi analizate periodic datele. Anchetele de tip „Metter" utilizează două tipuri de astfel de dispozitive (metter-uri) 67: 2.2.2.1. „Metter"-ul iniţial, sau „metter-ul din gospodărie" („Household metter"). Explicitare „Metter"-ul implică existenţa unei cutii ataşate fiecărui aparat din gospodărie menit să înregistreze data şi momentul când acesta este deschis sau închis. Aceste informaţii sunt păstrate în unitatea de înregistrare din casă, apoi sunt citite de un computer central cel puţin o dată pe zi. 66
B. Gunter, 2000, op. cit: 117; M. Singletary, 1994, op. cit: 328-329. B. Gunter, 2000, op. cit: 118-120; K. Buzzard, 1992, op. cit: 27-29; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 310-313. 67
42
2.2.2.2. „People Metter" Explicitare Reprezintă o dezvoltare a „Metter"-ului tradiţional, principiul său de funcţionare fiind extrem de simplu: atunci când o persoană începe să urmărească sau încetează vizionarea unui program de televiziune ea apasă butoanele unei telecomenzi care înregistrează comportamentul său. „People metter" constă într-un microprocesor, numit „Homeunif, care înregistrează aparatele deschise şi programele vizionate. „People metter" este similar unui jurnal, cu excepţia faptului că înregistrarea trebuie să fie concurentă cu vizionarea programelor transmise de posturile de televiziune68.
3. Principalii indicatori ai audienţei posturilor de radio şi televiziune Pentru a-şi planifica şi realiza activităţile de producţie specifice, agenţiile de publicitate staţiile radio-TV au nevoie de date cantitative referitoare la audienţa emisiunilor şi programelor pe care le transmit 69. Reclama realizată prin radio şi TV este o „marfa" cu o anumită valoare şi este vândută conform cu mărimea şi caracteristicile demografice ale audienţei, mai exact, ale „consumatorului" ei. Pentru a creşte eficacitatea costului de producţie, tehnicile moderne de marketing solicită de asemeni ca agenţiile de publicitate să-şi îndrepte mesajele lor vândute spre „audienţeţintă" de clienţi potenţiali şi nu spre o audienţă de masă nediferenţiată70. Indicatorii audienţei posturilor de radio şi televiziune sunt încadrabili în două mari „categorii": 1. Măsuri globale;
2. Măsuri cumulative71.
1. Principalii indicatori „globali" utilizaţi sunt „P.U.T." („People Using Television") sau „H.U.T." {„Household Using Television"), „rating" - rata brută de audienţă şi „share" - cota de piaţă. Exemplu Pentru a înţelege relaţia dintre H. U. T, „share" şi „rating" se pleacă de la exemplul unei „pieţe radio-TV" (o anumită regiune geografică în care se recepţionează programele de radio şi televiziune transmise de posturi audiovizuale clar definite). Se presupune că în această „piaţă" există 500.000 de gospodării cu 68
B. Gunter, 2000, op. cit: 118; K. Buzzard, 1992, op. cit: 27; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 310. 69 K. Buzzard, 1992, op. cit: 4. 70 K. Buzzard, 1992, op. cit: 4-6; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 307-308. 71 K. Buzzard, 1992, op. cit: 37-55; R. D. Wimmer. J. R. Dominick, 1987, op. cit: 316-322; M. Singletary, 1994, op. cit: 332-336.
43
aparate TV. în momentul X din ziua Y măsurătoarea audienţei posturilor TV arată că 250.000 dintre aceste gospodării au aparatul de televizor deschis, situaţie în care valoarea H.U.T.-ului acestei „pieţe" este de 50%. Relaţia dintre H. U. T, „rating" şi „share"
Gospodării cu TV - 500.000 (presupus) H.U.T.-59% Staţia A-50% share 25 rating Staţia B=30% share 15 rating Staţia C-20% share 10 rating
1.1.
„P.U.T." sau „H.U.T." (în România este utilizat „H.U.T.") reprezintă
numărul persoanelor care au televizorul deschis într-un anumit interval de timp. Explicitare „H. U. T este utilizat în special de către Departamentul de Programare dintr-un post de televiziune: pentru a stabili locul unui program în grila televiziunii, acest departament este interesat în ce zi a săptămânii şi în ce interval orar audienţa ţintă a programului este maximă, pentru ca programul să poată fi urmărit tocmai de categoria de populaţie pentru care a fost produs. H.U.T. furnizează o estimare a procentului de gospodării care au unul sau mai multe aparate TV deschise la un anumit moment dat. Deci H.U.T. reprezintă audienţa reală totală a postului TV respectiv în orice moment specific. Numărul gospodăriilor echipate cu aparate TV variază de la o piaţă audiovizuală la alta, iar nivelul H. U. T. se schimbă şi el în funcţie de momentul zilei şi de sezon, fiind mai ridicat în „prime-time"-ul de seară şi pe timp de iarnă.
1.2.
„Rating" este considerat indicatorul audienţei posturilor de televiziune cu
cea mai mare relevanţă. El poate fi exprimat atât în cifre absolute (mii de persoane) cât şi procentual. Pentru a înţelege termenul de „rating" este necesară introducerea unui concept nou cel de „audienţă potenţială". Pentru orice staţie TV „audienţa potenţială" include: „toate gospodăriile echipate cu aparate TV sau radio din regiunea cuprinsă în eşantionul de populaţie selectat" 72. 72
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 317. 2K. Buzzard, 1992, op. cit: 44.
44
Explicitare în exemplul oferit anterior, „audienţa potenţială" este reprezentată de cele 500.000 de gospodării dotate cu aparate TV. „Rating"-ul unui program este definit ca: „procentul estimat al audienţei potenţiale care are aparatul deschis pe un program sau staţie specifică' 2. Scopul utilizării „rating"-urilor este realizarea com paraţiilor între audienţele diferitelor programe şi emisiuni de televiziune, lucru făcut posibil prin caracterul constant al „audienţei potenţiale". De exemplu, dacă două staţii incluse în „piaţa audiovizuală" luată anterior ca exemplu au fiecare „rating"uri de 20% într-un anumit moment X, atunci se poate afirma că, în cazul fiecărei staţii, aproximativ 20 din fiecare 100 de gospodării au vizionat programele respectivului post de televiziune. Formula sintetică de reprezentare a „rating"-ului este: Oameni sau gospodării „Rating" =------------------------------------------ Populaţie Cum se interpretează „rating"-urile unor posturi de televiziune diferite? Pentru a oferi un răspuns la această întrebare revenim la exemplul „pieţei ipotetice" anterioare şi presupunem că serviciul XZY de măsurare al audienţei a adunat o serie de date pentru o anumită parte din zi referitoare la vizionarea programelor transmise prin reţele TV existente pe această piaţă şi el a obţinut următoarele date: Calcularea „rating"-ului
Reţea TV CCC sss NNN Nu vizionează
Gospodării care vizionează 396 360 322 722
în acest caz, „rating"-ul programelor transmise de reţeaua TV CCC este calculat ca: 396 --------------------------------- = 0,22 (sau 22%) 1.800
45
Interpretarea acestor cifre este următoarea: „Se poate spune că în ziua Y la ora Q aproximativ 22% din totalul eşantionului de 1.800 de gospodări a avut aparatul TV deschis pe programele transmise de reţeaua TV CCC." „Rating"-urile combinate ale tuturor reţelelor sau staţiilor, pe parcursul unei perioade anumite de timp, furnizează estimarea numărului de gospodării care folosesc televizorul (H.U. T). Pentru acelaşi exemplu din Tabelul 5.1. „rating"-ul total al staţiilor din „piaţa ipotetică'este de 59,9: Calcularea „rating"-ului total
CCC 396
360
322
-----
SSS ------ =0,20 NNN -----=
=0,22
1800
0,179
1800 1800 Sau 22% sau 20% sau 17,9% în acest caz H. U. T. are valoarea de 1,078 iar „rating"-ul total este de 59,9%. Cu alte cuvinte, circa 59,9% din numărul total de gospodării care aveau aparate TV urmăreau una dintre cele trei reţele TV în timpul anchetei. H.U.T.-ul mai poate fi calculat prin multiplicarea „rating"-ului total cu mărimea eşantionului (numărul de gospodării care vizionează programele transmise în acel interval de timp). în exemplul anterior calcularea H.U.T-ului este de tipul: 0,599 X1800= 1,078.
1.3. „Share"-ul - sau cota de piaţă - este cel de-al treilea indicator utilizat în măsurarea audienţei posturilor de radio şi de televiziune. El reprezintă: „raportul dintre numărul indivizilor care vizionează un anumit program sau canal într-un interval de timp precizat şi numărul indivizilor care au aparatele TV deschise în intervalul respectiv"73. „Share"-ul este o cifră care reprezintă, în fapt, coeficientul a două estimări: (a). Mai întâi este măsurat şi estimat numărul total de gospodării sau persoane care urmăresc un anumit program de televiziune transmis de un post TV; (b). în cea de-a doua etapă, acest număr este împărţit la numărul total estimat al celor care folosesc aparatul TV în acel moment74. Explicitare Se observă că „rating"-ul a fost obţinut împărţind numărul celor care urmăresc un anumit post de televiziune la audienţa posibilă totală (fiecare gospodărie dotată cu aparate TV existentă pe „piaţa audiovizuală" studiată, fie că 73
K. Buzzard, 1992, op. cit: 44-46; R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 316-322; M. Singletary, 1994, op. cit: 332-336. 74 R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit.: 317.
46
acest aparat este deschis sau închis), în timp ce „share"-ul indică numai indivizii (gospodăriile) care utilizează de fapt un program de televiziune. „Share"-ul este un indicator care poate fi reprezentat sintetic astfel: Oameni sau gospodării „Share" =--------------------------------------------- HUTsau PUR
Pentru a înţelege modalitatea în care funcţionează „share"-ul trebuie să reamintim că, în orice moment, audienţa actuală constă, în mod specific, din acei indivizi sau acele gospodării care utilizează în mod real aparatele TV. Cei care nu le utilizează nu sunt parte a audienţei reale (H.U.T. sau P.U.R.) din acel moment, deşi sunt parte a audienţei potenţiale. Ca urmare, „share"-ul audienţei reprezintă procentul audienţei reale care vizionează la un anumit program transmis de o staţie de televiziune 75. Explicitare Revenind la exemplul „pieţei ipotetice", dacă jumătate din piaţa de 500.000 de gospodării cu aparate TV au deschis aparatele TV în momentul X din ziua Y, atunci H.U.T.-ul este de 50% (sau de 250.000 de gospodării). Mai mult, dacă jumătate din aceste 250.000 gospodării urmăresc programele staţiei A de televiziune, atunci această staţie are un „share" de 50% (sau există în acest moment de timp clar definit 125.000 de gospodării care o urmăresc). Staţiile B şi C au „share"-uri de 30% şi, respectiv, 20%. în cazul datelor din Tabelul 5.1. H.U.T.-ul eşantionului este de 1,078 (396+360+322) sau 59,9% din 1.800. „Share"-ul audienţei pentru reţeaua TV CCC ar fi astfel: 396 ------ = 0,367
sau 36,7%
1.078 Aceste date pot fi interpretate astfel: „Din totalul gospodăriilor cuprinse în eşantionul studiat şi în care aparatele TV au fost deschise în momentul X din ziua Y, 36,7% au urmărit programele reţelei TV CCC." „Share"-urile pentru reţelele SSS şi NNN sunt calculate în aceeaşi modalitate: „Share" SSS = 360/1,078 sau 33,4%; „Share" NNN = 322/1,078 sau 29,95. „Share"-
urile sunt de asemeni folosite pentru a estima numărul de gospodării din populaţie care văd programele transmise de o staţie sau o reţea 76.
75 76
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 317. K. Buzzard, 1992, op. cit.: 57.
47
Procentele de „share" ale audienţelor sunt utile pentru a compara popularitatea tuturor programelor transmise în acelaşi timp. Oricum, pentru că mărimea audienţei disponibile (H.U.T. sau P.U.R.) fluctuează în decursul unei zile, nu se compară audienţele unor programe transmise în diferite momente ale zilei pe baza „share"urilor din audienţă. Explicitare Revenind la „piaţa audiovizuală" ipotetică din figura anterioară, să introducem unele elemente noi: H.U.T.-ul pentru ora 9 p.m. este de 60% - deci, audienţa disponibilă în acest caz este de 300.000 gospodării (500.000 X 0,60). Mai mult, se poate presupune să staţia are un „share" constant de 40% din audienţă la ora 12 când H.U.T.-ul tipic este de circa 10%. în acest caz, conform datelor prezentate anterior, Staţia A atrage 40% o audienţă disponibilă de numai 50.000 de gospodării (50.000 X 0,10) sau numai 20.000 gospodării (50.000 X 0,40) care reprezintă doar o şesime din „share"-ul de audienţă de 40% din primul caz.
în timp ce un „rating" este un procent din universul/eşantionul total al aparatelor de televiziune, „share"-ul este un procent al universului de vizionare (H.U.T. sau P.U.T.). Formula generală care exprimă relaţia dintre cei trei indicatori - H.U.T., „rating" şi „share" - este următoarea: Share X H.U.T. = Rating 2. Măsurile cumulative cel mai des utilizate în analiza audienţei media audiovizuale sunt „reach" şi „G.R.P.".
2.1. „Reach"-ul este indicatorul care arată „numărul persoanelor diferite ce au vizionat cel puţin un minut un program, un canal" 77. „Reach"-ul este utilizat în cadrul publicităţii audiovizuale pentru a indica numărul de gospodării sau oameni diferiţi expuşi la un anumit mesaj dintr-o campanie publicitară. Explicitare Un spectator trebuie să vadă o reclamă o singură dată pentru a fi numărat în „reach"-ul estimat pentru o campanie sau un program (în cazul publicităţii).
2.2. „G.R.P." („Gross Rating Points") este un indicator care reprezintă „rating"-urile adunate pentru fiecare spot dintr-o campanie publicitară. G.R.P.-urile sunt procentele totale de „rating" pe care le realizează o programare cumpărată, ce include un număr de programe diferite sau mai multe săptămâni ale unui unic program 78. 77 78
R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 318; M. Singletary, 1994, op. cit: 338. R. D. Wimmer, J. R. Dominick, 1987, op. cit: 318; M. Singletary, 1994, op. cit: 338.
48
Explicitare Fie următoarea schemă de programare cumpărată de un client potenţial de la o staţie de televiziune: Schemă ipotetică de programare a unei staţii TV
„ ţ din zi
ăă Ş
WAAA WAAA WAAA
L-V/6-6,30 p.m L-V/7,30-8 p.m. L-V/11-11,30
2 Jocuri 2 Ştiri 1
8 10 15
WAAA
p.m. D/Prânz-2 p.m.
Film
6
1
Departamentul de „Media Planning" al unei agenţii de publicitate solicită de obicei un număr specific de G.R.P.-uri pe săptămână de la o staţie radio sau TV unde doreşte să cumpere timp de emisie în funcţie de partea din zi, şi de program. în exemplul anterior, un cumpărător poate să aleagă din următoarele alternative de programe şi „GRP"-uri asociate: Relaţia dintre GRP-uri şi bugetele alocate publicităţii
Parte din zi
GRP-uri/ %GRP-uri /parte ăă din săptămân zi
ă Dimineaţa 50 După-amiaza 20 Seara 30 Total 100 Termeni - cheie
35 25 10 70
$ $ $ $
Metode specifice ştiinţelor comunicării; Analiza audienţei media audiovizuale; Analiza audienţei radio; Metode active de studiere a audienţei posturilor de televiziune; P.U.T./H.U.T; Rating, Share, Reach, G.R.P.
49
Lecturi suplimentare Buzard, K, (1992) Electronic Media Ratings: Turning audiences into dollars and sense, Focal Press, Boston, London.
Gunter, B, (2000), Media Research Metods, Sage Pbl. Gunter, B, Furnham, B, (1992), Consumer profiles - An introduction to psychographics, Routledge.
Wimmer, R, D, Dominick, J, R, (1983), Mass-media research-An introduction, Wadsworth Pbl. Comp. Singletary, M, (1994), Mass Communication Research - Contemporary Methods and Applications, Longman Ltd.
Soluţii la exerciţii 9
f
II. EXPERIMENTUL
Exerciţiu 1. A.
Ipotezele de lucru
1.
Dacă înainte de tratamentul experimental, subiecţii vor fi de părere în proporţie
de 50% din totalul eşantionului că birocraţia şi corupţia din societate constituie „cea mai importantă problemă" din România, atunci, după aplicarea tratamentului, şomajul („lipsa locurilor de muncă") va fi cea mai importantă problemă [în acest caz tratamentul va consta în expunerea subiecţilor la un stimul în care şomajul va fi prezentat ca fiind primul în ierarhia problemelor importante din societate]. 2.
Dacă înainte de tratamentul experimental, subiecţii vor fi de părere în proporţie
de 50% din totalul eşantionului că birocraţia şi corupţia din societate constituie „cea mai importantă problemă" din România, atunci, după aplicarea tratamentului, poziţia acestei probleme în ierarhia generală şi proporţia subiecţilor care declară aceasta vor rămâne neschimbate [în acest caz tratamentul va consta în expunerea subiecţilor la un stimul în care problema birocraţiei şi corupţia din societate va fi prezentată ca fiind prima în ierarhia problemelor din societatea românească].
B.
Experimentul
50
Se va realiza un experiment asupra unui eşantion de 100 de persoane împărţite în două grupuri egale, respectiv: 1.
G1 este un grup experimental care va conţine 50 de persoane, dintre care: 25
persoane de sex masculin şi 25 persoane de sex feminin; 15 subiecţi având vârsta între 18-20 ani, 15 subiecţi cu vârsta între 30-40 ani şi 20 subiecţi între 40-50 ani; 2.
G2 este grupul de control care va conţine 50 de persoane, dintre care: 25
persoane de sex masculin şi 25 persoane de sex feminin; 15 subiecţi având vârsta între 18-20 ani, 15 subiecţi cu vârsta între 30-40 ani şi 20 subiecţi între 40-50 ani. Cele două grupuri vor fi astfel: G1 = grup experimental alcătuit din 50 de persoane; G2 = grup de control alcătuit din 50 de persoane. Drept variabile vom avea: 1. Variabila dependentă: Ierarhia problemelor importante în societate; 2. Variabila independentă: Rezultatele unor sondaje care prezintă date despre opiniile indivizilor asupra problemelor importante din societate. „Stimulul" îl va constitui prezentarea rezultatelor a două sondaje de opinie despre opiniile indivizilor cu privire la problemele importante din societate. Un sondaj este real, prezentând date reale - este aplicat lui G1 -, iar un alt sondaj este fictiv şi el prezintă date false - el este aplicat lui G2. Tot în această etapă subiecţii vor realiza o ierarhizare a problemelor importante din societate. Durata stimulului este de 30 minute.
C. Instrumentele de lucru Etapa 1 - Pre-testarea CHESTIONAR
Numărul |___ 11_11_|
Aplicat lui G1 la momentul T1 înainte de introducerea variabilei independente asupra lui G1 Q1. Gândindu-vă la situaţia din România din ultima perioadă de timp, v-am
1. încrezător
1
2. Neîncrezător
2
Q2. Aş dori să vă întreb cât de des urmăriţi emisiunile de televiziune, ascultaţi radio şi citiţi presă scrisă. V-aş ruga să-mi răspundeţi conform categoriilor men-
r*. "S. nă ic6- 1 1/ ri/s ri/l
od 51
săpt oel Zilni
ă o
u o
ori/
C
(N 5 cii
al (0 Ni
Mi i ^ ™ ■ Q2.1. Ascultaţi RARAR ăţţ Ăţţ
1
2
3
4
5 6
1
2
3
4
5 6
1
3 3
4 4
5 6 5 6
3
4
5 6
Q2.4. Urmăriţi postul de televiziune
1
2 2
„TTTTT Ţ
4
2
Q3. V-am ruga să clasificaţi în ordine crescătoare trei din următoarele probleme în funcţie de importanţa pe care consideraţi că ar trebui să o aibă fiecare în activitatea Guvernului: Rang Q3.1. Accelerarea privatizării l_l Q3.2. Birocraţia şi corupţia Q3.3. Creşterea veniturilor populaţiei Q3.4. Criza economică L_l Q3.5. Instabilitatea politică şi legislativă U Q3.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q3.7. Lipsa locuinţelor l_l Q3.8. Lipsa locurilor de muncă
52
L_l Q3.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile
U
defavorizate Q3.10. Problema inflaţiei şi a preţurilor Q3.11. Problema securităţii individului Q3.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q3.13. Problemele din agricultură Q3.14. Problemele din sistemul sanitar Q3.15. Sărăcia
l_J l_l u l_J u l_l
Q4. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare, la radio sau televiziune
Q4.1. Accelerarea privatizării Q4.2. Birocraţia şi corupţia Q4.3. Creşterea veniturilor populaţiei Q4.4. Criza economică Q4.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q4.6. Integrarea României în Uniunea
în mare măsură 1 1 1 1 1 1
în mică măsură 2 2 2 2 2 2
1
2 2
Europeană Q4.7. Lipsa locuinţelor Q4.8. Lipsa locurilor de muncă Q4.9. Lipsa protecţiei sociale pentru
1
categoriile defavorizate Q4.10. rroDiema imiaţiei şi a preţurilor 04.11 Problema securităţii individului
1
1
2 2
. Q4.12. Problemele din învăţământ şi
1
2
cultură Q4.13. Problemele din agricultură
1
2
Q4.14. i-roDiemeie am sistemul sanitar
1
2
Q4.15. Sărăcia
1
2
Q5. Dvs. cunoaşteţi rezultatele sondajelor difuzate în ziare, la radio sau la televiziune? 1. Da 1 53
2. Nu Q6. După părerea dvs. oamenii ţin cont de rezultatele acestor sondaje în
1. în mare măsură 1 2. în mică măsură
2. în mică măsură
2
3. Deloc
3
3. Deloc Q7. Dar dvs. personal ţineţi cont de aceste rezultate? 1. în mare măsură
Q8. Sexul: 1. Masculin
1
2. Feminin
2
2
Q9. Vârsta: 1.18-20 ani
1
2. 21-30 ani
3. 31-40 ani
3
4. 41-50 ani
5. 51-60 ani
5
6. Peste 60 ani
Q10. Ultima şcoală absolvită: 1. Fără şcoală 1 3. 7 clase 3 5. Şcoală profesională 5 7. Şcoală post-liceală 7 9. Studii post-universitare 9
4 b
2. 4 clase 4. 10 clase 6. Liceu 8. Studii superioare
2 4 6 8
Q11. Sectorul de activitate în care lucra ţi: 1. De stat 3. Mixt
1 3
5. Nu
5
2. Privat 4. Cooperatist
2 4
lucrez Q12. Ocupaţia:
54
Q13. Naţiona 1. Român 3. Rrom
3
5. Alta Q15. Status marital:
2. Maghiar 4. German
4
5
1. Căsătorit 2. Necăsătorit 3. Divorţat
4. Văduv 5. în concubinaj 6. Altul Q16. Numărul membrilor familiei dvs.: |_||__| membrii Q17. Venitul total pe familie: |__ 11_11_11_11_11_11 _I lei
CHESTIONAR
Numărul |_J|_||____|
Aplicat lui G2 la momentul T1 înainte de introducerea variabilei independente asupra lui G2 Q1. Gândindu-vă la situaţia din România din ultima perioadă de timp, v-am
1. încrezător
1
Neîncrezător
2
Q2. Aş dori să vă întreb cât de des urmăriţi emisiunile de televiziune, ascultaţi radio şi citiţi presă scrisă. V-aş ruga să-mi răspundeţi conform categoriilor
ă ă
odţJ 'căn un|/ ra odfJ
r •c M ici 55
o
ai oc
CN Q2.1. Ascultaţi RARAR Q2.2. Urmăriţi postul naţional de televiziune programul I Q2.3. Urmăriţi postul naţional de
w
N 1
1
1
2
3
4
z 5 6
2 2
3 3
4 4
5 6 5 6
televiziune -programul II (~\0 A I Irmiriti n^ctiil HA tpl#^\7i7ii
mp 1 KUtC.^r. UI II leal IU pUolUI UC
ICICVIZ.IUI IC „1 1 1 1 1 ţ
4
Q3.4. Criza economică
Q3.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile
|_______| li I 1 u L_l U Ii ** u
defavorizate Q3.10. Problema inflaţiei şi a preţurilor Q3.11. Problema securităţii individului Q3.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q3.13. Problemele din agricultură Q3.14. Problemele din sistemul sanitar Q3.15. Sărăcia
l—l u u u u u
Q3.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q3.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q3.7. Lipsa locuinţelor ă
ăăă 1. In mare măsură 1
2
3. Deloc 3
Q7. Dar dvs. personal ţineţi cont de aceste rezultate? 1. în mare măsură 1 2. în mică măsură 2 3. Deloc 3 Q8. Sexul: 1. Masculin 3. 7 clase
1
2. Feminin 2
4. 10 clase
56
5. Şcoală profesională 6. Liceu 7. Şcoală post-liceaiă 8. Studii superioare 9. Studii post-universitare Q16. Numărul membrilor familiei dvs.: |_||__| membrii Q17. Venitul total pe familie: |__ 11_11_11_11_11_11_11 _| lei
Etapa 2 - Expunerea la stimul EXPUNEREA LA STIMUL Numărul |_||__ 11_| Stimulul aplicat lui G1 la momentul T2
într-un sondaj realizat de un prestigios institut se arată că, în opinia românilor, cele mai importante probleme ale ţării sunt, în ordinea enumerării, şomajul („lipsa locurilor de muncă" -20,8%), sărăcia populaţiei (14,1%) şi birocraţia şi corupţia din instituţiile statului (10,5%). Alte probleme menţionate de românii chestionaţi sunt: „lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate" (2,4%), „problema securităţii individului" (1,9%) şi „lipsa locuinţelor" (1,9%).
EXPUNEREA LA STIMUL Numărul |__||__||
|
Aplicat lui G2 la momentul T2 Sondajul realizat în această săptămână de către institutul IINN a încercat să stabilească care sunt cele mai importante probleme ale României din punctul de vedere al locuitorilor ţării. Astfel, 20,8% dintre români consideră că cea mai importantă problemă este birocraţia şi corupţia, 14,1% acuză lipsa locurilor de muncă, iar 10,5% dintre ei sunt de părere că sărăcia este cea mai gravă problemă. Doar 4,8% dintre cetăţenii României consideră că integrarea europeană a României este o problemă importantă şi doar 2,4% dintre ei o apreciază ca fiind un lucru demn de luat în seamă.
57
Etapa 3 - Post-testarea CHESTIONAR
Numărul I II \\ I
Aplicat lui G1 la momentul T3 după introducerea variabilei variabilei independente asupra lui G1 Q1.4. Criza economica Q1.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q1.6. In Integrarea Ro României în în Un Uniunea Eu Europeană Q1.7. Lipsa locuinţelor Q1.8. Lipsa locurilor de muncă Q1.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile defavorizate Q1.10. Problema inflaţiei şi a preţurilor ăţ Q1.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q1.13. Problemele din agricultură Q1.14. Problemele din sistemul sanitar Q1.15. Sărăcia
l_l U LI I—I U u u I I I—I L_l U u u
Q6. Sectorul de
n care
aţi:
activitate 1. De it
lucr 1
2. Privat
2
st£ 3. Mixt 5. Nu lucrez
3 5
4. Cooperatist
4
2. Maghiar 4. German
2 4
2. Romano-catolică 4. Greco-catolică 6. Mozaică 8. Ateu/Fără religie
2 4 6 8
jpaţia: Q8. Naţionalitatea: 1. Român
1 3
5. Alta
5
Q9. Re ig 1. Ortodoxă 3. Reformată 5. Musulmană 7. Neo-
1 3 5 79
protestantă 9. Alta 58
Q10. Status
al:
1
2. Necăsătorit
2
mărit; 1. Căsătorit 3. Divorţat 3 4. Văduv 5. în concubinaj 5 6. Altul Q11. Q11. Numă Număru rull memb membri rilo lorr fami famili liei ei dv dvs. s.:: |__|| _ ||
4 6 | memb membri riii
Q12. Venit V enitul ul total to tal pe p e familie: fami lie: |_||__||__||__|| ||__||__||__||__||_ __||__||__||__| _||__||__| lei le i CHESTI CHE STIONAR ONAR
Numărul Numă rul |_(|__|{_ |_(|__|{__| _|
Aplicat lui G2 la momentul T3 după introducerea variabilei independente asupra lui G2 Q1. V-am ruga să clasificaţi în ordine crescândă trei din următoarele probleme probleme în funcţie de importanţa pe care consideraţi consideraţi că ar trebui să o aibă aibă fiecare în activitatea Guvernului:
________ ____________ ____
Q1.1. Accelerarea privatizării Q1.2. Birocraţia şi corupţia
Rang L_l u
Q1.3. Creşterea veniturilor populaţiei
L_l
Q1.4. Criza economică Q1.5. Instabilitatea politică şi legislativă Q1.6. Integrarea României în Uniunea Europeană Q1.7. Lipsa locuinţelor Q1.8. Lipsa locurilor de muncă Q1.9. Lipsa protecţiei sociale pentru categoriile
L _l l_l L _l l_l U u
defavorizate Q1.10. Problema inflaţiei şi a
u
preţurilor Q1.11. Problema securităţii
ui
individului Q1.12. Problemele din învăţământ şi cultură Q1.13. Problemele din
u u
agricultură Q1.14. Problemele din sistemul
L_l
sanitar Q1.15. Sărăcia
L _l
59
Q2. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare, la radio sau televiziune următoarele probleme: ăă
în mică III II Deloc MUCI
Q2.1. Accelerarea privatizării
1
Q2.2. Birocraţia şi corupţia Q2.3. Creşterea veniturilor populaţiei Q2.4. Criza economică
1
măsură 2 3
1
2 2 2
a 3 3
Q2.5. Instabilitatea politică şi legislativă 1 Q2.6. Integrarea României în Uniunea 1
2 2
3 3
Europeană Q2.7. Lipsa locuinţelor
1
2
3
Q2.8. Lipsa locurilor de muncă
1
2
3
ţ
1
2
3
ţşţ ăţ ăţăşă m
Q2.13. Problemele din agricultură Q2.14. Problemele din sistemul sanitar Q2.15. Sărăcia
1 1
3 3 3
2 2 2
Q3. Sexul: 1. Masculin
1
2. Feminin
2
1. 18-20
1
2. 21-30 ani
2
ani 3. 31-40 ani
3
4. 41-50 ani
4
5. 51-60 ani
5
6. Peste 60 ani
6
Q4. Vârsta:
Q5. Ultima şcoală absolvită: 1. Fără şcoală
1
2. 4 clase
2 60
3. 7 clase 3 4.10 clase 5. Şcoală profesională 5 6. Liceu 7. Şcoală post-licealâ 7 8. Studii superioare 9. Studii post-universitare 9 Q6. Sectorul de activitate în care lucraţi: 1. De stat 1 2. Privat
5. Nu lucrez
4 6 8 2
5
Q7. Ocupaţia: [ Q12. Venitul total pe familie: |__ 11_11_11_11_11_11_11 _|J__| lei
Exerciţiul 2 A.
Ipotezele de lucru
1.
Cu cât subiecţii sunt expuşi mai mult la un mesaj vizual „X" care prezintă acte
agresive, cu atât comportamentul lor se va modifica în sensul creşterii violenţei actelor lor şi sporirii propriei lor percepţii asupra acestui tip de comportament. 2.
Cu cât subiecţii de sex masculin sunt expuşi mai mult unui mesaj vizual „X"
care prezintă acte agresive, cu atât comportamentul acestora se va modifica în sensul creşterii violenţei actelor lor şi sporirii propriei lor percepţii asupra acestui tip de comportament.
B.
Instrumentele de lucru
Etapa 1 - Pre-testarea CHESTIONAR
Numărul |___||__||__|
Aplicat lui G1 la momentul T1 (pre-testare) înainte de introducerea variabilei independente asupra lui G1 Sincer
i i i—i Echilibrat Q2. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum), unde consideraţi că v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?__
61
Q3. Credeţi că televiziunea are asupra spectatorilor o influenţă mai degrabă: Q4. Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament al preferinţelor dvs. (1 înseamnă că îl preferaţi „în cea mai mare măsură", iar 7 că îl preferaţi „în cea mai mică măsură"): Poziţia Comedie V-/UI 1 IWUIW Film de acţiune
l__l
Thriller
U
Film de dragoste
l_l
Film erotic Film poliţist Film SF
1—1 l_l l_l
Q5. Urmăriţi la TV filmele şi emisiunile care prezintă scene de groază şi violen ţă: ____________________________________________________ Adeseori
1
întâmplăto 2
Niciodată 3
r Q6. Cu ce sentimente priviţi scenele de violenţă din filme şi alte emisiuni "V: Cu plăcere 1
Cu
2
indiferenţă
Cu
3
dezaprobare
Q7. A ţi văzut filmul „TTVWM"? 1. Da
1
2. Nu
2
Q8. Pe o scală de la 10 (minimum) la 100 (maximum) cât de violent vi s-a părut?______________________________________________________ 0 10 20 30 40 50 Q9. în ce măsură credeţi că în
60 70 80 90 100 a dvs. au c următoarele cte. 62
localitate
Io
a Frecvente
Rar
doar în
întâlnit e 3
Oamenii vorbesc urât între ei în
1
anumite zone 2
familie Oamenii se înjură pe stradă
1
2
3
2
3
1
2 2
3 3
1
2
3
Persoane bătute de alţi membri ai familiei Persoane lovite pe stradă
1
Consumul de droguri ş Scandaluri şi bătăi între grupuri de tineri, găşti de cartier
Q10. Crede ţi că trăiţi într-o societate violentă? 1 i
2 Nu
2
Etapa 3 - Post-testarea CHESTIONAR
Numărul |___11_11_11
Aplicat lui G1 la momentul T3 (post-testare) după de introducerea variabilei independente asupra lui G1 Q1. Din următoarea listă de atribute alegeţi trei [de la cel mai important (1) la cel mai puţin important (3)] pe care le consideraţi a vă caracteriza cel mai bine în func ţie de intensitate: _________________________________________ Calm Agresiv Sincer
Alegere l _l u u
63
1 1 1_____________1 u LJ
Dur Insensibil Echilibrat
Q2. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum) , unde v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?_______________________ 1
2
3
4
5
Q3. Credeţi că televiziunea are asupra spectatorilor o enţă mai influ 1. Pozitivă
1
degrabă 2
2. Negativă
Q4. Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament al preferinţelor dvs. (1 înseamnă că îl preferaţi în cea mai mare măsură, iar 7 că îl preferaţi în cea mai mică măsură.)
____________________________ Poziţia
Comedie Film de acţiune Thriller Film de dragoste
u l_l l_l L_l
Film erotic Film poliţist Film SF
L_l l_l u
Q5. Urm ăriţi la TV filmele şi emisiunile care prezintă scene de groază şi violenţă: Adeseori
1
întâmplător
2
Niciodată
3
Q14. Vârsta: |_||_| ani Q15. Ocupaţia: I Q16. Mediul de rezidenţă : Bucureşti... 1 Altă localitate... 2 CHESTIONAR Numărul |_||_||_|| Aplicat lui G2 la momentul T3 (post-testare) Q1. Din următoarea listă de atribute alegeţi trei [de la cel mai important (1) la cel mai puţin important (3)] pe care le consideraţi a vă caracteriza cel mai bine în func ţie de intensitate:_________________________________________ Calm Agresiv
Alegere u 1 1 l_J
64
Sincer Dur Insensibil Echilibrat
L_l L_l U l_l
Q2. Pe o scală de la 1 (minimum) la 5 (maximum) , unde v-aţi plasa din punctul de vedere al agresivităţii personale?_______________________ 1
2
3
4
5
Q3. Credeţi
televiziunea are upra spectatorilor o uenţă mai
că 1. Pozitivă
as 1
infl 2. Negativă
degrabă 2
Q4. Vă rugăm să ordonaţi următoarele genuri de filme într-un clasament Q6. Cu ce sentimente privi ţi scenele de violenţă din filme şi alte emisiuni TV Cu plăcere 1
Cu indiferenţă
2
3
Cu dezaprobare
Q7. Crede ţi că trăiţi într-o societate violentă?
1. Da 2. Nu Q8. Pe o scală de la 10 (minimum) la 100 (maximum) cât de violentă vi se pare că este?
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 Q9. în ce măsură credeţi că în localitatea dvs. au loc următoarele acte. Frecvente doar în anumite iulie
o o
Oamenii vorbesc urat intre ei in îamilie Oamenii se înjură pe stradă Persoane bătute de alţi membri ai
1 1
2 2
3 3
familiei Persoane lovite pe stradă Alcoolici Prostituate
1 1 1
2 2 2
3 3 3 65
1 Consumul de droguri 1 Cerşetorie Scandaluri şi bătăi între grupuri de 1 tineri, găşti de cartier Cazurile de trafic de came vie Date personale: Q10. Sexul:
1. Masculin
1
1
2 2 2
2
2. Feminin
3 3 3
3 2
Q11. Vârsta: |____||__| ani Q12. Ocupaţia: I Q13. Mediul de rezidenţă : Bucureşti ... 1 Altă localitate... 2
III. ANCHETA
Exerciţiu 1. A. Obiectivele de cercetare 1.
Identificarea nevoilor de informaţie ale membrilor publicului atunci când aceştia
consumă mesajele transmise mass-media. 2.
Delimitarea şi definirea „nevoilor" derivate din expunerea la media pe care
variate segmente din audienţa totală le asociază propriilor activităţi cotidiene. 3.
Identificarea temelor de interes public („agenda publicului") vs. delimitarea
ierarhizării dezbaterii acestor probleme în mass-media („agenda media"). 4.
Definirea „statusului" pe care jurnaliştii îl au în rândul audienţei media şi
elaborarea unui „portret ideal" al jurnalistului român din perspectiva opiniilor şi atitudinilor publicului.
B. Ipotezele de lucru 1.
Dacă nivelul de cunoştinţe individuale despre problemele discutate în mass-
media este mai mare de 50% din totalul eşantionului, atunci publicul media va selecta activ dintre alternativele de comunicare în masă în funcţie de aşteptările şi nevoile sale concrete.
66
2.
Relaţia cauzală existentă între „agenda publicului" şi „agenda media" va fi
mediată de percepţiile diferite ale rolului şi funcţiilor profesioniştilor media în plan social. 3.
Dacă nivelul de consum al mesajelor mass-media este scăzut şi se înregistrează
un nivel semnificativ de asociere a sa cu susţinerea de către individ a unei poziţii tradiţionale în ierarhia de status, atunci subiecţii intervievaţi vor avea o „agendă" personală dominată de probleme sociale (şi nu de cele politice). 4.
Efectele comunicării de masă asupra comportamentului social şi a coeziunii
micro-grupale vor fi mediate de tipul comunicării interpersonale.
C. Instrumentul de lucru CHESTIONAR Număr: UUUU Tip de localitate:
1. Comună
2. Oraş
Localitate |____||__||__|l__| Judeţul IJIJIJIJJ Aria culturală |_||_||_||_| Nume operator/interviator: |___||__||__| Data completării chestionarului |_J|___||__||__| Controlor|__|UU|_| Nume controlor: UUUUUUUUU Tip de control:_______ 1. Direct 2. Indirect OBSERVAŢII: Stimate Domn/Doamnă, Institutul XXXXX face în momentul de faţă o anchetă privind lectura ziarelor şi revistelor, audienţa radio-TV şi preferinţele în materie de presă scrisă şi posturi radio-TV din România. Ancheta cuprinde aproximativ 800 de persoane din întreaga ţară alese la întâmplare. în acest mod aţi fost ales şi dumneavoastră. Completând acest chestionar ne puteţi ajuta la explicarea unor aspecte legate de activitatea mijloacelor de comunicare în masă din România. Vă asigurăm că răspunsurile dumneavoastră sunt absolut anonime, ele fiind folosite
67
pentru obţinerea unor statistici generale. Vă mulţumim anticipat pentru răspunsuri şi pentru contribuţia dumneavoastră la această cercetare.
Q2. Pe care dintre următoarele ziare le-aţi citit dată (Notă pentru operator: Se dă lista 2 subiec
n ultima săptămână cel puţin o ului - sunt posibile mai multe
1. AAAAA 3. UUUUU fa. 11111
1 3 5
2. ZZZZZ 4. GGGGG 6. DDDDD
2 4 6
7. NNNNN
7 g
oo
11.JJJJJ 13. BBBBB 15. Ziarul local (Care?_) 99. NŞ/NR
11 13 15 99
8. EEEEE 10 CCCCC 1 \j . \_/ \-/ \_y 12. RRRRR 14. Alt ziar (Care? _) 98. Nu citesc
12 14 98
Q3. V-am ruga să ne spuneţi cât timp acordaţi în cursul unei zile pentru a citi presa scrisă, a asculta radioul sau a urmări televiziunea (Notă pentru operator. Se dă lista 3 subiectului)_______________________________________
Q3.2. Ascultare
Sub o
1-2
3-5
Peste 5
Deloc NS/N
oră 1
ore 2
ore 3
ore 4
5
R 9
1
2
3
4
5
9
1
2
3
4
5
CO
radio ă televiziune
Q4. V-am ruga să ne spuneţi care este (Notă pentru operator. Se completează liniile)
ă cablu, antenă satelit)
Q4.4. Ziarul preferat
Q4.5. Revista preferată ă
98. Nu este cazul
98
68
Q5. Pe care dintre următoarele reviste le-aţi citit în ultima lună cel puţin o dată: (Notă pentru operator: Se dă lista 4 subiectului. Sunt posibile mai multe răspunsuri)____________________________________________
1. HHHHH
1
2. GGGGG
2
3. QQQQQ
3
4. KKKKK
4
5
6. BBBBB
6
7. VWW
7
8. NNNNN
00
9. WWWWW 11. YYYYY 13. OOOOO
9 11 13
12. RRRRR 14.LLL
10 12 14
LL 15. 0 revistă de
15
integrame/rebus 17. CCCCC 17 19. Revista locală (Care?_) 19 99. NŞ/NR 99
16. UUUUU 18. Altele (Care? 98. Nu este cazul
Q6. V-am ruga să ne spuneţi care este
16 _)
18 98
(Notă pentru operator: Se corn-
Q6.2. (La televiziune) ă ă preferată
preferat ă
ă
•adio) Emisiunea Dlitice preferată
Q6.7. (La radio) Emisiunea cultural-artistică preferată
69
Q7. în prezent şi în ţara noastră oamenii au posibilitatea să vadă programele unui număr mare de televiziuni. După părerea dvs. programele pe care vi le oferă diferitele televiziuni sunt(Notă pentru operator: un singur răspuns posibil) 1. Mai curând asemănătoare 2. Mai curând diferite 9. NS/NR
Q8. Comparativ cu anii trecuţi dvs. consideraţi că programele actuale ale TVR
1. Mai bune
1
2. La fel 2
3. Mai slabe
3
9.
9
NS/NR
Q9. V-am ruga să ne spuneţi pentru ce credeţi că sunt (Notă pentru operator:
Q9.A. Mai bune: Q9.B. Mai slabe: Q9.A.1. Q9.B.1. Q9.A.2. Q9.B.2. 99. Nu răspund 99 Q11. Care este canalul pe care îl urmăriţi cel mai frecvent: (Notă pentru operator: se completează pe linia punctată. Un singur răspuns posibil indicând
1. Dezbaterile cu invitaţi
2. Serialele
3. Emisiunile de „Ştiri/Actualităţi" 9. NS/NR
9
Q12. V-am ruga să ne spuneţi pentru care motiv urmăriţi aceste emisiuni: (Notă pentru operator: se completează răspunsurile pe linia punctată. Maximum
Q12. 1.
Q12. 2.
99. Nu răspund
70
Q13. V-am ruga să ne spuneţi care sunt în general motivele pentru care dvs. citiţi presa scrisă, ascultaţi radioul şi priviţi la televizor (Notă pentru operator. Se d ă lista 6 subiectului. Maximum două răspunsuri posibile):_____
1. Pentru a mă informa în legătură cu
. 2. Pentru a înţelege ce se
actualitatea politică
«
întâmplă în societate
3. Pentru a mă putea orienta mai uşor în
3
diverse activităţi
4. Pentru a avea un motiv de discuţie cu alţii
5. Pentru a-mi petrece în mod
5
agreabil timpul liber 9. Nici unul/Nu răspund
9
6. Altul (Care?)
6
Q14. Cât de des aveţi/purtaţi discuţii pe baza celor citite în ziare, ascultate la
Des
Uneori Niciodat Nu
Q14.1. La locul de muncă
1
2
ă 3
răspund 9
Q14. 2. în familie
1
2
3
9
2
3
9
4
Q14. 3. Cu prietenii Q14. 4. Cu vecinii
1 1
Q15. De obicei, cine alege canalul/emisiunea transmisă la radio/la telviziune atunci când mai mulţi membrii ai familiei sunt prezenţi? (Notă pentru operator: un
1. Soţul 1 2. Soţia 2 3. Copiii 3 4. Părinţii 4 9. NS/NR 9 Q16. Ce efecte credeţi că are urmărirea televiziunii asupra membrilor familiei dvs.: (Notă pentru operator: se dă lista 7 subiectului. Maximum două răspunsuri
ă
ăăă 1
3. Provoacă discuţii
2
4. Influenţează într-un mod CO negativ 4
contradictorii
comportamentul/purtarea
5. Influenţează orarul
copiilor 6. Nu are nici o influenţă
5
6 71
activităţilor casnice 9. NS/NR
9
Q17. V-aş ruga să-mi spuneţi cât de des vizionează membrii familiei dvs.
Des Uneor Rareori Niciodat NS/N i 2
3
2 2 o 2
3 3 Q O
•j
2
3
4
9
(tpatrw ă
1
2
3
4
9
Q17.8. Dezbateri economice
1
2
3
4
9
Q17.9. Seriale Q17.10. Reclamă Q17.11. Dezbateri politice Q17.12. Interviuri
1
2 2 2 2
3 3 3 3
4 4 4 4
co 9 9 9
Q17.1. Programe de
1
„Ştiri/Actualităţi" Q17.2. Filme artistice 1 Q17.3. Documentare şi reportaje 1
ă 4
R 9
4 4
9 9 q
A
t
... . . Q17.5. Emisiuni de jocuri şi concursuri 017 7 Pronramp rultiiralp
1 1 1
Q18. V-am ruga să ne spuneţi cât de frecvent discutaţi cu alte persoane
Deseor
ă
i Q18.1. Privatizare AHO O O^tm**!* ui o.2. şomaj n 1 fl ^ Orotiiri ci inflotia u io.o. rreiun şi iniiaţie Q18.4. Corupţie Q18.5. Agricultură Q18.6. învăţământ
1
1 1
1
2 o 2 ti 2 2 2
3
9
3 o
9 o y 9 9 9
o
3 3 3
72
Q18.7. Traiul zilnic
1
Q18.8. Sănătate Q18.9. Actele de delincventă,
' 1
infracţiuni Q18.10. Problemele de familie Q18.11. Sărăcie Q18.12. Intrarea în NATO şi
3
9
2
3
9 9
2
3 3 3
9 9 9
2
1 1 1
2 2
Uniunea Europeană Q19. După părerea dvs. în ultimul an nivelul de trai al familiei dvs. (Notă pentru
1. S-a înrăutăţit 3. A crescut
1 3
2. A rămas la fel 9. NS/NR
2 9
Q20. V-am ruga să ne spuneţi care ar trebui să fie acum rolul televiziunii în Q27. Care este emisiunea radio/TV pe care aţi renunţat să o mai urmăriţi? (Not ă pentru operator se completează răspunsurile pe linii) _________
Q27.1. Q27.2. 99. Nu răspund 99
1. Da 1 2. Nu 2 9. NS/NR 9 Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Da" se completează întrebările Q30, Q31 şi Q32; dacă nu, e trece la Întrebarea Q33.
Q30. Care este postul radio/TV pe care aţi început să-l urmăriţi? (Notă pentru
Q30.1. Q30.2. 99. Nu răspund 99 Q31. Care este emisiunea radio/TV pe care aţi început să o urmăriţi? (Notă
73
031.1
Q31.2.
99. Nu răspund
99
Q33. în presa scrisă, la radio şi la televiziune aţi prefera să ascultaţi, citiţi sau/şi să urmăriţi mai multe articole/emisiuni (Notă pentru operator: se dă lista 13
c
Cultural-
Divertisme
Politice
Sportive
nt
3 C
3
O ~ z
c
z
0 3
3
(0 3
3
—
□ Z ^- □
T z ^.
□
^-
z
Q33.1.
1
2 9
1
2
9
1 2 9 1
2
9
1 2 9
1
2 9
1
2
j ) 1 2 9 1
2
9
1 2 9
1
2 9
1
2
9
2
9
1 2 9
Ziare/Revi ste Q33.3.
1 2 9 1
Televiziun e Q34. Care sunt motivele pentru care doriţi aceasta? (Notă pentru operator se
Q34.1. 99. Nu răspund 99 Q35. V-am ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) calităţii programelor transmise de următoarele posturi de televiziune (Notă pentru operator: se dă lista 13 subiectului; în cazul în care nu urmăreşte postul sau tipul de emisiune se notează
Q35.1 TTTTT 74
Q35.2. YYYYY Q35.3. AAAAA Q35.4. PPPPP Q35.5. BBBBB Q35.6. Studioul local al BBBBB Q35.7. „SSSSS" Q35.8. Studioul local al Radiodifuziunii Române Q35.9. RRRRR Ăţă Q36. V-aş ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) calităţii următoarelor tipuri de articole citite în ziare (Se dă lista 14 subiectului; în cazul în care nu cite şte ziarul sau tipul de articol se notează „99")
Q36.1. EEEEE Q36.2. RRRRR Q36.3. BBBBB Q36.4. NNNNN Q36.5. GGGGG Q36.6. AAAAA Q36.7. CCCCC Q36.8. 77777 Q36.9. Ziarul local Q36.10. Alt ziar central Q37. în ce măsură credeţi că sunt dezbătute în ziare, la posturile de radio şi televiziune următoarele probleme (Notă pentru operator: se dă lista 15 subiectului) Mult 75
Suficient Puţin Deloc NS/NR Q37.1. Privatizare Q37.2. Şomaj Q37.3. Preţuri şi inflaţie Q37.4. Corupţie Q37.5. Agricultură Q37.6. învăţământ Q37.7. Traiul zilnic Q37.8. Sănătate
1
2
3
4
9
Q37.9. Acte legate de
1
2
3
4
9
3 3
4 4
9 9
delincventa, infracţiuni Q37.10. Problemele legate de viaţa de familie Q37.11. Sărăcie Q37.12. Intrarea în NATO şi
1 1
2 2
Uniunea Europeană Q38. Aţi putea să ne spuneţi pe care dintre următoarele emisiuni de dezbatere politico-economică le-aţi urmărit la televiziune în ultima săptămână
1. .STATAV" (PPPPP)
1
2. „QWXQY"
3. .MATVA" (BBBBB)
3
(AAAAA) 4. „UTWQY" (PPPPP) 4
5. .MIMLA" (YYYYY) 7. .QWESA" (AAAAA) 9. .ASASQ (YYYYY)
5 7 9
6. „ZTXYQ" (BBBBB) 6 8. „ASQWE" (PPPPP) 8 10. „ASWQD" 10
11
(PPPPP) 99. Nu răspund
11. Alta (Care?
_)
2
99
76
Q39. Aţi putea să ne spuneţi pe care dintre următoarele feluri de seriale le urmăriţi cu mai mare plăcere? (Notă pentru operator: Se dă lista 17 subiectului -mai multe răspunsuri ăspun suri posib po sibile) ile)
1. Serialele latino-americane de dragoste 2. Serialele americane de acţiune/poliţiste 3. Serialele care prezintă unele profesii (avocat, poliţişti, medici) 4. Serialele americane despre oameni şi familii bogate 5. Serialele ştiinţifico-fantastice 6. Serialele cu subiect distractiv 7. Serialele despre problemele şi vieţile oamenilor obişnuiţi 8. Altele (Care ? 9. NS/NR Q40. Gândindu-vă la starea sufletească pe care v-o trezesc serialele v-aş ruga să-mi spuneţi motivele pentru care le vizionaţi (Notă pentru operator Se dă lista 18 subiectului- maximum două două răspunsuri răspunsuri posibile)
1. Pentru plăcerea imaginilor 1
2. îmi îmi pla placc ero eroii ii şi pers person onaj ajel elee
şi a poveştilor prezentate
din seriale ăăş
ăăăă 5. Găsesc în ele tot fel felul de de
2
4 viaţă 6. Mă ajută să rez rezolv unele
probleme învăţăminte legate de felul în 5 legate de familie
6
care trebuie să te comporţi în viaţă 8. îmi dau prilejul să visez la o 7. îmi arată cum pot răzbi în viaţă
lume 7 ma maii frum frumoa oasă să decâ decâtt via viaţa ţa me meaa
8
de toate zilele
ăăţ 9 99. Nu răspund
99 77
prinse personajele Q41. V-am ruga să ne spuneţi cu care din următoarele afirmaţii referitoare r eferitoare la rolul ziariştilor în societate sunteţi de acord (Notă pentru operator: Se dă lista 19 subiectului - maximum dou două răspunsuri posibile)_______ ___________ ________ ____
1. Ziariştii trebuie să acţioneze astfel încât să-i împiedice pe cei care au puterea economică şi politică în societate să comită ilegalităţi 2. Ziariştii trebuie să se implice direct în rezolvarea problemelor tranziţiei în societatea românească 3. Sarcina ziariştilor este doar de a-i informa pe cei aflaţi în funcţii de conducere (politice, economice) despre problemele grave şi importante din societate pe care numai aceştia le pot rezolva 4. în calitatea lor de reprezentanţi r eprezentanţi ai „opiniei publice", ziariştii au datoria de a lua o poziţie critică faţă de orice aspect negativ care apare în societate societate 5. Ziariştii trebuie să informeze despre ceea ce se întâmplă în societate 6. Ziariştii fac mari deservicii ţării prin prezentarea primordială a aspectelor negative din societate 7. Ziariştii reprezintă un grup „închis" care are puţine legături cu publicul lor 8. în general, ziariştii nu fac decât să-i stânjenească stânjenească în muncă pe cei aflaţi în funcţii (politice şi economice) de conducere 99. Nu ştiu/Nu răspund 99
Q43. V-am ruga să menţionaţi ziariştii care consideraţi că se bucură în opinia publică de: (Notă pentru operator se completează răspunsurile pe linii) Q43.A. Cea mai mare încredere:
Q43.B. Cea mai mică încredere:
78
Q43.A.1. Q43.B.1, Q43.A.2. Q43.B.2. 99. Nu răspund 99 Q44. V-am ruga să apreciaţi următorii ziarişti din punctul de vedere al competenţei profesionale, obiectivitătii obiectivitătii şi independenţei independenţei cu care tratează problemele, problemele, al felului de a discuta cu invitaţii şi al prezenţei fizice. Vă rugăm r ugăm să acordaţi o notă conform listei alăturate: (Notă pentru operator se dă lista 20 subiectului -dacă subiectul nu răspunde se notează în dreptul rândului respectiv zero)
Q44.A. MTMTMT (AAAAA) I. Competenţă
— _1„
...2
II. Neutru
—- - - - -1- ...2— - —3- De pendent politic
III. Respectul pentru .. —1- -2— invitaţi
- —3- Inco Incom mpete petent nt
—3- Tratarea nepotrivită nepotrivită a
.
invitaţilor
IV. Prezenţă fizică
•—
agreabilă
1--
„2—
—3- Prezenţă fizică dezagreabilă
Q44.B CBCBC (YYYYY) I. Com petenţă II. Neutru
—2---—2-- -—1— —2- - - - - - - -
Dependent politic
3~ ţ
ăţ —1— _2—
- - - -3ţăăă
ţăă
—1_ —2- - - - - - - -3-
Q44.C ISISI (TTTTT)
79
1. Competenţă II. Neutru III. Respectul pentru
-
_..2 __ —3- Incompetent - -1 — A- - —o Dependent politic — —
— .„2--- _ -3- Tratarea nepotrivită a
1-invitaţi IV. Prezenţă fizică
- -—
invitaţilor Prezenţă fizică
...2---
agreabilă 1III. Respectul pentru —1- -2-
dezagreabilă —3-- Tratarea nepotrivită a
invitaţi ţăăă
invitaţilor ţăăă
„_2 I. Competenţă II. Neutru ţ
—3-
—1_ „2— —3- Incompetent -1- —2— —3- Dependent politic 1
-IV. Prezenţă fizică agreabilă Q44.F RCRCR (YYYYY) — ţă
„2--- —3-- Tratarea nepotrivită a invitaţilor Prezenţă fizică dezagreabilă
-2— —3- Incompetent
1 —1— —2— —3- Dependent politic II. Neutru -1-2---- —3- Tratarea nepotrivită a III. Respectul pentru invitaţi IV. Prezenţă fizică
i4
invitaţilor -2- - - —3- ţăăă
agreabilă „ I. Competenţă
—-l _2 -~
—3-- Incompetent
II. Neutru
— —1- ___ 2 ___ —3- Dependent politic
ţ
—1~
-2- - - —3~ Tratarea nepotrivită a invitaţilor
IV. Prezenţă fizică
-1-
agreabilă
-2---- —3- Prezenţă fizică dezagreabilă
f\AA U MMr^MM / 1 1 1 1 1 \
80
vJ4*».n InMUINIVI^I 1 1 1 \) 4 ţă ._1„
II. Neutru III. Respectul pentru
InrximDetent „2--- —3- Dependent politic
- -1- - „2--- ~-3- Tratarea nepotrivită a -
invitaţi IV PrP7«»ntă fizică IV* 1 l&fcwlllg 1
—
icluu
1-
invitaţilor Prp7pnt5 fizică -2--- —3~ 1 1 w £. V* 1 1 ICI
ll£.IVsCl
agreabilă
dezagreabilă
ţă
----1- -2-—3- Dependent politic II. Neutru III. Respectul pentru —1- ._2----- —3» Tratarea nepotrivită a Invitaţi ţăăă
invitaţilor ţăăă —— _.2 _
—3--
1 Q45. Am dori să ştim cât de importante sunt pentru dvs. unele valori generale. V-am ruga să acordaţi o notă de la 1 (minimum) la 3 (maximum) celor din lista
Q45.1. Integritate morală/Onestitate Q45.2. Spirit de competiţie Q45.3. Libertate personală Q45.4. Patriotism Q45.5. Muncă Q45.6. Altruism/Spirit de sacrificiu ă 045 8 Prieteni ş Q45.10. Democraţie Q45.11. Reuşită profesională
81
Q45.12. Bunăstare materială Q45.13. înţelegere socială Q45.99. Nu răspunde Q46. Dup ă părerea dvs. în ultimul an nivelul de trai al populaţiei ţării: 1.A scăzut 3. A crescut
1 3
2. A rămas nechimbat 9. Nu ştiu/Nu răspund
2 9
Q47. Gândindu-vă cum merg lucrurile în ţară în ultimul an v-am ruga să ne spuneţi dacă dvs. sunteţi mai curând: 1. încrezător
1
2. Neîncrezător
2
9. NS/NR
9
Q48. După părerea dvs. oamenii politici se dovedesc în general preocupaţi mai degrabă de: 1. De prezentarea
4
propriilor programe, idei, propuneri, 1
2. De
o
n
compromiterea adversarilor
2
y
soluţii politici Q50. Comparativ cu situaţia din momentul X aţi putea să ne spuneţi dacă încrederea pe care o aveţi acum în guvernul aflată la putere (Notă pentru operator: un singur răspuns posibil)
1. A crescut 1 2. A rămas neschimbată 3. A scăzut 9. Nu răspund Q52. Aţi putea să ne spuneţi care sunt televiziunile în care aveţi cea mai multă, respectiv, cea mai puţină încredere (Notă pentru operator se completează pe linii numele postului TV începând cu cea în care subiectul are cea mai mare încredere - maximum două răspunsuri posibile):__________________
ţ
Q52.B. Postul de televiziune în
Q52.A.1
care aveţi cea mai puţină încredere: Q52.B.1. 82
Q52.A.2.
Q52.B.2.
Q52.A.99.Nu răspund 99 Q52.B.99.Nu răspund 99 Q54. După părerea dvs., reforma în România trebuie să ducă la: (Notă pentru operator: se dă lista 22 subiectului - maximum două răspunsuri posibile)
1. Mai multe locuri de muncă şi reducerea şomajului 1 2. Asigurarea legalităţii şi ordinii în ţară 3. Combaterea sărăciei şi o mai mare dreptate socială 4. Grăbirea reformei economice şi a privatizării 5. Restituirea pământului, a caselor naţionalizate şi a altor proprietăţi 6. Stoparea creşterii preţurilor 7. Atragerea investiţiilor străine în economie 8. înlăturarea corupţiei şi a abuzurilor 9. înţelegerea mai bună între toţi cetăţenii ţării 99. NS/NR 99 Q55. Gândindu-vă la viaţa dvs. aţi putea să ne spuneţi dacă vă consideraţi
ţ
ţ
o z 3. Nu pot aprecia 3 9. Nu răspund 9 La sfârşit v-am ruga să ne oferiţi câteva date suplimentare referitoare la dvs. Q56. Sexul: 1. Masculin
1
2. Feminin
2
Q57. Vârsta: 1. 18-20 ani 3. 31-40 ani 5. 51-60 ani
1 3 5
2. ZI-JU ani 4. 41-50 ani 6 . Peste 60 ani
2 4 6 83
9. NR
9
Q58. Ultima şcoală absolvită: 1. Fără şcoală 1 2. 4 clase 2 3. 7 clase 3 4. 10 clase 4 5. Şcoală profesională 5 6. Liceu 6 7. Şcoală post-liceală 7 8. Studii superioare 8 9. Studii post-universitare 9 Q60. Ocupaţia actuală: (Notă pentru operator: Se completează răspunsul exact al subiectului)___________________________________________
Q61. Naţionalitatea: (Notă pentru operator: se completează răspunsul pe linie)
_____________________________________________________
Q62. Religia: (Not ă pentru operator se completează răspunsul pe linie)
Q63. Starea civilă: (Not ă pentru operator se completează răspunsul pe linie)
Q64. Numărul membrilor familiei dvs.: |_||__| membrii Q65. Venitul total al familiei dvs.: |_||__||__||__| |_JL_II_J 'ei
Exerciţiu 2. A.
Obiectivele de cercetare
1.
Definirea tipologiilor concurente de consumatori ai mesajelor media scrise din
România. 2.
Identificarea elementelor constitutive ale profilului socio-demografie şi valorico-
atitudinal pentru cititorii ziarului „AAAAA".
84
3.
Determinarea necesarului de informaţii şi a particularităţilor materialelor de
presă care, prin includerea în cotidianul „AAAAA", ar putea determina creşterea numărului de cititori pentru acest ziar.
B.
Ipotezele de lucru
1.
Dacă un cititor al ziarului „AAAAA" aparţine unui grup caracterizat prin
modernitatea „stilului de viaţă" şi prin apartenenţa sa la un grup profesional cu o identitate constituită, atunci el va manifesta stabilitate în comportamentul de consum mediatic al articolelor pe teme economice publicate de acest cotidian. 2.
Dacă un cititor al ziarului „AAAAA" are un consum cultural (implicit şi al
mesajelor media) maximal, atunci el dispune de un stoc maxim de capital simbolic. 3.
între opiniile şi aprecierile cititorului „standard" al ziarului „AAAAA" şi inclu-
derea informaţiilor pe care le citeşte în acest cotidian în activităţile sale cotidiene va exista o relaţie de dependenţă directă.
C. Completarea spaţiilor libere „ŢĂŢ ă
■ J
răspuns posibil.)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Q11. Citiţi suplimentele gratuite care însoţesc ziarul „AAAAA"? (Un singur răspuns posibil pe fiecare rând.)
1. AAAAA de week-end 2. Intermedieri
Da 1 1
Nu 2 2
NS/NR 9 9
2
g
m
Q15. (Pentru cei care primesc ziarul „AAAAA" prin abonament) Unde primiţi zilnic ziarul „AAAAA"? (Un singur răspuns posibil) 1. Acasă
1
2. La locul de munca 2 9. NS/NR
9
Q17. (Pentru cei care cumpără ziarul „AAAAA" de la chioşc) Dvs. cumpăraţi ziarul „AAAAA" mereu în acelaşi punct de vânzare/chioşc? 85
1. Da 1 2. Nu 3. NS/NR
Q30. Menţionaţi în ordine descrescătoare trei rubrici pe care le apreciaţi cel mai mult într-un număr din ziarul „AAAAA":
1. Editorial 2. Evenimente în top ă
l_l u 1 1 1______1 4. Investigaţii l_l 5. Actualitatea socială l_l 6. Actualitatea economică u 7. Cultura şi mass-media u 8. Anchete l_l
1______1 l_l i i 1______1 l_l l_l l_J 1—1 u
l_l L.I i i 1______1 l_l u u l_l u
9. Actualitatea externă L_l A f\ A aii ■ ■ Ita ■ 4 ■
l_l
LJ
l_l l_l
L_l l_l
■ —. ** .3( 10. Actualitatea sportivă LI 11. Can-can l_l ţ ii l_______l Q33. Cum aprecia ţi în general ziarul AAAAA"? (Un singur r ăspuns posibil.) 1. Fără şcoală 2. 4 clase 3. 7 clase 4. 10 clase 5. Şcoală profesională 6. Liceu 7. Şcoală post-liceală
86
8. Studii superioare 9. Studii post-universitare Q34. în ce măsură aveţi încredere în informaţiile prezentate în rubricile din ziarul „AAAAA"? (Un singur r ăspuns posibil pe fiecare rând.) în mică măsură în mică măsură Deloc NS/NR 1.Editorial 2. Evenimente în top 3. Actualitatea politică 4. Investigaţii 5. Actualitatea socială 6. Actualitatea economică 7.
Cultura şi mass-media
8.
Anchete
9. Actualitatea externă
1
2
3
9
10. Actualitatea sportivă 1
2
3
9
11. Can-can ţ
2 2
1 1
3 3
9 9
Q39. Ce articole aţi dori să citiţi mai frecvent în ziarul „AAAAA"? (Sunt posibile maximum dou ă răspunsuri.)
1. Articole despre fapte
1
2. Anchete
2
3
4. Articole despre activitatea ăş
4
diverse Guvernului, Parlamentului, Preşedinţiei 87
5. Articole despre firmele K
6. Articole despre situaţia
de stat 7. Articole despre
O
economică din România ăţ
9
10. Comentarii politice
10
deosebiţi 11. Ştiri de interes public 11
12. Articole cu caracter
12
(legi,
ştiinţific
economia mondială 9. Interviuri cu oameni
_J — . .â\'.l _\ adrese utile) 13. Ştiri mondene
13
14. Altele (Care?
_) 14
Q40. Dvs. aţi continua să citiţi ziarul chiar dacă nu ar mai continua să fie publicate unele rubrici?___________________________________ 1. Da
1
2. Nu
2
3. NS/NR
9
Q46. (Dacă „da") Din lista de mai jos aţi putea să ne spuneţi cât de des citiţi 9. GGGGG
1
10. xxxxx
2 2
3
4
5
9
4
5
9
1
9
13.
4
5
9
5
9
MMMMM i
a Q49. Care au fos respective? (Sunt pos
A
4
motivele pentru care aţi încetat să mai citiţi ziarul/ziarele bile două răspunsuri.) 1. Preţul ridicat 1 2. Orientarea politică a ziarului nu a mai corespuns cu a mea 3. Nu mai am încredere în informaţiile prezentate 88
4. O parte din ziariştii apreciaţi de mine nu au mai semnat articole 5. Majoritatea prietenilor şi cunoştinţelor mele nu l-au mai cumpărat 6. Altul (Care?) 9. NS/NR Q57. Care dintre următoarele activităţi constituie un hobby pentru dvs.? (Un singur răspuns posibil.)
1. Corn putere/l nformaticâ/lnternet 1
2
3. Dans 5. Pictură/sculptură 7. Plimbări cu bicicleta
3 5 7
4. Muzică 6. Sport extrem 8. Turism
4 6
11. Nu este cazul
Q 5> 11
99. NS/NR
99
Q59. Ce fel de cărţi obişnuiţi să citiţi? (Un singur r ăspuns posibil.) 1. Poezie ţţ
1 3
2. Romane de dragoste 4. Romane
2 4
SF 5 Istorip w■
5
IC
fi Fconomifi w. L_wUI
IUI 1 IIO 8. Polltologie, SOuuiugie,
o O
psinoiogie Şţ
A f\
10 11. Nu citesc 11 99. NS/NR. 99 Q64. Locuinţa dvs. este dotată cu ...: (Un singur răspuns posibil pe fiecare rând.)______________________________________________________
Da
Nu
NS/NR
89
1 Telefon 1 . I wlwlvl I
1
2
g
2
g
2
g 9 Q
9 9 9 9
1
şăăă 5. Maşină de spălat automată
1
7. Aspirator 8. Videocasetofon 9. Radio 10. Radiocasetofon 11. Compact disc 12. PC/calculator personal 13. Cuptor cu microunde 14. Aparat de înregistrat mesaje
1 1 1 1 1 1 1 1
2 O c 2 2 2 2 2 2 2 2
telefonice 15. Robot de bucătărie 16. Antenă satelit 17. Conexiune INTERNET 18. Televiziune prin cablu
1 1 1 1
2 2 2 2
9 9 9 9 9 9 9 9
în final dorim să aflăm câteva date despre dvs.:
1. Pensionar 3. Şomer/fără ocupaţie 5. Agricultor gospodărie
1 3 5
2. Elev/student 4. Casnică 6. Muncitor necalificat
2 4 6
individuală 7. Muncitor calificat
7
8. Funcţionar cu studii medii
8
9. Tehnician/maistru
9
10 Personal studii sunerioare
10
11. Patron/liber profesionist 11 12. Alta (care?}
12
13. Nu lucrez
99
13 99. NR
D8. Care este activitatea
ală nstituţiei în care lucraţi?
princip
a
90
1. Producţie/inginerie 3. Educaţie, învăţământ,
1 3
cercetare 5. Servicii financiare/bancare 5 7. Turism 9.
7 9
2. Administraţie de stat 4. Servicii medicale
2 4
6. Consultanţă ţ
6
10. Sector non-profit
8 10
Agricultură 11. Alta (care?;
11 12. Nu este cazul/Nu lucrez
99. NS/NR 99 D14. Care este venitul total obţinut în luna precedentă de către toţi membri din gospodăria dvs. (incluzând salarii, pensii, dividende, chirii etc.)? |___|__||__||
|
lei
IV. OBSERVAŢIA i Exerciţiu 1. A.
Ipotezele de lucru
1.
în comunităţile locale din mediul urban există o relaţie de dependenţă între
tipurile de reţele comunicaţionale inter-personale şi „calificatorii statistici" ai populaţiei (vârsta, ocupaţia, venitul etc). 2.
Nivelul coeziunii interne în cazul unor grupuri sociale variate va depinde
frecvenţa comunicării interpersonale şi de structurarea unor „vocabulare" particulare specifice. 3.
între comunicarea directă din interiorul grupurilor şi elementele ritualice ale
comportamentului din interiorul unui grup social va exista o relaţie de dependenţă reciprocă.
B.
Condiţiile şi elementele-cheie pentru aplicarea metodei observaţiei
GHIDUL DE OBSERVAŢIE
1. Condiţiile necesare desfăşurării observaţiei 1.
înaintea începerii cercetării, cercetătorul trebuie să se familiarizeze cu „unitatea
socială" studiată.
91
2.
înainte de a nota, cercetătorul trebuie să memoreze secvenţele de comportamente
care vor fi incluse în foaia de observaţie şi în jurnal. 3.
Perioada de timp admisă între observaţia propriu-zisă şi notare nu trebuie să
depăşească o oră. Cercetătorul trebuie să noteze tot ceea ce vede şi aude în conformitate cu specificul temei şi cu caracteristicile „unităţii sociale" studiate. 4.
Cercetătorul nu va discuta notele de observaţie cu subiecţii până când acestea nu
sunt redactate. 5.
Cercetătorul trebuie să adopte un comportament natural, să câştige încrederea
„unităţii sociale" studiate. 6.
Cercetătorul nu trebuie să se implice excesiv în activitatea „unităţii sociale"
studiate, şi nu are voie să utilizeze cunoştinţele sale sau poziţia sa pentru a determina ori, dimpotrivă, a aplana conflictele sau stările tensionale care pot apărea. 7.
Cercetătorul trebuie să verifice şi să noteze dacă opiniile subiecţilor corespund
realităţii. 8.
Cercetătorul trebuie să fie onest şi deschis faţă de „unitatea socială" studiată, să
explice, dacă i se cere, de ce înregistrează acţiunile şi discuţiile oamenilor, care este scopul prezenţei sale şi la ce vor fi utilizate informaţiile. 9.
Cercetătorul trebuie să asigure subiecţii de caracterul confidenţial al infor-
maţiilor înregistrate.
2. „Elementele-cheie" ale unei observaţii în oricare dintre etapele observaţiei cercetătorul trebuie să fie atent la următoarele „elemente-cheie": (A)
Cine este prezent într-o anumită situaţie socială? Cum poate fi el caracterizat?
Care este rolul lui în unitatea socială? Cum şi când a intrat în aceasta? Cum este organizată unitatea socială din punctul de vedere al relaţiilor de rol şi care este structura decizională în interiorul ei? (B)
Ce se întâmplă? Ce fac, ce spun, cum acţionează oamenii studiaţi? Cum începe
şi cum se desfăşoară interacţiunea dintre ei? Care sunt elementele obişnuite în activitatea lor şi care sunt noutăţile? Cum reacţionează oamenii la acestea din urmă? Care este modalitatea de implicare a diferiţilor participanţi? Care este tonul general al comunicării dintre ei? Ce fel de limbaj corporal este folosit în acest timp?
92
(C)
Când are loc o acţiune? Cum este ea legată de alte activităţi sau evenimente?
Cât durează? Cum poate fi caracterizat momentul în care începe? Care este rezultatul activităţii? (D)
Unde are loc activitatea? Ce parte din mediul înconjurător contribuie la această
acţiune? Se putea ea întâmpla şi în alt loc? Participanţii la acţiune se relaţionează în modalităţi diferite la obiectele din spaţiul fizic înconjurător?
(E)
De ce are loc această acţiune? Ce a precipitat apariţia ei? Se pot înre-
gistra la participanţi atitudini diferite faţă de ea? Ce a contribuit la o anumită modalitate de desfăşurare a evenimentelor? (F)
Cum se organizează acţiunea? Cum se relaţionează între ele eveni-
mentele - care este succesiunea lor în timp şi în spaţiu? Care sunt regulile şi normele evidente într-o situaţie socială? Care este modalitatea de relaţionare a -ipanţilor la alte situaţii sociale (anterioare şi/sau posterioare) în raport cu -e înregistrează/notează efectiv?
"•oţiilor asociate rolului şi influenţei exercitate oţiile utilizării comunicării de masă • interiorul micro-grupurilor din '**uale şi de grup) în jării interpersonale în
^rvaţle".
,a reprezintă o „listă descriptivă" .servată. în ea sunt incluse urmă-ite şi descrise cât mai fidel, cât mai jne socială; b. Actorii sociali - oamenii implicaţi - cu identificare, descriere, nume; c. Activităţile care au loc - diferite acte sociale şi cine le realizează; d. Obiectele prezente şi modalitatea lor de dispunere spaţială; e. Evenimentele care au loc, acţiunile particulare ale indivizilor, f. Timpul secvenţele temporale clar delimitate care sunt asociate unor activităţi sau/şi 93
evenimente; g. Obiectivele unei acţiuni sociale şi cine le îndeplineşte; h. Sentimentele celor studiaţi - emoţiile, opiniile, atitudinile în contextele particulare în care acestea apar. 2. Forma notelor de observaţie: 1.
Fiecare observaţie va fi clar delimitată spaţial de cele care o preced sau care îi
urmează. 2.
începutul fiecărei noi observaţii se marchează prin indicarea timpului, locului
şi duratei observaţiei efectuate. De exemplu: 22.03.2009, Sufragerie, ora 17-21 p.m. 3.
Fiecare pagină notată trebuie să aibă o margine albă - de aproximativ 1/3 din
mărimea ei - pe care cercetătorul o foloseşte chiar pentru a scrie comentariile personale (admise numai în acest caz). 4.
Dialogurile, conversaţiile care apar trebuie înregistrate adecvat, de aceea
fiecare cercetător va oferi la începutul notelor de observaţie o „Listă completă a semnelor" utilizate. O propunere de „listă" ar fi - ea putând fi adaptată în funcţie de realitatea concretă observată: /. Citatele - propoziţiile, dialogurile, cuvintele-cheie se încadrează cu „..."; II. Parafraza - reformularea unor dialoguri, conversaţii etc, încadrate cu <.......>; ///. Răspunsurile scurte - „da/nu" - însoţite de un anumit comportament corporal sau simplul act social neînsoţit de cuvinte ar putea fi indicat prin încadrarea între semnele f...]. 5.
Ori de câte ori are loc o nouă acţiune, se întâmplă ceva nou, apare un dialog, o
conversaţie, se începe un paragraf nou. 6.
Dialogurile vor cuprinde la început cel puţin iniţialele persoanelor („C" pentru
Corina, „S" pentru Sorin etc), urmate de redarea afirmaţiilor, întrebărilor lor. Ele vor fi scrise la persoana I-a singular - cea a naratorului, a subiectului citat. 7.
Stilul de redactare al notei de observaţie este cel direct - se foloseşte descrierea
la persoana I-a singular şi verbul la indicativ (un timp trecut): „am...."; „eu am...". 8.
Cercetătorul poate ataşa cartograme, grafice, scheme care să redea un anumit
eveniment considerat de el important, neobişnuit dar demn de a fi semnalat, în acest caz el trebuie să indice clar semnificaţia simbolurilor folosite, ataşând o legendă respectivului desen.
C. Definirea tipului de documente sociale suplimentare „Notelor de observaţie".
94
DOCUMENTELE SUPLIMENTARE NOTELOR DE OBSERVAŢIE 1.
Pe parcursul tuturor observaţiilor înregistrate se va ţine cont de obiectivul
fundamental al cercetării: „Identificarea modelelor culturale ale consumului mediatic în familie". Notele de observaţie vor avea astfel drept scop principal descrierea locurilor, oamenilor şi evenimentelor care apar într-o anumită perioadă de timp (suprapusă observaţiei efectuate). De aceea subiecţii observaţi trebuie asiguraţi că elementele următoare vor păstra un caracter confidenţial şi vor fi folosite în scopuri exclusiv ştiinţifice. 2.
Fiecare actor social - membru al familiei - va avea o „Fişă personală" care va
cuprinde: (a), numele; (b). vârsta; (c). nivelul de şcolarizare/de educaţie - ce şcoală a absolvit, de ce tip, ce calificare are, dacă este elev, student, la ce unitate şcolară etc; (d). rolul său în familie - soţ, soţie, tatăl soţului etc; (e). venitul aproximativ pe care îl are - dacă este salariat sau pensionar; (f). ocupaţia actuală; (g). profesia de bază; (h). o descriere fizică sumară. 3.
Se va realiza o scurtă „Biografie socială" a fiecărui membru al familiei: (a),
localitatea în care s-a născut; (b). familia de origine; (c). traiectoria personală profesie, căsătorie, copii, deplasările dintr-un oraş în altul - prin indicarea anilor şi a locurilor unde acestea s-au întâmplat; (d). evenimente considerate importante de subiecţi în plan personal. 4.
Locul observat va fi descris prin intermediul unei „Cartograme" - hartă a
locuinţei - cu repartizarea exactă a camerelor, mobilierului din interior, amplasării aparaturii tehnice în casă - frigider, radio, televizor, telefon etc. Simultan, se va indica dacă: (a), locuinţa este amplasată într-un bloc sau este o casă cu curte; (b). câţi vecini sunt în jurul casei - amplasarea locuinţelor acestora etc; (c). dacă dispune de alte amplasamente externe - garaj, terasă etc. 5.
Vor fi notate şi relaţiile de vecinătate şi de prietenie existente. Se va înregistra
astfel cât de des vin unele persoane la familia respectivă, care sunt relaţiile dintre acestea şi membrii familiei (dacă sunt acceptaţi de toţi sau respinşi de o parte din familie). Cu această ocazie se pot identifica modificări interne ale rolurilor şi relaţiilor din interiorul familiei - dacă acestea apar, ele pot fi descrise verbal dar şi grafic, prin scheme, desene etc. - la acestea din urmă ataşându-se o „Legendă" pentru a explica simbolurile folosite. 95
6.
Se va realiza un „Buget al familiei" studiate structurat în funcţie de diferite
categorii: A. Venituri - proporţia de venit total al familie care reprezintă contribuţia fiecărui membru - cât la sută reprezintă salariul, pensia, alocaţia de stat pentru copii; B. Cheltuieli: I. Generale: (a), locuinţă - chirie, întreţinere, lumină etc; (b).
alimentaţie şi îmbrăcăminte; (c). divertisment - spectacole, vizionări de filme, excursii etc; (d). cultură - cărţi cumpărate, ziare, reviste, casete audio şi radio; (e). aparatură tehnică - abonamentul telefonic, de radio, de televiziune, la cablu, reparaţii aparate sau maşină personală etc. (f). altele. //: Particulare - cât cheltuie în scopuri personale fiecare membru al familiei - suma de bani şi scopul cheltuielii. 7.
După o anumită perioadă de timp se va întocmi un „Orar" al activităţilor familiei
în perioada de timp observată. Acest „orar" va cuprinde: (a), perioada în care se desfăşoară o activitate; (b). ce fel de activitate este aceasta: casnică, legată de serviciu; (c). cine o îndeplineşte în principal - dacă apare un nou actor acesta este indicat, se precizează de ce face aceasta şi a cui a fost iniţiativa implicării lui în acţiune; (d). care este atitudinea şi localizarea celorlalţi membri ai familiei pe parcursul desfăşurării acţiunii; (e). dacă există simultan mai multe acţiuni în desfăşurare se va încerca prezentarea lor păstrând mai ales încadrarea temporală şi cea spaţială; (f). se vor indica interacţiunile dintre membrii familiei pe parcursul acestor acţiuni - schimburi de replici verbale, reacţiile lor, atitudinile generale. 8.
Se va realiza o „Schemă general" a familiei observate - în care se vor indica
rolurile familiale deţinute de fiecare membru, relaţiile existente şi tipul acestora (de autoritate, de control, de cooperare, de supunere/obedienţă). Simultan se va indica şi tipul de familie - bi sau monoparentală, nucleară sau extinsă etc. Se va încerca identificarea unor „reţele de comunicare" în familie - cine cu cine vorbeşte, cât de mult, pe ce teme/subiecte etc. 9.
Se va face o „Listă a tehnologiilor" din casă - telefon, radio, video-recorder,
computer, televizor - şi se va indica: (a), durata deţinerii lor - de când îl au; (b). cine la cumpărat/introdus în casă; (c). cine a luat decizia de a-l cumpăra; (d). care a fost contribuţia financiară a fiecărui membru din familie la cumpărarea obiectului; (e). dacă a existat un consens asupra formei şi utilităţii obiectului; (f). care este utilitatea actuală a obiectului; (g). cine îl foloseşte, în ce scop şi cât de des; (h). unde este actualmente amplasat şi dacă a fost anterior în alt loc.
96
10.
Se va face o listă a „Modalităţilor de petrecere a timpului liber" - localizare,
număr şi tip de persoane implicate, cine are iniţiativa acţiunii, tipul de activitate în acest interval etc. - şi se va indica dacă acest lucru se desfăşoară în timpul observaţiei sau nu. 11.
După o anumită perioadă se va întocmi un „Program al consumului the-
nologic" - care va cuprinde: (a), intervalul orar şi amplasarea aparaturii în locuinţă; (b). aparatura tehnică utilizată - televizor, radio, video-recorder, telefon; (c). tipul de program receptat - program informativ, film, serial („telenovelă", „soap-opera"), „talk-show", program de divertisment, desene animate, publicitate etc; (d). canalul la care este transmis - TV prin cablu sau satelit, radio local sau central - indicând numele acestuia; (e). membrii familiei care receptează acest program sau utilizează mijlocul tehnic; (f). relaţiile dintre ei pe parcursul receptării - prezenţa lor simultană în încăpere, plecarea unuia dintre ei pentru a face o altă activitate; (g). cine a avut iniţiativa urmăririi acestui program şi reacţiile celorlalţi membrii ai familiei; (h). dacă două canale - de exemplu, la televizorul din sufragerie şi la cel din dormitor - sunt recepţionate simultan se va indica acest lucru, menţinând limitele orare, de localizare fizică şi indicând componenţa grupului expus la mesajul media - dacă este un grup de două-trei persoane se va preciza cine sunt aceştia (dacă este o unică persoană, ea va fi numită). CHELTUIELILE DE COMUNICARE ALE FAMILIEI Perioada de timp: UUUUIJUUU şi a ^ N tante <£
^
4. Bf \0° 6* locuinţe '.^^ aparatuni ,v & indica daci^
1. Teatru 2. Cinematograf 3. Concerte 4. Expoziţii
1. Birotică (dischete, ribon, imprimantă etc.)
97
2. Calculator şi imprimantă 3. Software 4. Cursuri de iniţiere sau de perfecţionare 5. Internet
1. Video-casete 2. Video-cameră
6.1. Abonament TV \2. Abonament radio Abonament TV - cablu Honament programe TV speciale
-lefon 'on mobil Sumă în lei (b). câţi veci. .<5>^>°v> ■ dispune de ak^ <& t * JP.jp ± 5. Vor fi Xf^^^-T^ 6. Se va realiza un ^^ xe? ţfr ^ 4 categorii: A. Venituri -
^ <^^
tribuţia fiecărui membru -y" t?"^ pentru copii; B. Cheltuieli: etc; (b). alimentaţie şi îmbră^^^ filme, excursii etc; (d). culturfc?*^^ radio; (e). aparatură tehnică - 0> cablu, reparaţii aparate sau ma% cheltuie în scopuri personale fie cheltuielii. CHELTUIELILE DE COMUNICARE ALE FAMILIEI Perioada de timp: UUUUUUUU
ă 1.1. Teatru 1. Cultură ţ ăă 2.
2.2. Calculator şi imprimantă
98
Microinformatică 2.3. Software 2.4. Cursuri de iniţiere sau de perfecţionare 2.5. Internet
4. Filmări ă 5. Cărţi 6 1 Abonament TV W. 1 . / >UUI lUl 1 'd 11 1 V 6. Audiovizual
7. Presă 8.
6.2. Abonament radio 6.3. Abonament TV - cablu 6.4. Abonament programe TV speciale 7.1. Ziare 7.2. Reviste 8.1. Abonament telefon
Telecomunicaţii 8.2. Abonament telefon mobil 8.3. Abonament Internet 9.1. Scrisori 9. Poştă ş
V. INTERVIUL
Exerciţiu 1. A.
Obiectivele cercetării
1.
Identificarea proceselor intra-grupale prin care semnificaţiile mesajelor
transmise de mass-media sunt reconstruite de subiecţii intervievaţi. 2.
Evidenţierea şi definirea mecanismelor specifice prin care receptarea mesajelor
mass-media devine un act creativ, de producere a unei culturi intra-grupale specifice. 3.
Delimitarea şi precizarea reţelelor de putere şi subordonare la nivelul micro-
grupului primar („familia") aşa cum se manifestă acestea în relaţie directă de dependenţă cu variate forme de consum mediatic (personal şi colectiv). 99
B.
Ipotezele de lucru
1.
Influenţa consumului media asupra unor indivizi care ocupă roluri sociale
similare în diferite familii va depinde de tipul de normativitate şi de inter-relaţio-nare psiho-socială existentă la nivel micro-grupal. 2.
Diferenţele între valorile sociale specifice fiecărui membru al grupului primar
(„familia") se vor exprima ca variaţii inter-individuale în utilizările şi controlul personal asupra consumului de mass-media din gospodărie. 3.
Principala funcţie a comunicării de masă în interiorul micro-grupului va fi cea
„de facilitare" a comunicării inter-personale, urmată de cea de „învăţare socială".
C.
Instrumentul de lucru
GHID DE INTERVIU SEMI-STRUCTURAT 1. DATE GENERALE DESPRE CEL INTERVIEVAT 1.
Aţi putea să-mi spuneţi ce vârstă aveţi, care este ultima şcoală absolvită, de cât
timp sunteţi căsătorit/divorţat/văduv şi câţi copii aveţi? 2.
Care este ocupaţia dvs. actuală şi unde lucraţi? Dar în trecut - unde aţi lucrat şi
ce profesie (profesii) aţi avut? 3.
Ce profesie are soţul/soţia şi unde lucrează el/ea în momentul de faţă? Dar
copiii? 4.
Puteţi să-mi spuneţi - aproximativ - cam cât câştigaţi dvs. într-o lună? Dar soţia?
Cam care ar fi venitul total al familiei într-o lună obişnuită? 5.
Locuinţa dvs. este proprietate personală sau staţi cu chirie? Aţi mai locuit şi în
altă parte - unde, când şi cât timp? 6.
Aţi putea să-mi spuneţi care dintre aparatele tehnice din casă (frigider, radio,
televizor, combină muzicală etc.) au fost achiziţionate de dvs. şi soţie? Cine a luat hotărârea de a cumpăra fiecare aparat tehnic? 7.
V-aş ruga să apreciaţi cam cât din venitul lunar al familiei dvs. este cheltuit
pentru abonamentul radio şi cel de la televiziune, pentru cumpărarea ziarelor şi revistelor, pentru plata abonamentului la cablu şi telefon. 8.
în viitorul apropiat dvs. sau soţul/soţia, copii dvs. intenţionaţi să achiziţionaţi un
alt aparat tehnic? Care? Cine a avut această idee şi cine l-ar cumpăra? 2. DATE GENERALE DESPRE CONSUMUL DE MASS-MEDIA 100
1.
V-aş ruga să-mi spuneţi într-o săptămână cam cât de des vă uitaţi la televizor,
ascultaţi radio-ul şi citiţi ziare şi reviste? între ce ore faceţi aceste activităţi? 2.
Aţi putea să apreciaţi aceste lucruri referitoare la soţul/soţia şi copii dvs.? Cam
cât de des şi între ce ore se uită la televizor, ascultă radio-ul şi citesc ziarele plus revistele? 3.
Aţi putea indica un moment al unei zile obişnuite în care dvs. vă uitaţi numai la
televizor, ascultaţi doar radio-ul şi/sau citiţi doar presa? Care sunt locurile/locul din casă unde faceţi mai des aceste activităţi? Au loc ele şi în afara casei - unde anume? 4.
Ce părere aveţi despre posturile de televiziune din România? Pe care le apreciaţi
cel mai mult? Care vă plac mai puţin? 5.
Dvs. personal aveţi un program şi o emisiune de televiziune preferate? Care sunt
acestea şi când le-aţi vizionat ultima dată? Dar de radio? Aveţi cumva şi un ziar sau revistă pe care le apreciaţi? Există emisiuni de radio sau de televiziune care vă displac? 6.
La ce seriale vă uitaţi în mod regulat? De ce - care ar fi motivele pentru care le
urmăriţi? 7.
Puteţi să-mi spuneţi care sunt programele şi emisiunile de radio şi televiziune pe
care le preferă soţul/soţia dvs.? Ce părere aveţi despre alegerea ei/a lui comparativ cu a dvs.? 8.
Dvs. vă uitaţi la emisiunea „TVTVT" de la FFFFF a lui DFDC? Cât de des? Ce
părere aveţi despre această emisiune? 9.
Cum apreciaţi dvs. relaţiile pe care le aveţi la locul de muncă şi cu vecinii de
locuinţă? 10.
Aţi putea să-mi spuneţi care sunt programele de radio şi de televiziune şi
revistele sau ziarele preferate de copiii dvs.? Cum apreciaţi alegerea lor? 11.
Aţi putea să-mi spuneţi dacă în ultimul timp aţi început - dvs. sau un alt
membru al familiei - să cumpăraţi un ziar sau o revistă nouă sau, dimpotrivă, aţi renunţat să cumpăraţi vreunul? Care este motivul pentru care aţi făcut aceasta? 12.
Aţi putea aprecia dacă, în comparaţie cu anul trecut, dvs. vă uitaţi acum mai
mult la televizor, ascultaţi mai mult radio-ul sau citiţi mai mult presa scrisă? Daţi-mi câteva exemple concrete legate de aceasta.
101
13.
Ce subiecte politice aţi urmărit în special la televizor în ultimele două luni?
Cum apreciaţi prezentarea lor la diferite televiziuni? Care posturi de televiziune consideraţi că v-au informat mai bine despre aceste subiecte? 3. DATE DESPRE STRUCTURA RELAŢIILOR INTRA-FAMILIALE Şl INTERGRUPALE LEGATE DE CONSUMUL MEDIA 1.
Există cumva momente într-o zi când, în general, majoritatea membrilor familiei
dvs. urmăresc împreună un program la televiziune? Când anume şi care este acest program? 2.
în acest caz cine alege programul? Aţi putea să-mi spuneţi dacă, în general,
ceilalţi membri ai familiei (soţul/soţia, copii) sunt de acord cu aceasta sau au o altă părere? Vă rog să-mi daţi câteva exemple recente de astfel de situaţii. 3.
Ce poziţie adoptaţi/aţi adopta dacă soţul/soţia sau copii nu sunt de acord cu
urmărirea acestui program? Aţi avut astfel de situaţii în familie în ultimul timp? Şi cum le-aţi rezolvat? Daţi-mi câteva exemple. 4.
Există situaţii în care soţul/soţia sau copii fac şi altă activitate în timp ce ascultă
radio-ul sau urmăresc televiziunea? Care sunt acestea - ce fac ei ? Daţi-mi cel mai recent exemplu. 5.
Aţi putea să-mi spuneţi dacă discutaţi în familie - cu soţul/soţia, copii -unele
subiecte pe care le-aţi urmărit la televizor, le-aţi ascultat la radio sau le-aţi citit în presă? Cât de des se întâmplă aceasta? Care ar fi cele mai recente exemple? 6.
Cu prietenii, vecinii şi la locul de muncă aveţi astfel de discuţii? Daţi-mi unele
exemple. 7.
După părerea dvs., la sfârşitul acestor discuţii cine îşi impune punctul de vedere
- atât în familie cât şi în afara ei? 8.
Se întâmplă să schimbaţi foarte des programul sau/şi emisiunea pe care le
urmăriţi la televizor? Cât de des se întâmplă aceasta? Care ar fi principalul motiv pentru care o faceţi şi când anume - în ce momente? 9.
Cum reacţionează ceilalţi membrii ai familiei la aceasta? Daţi-mi câteva
exemple mai recente. 4. DATE DESPRE ROLUL Şl FUNCŢIILE MASS-MEDIA
102
1.
Aţi putea să-mi daţi un motiv pentru care dvs. vă uitaţi cel mai adesea la
televizor, un alt motiv pentru care ascultaţi radio-ul şi, în fine, pentru ce citiţi ziarele şi revistele? 2.
După părerea dvs. care ar fi motivele pentru care se uită la televizor, ascultă
radio-ul şi citesc presa soţul/soţia şi copii? 3.
După părerea dvs. ce programe ar trebui transmise mai mult de televiziunea
centrală - de stat? Dar posturile de televiziune particulare? De ce credeţi aceasta - vă rog să-mi explicaţi mai detailat. 4.
Care credeţi că sunt subiectele care sunt prezentate mai mult de televiziune,
radio şi în ziare, reviste? Aţi dori să fie prezentate şi altele? Care? Pentru care motiv credeţi aceasta? 5.
V-aş ruga să-mi spuneţi dacă - vreodată - dvs. aţi dorit să adresaţi sau chiar aţi
adresat o întrebare în direct la o emisiune de radio sau de televiziune sau aţi scris la un ziar. Povestiţi-mi ce s-a întâmplat atunci. 6.
Comparativ cu alţi ani, în ultimul timp dvs. aţi renunţat să vă petreceţi mai mult
timp liber în afara casei şi să urmăriţi programele de televiziune? Care este motivul acestei situaţii? Daţi-mi câteva exemple recente. 5. DATE DESPRE INFLUENŢA EXERCITATĂ DE TELEVIZIUNE ASUPRA RELAŢIILOR INTRA-FAMILIALE Şl LA NIVEL PERSONAL 1.
Aţi declarat că dvs. aveţi unele programe şi emisiuni de televiziune preferate?
Puteţi să-mi spuneţi ce anume vă atrage la acestea? Dar la cele ascultate la radio? 2.
Comparativ cu acestea, aţi putea să-mi daţi câteva exemple de emisiuni sau
programe mai puţin atractive? 3.
Anterior aţi declarat că soţul/soţia dvs. are şi el/ea unele programe şi emisiuni
preferate. Puteţi să-mi spuneţi cum apreciaţi alegerea lui/ei comparativ cu a dvs.? 4.
Puteţi să-mi spuneţi dacă în ultimul timp aţi remarcat unele schimbări în
comportamentul sau programul soţului/soţiei dvs. care s-ar putea datora urmăririi sau ascultării unor emisiuni de radio şi televiziune? Există şi unele aspecte pe care le puteţi lega de citirea unor ziare sau reviste? Daţi-mi, vă rog, câteva exemple pentru a confirma aceste constatări. 5.
Aţi putea să-mi spuneţi care apreciaţi că este influenţa exercitată de televiziune,
radio şi ziare, reviste asupra copiilor dvs.? Daţi-mi câteva exemple, vă rog.
103
6.
De cât timp aţi observat aceasta? Alţi colegi, prieteni, vecini v-au povestit şi ei
situaţii asemănătoare? Care ar fi acestea? 7.
Mi-aţi spus că în familie aveţi discuţii plecând de la cele văzute la televizor,
ascultate la radio sau citite în presă. După părerea dvs. subiectele ar fi fost discutate şi altfel - în ce caz? Daţi-mi câteva exemple. 8.
Aţi spus că acum dvs. citiţi mai mult/mai puţin, ascultaţi mai mult/mai puţin
radio-ul şi citiţi mai mult/mai puţin ziarele şi revistele. Ce sentiment aveţi legat de această situaţie? Explicaţi-mi pe larg ce simţiţi. 9.
în afara familiei - în relaţiile cu prietenii, colegii, vecinii - dvs. aţi simţit în
ultimul timp o schimbare pe care să o puteţi lega de ce este prezentat în ziare, la radio şi la televiziune? Daţi-mi mai multe exemple, vă rog. Care apreciaţi că ar fi/este părerea soţului/soţiei sau/şi copiilor legată de acelaşi
10.
lucru? 11.
V-aş ruga să vă imaginaţi că trebuie să renunţaţi la radio, televizor şi la ziare,
reviste. Cum v-aţi simţi şi ce aţi face? Cum credeţi că ar reacţiona ceilalţi membri ai familiei la o astfel de schimbare? Explicaţi-mi pe larg cum vedeţi situaţia.
Exerciţiu 2. A. Ipotezele de lucru 1.
Jurnaliştii vor explica procesul de integrare a mass-media româneşti în Uniunea
Europeană prin intermediul unei relaţii de dependenţă directă între aspectele „economiei politice" ale media (structura de proprietate, cadrul legislativ, concentrarea de capital pe verticală vs. orizontală) şi dimensiunile sociale ale organizării şi funcţionării acestui sistem specific (fragmentarea audienţei media scrise şi audiovizuale, reglementări interne ale profesiei jurnalistice). 2.
Relaţia dintre imaginea mass-media româneşti, cea a sferei politice si cea a
societăţii din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană va fi mediată de apelul la public - audienţă - şi la „societatea civilă". 3.
Diferenţele inter şi intraorganizaţionale existente între jurnalişti se vor manifesta
prin aprecierile variate ale factorilor care afectează informarea populaţiei în legătură cu procesul de integrare europeană al României.
B. Completarea spaţiilor libere 104
GHID DE INTERVIU 2. Care sunt în viziunea dvs. caracteristicile generale ale procesului de integrare europeană? Dar în cazul României prin ce aţi caracteriza procesul de integrare europeană? 5. Care este locul mass-media în raport cu alţi actori în procesul integrării României în UE? Ce rol ar trebui să joace mass-media româneşti în acest proces? Care este rolul pe care l-au jucat şi-l joacă în prezent şi cum credeţi că se vor schimba aceste roluri în viitorul apropiat? 8. Menţionaţi vă rog, trei instituţii, în afara celei în care lucraţi, din orice domeniu (mass-media, autorităţi centrale, ONG-uri, asociaţii profesionale sau patronale etc.) pe care dvs. NU le-aţi desemna să reprezinte interesele media româneşti într-o dezbatere publică pe tema integrării europene. 11.2. Structura de proprietate - Ce tip de finanţare este la ora actuală dominantă în media românească (românească vs. străină, proprietate exclusivă, media ca afacere independentă de alte afaceri vs. media în combinaţie cu alte tipuri de afaceri). Cum credeţi că ar trebui să fie structura de proprietate? 11.5. Structura pieţei - Ce ne puteţi spune despre dinamica consumului media la ora actuală în România? Există fenomene distincte care s-au manifestat în ultimii ani (de exemplu: concentrări, regionalizări, transferuri interne de capital) şi ce influenţă are acest fapt asupra structurii publicului? Este bine sau nu că apar astfel de fenomene? De ce? 14. Ce alte legi din domeniul mass-media trebuie schimbate la noi în ţară pentru a armoniza legislaţia internă cu cea europeană? Care ar fi aspectele vizate? Daţi câteva exemple.
15.2. Cum s-ar schimba raportul dintre viaţa politică şi mass-media/jumalişti? 17. Care sunt instituţiile statului român responsabile cu armonizarea legislaţiei interne în domeniul culturii şi mass-media cu cea de la nivel european? Ce părere aveţi despre activitatea Parlamentului, a Ministerul Culturii şi Consiliului Naţional al Audiovizualului în vederea adoptării acquis-u\u\ comunitar referitor la domeniul culturii şi audiovizualului? Există suspiciuni asupra „legitimităţii" anumitor măsuri luate de către instituţiile româneşti? Au existat consultări cu reprezentanţi ai massmedia? 105
20. Care ar fi factorii care influenţează activitatea mass-media în ţara noastră? Influenţe pozitive. Influenţe negative. 22. Credeţi că adoptarea acquis-u\u\ comunitar în domeniul media va determina
schimbări la nivelul publicului? Care credeţi ca vor fi schimbările la nivelul structurii audienţelor, preferinţelor şi obiceiurilor de consum? Vor fi schimbări pozitive sau negative? Exemplificaţi! 24.
Ce reacţii de rezistenţă ar putea determina schimbările produse de adoptarea
legislaţiei europene din domeniul culturii şi audiovizualului? Din ce parte ar veni ele - din partea celor implicaţi direct în „producţia culturală" sau a populaţiei? Cât de puternice ar fi ele? Ar putea fi preîntâmpinate şi cum? 25.
Ce anume credeţi că ar trebui să conţină o strategie de informare a populaţiei
asupra schimbărilor presupuse de integrarea în Uniunea Europeană? Cine ar trebui să fie responsabil de o asemenea strategie şi care ar fi modalităţile de implementare a acesteia?
C. Transformarea a 3 (trei) întrebări în întrebări de chestionar Q1. Spuneţi-mi vă rog, care credeţi dvs. că sunt avantajele şi dezavantajele integrării europene pentru mass-media din România? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. După părerea dvs., integrarea mass-media româneşti în Uniunea Euro peană va însemna mai degrabă:_________ 1. Un lucru pozitiv
1 2. Un lucru negativ 9. NS/NR (Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Un lucru pozitiv" atunci i se pune întrebarea 2) 2. în urma integrării în Uniunea Europeană dvs. vă aşteptaţi ca aspectele
pozitive pentru mass-media din România să fie: (Notă pentru operator: Un singur răspuns posibil)___________
1. Creşterea profesionalismului 106
2. Creşterea libertăţii de expresie 3. Creşterea activităţii mass-media din România 4. Intrarea producţiilor media româneşti în circuitul european 9. NS/NR Q2. Cum puteţi caracteriza ritmul modificării legislaţiei interne din domeniul audiovizual comparativ cu celelalte capitole de negociere pentru aderare? Exem plificaţi! întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. Dvs. personal cum apreciaţi ritmul modificării legislaţiei interne din domeniul audiovizualu ui conform cerinţelor cadrului juridic europene? 1. Lent 1
2. Moderat
3. Rapid 9. NS/NR (Notă pentru operator: Dacă subiectul a răspuns „Lent" atunci i se pune întrebarea 2) 2. Pentru care motiv consideraţi că acest ritm este lent ? (Notă pentru ope-
1. Guvernanţii nu sunt
1
2. Adoptarea legislaţiei
interesaţi de domeniul
comunitare este mai puţin
mass-media
problematică în domeniul
3 Prevederile legislaţiei
mass-media 4. Attul (Care?
europene nu îi avantajează
3
2
4
_)
pe unii operatori media 9. Nu răspund 9 Q3. Ce credeţi că se va întâmpla odată cu schimbarea datorată adoptării legislaţiei europene în domeniul media? Credeţi că vor rezulta fenomene noi ca urmare a
107
acestui proces de armonizare a legislaţiei interne cu cea europeană? Care ar fi acestea? Vor fi ele pozitive sau negative? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. Ce efecte credeţi că va avea adoptarea legislaţiei europene în domeniul media?
______________
1. Efecte pozitive 1 2. Efecte negative 2 9. NS/NR 9 (Notă pentru operator. Dacă subiectul a răspuns „Efecte pozitive" atunci i se pune întrebarea 2)
VI. FOCUS-GRUPUL
Exerciţiu 1. A.
Ipotezele de lucru
1.
Variaţiile în alternativele decodificării mesajelor propuse de campania pentru
produsul „AAAXX" vor fi rezultatul direct al tipului de percepţii (negative, neutre, pozitive) ale impactului expunerii la afişul pentru acest produs. 2.
Nivelul aprecierii „pozitive", adresabilităţii şi unicităţii afişului pentru produsul
„AAAXX" va fi determinat de modalitatea (pozitivă, neutră, negativă) în care receptorii vor decodifica mesajul iniţial. 3.
Alegerea între cele două variante de mesaj comunicaţional (afişe) pentru
produsul „AAAXX" va fi mediată de setul de motivaţii şi atitudini pe care le au consumatorii faţă de acest produs.
B.
Completarea spaţiilor libere
GHID DE DISCUŢIE //. IMPACTUL 2. Ce părere aveţi despre acest afiş? ///. MESAJUL
2. Care este ideea principală pe care o transmite acest afiş? 5.
Ce elemente ale afişului credeţi că se potrivesc între ele? De ce? Care nu
se potrivesc unele cu altele? De ce? 7. Ce este cel mai important/cel mai puţin important în acest afiş pentru dvs. personal? De ce? 108
IV. ANALIZA (imagine, text, mărime, culori/adresabilitate, unicitate, credibilitate, completitudine)
2. Dacă dvs. aţi fi făcut această fotografie, cum aţi fi realizat-o (portret, bust, pe scaun, în picioare, faţă, profil) De ce?
4.
Cui credeţi că se adresează mesajul conţinut în text? Căror categorii de
consumatori? De ce credeţi asta?
6.
Ce părere aveţi, textul se potriveşte cu restul afişului (imagine, culori)? De
ce da/nu? 9. Unde credeţi că ar fi potrivit acest afiş? în ce loc? (cartier de blocuri, piaţă, parc, stradă, autobuze, interiorul sau exteriorul propriei locuinţe)
12. Să ne imaginăm că dvs. sunteţi acum directorii unei agenţii de publicitate. Dacă angajaţii dvs. v-ar prezenta acest afiş, pentru ce aţi decide că poate face reclamă? 14. Aţi schimba ceva la acest afiş? Aţi scoate/aţi pune altceva în loc?
C. Transformarea a 3 (trei) întrebări în întrebări de chestionar Q1. Care este ideea principală pe care o transmite acest afiş? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. Aş dori să îmi spuneţi impresia pe care v-o dă afişul pentru produsul „AAAXX"? (Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru
r
irmaţiile au fost citite).
1
CM X
Categoric a nu dă nu dă această această
3
4
5
Dă uşor Dă Nu această puternic ştiu impresi ă e
ă
impresie 1
impresie 2 3
4
9
2. Are un gust foarte
1
2
3
4
9
1
2
3
4
9
4. Produsul „AAAXX" 1
2
3
4
9
bun ă
are un preţ accesibil 109
5. Produsul „AAAXX" 1
2
3
4
9
2
3
4
9
2
3
4
9
este bun pentru întreaga familie 6. Produsul „AAAXX" 1 este sănătos 7. Produsul „AAAXX" 1 îţi schimbă viaţa în bine Q2. Ce părere aveţi, textul se potriveşte cu restul afişului (imagine, culori)? De ce da/nu? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. Vă voi citi câteva propoziţii şi vă rog să-mi spuneţi, pentru fiecare dintre ele, dacă simţiţi sau nu că se potrivesc cu acest afiş. (Notă pentru operator: Se citeşte fiecare propoziţie pe rând, de sus în jos. Asiguraţi-vă că citiţi toate propoziţiile. întrebaţi la fiecare propoziţie. Simţiţi că acesta_______ se
Da, se
Nu, nu se
potriveşte potriveşte 1 1
1
ăş„
2
Vă sugerează că produsului „AAAXX" este 2
2
popular 3 Vă face să vă gândiţi din nou la produsului 3
3
„AAAXX" Ţ îmi place persoana din afiş Sugerează că produsului „AAAXX" este
4 5
4 5
nou Afişul se potriveşte cu modul în care mă
6
6
gândesc la produsului „AAAXX n Este mai slab decât cele mai multe afişe la
7
7
produsul de acest tip Te face să vrei să cumperi produsul Este neclar
8 9
00 9
110
Q3. Cum vi se pare imaginea personajului din afiş? (mărime, amplasare, poziţie, unghi) Ce vă transmite? Ce vă sugerează? întrebarea de chestionar în acest caz ar putea fi:
1. Vă rog să-mi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord că personajul din afiş este: (Pentru operatorul de interviu: Se citesc pe rând afirmaţiile! Pentru fiecare subiect se schimbă ordinea de citire a afirmaţiilor începându-se de la bifa.
1
3
4
Dezacor
Nici
Acord Acord
d total
acord, nici
total
1.
1
2
dezacord 3 4
5
Tradiţionalist 2. înstărit
1
2
3
4
5
3. Sociabil
1
2
3
4
5
4. Individualist 5. Modern 6. Ambiţios 7. 0 persoană pentru
1 1 1
2 2 2
4 4 4
5 5 5
care într-adevăr sănătatea
1
2
3
4
5
contează 8. 0 persoană activă 9. 0 persoană pentru
1 1
Ol 2
CO 3
4 4
5 5
3 3 3
5
care într-adevăr familia contează
Exerciţiu 2. A. Obiectivele de cercetare 1.
Identificarea particularităţilor consumului mesajelor media scrise româneşti.
2.
Delimitarea opiniilor şi atitudinilor cititorilor ziarului „CCCCC" cu privire la
calitatea articolelor lecturate.
111
3. Determinarea caracteristicilor diferitelor articole care, prin includerea în cotidianul „CCCCC", ar putea determina creşterea numărului de cititori ai acestui ziar.
B.
Ipotezele de lucru
1.
Diferenţele între modalităţile individuale specifice de consum general al media
scrise româneşti se vor exprima ca variaţiile interindividuale ale percepţiilor şi opiniilor personale asupra calităţii şi cantităţii informaţiilor publicate de ziarul „CCCCC". 2.
între elementele apreciate de cititori drept „pozitive" în cazul ziarului „CCCCC"
(accesibilitatea limbajului utilizat şi prestigiul jurnaliştilor care semnează materiale de presă din acest cotidian) şi apartenenţa subiecţilor intervievaţi la un grup cu valori socio-profesionale distincte va exista o relaţie de condiţionare reciprocă. 3.
Relaţia dintre percepţia generală a ziarului „CCCCC" şi posibila schimbare a
„politicii sale editoriale" va fi mediată de funcţia informativă asociată de cititori media scrise româneşti.
C.
Instrumentul de lucru
GHID DE DISCUŢIE Bună ziua! Numele meu este |____||__||__||__||__||__| şi, aşa cum probabil aţi aflat deja, ne-am întâlnit astăzi pentru o discuţie despre mass-media/presa scrisă din România. Pe parcursul discuţiei vă invit să vă spuneţi părerile cât se poate de deschis, de liber, fiindcă nu există răspunsuri corecte sau greşite. Ne interesează părerile dvs., fie că sunt pozitive, fie că sunt negative, faţă de ceea ce vom discuta la un moment dat. înainte de a începe, vreau să vă mai spun că vom înregistra discuţia, pentru că n-aş putea să reţin tot ce-mi spuneţi dvs. în acest context, vă asigur de confidenţialitatea celor discutate, în sensul că numele dvs. nu vor apărea în nici un act, importante pentru noi fiind părerile dvs. Regulile discuţiei sunt foarte simple: să vorbim tare, ca să ne putem auzi şi să vorbim pe rând, ca să ne putem înţelege. Pentru început, să ne prezentăm. Aşa cum v-am spus, mă numesc L_IL_ILJI_IL_I> am L_IL_I de ani, sunt (ne)căsătorit(ă) şi sunt de profesie sociolog/psiholog. Am să vă rog acum şi pe dvs. să vă prezentaţi, pe rând, să-mi spuneţi câteva cuvinte despre dvs. =>TUR PARTICIPANŢI I. INTRODUCERE
112
1.
Care credeţi că sunt principalele probleme ale societăţii româneşti actuale?
2.
Mulţi dintre dvs. sunteţi angajaţi într-o întreprindere particulară sau/şi sun-
teţi persoane cu studii superioare. Credeţi că din această cauză aveţi alt fel de probleme faţă de restul populaţiei? De ce da/nu? {Au altfel de probleme, altfel de interese, motivaţii, aşteptări faţă de restul populaţiei sau nu) II. CONSUMUL DE PRESĂ SCRISĂ ÎN GENERAL
1. Care sunt principalele posturi de radio şi televiziune pe care le urmăriţi/ascultaţi de obicei? Când şi unde le urmăriţi? Ce tip de emisiune/program vă place cel mai mult? 2.
Care sunt principalele ziare pe care le citiţi dvs. (zilnic)? De cât timp le citiţi?
Cum le procuraţi? Când şi unde le lecturaţi? 3.
Pentru care motiv urmăriţi programele radio-TV? Pentru care motiv citiţi presa
scrisă? (A şti mai multe, a petrece timpul liber în mod agreabil/pentru relaxare, a fi la curent cu ce se întâmplă în societate, a afla lucruri utile în munca de zi cu zi, a avea un motiv de discuţie cu alţii). Se caută diferenţele dintre consumul individual al media audiovizuale si cel al presei scrise. 4.
Ce rol ar trebui să aibă radio-ul şi televiziunea în societate? De ce ? Dar presa
scrisă? De ce? ///. PERCEPŢIA GENERALĂ A ZIARULUI „CCCCC" 1.
Ce părere aveţi despre ziarul „CCCCC"? Cum l-aţi defini? încercaţi să-l
descrieţi/caracterizaţi pe scurt. Ce are distinctiv? Ce îl diferenţiază de alte ziare? 2.
Cui credeţi că se adresează ziarul „CCCCC"? Căror categorii de cititori? De ce
credeţi asta? 3.
Dacă masa ar fi goală şi pe ea s-ar afla numai ziarul „CCCCC", ce credeţi că s-ar
potrivi pe masă lângă el ? De ce credeţi asta? Dar dacă masa ar fi goală şi pe ea s-ar afla numai acest ziar, ce alte ziare credeţi că s-ar potrivi pe masă lângă acest ziar? De ce credeţi asta? 4.
Ce vă place la acest ziar? (Care sunt punctele lui „tari") De ce?
5.
Ce nu vă place la acest ziar? (Care sunt punctele lui „slabe") De ce?
IV.
PREFERINŢE PENTRU ZIARUL „CCCCC" - MACHETA, TIPUL DE
INFORMAŢIE Şl PROFESIONALISMUL JURNALIŞTILOR
113
1.
Ce tip de articole citiţi cel mai des în ziarul „CCCCC"? De ce? Ce tip de
informaţii găsiţi în ziar?La ce vă folosesc şi când le utilizaţi cel mai des? 2.
Ce părere aveţi despre grafica ziarului „CCCCC"? Vă place/nu vă place? De ce?
Se potriveşte cu textul? 3.
Ce părere aveţi despre limbajul folosit în articolele din ziarul „CCCCC"? Cum l-
aţi putea caracteriza? (Apropiat de domeniul de activitate/informat, specializat/generalist, eseistic, accesibil, echilibrat) 4.
Cum vi se par ziariştii care semnează în ziarul „CCCCC"? Cum aţi caracteriza
stilul lor de a scrie? (Agresiv, înţelegător, didactic, obiectiv, imparţial, echilibrat, inteligent, informat, dependenţi/independenţi politic, serioşi/neserioşi). V.
ANALIZA DETAILATĂ - PAGINĂ DE PAGINĂ (ADRESABILITATE, UNI-
CITATE, CREDIBILITATE, COMPLETITUDINE) 1.
Cum vi se pare prima pagină a ziarului „CCCCC"? (Aspect grafic, rubrici,
echilibrat/dezechilibrat) Ce elemente ale acestei pagini credeţi că se potrivesc între
ele? De ce? Care nu se potrivesc unele cu altele? De ce? Cum o caracterizaţi? 2.
Dacă dvs. aţi fi făcut această pagină, cum aţi fi realizat-o? Aţi schimba ceva la
această pagină? Aţi scoate/aţi pune altceva în loc? SE PROCEDEAZĂ LA FEL CU FIECARE PAGINĂ ÎN PARTE VI. TESTE PROIECTIVE
TEST 1 - (Scris) La următoarea întrebare vă rog să răspundeţi întâi în scris, după care vom discuta. Se împart subiecţilor foile tipărite. Ce calificativ (excelent, bun, satisfăcător, slab) aţi acorda ziarului „CCCCC" din punctul de vedere al: aspectului grafic, diversităţii temelor/domeniilor abordate, promptitudinii informaţiei, calităţii informaţiilor, accentului pus pe informaţia „brută", accentului pus pe informaţia elaborată (explicaţii, analize), neutralităţii, profesionalismului.
Aprecierea ziarului „CCCCC" Excelent/bun/potrivit/sla b 1. Aspectul grafic 2. Diversitatea temelor/domeniilor abordat 3. Promptitudinea informaţiilor 4. Calitatea informaţiilor
114
5. Accentul pus pe informaţia „brută" 6. Accentul pus pe informaţia elaborată (analize, comentarii, explicaţii) 7. Neutralitatea 8. Profesionalismul TEST 2 - (Scris) La următoarea întrebare vă rog să răspundeţi în scris. Se împart subiecţilor foile tipărite. Dacă dvs. aţi fi directorul unei firme de publicitate ce cuvânt
credeţi că ar descrie cel mai bine ziarul „CCCCC"? Şi ce imagine l-ar reprezenta cel mai bine ? - Comentarea răspunsurilor. CUVÂNT - CHEIE PENTRU ZIAR___________________ IMAGINE - SINTEZA PENTRU ZIAR________________
VII. ANALIZA DE CONŢINUT f Exerciţiu 1. A.
Ipotezele de lucru
1.
Mediatizarea fenomenelor de violenţă în familie va fi direct dependentă de
relaţia cauzală existentă între publicarea unor tipuri specifice de articole (reportaje, anchete şi „dosare de presă") şi tipurile de violenţă care vor fi prezentate cu precădere de către ziarele incluse în eşantion. 2.
în cazul articolelor pe tema violenţei în familie tipul de violenţă mediatizat
(psihologică, sexuală, socială, economică) va fi dependent direct de caracterizările victimei şi agresorului. 3.
între referirile explicite din articolele de presă la legislaţia de prevenire şi
combatere a actelor de violenţă în familie şi prezentarea cazurilor de violenţă semnalate de instituţiile statutului şi de reprezentanţii „societăţii civile" va exista o relaţie de dependenţă directă.
B.
Eşantionul
Eşantionul utilizat în cazul analizei de conţinut va cuprinde articolele referitoare la violenţa în familie publicate în şase ziare centrale din România: Libertatea,
115
Evenimentul Zilei, România Liberă, Adevărul, Naţional, Jurnalul naţional. Perioada
de monitorizare şi de analiza va acoperi o perioadă de şase luni.
C.
Completarea spaţiilor libere
SCHEMA DE CODIFICARE ZIARUL IJIJIJIJIJIJ PERIOADA UUUU 200... Cu fotograf ie ăă fotograf ie ţ ţ 5. Importanţa „violenţei în familie Tipul articolului
" în cadrul articolului
lun mar miercur joi viner sâmbătă duminică i
ţi
i
i
„Violenţa în familie" este tema centrală a articolul ui „Violenţa în familie" nu este tema centrală a articolului 7. Poziţionarea/Vizibilitatea articolelor în alte pagini Aşezarea în pagina lun mar [i i
i
viner sâmbătă duminică
miercur joi i
116
10. Tipuri de violenţă în familie Tipuri
lun mar miercun joi viner sâmbătă duminică i
i
i
.... . ... . . Violenţa psinoiogica ţ Tentativa fizică Comisă Violenta Comisă socială ţ
Tentativ 1 e.
Comisă Violenţă ă economi că
Distrugerea bunurilor Folosirea unui limbaj obscen Obligarea victimei de a vizualiza materiale pornografice,
117
obscene etc. Interdicţia victim ca ăă
a
14. Ţinta actelor viol ţă f milie/V ma ctelo le de Categorii
n familie
er în a icti a r c violenţă luni marţi miercur joi vineri sâmbătă duminic i
ă
Soţia/iubita/concubi na Soţul/iubitul/concub inul Copilul Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fr aţii Sora/surorile Rudele 11. Forme de manifestare ale violenţei în familie Categorii
luni marţ miercuri joi viner sâmbătă duminică i
i
Insulta/Injuria Umilirea frecventă Şantajul/ameninţa re cu despărţirea Ameninţarea cu bătaia Interdicţia de a vorbi cu alte persoane Interdicţia de a 118
ieşi din casă Controlul exagerat asupra vieţii de zi cu zi Formulare acuze legate de infidelitate fără motiv Obligaţia de a face lucruri umilitoare valoare pentru victimă Palma sau lovitura Aruncarea sau trântirea de perete sau podea a victimei Rănirea cu o armă ţ întreţinerea cu forţa ţ ă ăţăă acesteia victimei Folosirea unui limbaj obscen 119
Obligarea victimei de Interdicţia ca victima să aibă bani personali 14. Ţinta actelor de violenţă Tn familie/Victima actelor de violenţă în familie ţ Categorii
ă miercur joi viner sâmbăta i
i
Sotia/iubita/concubi na f Soţul/iubitul/concuo inui Copilul Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fr aţii Sora/surorile Rudele
Categorii Descriere sumară Descriere foarte ă
luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
ţă
120
ie 19. Caracterizarea victimei actelor de violen ţă în fami Categorii
luni marţi miercuri joi vineri sâmbătă duminică
fizică ă ă Caracterizare etnică ă
22. Identitatea iniţiatorului acţiunii de sancţionare a actelor de violenţă în familie comise ţ
luni marţi miercu joi vineri sâmbătă duminică ri
Victima Alte persoane din anturaj (vecini, prieteni etc.) Jurnaliştii/Mas s-media Poliţia şi alte organe/instituţi i ţş
Auto-sesizarea victimei ONG-uri 121
Nici una din cele anterioare 26. Mediatizarea identităţii martorului la actul vio Categorii
ent în amilie
1 lun marţi miercur joi viner sâmbătă duminic i
i
i
ă
Soţia/iubita/concubi na Soţul/iubitul/concub inul Copilul/copii minor/minori Copilul/copii major/majori Tata Mama Soacra Socrul Ginerele Nora Fratele/fraţii Sora/surorile Rudele Vecinii Prietenii Necunoscuţii Altă situaţie 29. Tipuri de nominalizare ale victimei actelor de violenţă în familie Categorii
luni marţi miercur joi viner sâmbătă duminic i
i
ă
Iniţiale
122
31. Genul exact al victimei şi al aqresorului Categc
rii
luni marţi miercur joi viner sâmb sâmbăt ătăă dumi dumini nicc i
i
ă
Femini n Masculi Genul
n Femini
n agresorului Masculi este n candidaţi pe parcursul campaniei electorale X. 3. Realizarea unei tipologii a elementelor comunicaţionale implicate în media-tizarea candidaţilor din campania electorală X.
B. Ipotezele de lucru 1.
Modul de reprezentare al puterii în cazul clipurilor TV electorale pentru diferiţi
candidaţi va fi direct dependent de „spectacularizarea" „spectacularizarea" actelor politice. 2.
Dacă setul de clipuri TV electorale ale unui candidat va privilegia „teatralizarea"
şi „ritualizarea" ca modalităţi de abordare mediatică, atunci apelul acestor clipuri la sprijinul „corpului social" (al cetăţeanului mediu) va fi minimal. 3.
între „agenda socio-politică" specifică clipurilor electorale ale fiecărui candidat
şi valorile generale accentuate de aceste mesaje TV va exista o relaţie de condiţionare bidirecţională.
C. Schema de codificare SCHEMA DE CODIFICARE Nume codificator: |_||__II_ |_||__II__||__||__||_ _||__||__||__| _| _JI_II_I Nr. de identificare al reclamei: reclamei: 1.Numele candidatului: 1. XAXA YZZZY 2. ZZZC BCBD 3. ACDD BZDZ
2 3 123
2.Durata reclamei: 1. 2-5 minute 2. 20-30 secunde 3. 60 secunde 4. Alta (precizaţi)
1 2 3 4
3.Cine a sponsorizat reclama? 1. Comitetul de alegeri/realegeri 2. Partidul Naţional 3. Timp neplătit de difuzare asigurat de reţeaua
1 2 3
TV
5. Alta (precizaţi) 6. Nu se cunoaşte 4.Formatul reclamei 1. Documentar 2. Video clipA/ideo muzical 3. Mărturie (reacţie) 4. Introspecţie 5. Declaraţii 6. Conferinţă de presă pre-aranjată 7. Concentrat pe opoziţie 8. Dramatizarea problemei 9. întrebare şi răspuns/Confruntare 10. Alta (precizaţi) 7. în reclamă există un atac negativ: 1. Nu 2. Da
5 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1 2
8. Dacă reclama conţine un atac, cine îl face? 1. Candidatul atacă adversarul 1 2. Altcineva atacă adversarul 2 3. Crainicul anonim atacă adversarul 3 4. Nu există nici un atac 4 9. Dacă în reclamă există un atac negativ, care este scopul sau natura acestui atac? (Codificare: 1 dacă dac ă e prezent, 0 dac dacă nu e prezent) 1. Atac referitor la caracteristicile personale ale adversarului 2. Atac referitor la opiniile adversarului în anumite probleme/teme 3. Atac referitor la afilierile sau asocierile de grup ale 124
adversarului ă 5. Atac împotriva realizărilor adversarului dacă el a avut în trecut o funcţie 10. Ce strategii sunt folosite în realizarea atacului negativ? (Codificare: 1 dacă e prezent, 0 dacă dacă nu e prezent) prezent)
1. Umorul 2. Asociaţii negative 3. Folosirea prenumelui (folosirea etichetării negative)
11. Producţia tehnică (Codificare pentru tehnologia dominantă): 1. Cine-verite 1 2. Cadre cu titrare şi voice-over sau cadre în derulare, titrare şi 2 voice-over 3. Imaginea frontală a candidatului 4. Imaginea frontală a altcuiva decât candidatul 5. Animaţie şi producţie specială
3 4 5
6. Tehnică combinată (precizaţi)
6
1. Atac referitor la caracteristicile personale ale adversarului 2. Atac referitor la opiniile adversarului în anumite probleme/teme 3. Atac referitor la afilierile sau asocierile de grup ale adversarului \
4. Atac referitor la pregătirea/calificarea adversarului adversarului 5. Atac împotriva realizărilor adversarului dacă el a avut în trecut o funcţie 10. Ce strategii sunt folosite în realizarea atacului negativ? (Codificare: 1 dacă y
rezent, reze nt, 0 dac ă nu e prezent) prezent )______________ _______ _____________ ______________ _______________ __________ ___
1. Umorul Asociaţii negative :
olosirea prenumelui (folosirea etichetării negative)
125
^mei (Codificare pentru localizarea în care \
3. Exterior formal 4. Exterior informai 5. Combinaţie (precizaţi) 6. Neaplicabil
1. Da
1
2. Nu
2
14. Cine vorbe şte în reclamă? (Codificare pentru vorbitorul dominant) 1. Candidatul 2. Un oficial din guvern sau persoană oficială 3. Un prezentator anonim 4. 0 celebritate neguvemamentală 5. Combinaţie (precizaţi) 14.a. în spot apare un candidat sau un partid reprezentativ? 1. Da; candidatul sau partidul care sponsorizează reclama 2. Da; adversar(i) al(i) candidatului sau partidul ce sponsorizează reclama 3. Apar amândouă variantele 4. Nu apare nici una dintre cele două variante 14.b. Dacă da, candidatul sau membrul partidului este prezentat: 1. în mod pozitiv 2. în mod negativ 3. Neutru 4. în amândouă modalităţile - şi pozitiv şi negativ 5. Alta (specificaţi)
1 2 3 4 5 1 2
co 4 1 2 3 4 4 5
126
şă 1. Rapid 2. Moderat 3. Lent 4. Neaplicabil 18. Fluenţa vorbirii (Codificare numai pentru candidat) 1. Vorbire fluentă 2. Vorbire ezitantă 3. Neaplicabil 19. Viteza vorbirii: (Codificare numai pentru candidat) 1. înceată 2. Moderată 3. Rapidă
20. Diversitatea exprimării: (Codificare numai pentru candidat) 1. Monotonie în exprimare 2. Mare varietate în exprimare 3. Combinat: monoton şi mare diversitate 4. Neaplicabil 3. Alta (precizaţi) 4. Nu se poate determina
1 2 3 4 1 2 3 1 2 3 4
1 2 3 4 3 4
23. Caracteristicile sunetului în cazul candidatului sau reclamei în totalitate (Dac ă candidatul nu este prezent - Codificarea caracteristicilor dominante
1. Sunetul în direct este viu şi filmat direct de la persoana care vorbeşte 1 2. Sound-over-sound juxtapus peste imagine
3. Neaplicabil 24. Efecte speciale/tehnica specială de producţie folosită: (Codificare: 1 dacă sunt prezente, 0 dacă nu sunt prezente)______________________
1. Grafică pe calculator 2. Mişcare lentă 3. Mişcare rapidă 4. Ecran împărţit în segmente
127
5. Superimpoziţie 6. Montaj 7. Fotografie 8. Folosirea cadrelor imaginii de publicitate
25. Această reclamă/program audiovizual pune un accent pe: 1. Temă/Problemă 2. Imagine 26. Tipuri de apeluri folosite în reclame: (Codificare: 1 dacă sunt prezente, 0 dacă nu sunt prezente)___________________________________
1. Apeluri logice (utilizare dovezii concrete în reclamă) 2. Apeluri emoţionale 3. Credibilitatea sursei/apeluri morale (apelul la calificative în locul celui la candidat) 27. Conţinutul apelurilor din reclamă: (Codificare: 1 dacă este prezent, 0 dacă nu este prezent)
1. Accentul pus pe partizanatul candidatului 2. Apel legat de problemă: agenda de preocupări a candidatului 3. A pel legat de problemă: preferinţa politică vagă 4. Apel legat de problemă: propuneri politice precise 5. Caracteristici personale ale candidatului 5. Legătura candidatului cu anumite grupuri demografice 28. Există o problemă/temă specifică accentuată în această reclamă?/n lista următoare marcaţi prezenţa pentru fiecare problemăAemă inclusă pe listă printr-un „X" ____________________________________________
1
. Preţurile
2
. Şomajul şi locurile de muncă _ . Delincventa 4. Problemele vârstei a IIl-a
128
w* r IUUICI iicic oioiCMiuiui uc li i V ala lf lai ll 7. Alte politici sociale (exemplu: viaţa de familie) 8. Preocuparea faţă de mediul înconjurător
29. Care dintre aceste probleme/teme sunt dominante în spot? (Se trec numerele din lista de mai sus) _
____
30. Ce caracteristici ale candidatului sunt accentuate în reclamă? (Codificare 1 dac ă sunt prezente, 0 dacă nu sunt prezente)________________
1. Onestitate/integritate 2. Duritate/putere 3. Căldură/compasiune 4. Competenţă 5. Performanţă/succes 6. Agresivitate 7. Caracterul activ 8. Calificări
1. Da
1
2. Nu
2
31.a. Dacă da, care este acest sl ogan 7 32. în reclamă este folosit explicit termenul de „valori"? 1. Da 1 2. Nu 2 34. Din următoarea listă de valori, marcaţi printr-un „X"dacă valoarea res pectivă apare sau este menţionată în spot, fie în mod verbal sau vizual sau în ambele modalit ăţi.____________________________________________ 1 verbal
ăţ
1. 0 viaţă confortabilă 2. Un sens al împlinirii 129
3. 0 lume a păcii 4. Securitate familială 5. 0 viaţă aventuroasă 6. 0 lume a frumuseţii 7. Egalitate 8. Fericire 9. Securitate naţională 10. Libertate 11. Plăcere 12. Respect de sine 13. Adevărată prietenie 14. înţelepciune 35. Dintre valorile marcate mai sus, ordonaţi un şir de trei care sunt dominante sau sunt cele mai importante în reclamă: 1.
(Cea mai importantă valoare)_____________________
2.
(A doua valoare ca importanţă)____________________
3.
(A treia valoare ca importanţă)____________________
VIII. ANALIZA LINGVISTICĂ Exerciţiu 1. Discursul preşedintelui G. W. Bush reprezintă o acumulare de confirmatio şi un mod de recurgere la schema simplă elocutio plus narratio. Dispositio are o structură fără consistenţă şi nu se mai justifică în cazul acestui discurs. în ceea ce priveşte natura părţii confirmatio se poate observa că acesta este de nivel abstract întrucât discursul lui G. W. Bush se axează mai mult pe argumente conceptuale, cum ar fi „libertate", „eliberare", „dreptate", „speranţă", „victorie". Propositio transformă primul paragraf („Good afternoon. Yesterday, 13 Decem-ber, at
around 20 30 Baghdad time (17 30 GMT) United States military forces captured Saddam Hussein alive" - paragraful 1) într-unui informativ, cu un conţinut semantic divizat în funcţie de interesul discursului. Schema este următoarea: „Când, Unde, Cine, Ce, Cum". Sunt deci precizate data şi ora exactă a capturării lui Saddam
Hussein, locul capturării, actorii-eroi şi o informaţie considerată esenţială de către enunţiator, aceea că prizonierul este în viaţă. Nucleul tematic prim îl constituie capturarea fostului preşedinte irakian, în timp ce nucleul tematic secund se concentrează asupra faptului că acesta este viu. De aceea, o
130
primă parte a narratio recurge la expunerea detaliată a capturării lui Saddam Hussein, pe parcursul a trei paragrafe (paragrafele 2-4). Paragraful 2 expune detalii despre locul în care a fost descoperită ascunzătoarea lui Saddam, la o fermă, în apropiere oraşului Tikrit. Acest paragraf („He was found near a farmhouse outside the city of Tikrit in a swift raid conducted without casualties and now the former dictator of Iraq will face the justice he denied to millions" - paragraful 2) este constituit pe baza unei opoziţii la nivel de context, realizată prin juxtapunerea unui timp verbal trecut şi a unuia viitor, urmat de un alt trecut („was found7vs./„will face"/vs./„denied"). Urmează o serie de trei paragrafe de confirmări. Paragraful 4 are o structură metaforică şi este alcătuit dintr-o frază sentenţioasă: „It marks the end of the road for him and all who bullied and killed in his name". în continuarea lui confirmatio elementele de legitimare argumentativă şi de performanţă discursivă, utilizează o strategie a mărturiei verbale care invocă surse şi informaţii oficiale. Finalitatea acestei strategii constă în recunoaşterea şi, deci, în legitimarea unei alte poziţii - cea care va fi exprimată în peroratio şi anume necesitatea continuării războiului care se „transformă" într-unui mondial: Războiul împotriva terorismului. Paragraful 5 este construit dintr-o serie de elemente binare, prin utilizarea abundentă a perechilor opoziţionale. în acest mod discursul dezvoltă o serie de argumente bazate pe disocierea dintre noţiuni („Iraqui people/vs./all Americans"; „Iraqui citizens/vs./our nation") şi utilizează argumentul dublei ierarhii, tip de argument care plasează victoria împotriva lui Sadam Hussein într-o relaţie de dependenţă de acţiunea forţelor armate aliate din Irak. Vârful actanţial al ierarhiei în acest caz îl constituie Statele Unite ale Americii, urmate de aliaţii lor. Este vorba de un argument care se bazează pe acumularea de dovezi în sprijinul acţiunii lor („The success of yesterday's mission is a tribute to our men and women now serving in Iraq. The operation was based on the superb work of intelligence analysts who found the dictator's footprints in a vast country. The operation was carried out with skill and precision by a brave fighting force"). Discursul continuă prin utilizarea argumentului bazat pe disocierea noţiunilor în paragrafele 6 şi 7 („Our servicemen and women and our coalition allies nave faced many dangers in the hunt for members of the fallen regime, and in their effort to bring hope and freedom to the Iraqi people. Their work continues, and so do the risks"). 131
Orientarea zonei discursive a lui confirmatio continuă prin argumentul depăşirii care prezintă finalitatea ca fiind evidentă, în scopul de a trasa şi de a zugrăvi o atitudine comună a celorlalte state ale lumii. Demonstraţia lui G. W. Bush devine o formă de judecată de valoare care disociază subiectivul şi obiectivul, individualul şi generalul. Atitudinea de teamă a Statelor Unite în raport cu ameninţarea terorismului se generalizează treptat, fiind asimilată ameninţării la adresa lumii întregi. Peroraţie- este construit prin recurgerea la argumentul ad baculum, care constă în
faptul că întreaga comunitate internaţională trebuie să participe la un nou tip de război - războiul împotriva terorismului, folosirea forţei în acest caz fiind singura posibilitate pentru soluţionarea problemei internaţionale a terorismului („The war on terror is a different kind of war, waged capture by capture, cell by cell, and victory by victory. Our security is assured by our perseverance and by our sure belief in the success of liberty. And the United States of America will not rdent until this war is won"). Este vorba deci de o înşiruire discursivă a unor structuri narative fundamental dihotomice, la nivel formal. Astfel, textul discursului lui G. W. Bush, normativ ca esenţă, îşi pierde dimensiunea explicativă iniţială (din peroratio) recurgând (în confirmatio) la un summum de confirmări în vederea atingerii argumentului final (din peroratio): Necesitatea războiului mondial împotriva terorismului.
Exerciţiu 2. Analiza lingvistică a articolului din ziarul „Cotidianul" se ordonează de-a lungul a cinci etape principale:
1. „Regizarea formală a textului articolului": Articolul este poziţionat pe prima pagină în partea din stânga-sus; în acest mod se subliniază faptul că este vorba de o ştire importantă, ea fiind explicit redactată de doi jurnalişti numiţi. Relaţiile intertextuale ale acestui articol cu altele sunt manifeste imediat în juxtapunerea sa cu alţi itemi de pe prima pagină, care sunt mult mai dezvoltaţi - este cazul articolului de fond din data de 9 decembrie 2003: „O piaţă pentru tocat banii BERD". Toate articolele de pe prima pagină sunt tematic legate între ele şi fac referire directă la planul „economic". Celelalte trei articole importante de pe această primă pagină se referă la retumarea unei sume importante de bani de către statul român spre Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare („Studiu: Statul este nevoit să returneze milioane de dolari către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în contul proiectului Piaţa de Gros Bucureşti - O piaţă pentru tocat banii BERD'), eşecul
132
guvernului de a strânge bani pentru pensionari din donaţiile oamenilor politici („Eşec: Planul la „cheta pentru pensionari" a rămas în urmă, din 14 miliarde preconizate fiind colectate doar 500 de milioane - Zgârcenia demnitarilor') şi la
preluarea pachetului majoritar de acţiuni la Clubul de fotbal Rapid de impresarul loan Becali {„Fotbal: Impresarul loan Becali şi Dan Petrescu au preluat puterea la Rapid - Exportatorul de sub Podul Grant").
în titlul articolului („Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor") se remarcă utilizarea termenului „subvenţii" cu o încărcătură ideologică opusă celui de „gazde". Stilul titrării articolului este specific - supra-titlul („Intenţii") urmat de titlul propriuzis - şi este pus în opoziţie cu titrarea celorlalte articole de pe prima pagină ca o unitate de categorie distinctă de discurs pentru a accentua importanţa faptului că problema abordată (propunerea conducerii universităţilor de a cere ca statul să acorde subvenţii studenţilor pentru ca aceştia să-şi plătească chiria) are o importanţă distinctă de cea a returnării banilor publici de către statul român spre BERD. De exemplu, paragraful introductiv conţine o serie de enunţuri care folosesc un ton alarmant cu trimiteri în plan social: „Criza locurilor din căminele studenţeşti, nebunia de la începutul fiecărui an universitar, când tinerii sunt nevoiţi să-şi cumpere un loc în cămin, îi determină pe rectori să propună tot felul de soluţii". Prin această frază de deschidere articolul pare de la început să indice un fapt cu implicaţii nu numai economice - aşa cum ar fi lăsat să se presupună titlul - ci, mai ales sociale - tinerii, studenţii fiind o categorie „ameninţată" incertitudine în viitorul an universitar. 2.
„Structura tematică" a articolului - schema articolului de interes se ordonează
secvenţial. „Nucleul" ştirii este cuprins în supra-titlu, titlu şi paragraful introductiv. Prin prezentare ideilor principale ale textului, aceste trei elemente permit ca cititorului articolului să înţeleagă de la început axa tematică principală a textului: Cine = rectorii universităţilor; Ce = propunerea pentru acordarea de subvenţii de la stat studenţilor; Când = la începutul anului universitar; De ce = criza locurilor din căminele
studenţeşti şi fenomenele negative care o însoţesc (cumpărarea locurilor din cămine). 3.
„Examinarea funcţionării schemei de discurs" care organizează textul
analizat - în cazul articolului din ediţia din 9 decembrie 2003 „schema de discurs" se realizează în două modalităţi: A.
Prin ordonarea surselor citate - în configuraţia generală a surselor, se
aplică criteriul preeminenţei sursei în determinarea „valorii de ştire" a unui eveniment şi credibilitatea instituţională a surselor este ordonată ierarhic, în acest 133
sens fiind citaţi, într-o ordine crescătoare: rectorul Universităţii din Bucureşti, preşedintele Consiliului Rectorilor din România, Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Plasarea pe ultimul loc ca citare a preşedintelui Uniunii Studenţilor din România indică în mod clar importanţa altor surse simbolico-instituţionale în articularea articolului; B.
Prin utilizarea surselor importante în plan simbolic şi instituţional. Deşi arti-
colul începe cu un enunţ care caracterizează negativ starea de fapt a tinerilor studenţi, el continuă cu o succesiune ascendentă de citări specifice, pozitive. Succesiunea citării surselor în articolul „Subvenţii de la stat pentru gazdele studenţilor" („Cotidianul" - 9 decembrie 2003, pagina 1 şi pagina 2): 1 Poziţie generală asupra stării de fapt din căminele negativ (?) studenţeşti 2 loan Mihăilescu, rectorul Universităţii din
Pozitiv
Bucureşti 3 Sergiu Chiriacescu, preşedintele Consiliului
(calificat) Pozitiv
Rectorilor din România 4 Alexandru Athanasiu, Ministrul Educaţiei,
(calificat) negativ
Cercetării şi Tineretului 5 Nicolae Bănicioiu, preşedintele Uniunii
(calificat) Pozitiv
Studenţilor din România
4.
(calificat)
Analiza modalităţii în care alegerea unui anumit tip de lexic vine în
sprijinul structurii tematice a articolului ca întreg. Se poate observa, de exemplu, cum în articulaţiile-cheie ale articolului sunt utilizate verbele „a pro pune", „a aproba" „a susţine". Mai exact acestea sunt folosite pentru a accentua sprijinul de care se bucură iniţiativa şi pentru a indica o relativă lipsă de fermitate: „Ministrul Athanasiu nici nu aprobă, nici nu dezaprobă soluţiile propuse de rectori Utilizarea acestor verbe este semnificativă şi ca o modalitate de a redi-recţiona dezvoltarea textelor cititorului-decodificator de-a lungul unor linii tematice specifice, articulate de introducerea unor citate specifice. Structura şi ordinea schemei ştirilor în mişcarea sa de la fraza introductivă la conţinutul propriu-zis al articolului furnizează o „scenă" adecvată pentru predicţia unei acţiuni viitoare: „Astfel, conducerile universităţilor vin cu propunerea ca fiecare student venit din provincie la studii să primească o sumă egală de bani din partea statului, sub formă de subvenţie, pentru aşi putea plăti o parte din chirie şi utilităţi".
134
5.
Analiza schemelor discursive „macro" vs. „micro" - analiza aparatului retoric
al acestui articol specific arătă că el funcţionează în sprijinul presupunerilor esenţiale ale structurii tematice. Aceste „propoziţii" pot fi rezumate astfel: Mai întâi, propunerea conducerii universităţilor ca fiecare student venit din provincie să primească din partea statului o sumă de bani pentru a-şi acoperi chiria; în al doilea rând, poziţia rezervată a conducerii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului legată de identificarea surselor din care să rezulte astfel de fonduri; şi, în al treilea rând, susţinerea de care se bucură iniţiativa atât în rândul conducerii universităţilor cât şi al studenţilor.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. în limba română Abric, J, CI, (2002), Psihologia comunicării - Teorii şi metode, Editura Polirom, laşi. Adam, J-M, Revaz, F, (1999), Analiza povestirii, Editura Institutul European, laşi. Adam, J-M, Bonhomme, M, (2005), Argumentarea publicitară, Editura Institutul European, Iaşi. Agabrian, M, (2004), Cercetarea calitativă a socialului, Editura Institutul European, Iaşi. Agabrian, M, (2006), Analiza de conţinut, Editura Polirom, Iaşi. Aldea, A, Chiribucă, D, Comşa, M, Kivu, M, Micu, B, Moldovan, C, (2001), Sondajele de opinie - Mod de utilizare, Editura Paideia, Bucureşti.
Aniţei, M, (2000), Introducere în psihologia experimentală, Casa de Editură şi Presă „Viaţa Românească", Bucureşti. Atkinson, R, (2006), Povestea vieţii- Interviul, Editura Polirom, laşi. Barthes, R, (1987), Romanul scriiturii, Editura Univers, Bucureşti. Barthes, R, (1997), Mitologii, Editura Institutul European, laşi. Bauret, G, (1992), Abordarea fotografiei, Editura AII, Bucureşti. Bâlăşescu, M, (2003), Manual de producţie de televiziune, Editura Polirom, laşi. Beciu, C, (2000), Politica discursivă - Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, laşi. 135
