CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1 ANALIZA VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
CUPRINS
INTRODUCERE CAPITOLUL 1 ANALIZA VENITURILOR DIN VÂNZĂRI
1 1. Noţiunea veniturilor din vânzări şi importanţa analizei acestora 1.2. Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări 1.3. Analiza structurală a veniturilor din vânzări 1.4. Analiza Analiza factori factorială ală a venitu veniturilor rilor din din vânzări vânzări 1.5. Analiza Analiza veniturilo veniturilorr din vânzări n corelaţie corelaţie cu capacita capacitatea tea de producţie producţie 1.!. Analiza Analiza poziţiei poziţiei ntrepri ntreprinderi nderiii pe piaţa de de desfacer desfaceree 1.". Analiza suficienţei veniturilor din vânzări pentru acoperirea consumurilor şi c#eltuielilor şi formarea profitului CAPITOLUL 2 ANALIZA FORMĂRII PROFITULUI 2.1. Noţiunea Noţiunea de profit profit şi importa importanţa nţa analizei analizei acestu acestuia ia 2.2. Analiza Analiza dinamicii dinamicii şi structurii structurii profitului profitului $pierderii% $pierderii% până la impozitar impozitaree 2.3. Analiza Analiza factorială factorială a profitului profitului $pierderii% $pierderii% din activitatea activitatea operaţiona operaţională lă 2.4. Analiza Analiza factoria factorială lă a profitului profitului &rut &rut $pierderii $pierderii glo&ale glo&ale%% 2.5. Analiza Analiza profitului profitului $pierderilo $pierderilor% r% din activităţi activităţile le neoperaţion neoperaţionale ale 2.!. 'alculul 'alculul rezervel rezervelor or interne interne de ma(orare ma(orare a profitulu profituluii CAPITOLUL 3 ANALIZA REPARTIZĂRII PROFITULUI 3.1. )nsemnătatea analizei repartizării profitului profitului şi &aza informaţională pentru efectuarea efectuarea analizei. analizei. 3.2. Aprecierea Aprecierea generală generală a repartizări repartizăriii profitului după după direcţii principale principale 3.3. Analiza Analiza tensiunii tensiunii sistemulu sistemuluii fiscal fiscal 3.3. Analiza nivelului de reinvestire şi consum al profitului net CAPITOLUL 4 ANALIZA RENTABILITĂŢII 4.1. Noţiunea Noţiunea de renta&il renta&ilitate itate şi importan importanţa ţa analizei analizei acesteia acesteia 4.2. Analiza Analiza renta&i renta&ilităţii lităţii venitu veniturilor rilor din vânzări vânzări 4.3. 4.3. Analiz Analizaa renta&il renta&ilită ităţii ţii pe produs produs 4.4. Analiza Analiza mar(ei mar(ei de contri&uţ contri&uţie ie şi a pragului pragului renta&il renta&ilităţii ităţii 4.5. Analiza Analiza renta&ilită renta&ilităţii ţii activelor activelor 4.!. Analiza Analiza renta& renta&ilităţ ilităţii ii capitalul capitalului ui propriu propriu 4.". Analiza Analiza renta&i renta&ilităţii lităţii capit capitalulu aluluii permanent permanent CAPITOLUL 5 ANALIZA SITUAŢIEI PATRIMONIALE 5.1. 'aracteri 'aracteristica stica situaţiei situaţiei patrimoni patrimoniale ale şi necesitatea necesitatea analizei analizei acesteia acesteia 5.2. Apreciere Apreciereaa generală generală a mărimii mărimii şi evoluţiei evoluţiei activelor activelor disponi&i disponi&ile le 5.3. Analiza Analiza structural structuralăă a patrimoniu patrimoniului lui 5.4. 'alculul 'alculul şi analiz analizaa patrimo patrimoniulu niuluii net net CAPITOLUL 6 ANALIZA ROTAŢIEI ACTIVELOR !.1. *&iective *&iectivele le şi importanţ importanţaa analizei analizei rotaţiei rotaţiei activelo activelor r !.2. +etodele +etodele de analiză analiză a ratelor ratelor generaliza generalizatoare toare de rotaţie rotaţie a activelo activelor r !.3. Analiza Analiza ratelor ratelor de rotaţie rotaţie a părţilor părţilor componente componente ale ale activelor activelor totale totale !.4. Analiza Analiza factoria factorială lă a ratelor ratelor de rotaţie rotaţie a activelor activelor !.5. Analiza Analiza indicatori indicatorilor lor particulari particulari ai rotaţiei rotaţiei activelor activelor curente curente !.!. ,fectul ,fectul economi economicc şi căile de de accelerare accelerare a rotaţie rotaţieii activelor activelor CAPITOLUL 7 ANALIZA SURSELOR DE FINANŢARE A ACTIVELOR ".1. 'onţinutu 'onţinutull economie economie şi necesitatea necesitatea amili-ci amili-ci surselor surselor de finanţare finanţare a activelor activelor ".2. Apreciere Apreciereaa generală generală a surselo surselorr de finanţare finanţare şi activel activelor or ".3. ".3. An Anali aliza za capi capital talulu uluii propri propriuu 7.4. An!"# n"$%!&!&" '% (n')*++% (n)+%,+"n'%+"" CAPITOLUL - ANALIZA CREANŢELOR I DATORIILOR PE TERMEN SCURT .1. /mportanţa /mportanţa analiz analizei ei creanţelo creanţelorr şi datoriilor datoriilor pe pe termen termen scurt scurt .2. .2. Analiz Analizaa e0pre e0presă să a crean creanţel ţelor or .3. +etodele +etodele analizei analizei aprofunda aprofundate te a creanţel creanţelor or .4. Analiza Analiza e0pres e0presăă a datori datoriilor ilor pe termen termen scurt scurt .5. Analiza Analiza c#eltuielil c#eltuielilor or $costurilor% $costurilor% relative relative privind o&ţinere o&ţinereaa creditului creditului comercial comercial .!. Analiza Analiza influenţei influenţei creditului creditului comercia comerciall asupra situaţiei situaţiei financiare financiare a ntreprinderii ntreprinderii CAPITOLUL / ANALIZA FONDULUI DE RULMENT NET .1. Noţiunea Noţiunea fondului fondului de rulme rulment nt net şi necesita necesitatea tea analizei analizei acestui acestuiaa
.2. 'alculul 'alculul şi aprecie aprecierea rea dinamicii dinamicii mărimii mărimii reale reale a fondului fondului de rulment rulment net net .3. Analiza Analiza factori factorială ală a fondului fondului de de rulment rulment net .4. Analiza Analiza concorda concordanţei nţei dintre dintre fondul fondul de rulment rulment net şi volumul volumul vânzărilor vânzărilor .5. Analiza Analiza respec respectării tării normati normativulu vuluii fondului fondului de rulmen rulmentt net. CAPITOLUL 10 ANALIZA LICIDITĂŢII 1.1. 1.1. 'onţinutu 'onţinutull economic economic şi importanţa importanţa analizei analizei lic#idităţ lic#idităţii ii 1.2. 'lasarea activelor şi surselor de formare a acestora pentru pentru analiza analiza lic#idităţii 1.3. 1.3. Analiza Analiza lic#idită lic#idităţii ţii n cadrul cadrul analizei analizei e0prese e0prese 1.4. 1.4. Analiza Analiza factorială factorială a lic#id lic#idităţii ităţii 1.5. 1.5. Analiza Analiza lic#idităţi lic#idităţiii cu aplicarea aplicarea normativelo normativelorr de reduceri 1.!. 1.!. Analiza Analiza lic#id lic#idităţii ităţii su& su& aspect aspect dinam dinamic ic CAPITOLUL 11 ANALIZA FLUURILOR MILOACELOR BĂNETI 11.1. 11.1. ,senţa ,senţa flu0urilor flu0urilor mi(loacel mi(loacelor or &ăneşti şi necesitatea necesitatea analizei analizei acestora acestora 11.2. 11.2. Apreciere Apreciereaa generală generală a flu0urilor flu0urilor mi(loacelo mi(loacelorr &ăneşti 11.3. 11.3. Analiza Analiza structura structurală lă a flu0urilor flu0urilor mi(loacel mi(loacelor or &ăneşti &ăneşti 11.4. 11.4. Analiza Analiza factorial factorialăă a flu0urilor flu0urilor mi(loacelor mi(loacelor &ăneşti &ăneşti 11.5. 11.5. Analiza Analiza flu0urilor flu0urilor mi(loacel mi(loacelor or &ăneşti &ăneşti prin metoda ratelor ratelor 11.!. Analiza concordanţei dintre rezultatele rezultatele financiare financiare şi flu0urile mi(loacelor mi(loacelor &ăneşti &ăneşti CAPITOLUL 12 ANALIZA POZIŢIEI EMITENTULUI PE PIAŢA VALORILOR MOBILIARE 12.1. 12.1. /mportanţa /mportanţa analizei analizei poziţiei poziţiei emitentulu emitentuluii pe piaţa valorilo valorilorr mo&iliare 12.2. 12.2. Analiza Analiza valorii valorii acţiunilo acţiunilor r 12.3. 12.3. Analiza Analiza profitulu profituluii la o acţiune acţiune şi ratei ratei preţ-profit preţ-profit 12.4. 12.4. Analiza Analiza politicii politicii de dividende dividende RAPORTUL FINANCIAR RĂSPUNSURI LA TESTELE INDIVIDUALE
INTRODUCERE ia&il ia&ilita itatea tea ntrep ntreprin rinder derii ii n condi condiţiil ţiilee concur concurenţ enţial ialee de piaţă6 piaţă6 perfor performan manţel ţelee aceste acesteia ia o&ţinute n procesul desfăşurării activităţii economico 7 financiare depind n mod esenţial de oportu opo rtunit nitate ateaa şi argum argument entare areaa decizi deciziilo ilorr ma manag nageria eriale. le. ,la&or ,la&orare areaa deciz deciziil iilor or econom economice ice &ine &ine c#i&zuite neapărat este precedată de etapa analizei informaţiilor conţinute n diferite surse de date şi6 n primul rând6 n rapoartele r apoartele financiare. Analiza rapoartelor financiare prin aplicarea instrumentelor şi procedeelor specifice oferă mana ma nage geril rilor or66 inve invest stit itor oril ilor or şi cred credit itor orilo ilorr un spri spri(in (in a&so a&solu lutt nece necesa sarr pent pentru ru ela& ela&or orar area ea şi fundamentarea deciziilor corespunzătoare. corespunzătoare. 8iind un instrumen instrumentt a&solut a&solut indispens indispensa&il a&il a procesulu procesuluii manageri managerial6 al6 analiza analiza rapoartelo rapoartelorr financiar financiaree are tangenţe tangenţe esenţiale esenţiale cu alte ştiinţe economice economice.. Astfel6 Astfel6 corelările corelările analizei analizei Rapoartelor financiare se pot referi la trei grupe de discipline6 şi anume9 : grupa grupa ştiinţelor ştiinţelor economice economice66 n primul rând6 macro; macro; şi microecon microeconomia6 omia6 care oferă posi&ilitatea posi&ilitatea nţelegerii &azelor de funcţionare a economiei n ntregime şi poziţiei ntreprinderii n cadrul sistemului economic< : grupa grupa discipline disciplinelor lor economic economicee ce se referă la o&ţinerea o&ţinerea informaţiilor informaţiilor iniţiale $conta&ilitate $conta&ilitatea6 a6 stat statis isti tica ca66 &uge &ugeta tare rea% a%.. )n aces acestt cont conte0 e0tt cele cele ma maii strâ strâns nsee core corelă lări ri e0is e0istă tă ntr ntree anal analiz izaa Rapoartelor financiare şi conta& conta&ili ilitat tatea ea finan financia ciară ră n cadrul cadrul căreia căreia acest acestee rapoar rapoarte te se formează< : grupa grupa discip disciplin linelo elorr care care aplică aplică rezult rezultate atele le o&ţinu o&ţinute te n urma urma anali analize zeii Rapoartelor financiare $managementul6 $managementul6 gestiunea finanţelor6 activitatea &ancară etc%. )n manualul de faţă sunt prezentate principalele etape de studiere şi apreciere a informaţiilor conţinute n rapoartele financiare ale agenţilor economici auto#toni. =azându;se pe principii şi concepte fundamentale6 aplicate n practica analitică internaţională6 autorii manualului6 totodată6 pe deplin au adaptat instrumente şi te#nici necesare la normele şi cerinţele >tandardelor Naţionale de 'onta&ilitate din ?epu&lica +oldova. Aspectele teoretice e0aminate n prezentul manual sunt ilustrate n detalii prin e0emplele reciproc corelate6 ntrucât acestea sunt ela&orate n &aza datelor unui raport financiar $e0pus n ane0a 1 a acestui manual%. )n calitate de modele pentru aplicare practică pot servi concluziile analitice cu care se finalizează e0emplele şi situaţiile conţinute n manual. @rocesul de nsuşire a materialului teoretic6 precum şi a aspectelor practice e0aminate n manualul poate fi facilitat prin intermediul ntre&ărilor de recapitulare şi testărilor e0puse la finele fiecărui capitol $răspunsurile la testări sunt prezentate n ane0a 2%. @entru studierea mai aprofundată a conţinutului etapelor analitice e0puse6 se recomandă &i&liografia selectivă strâns strâns corelată cu conţinutul conţinutul capitolelor respective6 respective6 ce poate fi de mare folos folos la ela&orarea materialelor analitice tematice. @rezentul manual este destinat profesorilor şi studenţilor de la instituţiile de nvăţământ cu profil economic6 persoanelor persoanelor la pregătirea post;universitară6 precum şi participanţilor participanţilor la cursurile de reciclare. Acest manual va acorda6 de asemenea6 un a(utor incontesta&il specialiştilor n domeniu9 conta&ililor $n primul rând6 la ntocmirea notelor e0plicative la rapoartele financiare%6 auditorilor $la aplicarea aplicarea proceduril procedurilor or analitice analitice n cadrul cadrul e0ercităr e0ercitării ii auditului auditului%6 %6 financiari financiarilor lor $la ela&orare ela&orareaa planurilor de afaceri%6 managerilor $la fundamentarea deciziilor strategice şi operative%6 &anc#erilor $la e0aminarea cererilor de credit şi aprecierea credi&ilităţii de&itorilor%6 investitorilor $la pregătirea proiectelor de investiţii%6 lucrătorilor organelor fiscale f iscale $la $ la e0aminarea relaţiilor contri&ua&ilului cu &ugetul%6 precum şi tuturor celor care doresc să;şi nsuşească şi perfecţioneze cunoştinţele de analiză a rapoartelor financiare. Auto Au torii rii66 prec precum um şi toţi toţi cei cei care care au cont contri& ri&ui uitt la preg pregăt ătir irea ea prez prezen ente teii ediţ ediţii ii66 le vor vor fi recunoscători cititorilor pentru sugestii şi o&iecţii6 care vor fi luate n considerare la pu&licarea ediţii ediţiilor lor viitoa viitoare re ale acest acestui ui ma manua nual.l. Autorii manualului: conf. conf. univ. univ. dr. Natali Nataliaa iriul iriulnic nicova ova $introducere6 capitolele 1< 3< 5< "< < 1< 11< 12%< conf. univ. dr. alentina @aladi $capitolele 2< 46 B 4.16 4.16 4.36 4.36 4.46 4.46 4.5< 4.5< !%< conf. conf. univ. univ. dr. Ciudmi Ciudmila la Davril Davriliuc iuc $capit $capitolu olull %< lector lector sup. sup. univ. univ. Nelea Nelea '#irilova $capitolele 46 B 4.!6 4."< ane0e%< lector univ. Eiana 8urtună $capitolul 46 B 4.2%.
CAPITOLUL 1 ANALIZA VENITURILOR DIN VÂNZĂRI Obiectivele capitolului: : 'aracteristica noţiunii veniturilor din vânzări şi e0plicarea importanţei analizei acestora. : Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări. : ,0aminarea modului de analiză multilaterală a structurii veniturilor din vânzări. : ,0plicarea te#nicii de analiză factorială a veniturilor din vânzări. : Eescrierea analizei veniturilor din vânzări n corelaţie cu capacitatea de producţie. : @rezentarea analizei poziţiei ntreprinderii pe piaţa de desfacere. : ,0punerea modului de analiză a suficienţei veniturilor din vânzări pentru acoperirea consumurilor şi c#eltuielilor şi formarea profitului. 1.1. N*"&n% $%n")&+"!*+ '"n $n#+" " "8,*+)n n!"#%" 9%:)*+ eniturile din vânzări $volumul vânzărilor6 vânzările nete% reprezintă aflu0uri de avanta(e economice generate n cursul anului de gestiune n urma vânzării produselor6 mărfurilor6 prestării serviciilor6 ndeplinirii contractelor de construcţie. Aceste avanta(e pot m&răca diferite forme9 ncasări de mi(loace &ăneşti6 intrări ale activelor nemonetare6 recepţionări ale serviciilor prestate de terţi etc. Necesitatea analizei veniturilor din vânzări rezultă din importanţa informaţiei analitice pentru luarea deciziilor de către conducerea ntreprinderii şi de utilizatorii e0terni ai informaţiei din Rapoartele financiare $investitorii reali şi potenţiali6 creditorii6 furnizorii6 concurenţii6 organele fiscale etc%. Analiza veniturilor din vânzări oferă utilizatorilor Rapoartelor financiare posi&ilitatea aprecierii următoarelor aspecte9 : 'are este mărimea şi evoluţia veniturilor din vânzări n ultimii aniF : 'are sunt sursele principale de venituri6 adică care este profilul real $specializarea6 tipul de activitate% al ntreprinderiiF : 'ât de diversificată este activitatea operaţională a ntreprinderii şi cât de sta&ile sunt sursele de venituriF : 'are sunt cauzele principale ce au provocat modificarea veniturilor din vânzăriF ,ste evident că rezultatele analizei sunt strict necesare atât pentru ela&orarea strategiei de dezvoltare şi organizarea activităţii curente a ntreprinderii de către ec#ipa de conducere6 cât şi pentru procesul decizional din partea utilizatorilor e0terni ai Rapoartelor financiare. Ee aici rezultă că analiza veniturilor din vânzări reprezintă o parte componentă a conta&ilităţii manageriale6 ce deserveşte necesităţile interne ale conducerii ntreprinderii şi6 de asemenea6 o direcţie foarte importantă a analizei Rapoartelor financiare n cadrul conta&ilităţii financiare $vezi figura 1.1%.
Figura 1.1. Concordanţa analizei veniturilor din vânzări în cadrul contabilităţii manageriale i financiare
)n prezentul capitol n special se e0aminează metode şi te#nici de analiză a veniturilor din vânzări n &aza datelor din Rapoarte financiare cu scopul prezentării rezultatelor analitice pentru utilizatorii e0terni. Analiza veniturilor din vânzări serveşte drept punct de pornire la ntocmirea diferitelor materiale analitice de uz intern şi e0tern6 ntrucât de mărimea6 evoluţia6 structura şi sta&ilitatea veniturilor din vânzări depind consumurile şi c#eltuielile ntreprinderii6 profitul şi renta&ilitatea6 precum şi situaţia financiară.
1.2. A,+%9"%+% ;%n%+! 8+"8"" " %$*!&"%" $%n")&+"!*+ '"n $n#+" Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări are menirea de a e0amina dimensiunea lor a&solută şi relativă n comparaţie cu9 : realizările anilor precedenţi< : o&iectivele sta&ilite n !lanul de afaceri. ,0aminarea veniturilor din vânzări n dinamică permite evaluarea volumului activităţii operaţionale şi studierea modificărilor survenite n acest volum n ultimii ani. Această direcţie de analiză se efectuează e0clusiv n &aza datelor Raportului privind rezultatele financiare şi nu necesită atragerea altor "ur"e informaţionale. 'onfruntarea datelor reale privind volumul vânzărilor cu nivelul programat n !lanul de afaceri devine necesară6 de e0emplu6 n cazuri de atragere treptată a surselor financiare cu condiţia ndeplinirii o&iectivelor sta&ilite n !lanul de afaceri pentru anumite perioade de timp. Gn caz clasic n această privinţă l constituie creditarea ntreprinderii pe tranşe $n eşaloane6 rate%. Ca nfăptuirea acestei direcţii de analiză6 pe lângă informaţia din Raportul privind rezultatele financiare# se aplică datele din !lanul de afaceri. Ein punct de vedere al te#nicii de calcul6 la analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări se determină a&aterea a&solută a acestora $faţă de perioada precedentă şi !lanul de afaceri$# ritmul creşterii6 sporul creşterii6 procentul ndeplinirii planului şi procentul a&aterii de la plan. Eatele cifrice la această etapă de analiză pot fi e0puse su& formă ta&elară sau cu aplicarea metodelor grafice6 ce permit prezentarea mai clară ntr;o formă accesi&ilă a materialelor analitice. )n practica mondială cea mai frecvent folosită formă de prezentare a informaţiei analitice n aceste scopuri este construirea diagramelor. Exemplul 1.1 Întreprinderea „Respect" S.A. %om e&amina mărimea i evoluţia veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) în dinamică i în comparaţie cu nivelul programat. *n baza datelor din Raportul privind rezultatele financiare i a informaţiei din !lanul de afaceri vom con"trui diagrama i vom interpreta rezultatele obţinute.
Figura 1.+. ,inamica veniturilor din vânzări în '.A. (Re"pect) ,atele prezentate în figura 1.+ ate"tă evoluţia in"tabilă a veniturilor din vânzări generate de '.A. (Re"pect) în ultimii trei ani. -n particular# dinamica pozitivă a vânzărilor în anii +/0+ ; +/01 când ritmul creterii a con"tituit 1+2#+ 3$ a fo"t "ub"tituită prin reducerea con"iderabilă a ace"tora în anii +/01 0 +/ ritmul creterii e"te "ubunitar# adică con"tituie 24#53$. -n con"ecinţă# volumul vânzărilor a "căzut "ub nivelul anului +/0+ i a alcătuit 14 61+ mii lei. 7otodată# datele prezentate în figura 1.+ reflectă depăirea veniturilor din vânzări a"upra nivelului prevăzut de !lanul de afaceri pentru anul +/ procentul îndeplinirii obiectivelor programate con"tituie 18#+ 3$. 'ituaţia negativă privind dinamica vânzărilor impune de"coperirea cauzelor aferente# pentru care e"te nece"ară analiza factorială a veniturilor din vânzări vezi e&emplul 1.2$. )n procesul analizei volumul vânzărilor ntreprinderii poate fi comparat6 de asemenea6 cu
realizările ntreprinderilor similare $concurente% sau cu nivelul mediu pe grupă de ntreprinderi $ramură6 #olding etc%.
1.3. An!"# :)+&9)&+! $%n")&+"!*+ '"n $n#+" )n cadrul analizei structurale a veniturilor din vânzări6 acestea pot fi clasificate n funcţie de numeroase criterii. Aceste criterii au putere informativă diferită6 oferind utilizatorilor Rapoartelor financiare posi&ilitatea de a aprecia diverse aspecte ale activităţii ntreprinderii. Analiza "tructurală a vânzărilor pe tipuri de activitate operaţională Aplicarea acestui criteriu pentru analiza structurală a veniturilor din vânzări permite sta&ilirea profilului real al activităţii operaţionale6 cu alte cuvinte specializarea ntreprinderii n fa&ricarea produselor6 comercializarea mărfurilor6 prestarea serviciilor sau e0ecutarea lucrărilor de construcţie. Acest profil6 uneori6 nu ntru totul corespunde celui nominal6 adică tipurilor de activitate menţionate n documentele (uridice $contract de constituire6 statut%. Activitatea operaţională a ntreprinderii poate fi ngust specializată sau multilateral diversificată. 8iecare din aceste variante are anumite avanta(e. )n particular6 specializarea permite ma(orarea eficienţei activităţii operaţionale datorită procurării utila(ului special6 anga(ării personalului calificat n domeniu6 acumulării e0perienţei corespunzătoare etc. Hotodată6 ma(orarea gradului de diversificare6 adică desfăşurarea diferitelor tipuri de activitate operaţională asigură o structură mai variată a veniturilor cu scopul diminuării riscurilor şi reducerii condiţiilor de incertitudine care apar n domeniile de activitate practicată. Aceasta nsemnă că6 n cazul dificultăţilor de diferite tipuri ntr;un domeniu de activitate6 ntreprinderea poate e0ista pe seama veniturilor provenite din alte feluri de activităţi. Aşadar6 n procesul analizei structurale a veniturilor din vânzări este necesar a sta&ili dacă activitatea operaţională a ntreprinderii este a&solut specializată $se practică un singur tip de activitate% sau diversificată $multilaterală%. /n ultimul caz6 se studiază dacă e0istă genul principal $de &ază6 prevalent% de activitate $care nu ntotdeauna corespunde informaţiei de pe foaia de titlu a Raportului financiar$ ori diferite tipuri de activităţi au cote apro0imativ ec#ivalente n suma totală a vânzărilor. Ee asemenea6 se e0aminează sta&ilitatea sau varia&ilitatea structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activităţi n dinamică. )n calitate de "ur"ă de informaţii pentru această etapă de analiză serveşte Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare. Exemplul 1.2 Întreprinderea „Respect" S.A. %om e&amina "tructura veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) pe tipuri de activitate operaţională în comparaţie cu anul precedent. în baza datelor din Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare vom con"trui un tabel analitic i vom interpreta rezultatele obţinute. 7abelul 1.1 'tructura veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţională
,in datele prezentate în tabelul 1.1 rezultă că activitatea operaţională a 'A. (Re"pect) e"te multilateral diver"ificată i cuprinde trei direcţii componente: producerea# comercializarea mărfurilor i pre"tarea "erviciilor de tran"port. -n componenţa tipurilor de activitate operaţională ca genul principal clar "e evidenţiază producerea# cota căreia e"te predominantă i cre"cătoare de la 59#953 în anul precedent la 91#+1 3 în anul de ge"tiune$. -n dinamică "e ob"ervă variabilitatea "tructurii veniturilor din vânzări. -n particular# e&aminarea evoluţiei ace"tora pe elemente componente arată creterea veniturilor din pre"tarea
"erviciilor mai mult de 6 ori i maorarea ponderii ace"tui tip de activitate de la #4; 3 în anul precedent la ;#85 3 în anul de ge"tiune. Alte direcţii de activitate operaţională au înregi"trat reduceri. Cea mai con"iderabilă contribuţie la micorarea veniturilor din vânzări în an"amblu a adu" "căderea volumului de comercializare a mărfurilor cu 85 3. Cota ace"tui tip de activitate în anul de ge"tiune a alcătuit 8#16 3 "au cu 6#+8 3 mai puţin decât în anul precedent. Analiza structurală a vânzărilor pe tipuri de activitate operaţională poate fi detaliată până la nivelul grupelor sau felurilor de produse $mărfuri6 servicii6 lucrări%. Analiza "tructurală a vânzărilor pe "egmente "ectoare$ ale pieţei de de"facere )n cazul când ntreprinderea şi desfăşoară activitatea operaţională pe mai multe pieţe $de e0emplu6 n ?epu&lica +oldova6 ţările '.>./.6 alte ţări străine%6 n cursul analizei se studiază veniturile din vânzări n profilul zonelor $segmentelor6 sectoarelor% pieţei de desfacere. )n acest scop se e0aminează evoluţia vânzărilor pe fiecare segment6 precum şi contri&uţia acestora la volumul total al vânzărilor. )n special6 se determină ponderea veniturilor din e0port. 'reşterea n dinamică a ultimului indicator contri&uie la micşorarea poverii fiscale $ratei fiscalităţii% şi la ma(orarea disponi&ilităţii valutei străine. )ntreprinderile sunt o&ligate să dezvăluie informaţiile necesare pentru analiza structurală a vânzărilor pe segmente ale pieţei de desfacere n Ane&ele la Rapoartele financiare conform cerinţelor >.N.'. 14 /nformaţii financiare privind sectoarele. <&emplul 1.; -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina "tructura veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) pe "egmente ale pieţei de de"facere în comparaţie cu anul precedent. în baza datelor tabelului 1.+ vom alcătui concluzia analitică. 7abelul 1.+
,upă cum "e ob"ervă din datele tabelului 1.+ '.A. (Re"pect) îi de"făoară activitatea operaţională atât pe piaţa internă ponderea ace"tui "egment e"te predominantă i alcătuiete 5;#523$# cât i pe cea e&ternă. Activitatea întreprinderii e"te caracterizată pozitiv de creterea ab"olută a veniturilor din vânzări obţinute pe"te =otare i maorarea cotei e&portului în totalul vânzărilor de la 11#+93 în anul precedent la 14#1; 3 în anul de ge"tiune. Analiza "tructurală a vânzărilor pe forme de ac=itare Gn aspect foarte important poate fi apreciat de utilizatorii Rapoartelor financiare la analiza veniturilor din vânzări prin prisma formelor de ac#itare. Eupă cum s;a menţionat anterior6 ac#itarea pentru produsele şi mărfurile vândute6 serviciile prestate6 lucrările de construcţie ndeplinite poate fi efectuată de către consumatorii ntreprinderii contra mi(loacelor &ăneşti6 ori pe seama sc#im&ului activelor ne&ăneşti sau serviciilor şi lucrărilor. )ncasarea mi(loacelor &ăneşti din vânzări reprezintă forma predominantă şi o&işnuită6 care n mod normal se practică la efectuarea operaţiunilor economice transparente. @entru detalierea ac#itărilor contra mi(loacelor &ăneşti pot fi separate veniturile din vânzări o&ţinute n numerar şi prin virament. Ee asemenea6 din suma totală a ncasărilor &ăneşti din vânzări se evidenţiază cele o&ţinute n valuta naţională şi străină. Gltimul aspect corelează strâns cu structura vânzărilor pe
segmentele pieţei de desfacere. )n particular6 ncasările &ăneşti din vânzări n valută străină6 n condiţiile lipsei cotei e0portului6 reprezintă ncălcarea legislaţiei n vigoare. >pre deose&ire de ncasarea mi(loacelor &ăneşti din vânzări6 efectuarea operaţiunilor de sc#im& $aşa;numitele tranzacţii de &arter% des este cone0ată cu invaziile fiscale de diferite tipuri. /nformaţiile privind suma producţiei6 mărfurilor6 lucrărilor şi serviciilor ntreprinderile dezvăluie n Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare. * variantă de detaliere a acestor informaţii este e0aminată n e0emplul de mai (os. <&emplul 1.6 -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina "tructura veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) pe forme de ac=itare în comparaţie cu anul precedent. în baza datelor tabelului 1.; vom alcătui concluzia analitică. 7abelul 1.; 'tructura veniturilor din vânzări pe forme de ac=itare
,in datele tabelului 1.; rezultă că '.A. (Re"pect) într0o mă"ură neîn"emnată recurge la operaţiuni de (barter): cota veniturilor obţinute pe calea "c=imbului e"te de"tul de "căzută i de"crete de la ;#58 3 în anul precedent la +#24 3 în anul de ge"tiune. în legătură cu reducerea volumului comercializării mărfurilor tabelul 1.1$ "0a micorat con"iderabil mărimea i ponderea înca"ărilor în numerar. 7otodată# "e ob"ervă creterea mărimii i cotei înca"ărilor în valută "trăină în urma maorării e&portului produ"elor fabricate. Analiza "tructurală a vânzărilor în funcţie de tipul legăturii cu con"umatorii Necesitatea aplicării acestui criteriu pentru analiza structurală a veniturilor din vânzări rezultă din faptul că tipul legăturii cu consumatorii $cu părţile legate şi nelegate% poate influenţa asupra operaţiunilor de vânzare şi6 corespunzător6 asupra rezultatelor financiare6 precum şi asupra situaţiei financiare a ntreprinderii. Ee e0emplu6 vânzarea produselor părţilor legate la un preţ mai mic decât cel de piaţă sau decât costul produselor6 diminuează rezultatele financiare ntreprinderii; raportor. ,ste evident că analiza structurii vânzărilor n funcţie de tipul legăturii cu consumatorii prezintă interes deose&it6 n primul rând6 pentru proprietarii ntreprinderii şi organele fiscale. 'orespunzător6 acest aspect se e0aminează atent n cadrul auditului Rapoartelor financiare. )n conformitate cu cerinţele >.N.'. 24 @u&licitatea informaţiei privind părţile legate6 ntreprinderile sunt o&ligate să dezvăluie operaţiunile de vânzare către părţile legate n Rapoartele financiare. Exemplul 1.5 Întreprinderea „Respect" S.A. %om e&amina "tructura veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) în funcţie de tipul legăturii cu con"umatorii în comparaţie cu anul precedent. -n baza datelor tabelului 1.6 vom alcătui concluzia analitică.
7abelul 1.6 'tructura veniturilor din vânzări în funcţie de tipul legăturii cu con"umatorul
,upă cum "e ob"ervă din datele tabelului 1.6# '.A. (Re"pect) în anul de ge"tiune a obţinut de la părţile legate întreprinderi controlate de membrii familiilor per"onalului principal de conducere$ venituri din vânzări în "umă totală de 1;4 mii lei# ce alcătuiete #5; 3 din totalul vânzărilor anului de ge"tiune. ,atele evidenţei analitice la contul 411 (%enituri din vânzări) ate"tă faptul că vânzările produ"elor i pre"tările "erviciilor au fo"t efectuate la preţuri de piaţă care nu diferă de preţurile de vânzare la alţi con"umatori în aceeai perioadă. Analiza "tructurală a vânzărilor în funcţie de termenul de plată 'ontractele nc#eiate cu consumatorii pot conţine condiţii cu privire la ac#itarea produselor6 mărfurilor6 serviciilor şi lucrărilor cu plata preala&ilă $vânzarea n avans% sau cu amânarea plăţilor $vânzarea n credit%. Eatele privind structura vânzărilor din punctul de vedere al termenului de plată se aplică n diferite situaţii6 spre e0emplu6 la determinarea normativului fondului de rulment net n componenţa !lanului de afaceri. ,ste de menţionat faptul că creşterea ponderii vânzărilor n credit6 n condiţiile acumulării creanţelor aferente facturilor comerciale cu termenul e0pirat6 semnalizează o politică inadecvată a conducerii privind colectarea creanţelor. /nformaţia cu privire la structura vânzărilor n funcţie de termenul de plată nu reprezintă o parte componentă o&ligatorie a Rapoartelor financiare# totodată ea poate fi dezvăluită de ntreprinderi &enevol sau la cererea utilizatorilor e0terni $creditorilor sau investitorilor potenţiali%. <&emplul 1.4 -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina "tructura veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) în funcţie de termenul de plată în comparaţie cu anul precedent. în baza datelor tabelului 1.4. vom alcătui concluzia analitică. 7abelul 1.8 'tructura veniturilor din vânzări în funcţie de termenul de plată
,in datele prezentate în tabelul 1.8 rezultă că '.A. (Re"pect) efectuează partea preponderentă a vânzărilor cu plata amânată. -n dinamică "e ob"ervă creterea ponderii vânzărilor în credit de la 45#16 3 în anul precedent la 28#94 3 în anul de ge"tiune. >ltimul fapt nu e"te u"tificat în condiţiile e&i"tenţei creanţelor aferente facturilor comerciale cu termenul e&pirat conform datelor din Ane&a la ?ilanţul contabil$.
1.4. An!"# <9)*+"! $%n")&+"!*+ '"n $n#+" Eeopotrivă cu analiza structurală6 veniturile din vânzări tre&uie să fie analizate din punct de vedere factorial6 prin prisma sta&ilirii cauzelor ce au condiţionat modificarea vânzărilor. Necesitatea analizei factoriale rezultă din prevederile >.N.'. 5 @rezentarea rapoartelor financiare6 conform căruia raportul financiar anual deseori conţine informaţii suplimentare6 care sunt dezvăluite n nota e0plicativă6 cuprinzând şi relevând indicatorii financiari principali6 situaţia financiară a ntreprinderii şi analiza influenţei factorilor diverşi asupra modificărilor acesteia.1 Eeci6 analiza factorială a veniturilor din vânzări reprezintă o direcţie integrantă a analizei Rapoartelor financiare. Hotodată6 depistarea factorilor ce au cauzat creşterea ori scăderea vânzărilor nu poate fi efectuată e0clusiv n &aza datelor Rapoartelor financiare şi impune aplicarea informaţiilor din cadrul conta&ilităţii manageriale. 'u alte cuvinte6 e0ecutarea analizei factoriale a veniturilor din vânzări necesită o cone0iune foarte strânsă ntre conta&ilitatea managerială şi cea financiară. Ca efectuarea analizei factoriale a veniturilor din vânzări6 este foarte important să se ia n consideraţie tipul activităţii operaţionale n urma căreia au fost generate veniturile corespunzătoare. >pecificul ramurii $industrie6 comerţ6 servicii etc.% condiţionează şi particularităţile metodicii ce se aplică n analiza factorială. Aceste particularităţi6 n primul rând6 se referă la esenţa $natura% factorilor e0aminaţi. Ee e0emplu6 veniturile din vânzarea produselor finite se modifică su& influenţa a trei grupe de factori9 : +odificarea volumului producţiei fa&ricate. ,ste evident că6 pentru a vinde mai mult6 ntreprinderea tre&uie6 n primul rând6 să producă mai mult. Ii invers6 cu alte condiţii egale reducerea volumului producţiei fa&ricate va determina scăderea veniturilor din vânzări. Eeci6 e0istă legătură directă ntre indicatorul rezultativ $veniturile din vânzarea produselor% şi modificarea volumului producţiei fa&ricate care6 la rândul său6 se află su& influenţa factorilor mai detaliaţi $legaţi de folosirea mi(loacelor fi0e6 potenţialului uman etc%. : +odificarea stocurilor produselor finite. Gneori6 n condiţiile diminuării volumului producţiei fa&ricate6 ntreprinderea reuşeşte să menţină ori să ma(oreze vânzările datorită reducerii produselor stocate. Ii dimpotrivă6 creşterea producerii nu ntotdeauna duce la mărirea vânzărilor6 dacă mai multe produse fa&ricate rămân n stocuri. Eeci6 e0istă legătura inversă $opusă% dintre indicatorul rezultativ şi modificarea stocurilor produselor finite. Ca rândul său6 creşterea sau scăderea produselor finite stocate poate fi condiţionată de influenţa unui şir de factori detaliaţi6 de e0emplu9 ; lipsa am&ala(ului< ; defectarea utila(ului de am&alare< lipsa mi(loacelor de transport< scăderea $creşterea% cererii pentru produse< ; returnarea produselor vândute anterior< ; modificarea datelor privind stocurile produselor n urma inventarierii etc. Gneori6 n literatură de specialitate unii dintre aceşti factori detaliaţi se e0aminează n mod separat6 pe lângă modificarea stocurilor produselor finite. +odificarea preţurilor pentru produsele vândute. Acest factor e0ercită o influenţă duală asupra indicatorului rezultativ. Astfel6 ma(orarea preţurilor de vânzare cu alte condiţii egale $n particular6 cantitatea produselor vândute% influenţează pozitiv6 adică duce la mărirea vânzărilor. Ein acest punct de vedere6 e0istă legătură directă ntre indicatorul rezultativ şi factorul n cauză. Hotodată6 creşterea presurilor poate condiţiona scăderea cererii şi6 n mod indirect6 prin ma(orarea stocurilor de produse6 poate determina micşorarea vânzărilor. ,ste evident că această influenţă indirectă face parte din a două grupă de factori detaliaţi. Ca rândul său6 modificarea preţurilor de vânzare poate fi influenţată de un şir de factori6 precum9 ; inflaţia $deflaţia% valutei naţionale< ; creşterea $scăderea% cererii şi ofertei pe piaţă de desfacere< nivelul calităţii produselor ntreprinderii n comparaţie cu calitatea produselor concurenţilor< ; aplicarea politicii de discont6 de reducere temporară a preţurilor6 preţurilor de demping etc. Ein lista factorilor detaliaţi se o&servă că modificarea preţurilor de vânzare nu poate fi
considerată factor a&solut independent de activitatea ntreprinderii. @entru determinarea influenţei separate a fiecăreia din cele trei grupe de factori asupra veniturilor din vânzarea produselor este necesară colectarea datelor iniţiale. )n calitate de "ur"e informaţionale pentru efectuarea analizei factoriale a vânzărilor servesc9 : Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare@ : Raport "tati"tic 10p ( !roducţie )@ : !lanul de afaceri@ : Calculele "peciale de recalculare a volumului vânzărilor în preţuri ale anului precedent etc$. )n sursele nominalizate veniturile din vânzarea produselor6 volumul producţiei fa&ricate6 stocurile produselor finite pot fi reflectate n trei tipuri de evaluare9 ; n preţuri curente ale anului respectiv $ale anului de gestiune%< ; n preţuri medii ale anului precedent< ; n preţuri planificate. Ca colectarea datelor alegerea tipului corespunzător de evaluare depinde de necesitatea analizei vânzărilor n comparaţie cu anul precedent $care cere aplicarea preţurilor compara&ile% sau cu !lanul de afaceri $pentru care se folosesc preţurile planice%. )n procesul colectării datelor iniţiale pentru analiza factorială6 apare necesitatea evaluării cantităţilor produselor efectiv vândute cu preţurile de vânzare ale anului precedent sau !lanului de afaceri. - n orice caz6 aceste recalculări se efectuează pe &aza modelului9
@ ; veniturile din vânzarea produselor< Ji ; cantitatea produsului vândut -< @i ; preţul de vânzare a produsului i@ i K 16 26 36...6 n ; tipurile de produse vândute. 'orectitudinea $legătura reciprocă% datelor iniţiale colectate pentru analiza veniturilor din vânzarea produselor se verifică prin aplicarea formulei6 care n practica economică este cunoscută su& denumirea &alanţa produselor $mărfurilor%9
)n procesul colectării datelor iniţiale6 &alanţa producţiei poate fi alcătuită n preţuri curente ale anului respectiv sau la costuri. ,0istenţa sau lipsa egalităţii am&elor părţi ale &alanţei producţiei (ustifică veridicitatea ori indică caracterul inadecvat al datelor iniţiale şi implică corectarea erorilor corespunzătoare naintea aplicării informaţiei n calculele analitice. )n &aza datelor iniţiale se efectuează analiza factorială a veniturilor din vânzarea produselor prin metoda &alanţieră. <&emplul 1.2 -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om efectua analiza factorială a veniturilor din vânzarea produ"elor întreprinderii '.A. (Re"pect) în comparaţie cu anul precedent. -n baza datelor iniţiale din tabelul 1.4 vom completa tabelul analitic 1.2 i vom interpreta rezultatele obţinute.
,ate iniţiale pentru analiza factorială a veniturilor din vânzarea produ"elor în comparaţie cu anul precedent 7abelul 1.4
7abelul 1.2 Calculul influenţei factorilor a"upra veniturilor din vânzarea produ"elor în comparaţie cu anul precedent în mii lei$
%erificare: 0 8 9+$ 0 ;8$ 0 ++5$ B08;88 mii lei 16 9510+ ;;4$. ,in calculele efectuate în tabelul 1.2 rezultă că la '.A. (Re"pect) veniturile din vânzarea produ"elor au înregi"trat o reducere faţă de anul precedent în "uma totală de 8 ;88 mii lei. -n urma analizei factoriale "0a depi"tat că micorarea nominalizată a fo"t condiţionată# în primul rând# de "căderea volumului producţiei fabricate în "uma de 8 9+ mii lei. ,e a"emenea# a"upra dinamicii veniturilor din vânzări a influenţat negativ faptul că
7abelul 1.2 Calculul influenţei factorilor a"upra veniturilor din vânzarea produ"elor în comparaţie cu anul precedent în mii lei$
%erificare: 0 8 9+$ 0 ;8$ 0 ++5$ B08;88 mii lei 16 9510+ ;;4$. ,in calculele efectuate în tabelul 1.2 rezultă că la '.A. (Re"pect) veniturile din vânzarea produ"elor au înregi"trat o reducere faţă de anul precedent în "uma totală de 8 ;88 mii lei. -n urma analizei factoriale "0a depi"tat că micorarea nominalizată a fo"t condiţionată# în primul rând# de "căderea volumului producţiei fabricate în "uma de 8 9+ mii lei. ,e a"emenea# a"upra dinamicii veniturilor din vânzări a influenţat negativ faptul că preţurile de vânzare în anul de ge"tiune au cre"cut mai puţin decât în cur"ul anului precedent. 'ub influenţa ultimului factor vânzările au "căzut cu ++5 mii lei. 'tocurile produ"elor finite au cre"cut în cur"ul anului cu 1 2+8 mii lei# ceea ce depăete cu ;8 mii lei indicatorul "imilar din anul precedent. în urma "tocării "porite a produ"elor finite veniturile din vânzări "0au diminuat cu ;8 mii lei. )n cazul n care ntreprinderea e0aminează influenţa factorilor asupra veniturilor din vânzarea produselor n comparaţie cu nivelul sta&ilit n !lanul de afaceri# n ta&elul 1." va fi necesar să fie introduse următoarele modificări9 : coloana 3 tre&uie numită @lanificat< : datele la rândurile 1.2 şi 2 tre&uie evaluate n preţuri planificate. )n rest metodica analizei factoriale a veniturilor din vânzarea produselor rămâne aceeaşi.
1.5. An!"# $%n")&+"!*+ '"n $n#+" (n 9*+%!"% 9& 9,9"))% '% ,+*'&9"% )n procesul analizei activităţii ntreprinderii apare necesitatea evaluării rezervelor e0istente pentru sporirea veniturilor din vânzări fără investiţii suplimentare. @rintre condiţiile principale ce dimensionează volumul activităţii operaţionale6 n primul rând6 se evidenţiază capacitatea de producţie. 'apacitatea de producţie reflectă volumul ma0imal posi&il al producţiei care ntreprinderea poate produce cu condiţia folosirii depline a mi(loacelor te#nice. )n procesul analizei se determină următorul raport9
Ein formulă se o&servă necesitatea de a lua n consideraţie tipul activităţii operaţionale $industria6 comerţul6 servicii etc%6 n cadrul căruia au fost generate venituri. 'alcularea raportului nominalizat se efectuează n &aza datelor din următoarele "ur"e
informaţionale: : Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare@ : Raport "tati"tic C! ( ?alanţa capacităţilor de producţie ). 'u cât mai scăzut este nivelul acestui raport6 cu atât mai considera&ile sunt rezervele disponi&ile pentru sporirea veniturilor din vânzări fără investiţii suplimentare. ,ste evident că aprecierea acestui aspect este strict necesară6 n primul rând6 pentru proprietarii reali şi investitorii potenţiali. Nivelul corelaţiei dintre veniturile din vânzări şi capacitatea de producţie se e0aminează n concordanţă cu gradul de folosire a capacităţilor e0istente şi gradul de comercializare a producţiei fa&ricate $vezi e0emplul 1.%. <&emplul 1.5 -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina veniturile din vânzări ale '.A. (Re"pect) în corelaţie cu capacitatea de producţie în comparaţie cu anul precedent. -n baza datelor tabelului 1.5 vom alcătui concluzia analitică. 7abelul 1.5
Analiza veniturilor din vânzarea produ"elor în corelaţie cu capacitatea de producţie Calculele efectuate în tabelul 1.5 ate"tă faptul că la '.A. (Re"pect) a cre"cut mărimea rezervelor di"ponibile pentru "porirea veniturilor din vânzări fără inve"tiţii "uplimentare. Acea"tă concluzie rezultă din "căderea coraportului dintre veniturile din vânzări i capacitatea de producţie de la 8#94 3 în anul precedent până la 61#93 în anul de ge"tiune. ,in datele tabelului "e ob"ervă că maorarea rezervelor de "porire a vânzărilor nu e"te legată de creterea capacităţilor de producţie i "e e&plică prin tendinţa negativă de "cădere a gradului de folo"ire a capacităţii de producţie. *nfluenţa ace"tui factor a fo"t parţial compen"ată datorită creterii gradului de comercializare a producţiei fabricate.
1.6. An!"# ,*#""%" (n)+%,+"n'%+"" ,% ," '% '%:<9%+% olumul activităţii operaţionale a ntreprinderii se limitează nu numai de capacităţile e0istente şi resursele disponi&ile6 dar şi de cererea de piaţă. )n această privinţă apare necesitatea e0aminări concordanţei dintre posi&ilităţile de propunere a produselor $lucrărilor6 serviciilor% spre vânzare şi cererea solva&ilă. Această e0aminare reprezintă o parte componentă a studiului poziţiei ntreprinderii pe piaţa unde activează. 'el mai important aspect pentru aprecierea locului agentului economic pe piaţa de desfacere vizează indicatorul sintetic cota de piaţă. Acesta reflectă ponderea vânzărilor $produsului6 grupei de produse etc.% efectuate de ntreprinderea analizată ntr;o perioadă de timp n suma totală a vânzărilor pe o anumită piaţă $segment de piaţă% şi se determină n &aza relaţiei9
/nformaţii adăugătoare pentru studierea situaţiei pe piaţa de desfacere furnizează gradul de satisfacere a cererii9
Gltimul raport permite aprecierea faptului dacă cererea pe piaţa de desfacere constituie o restricţie pentru sporirea veniturilor din vânzări ori6 dimpotrivă6 un factor de stimulare a volumului activităţii operaţionale a ntreprinderii. 'alcularea coeficienţilor nominalizaţi mai sus reprezintă o pro&lemă mai complicată din punctul de vedere al colectării datelor iniţiale. 'a "ur"e de informaţii pot servi9 : Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare@ : ,atele analitice la contul 411 ( %enituri din vânzări)@ : ,atele organelor "tati"tice@ : 'tudii de mareting. <&emplul 1.9 -ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina poziţia '.A. (Re"pect) pe piaţa de de"facere în comparaţie cu anul precedent. -n baza datelor tabelului 1.9 vom alcătui concluzia analitică. 7abelul 1.9 Analiza poziţiei întreprinderii pe piaţa de de"facere
,atele prezentate în tabelul 1.9 reflectă înă"prirea concurenţei pe piaţă internă# unde "e comercializează produ"ele întreprinderii. Acea"tă concluzie decurge din creterea con"iderabilă a gradului de "ati"facere a cererii în ace"t "egment de piaţă. în con"ecinţă "cade cota '.A. (Re"pect) în totalul vânzărilor producătorilor auto=toni de la 2#;13 în anul precedent la 8#8+3 în anul de ge"tiune. -n ace"t conte&t e"te binevenită politica de maorare a e&portului promovată de conducerea '.A. (Re"pect).
1.7. An!"# :&<"9"%n%" $%n")&+"!*+ '"n $n#+" ,%n)+& 9*,%+"+% 9*n:&8&+"!*+ " 9=%!)&"%!"!*+ " <*+8+% ,+*<")&!&" @entru desfăşurarea reuşită a activităţii economice este foarte importantă capacitatea ntreprinderii de a genera venituri din vânzări suficiente pentru acoperirea consumurilor şi c#eltuielilor şi formarea profitului. )n acest conte0t se e0aminează acoperirea rezultatelor financiare ale ntreprinderii cu veniturile din vânzări6 pentru care se aplică analiza verticală6 adică structurarea informaţiei din Raportul privind rezultatele financiare. ?ezultatele analizei permit aprecierea suficienţei veniturilor din vânzări n dinamică $mai ales n condiţiile fluctuaţiei activităţii operaţionale% şi realizarea comparaţiilor ntre ntreprinderile
de acelaşi profil $concurente%6 indiferent de dimensiunea acestora. Ee e0emplu6 n cadrul analizei pot fi confruntate datele diferitelor ntreprinderi cu privire la cota c#eltuielilor comerciale sau generale şi administrative n totalul veniturilor din vânzări. <&emplul 1.1-ntreprinderea (Re"pect) '.A. %om e&amina în comparaţie cu anul precedent "uficienţa veniturilor din vânzări ale '.A. (Re"pect) pentru acoperirea con"umurilor i c=eltuielilor i formarea profitului# în baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom alcătui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obţinute. 7abelul 1.1 Analiza verticală a Raportului privind rezultatele financiare
,atele prezentate în tabelul 1.1 reflectă in"uficienţa veniturilor din vânzări# generate de '.A. (Re"pect) în cur"ul anului de ge"tiune# pentru acoperirea con"umurilor i c=eltuielilor. -n comparaţie cu perioada precedentă# "e ob"ervă o cretere con"iderabilă a con"umurilor i c=eltuielilor din activitatea operaţională în raport cu mărimea veniturilor din vânzări# de la 5;#6 3 84#1 6#4 11#2 11#$ la 11#4 3 45#1 8#9 19# 5#4$. >ltimul fapt a condiţionat reducerea e"enţială a cotei profitului din activitatea operaţională în totalul veniturilor din vânzări# de la 19#1 3 la ;# 3. Acea"tă tendinţă negativă a con"tituit i principala cauză a formării pierderii nete ce alcătuiete în anul de ge"tiune 1#5 3 din vânzări "pre deo"ebire de anul precedent când '.A. (Re"pect) a obţinut profitul net în mărimea relativă de 12#23 din vânzări.
B">!"*;+<"% :%!%9)"$? 1. >tandardul Naţional de 'onta&ilitate nr.5 @rezentarea rapoartelor financiare6 apro&at prin ordinul +8 nr.1"4 din 25.12." DEonitorul Oficial r. ;1 din 3.12."%. 2. A.Nederiţa6 N.iriulnicov6 .@aladi6 C.Davriliuc. ?ecomandări practice privind ntocmirea notei e0plicative la raportul financiar anual L revista 'onta&ilitate şi audit6 nr.46 16 p.4;46 !". 4. =.Needles6 M.Anderson6 .'aldOell. @rincipiile de &ază ale conta&ilităţii. '#işinău6 A?'6 26 p."";".
5. Analiza economico 7 financiară a ntreprinderii. 'oord. E.+ărgulescu. =ucureşti6 Hri&una ,conomică6 146 p.54;". !. A./şfanescu6 '.>tănescu6 A.=ăcuşi. Analiza economico 7 financiară. =ucureşti6 ,ditura ,conomică6 16 p.3;!!. ". P.Q.RSTUVWSX. YZS[U\ ]^\X_`TbZZ^_ bXb[Z^`U bUXUX. UZ`W9 h^T^b \ZSZUb6 26 .44;4!".
@n)+%>+" '% +%9,")&!+%? 1. Eefiniţi veniturile din vânzări. 'e sinonime se aplică n teoria şi practica economică pentru e0primarea acestui indicatorF 2. Ee ce este importantă analiza veniturilor din vânzăriF 3. 'e aspecte pot fi e0aminate n procesul analizei veniturilor din vânzăriF 4. 'um poate fi caracterizat locul analizei veniturilor din vânzări n cadrul conta&ilităţii manageriale şi financiareF 5. 'are sunt &azele de comparare cu care se confruntă veniturile din vânzări la analiza mărimii şi evoluţiei acestoraF !. 'e "ur"e informaţionale se aplică pentru analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzăriF ". 'e procedee te#nice de calcul se folosesc la analiza mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzăriF . >u& care forme pot fi e0puse datele cifrice o&ţinute n cadrul analizei mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzăriF 1. n funcţie de care criterii se clasifică veniturile din vânzări la analiza structurală a acestoraF 2. 'e aspecte se e0aminează la analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţionalăF 3. 'e ta&el analitic poate fi ntocmit pentru analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţionalăF 4. n &aza căror "ur"e informaţionale se e0ecută analiza structurii veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţionalăF 5. )n ce condiţii şi cu ce scop se analizează structura vânzărilor pe segmente $sectoare% ale pieţei de desfacereF !. )n ce mod se studiază structura veniturilor din vânzări pe forme de ac#itareF ". Ee ce este importantă analiza structurală a vânzărilor n funcţie de tipul legăturii cu consumatoriiF . 'are sunt situaţiile de aplicare a rezultatelor analizei structurale a vânzărilor n funcţie de termenul de platăF . Ein ce rezultă necesitatea analizei factoriale a veniturilor din vânzăriF 1. 'are sunt grupele de factori ce acţionează veniturile din vânzăriF 11. 'are este tipul legăturii dintre veniturile din vânzări şi factorii dependenţiF 12. 'e "ur"e informaţionale se aplică pentru analiza factorială a veniturilor din vânzăriF 13. )n ce mod se verifică corectitudinea datelor iniţiale colectate pentru analiza factorială a veniturilor din vânzăriF 14. 'e metodă $procedeu te#nic% se aplică pentru analiza factorială a veniturilor din vânzăriF 15. 'u ce scop şi n &aza căror coeficienţi se efectuează analiza veniturilor din vânzări n corelaţie cu capacitatea de producţieF 1!. 'u a(utorul căror indicatori poate fi apreciată poziţia ntreprinderii pe piaţa de desfacereF 1". 'e posi&ilităţi suplimentare pentru aprecierea rezultatelor activităţii ntreprinderii oferă analiza suficienţei veniturilor din vânzăriF Testul individual 1 %erificaţi0vă cunotinţele din ace"t capitol prin alegerea unui ră"pun" pentru fiecare dintre următoarele întrebări afirmaţii$. 1.1. $65% Analiza veniturilor din vânzări reprezintă9 a% o parte componentă a conta&ilităţii manageriale< &% o direcţie a analizei rapoartelor financiare n cadrul conta&ilităţii financiare< c% o m&inare a elementelor $direcţiilor% nominalizate mai sus.
1.2. $65% 'are dintre următoarele comparaţii este cea mai utilă pentru a determina dacă o ntreprindere şi;a m&unătăţit situaţia privind volumul vânzărilor n concordanţă cu nivelul concurenţilorF a% veniturile din vânzări ale ntreprinderii n anul de gestiune şi anii precedenţi< &% veniturile din vânzări ale ntreprinderii n anul de gestiune şi nivelul mediu pe ramură< c% veniturile din vânzări ale ntreprinderii n anul de gestiune şi o&iectivele sta&ilite n !lanul de afaceri@ d% veniturile din vânzări programate n !lanul de afaceri şi realizările anilor precedenţi. 1.3. $16% Gna din cele mai &une "ur"e de informaţii pentru sta&ilirea profilului real6 adică specializării activităţii operaţionale a ntreprinderii6 este9 a% contractul de constituire a ntreprinderii< &% statutul ntreprinderii< c$ Ane&a la Raportul privind rezultatele financiare@ d% foaia de titlu a Raportului financiar al ntreprinderii. 1.4. $16% @entru a determina cota tranzacţiilor de &arter n totalul vânzărilor este necesară9 a% raportarea veniturilor o&ţinute n valută străină la totalul veniturilor din vânzări< &% raportarea totalului veniturilor din vânzări la veniturile o&ţinute n valută străină< c% raportarea totalului veniturilor din vânzări la veniturile o&ţinute pe calea sc#im&ului< d% raportarea veniturilor o&ţinute pe calea sc#im&ului la totalul veniturilor din vânzări. 1.5. $16% Dăsiţi răspunsul fal" printre cauzele modificării veniturilor din vânzări su& influenţa devierii stocurilor produselor finite9 a% lipsa am&ala(ului< &% creşterea cererii pe piaţă< c% ram&ursarea creditului &ancar< d% returnarea produselor vândute anterior. 1.!. $165% Eacă stocurile iniţiale ale produselor finite alcătuiesc 12 mii lei6 iar cele finale ; 11 mii lei6 atunci modificarea stocurilor va influenţa asupra veniturilor din vânzări cu9 a% 1 mii lei< &% ; 1 mii lei. 1.".$16% Eacă stocurile produselor finite rămân nesc#im&ate6 iar preţurile de vânzare n anul de gestiune au scăzut mult mai puţin decât n anul precedent6 atunci acest fapt va condiţiona9 a% scăderea veniturilor din vânzări< &% creşterea veniturilor din vânzări. 1.. $165% Eacă corelaţia $raportul% dintre veniturile din vânzări şi capacitatea de producţie alcătuieşte ! j6 atunci ntreprinderea are posi&ilitatea6 fără investiţii suplimentare n mi(loacele fi0e6 de a;şi spori veniturile din vânzări cu9 a% !j< &% 4j< c% 1!j< d% 14j. 1.. $165% Eacă vânzările producătorilor auto#toni alcătuiesc 5 mii. lei6 inclusiv n ?+ ; 3 mii. lei6 iar vânzările ntreprinderii ; ! mii. lei6 inclusiv n ?+ ;3 mii. lei6 atunci cota ntreprinderii pe piaţă internă constituie9 a% !j< &% 12j< c% 1j< d% 2j< e% !j< f% 5j. 1.1. $65% Eacă rata $cota% profitului n procente la suma veniturilor din vânzări este nulă6 atunci9 a% veniturile din vânzări sunt insuficiente pentru acoperirea consumurilor ntreprinderii< a% veniturile din vânzări sunt insuficiente pentru formarea profitului< &% veniturile din vânzări sunt insuficiente pentru acoperirea c#eltuielilor ntreprinderii.
CAPITOLUL 2 ANALIZA FORMĂRII PROFITULUI O>"%9)"$%!% 9,")*!&!&"? : Eefinirea noţiunii de profit. : ,0aminarea structurii profitului $pierderii% până la impozitare. : Eescrierea te#nicii de analiză factorială a profitului $pierderii% di% activitatea operaţională şi profitului &rut. : /lustrarea analizei profitului $pierderii% din activităţile neoperaţionale. : ,0punerea modului de calculare a rezervelor interne de ma(orare profitului. 2.1. N*"&n% '% ,+*<") " "8,*+)n n!"#%" 9%:)&" ?ezultatul financiar al activităţii ntreprinderii se caracterizează prin suma profitului $pierderilor% şi a nivelului renta&ilităţii o&ţinute. @rofitul reprezinţi depăşirea veniturilor câştigate de ntreprindere asupra consumurilor şi c#eltuielilor suportate de aceasta din activitatea de ntreprinzător. 'antitativ6 profitul $pierderea se determină astfel9 P+*<")&! ,"%+'%+% V%n")&+" C*n:&8&+" " 9=%!)&"%!" 'u cât este mai mare valoarea veniturilor cu atât va fi mai ridicată mărime< profitului6 şi invers6 creşterea valorii consumurilor şi-sau c#eltuielilor duce la diminuarea mărimii profitului. )n practica conta&ilă şi analitică auto#tonă6 n conformitate cu prevederile >tandardului Naţional de 'onta&ilitate 5 @rezentarea rapoartelor financiarek sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului9 !rofitul brut pierderea globală$ reprezintă profitul $pierderea% o&ţinut din vânzarea produselor6 mărfurilor şi serviciilor prestate şi se determină ce diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costul vânzărilor. !rofitul pierderea$ din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre veniturile şi c#eltuielile o&ţinute de ntreprindere din activitatea de &ază. determinată de statutul acesteia. !rofitul pierderea$ din activitatea de inve"tiţii este diferenţa dintre veniturile şi c#eltuielile o&ţinute de ntreprindere din operaţiunile ce ţin de mişcarea activelor pe termen lung. !rofitul pierderea$ din activitatea financiară reprezintă diferenţa dintre veniturile şi c#eltuielile aferente operaţiunilor legate de modificările n mărimea şi structura capitalului propriu şi mi(loacelor mprumutate. !rofitul pierderea$ din activitatea economico0financiară este rezultatul financiar o&ţinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din activităţile operaţională6 de investiţii şi financiară. !rofitul pierderea$ e&cepţional este diferenţa dintre veniturile şi c#eltuielile apărute ca rezultat al evenimentelor şi operaţiunilor e0cepţionale neprevăzute. !rofitul pierderea$ până la impozitare este profitul $pierderea% o&ţinut de ntreprindere n cursul perioadei de gestiune din toate tipurile de activităţi şi rezultatul e0cepţional. @rofitul $pierderea% până la impozitare este numit profit pierdere$ contabil. !rofitul net pierderea netă$ este profitul $pierderea% care rămâne la dispoziţia ntreprinderii după calcularea c#eltuielilor $economiilor% privind impozitul pe venit şi se determină ca diferenţa dintre profitul $pierderea% până la impozitare şi c#eltuielile $economiile% privind impozitul pe venit. )n figura 2.1 este prezentată modalitatea formării acestor indicatori.
Figura +.1. Eodelul "tructural al formării indicatorilor profitului Analiza profitului prezintă un interes primordial atât pentru proprietarii şi investitorii reali şi potenţiali ai ntreprinderii6 cât şi pentru alţi utilizatori ai informaţiei din Rapoartele financiare. Astfel6 proprietarii şi investitorii sunt interesaţi să ma0imizeze mărimea profitului creat de o anumită sumă investită. 'reditorii apreciază profitul ntreprinderii ca principalul criteriu de ac#itare a do&ânzii şi a ram&ursării sumei datoriei. Analiza profitului prezintă interes deose&it şi pentru organele fiscale6 deoarece acesta constituie &aza pentru calculul mărimii venitului impoza&il şi impozitului pe venit. Analiza profitului oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Rapoartelor financiare posi&ilitatea de a aprecia următoarele aspecte9 :'are este mărimea6 structura şi evoluţia indicatorilor profitului $pierderii% n ultimii aniF :'are sunt cauzele $factorii% principale6 ce au condiţionat sc#im&ările6 mai ales cele negative6 ale indicatorilor profituluiF :'are sunt principale surse de ma(orare a profituluiF ?ezultatele analizei profitului sunt necesare atât pentru ela&orarea strategiei de dezvoltare şi organizare a activităţii curente a ntreprinderii6 cât şi pentru prognozarea mărimii profitului pe viitor.
2.2. An!"# '"n8"9"" " :)+&9)&+"" ,+*<")&!&" ,"%+'%+"" ,n ! "8,*#")+% Analiza ncepe cu aprecierea n dinamică a structurii profitului $pierderii% până la impozitare6 care poate fi e0primat prin relaţia9 PPI RAO RAI RAF RE unde9 @@/ ; profitul $pierderea% până la impozitare< ?A* ; rezultatul din activitatea operaţională< ?A/ ; rezultatul din activitatea de investiţii< ?A8 ; rezultatul din activitatea financiară< ?, ; rezultatul e0cepţional. Analiza în dinamică a profitului $pierderii% până la impozitare permite evaluarea mărimii acestuia n comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi-sau cu datele sta&ilite n !lanul de afaceri şi studierea modificărilor survenite n mărimea profitului $pierderii% conta&il n ultimii ani. Analiza "tructurală a profitului $pierderii% până la impozitare permite aprecierea aportului fiecărui tip de activitate n o&ţinerea profitului conta&il. 'reşterea n dinamică a cotei profitului din activitatea operaţională n suma totală a profitului până la impozitare este apreciată pozitiv.
Ein punct de vedere al te#nicii de calcul6 la analiza dinamicii şi structurii profitului $pierderii% până la impozitare se determină a&aterea a&solută $faţă de perioada precedentă şi-sau de plan%6 ritmul creşterii6 procentul ndeplinirii planului şi ponderea rezultatului financiar o&ţinut din fiecare tip de activitate n suma totală a mărimii profitului $pierderii% până la impozitare. Analiza dinamicii şi structurii profitului $pierderii% până la impozitare este efectuată n &aza datelor Raportului privind rezultatele financiare i !lanului de afaceri. Exemplul 2.1 Întreprinderea „Respect" S.A. %om e&amina evoluţia i "tructura profitului pierderii$ până la impozitare al '.A. (Re"pect) în comparaţie cu realizările anului precedent. -n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare vom con"trui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obţinute. Tabelul 2.1 Aprecierea dinamicii şi structurii proitului !pierderii p#n$ la impo%itare
,in datele prezentate în tabelul +.1 rezultă că '.A. (Re"pect) a obţinut un rezultat financiar pozitiv atât în anul de ge"tiune# cât i în cel precedent. -n anul de ge"tiune mărimea profitului până la impozitare a con"tituit 1;2 82+ lei# ceea ce reprezintă o diminuare cu ; 225 446 lei faţă de mărimea perioadei precedente. Eicorarea profitului până la impozitare a fo"t determinată de diminuarea mărimii profitului câtigat din activitatea operaţională i de pierderile obţinute în anul de ge"tiune din activitatea de inve"tiţii# ce au condu" la reducerea mărimii profitului contabil cu ; 854 ;92 lei i re"pectiv ;;4 +; lei. A"upra mărimii profitului până la impozitare a influenţat pozitiv reducerea pierderilor din activitatea financiară# care contribuit la maorarea profitului contabil cu 16; 9;4 lei. < de menţionat că ponderea cea mai mare# în "uma totală a profitului contabil# deţine profitul obţinut din activitatea operaţională# ceea ce e"te apreciat pozitiv# deoarece reflectă de"făurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii.
2.3. An!"# <9)*+"! ,+*<")&!&" ,"%+'%+"" '"n 9)"$"))% *,%+"*n! Analiza factorială a profitului $pierderii% din activitatea operaţională presupune sta&ilirea şi calculul influenţei factorilor6 care au contri&uit la modificarea n dinamică a părţilor componente ale profitului $pierderii% din activitatea operaţională. Ein punct de vedere factorial6 profitul $pierderea% din activitatea operaţională poate fi determinat conform formulei9
8iecare parte componentă a formulei factoriale influenţează asupra profitului $pierderii% din activitatea operaţională a ntreprinderii. @rofitul &rut $pierderea glo&ală% şi alte venituri operaţionale au o acţiune directă6 iar c#eltuielile perioadei ; o acţiune inversă.
)n calitate de "ur"ă de informaţie pentru analiza factorială a profitului $pierderii% din activitatea operaţională6 serveşte Raportul privind rezultatele financiare. Având n vedere legătura aditivă dintre factorii influenţei şi indicatorul rezultativ6 n calitate de metodă cea mai convena&ilă pentru analiza factorială a profitului $pierderii% din activitatea operaţională se aplică metoda &alanţieră. Exemplul 2.2 - ntreprinderea „Respect" S.A. %om efectua analiza factorială a profitului pierderii$ din activitatea operaţională în comparaţie cu datele anului precedent. -n baza datelor Raportului privind rezultatele financiare ale '.A. (Re"pect) vom con"trui tabelul analitic i vom interpreta rezultatele obţinute. Tabelul 2.2 Analiza factorială a profitului pierderii$ din activitatea operaţională !&n lei$
%erificare: 694 129 0 6 5+ 824 B 06 186 98$ ++9 142 15111 0 412 189$ 9;2 829 0 ; 854 ;92$ B 0; 854 ;92$ -n baza datelor prezentate *n tabelului +.+ putem afirma că profitul obţinut de '.A. (Re"pect) din activitatea operaţională în anul de ge"tiune "0a redu" cu ; 854 ;92 lei faţă de cel precedent. Acea"tă diminuare a fo"t condiţionată de micorarea mărimii profitului brut i creterea c=eltuielilor generale i admini"trative# care au contribuit la reducerea profitului din activitatea operaţională cu 6 186 98 lei i re"pectiv 412 189 lei. 7otodată# maorarea valorii altor venituri operaţionale# micorarea valorii c=eltuielilor comerciale i a altor c=eltuieli operaţionale în anul de ge"tiune fată de cel precedent a condiţionat maorarea profitului din activitatea operaţională cu ++9 142 lei# 15 111 lei i re"pectiv 9;2 829 lei. Analiza detaliată a factorilor# ce au determinat diminuarea mărimii profitului din activitatea operaţională# efectuată în baza datelor Ane&ei la Raportul privind rezultatele financiare# a "tabilit că maorarea c=eltuielilor generale i admini"trative e"te determinată# în "pecial# de creterea cu 195#91 3 14; 268 : 86 25 & 1 0 1$ a c=eltuielilor privind repararea miloacelor fi&e# cu 16;#+ 3 5 192: ; ;2; & 1 0 1$ a amortizării activelor nemateriale i cu 8;#91 3 1 +; 2;5 : 448 181 & 1 0 1$ a altor c=eltuieli generale i admini"trative. Eicorarea mărimii profitului brut e"te cauzată# în mare mă"ură# de reducerea volumului vânzărilor în anul de ge"tiune faţă de cel precedent mai detaliat analiza factorială a profitului brut e"te prezentată în e&emplul +.8$. -n cazul unei ge"tionări mai eficiente a c=eltuielilor generale i admini"trative i a proce"ului de vânzare# întreprinderea va putea pe viitor "ă maoreze profitul din activitatea operaţională cu 6 221 +86 lei 6 186 98 412 189$.
2.4. An!"# <9)*+"! ,+*<")&!&" >+&) ,"%+'%+"" ;!*>!% 'omponenta cea mai importantă a profitului $pierderii% din activitatea operaţională reprezintă profitul &rut $pierderea glo&ală%6 de aceea n analiza formării profitului6 studiului profitului &rut i se acordă o atenţie deose&ită. Analiza ncepe cu aprecierea evoluţiei structurii profitului &rut $pierderii glo&ale% o&ţinut pe tipuri de activitate operaţională. Ee regulă6 mărimea profitului &rut poate fi câştigată de ntreprindere din vânzarea produselor finite6 comercializarea mărfurilor6 prestarea serviciilor sau e0ecutarea lucrărilor de construcţie. Această direcţie de analiză se efectuează n &aza datelor Ane&ei la Raportul privind rezultatele financiare. Exemplul 2.' Întreprinderea „Respect" S.A. %om efectua analiza dinamicii i "tructurii mărimii profitului brut pe tipuri de activitate
