Seminar
Metode şi tehnici de cercetare în PR
Analiza de conţinut 1. Definitia analizei de conţinut •
•
Este o metodă folosită pentru descrierea şi analiza conţinutului comunicării (de masă şi inte interp rpers erson onal ale). e). Într Într-o -o modal modalit itat atee mai mai compre comprehe hens nsiv ivăă dar dar şi mai mai puţi puţinn Încl Înclin inat atăă spre spre subiectivitate. Exemplu Un director de departament al unui post de televiziune poate fi interesat să vadă care
sunt elementele-cheie din discursurile vehiculate În programele şi emisiunile unui post concurent; un director al unei firme de publicitate poate studia reclamele unei firme concurente pentru a vedea mai bine care sunt caracteristicile stilului adoptat de aceasta.
Analiza de conţinut poate fi definită drept: "o metodă de studiere şi analiză a comunicării întro modalitate sistematică, obiectivă şi cuantificabilă în scopul de a măsura variabile"'. 2. Caracteristicile analizei de conţinut
•
Metoda analizei de conţinut are o serie de caracteristici: A. Obiectivitatea :
Un cercetător care studiază "tendinţa liberală" din programele unei reţele de posturi TV nu trebuie să accepte finanţarea unei cercetări pentru o reţea de posturi TV concurentă. Exemplu
B. Caracterul Caracterul sistematic sistematic - mesajele care sunt analizate se aleg conform cu reguli explicite şi
aplicate consecvent; trebuie să existe uniformitate în codificarea materialului empiric şi în procedeele de analiză; C. Caracterul cantitativ - scopul unui proiect de cercetare care va utiliza această metodă este
de a identifica şi număra apariţiile unei caracteristici sau unei dimensiuni a textelor, mesajelor analizate, pentru a realiza explicaţii mai generale despre acest tip de fenomene şi procese specifice - conţinutul mesajelor comunicării. cercetare bazată bazată pe metoda analizei analizei de conţinut conţinut prezintă prezintă Exemplu O cercetare
în
principal frecvenţe şi procente sub formă de tabele şi grafice.
3. Scopul analizei de conţinut
Au fost identificate cinci scopuri principale ale analizei de conţinut: A.Descrierea tendinţelor în prezentările media; B.Testarea ipotezelor despre strategiile sau scopurile procedeelor media; C.Compararea conţinutului media cu lumea reală; D.Aprecierea reprezentării unui grup particular în societate; E. Extragerea inferenţelor legate de efectele media. 4. Alegerea şi definirea temei de cercetare
Având în vedere că analiza de conţinut este o metodă cantitativă prin excelenţă, o importanţă deosebită în această etapă o are formularea ipotezelor cauzale referitoare la relaţiile dintre conceptele analizate. Totuşi un proiect de cercetare nu trebuie să utilizeze metoda analizei de conţ conţin inut ut şi nu treb trebui uiee să se li limi mite teze ze la simp simpla la numă numărar raree a unor unor elem elemen ente te din din mesa mesaje jele le comunicării de masă şi interpersonale. Doar prin enunţarea clară a problemei sau obiectivului de 1
cercetare analiza ulterioară se va concentra exact asupra acelor aspecte ale conţinutului care sunt importante.
Exemplu Fie două tipuri diferite de probleme de cercetare care pot intra sub titlul general al analizei prezentării În media a criminalităţii, dintre care doar una este adecvată abordării prin analiza de conţinut. Astfel, un cercetător doreşte să vadă dacă există diferenţe importante Între prezentarea actelor criminale În massmedia şi nivelele pe care acest tip de acte le au În statisticile oficiale. oficiale. Este evident că În acest caz avem de-a face cu o abordare cantitativă, pentru că un astfel de proiect de cercetare este interesat Îndeosebi de comparaţiile Între mărimi, numere. Să ne imaginăm că un alt cercetător doreşte să studieze modul În care opiniile jurnaliştilor legate de "ce este un act criminal", aşa cum sunt acestea transmise prin articolele pe care le semnează, pot să intre În contradicţie cu "definiţiile" strict lega le ale unui astfel de act social. Dat fiind că opiniile jurnaliştilor pot fi foarte diverse, fiecare dintre ziarişti poate folosi o retorică specifică. Se poate considera că un astfel de subiect de cercetare ar putea fi studiat dintr-o perspectivă calitativă (şi nu prin procedee statistice rigide).
5. Eşantionarea în analiza de conţinut
Deoarece nu este posibil să se analizeze absolut toate tipurile de comunicare în care apare un subiect sau o problemă de cercetare, la început trebuie să se aleagă tipul de comunicare ce va fi analizat. În general analiza de conţinut s-a realizat pe eşantioane mari de conţinuturi ale mesajelor comunicării, care au tins spre un anumit nivel de reprezentativitate. De aceea tipul de comunicare privilegiat de aceste proiecte de cercetare a fost mass-media. Etapa eşantionării în acest caz include, la rândul ei, trei sub-etape: A. Alegerea tipului de media sau a titlurilor din media - În această sub-etapă se defineşte: "Întreaga "Întreaga diversitate diversitate a conţinutul conţinutului ui la care se referă inferenţele inferenţele pe care cercetătorulle cercetătorulle va realiza realiza (<
elementului din media sau comunicare care va fi B. Alegerea unităţii de numărare - adică a elementului
inclus în eşantion.
C. Eşantionarea conţinutului relevant . În cazul unei analize de conţinut, eşantionarea are
acee aceeaş aşii impor importa tanţ nţăă ca şi În cazul cazul unei unei anche anchete te.. Fiin Fiindd o meto metodă dă cant cantit itat ativă ivă de stud studie iere re a comunicării, "intenţia oricărei analize de conţinut este să prezinte un Întreg textual exact cum un eşantion se aşteaptă să reprezinte Întreaga populaţie,,4. De aceea se preferă adaptarea tipurilor de eşantionare probabiiistă (statistică). Nu există reguli clare referitoare la mărimea eşantionului, dar În literatura de specialitate5 se subliniază: "cu cât eşantionul este mai mare, cu atât este mai bine. Eşantioanele mai mari, dacă sunt alese aleator, sunt mai puţin expuse riscului de a fi atipice,,. 6. Instrumentul de lucru - "Grila de analiză de conţinut" Instrumentul de lucru (de
adunare a datelor) în cazul unui proiect de cercetare care utilizează metoda analizei de conţinut este "schema de codificare" a conţinutului ce urmează a fi studiat. O "schemă de codificare" poate fi definită jrept "un instrument de investigaţie constând dintr-o listă de variabile care trebuie codificate pentru fiecare unitate de analiză ce urmează a fi analizată, listă care fixează valorile sau posibilităţile de codificare asociate cu această variabilă,,. Aşadar, o "schemă de codificare" seamănă cu un "chestionar,,. În cazul unei scheme de codificare, se aplică o serie de "coduri de valori" la ceea ce este numărat: elementele procesului de comunicare considerate variază chiar ele. Aceste elemente ale 2
procesului de comunicare analizate reprezintă .unitatea de înregistrare". Tipurile de "unităţi de înregistrare" care sunt cel mai frecvent utilizate în analizele de conţinut sunt: 1. Pentru textul scris: cuvântul, tema, propoziţia, paragraful etc. 2. Pentr Pentruu un text text audio audiovi vizu zual al:: indi indivi vizi zii, i, locu locuri rile le,, număru numărull de indi indivi vizi zi în inte interac racţi ţiun une, e, acţiunile, îmbrăcămintea, dimensiunea temporală sau/şi spaţială etc. Acestor "unităţi de înregistrare" li se aplică, ulterior, un anumit nivel de măsurare. Schema de codificare este pur şi simplu o pagină care include informaţii despre conţinutul mesajelor comunicării de masă şi interpersonale. O astfel de pagină cuprinde tabele cu informaţii despre: 1. Frecvenţa apariţiei fiecărui cuvânt separat care face parte din tema de cercetare; 2. Frecvenţa apariţiei fiecărui subiect/temă subiect/temă derivată din tema de cercetare; 3. Frecvenţa apariţiei temei de cercetare În tipuri de comunicare comunicare specifice. 7. Avantaje şi dezavantaje ale utilizării analizei de conţinut
A. Avantajele principal : Are un caracter metodic - este sistemică, obiectivă, are un caracter cuantificabil; Permite ca prin analiza mesajelor comunicării să se evidenţieze atât elementele constante cât şi dimensiunile care sunt supuse schimbării. B . Dezavantajele Dezavantajele principale: Nu Nu sesi sesizea zează ză şi nu iden identi tifi fică că proce procese sele le varia variate te şi comp comple lexe xe ale ale modu modulu luii În care care semnificaţia este realizată În interiorul textelor.
• •
•
A. Obiectivele de cercetare:
1. Identificarea elementelor-cheie constituente ale reprezentărilor pe care jurnaliştii români le au asupra fenomenelor de violenţă în familie. 2. Realizarea unei tipologii tipologii a modalităţi modalităţi lor de prezentare prezentare în presa scrisă din România a subfenomenelor incluse în categoria tematică generală a "violenţei în familie". 3. Delimitarea şi definirea modalităţi lor specifice de construcţie mediatică a fenomenului de violenţă în familie în ziarele centrale româneşti. B. Instrumentul de lucru
Ziarul:_______________perioada___________anul:_________ 1. Frecvenţ Frecvenţaa mediat mediatiză izării rii în în presa presa scris scrisăă Numele cotidianului
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
AAAAA BBBBBB CCCCCC 2. Dime Dimens nsiu iune neaa artic articol olul ului ui Categorie
luni
Articol simplu (fără fotografie) Fotografie (singură, fără articol) Articol cu fotografie 3. Poziţio Poziţionare nareaa articol articolului ului în în pagina pagina de ziar ziar 3
Categorie
luni
marţi
miercur joi i
vineri
sâmbătă duminică
vineri
sâmbătă duminică
Dreapta sus Stânga sus Dreapta jos Stânga jos Mijlocul paginii de ziar 4. Poziţionarea/ Poziţionarea/Vizibi Vizibilitat litatea ea articole articolelor lor în economia economia ziarului ziarului Aşezarea în pagină
Prima pagină Altele Ultima pagină Menţionat ,,sumarul’’ ziarului
luni
marţi
miercuri joi
în
5. Ident Identit itat atea ea jurnal jurnalis istu tulu luii Categorii
lu luni
marţi
miercuri joi
vineri sâmbătă duminică
Un sg. jurnalist semn. articolul M. mulţi jurnalişti semn. articolul
Cu Feminin numele Masculin întreg Cu Feminin iniţiale Masculin Cu Feminin numele Masculin întreg Cu Feminin iniţiale Masculin Nu este prezentată identitatea jurnalistului/jurnaliştilor 6. Tipul Tipul sursei sursei de de ştiri ştiri despre despre actu actull violen violentt Categorie
luni
marţi
miercuri joi
Ştirea este preluată de agenţia de ştiri Ştirea este preluată din altă sursă (Care?__) Ştir Ştirea ea nu are are o surs sursăă identificată 4
vineri
sâmbătă duminică
7. Locul desfăşurări desfăşurăriii actelor actelor de violenţă violenţă în familie familie Circumstanţe
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
Locuinţa proprie Locuinţa victimei Spaţii publice La locul de muncă Locuinţa prietenilor/altor persoane cunoscute Alte spaţii publice Locaţie neprecizată 8. Circumstanţ Circumstanţele/M ele/Mobilul obilul declanş declanşării ării actelor actelor de violen violenţă ţă în famili familiee Circumstanţe
luni
marţi
miercuri joi
Adulter Alcoolism Agresivitate verbală/altercaţie/ violenţă psihologică Nerespectarea unor obligaţii juridice Răzbunare Distrugerea bunurilor victimei Abuz Psihic asupra Fizic copiilor Sexual Sărăcia/Lipsa banilor Şomajul/Pierdeerea locului de muncă Drogurile Boala psihică Abuzul esxual Viole olenţa fizic zică repetată Gelozia Nerespectarea obligaţiilor moral-sociale Socializarea primară Alta (Care?___) 5
vineri
sâmbătă duminică
9. Stil Stilul ul de medi mediat atiz izare are Categorii
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
vineri
sâmbătă duminică
Jurna rnalistul desc escrie rie cazul, fără a-l evalua/descrieri Jurnalistul descrie şi evaluează cazul în egală măsură /Descrieri şi evaluări Jurnalistul mai mult evaluează de c â t descrie/Comentarii/ Evaluări/Folosirea cazului doar ca pretext 10. Atitudinea dominantă a jurnalistului jurnalistului aşa cum apare ea din text Categorii
luni
marţi
miercuri joi
Condamnă/Sancţionează actul de violenţă Reco Recoma mand ndăă solu soluţi ţiii în cazul unui act de violenţă Identifică Identifică existenţa existenţa unei pro probl blem emee soci ociale ale în cazul cazul manife manifestă stării rii unui act de violenţă 11. Tonalitatea Tonalitatea jurnalistulu jurnalistuluii Categorii
luni
marţi
miercuri joi
Caracterizează victima Caracterizează agresorul Nu caracte caracteriz rizează ează victima Nu caracte caracteriz rizează ează agresorul
6
vineri
sâmbătă duminică
12.Caracterizarea
agresorului
Categorii
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
Caracterizare fizică Caracterizare psihologică Caracterizare socio-morală Caracterizare etnică Caracterizare religioasă 13.Mediatizarea
actelor de violenţă în funcţie de localizarea producerii lor
Mediul rezidenţă
de luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
Rural Urban Neprecizat 14. Statutul Statutul legal al actelor actelor de violenţă în familie comise/Severit comise/Severitatea atea consecinţelor consecinţelor pentru agresor Statutul legal
luni
marţi
miercuri joi
Act reclamat de victimă Act reclamat de alte per perso soan anee (ant (antur uraj aj,, vecini etc.) Act anchetat de media Act anchetat de poliţie şi alte organe/instituţii Act aflat sub urmărire penală Sub urmărire/Condamnare judecătorească Caz judecat/În care sa dat verdictul/În care s-a dat hotărârea judecătorească/Dosar soluţionat Victima a avut nevoie de un număr de zile de îngrijire medicală/ 7
vineri
sâmbătă duminică
a fost fost spit spital aliz izat atăă un număr de zile Nici una din cele anterioare 15. Mediatizarea legislaţiei de prevenire sau combatere a violenţei violenţei în familie familie Categorii
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
vineri
sâmbătă duminică
Arti Articol colul ul nu face face referire la legislaţia existentă Articolul fa c e referire la legislaţia exis existe tent ntă, ă, dar dar nu face recomandări Articolul fa c e referire la legislaţia exis existe tent ntăă şi face face recomandări 16. Mediatizarea circumstanţelor actelor violente în familie familie Categorii
luni
marţi
miercuri joi
Act violent cu martori Act Act viol violen entt fără ără martori Nici una 17. În cazul actului de violenţă în familie familie se precizează dacă au intervenit copii sau nu Categorii
luni
marţi
miercuri joi
Copi Copiii minor inorii au interve intervenit nit în actul actul de violenţă în familie Copii majo ajori au interve intervenit nit în actul actul de violenţă în familie Copii minori nu au interve intervenit nit în actul actul de violenţă în familie Copii majori nu au interve intervenit nit în actul actul 8
vineri
sâmbătă duminică
de violenţă în familie Nu este precizat
18. Nominalizarea
victimei
Categorii
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
Victima este nominalizată Vict Victim imaa nu este este nominalizată 19. Genul victimei victimei şi al agresorul agresorului ui Categorii
luni
marţi
Genul Da victimei este precizat Nu Genul Da agresorului este precizat Nu
20. Vârsta victimei victimei şi a agresorul agresorului ui Categorii
Vârsta victimei este precizată Vârsta agresorului este precizată
luni
marţi
Da Nu Da Nu
21. Nivelul de instrucţie al victimei şi al agresorului 9
Categorii
luni
marţi
miercuri joi
vineri
sâmbătă duminică
Niv Nivel elul ul de Da instrucţie instrucţie al victimei Nu este precizat Niv Nivel elul ul de Da instrucţie instrucţie al agresorului Nu este precizat
Bibliografie 1.
Marinescu, Valentina, 2009, Cercetarea în comunicare. Metode şi tehnici ., Bucureşti, Editura C.H. Beck., pp. 66-77.
10
