UNIVERSITA UNIVERSITATEA „ALEXANDRU IOAN CUZA” IASI FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA FINANTE-BANCI, ID
REASIGURAREA PROPORTIONALA SI REASIGURAREA NEPROPORTIONALA
STEFANESCU LAURA LA URA STUDENT: STEFANESCU AN:IV,ID
Reas Reasig igur urar area ea repr reprez ezin inta ta moda modali lita tate teaa prin prin care care soci societ etat atil ilee de asig asigur urar aree se protejeaza pentru riscurile pe care le-au subscris prin contractele de asigurare directa. Ea nu face altceva decat sa contribuie la dispersia riscului, acesta fiind unul dintre principiile esentiale esentiale pe care care se bazeaza bazeaza asigurarea asigurarea ca activita activitate. te. Reasigura Reasigurarile rile au aparut aparut dintr-o dintr-o necesitate obiectiva si anume din existenta unor riscuri foarte mari (maritime, aviatice, incendiu, de viata, de accidente, etc.) care ar putea genera daune extrem de mari; ele pot face ca societat societatile ile de asigurari asigurari,, neavand neavand capacita capacitatea tea financia financiara ra suficient suficienta, a, sa nu fie capabi capabile le sa le suport suportee numai numai pe contul contul lor, lor, ducand ducand practi practicc la falime falimentu ntull acest acestora ora.. Reasigura Reasigurarea rea ofera astfel astfel asigurăto asigurătorului rului direct direct capacita capacitatea tea necesara necesara pentru pentru acoperire acoperireaa riscur riscurilo ilorr pe care care altfel altfel acesta acesta nu le poate poate suport suportaa singur singur.. In aseme asemenea nea imprej imprejura urari, ri, asiguratorul care accepta preluarea unui risc (a unor riscuri) mare, peste capacitatea sa, apeleaza la una sau mai multe companii de reasigurari pentru a ceda in reasigurare o parte din risc (uneori intregul risc). Astfel, reasigurarea are ca efect "pulverizarea" riscului. Aparitia reasigurarii ca fenomen si reasiguratorilor ca societati specializate de asigurare reunite in vederea desdaunarii colective in fata unui risc a aparut odata cu cataclismele asigurate, cu daunele de mari proportii, in fata carora evenimente de genul din 11 septembrie 2001 sau valurile tsunami au dovedit ca altfel nici nu se mai poate. Definita strict în spiritul legii, „reasigurarea este operaţiunea de asigurare a unui asigurator de catre alt asigurator, primul fiind asigurat, iar cel de al doilea reasigurator”. Reasigurar Reasigurarea ea are si ea regulile ei, de obicei obicei deosebit deosebit de severe,intruc severe,intrucat at este de dorit ca inca de la incheierea contractului de reasigurare totul sa fie clar negociat ,pentru a se evita evita eventua eventualel lelee confli conflicte cte ce pot apare apare la desda desdauna unare. re.Ace Acest st lucru lucru este este necesa necesar r deoarece: (a) Reasigurarea produce efecte numai intre reasigurat şi reasigurator, adica asiguratul nu se poate poate indre indrepta pta,, cu actiun actiunee impotr impotriva iva reasig reasigura urator torulu ului, i, el nefiin nefiind d partic participa ipant nt la contractul de asigurare; (b) Reasigurarea nu se poate incheia pentru o suma mai mare decat cea asigurata prin contractul de asigurare; (c) Cedand o parte din riscurile asumate ,,reasiguratul se comporta cu reasiguratorii la fel cum se comporta asiguratii cu el.
(d) Intrucat prin reasigurare reasiguratul procedează de fapt la o impartire a riscurilor, cedand cedand pe cele cele care care depas depasesc esc posibi posibilit litati atile le sale sale de acope acoperir rire, e, el poate poate conven convenii cu reasiguratorii să primeasca, in reciprocitate, o parte din riscurile acestora, in acest fel, reasiguratul devine reasiguratorul partenerilor sai; (e) Contra Contractu ctull de reasig reasigura urare re poate poate avea avea diferi diferite te forme, forme, deoseb deosebiri irile le dintre dintre aceste acesteaa constand numai in modul de cuprindere, respectiv de angajare al obiectul reasigurarii partilor. In schimb mai trebuie sa cuprinda: raspunderea retinuta de reasigurat pentru raspund raspundere ereaa asumat asumataa de reasig reasigura urator tor;; contul contul sau propri propriu, u, condit conditiil iilee in care care se face face reasigurarea, respectiv costul reasigurarii, modul de decontare al primelor si respectiv al daunelor, alte conditii conjuncturale. Se constata ca in ultimii ani, mai ales a doua d oua jumatate a acestui secol, reasigurarile ocupa un loc foarte important in viata economica internationala, depinzand de productia de bunuri mobile si imobile, de comertul international, de fluxurile internationale de bunuri, servicii, valori si oameni, inregistrand o tendinta vizibila de crestere, fapt ce a influentat pozitiv si evolutia reasigurarilor. Reasigurarea isi trage astfel seva si vitalitatea din activitatea de asigurare, orice modificare in volumul asigurarilor directe antrenand schimbari similare în reasigurari. Referindu-ne la evolutie, intelegem nu nu mai o crestere cantit cantitati ativa va a numarul numarului ui tranza tranzacti ctiilo ilorr si a volumu volumului lui de prime, prime, dar si substa substanti ntiale ale imbunatatiri calitative ale acestei activitati cum ar fi cele privind natura si caracteristicile reasig reasigura urarii rii,, aspec aspectel telee tehnic tehnice, e, sistem sistemul ul de comunic comunicati atiii intre intre asigu asigurat ratori ori direct directi, i, reasigurator, brokeri etc.Principalul rol al reasiguratorului este acela de a oferi protectie asiguratorului direct impotriva uneia sau mai multor ntamplari (daune). Reasigurarea face deci, ca pierderea suferita de compania de asigurari cedenta sa fie dispersata si deci, suportata de mai multe societati. Ea ofera capacitatea ceruta de asiguratorul direct de a acoperi riscurile pe care acesta singur nu le poate suporta. Practic, reasigurarea este asigurarea asigurării, fiind în acelaşi timp statuată prin încheierea unui contract separat de asigurare între reasigurător şi reasigurat. Dupa modul de repartizare a riscurilor intre reasigurat si reasigurator, reasigurator, contractele de reasigurare se clasfica astfel:
Reasigurare proportionala: Cota-parte Excedent de suma asigurata
Proportionala mixta Pe baza de pool Reasigurare neproportionala: Excedent de dauna Oprire de dauna
1. REASIGURARILE PROPORTIONALE PROPORTIONALE
Reasig Reasigura urari rile le propor proportio tional nalee se carac caracte teriz rizea eaza za prin prin faptul faptul ca raspu raspunde nderil rilee reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui raport, a unei proportii fata de suma totala asigurata. Proportional cu partea preluata de fiecare din suma asigurata se repartizeaza repartizeaza primele de reasigurare si eventualele daune care se produc. Reasigurarea proportionala a fost prima forma si cea mai veche de reasigurare utilizata si ea s-a dezvoltat din sistemul co-asigurarii, prin care mai multi asiguratori impart imparteau eau intre intre ei in propor proportii tii conven convenite ite o parte parte a asigur asigurari ariii direc directe. te. Reasig Reasigura urare reaa propor proportio tional nalaa a deveni devenitt foarte foarte popula populara ra datori datorita ta faptul faptului ui ca este este simpla simpla,, comoda comoda si necesita un volum redus de munca administrativa. In acelasi timp ea se preteaza la toate categoriile de afaceri si se aplica la toate tipurile de protectie. Reasigurarea proportionala se prezinta sub mai multe variante, si anume: a) reasigurare cota-parte; b) reasigurare excedent de dauna; c) reasigurare proportionala mixta, respectiv cota si excedent, d) reasigurare proportionala pe baza de pool de reasigurare.
a) Reasigurarea cota-parte Reasigurarea cota-parte se caracterizeaza prin aceea ca participarea reasiguratului se stabileste sub forma unei cote procentuale din suma asigurata prevazuta in contractul de asigurare iar reasiguratorul (reasiguratorii) preia o parte din aceasta suma tot sub forma unei cote procentuale fixe. Asadar reasiguratul retine o anumita cota (spre exemplu 20% din suma asigurata, iar diferenta pana la 100% o cedeaza in reasigurare). Reasiguratorii, participa fiecare in parte cu o anumita cota procentuala la riscurile prevazute in contractul de reasigurare.
In cazul reasigurarii contractelor obligatorii, reasiguratorii participa cu cote parti la toate contractele reasiguratului. Partea din primele de asigurare la care are dreptul reasiguratorul se calculeaza prin aplicarea cotei fixe acceptate, acceptate, la intreg volumul de prime incasat de reasigurat, iar participarea acestuia la acoperirea eventualelor daune se va stabili prin aplicarea aceleiasi cote la totalul daunelor inregistrate. La reasigurarea cu contract facultativ, reasiguratul si reasiguratorul participa cu cote parti din suma asigurata numai la riscurile acceptate in mod expres de ei, pe baza analizei caz cu caz a propunerilor primite din partea reasiguratului. Proportionalitatea se refera nu numai la suma asigurata, dar si la repartizarea primelor de asigurare si a daunelor inregistrate. Astfel, primele de asigurare se impart intre intre reasig reasigura uratt si reasig reasigura urator torii in acee aceeasi asi propor proportie tie in care care acest acestia ia au partic participa ipatt la repartizarea sumei asigurate. La fel se procedeaza si la acoperirea daunelor: din daune inregistr inregistrate, ate, reasiguratul reasiguratul si reasigura reasiguratorii torii suporta, fiecare fiecare in parte, parte, o cota din daune corespunzatoare sumei asigurate retinute, respective primite in reasigurare. Acest sistem de reasigurare este preferat de reasigurator, deoarece nu permite o selectie a riscurilor din partea reasiguratului. Ca urmare, portofoliul reasiguratorului va fi la fel de diferit si de d ispersat ca si cel al reasiguratului. Avantajul vantajul pentru pentru reasigurat reasigurator or constituie constituie insa un dezavanta dezavantajj pentru pentru reasigur reasigurat, at, deoarece portofoliul de asigurari al acestuia din urma este, de obicei, compus dintr-un mare numar de riscuri mici si mijlocii care in mod normal n-ar necesita reasigurare. Or, cedand si aceste riscuri in reasigurare, reasiguratul renunta la un important volum de prime. Reasigurarea cota-parte se practica mai cu seama de catre societatile de asigurare nou infiintate, care nu au capacitatea ca, din riscuri subscrise, sa retina sume importante si nici nu dispun de un serviciu de reasigurare puternic care sa poata utiliza forme de asigurare asigurare mai eficient eficientee dar mai laborioas laborioase. e. Reasigura Reasigurarea rea cota-par cota-parte te suplinest suplinestee aceste aceste neajunsuri neajunsuri inerente inerente inceputul inceputului, ui, intrucat intrucat procentul procentul de retinere retinere aplicandu aplicandu-se -se linear linear, nu reclama operatii administrative complicate si costisitoare. costisitoare. Intrucat nu realizeaza omogenizarea cantitativa a riscurilor (obiectivul de baza al reasigurarii), ci numai reducerea volumului raspunderilor asumate de asigurator pana la
nivelul capacitatii sale financiare, unii specialisti nu considera reasigurarea cota-parte ca o veritabila forma de reasigurare. Cu toate acestea, reasigurarea cota-parte este frecvent folosita in unele tari chiar si de societati de reasigurare mai vechi. Ea se mai foloseste in ramurile in care s-au inregistrat rezultate negative, din care cauza reasiguratorii ezita sa mai accepte riscuri in reasigurare pe baza vechilor formule. Acest tip de reasigurare este utilizata de regula de catre societatile de asigurari si reasigurari inrudite. Contractul de reasigurare cota-parte cota-parte se reinnoieste in mod automat de la o perioada la alta, fiind un contract de tip continuu, rezilierea sa trebuind sa fie notificata in timp util (3-6 luni).
b) Reasigurarea excedent de suma asigurata
Reasig Reasigura urare reaa excede excedent nt de suma suma asigu asigurat rataa se carac caracte teriz rizea eaza za prin prin aceea aceea ca reasiguratul stabileste anticipat, anticipat, sub forma unei sume fixe, retinerea sa proprie, denumita si plin de conservare, si tot ceea ce depaseste aceasta retinere, adica excedentul , pana la limita maxima a sumei asigurate, il cedeaza reasiguratorului. Plinul de conservare se exprima valoric si variaza ca marime de la o ramura de asigurare la alta si chiar in cadrul aceleiasi ramuri, al aceleiasi categorii de risc, de la un obiect asigurat la altul. Prin urmare, societatea cedenta reasigura numai acele sume pe care nu doreste sa le mentina in contul sau. Reasigurarea excedent de suma asigurata se aplica, de obicei, la asigurarile de bunuri (cladiri, (cladiri, construct constructii ii si echipame echipamente nte industrial industriale, e, masini masini si aparate, aparate, materiale materiale,, produse, marfuri etc), deoarece aici suma asigurata poate fi determinata cu precizie, iar retinerea proprie a reasiguratului poate fi diferentiata in functie de natura si frecventa riscului asigurat (incendiu, explozii, avarii, furt prin efractie etc). Spre exemplu, la o asigurare de incendiu, inceiata cu o intreprindere din industria petro petrochi chimic mica, a, reasig reasigura uratul tul va stabil stabilii o retin retiner eree propri propriee diferi diferita ta decat decat la o asigu asigurar raree acoperind acelasi risc in industria alimentara, in pielarie-incaltaminte, in textile sau in
prelucra prelucrarea rea lemnului. lemnului. Retinerea Retinerea proprie va fi invers proportiona proportionala la cu gradul de risc (reflectat in nivelul primei de asigurare): cu cat frecventa riscului asigurat este mai ridicata (si cota de prima de asigurare mai mare), cu atat retinerea proprie va fi mai redusa. Daca suma asigurata este mai mica decat retinerea proprie a reasiguratului, atunci el nu va face nici o cesiune in reasigurare. Se foloseste reasigurarea excedent de suma, la contractele la care raspunderea maxima a tuturor reasiguratorilor reasiguratorilor este exprimata intr-un multiplu de d e plinuri. Excedentul de suma asigurata poate fi stabilit si la scara, adica excedent I, II sau III. In acest caz excedentul II reprezinta suma care depaseste excedentul I, iar excedentul III – suma care depaseste excedentele anterioare. Contractele excedent II sau III nu sunt prea agreate de reasiguratori deoarece printr-un asemenea contract se acopera numai partea “de varf” a riscurilor cu sume asigurate mari, care nu au o frecventa mare si nu asigura echilibrul ce trebuie sa existe intre volumul de prime si raspunderea maxima. Siste Sistemul mul excede excedentu ntului lui de suma suma asigur asigurata ata indepl indepline ineste ste cel cel mai bine bine rolul rolul reasigurarii, adica omogenizarea raspunderii retinute de reasigurat. El prezinta pentru reasig reasigura uratt avanta avantajul jul ca riscur riscurile ile mici, mici, intran intrand d in cadrul cadrul retine retinerii rii propri propriii (plinu (plinull de consevare), nu vor fi reasigurate, iar pentru reasigurator, certitudinea ca reasiguratul este cel dintai interesat in selectarea selectarea riscului. Nivelul retinerii proprii in raport cu raspunderea maxima a reasiguratoriloreste un prim indiciu al calitatii riscurilor cedate in reasigurare. Aceasta deoarece, la stabilirea retine retinerii rii propri propriii reasig reasigura uratul tul va tine tine seama seama de probab probabili ilitat tatea ea produc producer erii ii riscul riscului, ui, de intinderea daunei, de marimea medie a sumelor asigurate si a mijloacelor fianciare de care dispune. In cazul riscurilor mai “bune”, plinul de conservare va fi mai mare decat la cele mai “putin bune”. Reasig Reasigura urare reaa excede excedent nt de suma suma asigur asigurata ata are ca neajun neajunss un mare mare volum volum de opera operati tiuni uni si calc calcul ulee ce duc la un mare mare volu volum m de munc munca, a, pent pentru ru fiec fiecar aree cont contra ract ct calculandu-se raportul intre retinerea proprie (plinul de conservare) si suma asigurata, precum si raportul dintre suma care se cedeaza in reasigurare (excedentul) si suma
asigurata. Aceasta pentru a stabili cat reprezinta, procentual, partea din suma asigurata care ramane in sarcina reasiguratului si respective partea preluata de reasiguratori. Cotele de repartizare a sumei asigurate, a primelor si respective a daunelor se determina cu ajutorul urmatoarelor formule:
C r
R p S t
*100;
CR
S e S t
*100
in care: Cr reprezinta cota de repartizare pentru reasigurat; CR – cota de repartizare repartizare pentru pentru reasigurator; reasigurator; R p – retinerea proprie; St – suma asigurata totala; Se – suma ce cade sub incidenta contractului excedent de suma
asigurata.
Reasigurarea excedent de suma asigurata este obligatorie pentru ambele parti; reasig reasigura uratul tul este este obliga obligatt sa cedez cedeze, e, iar reasi reasigur gurato atorul rul este este obliga obligatt sa accept acceptee riscu riscull prevazut in contract.
c) Reasigurarea proportionala mixta Acest tip de reasigurare constituie o imbinare intre reasigurarea cota-parte si reasigurarea excedent de suma reasigurata. Din suma asigurata a contractelor individuale, reasiguratul retine o anumita cota, iar restul il cedeaza in cadrul sectiunii cota-parte. Odata depasita limita raspunderii raspunderii pentru pentru participa participarea rea pe baza de cota-part cota-parte, e, intreaga intreaga diferenta se reasigura pe principiul excedentului de suma. Reasigurarea mixta ii avantajeaza pe reasiguratorii care participa la sectiunea cota-parte, deoarece ei vor avea un portofoliu la fel de dispersat ca si cel al reasiguratului, si ii dezavantajeaza pe reasiguratorii participanti la sectiunea excedent de suma asigurata. Drept urmare contractul de reasigurare mixt se plaseaza de obicei la aceiasi reasiguratori, reasiguratori, care care vor partic participa ipa atat atat la secti sectiune uneaa cota-p cota-par arte te cat cat si la secti sectiune uneaa excede excedent nt de suma suma asigurata. Datorita neajunsurilor pe care le prezinta, reasigurarea mixta este mai putin utilizata pe piata internationala a asigurarilor. asigurarilor.
d) Reasigurarea pe baza de pool
Aceasta forma de reasigurare se intalneste pe diferite piete de reasigurari. In vederea acoperirii unor riscuri deosebite sau a unui complex de riscuri din anumite ramuri de asigurare, mai multe societati de asigurare convin sa creeze un pool de reasigura reasigurare re care sa plaseze plaseze in reasigura reasigurare re contracte contractele le de asigurare asigurare in cauza. cauza. Pool-ul Pool-ul respectiv este administrat de un oficiu, care centralizeaza ofertele de reasigurare primite din partea societatilor de asigurare si le repartizeaza pe membrii pool-ului pe baza cotelor de subscriere la care acestia s-au angajat. Daca membrii pool-ului nu au acoperit intreaga valoare a contractelor oferite in reasigurare, diferenta se plaseaza in afara poo l-ului. Printre cauzele care au dus la crearea de pool-uri de reasigurare se numara: nu mara:
necesi necesita tatea tea acope acoperir ririi ii unor riscur riscurii specia speciale le de propor proportii tii foart foartee mari, mari, cu o frecventa si o intensitate inca necunoscute (spre exemplu riscurile atomice si nucleare);
existenta unor riscuri care prin cumul ar putea duce la daune excesiv de mari (riscul de razboi);
evitarea cedarii unui volum important de prime de asigurare catre societati de asigurari dintr-o alta tara sau zona geografica.
Primele doua cauze sunt specifice tarilor dezvoltate iar cea de-a treia cauza se intalneste in tari in curs de dezvoltare. In functie de conventia dintre societatile member, member, pool-ul poate pastra pe cont propriu o retinere fixa din afacerile pe care le primeste, devenind in acest fel un reasigurator cu drepturi proprii. In majoritat majoritatea ea cazurilor cazurilor,, aranjamen aranjamentele tele pool se bazeaza bazeaza pe forma reasigurarii reasigurarii proportionale, insa in ultima vreme se intalnesc aranjamente aranjamente de tip excedent de dauna (cu deosebire la riscurile de catastrofa). catastrofa).
Datorita faptului ca operatiile operatiile de reasigurare reasigurare se efectueaza efectueaza in mod centralizat, centralizat, aceasta forma de reasigurare conduce la diminuarea cheltuielilor de administratie. In schimb, pool-urile determina restrangerea sau chiar inlaturarea concurentei, cu efecte negative asupra costului reasigurarii. In plus, exista posibilitatea aparitiei unui cumul de riscur riscuri, i, ca urmar urmaree a faptul faptului ui ca pool-ur pool-urile ile isi desfas desfasoar oaraa activ activita itatea tea intrintr-un un spatiu spatiu geografic limitat. 2. REASIGURARILE NEPROPORTIONALE NEPROPORTIONALE
Parale Paralell cu reasig reasigura uraril rilee propor proportio tional nalee s-au s-au dezvol dezvoltat tat trepta treptatt reasi reasigur gurari arile le neproportionale. Dezvoltarea reasigurarilor neproportionale s-a datorat temerii ca unele contracte de valori mari nu vor vo r putea fi plasate integral in reasigurarea pe baze proportionale. Reasigurarile proportionale sunt acelea in care lipseste orice relatie directa atat intr intree volumu volumull prim primel elor or incas incasat atee de soci societ etat atea ea de asig asigur urar arii dire direct ctee si cel cel ceda cedatt reasiguratorului, cat si intre marimea daunelor totale suportate de reasigurat si marimea despagubirilor platite de reasigurator. reasigurator. Reasigurarile proportionale se bazeaza pe doua principii care le deosebesc esential de reasigurarile proportionale. Acete principii sunt: -
cand se se produc produc daunele, daunele, reas reasigura iguratorul torul nu nu imparte imparte soart soartaa cu reasig reasiguratu uratul, l, ci in in functie functie de conditiil conditiilee concrete concrete stabilit stabilitee in contractu contractull de reasigur reasigurare, are, reasigura reasiguratorul torul,, daca daunele sunt mai mici, poate sa nu participe deloc la despagubiri sau contributia sa poate fi foarte mica in comparatie cu marimea daunelor.
-
daca daca reas reasig igur urar area ea prop propor orti tiona onala la se baze bazeaz azaa pe impa impart rtir irea ea valo valori rilo lorr asig asigur urat ate, e, a primelor de asigurare si a daunelor potrivit unei propozitii stabilite, reasigurarea neproportionala se bazeaza pe repartozarea rezultatelor, care in cele mai multe cazuri este foarte selectiva. Prin urmare, la contractul de reasigurare neproportionala, reasiguratorul participa
anumita limita limita valorica valorica stabilita numai numai la acope acoperir rirea ea daunel daunelor or care care depase depasesc sc o anumita stabilita de
reasigurat, retinuta de acesta in raspundere proprie. Reasigurrea neporportionala este data relativ recenta, insa in ultimii ani folosirea ei s-a extins extins consid considera erabil bil.. Reasig Reasigure ureaa neprop neproport ortion ionala ala se practi practica ca pentru pentru incend incendii, ii,
explozii, aviatie, catastrofe naturale (uragan, furtuna, cutremur, ciclon, etc.), accidente, etc. Reasigurar Reasigurarile ile neproporti neproportionale onale sunt mai simple simple deoarece deoarece raspunder raspunderile ile ce revin revin reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc plecand de la volumul probabil al daunelor care s-ar putea produce. Apelarea la reasigurarile neproportionale a fost determinata de cumularea rapida a riscur riscurilo ilorr asigu asigurat rate, e, care care a pus semnul semnul intre intrebar barii ii posibi posibilit litat atea ea acoper acoperiri iriii lor prin prin reasigurarea proportionala. Avantajul vantajul deosebit deosebit al reasigura reasigurarii rii neproportio neproportionale nale il constituie constituie costurile costurile foarte foarte mici de administrare, reclama un volum de munca mai mic, iar gestionarea contractului este foarte usoara. In conditiile acuale, societatile de asigurari si reasigurari mai importante, care dispun de un portofoliu mare si diversificat de asigurari si de un volum corespunzator de prime prime,, apele apeleaza aza pentru pentru diviza divizarea rea riscur riscurilo ilorr intrintr-o o masura masura sporit sporitaa la reasig reasigura urarea rea neproportionala. La reasi reasigura guraril rilee neprop neproport ortion ional ale, e, repar repartiz tizare areaa raspund raspunderi eriii inte inte reasig reasigura uratt si reasiguratori se fac in functiede volumul total al daunei, si nu in baza unui raport propo proport rtio iona nall fata fata de suma suma asig asigur urat ata. a. La aces acestt tip tip de reas reasig igur urar are, e, rasp raspun unde dere reaa reasigura reasiguratului tului este limitata, limitata, pentru pentru fiecare fiecare dauna, dauna, iar in sarcina sarcina reasigura reasiguratoril torilor or cade partea de dauna care depaseste raspunderea reasiguratului. Raspun Raspunder derea ea reasi reasigur gurato atorul rului ui apare apare numai numai dupa ce dauna dauna a depasi depasitt nivelu nivelull prestabilit pana la care se afla retinerea reasiguratului. Aceasta Aceasta limita se poate exprima in forma absoluta, ca o linie monetara, sau sub forma relativa, cu o cota din rata daunei. Reasigurarile neproportionale au doua variante: a) reasig reasigurar urarea ea exce excedent dent de daun dauna a b) reasig reasigurar urarea ea oprir opriree de dauna dauna
a) Reasigurarea excedent de dauna
La asigurarea excedent de dauna (in engleza : excess of loss reinsurance; in franceza: franceza: reassuran reassurance ce excedent excedent de sinistre sinistre), ), raspundere raspundereaa reasigura reasiguratului tului este limitata limitata,, prioritate, fransiza fransiza sau prag, iar pentru fiecare dauna, la un anumit nivel, denumit prioritate,
raspunderea reasiguratorilor vizeaza partea de dauna care depaseste prioritatea. Drept urmare raspunderea reasiguratului se exprima printr-o suma fixa din dauna probabila. In ceea ce priveste raspunderea reasiguratorilor, aceasta este fie limitata la o suma fixa din dauna, fie nelimitata. In cazul contractelro de valori mari, raspunderile asiguratorilor pot fi stabilite in mod diferentiat, in functi ede nivelul daunei.marimea prioritatii depinde de capacitattea financiara a reasiguratului de a acoperi singu o parte mai mare sau mai mica din daunele inregistrate, de volumul si structura portofoliului sau. Reasigurarea excedent de dauna se utilizeaza mai ales in ramurile in care in urma producerii unui risc asigurat, se pot inregistra pagube de dimensiuni neobisnuit de mari (de ex. raspunderea civila a armatorului pentru poluarea apelor marii si a litoralului cu titei; raspunderea ce revine unei centrael atomoelectrice care a suferit un grav accident etc.) Acea Aceats tsa, a, deoa deoare rece ce daun daunel elee care care exce exced d prio priori rita tate teaa vor vor rama ramane ne in sarc sarcin inaa reasiguratorilor. Daca insa are loc o crestere a frecventei riscurilor care produc daune de mai mici dimensiuni, reasiguratul se va gasi in fata unor obligatii de plata (rezulatate din insuma insumarea rea daunel daunelor or de valori valori mici, mici, ce se incadr incadreaz eazaa in priori prioritat tate) e) care care pot depas depasii capacitatea de plata. De aceea el trebuie sa manifeste o atentie deosebita la dimensionarea prioritatii, pentru a nu-si compromite achilibrul financiar. Daca se reuseste acest lucru, fara sa sacrifice un volum mare de rpime, reasiguratul poate fi satisfacutde reasigurarea excedent de dauna. In schimb reasiguratorii s-ar putea considera dezavantajati dezavantajati de acest tip de reasigurare, deoarece pentru raspunderile mari pe care si le asuma, reasiguratul le cedeaza o parte relativ redusa din primele incasate. De aceea, la negoierea contractului de reasig reasigura urare re,, ei cauta cauta sa corect corecteze eze aceas aceasta ta stare stare de lucrur lucruri. i. Reasig Reasigura urator torii ii solici solicita ta reasiguratului sa majoreze prioritatea pe considerente monetare. In conditii de inflatie, plata daunelor se efectueaza intr-o moneda depreciata, deoarece lichidarea sinistrelor mari se face cu o intarziere de cativa ani. reasigurarea ea excedent excedent de Reasig Reasigura uratot totii ii pot sa se puna puna la adapos adapostt folosi folosind nd reasigurar dauna in trepte (niveluri), in care nivelul 1 tine loc de fransiza pentru nivelul 2, iar
nivelul 2 pentru nivelul 3. in plus, reasiguratorii pot cere reasiguratului ca anumite riscuri sa le fie cedate in reasigurare in conditii de cota-parte.
Reasigurarea excedent de dauna prezinta avantajul, pentru reasigurat, ca-i permite sa limiteze raspunderea pentru daunele produse de acelasi risc, in functi ede capacitatea sa de plata, iar pentru reasiguratori, ca necesita un volum relativ redus de cheltuieli de administratie. In schimb, acest tip de reasigurare reclama un volum mare de munca din partea reasiguratului pentru evidentierea raspunderilor ce revin asiguratorilor pe niveluri de daune; in plus nu asigura nici omogenizarea portofoliilor reasiguratorilor. reasiguratorilor.
b) Reasig Reasigurar urarea ea opri oprire re d dee dauna dauna
La reasigurarea oprire de dauna (in engleza: stop loss reinsurance; in franceza: reassurance de taux de sinistre) reasiguratul se angajeaza sa acopere, din daunele produse in cursul anului, o suma echivalenta cu un procent din volumul primelor incasate, iar reasigratorii sa suporte tot ceea ce depaseste acest nivel. Altfel Altfel spus, spus, la reasig reasigura urarea rea oprire oprire de dauna dauna partic participa ipare reaa reasi reasigur gurato atori rilor lor la acoperirea dauneieste dependenta de raportul dintre daune si primele de asigurare, adica de rata daunei inregistrate. Acest raport este, de regula, subunitar, deoarece societatea de reasigurare suporta, pe langa despagubirile de asigurare, si cheltuielile de administratie. La into intocm cmir irea ea cont contra ract ctul ului ui de rasi rasigu gura rare re opri oprire re de dauna dauna,, sarc sarcin inaa prin prinic icpa pala la a reasiguratului consta in limitarea daunei pe care intelege sa o suporte pornind de la rata acesteia. Dauna care ramane in sarcina reasiguratului se stabileste sub forma unui procent din dauna produsa raportat la primele incasate. Pentru a nu-si asuma angajamentele excesiv de mari, la incheierea contractului reasiguratul e bine sa manifeste prudenta si sa precizeze si marimea absoluta a opririi de dauna, iar nu numai marimea relativa a acesteia in raport cu primele incasate. Aceasta deoare deoarece ce este este posibi posibill ca volumul volumul primel primelor or efect efectiv iv incasa incasate te sa depase depaseasc ascaa pe cel cel al prim primel elor or esti estima mate te,, ceea ceea ce atra atrage ge dupa dupa sine sine majo majori rita tate teaa auto automa mata ta a rasp raspund under erii ii reasiguratului. Si rasiguratorii sunt interesati ca raspunderea lor sa fie stabilita si ca marime absoluta, iar nu numai ca procent fata de primele incasate de reasigurat. In acest caz, reasiguratorii vor suporta dauna care depaseste prioritatea (stabilita ca diferenta intre
125% si 70% din primele incasate), dar nu mai mult decat suma convenita. Ceea ce depaseste aceatsa limita ramane in sarcina reasiguratului. La contra contracte ctele le de reasig reasigura urare re oprire oprire de dauna, dauna, un rol impor importan tantt joaca joaca buna credinta a reasiguratului in ceea ce priveste informarea reasiguratorilor despre marimea
reala a daunelor inregistrate inregistrate si a primelor incasate. Incalcarea Incalcarea acestei acestei reguli de baza - fair play in materie de asigurari – are drept consecinta transferarea asupra reasiguratorilor a unei parti din obligatiile ce revin de drept reasiguratului. Privita de pe pozitiile reasiguratului, reasigurarea oprire de dauna apare ca fiind forma ideala de reasigrare, deoarece permite societatii de asigurare directa sa nu-si asume raspunderi excesive, care i-ar putea compromite echilibrul financiar. Cu toate acestea, reasigurarea oprire de dauna este putin utilizata in practica , si anume in ramurile cu rezultate tehnice foarte instabile, cum ar fi grindina. In alte ramuri, reasigurarea resectiva se intalneste in completarea altor forme de reasigurare. Reticenta reasiguratorilor fata de aceasta forma de reasigurare rezida in teama acestora ca nu cumva reasigurarea de care vorbim sa fie folosita ca mijloc de corectare a unor erori de gestiune si de trasfer al raspunderii reasiguratului asupra reasiguratorilor. reasiguratorilor. Reasiguratul acopera o parte din dauna echivalenta cu x% din primele incasate, iar reasiguratorii – restul daunei, fara ca aceasta din urma sa depaseasca un anumit nivel. Ceea ce depaseste acest nivel ramane tot in sarcina reasiguratului. La reasigurarile neproportionale, o problema extrem de importanta o constituie stabilirea cuantumului peimelor cuvenite reasiguratorilor. Aceasta, deoarece prima de asigur asigurare are nu este este propor proportio tional nalaa cu angaja angajamen mentel telee asuma asumate te de acest acestia ia (cu volumul volumul daunelor de acoperit), ci este mult mai mica. Explicatia rezida in faptul ca posibilitatea producerii daunei maxime (limita prevazuta in contract) sau chiar a unei daune medii (care (care se situea situeaza za peste peste nivelu nivelull priori prioritat tatii) ii) este este mult mult mai redusa redusa decat decat probab probabili ilitat tatea ea producerii de daune marunte, care se incadreaza in prioritate si raman in totalitate in sarcina reasiguratului. La repartiza repartizarea rea primelor intre asigurat asigurat si reasigur reasiguratori atori se floseste floseste o metoda, metoda, denumita cost al arderii, avand la baza urmatoarea formula:
C
a
D 100 ⋅
=
P 80 ⋅
C a = costul arderii; D = volumul daunelor inregistrate de reasigurat, la nivelul considerat din ramura de asigurare in cauza, in ultimii 5 ani; P = volumul total al primelor incasate de reasigurat, in ramura considerata, in ultimii 5 ani; 100 arata in ce proportie se reduce raportul daune/prime 80
Costul arderii reprezinta cota de prima cuvenita reasiguratorilor, exprimata in procente, si care se aplica volumului de prime incasate in anul d e asigurare. In practica se mai foloseste si alta solutie, care consta in stabilirea unei prime relativ minime si respectiv maxime, in cazul in care prima pentru anul in curs este mai mica decat cea rezultata din formula de mai sus. In acest caz, daca C a = 3%, se paote conveni o prima minima de 2% sau maximum 4% (raport 100/80), care se calculeaza pe D si P vor reprezenta valorile respective din anul d e asigurare. baza aceleiasi formule, dar D
Deosebire Deosebireaa dintre dintre reasigura reasigurarea rea proportiona proportionala la si cea neproporti neproportionala onala se poate observa in tabelul de mai jos: Raspunderile reasiguratului si reasiguratorilor in conditiile contractelor de reasigurare proportionale si neproportionale - in dolari Contracte de reasigurare Proportionale Neproportionale contract cota parte
contract excedent de suma asigurata
contract excedent de dauna
Suma asigurata
20 0000 0
2 0000 00
2 0 00 0 00
Retinerea, respectiv raspunderea asiguratului
5%din suma asigurata = 100000
200000 (plinul de conservare) adica 10% din suma asigurata
50000 (prioritatea) (50000 din dauna inregistrata)
Raspunderea reasiguratorilor
1900000 (adica 95% din suma asigurata)
1800000 (adica 9 plinuri de conservare)
1950000 excedent de dauna
4 00000
4 0 00 0 0
40 0 0 0 0
In cazul ivirii unei daune partiale: Varianta 1: Marimea daunei
Raspunderea reasiguratului
20000 (adica 5% din dauna)
40000 (adica 10% din dauna)
50000 in limita prioritatii
Raspunderea reasiguratorilor
380000 (adica 95% din dauna)
360000 (de 9 ori mai mult decat reasiguratul)
350000 excedent de dauna peste prioritatea de 50000
Varianta 2: Marimea daunei
2 0 0 00
20 0 0 0
Raspunderea reasiguratului
1000 (5% din dauna)
2000 (10% din dauna)
Raspunderea reasiguratorilor
19000 (95% din dauna)
18000 (de 9 ori mai mult decat reasiguratul)
2000 0 20000 integral, fiind in limita prioritatii de 50000 dauna nu a depasit prioritatea
In practica reasigurarilor se foloseste un tip sau altul de contract de reasigurare, in functie de ramura de reasigurare, de felul asigurarilor, de suma asigurata, de existenta dobandita etc. La incheierea unui contract de reasigurare proportionala, reasiguratul stabileste impreuna cu reasiguratorul, elementele care determina costul reasigurarii: comisionul de reasigura reasigurare re si cota de participa participare re a reasigur reasiguratulu atuluii la beneficiu beneficiull reasigura reasiguratorul torului. ui. La incheierea unui contract neproportional se stabileste de asemenea, prima ce va fi platita reasiguratorului. O data cu cedarea unei parti din riscurile asumate, reasiguratul cedeaza in mod automat si primele de asigurare aferente acesteia. Prima de reasigurare cedata, in cazul contractului proportional, este cea stabilita la asigurarea originala. Majorarea sau diminuarea primei de asigurare originale, in cursul valabi valabilit litati atiii contra contractu ctului lui de asigu asigurar rare, e, afecte afecteaz azaa in mod cores corespunz punzato atorr si prima prima de reasigurare. Pe masu masura ra ce reas reasig igur urat atul ul inca incase seaz azaa prim primaa de asig asigur urar aree de la asig asigur urat at,, el deconteaza prima de reasigurare cuvenita reasiguratorilor. reasiguratorilor. La randul randul lor, lor, reasig reasigura urator torii ii se angaje angajeaza aza,, prin prin contra contractu ctull de reasi reasigura gurare, re, sa plateasca reasiguratului un comision de reasigurare. Ratiunea acestui comision rezida in faptul faptul ca obgtine obgtinerea rea asigu asigurar rarii ii antren antrenea eaza za anumit anumitee cheltu cheltuiel ieli, i, pe care care le suport suportaa reasiguratul din prima incasata de la asigurat.
Aceste cheltuieli trebuie sa se repartizeze cu prilejul reasigurarii asupra tuturor participa participantilo ntilorr la reasigura reasigurare. re. Marimea Marimea comisionul comisionului ui de reasigur reasigurare are se determina determina in functie de marimea medie a daunelor, stabilite pe baza statisticii, pe o perioada de timp. Cu cat cat comisi comisionu onull de reasig reasigura urare re este este mai ridica ridicat, t, cu atat atat costul costul reasig reasigura urarii rii pentru pentru reasigurat va fi mai mic. Prin Prin cont contra ract ctul ul de reas reasig igur urar are, e, reas reasig igur urat ator orul ul se anga angaje jeaz azaa sa plat platea easc scaa reasiguratului, pe langa comision, si o cota din beneficiul realizat in urma reasigurarii. De mentionat ca reasiguratul poate sa participe numai la impartirea beneficiului realizat de reasigurator si nu la pierderea eventuala a acestuia.
BIBLIOGRAFIE: C.M. Dragan, „Stiinta asigurarilor”,Ed. Universitara 2007 www.ingfn.ro
