EFICIENTA ECONOMICA ASIGURARILOR
IN
DOMENIUL
INTRODUCERE Din punct de vedere economic asigurarile constituie o prestatie de servicii efectuata de societati comerciale specializate, in favoarea unor persoane fizice si juridice. Asadar, reflectarea eficientei economice in domeniul asigurarilor va trebui sa ia in considerare raportul efort/efecte sau efecte/efort, in dubla ipostaza a manifestarii intereselor partilor implicate.
PREZENTAREA TEMEI 1. Conceptul de eficienta in asigurari
Din punctul de vedere al asiguratorului, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat cheltuielile efectuate cu plata despagubirilor, cu plata sumelor asigurate si cele de administrare a asigurarilor sunt mai reduse. In schimb, pentru asigurati, eficienta economica este cu atat mai mare, cu cat despagubirile pe care la primesc pentru a compensa dauna sunt mai aproape de valoarea bunului daunat, iar perioada care trece de la data producerii pagubei pana la data incasarii despagubirilor este mai redusa. O asemenea abordare a problematicii eficientei economice in asigurari, prin recunoasterea caracterului contradictoriu al intereselor partilor, in raport cu scopul actiunii de asigurare nu este unanim acceptata [1]. Conceptul de eficienta economica in domeniul asigurarilor a ocazionat variate exprimari de opinii. Astfel, unii autori autor i[2] subliniaza ca eficienta economica a asigurarilor depinde exclusiv de eficienta actiunii, a mijloacelor destinate pentru refacerea bunurilor distruse, fiind data de raportul dintre efectele (avantajele) economice si cheltuielile pe care le implica refacerea pierderilor materiale. Alti autori sustin ca gradul de eficienta al actiunii de asigurare este reflectat de raportul dintre volumul pagubelor totale si volumul despagubirilor incasate de asigurat. Deci, se supraliciteaza rezultatele pe care le obtin asiguratii, in aprecierea nivelului eficientei economice a asigurarii. Or, acest fapt nu corespunde realitatii. Oricare societate de asigurari se ocupa prioritar de obtinerea unor rezultate cat mai bune, deci de realizarea unor venituri care sa depaseasca cheltuielile. De fapt insusi nivelul despagubirilor pe care o societate de asigurare le poate realiza se afla in corelatie cu nivelul primelor de asigurare achitate de asigurati societatii de asigurare. Ar fi id eal ca despagubirile sa fie cat mai apropiate de valoarea daunelor ivite. Acest fapt nu este insa posibil, tocmai pentru ca ar impune prime de asigurare prea ridicate, deci asigurarile ar deveni prea costisitoare pentru asigurati.
Efectul in asigurari se transpune in despagubiri, profitul societatii si sume asigurate cuvenite asiguratilor. Acesta permite crearea conditiilor pentru reluarea proceselor economice[3], refacerea bunurilor distruse ori avariate, mentinerea integritatii patrimoniului asiguratilor, realizarea unor masuri de prevedere si economisire de catre si pentru asigurati, realizarea de catre asigurator a unui profit. Efortul in asigurari se regaseste in primele de asigurare suportate de catre asigurati si in cheltuielile de administrare si gestionare a portofoliului de asigurari, suportate de catre asigurator. Eficienta asigurarii trebuie analizata atat din punct de vedere al asiguratorului, cat si din punct de vedere al asiguratilor. Astfel, societatea de asigurari urmareste sa-si incheie fiecare exercitiu financiar cu profit iar, asiguratii sconteaza, la producerea cazului asigurat, pe despagubirea cat mai rapida si cat mai consistenta, raportat la paguba suportata.
mODALITATI de apreciere a eficientei activitatii DE asigurari. Indicatorii de eficienta economica Avand in vedere specificului economiei asigurarilor distingem doua grupe de criterii in raport cu care poate fi apreciata eficienta economica. Din punctul de vedere al societatii de asigurare pot fi retinute doua criterii, si anume[4] : 1. maximizarea veniturilor, in care scop se au in vedere cresterea portofoliului de asigurari, diversificarea formelor de asigurare, cresterea primelor de asigurare, etc. minimizarea cheltuielilor, intre altele prin actiuni de prevenire a riscurilor, dimensionarea riguroasa a cheltuielilor de administrare, precizarea unor clauze speciale in conditiile de asigurare. Cea de-a doua grupa reflecta interesele asiguratilor dupa diverse forme: 1. maximizarea despagubirilor, formulare improprie deoarece nivelul maxim al acestora este plafonat de marimea pagubelor; minimizarea duratei de lichidare a daunelor; 3. minimizarea primelor de asigurare, criteriu influentat de gradul de cuprindere a asigurarii.
Analiza eficientei economice inseamna de fapt, punerea in fata a rezultatelor activitatii cu mijloacele cu care acestea sunt obtinute. Datorita faptului ca in asigurare intervin doua parti distincte, avand fiecare anumite scopuri bine definite, este indicat ca analiza eficientei asigurarilor sa se faca atat pe baza unor indicatori care reflecta rezultatele obtinute de asigurator, cat si a unor indicatori care arata actiunea lor in favoarea asiguratilor.
1. Indicatorii care reflecta eficienta asigurarilor la asigurator 1. Rata daunei reprezinta raportul, exprimat in procente, dintre platile de despagubiri si incasarile din prime de asigurare. Exprima nivelul platilor cu despagubiri fata de nivelul veniturilor din prime de asigurare si se calculeaza cu ajutorul formulei: –
, unde
(5.1)
R d = rata daunei; Dp= totalul platilor de despagubiri si sume asigurate; P = totalul incasarilor de prime de asigurare Cu cat nivelul ratei daunei este mai mic, cu atat situatia financiara a societatii de asigurare este mai favorabila. Rata asigurarii sau gradul de cuprindere in asigurare – se stabileste prin raportarea numarului sau volumului obiectelor asigurate (animale, hectare de culturi, etc) la numarul sau volumul total al obiectelor de aceeasi natura asigurabile, dupa formula:
, unde:
(5.2)
R a = rata asigurarii sau gradul de cuprindere in asigurare; n = numarul bunurilor (persoanelor ) asigurate; N = numarul bunurilor (persoanelor ) asigurabile. Acest indicator exprima gradul de dezvoltare a fiecarei forme de asigurare, indicand totodata efortul asiguratorului pentru extinderea unei forme de asigurare,
precum si rezervele de crestere existente. Cu cat nivelul indicatorului este mai apropiat de 100, cu atat forma de asigurare respectiva este mai dezvoltata. 3. Rata fizica a daunei – este un indicator ce exprima ponderea bunurilor despagubite in totalul bunurilor asigurate. Cu cat acest indicator este mai scazut, cu atat activitatea societatii de asigurare este mai eficienta. Rata fizica a daunei se calculeaza conform relatiei:
, unde:
(5.3)
R fd = rata fizica a daunei; Nr.B.dp.= numarul bunurilor despagubite; Nr. B.asig. =numarul bunurilor asigurate. 4. Costul relativ al activitatii de asigurare – reprezinta raportul dintre totalul cheltuielilor legate de desfasurarea activitatii de asigurare si totalul incasarilor din prime de asigurare, comisioane , dobanzi. Prin compararea acestuia cu rata daunei rezulta posibilitatile de reducere a cheltuielilorgenerale si a cheltuielilor comune. Relatia pe baza careia se calculeaza acest indicator este urmatoarea:
, unde:
(5.4)
Ca= costul relativ al activitatii de asigurare; C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate, despagubiri, etc); P = incasari totale din prime si alte venituri. Costul relativ al activitatii de asigurare reflecta in procente raportul dintre cheltuielile de asigurare si primele de asigurare. In mod normal nivelul indicatorului este subunitar. In caz contrar situatia financiara a societatii este deficitara. 5. Rata venitului net – se calculeaza raportand diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate de societate intr-o anumita perioada de timp, de regula un an, la totalul veniturilor. Rata venitului net se calculeaza pe baza relatiei:
, :
unde
(5.5)
R vn = rata venitului net; C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate, despagubiri, etc); P = incasari totale din prime si alte venituri. Rata venitului net reflecta procentul cat ramane in beneficiul asiguratorului din fiecare 100 de unitati valorice din primele de asigurare incasate.
6. Cheltuielile la 1 leu venit – este un indicator de forma efect/efort si se calculeaza raportand diferenta intre totalul cheltuielilor si totalul despagubirilor (si sumelor asigurate) platite de asigurator, pe parcursul anului, la diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor. Relatia de calcul este urmatoarea:
, unde:
(5.6)
Dp= totalul despagubirilor(sumelor asigurate) platite; C = cheltuielile totale efectuate de asigurator (plati de sume asigurate, despagubiri, etc); P = incasari totale din prime si alte venituri. Tendinta de minim a acestui indicator exprima o situatie financiara favorabila pentru asigurator.
7. Numarul mediu de asigurari contractate de un angajat in asigurari (Nma) se calculeaza ca raport intre numarul total al asigurarilor facultative contractate intr-o anumita perioada de timp(A c) si numarul angajatilor care se ocupa cu incheierea de asigurari (Na) .
N ma = (5.7)
8. Suma medie asigurata (S ma) se calculeaza ca un raport intre totalul sumelor asigurate(Sa) si numarul total al contractelor de asigurare incheiate (Nc).
S ma =
(5.8)
Acest indicator este utilizat doar in cadrul asigurarilor facultative de viata 9. Prima de asigurare medie incasata pe un contract(P m) se calculeaza ca un raport intre totalul primelor de asigurare incasate (P) si numarul total al contractelor de asigurare incheiate (Nc).
(5.9)
Indicatorii care reflecta eficienta asigurarilor la asigurat
1. Durata medie de lichidare a daunelor . Un aspect deosebit de important in relatiile cu asiguratii il constituie rezolvarea operativa a cererilor de plata, a drepturilor cuvenite, de calitatea acestei activitati depinzand atat prestigiul societatii cat si situatia financiara a asiguratilor. Reducerea duratei de lichidare a daunelor trebuie sa stea in atentia societatii de asigurare. Durata medie de lichidare a daunelor se calculeaza in raport cu numarul de zile trecute de la avizarea daunei, pana la plata despagubirii si numarul daunelor solutionate. Relatia de calcul a acestui indicator este urmatoarea:
,unde: Dm =durata medie de lichidare a daunelor;
( 5 .7)
t = numarul zilelor de avizare a daunelor pana la solutionarea acestora; Nd = numarul daunelor solutionate. Gradul de acoperire in asigurare – se calculeaza raportand suma asigurata la valoarea bunului respectiv, exprimand in ce masura suma asigurata acopera valoarea bunului. Relatia de calcul este urmatoarea:
,unde:
(5.8)
Gaa= gradul de acoperire; Sa = suma asigurata; Vb = valoare bunului in momentul asigurarii. 3. Gradul de acoperire al daunei sau rata despagubirii – se calculeaza pe baza relatiei:
, unde:
(5.9)
Gad = rata despagubirii (gradul de acoperire al daunelor); Dp = despagubirile primite de asigurat; Pg = valoarea pagubei produse la bunul asigurat. Acest indicator ne arata gradul de acoperire a pagubei prin despagubirea primita. 3. Cai de crestere a eficientei activitatii societatilor de asigurare-reasigurare Cresterea eficientei activitatii constituie un deziderat in economia fiecarei societati de asigurare-reasigurare. Deoarece platile privind despagubirile detin ponderea hotaratoare in structura cheltuielilor aferente asigurarilor de bunuri, se poate aprecia ca identificarea cailor de reducere a despagubirilor constituie o prioritate. Dar, reducerea
cheltuielilor cu despagubirile are o limita minima corelata cu valoarea pagubelor generate de imprevizibilitatea riscurilor. Se impune o analiza detaliata a evolutiei despagubirilor pe categorii de bunuri, pe categorii de asigurati si in profil teritorial. Astfel se poate aprecia gradul in care unele pagube propuse a fi despagubite au cauze obiective sau implicatii subiective. Inspectia de risc constituie o parghie de evitare si de reducere a cheltuielilor cu despagubiri sau platilor de sume asigurate. In baza conditiilor de asigurare, organele de inspectie ale societatilor de asigurare pot efectua inspectii de risc asupra modului de intretinere, utilizare si pastrare de catre asigurat a bunurilor asigurate. Totodata au dreptul sa investigheze periodic evolutia starii de sanatate a persoanelor care au incheiat polite de asigurare. Concluziile si constatarile organelor inspectiei de risc pot fi operante, dupa caz, imediat sau in eventualitatea ivirii riscului asigurat, ajungandu-se uneori la refuzul de plata a despagubirii solicitate de asigurat, la rezilierea contractului de asigurare sau la alte masuri. Profesorii Vacarel Iulian si Bercea Florian considera ca in directia cresterii eficientei activitatii de asigurare, se poate actiona, in anumite limite, prin utilizarea mijloacelor moderne de calcul, pentru efectuarea diferitelor operatii. Experienta deja acumulata, in unele tari, ca de altfel si la noi, arata ca aceste mijloace de calcul pot fi folosite la stabilirea primelor de asigurare, la contabilizarea acestora, la redactarea politelor de asigurare etc. Cresterea eficientei activitatii privind asigurarile in valuta poate fi realizata atat prin dezvoltarea lor, cat si prin intensificarea masurilor care conduc la prevenirea aparitiei unor pagube. Dezvoltarea asigurarilor in valuta creeaza conditii pentru dispersarea mai buna a riscurilor si , implicit, pentru inregistrarea unui raport mai favorabil intre volumul despagubirilor platite si volumul primelor incasate. Daca se doreste o crestere a eficientei activitatii de reasigurare, trebuie sa tinem cont de faptul ca probabilitatea obtinerii unor rezultate pozitive din activitatea de primire in reasigurare este apreciata ca fiind mai mare decat in cazul cedarii in reasigurare. Unii autorii din literatura de specialitate considera oportuna acordarea unei atentii sporite cresterii volumului acceptarilor in reasigurare, deoarece actioneaza mai multi factori care o justifica [5]. Reasiguratorii au dreptul ca, in anumite limite, sa accepte primirea in reasigurare numai a ofertelor care li se par avantajoase atat din punctul de vedere al primelor de reasigurare, cat si din cel al marimii gradului de probabilitate a producerii riscurilor (asa se explica faptul ca, in general, multi reasiguratori nu prea accepta primirea in reasigurare a unor riscuri ca : furtuna, uragan, cutremur de pamant etc.).
De asemenea, fiecare reasigurator are grija sa nu accepte primirea in reasigurare a unor oferte, daca in prealabil nu s-a putut documenta si n-a putut efectua unele calcule privind volumul primelor de reasigurare pe care le va incasa, totalul eventualelor despagubiri si al comisioanelor pe care va trebui sa le plateasca si rezultatele finale pe care le va obtine. Desigur ca si reasiguratii se preocupa, la randul lor, de obtinerea unor rezultate cat mai bune de pe urma cedarilor in reasigurare. In ceea ce priveste posibilitatea cresterii in perspectiva a volumului cedarilor in reasigurare, ale societatilor de asigurari si reasigurari din Romania, se impune o cunoastere cat mai aprofundata a activitatii si a rezultatelor financiare ale societatilor de asigurari sau reasigurari care le preiau. Astfel, daca vom plasa cedarile noastre unor reasiguratori care prezinta stabilitate financiara si care obtin, de regula, profit, vom avea dreptul ca, proportional cu volumul primelor platite acestora, sa participam la acest profit, iar in final vor putea fi obtinute rezultate mai bune. Eficienta activitatii de asigurari si reasigurari poate creste si prin preocuparea permanenta pentru gasirea unor solutii menite a conduce la reducerea cheltuielilor privind administrarea asigurarilor. Aici se va actiona deopotriva asupra celor doua componente, respectiv cheltuielile de personal si cheltuielile materiale. De asemenea, eficienta poate spori si prin exploatarea intr-o masura tot mai mare a conditiilor pe care le ofera economia de piata in ceea ce priveste obtinerea de venituri suplimentare prin efectuarea de plasamente in diferite investitii, a rezervelor tehnice.
Autoevaluare: 1. La calcularea carui indicator serveste formula
?
2. Cum se calculeaza indicatorul prima medie incasata pe contract ? 3. La ce poate fi utilizat indicatorul „gradul de cuprindere in asigurare”? 4. Cum vedeti o armonizare a intereselor asiguratului cu cele ale asigurartorului in ceea ce priveste eficienta activitatii de asigurare?
Rezumatul acestei sectiuni:
Pentru asigurator, asigurarile sunt cu atat mai eficiente cu cat cheltuielile efectuate cu plata despagubirilor, cu plata sumelor asigurate si cele de administrare a asigurarilor sunt mai reduse.
Pentru asigurati, eficienta economica este cu atat mai mare, cu cat despagubirile pe care la primesc pentru a compensa dauna sunt mai aproape de valoarea bunului daunat, iar perioada care trece de la data producerii pagubei pana la data incasarii despagubirilor este mai redusa.
.
Referate propuse: Referatul numarul 1: Conceptul de eficienta in asigurari
Referatul numarul 2: Cai de crestere a eficientei activitatii societatilor de asigurarereasigurare Referatul numarul 3: Indicatorii care reflecta eficienta asigurarilor la asigurator Referatul numarul 4: Indicatorii care reflecta eficienta asigurarilor la asigurat.
Probleme propuse spre rezolvare: 1. O societate de asigurare a inregistrat la sfarsitul anului urmatoarele rezultate financiare:
total prime de asigurare incasate: 400.000 u.m.
total despagubiri platite: 300.000 u.m.
total cheltuieli privind constituirea si administrarea fondului de asigurare: 20.000 u.m.
Se cere sa se calculeze: rata daunei, costul relativ al activitatii de asigurare si rata venitului net.
a) a.RD= 75%; CA = 80,5%; RVN = 20%; b) a.RD= 75,02%; CA = 80,7%; RVN = 20,1%; c) a.RD= 75%; CA = 80%; RVN = 20%; d) a.RD= 75%; CA = 80%; RVN = 21%; O reprezentanta a unei societati de asigurare a inregistrat la sfarsitul anului urmatoarele rezultate: -
total prime de asigurare incasate: 400.000 u.m.
-
total despagubiri platite: 200.000 u.m.
-
total cheltuieli administrativ-gospodaresti: 10.000 u.m.
-
total angajati ai sucursalei: 50 persoane.
Sa se calculeze: 1.rata daunei; costul relativ al activitatii de asigurare; 3.venitul net; 4.rata venitului net; 5.cheltuielile administrativ-gospodaresti ce revin la o u.m. venit net; 6.productivitatea muncii unui lucrator in asigurari. Alegeti varianta corecta: a. 1) 50%; 2) 52,5%; 3) 190.000. u.m; 4) 47,5%; 5) 200 u.m; 6) 8.000 u.m/om; b. 1) 50,33%; 2) 52,5%; 3) 190.000. u.m; 4) 47,5%; 5) 200 u.m; 6) 8.000 u.m/om; c. 1) 50%; 2) 52,56%; 3) 191.000. u.m; 4) 47,5%; 5) 200 u.m; 6) 8.000 u.m/om;
d. 1) 50%; 2) 52,5%; 3) 190.000. u.m; 4) 47,15%; 5) 2000 u.m; 6) 8.000 u.m/om; e. 1) 50%; 2) 52,5%; 3) 190.000. u.m; 4) 47,5%; 5) 200 u.m; 6) 80.000 u.m/om;
Bibliografie: 1. Bente, C., Economia asigurarilor, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2002 Bente, C., Managementul asigurarilor in Romania, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2003 3. Bente, C., Bente C., Culegere de aplicatii practice si teste grila la asigurari , Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2003 4.Cistelecan, L., Cistelecan, Rodica, Asigurari comerciale, Editura Dimitrie Cantemir, Tg. Mures, 1997. 5.Ciurel, Violeta, Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000 6.Constantinescu, D., A., Marinica, D., Ungureanu, Ana, Maria, Gradisteanu Daniela, Tratat de asigurari, Editura Semne 94, Bucuresti 1999. 7.Kwiczak, Z., Din problemele privind eficienta economica a asigurarilor agricole , in “Wiadomsci Ubezipieczeniowe ”, nr.S, p.25 8.Negoita, I., “Aplicatii practice in asigurari si reasigurari ”, Editura Etape, Sibiu, 2001 9. Ramniceanu, I., Asigurarile de stat in R. S. Romania , Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 10. Vacarel, I., Bercea, Fl., Asigurari si Reasigurari , Editura Expert, Bucuresti, 1998.
