Raportul de Serviciu Al Functionarului Public Lucrare

LUCRARE DE LICENŢĂ

RAPORTUL DE SERVICIU AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC

Coord. Ştiinţific Lect. Univ. Drd. Elena-Mihaela Fodor Student Martin Gheorghe

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca

CUPRINS INTRODUCERE............. ............................ .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ....................... .............. .......3. CAPITOLUL I............... .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ...................6 SCURT ISTORIC AL FUNCŢIEI FUNCŢIEI PUBLICE.............. ............................. ............................. ............................. .......................... ............... ....6 CAPITOLUL II............... .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ......................... ................ ........... .......... ......20 2. 0 ÎNVESTIREA ÎNTR-O FUNCŢIE FUNCŢIE PUBLICĂ............... .............................. .............................. ..................... ............ ........... ........ ...20 20 CAPITOLUL III.............. ............................. .............................. ............................. ............................. .............................. .............................. ....................... ............. ......41 4. 1 MODIFICAREA MODIFICA REA RAPORTULUI DE SERVICIU A FUNCŢIO FUNCŢIONARULUI NARULUI PUBLIC 41 CAPITOLUL IV............. ............................ .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ........................... ................56 56 DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI............... ....................... ............. ......... ....56 56 CAPITOLUL V............... .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. .................... .......... ........ ...62 62 RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI.............. ............................. ........................ .............. ........... ........... .......... .........62 62 CAPITOLUL VI............. ............................ .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ........................... ................65 65 CARIERA FUNCŢIONARULUI FUNCŢIONARULUI COMUNITAR COMUNITAR............... .............................. ............................. .................... ............ ........... ........ ...65 65 CAPITOLUL VII.............. ............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ....................... .............. ........... ........... .......91 9. 1 CONCLUZII ŞI PROPUNERI............... .............................. .............................. .............................. .......................... ................ ........... ........... .......... .........91 91 BIBLIOGRAFIE............... .............................. .............................. .............................. .............................. .............................. ....................... .............. ........... ........... .......93 9. 3

2


INTRODUCERE Noţiunea de funţie tradiţ iţio iona nal, l,s-a s-a impu impuss ca no noţi ţiun unee funţie publică publică, trad fundamen fundamentală tală a dreptulu dreptuluii public,î public,înn principal principal a dreptului dreptului adm administ inistrativ rativ,ea ,ea fiind strâns legată de noţiunea de activitate,autoritate,organ,etc. S-a arătat că un organ de stat sau o autoritate publică,în general, structural,cuprinde trei elemente: competenţa,mijloace materiale-financiare şi personalul iar personalul la randul său este structurat

pe

compartimente,linii ierarhice şi funcţii,dntre care care numai unele ne apar ca funcţii publice. Titu Titula larul rul un unei ei func funcţi ţiii pu publ blic ice, e,în într tr-o -o form formul ulare are ge gene neric rică, ă,po poart artăă denumirea de functionar public. Dacă Dacă una din dimens dimensiun iunile ile adm admini inistra straţie ţieii pu publi blice ce este este satisf satisface acerea rea nevoilor sociale prin prestarea de servicii publice şi cum nevoile sociale cresc odată cu gradul de civilizaţie, este de înteles că la sfera funcţiilor publice administrative administrative existente,la un moment dat,mereu s-au adăugat altele,pe măsura ce viaţa impunea ca administraţia să presteze noi şi noi servicii,tot mai sofisticate,cibernetizate,robotizate,electroniza sofisticate,cibernetizate,robotizate,electronizate,etc. te,etc. De aici,a apărut o tema mereu actuală nu numai de ordin terminologic dar mai ales de conţinut : ,,Ce este un functionar ? ‘’ Organizarea statală reflectă necesităţile ce trebuie satisfăcute în cadrul sistem sistemulu uluii social social iar va valor lorile ile pe care care le realiz realizeaz eazăă autori autoritat tatea ea statal statalăă sunt sunt valori politice stabilite potrivit specificului organizări societăţii.

3


Aceste valori privesc satisfacerea trebuinţelor de interes general,întrun regim de putere publică,pe baza prerogativelor constituţionale care fac să prevaleze interesul public public faţă de cel privat. Serviciile

publice,

indiferent

de

natura

sau

forma

de

organizare,realizează activităţi proprii potrivit competenţei lor,stabilită prin lege. Com Compe pete tenţ nţaa un unui ui serv servic iciu iu pu publ blic ic este este strâ strâns ns lega legată tă de func funcţi ţiaa îndeplinită în cadrul organizării statale. Odată cu diversificarea funcţiilor statului modern apare necesitatea înfiinţării de noi servicii publice. Prin Prin activ activita itatea tea de legife legiferare rare,, Parla Parlame mentu ntull reglem reglement enteaz eazăă în mo modd uniform relaţiile sociale dintre membrii societăţii. Serviciul public judiciar,alcătuit din sistemul instanţelor judecătoreşti, soluţionează litigiile care apar între membrii societăţii şi aplică sancţiunile legale celor care încalca legea. Fiecare autoritate publică sau serviciul public realizeaza în domeniul lor de activitate, atributele de putere ale statului,prin personalul repartizat pe diferite structuri,compartimente funcţionale, pe criterii profesionale,pe linii ierarhice şi pe funcţii. Prin urmare,corespunzător funcţiilor fundamentale ale statului, funcţia publică statală se realizează pe categorii de funcţii publice între care există atât asemănări cat şi deosebiri. Corespunzător naturii activităţii desfaşurate, funcţia publică statală poate fi de demnitate publică,funcţie publică administrativa sau executivă şi funcţie publică jurisdicţională. Noţi No ţiun unea ea de func funcţi ţiee pu publ blic icăă este este util utiliz izat atăă pe pent ntru ru a cara caract cter eriz izaa personalul autorităţilor şi instituţiilor instituţiilor publice mai ales în raport cu salariaţii 4


din sectorul privat şi a evidenţia regimul juridic diferit aplicabil funcţiei publice. Studiul funcţiei publice presupune canalizarea noţiunii de funcţionar public prin evidenţierea regimului juridic referitor la metodele de recrutare a personalului,la modul de desfaşurare a activităţii acestuia şi la drepturile şi obligaţiile specifice. Acest regim juridic,care determină existenţa funcţionarilor publici este spec specif ific ic func funcţi ţiei ei pu publ blic icee stat statal alee fiin fiindd de dero roga gato tori riuu de la drep dreptu tull care care reglementează relaţiile de muncă din sectorul privat. Persoa Persoanel nelee fizice fizice care care oc ocupă upă în condiţ condiţiil iilee legii legii funcţi funcţiii pu publi blice ce în vederea realizării atribuţiilor unui serviciu public administrativ al statului, judetului,oraşului sau comunei se numesc funcţionari publici administartivi administartivi şi prime primesc sc pe pentr ntruu activ activita itatea tea desfaş desfaşura urată, tă, un salari salariuu lunar lunar ,în condiţ condiţiil iilee legii,iar personalul care ocupa funcţii de demnitate publică au dreptul pentru activitatea desfaşurată la o indemnizaţie lunară. Conceptul de funcţie publică publică este în stransă stransă corelaţie cu noţiunile noţiunile de putere publică,autoritate publică,autoritate publică sau organ public,serviciu public şi se bazează pe prerogativele puterii publice în vederea satisfacerii intereselor generale,publice ale societăţii societăţii în interes public. public. Orice societate organizată în stat se bazeaza pe prerogativele puterii publice în vederea vederea satisfacerii intereselor generale şi publice publice ale societăţii.

5


CAPITOLUL I SCURT ISTORIC AL FUNCŢIEI PUBLICE I.1. Introducere Funcţionarul public este persoana care işi desfăşoară activitatea în cadrul administraţiei administraţiei de stat,a administraţiei administraţiei publice potrivit potrivit unui statut,unui statut,unui regulament care îi prevede drepturile şi obligaţiile. În ceea ce priveşte istoricul funcţiei publice şi a statului celor care o exerci exercită, tă, primul primul statut statut al funcţ funcţion ionaril arilor or pub public licii se datore datorează ază împa împaratu ratului lui Hadrian. Istoria dovedeşte că decadenta administraţiei în antichitate a apărut atunci când împăraţii au început să încalce regulile privind numirea şi înaintarea în funcţii. Se manifestă astfel traficul de slujbe, nepotismul şi favoritismul, astfel căutânadu-se şi găsindu-se formule juridice pentru vânzarea de posturi,mai exact fiind vorba de ,,contractu ,,contractuss sufragii sufragii , reprezentând un contract potrivit căruia cel care dorea să fie încadrat într-o slujbă, făgaduia o suma de bani unui un ui de demn mnit itar ar pe pent ntru ru ca aces acesta ta să stăr stărui uias asca ca să-l să-l nu nume meas ască că în func funcţi ţiaa respectivă. S-a exprimat exprimat în diferite diferite variante variante ideea că atunci atunci când statul statul nu are grijă de funcţionarii săi işi surpă temeliile, astfel statutul juridic şi economic al funcţionarilor publici influenteaza într-o măsura fundamentală bunul mers general în viaţa unui stat.

6


De pildă,în pildă,într-un tr-un stat de drept,dec drept,declarat larat constitu constituţiona ţionall ca dem democrat ocratic ic şi social,funcţionarul public reprezintă una din pârghiile de bază prin care se împlinesc principiile democratice,concretizate în natura raporturilor stabilite între autoritate şi cetatean. Nu este de concepută existenţa unei administrati de stat în cadrul căreia activitatea personalului,a salariaţilor să nu fie reglementată de o lege specială. Notiunea de statut a apărut la noi pentru prima dată , odată cu titulatura de act normativ, în Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris (7 august 1858),denumirea de statut provenind de la cuvantul latin statutum şi însemnand actul juridic prin care se impun anumite măsuri,dispoziţii în virtutea dreptului de comandă a statutului,iar termenul de funcţionar public a fost folosit pentru prima dată în Constituţia din 1923. Drept urmare, la 19 iunie 1923 a fost fost adoptată Legea privind privind Statutul Funcţionarilor publici, iar pentru a fi aplicată s-a adoptat în 19 noiembrie, acelaşi an, Regulamentul pentru aplicarea Legii Statutului funcţionarilor publici. Statutul funcţionarilor publici a fost abrogat şi înlocuit prin Codul funcţionarilor publici intrat în vigoare la 8 iunie 1940, această lege avand însă o scurta existenţă deoarece în anul 1950 a fost adoptat Codul Muncii care a stabilit raporturile de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru funcţionarii publici. Ca un prim pas spre dezideratul elaborării unei legi speciale pentru organizarea şi funcţionarea activităţii funcţionarilor publici se află Legea 188 din 8 no noiem iembri briee 19 1999 99,pu ,publi blicat catăă în Monit Monitoru orull Ofici Oficial al al Roma Romanie nieii nr.600/1999,denumită nr.600/1999,denumită Legea privind Statutul Funcţionarilor publici .

7


Prin Prin ap apar ariţ iţia ia aces aceste teii legi legi se stab stabil iles escc drep dreptu turi rile le şi ob obli liggaţii aţiile le funcţionarilor publici,a caror activitate are o serie de particularităţi faţă de activitatea funcţionarilor privaţi. Este şi normal să fie aşa pentru că exercitarea funcţiilor în cadrul admi ad mini nist straţ raţie ieii de stat stat treb trebui uiee să fie fie real realiz izat atăă de oa oame meni ni cu o an anum umit ităă pregătire, de o anume formaţie comportamentală comportamentală şi cu un nivel ridicat de cunoştinte şi întreaga activitate a acestora trebuie pusă în slujba cetăţeanului, a respectării drepturilor sale civice consfinţite de Constituţie şi de acte normative. Nu orice persoană care lucrează în administraţia de stat face parte din categoria funcţionarilor publici.Nu se poate pretinde, de exemplu femeii de serviciu,portarului sau şoferului să se ridice la nivelul unui funcţionar public. Este de necontestat faptul că dintre funcţionarii publici unii au funcţii de conducere iar alţii de execuţie dar şi aceştia din urmă işi desfaşoară activitatea în cadrul aceluiali aparat administrativ şi au responsabilităţi şi atribuţii stabilite stabilite de autoritatea sau instituţia unde unde işi desfaşoară desfaşoară activitatea şi care sunt de natura aduce la realizarea scopului şi competenţelor acestuia. Pentru ocuparea unei funcţii publice sau pentru a deveni funcţionar public,legea prevede prevede o serie de condiţii,cuprinse condiţii,cuprinse la art.6. Astfel, poate sa ocupe o funcţie publică doar acea persoană care are cetăţenia romănă şi domiciliul în România , să fie un bun cunoscator al limbii române ,să aibă vârsta de 18 ani impliniţi, cu o capacitate deplină de exerciţiu,să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni care ar face-o incompatibilă cu exercitarea funcţiei publice şi nu în ultimul rând să fi caştigat concursul sau să fi promovat examenul organizat pentru ocuparea funcţiei publice.

8


Este nevoie de aceste condiţii pentru că funcţionarul public este prima persoană cu care vine în contact cetaţeanul,el este primul primul care trebuie să aibă un com compor portam tament ent co corec rect,t, am amabi abil,s l,săă fie efecti efectivv la dispo dispoziţ ziţia ia cetăte cetăteanu anului lui pentru rezolvarea şi clarificarea clarificarea cerintelor sale legitime. legitime. În aces acestt sens sens ,,Pr ,,Prin inci cipi piil ilee ge gene neral ralee ‘ ale ale Cons Consti titu tuţi ţiei ei

noas no astr tree

,,Drep ,,Dreptur turile ile,, liber libertăţ tăţile ile si îndato îndatorir ririle ile fundam fundament entale ale’, ’, preved prevederi eri a căror căror aducere aducere în practica vieţii sociale de fiecare fiecare zi trebuie trebuie făcută făcută de funcţion funcţionarii arii publici, iar domeniile în care sunt chemaţi să acţioneze sunt practic nelimitate.

I.2. Fundamentarea noţiunilor de funcţie publică si funcţionar public Conce Conceptu ptull de funcţie funcţie public publicăă îl regăsi regăsim m in Franţa Franţa şi în sistem sistemul ul francofon exprimat prin sintagma ,,Fonction publique,, , în Regatul Unit prin ,,civil ,,civil service,, service,, , iar în Germania prin ,,Affentlicher dienst,, . Diferenţa dintre conceptele exprimate nu reprezintă doar un interes lingvistic, ea are relevanţă şi pe planul relaţiilor juridice evocate de acest concept. În Marea Britanie Britanie ,, civil servantes,, servantes,, îi desemnează numai numai pe agenţii serviciilor civile administrative ale statului (în 1993 reprezentând circa o jumătate de milion), pe când în Franţa termenul de ,,fonctiounaires,, ,,fonctiounaires,, îi include atât pe agenţii agenţii statului cât şi pe cei ai colectivităţilor colectivităţilor locale, de patru milioane în acelaşi an 1993, acesta, în condiţiile in care între populaţiile celor două ţari nu există decât o diferenţă foarte mică. Aceste realităţi statistice reflectă şi două concepţii diferite, cea etatică, în Franţa şi cea liberală în Marea Britanie. 9


În ceea ce priveşt priveştee doctrin doctrinaa române româneasc ască, ă, dacă ne referim referim la cea interbelică, se poate constata că termenii uzitaţi erau, în exclusivitate, de funcţiune şi respectiv funcţionar public. S-a dezvoltat, de către autorii de drept public, o adevărată teorie a funcţiunii publice publice funcţionarului public din 19 iunie iunie 1923. Literatura actuală analizează analizează problema funcţionarilor funcţionarilor de stat stat ,folosind în unanimitate expresia ,,funcţie publică ,, şi respectiv ,,funcţionar public ,,.Regăsim sporadic sporadic şi autori care împărtăşesc împărtăşesc şi inonimia inonimia ,,funcţie publică,, publică,, şi ,,funcţie de stat,, ,dar sininomia acestor noţiuni ar trebui totuşi discutată din din pe pers rsppecti ective ve au auto tori rită tăţi ţiii pub ubli lice ce,, din din stru struct ctur uraa căre căreia ia face face pa part rtee funcţionarul,precum şi din aceea de ,,personal al organelor administraţiei publice,,. Sintagma ,,funcţie ,,funcţie publica,, a generat generat o bogată doctrină românească românească şi de drept comparat,ea se regăseşte definită diferit de la autor la autor ,de la un sistem de drept la altul. Asfel în concepţia unor autorii:,, funcţia funcţia publică publică desemne desemnează ază un statut statut sau o situaţie juridică a unei persoane fizice determinate,, .

Aces Acestt stat statut ut se ob obie iect ctiz izea ează ză prin printr tr-u -unn co com mplex plex de drep dreptu turi ri şi obligaţii,acestea sunt exercitate în mod continuu, iar situaţia juridică este creată în urma unei investiri legale. Din doctrina actuală de drept public invocăm,ca un veritabil sistem de referi referinţă nţă,co ,conce ncepţi pţiaa potriv potrivit it căreia căreia funcţi funcţiaa pub public licăă reprez reprezint intăă

,, situaţ situaţia ia

juridică a persoanei fizice investită legal cu atribuţii în realizarea competenţ competenţei ei unei autorităţi autorităţi publice,c publice,cee constă constă în ansamblu ansamblull drepturil drepturilor or şi obligaţilor ce formează conţinutul juridic complex dintre persoana fizică respectivă şi organul care a investit-o,,.

10


Regăsim în această definiţie ,câteva din constantele valoroase care au fost formulate de autorii autorii de drept public de-a de-a lungul timpului timpului şi pe care leam evocat anterior,respectiv caracterul legal al investirii şi faptul că funcţia publică evocă un complex de prerogative,drepturi şi obligaţii care realizează competenţa unei autoritaţi publice. Un alt autor ,mai prundent ,preferă să explice cum se regăseşte această instituţie în Constituţie şi în alte reglementări,anterioare sau ulterioare ei, decât să o definească în sensul propriu,făcând însă necesară precizarea că aceast aceastaa poate poate fi înţel înţeleas easăă într-o într-o accepţ accepţie ie largă largă care care includ includee ,,tot ,,totali alitat tatea ea func funcţi ţiil ilor or stat statul ului ui prin prin care care se real realiz izea ează ză suve suvera rani nita tate teaa aces acestu tuia ia,f ,fără ără deos de oseb ebir iree de fapt faptul ul că aces aceste te func funcţi ţiun unii înde îndepl plin ines escc sarc sarcin inil ilee pu pute teri riii executive,legislative executive,legislative sau judecătoreşti,,. judecătoreşti,,. În concep concepţia ţia profeso profesorul rului ui Negoiţ Negoiţăă Alexa Alexandr ndru,s u,sint intagm agmaa ,,func ,,funcţie ţie publică,, are două accepţiuni,una accepţiuni,una mai largă şi alta mai mai restrânsă ,în funcţie de latura atribuţiilor care formează conţinuţii funcţiei exercitată de angajaţii diferitelor organe ale administraţiei publice. Recu Recuno nosc scân ândd acea aceast stăă dive diversi rsita tate te a func funcţi ţiil ilor or din din ad admi mini nistr straţ aţia ia publică,autorul defineşte defineşte funcţia publică drept ansamblul ansamblul de atribuţii stabilite prin lege sau prin actele juridice emise emise pe baza şi în exercitarea legii,atribuţii pe care le îndeplineşte o persoană fizică angajată într-un organ al administraţiei publice care are abilitatea legală de a îndeplini aceste atribuţii. Cel care îndeplineşte aceste funcţii are calitatea de funcţionar public. Şcoala de la Cluj, prin contribuţia profesoarei Rodica Petrescu, se opreşte la definiţia potrivit căreia funcţia publică, reprezintă ,, complexul drepturilor şi obligaţiilor de interes general stabilite, potrivit legii, în scopul realiz realizări ăriii com compet petenţ enţei ei unei unei autori autorităţ tăţii pub public lice,i e,inst nstitu ituţii ţii pub publi lice ce sau regii regii autonome, de către persoane legal investite,,. 11


Autoarea se opreşte opreşte la patru caractere ale funcţiei funcţiei publice publice si anume: -

titulatură a unor anumite atribuţii;

-

caracterul de continuitate, fără limite în timp şi fără intermitenţe;

-

crea creată tă în scop scopul ul real realiz izări ăriii co comp mpet eten enţe ţeii au auto tori rită tăţi ţilo lorr pu publ blic icee şi

serviciilor publice, în general şi administraţiei publice,în special; -

titula titularul rul ei este este o pe perso rsoană ană fizică fizică legal legal invest investită ită în funcţ funcţiie iie,, care care

realizează atribuţiile funcţiei în limitele stabilite de legiuitor. Pornind de la aceste aceste contribuţii, considerăm considerăm că sintagma sintagma de ,, funcţie publică,, se impune impune a fi analizată din mai mai multe perspective perspective : a)

într într-o -o prim primăă acce accepţ pţie ie,, func funcţi ţiaa pu publ blic icăă se iden identi tifi fică că prin prin rapo raport rtar aree la

conceptul de autoritate autoritate publică, incluzîndu-i incluzîndu-i pe toţi toţi aceia care sunt investiţi investiţi cu prerogative de putere publică, în cadrul autorităţiilor din sfera celor trei clasice puteri în stat (parlamentari , magistraţi , miniştri etc.)dar şi din cadrul unor autorităţi publice care exced celor trei clasice puteri; b)

judecători de la Curtea de Conturi, Curtea Constituţională, Constituţională, Avocatul

Poporului etc; c)

într într-o -o a doua doua accep accepţi ţie, e, func funcţi ţiaa publi publică că se defi define neşt ştee prin prin rapo raport rtar area ea la

instituţiile din sfera puterii executive, evocînd statutul oricărei persoane care exercită prerogativele unei funcţii sau demnităţi în stat indiferent de tipul organului sau de nivelul la care se exercită. Din această perspectivă, o funcţie publică poate fi ocupată de: - demnitari publici, la nivel central, care la rândul lor pot fi aleşi sau numiţi ( preşedinte , miniştrii); miniştrii); - de demnitari locali , primari şi consilieri aleşi ; - de funcţionari publici de carieră , care la rândul lor sunt funcţionari publici din administraţie sau funcţionari din alte servicii publice publice , care la rândul lor lor pot fi aleşi sau numiţi numiţi . 12


Într-un sens mai restrâns , prin funcţionari publici înţelegem exclusiv funcţionarii publici publici de carieră din structurile administrative administrative . De altfel, aceasta este şi concepţia Statutului funcţionarilor publici , care define defineşte şte funcţiona funcţionarul rul public public prin prin preciza precizarea rea numiri numiriii , ca formă formă de investitură şi a faptului că persoana astfel investită ecercită autoritate publică în scopul realizării prerogativelor unui serviciu public , iar funcţia publiă este este

defini definită tă de art. art. 2 alin.1 alin.1 ca reprez reprezent entând ând ansamb ansamblul lul dreptur drepturilo ilorr şi

oblig obligaţi aţiilo ilorr confer conferite ite funcţi funcţiona onarul rului ui pub public lic,, în temeiu temeiull legii, legii, în scopul scopul realizării atribuţiilor unui serviciu public. Stab Stabil ilin indd sfer sferaa func funcţi ţion onari arilo lorr pu publ blic icii căro cărora ra le vo vorr fi ap apli lica cabi bile le prevederile statutare, constatăm că nu este vorba despre orice servicii publice, ci doar de acelea organizate în cadrul Guvernului, ministerelor şi altor altor organe organe centr central alee subord subordona onate te Gu Guver vernul nului ui sau sau autono autonome me,, servi servicii ciilor lor descentralizate ale acestora, prefecturilor şi aparatului propriu al Consiliului local, judeţian, al minicipiului Bucureşti şi sectoare municipiului Bucureşti. Consideră Considerăm m că funcţia funcţia publică publică poate fi definită definită ca situaţia juridică juridică legal determinată a unei persoane fizice investită cu prerogative în realizarea competenţei unei autorităţi publice, în regim de putere publică, având ca scop realizarea în mod continuu a unui interes public. Titu Titula laru rull un unei ei func funcţi ţi pu publ blic icee este este fun funcţio cţiona naru rull pu publ blic ic,, aces acesta ta reprezentând persoana legal investită prin numire sau alegere, într-o funcţie publică din structrura unui serviciu public ministrativ, în scopul îndepliniri competenţei acesteia. Salariatul pe această funcţie îşi desfăşoară activitatea în baza unui raport de muncă, născut născut dintr-un contract contract negociat de cele cele două părţi,dreptul părţi,dreptul muncii tinzănd să devină din ce în ce mai mult un drept negociat,de natură

13


convenţională,activitatea funcţionarului public se desfăşoară în temeiul unui raport de funcţie publică sau de serviciu. Acest raport este stabilit pe cale unilaterală,prin voinţa autorităţii care investeşte şi care exclude o negociere sau punere de acord a viitorului funcţionar cu autoritatea respectivă. Raportul de funcţie publică îl definim ca fiind acel complex de relaţii sociale,legale determinate stabilite între persoana fizică,titulară a funcţiei publice autoritatea publică din structura căreia face parte funcţia publică respectivă şi subiectele de drept în legătură cu care se realizează competenţa respectivei autorităţii publice. Principiile care stau la baza exercitării funcţiei publice,conform art.4 din Legea nr.188/1999,sunt: nr.188/1999,sunt: a)

asig asigura urarea rea pro promp mptă tă şi efi efici cien entă tă ,li ,libe beră ră de pre preju jude decă căţi ţi,c ,cor orup upţi ţie, e, abuz abuz de de

putere şi presiuni politice a tuturor activităţiilor efectuate de funcţionarii publici; b)

selectarea funcşionarilor funcşionarilor publici exclusiv după criteriul criteriul competenţei; competenţei;

c)

egal eg alit itat atea ea şans şansel elor or la int intra rarea rea şi şi la pro promo mova vare reaa în corp corpul ul fun funcţ cţio iona naril rilor or

publici; d)

sta stabili bilita tate teaa fun funcţio ţiona nari riil iloor pub publici. ci.

I.3 Clasificarea Clasificarea funcţiilor publice şi şi Principalele Principalele categorii de de funcţionari publici Principalul criteriu de clasificare a funcţiilor publice este gradul de generalitate al atribuţiilor , funcţiile publicee fiind astfel clasificate in funcţii publice generale şi funcţii funcţii publice specifice. specifice.

14


Funcţiile Funcţiile publice publice generale generale sunt definite definite ca reprezentând reprezentând ansamblul ansamblul atri atribu buţi ţiil ilor or şi resp respon onsa sabi bili lită tăţi ţilo lorr cu cara caract cter er ge gene neral ral şi co comu munn tutu tuturo ror r autorităţilor şi instituţiilor publice , în vederea realizării competenţelor lor generale. Funcţiile publice specifice sunt definite ca şi ansamblul atribuţiilor şi responsabi responsabilităţ lităţilor ilor cu caracter caracter specific specific unor autorităţ autorităţii şi instituţi instituţiii publice publice în vederea realizării competenţelor lor specifice. Un alt criteriu criteriu de clasificare clasificare al funcţiilor publice publice este nivelul studiilor studiilor absolvite care clasifică funcţiile publice în funcţii publice din clasa I(pentu a căror ocupare se cer studii superioare superioare de lungă lungă durată durată absolvit absolvitee cu diploma diploma de licenţă sau diplomă echivalentă), funcţii publice din clasa a-II-a (pentru a căror ocupare se cer studii superioare de scurta durată absolvite cu diplomă) şi funcţii publice din clasa a - III- a (pentru a căror ocupare se cer studii liceale respectiv studii medii liceale absolvite cu diplomă de bacalaureat ). Un al treilea criteriu de clasificare a funcţiilor publice este nivelul atribuţiil atribuţiilor or titularul titularului ui funcţiei funcţiei publice publice , funcţiil funcţiilee publice publice clasificâ clasificându-se ndu-se conform acestui criteriu astfel: -

funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici;

-

funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de

conducere; -

funcţii publice corespunzătoare categoriei funcţionarilor publici de

execuţie. În ceea ce priveşte priveşte categoriile de de funcţionari publici publici , o clasificare clasificare doctrinară împarte funcţionarii publici în funcţionari de decizie, funcţionari de pregătire a deciziilor şi funcţionari de execuţie1.

1

M.T OROVEANU ,op.cit.,p.239

15


Func Funcţi ţion onar arii ii de de deci cizi ziee sunt sunt cei cei care care co cond nduc uc fie fie o au auto tori rita tate te a admi ad mini nist strat ratie ieii pu publ blic icee cent central ralee sau sau loca locale le , fie fie un unel elee co comp mpart artim imen ente te orga organi niza zato tori rice ce ale ale aces aceste teia ia cu cum m ar fi dire direcţ cţia ia gen ener eral alăă , dire direcţ cţia ia de serviciu,etc.Funcţionarii serviciu,etc.Funcţionarii de decizie mai sunt numiţi funcţionari de conducere sau personal de conducere. Funcţionarii de pregătire a deciziilor sunt cei care au ca principale atribuţii documentarea administrativă fiind organizaţi in compartimentele de studii şi organizare administrativă , (o astfel de funcţie fiind cea de referent ) . Func Funcţi ţion onari ariii de ex exec ecuţ uţie ie sunt sunt cei cei care care au ca prin princi cipa pale le atri atribu buţi ţiii aducerea la îndeplinire a deciziilor administrative prin măsuri concrete. Legea 188/1999 modificata prin Legea 161 /2003, Statutul clasifică funcţiile publice corespunzătoare înalţilor funcţionari publici,funcţionarilor publici de conducere şi funcţionarilor publici de execuţie ( art.10 art.10 alin.1 alin.1) enum en umerâ erând nd ex expr pres es func funcţi ţiil ilee ap apar arţi ţina nand nd fiec fiecăre ăreii cate catego gori riii din din acea aceast stăă clasificare ( în art.12,art.13 şi respectiv art.14 ) . Funcţiile publice de execuţie sunt structurate şi pe grade profesionale : debutant,asistent, principal şi superior ca nivel maxim. Funcţionarii publici debutanţi sunt persoanele care ocupă o funcţie publică în urma concursului sau examenului până la definitivare.Durata debutului debutului este este de cel cel puţin puţin 6 luni luni dar nu nu mai mult de 2 ani ani în funcţi funcţiee de clasa de care aparţine funcţia publică. Pentru Pentru a obţine obţine gradele de asistent, asistent, principal principal şi superior superior funcţiona funcţionarii rii trebuie să obţină statutul de funcţionari publici definitivi.

16


Una din din trăs trăsăt ătur uril ilee esen esenţi ţial alee ale ale fun funcţie cţieii pu publ blic icee o repr reprez ezin intă tă caracterul legal al investirii , ceea ce semnifică faptul că cel care o exercită a fost fost împu împute tern rnic icit it du după pă o proc proced edură ură prev prevăz ăzut utăă de lege lege,, cu drep dreptu tull de a exercita prerogativele funcţiei respective. De aici rezultă funcţiona funcţionarul rul de drept.

În practică au apărut situaţii în care cei care îndeplineau asemenea prerogative nu aveau investirea legală pentru a o face, fiind vorba fie de condiţii obiective, excepţionale, care impuneau acest lucru, fie de condiţii subiective, care ţineau de voinţa de a realiza , persoana respectivă era conştientă că nu are dreptul să facă, respectiv să îndeplinească funcţia. Această materie a fost teoretiată sub titulatura de funcţionar de fapt, prin care se evocă acel ins, care exercită, pe o anumita perioada de timp, atribuţiile unui funcţionar public, îndeplinind acte producătoare de efecte juridice, deşi nu este regulat regulat investit de o funcţie funcţie publică. În doctrina interbelică s-a făcut dinstincţie intre: 

funcţionarul de fapt , prin care se s e evocă ceea ce am enunţat anterior,



uzurpatorul, cel care ocupă funcţia; exercită competenţe şi desăvârşea

acte, fără nici o învestitură; 

funcţionarul incopetent care era cel regulat investit , dar făcea acte în

afara cadrului legal, deci cu exces de putere. Doctrina franceză a dezvoltat şi ea o interesantă teorie a funcţionarului de fapt , în aceeaşi accepţie , împărtăşită şi de şcoala românească interbelică, de persoana care , fără a fi în mod legal investită într-o funcţie publică, o exercită în fapt , îndeplinind toate prerogativele care derivă din ea, inclusiv actele juridice. Indiferent la doctrina cărui sta ne raportăm, situaţia funcţionarului de fapt fapt po poat atee de deri riva va din din urm următo ătoarel arelee co conj njun unct ctur uri: i: în cazu cazull de mişcă işcări ri 17


revuluţionare, în situaţii excepţionale, de război sau asediu , există anumite situaţii, mai puţin întâlnite şi mai puţin fireşti, când cel care apelează la anumite servicii nu ştie care este adevăratul titular al serviciului respectiv şi atunci atunci se adresează adresează celui care poate poate fi adevăratul adevăratul titular titular (de exemplu,uno exemplu,unor r alegeri care au fost contensate). Două Do uă sunt sunt,, în op opin inia ia no noas astr trăă elem elemen ente tele le esen esenţi ţial alee ale ale stat statut utul ului ui funcţionarului de fapt:  

el nu beneficiază de o investire legală; pe cale de consecinţe,este incompetent să înfăptuiască faptele şi actele

juridice pe care le îndeplineşte. îndeplineşte. Aceste elemente i-au determinat pe unii autori să exprime ideea că teor teoria ia func funcţi ţion onar arul ului ui de fapt fapt este este un co core rect ctiv iv al co cons nsec ecin inţe ţelo lorr juri juridi dice ce normale ale incompetenţei ,funcţionarul de fapt este un agent incompetent ,în general general el însuşi neinves neinvestit tit sau neregulat neregulat investit investit cu funcţia,d funcţia,dar ar toate actele sale sunt declarate valide. Cauzele care favorizează favorizează apariţia funcţionarului funcţionarului de fapt fapt pot fi grupate în două mari categorii: 

situaţii situaţii normale,c normale,când ând împrejură împrejurări ri rezonabile rezonabile împiedi împiedică că publicul publicul să

realizeze realizeze iregularit iregularitatea atea situaţiei situaţiei deoarece deoarece persoana persoana care exercită exercită funcţia funcţia publică respectivă prezintă toate aparenţele unui funcţionar public legal investit.Gaston Jeze,a exprimat această situaţie prin conceptul de învestitură plauzabilă. 

situaţii de natură natură excepţională excepţională când îndeplinirea îndeplinirea unei funcţii funcţii de către

o pe pers rsoa oană nă ne nein inve vest stit ităă în aces acestt sens sens este este just justif ific icat atăă de ne nece cesi sita tate teaa funcţion funcţionării ării adm administ inistraţiei raţiei ,a serviciil serviciilor or publice publice esenţiale esenţiale,dar ,dar autorităţ autorităţile ile legal abilitate abilitate numai numai există (de exemplu,împrejurările exemplu,împrejurările insurecţionale,când insurecţionale,când autorităţile publice legale au fost înlăturate,iar atribuţiile lor au fost preluate 18


de organisme organismele le revoluţion revoluţionare). are). Istoria Istoria fiecărui fiecărui stat a cunoscut cunoscut astfel astfel de mome mo mente nte.În .În Franţa Franţa este este de notori notorieta etate te perioa perioada da Comune Comuneii din Paris Paris,ia ,iar r pentru isoria mai recentă recentă a României-Revoluţia României-Revoluţia din Decembrie Decembrie 1989. Autorii de drept public au fundamentat nu doar sintagma funcţiona funcţionarr de fapt ci şi pe aceea de Guvern de fapt respectiv care, fără a fi constituţional

investit,preia puterile Guvernului precedent,acum dispărut. Indiferen Indiferentt că este vorba de o situaţie normală normală sau excepţional excepţională,ac ă,actele tele emise de autorităţile de fapt sunt considerate,în principiu valide. Statutul juridic al funcţionarului de fapt: a)

nu are calitatea oficială de funcţionar public .Nu a fost investit în mod

lega legall şi în co cons nsec ecin inţa ţa nu po poat atee fi co cons nsid ider erat at ca făcâ făcând nd pa part rtee dint dintre re funcţionarii publici. b)

nefiind funcţionar public,pe cale de consecinţă, reyultă că nu poate

avea obligaţiile şi nici nu poate beneficia de drepturile recunoscute de lege pentru funcţionarii publici. publici. c)

în cazul în care, prin actele şi faptele sale, prejudiciază terţii, nu va

putea fi angajată o răspundere răspundere administrativ patrimonială patrimonială a sa, şi va răspunde dreptului comun. d)

nefiin nefiindd supus supus regimu regimului lui funcţ funcţion ionaril arilor or pub public lici,a i,abat bateril erilee pe care care le

săvârşeşte nu pot atrage răspunderea administrativ specifică funcţionarului public. e)

funcţionarul de fapt nu poate fi înlăturat din funcţia publică pe care o

exercită fără drept prin procedeele juridice specifice funcţionarilor publici ca,de exemplu, revocarea pe considerentul că această măsură presupune că cel supus ei a fost initial legal numit,ceea ce nu est este cazul.

19


CAPITOLUL II ÎNVESTIRE ÎNVESTIREA A ÎNTR-O ÎNTR-O FUNCŢIE FUNCŢIE PUBLICĂ PUBLICĂ II.1 Cadrul general al incadrarii in muncă in Romania şi al numirii în funcţiile publice În titlul II din Constituţia României din 2003 , capitolul II, işi află sediul articolul 41,care poartă denumirea de >Munca şi protecţia socială< care statuează în primul său alineat , faptul că dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar pe de altă parte există libertatea alegerii profesiei şi a locului de muncă. Din conţinutul textului considerăm ca pot fi identificate urmatoarele dimensiuni ale regimului constituţional al dreptului de muncă: a)

face face pa parte rte din catego categoria ria dreptu drepturil rilor or funda fundamen mental talee ale ale cetăţe cetăţeanu anului lui

român român respe respecti ctivv acele acele dreptu drepturi ri a căror căror semnif semnifica icaţie ţie şi au autor torita itate te de deriv rivăă printre

altele şi din faptul că ele , constitue de regulă , obiect al

reglementării Constituţiei Constituţiei sau ale unei legi cu valoare constitutională; constitutională; b)

dreptul la muncă este garantat constitutional .Remarcăm faptul ca

legiuitorul constituant a preferat formularea negativă, dreptul la munca nu poate fin ingrădi ingrăditt , rezultând că existenţa lui este garantă. Prevederea trebuie

coroborată şi cu articolul 53 care reglementează restrângerea exerciţiului unuor drepturi sau a unor liberăţti ,

care ingaduie într-un cadru riguros

determinat de articolul în discuţie , exerciţiul unor drepturi şi al unor dreptăţi să fie îngăduit. c)

garantarea libertăţii de a alege profesia şi de a alege locul de muncă

.Garantarea nu înseamna acces neîngrădit de a ocupa un loc de muncă sau o specia specializ lizare are într-o într-o profes profesie ie an anum umee .Aceas .Această tă ga garan ranţie ţie se po poate ate realiz realizaa în 20


cont co ntex extu tull resp respec ectă tări riii un unui ui cadr cadruu no norm rmat ativ iv care care pe perm rmit itee tran transfo sform rmar area ea aptitudinii declarate în realitate . d)

consacrarea şi garantarea unor drepturi ale salariatilor cum ar fi drepul

la protecţie socială, egalitatea femeii cu a barbatului ,dreptul la negocieri colective; În ceea ce priveşte condiţiile pentru ocuparea funcţiei publice de către o persoană , acestea sun condiţii generale şi condiţii speciale. Condiţiile generale sunt sunt prevazute în art.54 al Legii 188 /1999 republicată şi se referă la următoarele aspecte: - să fie cetăţean român şi să aibă domiciliul în România ; - să cunoască limba română scris şi vorbit; - să aibă 18 ani împliniţi; - să aibă capacitate deplină de exerciţiu; - să fie apt din punct de vedere medical; - să aibă studiile necesare pentru ocuparea funcţiei publice;

uncţ cţia ia pub ubli liccă - dacă fun

impun unee anum umit itee condiţi diţiii spe specific ificee să

îndeplinească aceste condiţii; - să nu fi fost condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni specifice de

lege cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea; fost destituit dintr.o funcţie publică publică sau să nu-i fi fost încetat - să nu fi fost contractul de muncă pentru condiţii disciplinare în ultimii 7 ani; - să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică astfel cum este definită

prin lege. În ceea ce priveşte condiţia de cetăţenie, ocupantul funcţiei publice poate avea cetăţenia română fie dobândită prin naştere fie printr-un alt mod,cu condiţia ca să existe pe tot parcursul exercitării funţiei publice şi în plus, acesta poate deţine deţine şi o altă cetăţenie pe langa langa cea română. 21


Capacitatea deplină deplină de exerciţiu exerciţiu se dobândeşte dobândeşte de obicei la la vârsta de 18 ani iar condiţia condiţia referitoar referitoaree la sănătate sănătate se referă atât partea partea psihică psihică cţât şi partea fizică atunci când probleme legate de fizic ar putea duce la împiedicarea exercitării atribuţiilor funcţiei în condiţii optime. Referitor la cerinţa ca persona care exercită funcţia publică să nu fi fost fost co conda ndamn mnată ată aceast aceastaa a fost fost privit privităă ca o condi condiţie ţie de com compat patibi ibilit litate ate morală 2 , arătându-se că în codul penal sunt ptrevăyute doua situaţii care acop acopeeră aceas ceasttă interd terdic icţi ţiee leg egal alăă , având valo aloarea rea uno norr pede deppse complementare complementare : -

dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat

( art. 64 lit. b) ;

-

dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie de natura

aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii; Pe lânga condiţiile mai sus menţionate, în cadrul legii mai sunt prezentate câteva condiţii condiţii : -

oblig ob ligati ativit vitate ateaa prezen prezentăr tării ii unei unei declar declaraţi aţiii de av avere ere co condu nducăt cătoru orului lui

autorităţii sau instiuţiei la numirea şi eliberarea din funcţie ; -

inexistenţa unei compatibilităţi din cele prevăzute de Legea 161 /2003

sau de legi speciale; -

depunere jurământului de credinţă; Privitor la condiţiile speciale , acestea se regasesc în cuprinsul altor

articole din Legea 188 /1999 sau în alte reglementări speciale şi se referă la limita de vârstă, studii de speciaitate, vechime în funcţie, condiţia fizică, reputaţia şi moralitatea neştirbită. etc..

2

I SANTA I., Drept administrativ administrativ şi ştiinţa administraţiei, administraţiei, vol. I, 2002, op. Cit.,p.105

22


Pe lângă condiţiile mai sus menţionate pentru ocuparea unei funcţii în legislaţie mai sunt prevazute şi alte elemente restrictive de exercitare a acestei funcţii cum ar fi incompatibilităţile. incompatibilităţile. Acestea reprezinta restrangeri ale dreptului de a ocupa o anumita functie sau altfel spus , conditii speciale privind ocuparea unei anumite functii.Unele incompatibilit incompatibilitati ati sunt prevazute prevazute chiar de principalul principalul izvor de de drept al mun muncii cii iar ratiunea lui esre ocrotirea ocrotirea unor anumite anumite caregorii caregorii socio profesionale(femei, tineri etc). etc). Dacă în cazul salariatului stabilirea unor incompatibilităţii incompatibilităţii reprezintă o situaţie de excepţie,în cel al funcţionarului public ele reprezintă regulă cea mai mare parte a demnităţilor şi a funcţiilor publice presupune existenţa unor incompatibilităţii unele din ele stabilite chiar de normele constituţionale sau de legile la care trimit acestea. Din Din actu actual alul ul stat statut ut al func funcţi ţion onar aril ilor or

publ pu blic icii sunt sunt de rema remarca rcatt

următoarele categorii de incompatibilităţii: incompatibilităţii: - calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice funcţie publică,cu excepţia calităţii de cadru didactic. - funcţionarii publici nu pot deţine funcţii în regiile autonome,societăţile comerciale ori în alte unităţi unităţi cu scop lucrativ. - funcţionarii publici nu pot exercita la societăţile comerciale cu capital privat activităţi cu scop scop lucrativ care au legătură legătură cu activităţile ce le revin revin din funcţiile publice pe care le deţin si nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia pe care o îndeplinesc. - funcţionarii publici civili din ministerele privind apărarea naţională,ordinea publică şi siguranţa naţională,pot fi aleşi sau numiţi pentru exercitarea unei funcţii de demnitate publică. 23


II.2 Elemente specifice specifice ale investirii funcţionarului funcţionarului public Unul dintre principiile care guvernează această materie este principiul egalităţii şanselor de admisibialitate într-o funcţie publică

consacrată pentru

prima dată prin articolul 6 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Cetăţeanului. El derivă in altul,mmai general,asezat la baza funcţionării statelor moderne si consacrat în majoritatea constituţiilor din aceste state şi anume egalit egalitate atea a tuturo tuturorr în faţa faţa legii legii si autori autorităţi tăţiilo ilorr public publicee fără privile privilegii gii şi discriminări.

Şi Cont Contit ituţ uţia ia no noas astr trăă îl prev preved edee în arti artico colu lull 16 16,a ,ali lini niat atul ul

1,completat şi întărit cu acela că ,,Nimeni ,,Nimeni nu este este mai presus de lege lege”(alin.2). Condiţii de acces într-o funcţie publică.

Prin instituirea unor astfel de condiţii,legiuitorul urmăreşte mai multe scopuri,de exemplu,condiţia exemplu,condiţia ocupării unei funcţii publice de către o persoană care are calitatea calitatea de cetăţean al statului respectiv,eliminarea respectiv,eliminarea riscului privind pătrunderea incompetenţelor incompetenţelor şi selectarea celor mai apţii să îndeplinească funcţii publice. Izvo Izvoru rull aces acesto torr con ondi diţi ţiii îl repr reprez ezin intă tă în major ajorit itat atea ea stat statel elor or Constituţia,care consacră principiilor generale,dezvoltate de reglementări de cadru care poartă în majoritatea cazurilor denumirea de statut, statut,reprezentând ansamblul de reguli care privesc situaţia juridică a funcţionarului. funcţionarului. In doctrina occidentală contemporană,problema condiţiilor de acces la o funcţie publică nu este considerată ca esenţială pentru regimul juridic al funcţiei publice.Acestea pot fi concepute fie ca excepţii de la principiul

24


egalităţii de acces la o funcţie publică ,fie ca o modalitate de exprimare a principiului recutării recutării pe bază de merit. Condiţiile de acces se împart în 2 categorii,în funcţie de criteriul puterii de aprecire a autorităţiilor autorităţiilor publice: a)

condiţii de acces obiective,caracterizate prin aceea că autoritatea se

limite limitează ază să ve verif rifice ice doar doar da dacă că cel care care candid candideaz eazăă le îndepl îndepline ineşte şte sau nu,fără a putea să facă o apreciere proprie existenţa unei diplome care atestă o anumită pregătire profesională ,a unui certificat medical privind starea de sănatate etc. b)

condiţii de acces subiective,care permit o largă aptitudine de apreciere

din partea autorităţii autorităţii administrative,în administrative,în funcţie de natura natura funcţiei ce urmează urmează a fi îndeplinită sau de calitaţiile personale ale fiecărui candidat,pe care auto au tori rită tăţi ţiil ilee pu pubblice lice sunt sunt ch chem emat atee să le ve veri rifi fice ce.. În acea aceast stăă mater aterie ie administraţia are o mare largheţe în a decide,fundamentată pe libertatea ei de opinie,pe puterea ei discreţional. Condiţia ca persoanele care îndeplinesc funcţii şi demnităţii publice să aibă aibă num umaai cetăţe tăţeni niaa rom română nă,,rep reprezi rezinntă o constan stantă tă a reg regimul imului ui constituţional al funcţiei publice în mai toate statele lumii. Articolul 16 din actuala Constituţie revizuită poate fi calificat ca sediu gener ge neral al atât atât pentru pentru princ principi ipiul ul egalită egalităţii ţii şanselor şanselor de acces acces

la o funcţi funcţiee

publică,dedus din principiul general al egalităţii tuturor în faţa legii,cât li pentru condiţia ceteţăniei, element sine qua non non pentru ocuparea unei funcţii sau demnităţii publice. Textul prevede că funcţiile funcţiile şi demnităţiil demnităţiilee publice,civ publice,civile ile sau militare militare pot fi ocupate ocupate de persoanele persoanele care au au cetăţenia cetăţenia română română şi domiciliu domiciliull în ţară.

Dispo ispozi ziţi ţiaa aric aricol olul ului ui 16 se impu impune ne a fi co coro robo bora rată tă şi cu cea cea a articolului 50,care are 2 alineate ,primul alineat consacră caracterul sacru al 25


fidelităţii faţă de ţară,iar cel de-al doilea prevede că cetăţenii cetăţenii cărora le sunt încrediinţate functii publice precum şi militarii răspund de îndeplinirea cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi în acest scop,vor depune jurământ cerut de lege,.

Condiţia generală generală sau specială specială a vârstei nu este este suficientă întodeauna întodeauna pentru ca persoana să poată ocupa o funcţie publică. Ei i se adaugă existenţa deplinei capacităţi de exerciţiu care înlătură de la posibilitatea ocupării unei funcţii publice,interzişi judecătoreşţi. Această condiţie este prevăzută si de actualul statut,în articolul 6 literele ,, c” si ,,d” Condiţ Condiţia ia sexulu sexuluii .

Articolu Articolull 4 din Constitu Constituţia ţia României României,inti ,intitula tulatt ,,

Unita Un itatea tea Popo Poporul rului ui si eg egali alitat tatea ea între între cetăţe cetăţeni, ni,,, co consa nsacră cră;; în aline alineat atul ul al doilea ,dispoziţia potrivit căreia în România, patria comună şi indivizibilă indivizibilă a tuturor cetăţenilor,nu se face nici o deosebire de rasă,naţionalitate,de origine

etnică,limbă,religie,sex,opinie,apartenen etnică,limbă,religie,sex,opinie,apartenenţă ţă politică,avere politică,avere sau origine socială. Coroborând

această

dispoziţie

cons co nsti titu tuţi ţion onal al,d ,des espr prin inde dem m co conc nclu luzi ziaa

cu

alt

principiu

că în oc ocup upar area ea un unei ei func funcţi ţiii sau sau

demn de mnit ităţ ăţii pu publ blic icee ap apar arte tene nenţ nţaa la un sex sex an anum umee nu po poat atee co cons nsti titu tuii un impediment sau,dimpotrivă o favoare. De la regula egalităţii la acces al femeii şi al bărbatului există unele excepţii,care derivă fie din specificul profesiunii respective(ex: funcţia de preot care poate fi îndeplinită îndeplinită doar de un bărbat),fie din lege,fie din ambele (în (în învă învăţă ţămâ mânt ntul ul preş preşco cola larr func funcţi ţiaa de ed educ ucat atoa oare re este este înde îndepl plin init ităă de femei,deşi actualul statut al personalului didactic nu conţine nici o prevedere în acest sens).

26


Ca o caracteristică generală,excluderea femeilor trebuie să fie deci impusă de specificul funcţiilor şi să constituie excepţia de la regulă care este admisibilitatea. Condiţia studiilor.

Statutul din 1923 nu reţinea printre condiţiile de

acces la o funcţie publică pe cea a studiilor. În actualele condiţii când funcţia publică a devenit una dintre problemele cele mai controversate din ştiinţa administraţiei,mai administraţiei,mai exact problema problema formării funcţionarului,condiţia funcţionarului,condiţia studiilor studiilor nu poate fi ignorată nici de legislaţie,nici legislaţie,nici de doctrină. Problemele pe care le are de rezolvat administraţia publică,mai publică,mai ales în aceste vremuri,nu se pot realiza decât cu funcţionarii publici care au o temeinică pregătire generală şi de specialitate. Preluând o formulare consacrată occidentală,se poate afirma că prin intermediul condiţiei studiilor se concretizează o condiţie mai generală,aceea a aptitudinilor intelectuale impuse viitorilor funcţionari publici,alături de aptitudinile fizice. România s-a înscris şi din acest punct de vedere în preocuparea de a-i pregăti,în şcoli specializate,pe cei care urmează să devină funcţionari publici. Pot fi identificate trei categorii de astfel de instituţii: a)

învă învăţă ţămâ mânt ntul ul univ univer ersit sitar ar de dur durat atăă (trei (trei ani ani)) sub for forma ma col coleg egii iilo lor, r,at atât ât

stat cât şi particulare; b)

învăţământul învăţământul universitar de durată normală (facultăţi de profil sau

şcoli superioare de ştiinţe politice şi/sau administrative,de asemenea de stat sau particulare autorizate); c)

învă învăţă ţămâ mânt nt po post st un univ iver ersi sita tar, r,de de pâ până nă la do doii ani ani..

27

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca Prestarea Prestarea Jurământulu Jurământului. i.

Jurisprudenţa din perioada interbelică a fost

inconsecv inconsecventă entă în ceea cea priveşte priveşte caracterul caracterul definitori definitoriuu al jurământu jurământului lui pentru regimul funcţiei funcţiei publice. Doc octr trin inaa l-a l-a cali califi fica catt drep dreptt prom romisiu isiune ne sole solemn mnăă va resp respec ecta ta organizarea de stat în forma forma sa actuală,că nu va va face nici un act act împotriva împotriva ei şi că va îndeplini obligaţiile de serviciu. Actuala noastră Constituţie tranşează această divergenţă a doctrinei şi jurisprudenţei,statuând jurisprudenţei,statuând că jurământul este un element esenţial pentru dobândirea calităţii de funcţionar public. Avem în vedere articolul 50,alineatul 2 care prevede că cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice răspund de îndeplinirea cu bună credinţă a sarcinilor ce le revin,în acest scop vor depune jurământul cerut de lege.

Statu Statutul tul funcţi funcţiona onaril rilor or pub publi lici, ci,în în artico articolul lul 55(l), 55(l),pre preve vede de că la da data ta numirii în funcţie, funcţionarul funcţionarul public definitiv definitiv depune depune jurământ jurământul ul de credinţă credinţă în faţa conducătorului autorităţii sau instituţiei publice şi în prezenţa a doi martori,dintre care unul va fi conducătorul compartimentului sau instituţiei publice publice .

În

actu actual alul ul stat statut ut ca o con condi diţi ţiee

majo ma joră ră este este pre prevă văzu zută tă ,lip ,lipsa sa

antecedentelor penale,trebuie făcută o distincţie între condiţia subiectivă a unei moralităţi şi reputaţii ireproşabile şi condiţia obiectivă a lipsei unor antecedente penale care să-l facă incapabil cu funcţia pe care urmează să o îndeplinească. Condiţiil Condiţiilee subiectiv subiective,sun e,suntt acele condiţii condiţii care lasă autorităţ autorităţii ii o largă putere în a aprecia profesii. profesii. Acest Acest din urmă aspect aspect nu este lipsit lipsit de importanţă importanţă,pen ,pentru tru că există unele funcţii care impun un anumit temperament. Probleme deosebite ridică 28


şi co cond ndiţ iţia ia subi subiec ecti tivă vă a un unei ei mo mora rali lită tăţi ţi acce accept ptab abil ilee sau sau a ap apti titu tudi dini niii caracterului,cerută expres ori impusă de doctrină în mai multe ţări. Deşi fondul condiţiei este acelaşi,modul de definire este altul ,de exemp exemplu lu în Belg Belgia, ia,se se vorbe vorbeşte şte despre despre o buna moralitate moralitate sau conduită ireproşabilă ireproşabilă ,

în Danemarca,despre o bună reputaţie,iar în Grecia despre o

moralitate convenabilă. Legislaţia din ţara noastră a fost consecventă în a mai impune viitorilor funcţionari condiţia moralităţii,care

îi exclude pe cei

care au suferit pedepse infamante sau săvârşesc fapte care atrag oprobriul public. Condiţia loialismului.

Reprezintă o condiţie de dată mai recentă,mai

precis după anii ,,50, când s-au instaurat în Europa occidentală occidentală regimuri democratice,când un nou tip de loialism a înlocuit vechiul loialism politic cunoscut în mai multe ţări din această parte a lumii lumii (ex. este vorba de Italia lui Mussolini ,Germania lui Hitler,sau Spania lui Franco). Loialismul reprezintă în egală măsură,în toate statele membre ale Uniunii Europene, nu doar o condiţie impusa pentru admisibilitatea într-o funcţie publică, dar şi una din primele îndatoriri ale funcţionarilor, in ciuda import important antelo elorr diferen diferenţe ţe de formul formulare are..

În Germa Germania nia,, co condi ndiţia ţia genera generală lă a

loialismului este impusă impusă prin statut. statut. Având dublu statut, de condiţie de admisibilitate şi de îndatorire fundam fundament entală ală a cetăţe cetăţeni nilor lor rămâne rămâne de discu discutat tat în ce măsură măsură loial loialism ismul ul candidatului poate influenţa admiterea lui într-o funcţie publică. Au existat momente în istoria unor state când s-au instituit modalităţi prin care să împiedice pătrunderea în rândul funcţionarilor publici a celor care erau fideli unor doctrine periculoase pentru ordinea constituţională. constituţională. Condiţii speciale de acces la o funcţie publică.

Sunt acele condiţii care

se impun de către legiuitor,în consideraţiunea unor funcţii sau demnităţi 29


publice. În tradiţia României,s-a României,s-a impus ca pentru funcţia de ministru al apărări sau de Interne să fie numiţi militari de carieră,iar pentru Ministerul Justiţiei,de asemenea tradiţional,au fost numiţi jurişti. O proble problemă mă deoseb deosebit ităă naşte naşte cunoaş cunoaştere tereaa limb limbii ii român române. e. Actual Actualul ul stat statut ut prev preved edee ex exppres res la arti artico colu lull 6 lite litera ra ,,b” ,,b”,, cu cuno noaş aşte tere reaa limb limbii ii române,scris şi citit,ca o condiţie condiţie de admisibilitate admisibilitate într-o într-o funcţie publică. publică. O altă altă condi condiţie ţie specia specială, lă,pre prevăz văzută ută de artic articolu olull 90 din din Legea Legea ad admin minist istraţ raţiei iei publice locale nr. 215/2001 se referă la unităţile administrativ-teritoriale administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 % din numărul locuitorilor. Articolul amintit prevede ca în serviciile publice care au relaţii cu cetăţenii să fie încadrate şi persoane care cunosc limba maternă a minorităţii respective.

II.3 Modalităţi de de recrutare recrutare într-o funcţie publică Din totd totdeeau auna na doctrin trinaa a aco cord rdaat un rol rol prim rimordia rdiall analize lizeii problemelor care vizează vizează recrutarea funcţionarilor publici. publici. Reprezintă un adevăr cu valoare de constantă faptul că egalitatea de acces la o funcţie publică nu semnifică dreptul de acces pentru toţi,trebuie să se aleagă între candidaţi. Semnificaţia şi motivaţia acestei acţiunii constă în două elemente: - se realizează departajarea între candidaţi; - se aleg dintre aceştia cei mai capabili,cei care corespund cel mai bine

exigenţelor postului respectiv.

30


Recrut crutaarea rea

fun funcţion ţionaaril rilor

pub ubli lici ci

în

con onccep epţi ţiaa

occid ciden enttală ală

contemp contemporană orană presupun presupunee două dimensiu dimensiuni,di ni,dinn întrepăt întrepătrunde runderea rea cărora cărora se realizează o selecţie care corespunde şi scopului legiii şi celui al funcţiei publice:dimensiunea politică, prin prin care se au în vedere principiile care trebuie respectate pentru a se realiza cea mai bună alegere; dimensiunea juridică, aceasta concretizând mijloacele tehnico-juridice pentru ca modelul ei de derulare să corespundă rigorilor legii. În istorie au fost practicate mai multe sisteme de recrutare. Un prim procedeu a fost cel al eredităţii sau sexualităţii practicat în tradiţionalista Anglie până aproape de zilele noastre,unele reminiscenţe conservându-se încă. Un al do doil ilea ea a fost fost cel cel prin prin trag trager eree la sorţ sorţi, i,ca care re s-a s-a bu bucu cura ratt în democr dem ocraţi aţiile ile grece greceşti şti de o ma mare re apreci apreciere ere,de ,deoar oarece ece înlăt înlătura ura arbitr arbitrari ariul ul şi favoritismul când existau mai mulţi candidaţi din care urma să se aleagă unul. El prezenta în schimb un dezavantaj fundamental, şi anume faptul că nu ţinea cont de aptitudinile şi capacitatea fiecărui candidat. Cel de-al treilea sistem l-a reprezentat reprezentat cel al numirii numirii de către superiorul superiorul ierarhic . Dezavantajul lui fundamental consta în faptul că, bazându-se aproape exclusiv pe puterea discreţionară a şefului ierarhic,el nu elimină favoritismul şi arbitrariul. De aceea,în timp s-au căutat soluţii de limitare a puterii discreţionare a celui investit cu drept de numire. Cons Consti titu tuţi ţiaa Româ Români niei ei co cons nsac acră ră ex expr pres es do două uă din din proc proced edee eele le de recrut recrutare are într-o într-o funcţ funcţie ie pu publi blică că sau dem demnit nitate ate pub public lică:ă:- numirea şi/sau alegerea într-o funcţie sau demnitatea publică.

31


Cu priv privir irea ea la un unel elee cate catego gori riii de func funcţi ţion onar arii pu publ blic icii aleş aleşi, i, lege legeaa dispune că etapa alegerii este urmată de validarea celor care au câştigat alegerile. Astf Astfel el Lege Legeaa ad admi mini nist straţ raţie ieii pu publ blic icee loca locale le prev preved edee că aleg aleger erea ea primarilor este validată în termen de 20 de zile de la data alegerilor ,de către un jude judecă căto torr de semn semnat at de preş preşed edin inte tele le Jude Judecă căto tore reşt ştii în a căre căreii rază rază teritorială se află comuna sau oraşul. Concursul reprezintă,în sistemul francofon,dreptul comun în materia recrutării într-o funcţie publică. Doctr Do ctrina ina francez francezăă este este unanim unanimăă în a recuno recunoaşt aştee că do două uă princip principii ii guvernează actualul mod de recrutare în funcţie publică: unul împărtăşeşte concepţia concepţia mod modernă ernă despre despre adm administ inistraţie, raţie,potriv potrivit it căreia căreia agenţii agenţii tei trebuie trebuie aleşi aleşi în funcţ funcţie ie de capaci capacitat tatea ea lor,ia lor,iarr celăla celălalt lt satisf satisface ace cerinţ cerinţaa asigur asigurări ăriii egalităţii tuturor cetăţenilor în accesul lor la sarcinile publice. Revenind la sistemul românesc şi având în vedere dispoziţiile deja invoca invocate, te,pre precum cum şi concep concepţia ţia statut statutulu ului,d i,desp esprin rindem dem co concl ncluzi uziaa că şi în legi legisl slaţ aţia ia româ române neas ască că,c ,con oncu curs rsul ul repr reprez ezin intă tă drep dreptu tull co comu munn în ma mate teria ria recrutării într-o funcţie publică. Concursul se organizează în acel moment când se înscriu mai multe persoane pentru ocuparea funcţiei vacante,iar examenul în momentul când,pentru ocuparea funcţiei respective,s-a înscris o singură persoană. Din punct de vedere al procedurii desfăşurate,concursul presupune parcurgerea mai multor etape: etape: a)

existenţa unui post vacant şi declararea lui oficială a acestei

vacanţe,pentru declanşarea formalităţii necesare ocupării lui; b)

înscrierea candidaţilor candidaţilor la concurs;

c)

num nu mirea irea co comi misi siei ei care care va ver verif ific icaa pe pe can candi dida daţi ţi:: 32


d)

desf de sfăş ăşur urar area ea propr propriu iu-z -zis isăă a co conc ncur ursu sulu lui, i,ca care re de reg regulă ulă cu cupr prin inde de faza faza

scrisă şi faza orală; e)

stab stabil iliirea rea rez rezul ulttatel atelor or fin final alee ale ale co conc ncur ursu sulu luii;

f)

pub ubli liccare area rez rezulta ultattelo elor conc ncur ursu sulu luii;

g)

num nu mirea irea în în func funcţi ţie, e,în în baz bazaa rezu rezult ltat atel elor or con concu curs rsul ului ui;; Litigiile apărute în urma desfăşurării concursului sunt soluţionate

de către instanţele de contencios administrativ. administrativ. Statutul funcţionarilor publici instituie procedura investirii în trepte,în sensul următor: -

după promovarea examenului sau concursului,cel numit are calitatea

de debutant; -

funcţionarul este definitivat,după expirarea perioadei de debut în urma

unei examinări de către o comisie,care poate să propună fie definitivarea,fie prelungirea perioadei de debut ( nu mai mult de 2 ani) sau eliberarea de funcţie. Statutul Statutul

Între dobâ dobândi ndirea rea statu statutul tului ui candidatu candidatului lui admis. admis. Între

de

funcţionar public şi promovarea concursului nu există întodeauna o legătură directă în timp. În majorit majoritate ateaa

sistem sistemelo elor,se r,selec lecţia ţia nu antren antreneaz eazăă în mo modd automa automatt

numirea într-un post dar şi această numire, când are loc,nu intervine cel mai adesea decât după probă. Din punct de vedere al corelaţiei dintre selecţie şi numire,pot fi identificate trei categorii de ţări. Ţări în care numirea numirea se suprapune suprapune până până la identificare identificare cu ultima ultima fază de selecţie promovată,cât şi selecţia propriu-zisă fiind efectuate pe aceiaşi autoritate. În această situaţie este imposibil ca o persoană să fie selecţionată şi să nu fie numită. Astfel de ţări sunt Danemarca,Grecia,Ţările de Jos.

33


Ţări în care legătura între selecţie şi actul de numire nu este directă datorită faptului că o autoritate face selecţia şi o alta numire. În această situaţie se găsesc ţări ca Irlanda,Regatul Unit, unde selecţia se realizează de o co comi misie sie specia specială lă pe pentr ntruu funcţi funcţiaa pub public lică,d ă,dar ar num numire ireaa se face face de către către administraţie,la propunerea comisiei respective. Ultima grupă de ţări are o oarecare asemănătoare cu cea anterioară ,dar şi particularităţi. Este vorba de state în care numirea nu se face de către autoritatea care a selecţionat viitorii funcţionari publici. În această categorie se încadrează ţările Portugalia,Italia în care se practică sistemul funcţionarilor de rezervă. Persoanale admise sunt înscrise pe nişte liste speciale de rezervă,care foarte interesant nu sunt valabile pe timp nelimitat. Caracterul limitat la valabilităţii lor pare firesc având în vedere faptul că exigenţele funcţiei publice sunt în devenire,iar o persoană apreciată ca aptă ap tă să oc ocup upee o func funcţi ţiee la un mom omen entt da datt po poat atee de deve veni ni,î ,înt ntrr-un un timp timp determinat,incapabilă determinat,incapabilă să facă faţă unui nou sistem de cerinţe. Interv Intervine ine de aseme asemenea nea putere putereaa discre discreţio ţionar narăă a ad admin minist istraţi raţiei, ei,car caree poate merge,ca în Italia,până la posibilitatea de a schimba ordinea de clasament. Raportându-ne la sistemul românesc,în conformitate cu reglementările speciale adoptate,apreciem coexistenţa primelor două sisteme,existând: sisteme,existând: a)

o prim primăă categ categor orie ie de func funcţi ţiii pu publ blic icee în care care autor autorit itat atea ea face face sele selecţ cţia ia

este cea care şi numeşte; b)

o altă categorie,în care o autoritate face selecţia ţi o alta,ierarhic

superioară superioară sau aflată aflată în alte raporturi raporturi faţă de prima,numirea prima,numirea.. În procesul procesul de selecţie este implicată însă prin reprezentanţi şi autoritatea care numeşte.

34


O discuţ discuţie ie aparte aparte se impun impunee a fi făcută făcută în ceea ceea ce prive priveşte şte statu statutul tul celu celuii care care a prom promov ovat at un co conc ncurs urs sau sau exam examen en,, după după caz caz,, pu putâ tând nd fi fi identificate două situaţii. situaţii. Într-o Într-o primă primă situaţie se încadrează încadrează cei care , după promovarea examenului examenului sunt numiţi cu statut de debutanţi , termen pe care îl consacră actualul proiect de statut; după expirarea perioadei de debutat vor susţine un examen pe care dacă îl promovează, dobândesc un statut definitiv, sau sau dimpotrivă dimpotrivă sunt eliberaţi eliberaţi din funcţie sau sau are loc loc o prelungire a statut statutulu uluii de debuta debutant nt , în cea de-a doua doua situaţi situaţiee se află află cei care, care, după promovarea examenului, concursului dobândesc un statut definitiv. De exemplu secretarul Consiliului Consiliului Local sau sau Judeţean , funcţiile didactice didactice din învăţământul universitar etc. Cât Cât prive priveşte şte statutul Europaa statutul juridic al persoanei persoanei selecţionate selecţionate,, în Europ situaţia quasi definitiv este că între momentul reuşitei la concurs şi cel al dobândirii statutului de funcţionar definitiv există o întindere variabilă în timp. Perio Perioad adaa dife diferă ră de la o ţară ţară alta alta şi în cadr cadrul ul acel acelei eiaş aşii ţări ţări,e ,exi xist stăă diferenţe în funcţie de nivelul nivelul funcţiei publice.De publice.De exemplu,în Belgia Belgia este un an pentru candidaţii aflaţi pe primul nivel şi de şase luni pentru ceilalţi. În Italia variază între douăsprezece şi cincisprezece luni. În Ţările de Jos se întinde până la doi ani maximum,iar în Grecia până la cinci ani. Situaţia este cu atât mai variată,cu cât ne raportăm la un stat federal. În Elveţia,se pendulează între regimul contractual şi cel statutal, cum am mai arătat, mai mult chiar în cadrul aceluiaşi canton întâlnim diversitatea de regimuri juridice aplicabile,coexistenţa aplicabile,coexistenţa atât a regimului r egimului de drept public cât şi a celui de drept privat,ori a contractului administrativ,simultan cu contractul individual de muncă. În Germania, stat de asemenea federal am arătat că

35


funcţia publică se bucură de un statut solid,de un prestigiu indiscutabil,care o plasează deasupra multor multor altor profesiuni. Într-un stat neeuropean,dar influenţat puternic de concepţia unei ţări europene a cărei colonie a fost ( de exemplu, Tunisia), a fi funcţionar în această ţară africană înseamnă o sursă de prestigiu,de consideraţie şi de privilegii,din care îşi trage trage seva aşa-numita ,, burghezie burghezie administrativă”. administrativă”. Autorităţi Autorităţi compet competente ente să munceasc muncească ă în funcţii sau demnită demnităţi ţi publice. publice.

Parl Parlam amen entu tull rep reprezi rezint ntă, ă,po potr triv ivit it arti artico colu lullui 61 61,, alin alinia iatu tull 1 din din Constituţ Constituţia ia din 199 19911 revizuită revizuită,org ,organul anul reprezenta reprezentativ tiv suprem suprem al popo poporului rului român şi unica legiuitoare a ţării. Printre atribuţiile sale este şi aceea de a se implica în constituirea anumitelor autorităţi publice,prin numirea şefilor acestor autorităţi sau a altor membri ai lor. Această atribuţie o exercită fie singur,fie implicând şi alte autorităţi publice care fac propuneri. propuneri. Astf stfel potriv trivit it arti artico collului ului 23 din Legea nr. 14 14/1 /19992 priv rivind ind organizarea şi funcţionarea S.R.I., Parlamentul numeşte directorul S.R.I. la propunerea Preşedintelui. Preşedintelui. Preşedintele este prima autoritate investită de legiuitorul constituant cu dreptul de a numi în funcţii publice avem în vedere articolul 94,litera c, potrivit căreia Preşedintele numeşte în funcţii publice în condiţiile stabilite de lege. Dispoziţia trebuie coroborată cu articolul 99, aliniatul 2, rezultând că decretele Preşedintelui de numire în funcţii publice nu trebuie contrasemnate contrasemnate de Primul Ministru, exercitând această atribuţie independent de existenţa unui control parlamentar indirect realizat ulterior.

36


Guvernul, Guv ernul,confo conform rm Constituţie Constituţieii din 2003 consacră consacră un executiv executiv bicefal,în care unul din cei doi şefi este Preşedintele,iar celălalt este Guvernul; ambii şefi au în competenţa lor materială atribuţia de a numi în funcţii publice. În ceea ce priveşte Guvernul,această atribuţie este dedusă prin statutul său constituţional consacrat de articolul 101,alineatul 1, în conformitate cu care Guvernul,potrivit programului său de guvernare acceptate de Parlament are două misiuni esenţiale: - asigură realizarea politicii interne li externe a ţării; - exercită conducerea generală a administraţiei publice. În calitate de autoritate centrală a administraţiei publice Guvernul îşi îndeplineşte cea de-a doua misiune de conducere a administraţiei, din care derivă atributul său de a numi în funcţii publice. Primul Ministru ocupă poziţia de şef al Guvernului,potrivit articolului 106,presupune şi atribuţia de a face numiri în funcţii sau demnităţi publice. Primul Ministru numeşte o serie de demnitari sau înalţi funcţionari publici: Secretarul general al Guvernului,conducătorii Guvernului,conducătorii organelor centrale ale adm ad minist nistra raţţiei iei

pub ubllice

din

subo subord rdin ineea

Guv uveernu rnului lui

(al (altel tele

decât

ministerele),secretar de stat etc. Competenţa premierului în acest domeniu poate îmbracă practic două două forme: - forma propunerii,de exemplu,remanierea guvernamentală sau numirile în caz de vacanţa a postului; postului; - forma numirii propriu-zise. Regimul Regimul juridic juridic al actului actului de numire numire şi de alegere alegere în funcţia funcţia publică publică..

Actu Actull de nu num mire ire repr reprez ezin intă tă un act act juri juridi dicc un unil ilat ater eral al em emis is de o autoritate publică sau de un agent autorizat să presteze un serviciu public,la

37


respectarea căruia persoana fizică se obligă prin jurământ,prin care i se conferă acesteia calitatea de funcţionar public. Din definiţie rezultă următoarele trăsături ale actului de numire într-o funcţie publică,pe care le vom prezenta comparativ cu cele ale contractului individu individual al de mun muncă,în că,în accepţiun accepţiunea ea de înţelegere înţelegere încheiată încheiată în scris între o persoană fizică pe de o parte,şi un patron,pe de altă parte,prin care prima se obli ob ligă gă a pres presta ta mu munc ncaa prev prevăz ăzut utăă în co cont ntra ract ct iar iar secu secund ndul ul să-i să-i asig asigur uree persoanei încadrate condiţii corespunzătoare pentru buna desfăşurare a activităţii,deplina activităţii,deplina protecţie şi securitatea muncii şi o să o resemneze în raport cu munca prestată potrivit clauzelor contractului. Prima trăsătură comună celor două instituţii la care ne raportăm,este aceea că actul de numire este un act juridic, juridic,adică o manifestare de voinţă făcută cu scopul de a da naştere ,a modifica şi a stinge drepturi şi obligatii. Drepturile şi obligaţiile pe care le naşte actul de numire alcătuiesc conţ co nţin inut utul ul rapo raport rtul ului ui juri juridi dicc de func funcţi ţiee pu publ blic ică. ă. Acte Actele le em emise ise de un funcţionar public numit, care nu a depus jurământul,sunt lovite de nulitate. Statutul de funcţionar public dobândeşte din momentul numirii şi se exercită din momentul momentul depunerii jurământului. În textul constituţional,care fundamentează în cea mai mare măsură teza noastră este articolul 54 alineatul 2 care prevede că Cetăţenii Cetăţenii cărora le sunt încredinţate încredinţate funcţii publice, precum şi militarii,răs militarii,răspund pund de îndeplinire îndeplinirea a cu credinţă a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop,vor depune jurământul cerut de lege.

Mini Minist ster erul ul are are aces acestt stat statut ut din din mo mome ment ntul ul nu numi miri riii sale sale de cătr cătree Preş Preşed edin inte te.. Dar nu îşi îşi po poat atee înde îndepl plin inii man anda dattul da dacă că nu şi-a şi-a de depu puss jurământul.

38


Cea Cea de de-a -a do doua ua trăsă trăsătu tură ră,p ,pri rinn care care actu actull de nu numi mire re se dist distin inge ge de contractul individual de muncă,este că voinţa juridică pe care o exprimă are,cum are,cum spuneam spuneam,, caracter admi mite tere reaa acce accept ptări ăriii de cătr cătree caracter unilateral unilateral , cu ad funcţionar,care se realizează în momentul prestării jurământului. Actul de numire are caracter unilateral în sensul că din momentul emiterii sale se naşte raportul de funcţie publică şi se dobândeşte statutul de funcţionar. Însă statutul rămâne o abstracţiune dacă el nu poate fi exercitat şi în acest lucru se poate poate îndeplini îndeplini abia după ce a fost depus depus jurământu jurământull de către cel numit. Cea de-a treia trăsătură a actului este caracterul său formal. Spre deoseb deosebire ire de contrac contractul tul indiv individu idual al de mun muncă, că,ace acesta sta av având ând un caract caracter er consensual,încheiat solo consensu, forma scrisă scrisă fiind fiind cerută cerută doar doar de al consensu, iar forma probationem probationem,, actul de numire în funcţie poate îmbrăca doar forma scrisă.

Acea Aceast stăă trăs trăsăt ătur urăă se de dedu duce ce din din ch chia iarr na natu tura ra actu actulu lui, i,ac acee eeaa de a reprezenta un act care,după autoritate care îl emite,reprezintă un act de drept administrativ. Actul de numire în funcţie fiind o manifestare de voinţă făcută în cons co nsid ider eraaţiun ţiuneea

uneei un

perso ersoan anee

fizi fizice ce determ termin inat ate, e,ar aree

un carac aracte ter r

personal,care vizează deci aptitudinile fizice şi psihice ale unei anumit subiect de drept privat,care prin numire,dobândeşte statutul de subiect de drept public. O altă trăsătură a actului de numire în funcţie vizează calitatea organului emitent ,care

este o autoritate publică,putând fi un agent privat

autorizat. Este vorba despre un raport juridic atipic de funcţie publică. Atâta timp timp cât cât recuno recunoaşt aştem em existe existenţa nţa servi servicii ciilor lor pu publi blice ce presta prestate te de struct structuri uri 39


privat,asimilate celor prestate de un organ public,trebuie să admitem că şi personalul încadrat în aceste structuri private are un statut juridic asimilat funcţi funcţiona onarul rului ui pub public lic,ca ,care re însă însă nu se identi identific ficăă cu cel al funcţi funcţiona onarul rului ui public,ceea ce ne îngăduie îngăduie să-i numim funcţionari funcţionari atipici. Putem conchide că funcţionarul public este,din punct de vedere al orga organu nulu luii care care l-a l-a nu num mit şi în care care îşi îşi de desf sfăş ăşoa oară ră acti activi vita tate tea, a,de de do două uă categorii: -

funcţionarul public care face parte dintr-un organ public;

-

uncţionarul public care face parte dintr-o structură privată autorizată. Actul de alegere reprezintă instrumentul juridic prin intermediul căruia poporul ca deţinător al suvernanităţii, îşi alege reprezentanţii. Poate fi vorba despre reprezentativitatea la nivel naţional şi la nivel

local. Articolul 37 din Constituţie consacră unul din drepturile fundamentale ale cetăţeanului român,şi anume dreptul de a fi ales. Poate fi aleasă orice persoană fizică,impunându-se îndeplinirea a două condiţii cumulative,şi anume să fie numai cetăţean român,neputând fi apatrid sau cu dublă cetăţenie şi să aibă domiciliul în România. Poate fi ales orice cetăţean român care are drept de vot. Potrivit articolului 36,acesta se dobândeşte la împlinirea vârstei de 18 ani şi de le nu se bucură debilii alienaţii mintal,cei puşi sub interdicţie şi persoanele cond co ndam amna nate te prin prin ho hotă tărâ râre re jude judecă căto tore reas ască că de defi fini niti tivă vă la pierd ierder erea ea drepturilor electorale. Cât priveşte vârsta cerută pentru a fi ales,constatăm că legiuitorul,atât cel constituant cât si cel organic a impus condiţii speciale în acest domeniu. Primarii pot fi aleşi la împlinirea vârstei d 23 ani. Această vârstă minimă trebuie împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

40


CAPITOLUL III MODIFICAREA RAPORTULUI DE SERVICIU A FUNCŢIONARULUI PUBLIC III.1 Generalităţi Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părinţilor. Cu titlu de excepţie,modificarea excepţie,modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul muncii. Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a)

durata contractului;

b)

locul muncii; muncii;

c)

felul muncii;

d)

condiţiile de muncă;

e)

salariul;

f)

timpul de muncă ţi timpul de odihnă 3. Locul Locul mu munci nciii po poate ate fi mo modif difica icatt unila unilater teral al de către către an angaj gajato ator,p r,prin rin

dele de lega gare reaa sau sau de deta taşa şare reaa sala salaria riatu tulu luii într într-un -un alt alt loc loc de mu munc ncăă de decâ câtt cel cel prevăzut în contractul individual de muncă. Pe durata delegării,respectiv delegării,respectiv a detaşării,salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. În cazul funcţionarilor publici,modificarea raportului de serviciu are loc prin4: 3

“Codul Muncii”, art.17 si art. 19 “Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici”, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I, nr.251 din 22 martie 2004, modificata prin Legea nr.344/2004 4

41


-

delegare;

-

detaşare;

-

transfer;

-

mutar mu tarea ea în cadrul cadrul altui altui com compar partim timent ent al au autor torită ităţii ţii sau sau instit instituţi uţiei ei

publice; -

exercitarea cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

-

consimţământul consimţământul salariatului.

III.2 Modificarea Modificarea raportului de serviciu al al funcţionarilor publici Funcţionarul nu poate negocia drepturile şi obligaţiile ce formează conţinutinutul raportului de serviciu şi nici modificarea lor ulterioară , cu privire la aceste aspecte , decizia aparţinând autorităţii sau instituţiei ăublice în care îşi desfăşoara activitatea.5 În un unel elee situ situaţ aţii ii leg legea men enţi ţion onea ează ză ca este este ne nece cesa sarr şi acor acordu dull funcţionarului public pentru modificarea raportului de serviciu dar în general iniţiativa aparţine autorităţii publice, ea manifestându-se în interes public sau pentru eficientizarea activităţii autorităţilor sau instituţiilor instituţiilor publice , acordul funcţionarului fiind o forma procedurală necesară pentru validarea actului privind modificarea modificarea raportului de serviciu. 6 Funcţionarul public are dreptul de a refuza modificarea raportului de serviciu atunci când modificarea acestuia se face în interes public , prin detaşarea sau mutarea într-un alt compartiment sau structură numai având la bază motive expres expres prevazute de lege.

5 6

E.- M. FODOR ,Drept administrativ,Cluj-Napoca. administrativ,Cluj-Napoca. 2008,cit. op., p. 135 E.- M. FODOR ,Drept administrativ,Cluj-Napoca. administrativ,Cluj-Napoca. 2008, Op. cit, p. 135

42


O altă remarcă care apare în lege referitoare la raportul de serviciu este aceea că în perioada perioada concedii concediilor lor de boală, boală, materintate materintate şi a celor pentru pentru creşterea şi îngrijirea copiilor raportul de serviciu nu va înceta şi nu va fi modificat decât din iniţiativa funcţionarului în cauză, această masură fiind luată cu scopul de a proteja funcţionarul public. public. Modificarea raportului de serviciu poate conferii sau retrage atribuţii, poate încredinţa o nouă funcţie titularului în mod permanent sau în mod temporar în alt compartiment compartiment al autorităţii sau instituţiei publice. Alte po posi sibi bili littăţi ăţi de modifi difica care re a rap raportul rtului ui de serv servic iciiu al funcţiona funcţionarului rului public, public, pe lânga detaşsare detaşsare şi mutare sunt date date de transferul transferul acestuia în alt compartiment şi exercitarea cu caracter temporar al unei funcţii publice de conducere. În literat literatura ura de specia specialit litate ate a ma maii fost fost co consi nsider derată ată modifi modificar caree

a

raportului de serviciu şi schimbarea compartimentului în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public ce a beneficiat de aprobarea corespunzătoare în mod excepţional pentru motive de sănătate. 7 Mutarea, ca şi modalitate de modificare a raportului de serviciu se poate face şi într-un alt compartiment compartiment sau structură fară personalitate juridică juridică a autorităţii sau instituţiei publice. Mutarea temporară în cadrul altui compartimet se poate dispune în interesul autorităţii publice sau instituţiei publice pentru o perioadă de cel mult 6 luni într-un an cu respectarea pregătirii profesionale şi a salariului pe care îl are funcţionarul public , în condiţiile legii 8. Exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere prezintă două situaţii şi anume:cazul funcţiei pubile de conducere vacante şi cazul 7 8

A se vedea I. SANTA I, Drept administrativ administrativ şi ştiiţa administraţiei, administraţiei, vol.I, 2002, op.cit., pag.113 E.- M. FODOR ,Drept administrativ,Cluj-Napoca. administrativ,Cluj-Napoca. 2008, Op. cit, p. 137

43


funcţiei publice temporar vacante, aceste două situaţii fiind reglemetate de lege separat.

III.3 Delegarea Delegarea Delegarea

repr repreezint zintăă

exer ex erccitar itarea ea

tem empo pora rară ră,d ,din in

dispo spoziţi ziţiaa

angaja angajato torul rului, ui,de de către către salari salariat, at,aa un unor or lucră lucrări ri sau sarcin sarcinii coresp corespunz unzăto ătoare are atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă. Această măsură de modif mo difica icare re a loculu loculuii de mu muncă ncă trebui trebuiee de deose osebit bităă de altel altelee de depla plasăr sării de serviciu ale unor angajaţi a căror funcţie,prin natura ei,poate fi îndeplinită numai printr-o deplasare permanentă de serviciu în afara locului muncii (mecanicii de locomotivă,piloţii,marinarii locomotivă,piloţii,marinarii etc.). Delegarea se caracterizează prin faptul că este o măsură obligatori luat luatăă prin prin disp dispoz oziţ iţia ia an anga gaja jato toru rulu lui, i,as astf tfel el încâ încâtt refu refuzu zull ne neju just stif ific icat at al salariatului de a o aduce la îndeplinire reprezintă o încălcare a îndatoririlor de serviciu. În cazu cazull de dele legă gări riii se mod odif ific icăă locu locull obişn bişnui uitt al mun unci cii, i,re rest stul ul elem elemen enttelor elor

din

con onţi ţinu nutu tull

contra ntract ctul ului ui

răm rămânâ nânnd

nesc ne schi him mba bate te 9.

Aşadar,funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă rămân nemodificate. Modificarea unuia dintre aceste elemente nu este interzisă,însă se poate realiza numai cu acordul salariatului 10. Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile şi se poate prelungi,cu acordul salariatului ,cu cel mult 60 de zile. Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare,precum şi la o

9

Ion Traian Stefanescu - Op.cit., 2003, pag 458

10

Alexandru Athanasiu, Luminita Dima-Op.cit., pag 231

44


indem indemniz nizaţi aţiee de deleg delegare are,în ,în condiţ condiţiil iilee prevă prevăzut zutee de lege lege sau contra contractu ctull colectiv de muncă aplicabil. Confo nform prev reved edeerilo rilorr

Leg egii ii nr. 188/199 /19999

priv rivind ind

Statu tatutu tull

funcţi funcţiona onaril rilor or pub public lici,d i,dele elegar garea ea se dispu dispune ne în inter interesu esull autori autorităţ tăţii ii sau instituţiei publice în care este încadrat funcţionarul public,pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. Funcţionarul public poate refuza delegarea,dacă se află în una din următoarele situaţii: - graviditate; - îşi creşte singur copilul minor;

starea ea sănă sănătă tăţi ţii, i,do dove vedi dită tă cu cert certif ific icat at me medi dica cal, l,fa face ce co cont ntra rain indi dica cată tă - star delegarea. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an. Pe timpul delegării,funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică şi salariul,iar autoritatea sau instituţia publică care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului,cazării şi al indemnizaţiei de delegare.

Drep Dreptu turil rilee şi obli obliga gaţii ţiile le sala salari riaţ aţil ilor or pe peri perioa oada da dele delegă gări riii şi detaşării. Dele Delega garea rea sau sau de deta taşar şarea ea sala salari riaţ aţil ilor or se disp dispun unee în scri scriss de cătr cătree cond co nduc ucer erea ea inst instit ituţ uţie ieii pu publ blic icee sau sau a regi regiei ei

auto au tono nome me cu spec specif ific ic

deosebit,denumită,în deosebit,denumită,în continuare, ,, conducerea unităţii”. Exec Execut utar area ea sarc sarcin inil ilor or pe pe peri rioa oada da de dele legă gări riii se co cons nsid ider erăă mu munc ncăă prestată în realizarea obligaţiilor obligaţiilor ce revin delegaţi,la delegaţi,la locul lor de muncă. muncă.

45


Salar Salaria iaţii ţii aflaţi aflaţi în delega delegare re trebui trebuiee să-şi să-şi desfăş desfăşoa oare re activ activita itatea tea în cadr cadrul ul prog progra ramu mulu luii no norm rmal al de lucr lucruu al un unit ităţ ăţii ii la care care se efec efectu tuea ează ză delegarea. Pe timpul delegării nu se pot plăti ore suplimentare. Salariaţii aflaţi în delegare care,pentru realizarea sarcinilor rezultate din obiectiv obiectivele ele delegării delegării,au ,au desfăşurat desfăşurat activita activitate te peste durata normală normală de luc ucru ru sau sau într-u tr-una na din din zile ilele de rep repau auss săp săptăm ămââna nall sau sărbă ărbăto toar aree legală legală,co ,confi nfirmă rmă de unitat unitatea ea la care care s-a efectu efectuat at de deleg legare area,b a,bene enefic ficiaz iază,c ă,cuu apro ap roba bare reaa co cond nduc ucer erii ii un unit ităţ ăţii ii,d ,dee timp timp libe liberr în co com mpe pens nsar are, e,po potr triv ivit it reglementărilor legale. Obligaţiile de muncă în perioada detaşării sunt cele stabilite pentru locul de muncă la care se execută detaşarea. Drept Drepturi urile le salari salariale ale aferen aferente te mun muncii cii presta prestate te la locul locul de detaş taşări ăriii şi chel ch eltu tuie ieli lile le de de deta taşa şare re se plăte lătesc sc de un unit itat atea ea la care care se efec efectu tuea ează ză detaşarea,cu excepţia cazurilor când prin lege se prevede altfel. Pe durata delegării sau detaşării,salariaţii îşi păstrează funcţia,gradul sau treapta profesională şi salariul avute anterior. Când detaşarea se face într-o funcţie funcţie pentru pentru care este stabilit stabilit un salariu salariu mai mare,salariat mare,salariatul ul detaşat detaşat are dreptul la acest salariu,în condiţiile prevăzute de lege. Decontarea cheltuielilor de cazare se face în limita tarifelor practicate în hoteluri de 3 stele pentru un pat,în cameră cu baie şi televizor. În cazul în care cazarea s-a făcut într-o structură de primire turistică de confort superior celei de 3 stele,se deconectează numai 5% din tariful de cazare perceput. În structurile

de

primire

turistice

hoteluri, hoteluri,mote moteluri, luri,vile, vile,caban cabane,cam e,camping pinguri,sat uri,satee

se de

includ

:

vacanţe,p vacanţe,pensi ensiuni,f uni,ferme erme

agro - turistice destinate prin construcţie cazării. Salariaţilor detaşaţi în afara localităţii în care îşi au locul permanent de munci li se asigură,prin grija unităţii la care sunt detaşaţi,cazarea gratuită 46


în clădiri sau baracamente proprii ori în spaţii închiriate e aceasta,în limita tarife tarifelor lor legale legale.. În acest acestee situaţ situaţii, ii,che cheltu ltuiel ielile ile de cazare cazare în struct structuri urile le de primire turistice nu se decontează. decontează. Demni Demnitar tarilo ilor,p r,prec recum um şi persoane persoanelor lor cu funcţi funcţiii de conduce conducere re

din

cadrul autorităţilor publice asimilate acestora în condiţiile prevăzute prin dispoziţii legale şi persoanelor al căror salariu de bază este stabilit cel puţin la nivelul salariatului de bază prevăzut pentru funcţia de subsecretar de stat,care se deplasează în interesul serviciului în alte localităţi din ţară,li se deconectează cheltuielile efectiv făcute pentru cazare,pe baza documentelor justificative. În situaţia în care în costul cazării este inclus şi micul dejun,se decontează şi contravaloarea acestuia. Salariaţii care au locul permanent de muncă în altă localitate decât aceea în care îşi au domiciliul nu beneficiază,pe timpul cât sunt trimişi în delegare sau detaşare în localitatea domiciliului lor, de indemnizaţie sau de detaşare şi de cheltuieli de cazare. Acestor salariaţi li se deconectează numai cheltuielile de transport.

III.4 Detaşarea Detaşsarea conform art. 48 reprezintă măsura unilaterală duispusă de cătr cătree co cond nduc ucer eree pe timp timp limi limita tatt prin prin care care func funcţi ţion onar arul ul subo subord rdon onat at are are îndatorirea de a îndeplini funcţia publică în interesul altei alte autorităţi unde urmează sa funcţioneze şi în care se integrează ierarhic , de regulă într-o altă localitate.11 11

E.- M. FODOR ,Drept administrativ,Cluj-Napoca. administrativ,Cluj-Napoca. 2008, Op. cit, p. 138

47


Măsu Măsura ra se disp dispun unee în inte intere resu sull au auto tori rită tăţi ţiii sau sau inst instit ituţ uţie ieii în care care urmează să îşi desfăşoare activitatea numai dacă pregătirea profesională a funcţionarului public corespunde atribuţiilor şi responsabilităţilor funcţiei publice pe care urmează urmează să fie detaşat. Durata detaşării poate fi de cel mult 6 luni dar în timpul unui an calendaristic aceasta poate depăşii cele 6 luni doar dacă există acordul funcşionarului public exprimat în scris. În timpul detaşării, funcţionarul public se va integra ierarhic în noua inst instit ituţ uţie ie de la care care prim primeş eşte te sala salari riul ul , subo subord rdon onân ându du-se -se co comp mple lett no noii ii conducerii dar păstrându-şi funcţia şi drepturile salariale. În cazul în care detaşare are loc într-o altă localitate , atunci persona detaşată va beneficia de costul legal al transportului,dus şi întors cel puţin o dată pe lună,al cazării şi al indemnizaţiei de detaşare suăportate de instituţia beneficiară pe toată durata durata detaşării. În cazu cazull un unui ui refu refuzz al de deta tasăr sării ii ne neju just stif ific icat at pe ba baza za un unor or mo moti tive ve prevăzute în lege se consideră a fi o abatere disciplinară de neîndeplinire neîndeplinire a sarcinilor de serviciu.

III.5 Transferul Transferul Transferul,, ca şi ″ mod modalita alitate te de modificare modificare a raportulu raportuluii de serviciu a fost defini de literatura literatura de specialitate specialitate ca trecere definitivă a titularului unei unei funcţii de la o autoritate sau o instituţie publică la alta, într-o funcţie identică sau difer diferită ită dar în acelaş acelaşii sector sector de activ activita itate te ex execu ecutiv tivăă cu respec respectar tarea ea

48


condiţiilor legale şi cu încuviinşarea conducerilor interesate în efectuarea acestui demers ″ 12. Art.90 din Legea 188 din 1999 menţionează că transferul se poate face într într-o -o func funcţi ţiee pu publ blic icăă pe pent ntru ru care care sunt sunt înde îndepl plin init itee co cond ndiţ iţii iile le spec specif ific icee prevăzute de fişa postului. postului. Transf Transferu erull poate poate interv interveni eni în inter interesu esull servi servici ciulu uluii sau la cerer cererea ea aprobată de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice . Transferul în interes de serviciu este posibil numai cu acordul scris al funcţionarului transferat şi doar într-o funcţie publică echivalentă cu cea deţinută anterior. Drepturile funcţionarului transferat într-o altă localitate se referă la indemnizaţia egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anerio anerioară ară celei celei în care care se transf transferă eră,la ,la acoper acoperire ireaa tuturo tuturorr chelt cheltuie uielil lilor or de transp transport ort şi la un conced concediu iu plăti plătitt de 5 zile.T zile.Toat oatee ch chelt eltuie uieli lile le cu aceste aceste drepturi vor fi suportate în termen de 15 zile de la data aprobării transferului de către autoritatea sau instituţia publică la care se face transferul. În ceea ce priveşte transferul la cerere, acestase face în baza unei cereri cereri care care trebui trebuiee să fie aprob aprobată ată de către către co condu nducăt cătoru orull autori autorităţ tăţii ii sau sau instituţiei publice unde se solicită transferul. În cazul cazul transf transferu erului lui la cerere, cerere, acesta acesta se poate poate face face într-o într-o funcţi funcţiee publică echivalentă echivalentă celei deţinute anterior anterior transferului sau una inferioară. Având în vedere autorităţile sşi instituţiile între care se poate realiza transferul, acesta este posibil doar între autorităţii sau instituţii publice din administraţia publică centrală , între autorităţi administrative autonome sau dupăă caz între dup între autori autorităţ tăţii sau insti instituţ tuţii ii pub public licee din din ad admi minis nistra traţia ţia pub publi lică că locală. 12

E.- M. FODOR ,Drept administrativ,Cluj-Napoca. administrativ,Cluj-Napoca. 2008, Op. cit, p. 139

49


III.6 Suspendarea Suspendarea raportului de serviciu serviciu În ceea ce priveşte priveşte suspendarea raportului raportului de serviciu, serviciu, Legea 161 din 2003 20 03 ad aduc ucee un unel elee mo modi dici cică cări ri Legi Legiii 18 1888 din din 19 1999 99 în ceea ceea ce priveş priveşte te modificarea raportului de serviciu. Iniţ Iniţia iall Lege Legeaa 18 1888 din din 19 1999 99 regl reglem emen enta ta într întrer erup uper erea ea acti activi vită tăţi ţiii funcţionarului public la cerere în art.85-88 definind această întrerupere ca fiind o suspendare temporară a funcţionarului public din funcţie pentru un interes personal legitim. Odată cu apariţia Legii 161 din 2003 care a modificat Legea 188 din 1999 , s-au nominaliza nominalizatt expres unele unele situaţii situaţii în care există există posibilita posibilitatea tea întreruperii activităţii la cerere a regelemntând şi situaţii în care raportul de serviciu al funcţionarului public se suspendă de drept. În plus a mai rămas în vigoare şi posibilitatea suspendării raportului de serviciu serviciu la cerere cerereaa mo motiv tivată ată a funcţi funcţiona onarul rului ui pu publi blicc pentru pentru o durat duratăă cuprinsă între o lună şi 3 ani. În cazul ăn care funcţionarul public suspendat est desemnat de către autori autoritat tatea ea sau insti instituţ tuţia ia pub publi lică că în cadrul cadrul un unor or misiu misiuni ni diplo diplomat matice ice ale României sau în cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale, atunci perioada suspendării este considerată considerată vechime în muncă. muncă. Ca şi o consecinţă a suspendării este faptul că autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia rezervîrii postului aferent funcţiei publice pe toată durata suspendării raportului de serviciu. Ocuparea postului temporar vacant în urma suspendării se face pe o perioadă determinată,în determinată,în condiţiile legii. legii. 13 13

E.- M. FODOR,Drept administrativ, administrativ, Cluj-Napoca,2008, Cit. op, pag 140

50


Situa Situaţii ţiile le în care care raport raportul ul de servic serviciu iu al funcţi funcţiona onarul rului ui pub public lic se suspendă sunt următoarele: - este numit s-au ales într-o funcţie de demnitate publică , pentru perioada

respectivă, cu excepţiile prevăzute de lege ; - este încadrat la cabinetul unui demnitar; - este desemnat de către autoritatea sau instituţia publică să desfăşoare

activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României sau ăn cadrul unor organisme sau instituţii internaţionale pentru perioada respectivă; - desfăşoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea ,în

condiţiile legii; - efectuează stagiul militar , serviciul militar alternativ , este concentrat sau

mobilizat; - efectuează tratament medical în străinătate dacă funcţionarul public nu se

află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă în condiţiile legii sau însoţteşte soţul sau după caz soţia sau o rudă de gradul I în condiţiile legii; - este arestat preventiv; -

se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă pentru o perioadă mai mare mare de o lună în condiţiile legii; legii;

- carantină în condiţiile legii; - concediu de maternitate în condiţiile legii; - este dispărut iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească

irevocabilă; - forţa majoră; -

s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni de natura celor prevăzite la art 54. lit h;

51


administrative , în situaţia în care funcţionarul - pe perioada cercetării administrative public a săvârşit o abatere disciplinară disciplinară poate influenţa cercetarea dministrativă,la propunerea motivată a comisie de disciplină; -

în alte cazuri expres prevăzute de lege 14. Raportul de serviciu poate fi suspendat şi la iniţiativa funcţionarului

public în următoarele următoarele situaţii: - concediu pentru creşterea copilului până la vţrsta de 2 ani sau în cazul

copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani în condiţiile legii; - concediu pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani sau în

cazul cazul co copil pilulu uluii cu ha handi ndicap cap pentru pentru afecţi afecţiuni unile le interc intercure urente nte,, pâ până nă la împlinirea vârstei de 18 ani; -

desf de sfăşu ăşura rare reaa un unor or acti activi vită tăţi ţi în cadr cadrul ul un unor or orga organi nism smee sau sau inst instit ituţ uţii ii internaţionale în alte situaţii decât cele prevăzute la art.94. alin 1 lit.c ;

campania electorală; - pentru particioarea la campania -

pentru participarea la grevă grevă în condiţiile legii. legii. Pentru suspendarea raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de

lege funcţionarul funcţionarul public trebuie să înainteze înainteze o cerere cerere motivată motivată cu cel puţin puţin 15 zile calendar calendaristi istice ce înaint înaintee de data când se solici solicită tă suspe suspenda ndarea rea iar în cazul participării la grevă cu 48 ore înaintea acesteia. Credem Credem că ar fi ma maii corect corect ca în cazul cazul suspendă suspendării rii din iniţia iniţiativ tivaa funcţionarului public suspendarea să fie aprobată nu constatată , câtă vreme motivul este unul ce ţine de voinţa funcţionarului public. 15 În toate toate cazur cazurile ile de suspe suspenda ndare re a raport raportulu uluii de servi serviciu ciu,, reluar reluarea ea activităţii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenţa 14 15

E.- M. FODOR,Drept administrativ, administrativ, Cluj-Napoca,2008, Cit. op, pag 140-141 E.- M. FODOR,Drept administrativ, administrativ, Cluj-Napoca,2008, Cit. op, pag 142-143

52


de numire în funcţia publică .Actu prin care se constată sau se aprobă susp suspen enda darea rea rapo raport rtul ului ui de serv servic iciu iu prec precum um şi cel cel prin prin care care se disp dispun unee reluarea activităţii se comunică Agenţiei Naţionala e Funcţionarilor Publici în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.

III.7 Încetarea raportului de serviciu Raportu de serviciu al funcţionarilor publici poate înceta conform art.97 : A) De drept în următoarele situaţii; decesului funcţionarului funcţionarului public; - prin deces, la data decesului - prin declararea judecătorească a morţii , la data rămânerii irevocabile a

hotărârii judecătoreşti; - prin pierderea cetăţeniei române sau mutarea domiciliului în afara

Român României iei,, pierde pierdere re capac capacită ităţii ţii de depli pline ne de ex exerc erciţi iţiuu ,neîn ,neîndep deplin linire ireaa condiţiilor de studiu prevăzute de lege pentru funcţia ocupată; - pensionarea pentru limită de vârstă sau pensionarea anticipată,

pensionarea anticipată parţială sau invaliditate,de invaliditate,de la data îndeplinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau după caz caz la data comunicării comunicării deciziei. -

constatarea nultiăţii absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă definitivă şi irevocabilă;

-

condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni din cele care împiedică ocuupa oc pare reaa

uneei fun un uncţ cţii ii pub ubllice ice prev revăzu ăzute la art. art.54 54 litera tera h sau sau

condamnarea cu aplicarea unei sancţiuni private de libertate de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii de condamnare; 53


- interzicerea exercitării profesiei sau funcţiei ca măsură de siguranţă sau

ca pedeapsă complementară de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus dispus interdicţia; - împlinirea temenului pentru care a fost exercitată, cu caracter temporar

funcţia publică. B) Prin rin elib eliber erar area ea din din func funcţi ţiaa pu publ blic icăă pe pent ntru ru mo moti tive ve ne neim impu puta tabi bile le funcţionarului public , în următoarele situaţii: - autoritatea sau instituţia publică şi-a încetat activitatea sau a fost mutată

într-o altă localitate iar funcţionarul public nu este de acord să o urmeze; auto tori rita tate teaa sau sau inst instit ituţ uţia ia pu publ blic icăă îşi îşi redu reduce ce pe perso rsona nalu lull ca urma urmare re a - au reorganizării activităţii prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public; adm mis cere cererea rea de rein reinte tegr grare are form formul ulat atăă de un func funcţi ţion onar ar pu publ blic ic - s-a ad eliberat sau destituit nelegal sau prin motive neîntemeiate de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de reintegrare; funcţi ţion onar arul ul pu publ blic ic nu ma maii înde îndepl plin ineş eşte te co cond ndiţ iţii iile le spec specif ific icee pe pent ntru ru - func ocuparea funcţiei publice; -

starea sănătăţii fizice şi /sau psihice a funcţionarului public constatată prin decizia organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute. deţinute.

C) Prin rin elibe libera rare reaa din fun uncţ cţia ia pub ubllică pen entr truu moti otive impu puta tabbile ile funcţionarului public în următoarele situaţii: incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului - pentru incompetenţă nesatisfăcaător la evaluarea performanţelor profesionale individuale;

54


- în cazul înalţilor funcţionari publici ca urmare a refuzului neîncetat al

aces acesto tora ra de acce accept ptare are a nu numi mirii rii în co cond ndiţ iţii iile le ap apli lică cări riii prin princi cipi piul ului ui mobilităţii; D) Prin rin de dest stit itui uire re din din fun funcţia cţia pu publ blic icăă pen entr truu motiv otivee impu imputa tabi bile le 16 funcţionarului public în următoarele situaţii: -

ca sancţiune disciplinară aplicată pentru săvârşirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave ;

- dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate iar funcţionarul public nu

acţionează pentru încetarea acestuia în termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; incompatibilitate; E) Prin demisie. Înce Înceta tarea rea de drep dreptt al rapo raport rtul ului ui de serv servic iciu iu se co cons nsta tată tă prin prin act act administrativ al persoanei competente să numească în funcţia publică în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea cazului.Actul se comunică Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui. Refe Referi rito torr la de demi misi siee ca şi mo moda dali lita tate te de înce înceta tare re a rapo raport rtul ului ui de serviciu , aceasta nu este definită în lege dar dinregelementarea acestui mod de încetare a raportului de serviciu rezultă că este expresia manifestării unilaterale a şi libere a a voinţei titularului funcţiei publice de a denunţa raportul raportul juridic în care se află cu toate toate consecin consecinţele ţele ce decurg decurg din încetarea încetarea acestuia , expresie a libertăţii de care dispune17. Demis Demisia ia trebui trebuiee no notif tifica icată tă în scris scris conduc conducăto ătorul rului ui autori autorităţ tăţii ii sau instituţiei publice şi nu trebuie motivată producând efecte după 30 zile de la înregistrare. 16 17

E.-M. FODOR , Drept administrativ,Cluj-Napoca, administrativ,Cluj-Napoca, 2008, Cit. op., p.145 S.GHIMPU ş.a., op.cit.p. 418.

55


CAPITOLUL IV DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI IV.1 Drepturile funcţionarilor publici Cele mai importante drepturi ale funcţionarilor publici prevăzute în statut şi implicit determinate prin lege sunt: - dreptul la opinie; - dreptul de asociere sindicală; - dreptul la încheierea unor acorduri cu autoritatea sau instituţia publică în legătură cu raportul de serviciu; - dreptul la grevă; - dreptul la salariu; -dreptul de a primi gratuit uniforma în cazul în care sunt obligaţi să poarte uniformă în timpul serviciului; - dreptul la o continuă perfecţionare a pregătirii profesinale; - dreptul la durata normală de lucru de 8 ore pe zi si 40 ore pe săptămână; - dreptul de a fi aleşi într-o funcţie de demnitate publică în condiţiile legii; - dreptul la concediu de odihnă , concedii medicale şi alte concedii; - dreptul dreptul la condiţii condiţii norma normale le de muncă muncă şi igienă igienă de de natură natură să ocrot ocrotească ească sănătatea şi integritatea fizică a funcţionarilor; - dreptul la ocrotirea membrilor familiei în caz de deces; - dreptul la protecţia legii în exercitarea atribuţiilor:

56


- dreptul de a fi despăgubit de autoritatea sau instituţia publică din care face parte funcţionarul pentru prejudiciul material suferit în timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu din culpa autorităţii sau instituţiei publice; - alte drepturi. La fel ca şi ceilalţi ceilalţi cetăţeni cetăţeni ai României României şi funcţiona funcţionarii rii publici publici au dreptul dreptul la opinie cu deosebire deosebireaa că acest acest drept drept la opinie al funcţion funcţionarilo arilorr are un conţinut mai specific faţă de dreptul la opinie a celorlalţi cetăţeni. Astfel că funcţionarul public , în exercitarea atribuţiilor de serviciu trebuie să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor sale politice la fel cum şi în afara serviciului , deşi în lege nu este precizat acest lucru, se consideră că aceştia trebuie să aibă o conduită rezervată şi măsurată în exprimarea ideilor sale pentru a nu afecta prestigiul organelor din care face parte.În plus înalţilor funcţionari publici le este resticţionat dreptul la asociere, fiindu-le interzisă apartenenţa la un partid politic. Funcţionarii publici au libertatea de a înfinţa oraganizaţii sindicale, de a ad ader eraa la aces aceste te orga organi niza zaţi ţiii sind sindic ical ale, e, de a ex exer erci cita ta oric oricee ma mand ndat at în cadrulorganizaţiei sindicale,dreptul la asocierea sindicală fiind garantat de Legea Legea 18 1888 din din 19 1999 99 revizu revizuită ită.Co .Condi ndiţia ţia restri restrict ctivă ivă a acesto acestorr organ organiza izaţii ţii sindicale este ca să se limiteze la caracterul profesional al asocierii şi să nu desfăş desfăşoar oaree un sindic sindical alism ism polit politic. ic.Pe Pe lângă lângă aceste aceste organi organizaţ zaţii ii sindic sindicale ale , funcţionarii publici se mai pot asocia în organizaţii profesionale sau alte organizaţii cu scopul de a-şi proteja interesele profesionale. Sindicatele reprezentative pot încheia , în condiţiile legii acorduri cu autorităţile sau instituţiile publice care să cuprindă numai măsuri referitoare la constituirea şi folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirilor condiţiilor lla locul de muncă,sănătate şi securitate în muncă , programul zilnic de muncă, 57


pregătire profesională şi alte măsuri decât cele prevăzute de lege ,referitoare la protecţia celor aleşi în organele de conducere ale organizaţiei sindicale.În scopul scopul acest acestor or co colab laboră orării rii se înfin înfinţeă ţeăză ză co comi misii siile le parit paritare are , acest acestea ea fiind fiind consultate în situaţiile referitoare la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite şi nu numai. Comisiile paritare au atribuţii privind urmărirea realizării acordurilor stabilite cu autorităţile sau instituţiile publice , în acest scop întocmind rapoa rapoarte rte trime trimestri striale ale cu privir priviree la respe respecta ctarea rea preve preveder derilo ilorr acordu acorduril rilor or încheiate în condiţiile legii pe care le comunică atât conducerii autorităţii sau instituţiei publice cât şi conducerii sindicatelor reprezentative ale funţiei publice. Prin Legea 161 din 2003 funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă , în condiţiile legii şi cu respectarea principiului continuităţii şi celerităţii serviciului public. În ceea ce priveşte salariul funcţionarilor publici, acesta este format din salariul de bază, sporuri şi suplimente, nu rezultă din negociere directă cu instituţia ci este fixat prin lege la nivelul funcţiei şi nu al persoanei. Referitor la pregătirea profesională a funcţionarilor publici , iniţiativa de a participa participa la anumite anumite forme de perfecţion perfecţionare are aparţine aparţine autorităţii autorităţii sau instituţiei publice sau chiar funcţionarului dar cu acordul conducătorului autorităţii sau a instituţiei publice. În timpul perioadei de perfecţionare , funcţionarii publici beneficiază de toate drepturile salariale prevăzute de lege şi dacă este cazul de drepturile de delegare atunci când perfecţionarea se face în altă localitate. Prin Prin dife diferit ritel elee form formee de pe perf rfec ecţi ţion onar aree se urmă urmăre reşt ştee cu cuno noaş aşte tere reaa legislaţiei existente în materie cu reglemetările noi , ale noilor orientări 58


privind practicile judiciare şi administrative administrative ale unui domeniu dat, studiul litera literatur turii ii de specia specialit litate ate într-o într-o an anum umită ită ma mater terie ie , însuşi însuşirea rea mo modul dului ui de utilizare a mijloacelor materialeşi tehnice de dotare . În cazul în care funcţionarii publici desfăşoară activitate peste orele normale de lucru sau în timpul sărbătorilor legale sau a zilelor declarate nelucrătoare atunci ei au au dreptul să îşi recupereze sau sau la plata majoră majoră cu un spor de 100% din salariul de bază , în limita a 360 ore pe an. Având în vedere concediul de odihnă, funcţionarul public , pe lângă indemnizaţia de concediu mai are dreptul la o primă de obicei egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării din concediu care se impozitează impozitează separat. În co conc nced edii iile le de bo boal ală, ă, ma mate tern rnit itat atee şi a celo celorr pe pent ntru ru creş creşte terea rea şi îngr îngrij ijir irea ea co copi piil ilor or rapo raport rtul ul de serv servic iciu iu nu po poat atee înce înceta ta şi nu po poat atee fi modificat decât la iniţiativa funcţionarului în cauză. În cazul decesului funcţionarului public, membrii familiei care au dreptul la pensie de urmaş au dreptul să primească pe o perioadă de trei luni de la data data decesul decesului ui echiva echivalen lentul tul salari salariulu uluii de bază

din ultim ultimaa lună de

activitate a funcţionarului decedat. Referitor la dreptul de protecţie a legii în exercitarea atribuţiilor statul prevede că autoritatea sau instituţia publică în care acţionarul îşi desfăşoară activi activitat tatea ea este este obliga obligată tă să îî asigur asiguree protec protecţia ţia împot împotriv rivaa am ameni eninţă nţăril rilor, or, viole violenţe nţelor lor,fa ,fapte ptelor lor de ultra ultrajj cîror cîroraa le-ar le-ar putea putea fi victi victimă mă în exerci exercitar tarea ea func funcţi ţiei ei sau sau în legăt legătur urăă cu acea aceasta sta la nevoi nevoiee în legăt legătură ură cu concu concursu rsull organelor abilitate, potrivit legii. În categoria altor drepturi sunt incluse următoarele: special funcţionarilor funcţionarilor de conducere conducere dar şi - dreptul de a decide specific în special unora dintre funcţionarii de execuţie; 59


dreptul de a informa informa şi a constata constata o anumită anumită situaţie situaţie sau stare inclusiv inclusiv - dreptul dreptul de a controla executarea unei măsuri; dreptu tull de a prop propun unee solu soluţi ţiii juri juridi dice ce fact factor oril ilor or de de deci cizi zie, e, pe pent ntru ru - drep rezolvarea unor situaţii ; - dreptul de numire, revocare şi suspendare din funcţie a personalului

propriu din subordine; subordine; - dreptul de recompensare, sancţionare şi evaluarea personalului; - dreptul de control; - dreptul la stabilitate în funcţie; - dreptul la promovare.

IV.2 Îndatoririle funcţionarilor publici Pe lângă drepturile de care dispun funcţionarii publici aceştia au şi anumite îndatoriri pe care trebuie să le respecte în desfăşurarea activităţii de zi cu zi a lor. Dintre aceste îndatoriri putem aminti: îndato tori rirea rea de a înde îndepl plin inii cu prof profes esio iona nali lism sm , impa imparţi rţial alit itat atee şi în - înda conformitate cu legea îndatoririle de serviciu; - îndatorirea de a avea o conduită în conformitate cu cea cerută de lege; - îndatorirea de a îndeplini atribuţiile ce îi revin precum şi a atribuţiilor ce

îî sunt delegate dar şi de a se conforma cu ordinele superiorului ierarhic; - îndatorirea de a prezenta declaraţia de avere.

Îndeplinirea cu profesionalism a îndatoririlor de serviciu presupune rezo rezolv lvar area ea în term termen enel elee stab stabil ilit itee a conducătorul compartimentului. compartimentului.

60

lucr lucrăr ăril ilor or repa repart rtiz izat atee de cătr cătree


Imparţialitatea este este un principiu principiu al funcţiei publice şi presupune lipsa oric oricăr ărei ei disc discri rimi mină nări ri sau sau pă părt rtin inir irii în ap apli lica carea rea legi legiii şi a celo celorla rlate te acte acte normative precum şi în activităţile de organizare a aplicării acestora. Conformitatea cu legea în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu este o consecinţ consecinţăă a principi principiului ului legalită legalităţii ţii care guv guvernea ernează ză întreaga întreaga activit activitate ate a administraţiei publice. Conţinutul îndatoririi de a avea o conduită în conformitate cu cea prevăzută de lege, este dat dat de : obligaţia ţia de a respec respecta ta no norme rmele le de condui conduită tă preofe preofesio sional nalăă şi civică civică - obliga prevăzută de lege; lege; - obligaţia de a se abţine de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii

autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea; obli liga gaţi ţiaa ca în ex exer erci cita tare reaa trib tribuţ uţii iilo lorr ce îi revi revinn să se ab abţi ţină nă de la - ob exprimarea şi manifestarea convingerilor şi preferinţelor lor politice; - obligaţia de a nu desfăşura activităţi politice în timpul programului de

lucru ; - obligaţia de a păstra secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile

legii; -

obligaţia de a păstra confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funţiei;

- obligaţia de a nu accepta sau a solicita , direct sau indirect ,pentru ei sau

pentru alţii, în consideraţia consideraţia funcţiei publice publice daruri sau alte avantaje. avantaje.

61


CAPITOLUL V RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI Încălcarea actelor normative şi a obligaţiilor care le revin de către func funcţi ţion onar arii ii pu publ blic icii ge gene nerea rează ză răsp răspun unde derea rea juri juridi dică că a aces acesto tora ra pe pent ntru ru încălcările efectuate. Lege Legeaa 18 1888 din din 19 1999 rev revizui izuită tă prev prevde de că

încălc lcar area ea ″ încă

de cătr cătree

func funcţi ţion onar arii ii pu publ blic ici, i, cu vino vinovă văţi ţie, e, a înda îndato tori riril rilor or de serv servic iciu iu

atra atrage ge

răspunderea disciplinară , contravenţională, civilă sau penală, după caz ″ .În legătură cu acest text , s-a apreciat pe bună dreptate , că în mod cu totul nepe ne perm rmis is acea aceast stăă ex expr prim imare are acop acoper erăă de fapt fapt nu numa maii de defi fini niţi ţiaa ab abat ater erii ii disciplinare18. Răspunderea poate fi o formă sancţionatorie sau o formă reparatorie. Răspunderea sancţionatorie are un caracter represiv , intimidant şi aparţi aparţinn aceste acesteii catego categorii rii răspund răspunderea erea contra contrave venţi nţiona onală, lă, disci discipl plina inară ră şi răspunderea penală.

Răspunderea disciplinară Această formă de răspundere intervine în cazul săvârşirii unei abateri disciplinare , mai exact în cazul încălcării de către funcţionar cu vinovăţie a îndatoririlor de serviciu şi a normelor de conduită profesională şi civică prevăzute de lege. Din categoria abaterilor disciplinare fac parte: - întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor; - neglijenţa repetată în efectuarea lucrărilor;

s erviciu; - absenţe nemotivate de la serviciu; - nerespectarea în mod repretat a programului de lucru; 18

A se vedea R.N PETRESCU , Curs de drept administrativ administrativ , 2001 op.cit., p. 450 ,V VEDINAŞ.

62

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca -

nerespectarea secretului profesional şi a confidenţialităţii lucrărilor cu acest caracter;

- desfăşurarea în timpul programului a activităţilor cu caracter politic; - refuzul de a îndeplini atribuţii de serviciu; - neglijenţa repetată în realizarea lucrărilor;

Sancţiunile disciplinare aplicate în cazul abaterilor disciplinare sunt: - mustrare scrisă; - diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni; - suspendarea dreptului de avansare în gradele de salarizare sau după caz

de promovare în funcţia publică pe o perioadă de la 1 an până la 3 ani; - retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcţia publică

pe o perioadă de până până la un an; - destituirea din funcţia publică;

Sancţiunea disciplinară disciplinară va fi individualizată individualizată în funcţie de cauzele şi gravitatea abaterilor disciplinare , va fi aplicată doar după ce se va realiza cercet cercetare areaa preala prealabil bilăă a faptei faptei imput imputate ate şi dup dupăă audier audierea ea funcţi funcţiona onarul rului ui public. Pent Pentru ru an anal aliz izar area ea fapt faptel elor or sesi sesiza zate te ca şi ab abat ater erii disc discip ipli lina nare re

şi

stabil stabilire ireaa sancţi sancţiuni unilo lorr discip disciplin linare are ap aplic licabi abile le funcţi funcţiona onaril rilor or pub publi lici ci se stabilesc comisii de disciplină în componenţa cărora intră şi un reprezentatn al orga organi niza zaţi ţiei ei sind sindic ical alee repr reprez ezen enta tati tive ve sau sau du după pă caz caz un repr reprez ezen enta tant nt desem desemnat nat prin prin vo votul tul ma major jorită ităţii ţii funcţi funcţiona onaril rilor or pu publi blici ci pe pentr ntruu care care este este orga organi niza zată tă co comi misi siaa de disc discip ipli lină nă în cazu cazull în care care sind sindic icat atul ul nu este este reprezentativ sau funcţionarii publici nu sunt organizaţii in sindicat. Sancţiun Sancţiunile ile se aplică aplică de către persoana persoana care are com competen petenţa ţa legală legală de numire în funcţie publică.

63


Sancţiunile disciplinare disciplinare se radiază radiază de drept în termenele termenele prevăzute prevăzute la arti artico colu lull 82 alin alin.1 .1 radi radier erea ea fiin fiindd co cons nsta tata tată tă prin prin act act ad admi mini nist stra rati tivv al cond co nduc ucăt ător orul ului ui au auto tori rită tăţi ţiii sau sau inst instit ituţ uţie ieii pu publ blic icee cu ex exce cepţ pţia ia radi radier erii ii sancţiunii destituirii . Funcţionarul public nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ solicitând anularea sau modificarea după caz a actului administrativ prin care s-a dispus sancţiunea.

Răspunderea contravenţională Acea Aceast stăă form formăă de răsp răspun unde dere re inte interv rvin inee când când func funcţi ţion onar arul ul pu publ blic ic comite o contravenţie în timpul şi în legătură cu atribuţiile de serviciu. Răspunde Răspunderea rea contraven contravenţiona ţională lă a funcţiona funcţionarului rului public public se stabileşt stabileştee confor confor Ordonanţe Ordonanţeii de Guvern număr 2 din 2001 sau conform conform unor late legi speciale dacă este cazul.

Răspunderea penală Acest timp de răspundere este una dintre cea mai gravă formă de răspundere a funcţionarului public şi intervine atunci când acesta săvârşeşte o infracţiune în timpul serviciului sau în legătură cu îndatoririle de serviciu şi este reglementată de Codul Penal sau legi speciale. În cazul în care funcţionarul public este trimis în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni , persoana care are competenţa numirii în funcţia publică va lua măsura de suspendare a funcţionarului public din funcţia pe care o deţine. În cazul în care instaţa dispune achitarea sau încetarea procesului penal , suspendarea funcţiei încetează iar funcţionarul public va fi rereintegrat în funcţia publică deţinută anterior , autoritatea sau instituţia publică datorând drepturile drepturile salariale cuvenite pe perioada perioada suspendării.

Răspunderea civilă 64


Răspunderea civilă a funcţionarului public are caracter reparator şi se angajează faţă de autoritatea publică în trei situaţii şi anume : - pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau

instituţiei în care funcţionează ; -

pentru nerestituirea în termen legal al sumelor ce i s-au acordat necuvenit; s-a arătat în literatura de specialitate că în această situaţie este vorba de fapt de restituirea plăţii nedatorate 19;

-

pentru daunele plătite de autoritate sau instituţia publică în calitate de comite com itent nt uno unorr terţe terţe pe perso rsoane ane,în ,în temei temeiul ul unei unei ho hotăr tărâri âri judecă judecăto toreşt reştii definitive şi irevocabile. Pentru primele două situaţii , conducătorul autorităţii sau instituţiei

publice va emite un ordin sau dispoziţie de imputare în termen de 30 zile de la data constatării constatării pagubei sau funcţionarul funcţionarul ăşi va asuma un angajament de plată.Pentru ultima sancţiune , angajarea răspunderii civile se va face pe baza hotărârii judecătoreşi judecătoreşi definitive şi irevocabile. irevocabile. Dreptul conducătorului autorităţii sau instituşiei publice de a emite ordin sau dispoziţia de imputare se prescrie în termen de 5 ani de la data producerii pagubei. pagubei. Împotriva ordinului sau dispoziţiei de imputare funcţionarul public se poate adresa instanţei de contencios contencios administrativ administrativ .

CAPITOLUL VI CARIERA FUNCŢIONARULUI COMUNITAR 19

Ş BELIGRĂDEANU BELIGRĂDEANU , Consideraţii Consideraţii –teoretice-practice în legătură cu Legea nr. 188 din 1990 privind statulul funcţionarilor funcţionarilor publici , în Dreptul nr 2 din 2002 , p. 16, V VEDINAŞ VEDINAŞ , op. cit., p 153.

65


VI.1 Definire termeni Conceptul Conceptul de carieră carieră este este folosi folositt în drept dreptul ul pub public lic co conte ntempo mporan ran pentru a evoca dezvoltarea în timp a situaţiei juridice a funcţionarului, de la recrutare până la sfârşitul activităţii profesionale,deci de la emiterea actului din care se naşte raportul de funcţie publică, până la emiterea celui prin care se pune capăt acestui raport.

Cariera funcţionarului public comunitar reprezintă elementele care concretizează situaţia juridică a funcţionarului public,din momentul în care autoritat autoritatea ea investită investită cu puterea puterea de numire numire emite emite actul de numire,pâ numire,până nă în momentul în care,un alt act juridic,sau un fapt juridic (exemplu decesul) pune capăt calităţii calităţii de funcţionar public public comunitar. Autorii francezi vorbesc despre un drept al funcţiei publice, noţiune prin care evocă ,,ansamblu de definiţii,de principii fundamentale şi structuri generale,pri generale,prin n care se studiază,în studiază,în principal principal compoziţia compoziţia şi situaţia situaţia juridică juridică a personalulu personaluluii din administraţie,i administraţie,izvoa zvoarele rele dreptului funcţiei publice,trăsăt publice,trăsăturile urile şi tendinţele tendinţele concepţiei concepţiei franceze franceze a funcţiei funcţiei publice,org publice,organiz anizarea area generală generală a funcţiei funcţiei publice”. publice”.

Dreptul funcţiei publice europene reprezintă ansamblul normelor care guvernează regimul funcţiei publice europene,deduse din reglementările comunitare şi completate cu principiile jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie. expresie a principi principiului ului specifici specificităţii tăţii Sistemu Sistemull funcţi funcţiei ei de carier carieră, ă, expresie administraţiei publice a cărei funcţiei implică existenţa unui personal care este dotat cu competenţe particulare şi care consacră viaţa profesională serviciului funcţiei publice.

66


Într-un asemenea sistem,funcţia publică este structurată potrivit unei concepţii ierarhice,iar funcţionarul, cu o pregătire adecvată,beneficiază de stabilitate. Esenţa sistemului exprimă voinţa politică de stabilire a unei separaţii nete nete între între ad admin minist istraţi raţi şi adm admini inistr strato atori, ri,ghi ghidat datăă de no noţiu ţiunil nilee de intere interess general şi serviciu public. Angaj gajaţi aţiii sunt sunt Sistemu Sistemull lucrat lucrativ iv al funcţi funcţion onari arilor lor comun comunita itari. ri. An clasaţi în funcţie de nivelul calificării cerute, de capacitatea dovedită şi de nive nivelu lull renu renume mera raţi ţiei ei.. Ei sunt sunt recr recrut utaţ aţii pe pent ntru ru o func funcţi ţiee prec precis isăă şi nu beneficiază de garanţii garanţii suplimentare de securitate a muncii. muncii. Calitatea funcţionarului este legată de existenţa activităţii respective şi de evoluţ evoluţia ia acest acesteia eia.. În nun nunel elee co conce ncepţi pţii,s i,sist istem emul ul pe permi rmite te recrut recrutarea area de specia specialiş lişti ti şi,în şi,în paral paralel, el,eco econom nomie ie de mijlo mijloace ace.. Statu Statull nu este este ob oblig ligat at să fina finanţ nţez ezee şcol şcolii pe pent ntru ru form formar area ea func funcţi ţion onar aril ilor or Sist Sistem emul ul an antr tren enea ează ză o politizare a funcţionarilor,altfel funcţionarilor,altfel spus, o totală adecvare la sensibilitatea politică a guvernului guvernului în funcţie. În practică, nici un stat nu aplică strict unul sau altul din sisteme. Funcţiile publice europene sunt supuse unei mişcări generale care,în general,se produce în defavoarea defavoarea sistemului funcţiei de carieră. carieră. Totuşi,trebuie subliniat ca, în prezent,organizarea funcţiilor publice euro uropen enee în sist sistem emul ul de cari carieeră ofer oferăă

posib osibiilita litate teaa

supl supleţ eţei ei şi

flexib flexibili ilităţ tăţii ii,ce ,ceea ea ce nu este este ne negli glijat jat.. Astfel Astfel,, în ţări ţări ca Spania Spania,Be ,Belg lgia ia şi Franţa, unde este aplicat acest sistem, procedeul recrutării prin concurs permite selecţia prin probe după care rezultă calitatea candidaţilor. În democraţiile europene unde se aplică acest sistem recrutarea are la baza două principii: egalitatea egalitatea la acces şi concursul public. public.

67


Prin Princi cipi piul ul eg egal alit ităţ ăţii ii la acce access figu figure reaz azăă în Decl Declar araţ aţia ia Drep Dreptu turi rilo lor r Omului şi Cetăţeanului din 1789,reluata în art.21 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului ,, Toate persoanele au dreptul a accede, în condiţii de egalitate,la funcţii publice în ţara sa”. Aşad şadar,su r,sunnt

interzi rzise

res restric ricţii

şi

discrim riminări

fondate

pe

sex,rasa,religie,opinii. Singurele excepţii se referă la restricţii în legătură cu naţionalitatea,moralitatea,condiţii naţionalitatea,moralitatea,condiţii de vârstă şi de aptitudini psihice.

VI.2 Elemente specifice carierei funcţionarului public comunitar Recrutarea funcţionarilor comunitari Conform principiului dominant – în teoria funcţiei publice comunitare ,,recrutarea personalului este efectuată prin concursuri ( cu probe scrise şi orale),organizate de fiecare instituţie.

Principii care guvernează recrutarea acestei categorii de funcţionari publici: a) recrutarea trebuie să asigure selectarea celor mai competente persoane,a

celor care prin calităţile lor,prin educaţie şi instrucţie, pot determina randamente deosebite. Modernizarea administraţiei este strâns legată de creşterea a ,,ceea ce trebui trebuiee să fie rolul rolul servic serviciul iului ui pub publi licc în viito viitorr şi nu num numai, ai,ame amelio liorân rândd calitatea utilităţilor şi tehnicilor de management”. Procesul de modernizare a pus accentul pe motivarea funcţionarilor,ea nu poate face contra acestora,fiind în acelaşi timp un proces participativ,care îi include pe toţi cei implicaţi în acest fenomen.

68

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca b) recrutarea trebuie să asigure selectarea persoanelor care corespund din

punct de vedere al integrităţii lor, dobândirii statutului de funcţionar al unui organism comunitar. c) recrutarea trebuie să se faţă pe baze geografice suficient de largi, încât să

asigure accesul la funcţiile comunitare a cât mai multor resortisanţi din statele membre ale Uniunii Europene. Se impu impune ne astf astfel el ca ,,re ,,recr cruta utare reaa să ia în co cons nsid idera eraţi ţie, e,di dinc ncol oloo de echilibru geografic între diferite naţionalităţi…”. naţionalităţi…”. d) persoana recrutată să întrunească acele condiţii necesare pentru

dobândirea calităţii de funcţionar comunitar. e) recrutarea se face pe bază de concurs,care constituie regula.

Desprindem astfel concluzia,că recrutarea funcţionarilor comunitari este este do domi minat natăă de princ principi ipiul ul co concu ncursu rsului lui,ca ,care re adm admite ite an anumi umite te ex excep cepţii ţii,în ,în cazuri expres prevăzute.

Condiţii cerute pentru funcţionarii comunitari Iniţia Iniţial,l, organi organizaţ zaţiil iilee europe europene ne au adopta adoptatt sistem sistemul ul po potri trivi vitt căruia căruia funcţionarii sunt recrutaţi şi numiţi de şeful ierarhic,care,la rândul său,este ales de delegaţii statelor. Sist Sistem emul ul a fost fost prel prelua uatt şi de ONU,c NU,car aree lasă lasă de depl plin inăă libe libert rtat atee secret secretaru arului lui general general pentru pentru a recrut recrutaa person personalu alul,î l,înn condi condiţii ţiile le

fixate fixate de

Adunarea Generală.

Condiţiile fixate,care sunt aceleaşi pentru toţi candidaţii sunt: a) naţionalitatea,care impune ca persoana respectivă să fie cetăţean al unui

stat membru al Uniunii; 69


condiţia ia privin privindd ex exerc erciţi iţiul ul dreptu drepturil rilor or civil civile. e. Aceas Această tă condi condiţie ţie este este b) condiţ prevăzută de acelaşi text ca şi cea anterioară,care interzice dobândirea statutului de funcţionar de către persoana care nu se bucură de exerciţiul drepturilor civile. c) condiţia de a fi satisfăcut obligaţiile prevăzute de legile de recrutare în

materie militară,mai exact prestarea serviciului militar pentru bărbaţi. gara ranţ nţii iile le de mo mora rali lita tate te,c ,care are se de dedu ducc din din cazi cazier erul ul judi judici ciar ar şi din din d) ga prezentarea unor referinţe sau recomandări. recomandări. e) aptitudinile fizice care exclud existenţa unor infirmităţi sau maladii care

pot stânjeni exerciţiul funcţiei. Mai exact acesta trebuie să îndeplinească condiţiile de aptitudine fizică cerute pentru exerciţiul funcţiilor sale. condiţia ia ca pe perso rsoana ana respect respectiv ivăă f) condiţ

să facă dovada dovada cunoaşte cunoaşterii rii,în ,în mod

apro ap rofu fund ndat at,a ,a un unei eiaa din din limb limbil ilee Comu Comuni nită tăţi ţilo lorr şi a un unei ei cu cuno noaş aşte teri ri satisf satisfăcă ăcătoa toare re a unei unei alte alte limbi limbi a Comu Comunit nităţi ăţilor lor,în ,în mă măsur surăă necesa necesară ră exercitări funcţiei pe care este chemată să o îndeplinească. g) alte condiţii – Statutul C.E.C.A. adoptat în 1956 impunea inexistenţa

unor legături legături de rudenie,d rudenie,două ouă rude nu puteau puteau mun munci ci în aceeaşi aceeaşi instituţi instituţiee decât cu autorizarea organului investit cu puterea de numire. h) condiţii

variabile.

În

această

categorie

intră,

de

regulă regulă:ti :titlu tluri, ri,dip diplom lome,n e,niv ivel el de experi experienţ enţă. ă. Postu Posturil rilee dintr dintr-o -o categ categori oriee superioară reclamă o formaţie profesională superioară. La selectarea funcţionarilor comunitari se au în vedere următoarele criterii: a) criter criteriul iul

merit me ritulu uluii , ,care este stabilit în funcţie de natura,de

calif califica icativ tivele ele pe care care le-au le-au primit primit funcţi funcţiona onarii rii,ac ,acest estaa guv guvern ernat at de principii similare celor din legislaţiile naţionale. Acest criteriu pune 70


clasica dificultate în a face distincţie între funcţionarii foarte buni,buni şi cei mau puţin puţin buni. buni.

b) pe lângă merit,în selecţia agenţilor europeni mai sunt avute în vedere

şi alte elemente obiecte,cum ar fi vârsta,vechimea vârsta,vechimea de muncă,vechimea muncă,vechimea într-un anumit grad etc.

Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului Recru Recrutar tarea ea într-o într-o funcţ funcţie ie europ european eanăă se realiz realizeaz ează,d ă,dee regulă regulă,pr ,prin in concurs, cu excepţia funcţiilor înalte,politice ( director şi directori generali). Modul de concepere ;i desfăşurare a concursului este diferit,în funcţie de nivelul diplomei şi experienţa profesională a candidaţilor. Regula este că că fiecare instituţie instituţie comunitară îşi îşi organizează concursul concursul propriu,existând însă,pentru pentru toate categoriile B şi C şi anumite concursuri inter-instituţionale. inter-instituţionale. Un aspect specific îl reprezintă faptul că reuşita la concurs nu atrage după sine,în mod automat,numirea într-o funcţie europeană. Această situaţie se explică prin două argumente: - un prim argument îl reprezintă faptul că organizarea concursului are loc,de regulă,înainte de a fi cunoscut bugetul şi numărul de posturi care pot fi ocupate. - cea de-al doilea argument rezidă în politica Uniunii,ca accesul la funcţiile europene să respecte criteriul geografic,îngăduind resortisanţilor din cât mai multe ţări membre să poată ocupa o funcţie europeană. Prin această tehnică tehnică de promovare,car promovare,car are la bază lista lista de rezervă, rezervă, se mai urmăreşte un obiectiv la fel de important,care are la bază realitatea ca mai buna pregătire a candidaţilor dintr-o anumită ţară să le faciliteze mai multe şanse de reuşită decât celor din altă sau alte ţări,realizându-se astfel,în

71


modd prac mo practi tic, c,oo co core rect ctar aree a rezu rezult ltat atel elor or co conc ncur ursul sului ui,, o armo armoni niza zare re într întree criteriul meritului şi politica repartizări geografice echitabile. În cea ce priveşte proc rocedura de orga rganizare şi desfă sfăşurare a concur concursul sului, ui, inter interpre pretar tarea ea dispo dispoziţ ziţii iilor lor statut statutare are determ determină ină identi identific ficare areaa următoarelor dimensiuni ale regimului său juridic: a) num numirea,c irea,caa şi promovar promovarea ea sunt supuse principi principiului ului potrivit potrivit căruia căruia ele nu pot viza decât posturi posturi vacante; b) declararea vacanţei unui post este procedată de următoarele acţiuni pe

care le realizează autoritatea investită cu puterea de numire: - verifică posibilităţile de promovare sau de mutare în sânul instituţiei

însăşi, veri rifi fică că po posi sibi bili lită tăţi ţile le de orga organi niza zare re a un unui ui co conc ncur urss inte intern, rn,în în cadr cadrul ul - ve instituţiei, - examinează cererile de transfer formulate de funcţionarii altor instituţii

ale celor trei Comunităţi. c) pentru desfăşurarea fiecărui concurs se constituie un juriu,a cărui

componenţă este decisă de autoritatea investită cu puterea de numire, d) juriul juriul este cel care stabileşte stabileşte lista lista de aptitudini aptitudini a candidaţilo candidaţilor r e) în funcţie de lista de aptitudinii stabilită juriu,autoritatea investită cu

puterea de numite este competentă competentă să aleagă candidatul sau candidaţii pe care îi numeşte în posturile vacante, f) funcţionarii aleşi din autoritatea investită cu puterea de numire,pot fi

numi nu miţi ţi într într-un -unaa din din urmă următo toar arel elee va varia riant nte: e: în cate catego gori riaa A sau sau cadr cadruu lingv lingvist istic; ic; în alte categ categori orii,î i,înn gradul gradul de ba bază ză coresp corespunz unzăto ătorr po postu stului lui pentru care ei au fost selectaţi; prin derogare,pot fi numiţi şi în alte grade şi categorii,în limitele stabilite de statut, g) funcţionarul astfel recrutat este clasat pe primul eşalon al gradului său, 72

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca h) înainte de numire,are loc supunerea candidatului care a fost reţinut de

auto au tori rita tate teaa inve invest stit ităă cu pu pute tere reaa de nu numi mire, re,un unui ui ex exam amen en me medi dica cal. l. Examinarea se realizează de un medic consilier din cadrul instituţiei. Dacă,în

urma

acestui

examen

medical,se

obţine

un

aviz

negativ,candidatul negativ,candidatul are posibilitatea să-l conteste.

VI.3 Debutul carierei funcţionarului comunitar Regimul juridic al candidatului selecţionat prin concurs în unele ţări din Europa Funcţia publică europeană face parte din acele categorii de funcţii în care care promo promovar varea ea un unui ui co concu ncurs rs atrag atragee statut statutul ul de funcţi funcţiona onarr pu publi blicc însă însă nedefinitiv. În majoritatea statelor,selecţia nu antrenează în mod automat numirea într-un într-un po post, st,şi şi aceast aceastăă num numire ire,at ,atunc uncii când când are loc,n loc,nuu interv intervine ine,ce ,cell ma maii adesea,decât după perioada de probă. Din punct de vedere al corelaţiei dintre selecţie şi numire, pot fi identificate trei categorii de ţări: 1) ţări ţări în care numire numireaa se suprapun suprapunee pâ până nă la identi identific ficare are cu ultim ultimaa fază fază de selecţie promovată,atât numirea cât şi selecţia propriu-zisă fiind efectuate de aceeaşi autoritate. În această situaţie,este imposibil ca o persoană să fie selecţionată şi să nu fie numită. 2) în cea de-a doua categorie se includ ţări în care legătura între selecţie şi

actul de numire nu este directă,datorită faptului că o autoritate face sel selecţia cţia şi

o alt alta num umiirea rea.În .În aceast astă sit situa uaţi ţiee se găses ăsescc ţări ţări ca

Irlanda,Regatul Unit,unde selecţia se realizează de o comisie specială

73


pentru funcţia publică,dar publică,dar numirea se face de către administraţie,la administraţie,la propunerea comisiei comisiei respective. 3) ultima grupă de ţări are oarecare asemănare cu cea anterioară,dar şi

particularităţi. Este vorba deci de state în care numirea nu se face de către autoritatea care care a sele selecţ cţio iona natt viit viitor orii ii func funcţi ţion onar arii pu publ blic ici. i. În acea aceast stăă cate catego gorie rie se încadrează ţările în care se practică sistemul funcţionarilor de rezervă – Portugalia,Belgia,Luxemburg,Italia. Persoanele admise sunt înscrise pe nişte liste speciale de rezervă,care nu sunt valabile pe timp nelimitat. nelimitat. Raportându-ne la sistemul românesc,în absenţa unei legi cadru şi în confor conformi mitat tatee cu reglem reglement entăril ărilee specia speciale le adopta adoptate te şi proiec proiectul tul de statut statut,, apreciem coexistenţa primelor două sisteme,existând: -

o primă categorie de funcţii publice în care autoritatea care face selecţia este cea care şi numeşte,

-

o altă altă cate catego gorie rie,, în care care o au auto tori rita tate te face face sele selecţ cţia ia şi o alta alta,i ,ier erar arhi hicc superioară superioară sau aflată aflată în alte raporturi raporturi faţă de prima,numire prima,numirea. a. În procesul procesul de selecţ selecţie ie este este impl implica icată tă însă, însă,pri prinn reprez reprezent entanţ anţi,ş i,şii autori autoritat tatea ea care care numeşte. Cât priveşte statutul juridic al persoanei selecţionate,în Europa quasi

unanimă este că între momentul reuşitei la concurs şi cel al dobândirii stat statut utul ului ui de func funcţi ţion onar ar de defi fini niti tivv ex exis istă tă o înti întind nder eree va varia riabi bilă lă în timp timp.. Perioada diferă de la o ţară la alta şi în cadrul aceleaşi ţări,există diferenţe în funcţie de nivelul funcţiei publice. Cu pu puţi ţine ne ex exce cepţ pţii ii ( Irla Irland ndaa şi Rega Regatu tull Un Unit it – un unde de ma majo jori rita tate teaa func funcţi ţion onar aril ilor or sunt sunt nu numi miţi ţi cu titl titluu de defi fini niti tiv) v),î ,înn cea cea ma maii ma mare re pa part rtee a cazu cazuri rilo lor,f r,foş oşti ti cand candid idaţ aţii la co conc ncur urss co cont ntin inuă uă să-ş să-şii co cons nser erve ve stat statut utul ul de candidat,de data aceasta la statutul de funcţionar definitiv. 74


În concluzie funcţionarul care a absolvit concursul de selecţie este,cu puţine excepţii un funcţionar nedefinitiv,el nedefinitiv,el urmând să dobândească acest statut expirarea unei perioade de probă şi după promovarea unuia sau mai multor examene.

VI.4 Regimul persoanei selecţionate selecţionate prin concurs în dreptul comunitar al funcţiei publice Efectuarea stagiului În cariera unui funcţionar public comunitar,de la debut şi până la încetarea funcţiei, Pot fi identif ntific icat atee do două uă etap apee,din ,din punc nctt de ved edeere al stat statut utul ului ui funcţionarului: a) funcţion funcţionar ar publi publicc comun comunitar itar stagi stagiar, ar, b) funcţionar comunitar comunitar titularizat

Durata stagiului lingvistice,durata a) pentru funcţionarii din categoriile A,B şi cadrele lingvistice,durata stagiului este de nouă luni, b) pentru funcţionarii din celelalte categorii,durata este mai scurtă,respectiv

este de şase luni.

Se ad admi mite te ca term termen enul ul stab stabil ilit it de du dura rată tă a stag stagiu iulu luii să po poat atăă fi întrerupt,prelungit sau să i se pună înainte de a expira în întregime. Întreruperea perioadei de stagiu are loc în situaţia în care,în cursul stagiului funcţionarul este împiedicat să-şi exercite funcţiile ca urmare a unei boli, a unui concediu concediu de maternitate sau în în cazul unui accident. accident. 75


Faptul că perioada corespunzătoare situaţiilor mai sus evocate nu se consid consideră eră pe perio rioadă adă de stagi stagiu,a u,atrag tragee dup dupăă sine sine prelu prelungi ngirea rea stagi stagiulu uluii cu o durată corespunzătoare celei în care a avut lor întreruperea.

Inaptitudinea funcţionarului stagiar În situaţ situaţia ia în care care funcţi funcţiona onarul rul stagi stagiar ar dă do dovad vadăă de inapt inaptitu itudin dinee manifestată, se va putea,în orice moment al constatării inaptitudinii,să se întocmească un raport cu privire la această situaţie. Împotriva acestui raport,funcţionarul stagiar poate face contestaţie în termen de opt zile libere,calculate de la data comunicării. Raportul , ,însoţit de observaţiile funcţionarului stagiar,sunt înaintate de superiorul ierarhic al stagiarului la autoritatea investită cu puterea de numire. După ce a primit avizul – emis de un comitet de raporturi – autoritatea investită cu puterea de numire poate decide licenţierea funcţionarului stagiar. În caz cu totul excepţional,autoritatea investită cu puterea de numire poate autoriza ca funcţionarul să-şi continue stagiul,însă în alt serviciu.

Încheierea stagiului Funcţionarul stagiar face obiectul unui raport, în care sunt cuprinse următoarele elemente: aptitudinile pe care le-a dovedit în modul în care s-a achitat de atribuţiile a) aptitudinile pe de serviciu, b) randamentul activităţii desfăşurate, c) conduita în timpul serviciului.

Aces Acestt rapo raport rt este este înai înaint ntat at func funcţi ţioona naru rulu luii în disc discuţ uţie ie,c ,car aree po poat atee formula,în termen de opt zile calendaristice,observaţiile sale cu privire la concluziile raportului. În funcţie de concluziile raportului,putem întâlni întâlni următoarele situaţii:

76


a) stagiarul stagiarul face face dovada că are calităţil calităţilee necesare necesare pentru postul postul pentru pentru care a fost selecţionat,situaţie în care urmează să fie titularizat în acest post, b) stagiarul nu face dovada calităţilor calităţilor necesare pentru postul respectiv,caz în care autoritatea investită cu puterea de numire are două posibilităţi: - să-l concedieze pe funcţionar, -

în mod cu totul excepţional,poate aproba prelungirea stagiului pentru o perioadă maximă de şase luni,eventual luni,eventual cu schimbarea serviciului funcţionarului respectiv. În acea aceast stăă situ situaţ aţie ie,d ,dur urat ataa cu cumu mula lată tă a stag stagiu iulu luii nu po poat atee de depă păşi şi

cincisprezece luni.

VI.5 Drepturile funcţionarului comunitar Princ Princip ipii ii care care guve guvern rnea ează ză exer exerci citar tarea ea drep dreptu turi rilo lorr şi obli obliga gaţi ţiil ilor or funcţionarului public european Un prim princi principiu piu este repreze reprezenta ntatt de necesit necesitate ateaa reali realizăr zării ii unei unei independenţe

absolute

a

funcţionarului

public

faţă

de

orice

guvern,autoritatea,organizaţie sau persoană exterioară instituţiei sale. Textul menţi me nţiona onatt interz interzice ice funcţi funcţiona onarul rului ui să accep accepte, te,de de la un gu guver vern,a n,alt ltăă sursă sursă exterioară instituţiei căreia îi aparţine,fără autorizarea autorităţii investită cu puterea de numire vreun vreun lucru care ar putea să-i compromită compromită independenţa. independenţa. Un al do doil ilea ea prin princi cipi piuu care care gu guve vern rnea ează ză ex exer erci ciţi ţiul ul drep dreptu turi rilo lorr şi îndatoririlor fundamentale ale funcţionarului comunitar şi care se află în strânsă corelaţie cu cel enunţat anterior,mai exact derivă din acesta,este o dimensiune a acestuia care are însă o semnificaţie care ne determină să-l

77


analizăm de sine stătător ,îl reprezintă necesitatea de a asigura independenţa faţă de statele membre,ai căror naţionali sunt. Un al treilea principiu este acela că funcţionarul trebuie să-şi realizeze atribuţiile şi să-şi regleze conduita exclusiv în vederea realizării intereselor Comunităţilor. Un alt principiu este acela că privilegiile şi imunităţile sunt conferite funcţionarilor exclusiv în interesul Comunităţilor. Un alt alt prin princi cipi piuu care care guv uver erne neaz azăă reg regimul imul juri juridi dicc al real realiz izăr ării ii prerogativelor de funcţie publică de nivel comunitar este acela că funcţiona funcţionarii rii se găsesc găsesc în permanen permanenţă ţă la dispoziţ dispoziţia ia instituţi instituţiei,f ei,fără ără ca în acest acest mod să se poată depăşi durata maximă de 42 de ore de serviciu săptămânal. Un aspe aspect ct cu totu totull de deos oseb ebit it în regi regimu mull ge gene nera rall al func funcţi ţion onar aril ilor or comunitari,inclusiv în materia drepturilor şi îndatoririlor lor,este faptul că ei sunt antrenaţi în pregătirea reglementărilor cărora lis se supun şi în punerea lor în practică.

Drepturile şi libertăţile fundamentale f undamentale ale funcţionarului funcţionarului comunitar i. funcţionarii beneficiază de libertatea de opinie şi de expresie.

În doctrin rina occidentală,se ă,se susţine că drep reptul de opinie al funcţionarului public ( cu referire la funcţionarul public naţional) trebuie analizat diferit,în timpul serviciului şi în afara serviciului. În timpul timpul serviciul serviciului ui funcţionarul public este ţinut de obligaţia de neutralitate,care îi impune să dea dovadă de loialitate faţă de instituţie,de stat. În afara afara serviciul serviciului ui , , dreptul la opinie este circumstanţiat de obligaţia de rezervă şi de măsură în exprimarea opiniilor sale.

78

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca ii. funcţionarul comunitar beneficiază de dreptul de asociere-ei pot fi astfel

memb me mbri ri ai orga organi niza zaţi ţiil ilor or sind sindic ical alee şi prof profes esio iona nale le ale ale func funcţi ţion onar aril ilor or comunitari. În do doct ctri rina na oc occi cide dent ntal alăă îl regă regăsim sim en enun unţa ţatt şi prin prin ,,li ,,libe berta rtate te de asociere”,care ,,permite mai multor persoane să se recunoască pentru a urma un grup permanent, constituind o persoană morală,într-un scop dezinteresat. Deşi nu este prevăzut în mod expres de Statut ,dreptul la grevă este recunoscut funcţionarilor comunitari. iii. iii. În prezent prezent în Europa Europa există există patru patru categori categoriii de ţări,di ţări,dinn punct punct de ve veder deree al recu recunnoaşte aşteri riii

sau sau

nu,p u,pentru ntru

este

în

func funcţi ţion onaarii rii

pub ubllici,a ci,a

aces acestu tuii

drep rept

fundamental; 1. ţări

unde

continuare

interzisă

greva

funcţionarilor

(Danemarca,Germania,Portugalia,Belgia), 2. ţări în care regăsim o interdicţie interdicţie generală generală a grevei grevei în serviciile serviciile publice, publice,cu cu posibilitatea intervenţiei, în caz contrar,a unor sancţiuni disciplinare sau chiar penale, 3. ţări în care, deşi dreptul dreptul la grevă grevă nu este prevăzut prevăzut expres,exerci expres,exerciţiul ţiul lui nu antrenează intervenţia unor sancţiuni ( Irlanda sau Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), 4. ţări ţări în care care este este recu recuno nosc scut ut libe liberu rull ex exer erci ciţi ţiuu al drep dreptu tulu luii la grev grevăă al funcţionarilor publici,cu precizarea existenţei unei categorii de funcţionari cărora

le

este

interzisă

greva,de

regulă

poliţiştii

( Spania,Franţa,Grecia,Luxemburg Spania,Franţa,Grecia,Luxemburg şi Italia). Funcţionarilor comunitari le este recunoscut dreptul fundamental la concediul anual de odihnă,care are o durată de 24 de zile lucrătoare ,la acestea adăugându-se un număr de zile suplimentare,care se stabileşte în funcţie de diferite criterii (vârstă,grad) 79


Un drept important recunoscut funcţionarilor europeni este acela de a candi candida da la funcţi funcţiile ile electi elective ve.. În cazul cazul în care a fost ales într-o într-o astfel astfel de funcţi funcţie,s e,sunt unt dou douăă soluţi soluţii,i,la la care care se recurg recurgee şi în funcţi funcţiee de dific dificult ultate ateaa funcţiei respective,şi anume: obligaţia acestora de a demisiona din postul respectiv ( Ţările de Jos); pierderea unor avantaje importante privind cariera ( Belgia). Func Funcţi ţion onari arilo lorr co comu muni nita tari ri le este este recu recuno nosc scut ut drep dreptu tull la cari carier eră. ă. Noţiunea de carieră este definită de doctrinele naţionale privindu-se de la rădăcinile sale foarte vechi,ea reprezentând dezvoltarea,în timp, a situaţiei profesionale profesionale a unui funcţionar funcţionar de la recrutare recrutare până în momentul momentul în care încetează activitatea profesională a acestuia.

O cari carier erăă no norm rmal alăă îng îngăd ădui uiee ag agen enţi ţilo lorr eu euro rope peni ni să av avan anse seze ze în interiorul aceleiaşi categorii , ,cu aspecte specifice pentru fiecare dintre ele. Funcţionarilor comunitari le este recunoscut dreptul la pensie. Dreptul la pensie este recunoscut sub cele două forme clasice ale sale,cunoscute şi în legislaţia românească. Pensionarea la cerere se poate solicita când s-a împlinit vârsta de 60 de ani,iar pentru o vechime de 35 de ani,cuantumul pensiei este calculat la 70% din retribuţia de bază. Pensionarea pentru limită de vârstă se realizează din oficiu,la împlinirea vârstei de 65 de ani. Dreptul la perfecţionarea pregătirii profesionale. Pe parcursul derulării unei cariere europene un rol cu totul special îl are pregătirea profesională a funcţionarului. Nu este de conceput ca persoana care ocupă o funcţie europeană să stagneze din punct de vedere al devenirii,să se menţină la stadiul în care se găsea în momentul în care a fost investit cu o astfel de funcţie. Şi în 80


sistemele naţionale ale funcţiei publice regăsim o veritabilă ,,politică” prin care se urmăreşte să se ofere funcţionarilor,de-a lungul întregii lor cariere,un sistem de formare profesională care să le permită să se adapteze nevoilor postului pe care îl ocupă,să se perfecţioneze şi să acceadă spre posturi superioare. În Statut se prevede obligaţia Comunităţilor de a sprijini perfecţionarea profesională a funcţionarilor comunitari,în măsura în care aceasta este compatibilă cu exigenţele unei bune funcţionări a serviciului şi în conformitate cu interesele Comunităţilor. Comunităţilor. Funcţionarul comunitar are dreptul să fie remunerat pentru activitatea prestată.Salariile sunt stabilite pe grade,şi în interiorul gradului,pe eşaloane (trepte). Avansarea către eşalonul superior se face în mod automat,din doi în doii an do ani. i. Cu priv privir iree la prob proble lema ma drep dreptu turi rilo lorr bă băne neşt ştii ale ale func funcţi ţion onar aril ilor or europeni,au fost exprimate idei din cele mai diferite,formulate critici,multe eronate cum ar fi aceea că nu ar plăti impozit,ceea ce nu corespunde realităţii. Funcţionarul comunitar are dreptul la protecţie socială. Acest drept îi vizează şi pe membrii familiei funcţionarului (soţie,copii,alte persoane aflate în întreţinerea sa). Funcţionarul public are dreptul la ajutor şi asistenţă,a funcţionarului public din partea Comunităţilor. Comunităţilor.

VI.6 Îndatoririle funcţionarilor comunitari

81


Unii Un ii au autor torii distin distingg do două uă feluri feluri de ob oblig ligaţi aţii: i: po pozi zitiv tivee şi negati negative ve.. Primele impun o anumită conduită,iar secundele interzic o anumită conduită. În concordanţă cu documentele comunitare,cu practica Uniunii şi cu jurisprudenţa Curţii Europene,apreciem că pot fi identificate următoarele obligaţii: a) Îndatorirea de independenţă şi neutralitate a funcţionarului internaţional

faţă faţă de oric oricee altă altă au auto tori rita tate te de decâ câtt organ rganiz izaţ aţia ia care care l-a l-a an anga gaja jat. t.Ea Ea reprezintă prima dintre obligaţiile prevăzute de Statut şi se concretizează în mai multe aspecte: 1. Inte Interd rdic icţi ţiaa de a soli solici cita ta sau sau acce accept ptaa inst instru rucţ cţiu iuni ni de la oric oricee alt alt guvern,autoritate,organizaţie guvern,autoritate,organizaţie sau persoană exterioară instituţiei, 2. Int Interd erdicţi icţiaa de a accep cepta din din parte arteaa nici nici unui guvern ern sau sau sursă ursă exte ex terio rioar arăă inst instit ituţ uţie ieii căre căreia ia îi ap apar arţi ţine ne o dist distin incţ cţie ie on onor orif ific ică, ă,un un favor,un dar,o remuneraţie de orice natură, fără autorizarea expresă acordată de autoritatea investită cu puterea de numire. 3. Interd Interdicţ icţia ia de a conserva conserva sau primi primi,în ,în mod direct direct sau indir indirect ect,de ,de la inst instit ituţ uţii iile le supu supuse se co cont ntro rolu lulu luii inst instit ituţ uţie ieii co com mun unit itar aree căre căreia ia îi aparţine,sau aflate în relaţie cu aceasta,interese de natură şi cu o semnificaţie care să-i compromită independenţa independenţa în exerciţiul funcţiilor sale. 4. Regimul Regimul activită activităţilor ţilor desfăşura desfăşurate te în public public în afara instituţie instituţieii căreia îi aparţine. 5. Îndato Îndatorire rireaa de indepen independen denţă ţă vizit viziteaz eazăă nu doar pe funcţi funcţion onar, ar,ci ci şi în familia sa. 6. Cons Conser erva vare reaa

inde indepe pend nden enţe ţeii

func funcţi ţion onar arul ului ui

com co mun unit itar ar

impu impune ne

abţinereade la orice activitate care ar putea să-i compromită această independenţă,pe de o parte,iar pe de altă parte,consultarea autorităţii 82


investită cu puterea de numire asupra oricărei posibile situaţii care ar putea afecta această această independenţă. b) Înda Îndato tori rire reaa de reze rezerv rvăă şi de disc discre reţi ţiee ,cu cuno nosc scut utăă şi în ma majo jori rita tate teaa

sistemelor naţionale ale funcţiei publice şi care se regăseşte prevăzută expres şi de Statutul funcţiei publice comunitare. Acea Aceast stăă înda îndato tori rire re îi inte interzi rzice ce func funcţi ţion onar arul ului ui pu publ blic ic divu divulg lgare areaa informaţiilor de care are recunoştinţă în exercitarea funcţiei sale. Funcţ Funcţion ionaru arului lui pu publi blicc îi este este interz interzis is să pu publ blice ice sau să facă facă să fie publicat. Singur sau în colaborare,orice text al cărui obiect vizează acti activi vita tate teaa Comu Comuni nită tăţi ţilo lor, r,fă fără ră să aibă aibă au auto tori riza zarea rea ne nece cesa sară ră em emis isăă de autoritatea investită cu puterea de numire. Reze Rezerv rvaa func funcţi ţion onar arul ului ui co comu muni nita tarr se co conc ncret retiz izea ează ză în ob obli liga gaţi ţiaa acestuia de a se obţine de la orice act şi ,în particular,de la orice exprimare în public a unei opinii,care opinii,care ar putea aduce atingere atingere demnităţii funcţiei funcţiei sale. Discreţia Discreţia profesion profesională ală şi publicit publicitatea atea documen documentelor telor..

Obligaţi Obligaţiaa de

discre discreţie ţie profe profesio sional nalăă trebui trebuiee armoni armonizat zatăă cu proble problema ma transp transpare arenţe nţeii în administraţia publică, viu discutată de doctrina din toate statele. c) Îndato Îndatorir rirea ea de a se achita achita de sarcin sarcinile ile funcţie funcţieii cu maxim maxim de cunoşti cunoştinţă nţă profesională,revine fiecărui funcţionar,indiferent că îşi desfăşoară activitatea într-o autoritate publică naţională sau în cadrul unui organism internaţional. Func Funcţi ţion onar arul ul treb trebui uiee să-ş să-şii înde îndepl plin inea easc scăă func funcţi ţiaa de o man anie ieră ră comunitară,are obligaţia de a respecta durata şi orarul de lucru. Funcţionarul trebuie să-şi îndeplinească funcţia de o manieră profesională – delegarea de competenţă se poate face doar în temeiul unei prescripţii legale.

83


Funcţ Funcţion ionari ariii co comu munit nitari ari trebui trebuiee să fie prezen prezenţi ţi la servic serviciu, iu,nef nefiin iindd acce accept ptat atăă ab abse sent ntare areaa de decâ câtt în cazu cazuri ri de bo boal alăă sau sau acci accide dent nt.. Ab Abse senţ nţel elee nemotivate pot atrage răspunderea disciplinară a funcţionarului comunitar. comunitar. d) Obligaţi Obligaţiaa de supunere supunere este prevăzută prevăzută în majoritatea majoritatea statutelo statutelorr de personal personal şi na naşte şte proble problema ma firea firească scă întâl întâlnit nităă şi în drept dreptul ul intern intern,da ,dacă că ag agent entul ul trebuie să se supună tot timpul,dacă trebuie să execute el şi un ordin ilega ilegal.l. Este Este proble problema ma confli conflictu ctului lui etern etern între între datori datoriaa de supunere supunere şi supunerea faţă de principiul legalităţii. Funcţionarul,naţional Funcţionarul,naţional sau comunitar ,fiind ,fiind plasat într-o ierarhie,poate primi de la superiorii săi ierarhici ordine pe care trebuie să le execute,în caz contrar fiind pasibil de sancţiuni. Această putere de a da ordine , care aparţine superiorului, se numeşte putere ierarhică şi ea presupune,potrivit presupune,potrivit doctrinei franceze,dreptul de a anula anula,su ,suspe spenda nda sau reform reformaa ordin ordinele ele inferi inferioru orului lui,at ,atât ât pe pentr ntruu mo motiv tivee de legalitate cât şi pentru motive de neoportunitate. În cazul ordinului ilegal,funcţionarul se găseşte plasat între respectul faţă de lege şi supunerea faţă de superiorul ierarhic. Superiorul ierarhic răspunde de ordinele pe care le dă. Cea ce este de reţinut pentru regimul juridic al acestei obligaţii este fapt faptul ul că ea este este da dato tora rată tă nu numa maii supe superi rior oril ilor or care care fac fac pa part rtee din din acee aceeaş aşii iera ierarh rhie ie ad admi mini nist stra rati tivă vă.. Din Din aces acestt cara caract cter er de deriv rivăă şi ob obli liga gaţi ţia, a,pe pent ntru ru funcţionar,de a urma calea ierarhică,aceasta impunându-i să reclame la şeful imediat superior în ierarhie. Oblig ligaţi aţiaa de fideli fidelitat tatee a funcţi funcţiona onarul rului ui europe european an . În toat toatee ţări ţările le din din e) Ob Uniunea Europeană se consacră obligaţia funcţionarului public de a fi loial noţiunii pe care o slujeşte,instituţiilor democratice ale acesteia şi în particular,instituţiei particular,instituţiei în care este numit. 84

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir Facultatea de Drept Cluj-Napoca f)

Oblig Ob ligaţi aţiaa un unui ui com compor portam tament ent profes profesion ional al co cores respun punzăt zător. or. Aceas Această tă obligaţie vizează următoarele categorii de relaţii: r elaţii:

- relaţiile cu ceilalţi colegi - relaţiile cu întreg personalul dintr-o instituţie - relaţiile cu superiorii - relaţiile cu subalternii - respectul de sine,sau relaţia cu sine însuşi,care obligă pe orice funcţionar

să fie consecvent într-un comportament corespunzător rangului său şi aşteptărilor celorlalţi. g) Obligaţia de domiciliu. Statutul instituie pentru funcţionarul comunitar

obligaţia de a locui în locul în care se exercită funcţia care i-a fost încred încredin inţat ţatăă sau la o dista distanţă nţă co cores respun punzăt zătoar oare,c e,care are să nu nu-l -l jenez jenezee în exercitarea atribuţiilor sale. h) Ob Oblig ligaţi aţiaa de a repara repara prejud prejudici iciile ile cauza cauzate te Comuni Comunităţ tăţii ii prin prin fapte faptele le sale sale personale grave. i) Îndato Îndatorir rirea ea de moralit moralitate atea. a. Ea poate să prive priveasc ască,î ă,înn eg egală ală măsură, măsură,via viaţa ţa privată a funcţionarului public înainte de intrarea de funcţie,în timpul exercitării funcţiei sau după încetarea raportului de serviciu. j) Efectuarea controlului medical anual reprezintă o obligaţie a fiecărui funcţionar comunitar. Exercitarea unei funcţii publice într-un organism euro eu rope pean an pres presup upun une, e,nu nu do doar ar disp dispon onib ibil ilit ităţ ăţii inte intele lect ctua uale le,p ,pre regă găti tirea rea necesară în scopul îndeplinirii ei,ci şi o stare de sănătate fizică şi psihică adecvată.

85


VI.7 Corelarea dintre termenul de ,, funcţionar public în România” şi termenul ,,funcţionar comunitar” Un rol important îl are administraţia publică în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Ce a făcut România,în acest sens,în ultimii ani? Dispunem de instituţiile şi reglementările cerute pentru integrarea în UE? Are România mijloacele de a absorbi fondurile comunitare care îi sunt alocate? Iată câteva din întrebările la care se caută răspuns,întrebări care pot lămuri procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un raport al Comisiei Europene,din 8 noiembrie 2000,făcea o analiză severă a administraţiei publice din România. Ştim cu toţii cum ne lovim de această administraţie şi mai ştim că suntem foarte departe în acest domeniu de aceea ce ar trebui să fie o ţară europeană. De aceea,ne-am gândit să avem un schimb de idei cu personalităţi care ocupă îndeaproape de administraţia publică. O alta alta prob proble lemă mă de deli lica cată tă pe pent ntru ru Româ Români niaa

este este asig asigur urar area ea un unei ei

continui continuităţi, tăţi, a unei stabilit stabilităţi ăţi a funcţiona funcţionarilor rilor publici, publici, adică adică posibili posibilitatea tatea definirii unei cariere pentru aceştia. Nu mai puţin importantă este o corectă alocare a resurselor umane necesare bunei funcţionări a administraţiei şi a sistemului judiciar. Aceasta implică o arhitectură internă a instituţiilor publice, adecvată misiunii pe care instituţiile respective le au. De exemplu, dacă declari că integrarea europeană este o prioritate , atunci trebuie să-i aloci resurse umane calificate corespunzător şi într-un număr suficient. Ar trebui să se înţeleagă că integrarea europeană nu este un scop în sine, nu este o latură externă a activităţii diferitelor instituţii publice. 86


Deci compartimentele de integrare europeană nu trebuie privite ca agenţii de voiaj, ci ca unităţi de definire a politicilor sau care trebuie să contribuie la definirea politicilor de care este responsabilă instituţia publică respectivă. Recent, la reuniunea directorilor generali ai administraţiilor publice din ţările candidate , care a loc la Stockholm ,s-au scos in evidenţă trei tendinţe , referitor la administraţia publică : perfecţionarea managementului resu resurse rselo lorr um uman anee în ad admi mini nist stra raţi ţie, e, intr introd oduc ucer erea ea ma mana nage geme ment ntul ului ui în administraţie şi introducerea e-governamentului e-governamentului la nivelul administraţiilor publice ale ţărilor occidentale. occidentale. În ceea ceea ce priv priveş eşte te form formar area ea resu resurse rselo lorr um uman anee în ad admi mini nist stra raţi ţiaa publică, nu putem spune că stăm extraordinar. Investiţia în acest domeniu nu a fost fost o prioritate. prioritate. În ţări ca Spania, Franţa, Germania, colectivităţile locale sunt obligate să plăt plătea easc scăă 3,2% 3,2% din din bu buge getu tull lor, lor, pe pent ntru ru form formar area ea prof profes esio iona nală lă a funcţionarilor, care participă la cursuri de perfecţionare. În România, însă, se preferă în continuare alocarea anumitor sume pentru protocoale, pentru deplasări etc. Prin înfiinţarea Ministerului Integrării Europene s-a dorit a se da o anumită anumită coerenţă coerenţă acestui acestui proces proces de aderare aderare a României, României, mai ales că avem mari rămâneri în urmă. Lui îi corespund structuri în fiecare minister, prin secretarii de stat, prin direcţiile de integrare şi cele de armonizare legislativă, în fiecare prefectură. Ministerul are trei mari mari departamente. Departamentul de pregătire pentru aderare, care se ocupă de toate programele de strategii, Departamentul armonizării legislaţiei, care avizează toate toate proiectele proiectele legislative legislative cu conotaţie conotaţie com comunita unitară ră şi Departamen Departamentul tul de 87


nego ne goci cier eri. i. Mai Mai ex exis istă tă şi o dire direcţ cţie ie care care se oc ocup upăă de ed educ ucare are în spir spirit it european. S-a ajuns la concluzia concluzia că , de vine –de rău , cetăţenii cetăţenii României României ştiu ce înseamnă instituţiile. De aceea, există o strategie privind pregătirea pentru UE, care arată cetăţenilor că nu înseamnă numai drepturi, ci şi constrângeri . Toate Toate ţările ţările invoc invocăă princi principi piul ul po potri trivi vitt căruia căruia funcţia funcţia publică publică este subordonată autorităţii publice. Într-o democraţie puterea politică de decizie se află în mâinile celor aleşi, funcţionarii trebuind să execute deciziile responsabililor politici. În general se disting trei situaţii: - fun unccţia ţia pub ubli lică că este este în total otalit itat atee sep separat aratăă

de insti nstitu tuţi ţiaa

guvernamentală căreia îi este subordonată dar, practic, un număr mai mult sau mai puţin important de funcţionari se află legat de un jurământ de credinţă faţă de guvern.Este sistemul osmozei parţiale între funcţia publică şi puterea politică. Se întâlneşte întâlneşte în Germania Germania şi în Franţa . - funcţia publică este legată şi subordonată instituţiei guvernamentale şi unui partid politic. Este sistemul integrării între funcţia publică şi puterea politică şi a fost propriu propriu fostelor regimuri comuniste. comuniste. Continuitatea este caracteristică esenţială funcţiei politice. Este vorba de expresia unei puteri care nu trebuie exercitată cu intermitenţe. Unele probleme se pun în ţări din Europa centrală şi de est,supuse unorr schim uno schimbăr bării po polit litice ice profun profunde. de. Exist Existăă do două uă aspect aspectee co comp mplex lexe,u e,unul nul etic,celălalt profesional. profesional. Este necesar necesar să se pună accentul accentul pe cel profesional profesional pentru

a

se

garanta

funcţionarea

instituţiilor instituţiilor

în

perioada

de

tranziţie,acordându-se,totodată,atenţie tranziţie,acordându-se,totodată,atenţie formării de noi funcţionari. Este Este ne neces cesară ară elabo elaborare rareaa unu unuii Cod Cod al de deont ontolo ologi giei ei funcţi funcţiona onarul rului ui public în Europa. 88


Aceasta trebuie să stabilească nu regulo precise,ci marile principii pe care fiecare stat urmează să le includă în legislaţia proprie. Idee Ideeaa elab elabor orăr ării ii un unui ui asem asemen enea ea Cod Cod se bu bucu cură ră de ma mare re inte intere res. s. Demo Democra craţia ţia are are ne nevo voie ie de regu reguli li clar claree refe referit ritoa oare re la rapo raport rtur uril ilee dint dintre re funcţionari,oameni funcţionari,oameni politici şi cetăţeni. Statele europene dispun de un „soclu” de valori comune,stabilite prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Pe acea aceast stăă ba bază ză este este po posi sibi bilă lă elab elabor orar area ea un unui ui Cod Cod de va valo lori ri ale ale funcţiei publice,care să definească caracteristicile generale ale unei funcţii publice democratice,altfel democratice,altfel spus,care să exprime aşteptările cetăţenilor de la un serviciu public într-un stat democrat. Este vorba de un text cu repere generale,reflectând consensul asupra unui număr de principii,însă deschis unei varietăţi de interpretări acceptabile pentru toţi. Uniunea Uniunea Europeană Europeană sprijină sprijină procesul procesul de informare informare a funcţionaril funcţionarilor or publici. Domn Do mnul ul Jonath Jonathan an Schee Scheele, le,Şef Şeful ul Deleg Delegaţi aţiei ei Comi Comisie sieii Europe Europene ne a afirmat că: ,, Accesul Accesul cât mai facil la informaţie informaţie este unul dintre dintre subiectele care ne interesează în mod special. Scopu Scopull acest acestui ui proiect proiect este să ad aducă ucă acquis-u acquis-ull com comuni unitar tar cât mai aproape e cei ce se ocupă de armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană,fie că sunt specialişti din instituţii sau organisme de coordonare sau reglementare,care fac propuneri legislative,fie că au în atribuţie doar aplicarea legislaţiei. În acelaşi timp,dorim ca toţi acei interesaţi de acest subiect complex să poată avea un material de referinţă,complet,tradus în limba română,având girul unor specialişti. 89


Socie Societat tatea ea civilă civilă din din Româ România nia trebui trebuiee să pa parti rticip cipee la proce procesul sul de aderare la Uniunea Europeană. Acest proces nu ţine ţine doar de îndatoririle instituţiilor publice,anumite publice,anumite ministere şi partenerii lor din Uniunea Europeană – procesul de aderare la Uniunea Europeană este un proces care va avea (şi are deja) un impact asupra vieţii fiecăruia şi de aceea este necesar sprijinul întregii societăţi româneşti.” a adăugat domnul Jonathan Scheele. Au oamenii politici un rol în desemnarea funcţionarilor ? Adevărata chestiunea este de a şti dacă şi alţi funcţionari trebuie să fie administratori de carieră,independenţi sau ei trebuie numiţi pe criterii politice. Numai în Marea Britanie şi Irlanda se consideră că independenţa este necesară la toate eşaloanele. De ob obice icei,m i,mini iniştri ştriii au o oareca oarecare re pu puter teree discre discreţio ţionar narăă în num numire ireaa înalţilor funcţionari,în dorinţa de a avea în jur persoane care le împărtăşesc convingerile. Dar aceasta încurajează politizarea funcţiei publice la toate nivelele. În Marea Marea Britan Britanie, ie,fun funcţi cţiona onarul rul este este consid considera eratt slujit slujitoru orull fidel fidel al guvernului democratic ales. În alte ţări,precum Franţa şi Germania funcţia publică este văzută ca o forţă independentă,care independentă,care asigură ,, continuitatea statul statului” ui”,ca ,care re este este me media diator tor între între stat stat şi societ societate ate şi pe care care ga garan rantea tează ză respectul interesului public. Ca regulă generală,se aşteaptă de la funcţionar,pe lângă cunoştinţe şi competenţă profesională,neutralitate,loialitate,imparţialitate, profesională,neutralitate,loialitate,imparţialitate,simţ simţ al muncii şi grija faţă de interesul general. Doii fact Do factor orii sunt sunt esen esenţi ţial alii pe pent ntru ru o bu bună nă func funcţi ţiee pu publ blic ică: ă: etic eticaa şi încrederea. Pentru funcţia publică din Europa occidentală etica include,în

90


gene ge nera ral, l,im impa parţi rţial alit itat atee în ex exer erci cita tare reaa serv servic iciu iulu luii pu publ blic ic şi rezi rezist sten enţa ţa la corupţie. Administraţia trebuie să respecte norme etice severe. Parlamentarii şi miniştrii trebuie să ajute funcţionarii definind norme de conduită stricte. Cei aleşi trebuie să se abţină să ceară funcţionarilor să depăşească limita ce separă ceea ce este just de ceea ce nu este. Funcţionarii sunt mai eficienţi dacă au încredere unul în altul şi dacă autori autorităţ tăţile ile sunt sunt co convi nvinse nse că an angaj gajaţi aţiii lor da dauu av avize ize utile utile şi impar imparţia ţiale. le. Funcţia publică este mai eficace dacă populaţia consideră că funcţionarii o tratează în mod echitabil,fără inegalităţi,fără inegalităţi,fără corupţie. Influe Influenţa nţarea rea vieţi vieţiii pub public licee de către către co corup rupţie ţie este este o proble problemă mă care care afectează ansamblul Europei.Ea se manifesta mai grav în unele ţări din Europa de est,după 50 de ani în care sistemul a alimentat neîncrederea cetăţenilor la adresa funcţionarilor. Armonizarea legislaţiei româneşti cu cea a Comunităţilor Europene este deziderat care trebuie realizat într-un timp mai scurt. Dacă admnistraţia publică are un rol foarte important important în comunitate,acelaşi comunitate,acelaşi lucru se poate spune şi despre rolul funcţionarului comunitar

CAPITOLUL VII CONCLUZII ŞI PROPUNERI PROPUNERI

91


Funcţia publică şi funcţionarul public reprezintă elemente definitorii ale statului de drept pe care România îl abordează începând cu decembrie 1989. Trece recere reaa de la un sta stat ba bazzat pe prin rincip cipii de tip tip com omun uniist şi care,aproa care,aproape pe 50 de ani,a ani,a estompat estompat orice mod model el perfecţion perfecţionist ist şi mod modernist ernist în raporturile stat - cetăţean – comunitate,a comunitate,a făcut ca implementarea implementarea principiilor principiilor noi privind statul democratic să se regăsească în România destul de greoi. Tânăra democraţie care începea să se înfiripe a reuşit să imprime treptat şi uneori stângaci modelele moderne de organizare statală şi regulile de bază de funcţionare a instituţiilor statului democratic de tip capitalist,în care omul şi nevoile sale să fie în centrul atenţiei organului legislativ şi executiv. Lipsa de experienţă a factorilor de conducere de la nivel central,precum şi preocuparea excesivă pentru soluţionarea problemelor de ordin economic,a intereselor de grup a făcut ca abia după aproximativ 10 ani să poată fi elaborată o lege a funcţionarului public care, ulterior,a fost modificată şi completată,fapt care a perturbat activitatea instituţiilor statului. Faptul că au apărut aproape la fiecare minister statute speciale ale funcţionarilor publici nu este în măsură să asigure o abordare unitară şi echil echilibra ibrată tă a proble probleme melor lor funcţi funcţiona onaril rilor or pub public lici,i i,iar ar legea legea funcţi funcţiona onaril rilor or publici se receptează receptează ca o simplă enumerare enumerare de principii,norme principii,norme şi reguli. Apreciez că se impune o reanalizare a acestor aspecte în vederea eliminării discriminărilor referitoare la drepturi,în special cele de natură salarială şi materială,între diferite categorii de funcţionari publici,precum şi a persoa persoanel nelor or încad încadrat ratee în ad admin minist istraţ raţie ie pe po postu sturi ri de pe perso rsonal nal an anga gajat jat contractual. 92


BIBLIOGRAFIE 1. Elena Elena – Mihaela Fodor Fodor - Drept Administ Administrativ rativ,, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2008 2008 93


Alexandr ndruu Athan Athanasi asiu, u, L. Dima Dima – Regim Regimul ul juridi juridicc al raport raporturi urilor lor de 2. Alexa muncă mu ncă în reglem reglement entare areaa no noulu uluii Cod Cod al Muncii Muncii,, Pande Pandecte ctele le Roma Romane ne număr 5/2003 3. Nicholas Barr- Pieţele forţei de muncă şi politica socială în Europa

Centrala şi de Est, Bucureşti 1995; 4. Cristian Bocancea, George Neamţu – Elemente de asistenţă socială ,

Editura Polirom, 1995; 5. Ralf Dahrendorf – Conflictul social modern, Editura Humanitas, 1996;

Demier- Istoria politicii politicii sociale, Institutul Institutul European 1998; 1998; 6. Francis Demier7. Milton Friedman- Capitalsim si libertate, Editura Enciclopedica, 1995; 8. Liliana Mihut, Bruno Lauritzen- Modele de politici sociale ; Bucureşti

,Editura Didactică si Pedagogică, 1999; constructiei Europene; 9. Nicolae Paun- Istoria constructiei 10. Ion Traian Stefanescu- Tratat de dreptul Muncii, vol I, Editura Lumina

Lex, Bucuresti 2003; 11. Alexandru Ticlea –Soluţii şi Propuneri privind interpretarea şi aplicarea

unor dispoziţii ale Codului Muncii, în Revista Română de dreptul muncii, nr 2/2003 12. Alexandru Ţiclea , Sanda Ghimpu- Dreptul muncii, Editia a 2 a ,Editura

Lumina Lex. Bucureşti, 2001; 13. ***** Legea nr 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici ; 14. ***** Codul Muncii ; 15. Drept Administrativ- Virginia Vedm, Editura Univers 2008; 16. Revista Dreptul –toate numerele din 2008; 17. Hotararea de Guvern 833/2007;

18.Legea 188 din 1999; 19.Legea 161 din 2003. 94

Raportul de Serviciu Al Functionarului Public Lucrare

Recommend Documents