Abuzul in Serviciu

UNIVERSITATEA UNIVERSITATEA DIN PITESTI PIT ESTI FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

TURCIN VERONICA DREPT FR  AN III

ABUZUL ÎN SERVICIU

 : RISTEA ION CONF. UNIV. DR  :

ABUZUL IN SERVICIU Într-o încercare de a defini abuzu in !er"iciu #re"azut de art .$%& NCP con!iderat ca fiind fa#ta func'ionaruui #ubic care( în e)ercitarea atribu'iior de !er"iciu( nu înde#ine*te un act !au î înde#ine*te în +od defectuo! *i #rin acea!ta cauzeaz, o #aub, ori o ",t,+are a dre#turior !au intere!eor eiti+e ae unei  #er!oane fizice !au ae unei #er!oane uridice. Cu aceea*i #edea#!, !e !anc'ioneaz, *i fa#ta func'ionaruui #ubic care în e)ercitarea atribu'iior de !er"iciu( înr,de*te e)ercitarea unui dre#t a unei #er!oane ori creeaz, #entru acea!ta o !itua'ie de inferioritate #e te+ei de ra!,( na'ionaitate( oriine etnic,( i+b,( reiie( !e)( orientare !e)ua,( a#artenen', #oitic,( a"ere( "/r!t,( dizabiitate( boa, cronic, necontaioa!, !au infec'ie 0IV12IDA. Func'ionarii din !i!te+u #ubic au obia'ia de a-*i înde#ini acti"it,'ie de !er"iciu a"/nd în "edere re!#ectarea intere!eor eae ae cet,'enior( f,r, a !e aduce #reudicii bunei acti"it,'i a in!titu'iior #ubice *i  #entru a conduce a!tfe a o bun, de!f,*urare a acti"it,'ior de intere! #ubic. În +od idea( e!te de dorit ca întreaa or acti"itate !, !e de!f,*oare cu re!#ectarea  #rinci#iior con!titu'ionae *i f,r, a !e abuza de #ozi'ia ierar3ic, în care !e af, anu+i'i !ubiec'i de dre#t. Ace*tia trebuie !, dea do"ad, de o anu+it, i+#ar'iaitate în tratarea cererior tuturor #er!oaneor( f,r, a #reudicia niciuna dintre ee *i f,r, a aduce atinere "re-unui dre#t a #er!oaneor i+#icate( conucr/nd a!tfe a ideau dorit de c,tre !ocietate care con!t,( a,turi de ate deziderate( *i în a!iurarea bunu +er! *i a i+#ar'iait,'ii în fa'a autorit,'ior #ubice !au ator in!titu'ii. Obiectul juridic

a infrac'iunior de abuz în !er"iciu #oate fi unu eneric(

ac,tuit dintr-un ru# de "aori !ociae de aceea*i natur,( co+un întreii cateorii de infrac'iuni de !er"iciu( *i anu+e 4 rea'iie !ociae care #ri"e!c buna de!f,*urare a atribu'iior de !er"iciu( !oicit/ndu-i-!e o anu+it, conduit, *i atitudine func'ionarior( !au ceora'i anaa'i c,rora i !e #ot a#ica articoee în di!cu'ie. În func'ie de infrac'iunea concret, de!#re care !e di!cut, #ute+ a"ea în "edere *i un obiect uridic !ub!idiar( !#re e)e+#u în cazu abuzuui în !er"iciu contra intere!eor #ubice !e are $

în "edere *i e"entuaa ocrotire a #atri+oniuui in!titu'iei( !au în cazu abuzuui în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor !e are în "edere *i #rotearea intere!eor eae ae #er!oaneor. În ceea ce #ri"e*te obiectul material, a infrac'iunie de !er"iciu !au în eatur, cu !er"iciu !e con!ider, c,( de reu,( ace!ta i#!e*te. În +od eronat o anu+it, #arte a doctrinei ad+ite c, în cazu unora dintre infrac'iunie de !er"iciu !au în e,tur, cu !er"iciu obiectu +ateria î con!tituie +ioacee foo!ite a !,"/r*irea infrac'iunii( cu+ !unt de e)e+#u fooa!ee inu!te( a uarea de +it,. Ace!tea nu re#rezint, obiectu +ateria a infrac'iunii deoarece ee nu con!tituie obiectu ocrotirii  #enae ci +ioacee de reaiizare ae aturii obiecti"e a infrac'iunii. Totu*i( în unee cazuri( c/nd ac'iunea e!te e)ercitat, direct a!u#ra unui bun( ace!ta #oate con!titui obiectu +ateria a infrac'iunii deoarece a#are ca o "aoare concret, core!#unzatoare obiectuui uridic. A*adar( infrac'iunie de !er"iciu !au în eatur, cu !er"iciu #ot a"ea obiect +ateria atunci c/nd( ac'iunea !#ecific, ce intr, în co+#onen'a aturii obiecti"e !e !,"/r*e*te a!u#ra unui ucru( re#rezentat de un bun cor#ora. Subiectul activ

a infrac'iunii de abuz în !er"iciu e!te unu caificat 4

func'ionaru #ubic. No'iunea de func'ionar #ubic !e are în "edere confor+  #re"ederior de a art. 5&6 NCP. Condi'ionarea e)i!ten'ei infrac'iunii de caitatea de func'ionar #ubic !au func'ionar îi e!te a#icabi, doar !ubiectuui acti" ne+iocit *i e"entuauui coautor. Caitatea de in!tiator !au co+#ice a ace!te infrac'iuni #oate fi de'inut, de orice #er!oan,. Subiectul pasiv

a infrac'iunii de abuz în !er"iciu difer, de a o for+, a

infrac'iunii a ata. A!tfe( în cazu abuzu în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor( !ubiectu #a!i" "a fi #er!oana c,reia i !-au ",t,+at intere!ee eae. Acea*i !ubiect  #a!i" "a #utea fi uat în con!iderare *i în cazu infrac'iunii de abuz în !er"iciu #rin înr,direa unor dre#turi( #er!oana ae c,rei dre#turi au fo!t înr,dite #ut/nd fi con!iderat, cea care !ufer, un #reudiciu. În cazu infrac'iunii de abuz în !er"iciu contra intere!eor #ubice( !ubiectu #a!i" !#ecia "a fi re#rezentat de oranu !au in!titu'ia de !tat a c,rei tuburare !e #roduce !au a c,rei #atri+oniu e!te #,ubit #rin fa#ta aentuui. Toate ace!te infrac'iuni au în!, *i un !ubiect #a!i" enera care e!te

7

!tatu ca tituar a "aorior !ociae a#,rate #rin inter+ediu incri+in,rii fa#teor  func'ionarior.  Latura obiectivă

a ace!tor infrac'iuni( într-o #rezentare !uccint,( #rei+inar,(

!e #oate ob!er"a ca *i con!t/nd într-o ac'iune !au o inac'iune ce trebuie !, #roduc,( ca ur+are a !,"/r*irii ei( o atinere bunuui +er! a acti"it,'ii oranuui !au in!titu'iei !tatuui !au ",t,+area intere!eor unei #er!oane. De reu,( ac'iunea !au inac'iunea con!t, într-o înc,care a atribu'iior de !er"iciu( trebuind a!tfe( !tabiit, cu riurozitate !fera ace!tor atribu'ii #entru ce în"inuit de !,"/r*irea fa#tei. Cu ocazia e)ercit,rii atribu'iior de !er"iciu ( func'ionarii trebuie !, 'in, !ea+a de o !erie de ree+ent,ri #recu+ *i nor+e te3nice( unee în!cri!e iar atee neîn!cri!e în acte ei!ati"e. 2e con!ider, c,( incu!i" o a!tfe de înc,care a unor nor+e te3nice #oate !, con!tituie o infrac'iune de !er"iciu dac, !unt întrunite( de!iur( *i ceeate cerin'e  #re",zute de te)tu ea ce incri+ineaz, o a!tfe de infrac'iune5. O +en'iune trebuie f,cut, în e,tur, cu infrac'iunea de abuz în !er"iciu contra intere!eor #ubice care( fiind o infrac'iune de rezutat( trebuie !tabiit, *i e,tura de cauzaitate între ac'iunea !au inac'iunea aentuui *i rezutatu d,un,tor efecti" #rodu!. De reu,( #entru a !e înde#ini condi'iie #re"azute de ee în "ederea re'inerii unora dintre infrac'iunie de !er"iciu( e!te i+#u!, ca cerin', obiatorie  #roducerea uneia dintre ur+,rie ",t,+,toare #re"azute de ee. 2#re e)e+#u(  #entru a !e #utea re'ine infrac'iunea de abuz în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor( e!te nece!ar, re'inerea e)i!ten'a unei ur+,ri concretizate într-o ",t,+are a intere!eor  eae ae unei #er!oane. De a!e+enea( abuzu în !er"iciu contra intere!eor #ubice nece!it, #roducerea ur+,rii con!t/nd într-o tuburare în!e+nat, adu!, bunuui +er! a unui oran !au in!titu'ii de !tat( ori #roducerea unei #aube #atri+oniuui ace!teia. Anaiz/nd latura subiectivă a infrac'iunior de abuz în !er"iciu( ace!tea !e #ot co+ite cu "ino",'ie( nu+ai !ub for+a inten'iei directe !au indirecte 8e"entuae9. Nu în,tur, "ino",'ia in"ocarea de c,tre func'ionar a ordinuui #ri+it de a un !u#erior.

5

 :i3ai Udroiu( Dre#t Pena. Partea 2#eciaa. Ed C0 ;ec<( ;ucure!ti $=5>( # 5?7

>

 No'iunea de @func'ionar #ubic !ubiect acti" a infractiunii de abuz în !er"iciu. Functionaru #ubic e!te acea #er!oana nu+ita intr-o functie #ubica !i care e)ercita #reroati"e de #utere #ubica.  No'iunea de func'ionar #ubic în dre#tu #ena are o !fer, +ai ar, dec/t aceea de func'ionar #ubic din dre#tu ad+ini!trati". Beea #ri"ind 2tatutu func'ionarior #ubici $ re!tr/ne *i +ai +ut no'iunea de func'ionar( !ti#u/nd în art. $ 859 c, 4 @Func'ionaru #ubic e!te #er!oana nu+it,( în condi'iie #rezentei ei( într-o func'ie #ubic,( iar în art. > 859 a aceeia*i ei !e +en'ioneaz, c, ra#orturie de !er"iciu care u"erneaz, acti"itatea func'ionarior #ubici @!e na!c *i !e e)ercit, #e  baza actuui ad+ini!trati" de nu+ire( e+i! in condi'iie #rezentei ei. Acea!t, ee re!tr/ne( a*adar( *i +ai +ut no'iunea de func'ionar #ubic( cu at/t +ai +ut cu c/t( a art.  it a-e !unt #re",zute +ai +ute cateorii de anaa'i în cadru unei in!titu'ii  #ubice dar care nu !e bucur, de !tatutu de func'ionar #ubic. 2ub a!#ect #ena în!,( toate ace!te cateorii de #er!oane !e "or încadra a no'iunea de @func'ionar #ubic( c3iar dac, nu !e re!#ect, cerin'a i+#u!, de B.5??15%%% în cadru art. >( aceea ca func'ionarii #ubici !, fie nu+i'i în func'ie. Pentru definirea no'iunii #enae a ter+enuui de func'inar #ubic( eiuitoru #re"ede car *i e)#re! c, nu are i+#ortan', +odaitatea în care #er!oana a fo!t in"e!tit, în func'ie. E)i!t, în!, anu+ite !itua'ii în care nu #ot fi con!idera'i func'ionari #ubici !au func'ionari #er!oanee care( în +od ocaziona( înocuie!c a ocu de +unca un func'ionar #ubic !au un func'ionar( f,r, acordu conducerii in!titu'iei( nee)i!t/nd în acea!t, !itua'ie ra#ort de !er"iciu între acea!t, #er!oan, *i unitatea a care acti"eaz,.

A!#ecte #ri"ind abuzu in !er"iciu Batura obiecti", în cazu infrac'iunior de abuz în !er"iciu #oate con!ta într-o ac'iune !au o inac'iune care #roduce o ur+are. Di!cut/nd de!#re actee co+i!i"e( a ace!te infrac'iuni #ot fi conce#ute !au înde#inite anu+ite acte care ar con!titui acte

$

 Beea 5??15%%% #ri"ind 2tatutu func'ionarior #ubici

6

de #re,tire *i tentati",. În!, confor+ art.$%& NCP  !e #ede#!e!te cu inc3i!oarea de a $ a & ani !i interzicerea unor dre#turi. Consumarea infracţiunii are

oc( de reu,( atunci c/nd ac'iunea f,#tuitoruui

 #roduce ur+area cerut, de ee( diferit, de a un artico a atu. Trebuie a"ut în "edere *i un +o+ent a e#uiz,rii în cazu infrac'iunior care i+#ic, #o!ibiitatea co+iterii or *i în for+, continuat,. În concret( în cazu abuzu în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor( con!u+area infrac'iunii are oc în +o+entu #roducerii ",t,+,rii intere!eor eae ae unei #er!oane( +o+ent care coincide de reu, cu înde#inirea defectuoa!, !au neînde#inirea atribu'iior de !er"iciu de c,tre !ubiectu acti". Obiectul juridic

e!te unu co+#e) *i con!t, în rea'iie !ocia-uridice

referitoare a buna de!f,*urare a acti"it,'ior in!titu'iior #ubice de !tat !au #ri"ate( a care !e refer, art.5>6 C.Pen. #e de-o #arte( iar #e de ata #arte #ri"e*te a#,rarea dre#turior funda+entae *i intere!eor oric,ror #er!oane( dre#turi !au intere!e care !unt !u!ce#tibie de a i !e aduce atinere #rin !,"/r*irea ace!tei infrac'iuni. 2itua'ia idea, ar fi ca 4 #entru a nu !e aduce atinere obiectuui ace!tei infrac'iuni( func'ionarii !,-*i de!f,*oare acti"itatea *i !,-*i e)ercite îndatoririe de !er"iciu cu bun,-credin',( în +od cin!tit *i corect( încerc/nd totodat, re!#ectarea *i a#,rarea dre#turior *i intere!eor oric,rei #er!oane. Obiectul material

a ace!tei infrac'iuni în enera i#!e*te. Abuzu în !er"iciu

contra intere!eor #er!oaneor e!te deci i#!it de obiect +ateria( dar du#, #,rerea unora dintre autori7 datorit, e)#re!iei foo!ite de te)tu art. $>( *i anu+e 4 ",t,+area intere!eor eae ae unei #er!oane( atunci c/nd ace!te intere!e !unt eate de un bun !au de un în!cri!( re!#ecti"u bun !au în!cri! "a re#rezenta obiectu +ateria a infrac'iunii. Autoru afir+a'iei o *i e)e+#ific, #rin fa#ta unui func'ionar   #ubic care redacteaz, iea un în!cri! !au ridic, abuzi" anu+ite obiecte( obiectu +ateria "a con!ta în în!cri!u întoc+it !au în obiectee ridicate. Acea*i autor !u!'ine în!, c, în cazu în care abuzu func'ionaruui #ri"e*te un dre#t a #er!oanei ",t,+ate( !#re e)e+#u dre#tu de a ocu#a un #o!t( o a!e+enea fa#t, e!te i#!it, de obiect +ateria. 7

 .Ni!toreanu( A.;oroi(  Drept penal special, Ed. A ;ec<( ;ucure*ti( $==$( #.$5.V.Donoroz !.a.( op.cit., #.&=. I.Va!iu(  Drept penal. Partea specială,  ed. Accent( Cu-Na#oca( $==7.#.$&>.



Un at autor !u!'ine în!,( c, 4 atunci c/nd fa#ta de abuz în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor ezeaz, intere!ee eae #atri+oniae ae unei #er!oane( ace!te intere!e con!tituie obiectu +ateria a infrac'iunii. E!te "orba #robabi de bunurie concrete c,rora i !e aduce atinere #rin fa#ta func'ionaruui( bunuri care #ot re#rezenta uneori obiectu +ateria a ace!tie infrac'iuni. Subiectul pasiv

a ace!tei infrac'iuni nu e!te circu+!tan'iat #rintr-o caitate

anu+e. 2ubiectu #a!i" enera e!te re#rezentat de c,tre !tat( ca tituar a "aorii !ociae a#,rate #rin incri+inarea fa#tei( *i anu+e 4 bunu +er! a acti"it,'ii oraneor  *i in!titu'iior #ubice #recu+ *i a ator #er!oane uridice de intere! #ubic. În cazu în care !ubiectu acti" e!te un func'ionar din cadru unei #er!oane uridice #ri"ate( !-a +en'ionat *i fa#tu c, !ubiect #a!i" enera a ace!tei infrac'iunii ar #utea fi c3iar   #er!oana uridic, de dre#t #ri"at în cauz,. 2ubiectu #a!i" !ecundar( dac, u,+ în con!iderare !tatu ca fiind !ubiect acti" enera( #oate fi orice #er!oan, fizic, ae c,rei intere!e eae au fo!t ",t,+ate #rin fa#ta abuzi", a !ubiectuui acti". Pe /n, #er!oanee fizice( acea!t, infrac'iune de abuz în !er"iciu contra intere!eor #er!oaneor #oate a"ea ca !ubiect #a!i" *i #er!oane  uridice de dre#t #ri"at( ae c,ror intere!e eae au fo!t ",t,+ate #rin !,"/r*irea fa#tei. 2ubiect #a!i" #oate fi c3iar *i un anaat a aceeia*i #er!oane uridice din cadru c,reia face #arte func'ionaru i+#icat în !,"/r*irea abuzuui. Infrac'iunea de abuz în !er"iciu contra intere!eor #ubice e!te o infrac'iune de rezutat( ur+,rie care trebuie !, !e #roduc, fiind e)#icit #re",zute de te)tu eii. Consumarea

"a a"ea oc nu+ai în +o+entu #roducerii efecti"e a rezutatuui cerut(

*i anu+e( atunci c/nd are oc( efecti"( tuburarea în!e+nat, a bunu +er! a unui oran !au in!titu'ie( !au a #roducerea concret, a #aubei în #atri+oniu in!titu'iei >. În cazu abuzuui în !er"iciu contra intere!eor #ubice !,"/r*it #rin o+i!iune infrac'iunea !e con!u+, in!tantaneu( atunci c/nd e)#ir, ter+enu în care func'ionaru trebuia !, !,"/r*ea!c, un anu+it act( iar cu inten'ie nu -a du! a înde#inire

>

 .Ni!toreanu( A.;oroi( op.cit, #.$%G 2.;odan( op.cit., #.$66G

&

BIBLIOGRAFIE

•

•

•

Mihail Udroiu, Dr!" P#al$ Par"a S!%iala$ Ed C& B%', Bu%ur("i )*+ G$Ni("ora#u, A$Boroi, Drept penal. Parte speciala, d All B%', Bu%ur("i, )**)$ Noul Cod P#al L-a +../+000 !ri1i#d S"a"u"ul 2u#%3io#arilor !u4li%i

•

?