DEEF#Ko+r-oF&fr
Pwtere, lib ertate sf t Diuind, Gratie , Sà ne
hrànim din sursa fericirii ve$nice
Traducere Daria Vasilescu
EDITURA FOR YOU
i
DED$CAT$E
/ttntei nemuzitoaze dtn noi toti.
ftluOgumÍ'2í z'econooeri{oz /uzi /aate'l ,.,(Lrrl|.t, (tt,?o (tr aty'aima, Le-o úmgtu/ ani'/oz, c'tcn,ht'
,li -rrr/' 1rc/unr/
con'/eti,n,{'ele,z ttw.lo.y,
rrr-a rgtalat tà'
f'o'tttu;zt
atc*(
ntttteth,teZi.Ú.
con/nru/etf, in+{'attone"nllt11 cu cc'l rtta'e' î/ frr/'acey'e. ,lncluttn'erofu'l ato ctcioutl; re'l rrtzc' íl tat/l'ni'{à îaì( ro etfaintà fc' /,o/nó4./k eile ,%i.;nf'a,
.llL
nno
úne4 ho' r|.t/eocl- /-ozan'e,
leartea I Problema Sd nu gtim cine suntem
([a[titrrluI
I
Ce oreau eu? FERICIRE: (Jn sentiment de placere, de mu$umire sau de bucurie intensa
i6xistà o rafiune în faptul cà ai fost purtat catre rceastu Eicarte. Poate cisufletul tàu îti oferà o invita,tie - o invita{ie de a intraînlegàturà cu ceu maiprofu ndà laturà a sinelui. Sinele tàu cel mai profund, fiinlataesenfialà, este sursa întregii Fiinfe - càmpul de congtien!à purà, care se manifestà prin infinita
universului. Puterea, libertateagi gralia sunt calitàfi ale acestui càrmp.Lafel sunt gi fericirea, bucuria 9i beatitudinea. De-a lungul carierei mele, mii de persoane au venit la mine diversitate
a
cu diverse probleme sau încercàri ale viefii. Eu mi-am început caúeruca medic, rar maioritatea oamenilor pe care îi întàlneam sufereau de diferite boli, cum ar fi cancerul sau bolile de inimà.
Într-o zi, eram cu un pacient caÍe Lveaprobleme cu inima 9i, la un moment dat,l-amîntrebat: ,,De ce vrei sà te faci bine?" Privirea lui spunea ceva de genul: Cefel de întrebare mai e Si
asta? ,Nu vrea oarc toatilumea sà se facà bine, atunci cànd
îmbolnàvegte?", L spus el. ,,DL" , Lm zis,
,dar tu de cewei sà te faci bine?" d
se
DEEPAK CT{OPRA
De ce sd cautàmfericirea
prin toate aceste miiloace de
mfrna a doua? Astfel, am descoperit ceva gi mai interesant. Dacifacem din fericire scopul nostru prioritar - gi ngunul secundar - atunci ob.tinem mai ugor orice altceva ne-am dori. Multe tradilii spirituale afirmà ci,dacite îndrepfi mai întàicltre scopurile mai înalte, toate celelalte vor veni de la sine'
În Noul Testamenf, de exemplu, Christos spune: ,,Cdutali m'ai întúi Îm\aràlia lui Dumnezeu gi toate celelalte ui se uor adduga uou,à".* impaúliaCerurilor nu este un loc izolat,în cine gtie ce coll îndepàrtat al universului; ea este o stare de congtien!à. La fel este pi fericirea.
l,tlaioritateaoamenilor sput:,,Suntfericit pentru có".. am o.familie Si prieteni, pentru cd am o sluibà minunatd, pentru ca am bani Simà simtîn siguranld" 'Toate aceste motive de fericire sunt de scurtà duratà;vin gi pleacà întocmai caobtiz'ittecltoarc.Iar atunci cànd nu putem atinge fericirea, începem sà càutàm plàcere în tot felul de comportamente adictire, în speranfa incon$tientà cà vom gàsi fericirea adevàrtti. Cauzele exterioare nu genereazà niciodatào fericire adevitati. lrdevitata fericire este o stnre r congtienfei, care determinà felul în care percepem gi tràim în lume. Ldevirata cauzi este sursa intefioatà a legàturii noastre'cu Creatorul, cu sursa proprie, cu sinele làuntric, iar fericirea este doar efectul sàu. Daci agipierdut legàtura cu sursa interioarà, dacà ferici-
rea pe care o tràiti este întotdeauna generuti de circumstanle exterioare, atunci vúaflaqila discrefia fiecàrei situafii sau a fiecàrui stràin pe cuîeîl întàlni1i. Acest fel de fericire este întotdeauna fragil.
;
òompu
ii
ci uout Testament - Matei 6:33, n.trad. 10
Putere, Iibertate gi gra[ie divittà
Unul dintre cele mai vechi sisteme filosofice ale lumii, Vedanta, ne spune ci ferictea carc este motivatà din exterior, e
doar o alta formà, de nefericire, pentru ci ceea ce o motiveazi poate sà disparà oricànd. Ceea ce ar trebui sà vrem sà tràim este o stare de Èricire fàrà motiv. fericirea este o stare a. congtienfei care existà deja în noi - dar este deseori ascunsà de tot felul de elemente care ne distrag atenlia. Întocmai cum un frumos ràsàrit de soare poate fi ascuns în spatele noriloq la fel gi fericirea noastrà interioarà este umbrità de grijile zilnice. Condilionarea socialà gi o stare de trezie inhibatà, ne împiedicasùzfuimaccastà Împàràfie a Cerurilor, tàinuità în profunzimea inimii noastre, Putem, totugi, sà învàfàm sà ne ridicàm deasupra norilor condilionàrii qi sà redescoperim sursa fericirii din interiorul nostru cel mai profund. Iar dupà ce vom fi descoperitaceastifericire, se vor întànpla lucruri minunate, miraculoase. Exprimareafericitii aduce cu sine un sentiment de legàturà cu putere creatoate a universului. Dacà stabilim^cellegàturà, vom simfi cà nimic nu ne poate opri sarcalizam orice dorim. Cìindviaganoastrà este o expresie a stàrii de fericire intefioari, descoperim în noi un izvor imens de putere. Aceastà putere ne elibereazi de fricà gi limitàri gi ne permite sà facem ca toatà prosperitatea cltre care aspiràm sà devinà realà. Dar gi mai important este faptul ciaceastiputere va hràni toate relafi. ile pe care le avem, transformàndu-le în motive de împlinire adeviratà. Descoperim apoi ci devenim nigte raze de luminà qi de iubire gi chiar simpla noastrà prezen[ieste hrànitoare pentru tot ceea ce ne înconjoarà. 0amenii sunt impulsionafi sà ne suslinà dorinlele gi însàgi naturadevine receptivà la inten[iile noastre. Cu càt tràim mai mult în starel de fericire, cu atat mai mult tràim împlinirea spontanà a dorinlelor, sub forma sincro11
DEEPAK CHOPRA
nicitàtii qi a coincidenplor cu sens. Aceastà sture î fost numità, în cadrul multor tradilii spirituale, gratie. A avea expefienqagrnpotrivit, sà liei înseamnà sà te afli în locul potrivit la momentul fii sprijinit de legile naturii, sau, pgscurt, ,,sà ai noroc". Intr-o stare plinà de gra[ie, ni se va pfueaclmintea universalà sau cosmicà trage cu urechea la gàndurile noastre gi ne împlinegte dorinfele gi intenfiile. chiar în clipa în carc *cesteane apm. Nu am aiuns, însà, la sfàrgitul poveqtii' Degi fericirea este scopul tuturor celorlalte scopuri, ceea
vrem noi cu arJevirat,chiar dincolo de fericire, este sà pàtrundem misterul propriei existen[e. Pànà cànd nu vom face asta,
ce
indiferent càte dorinfe ne sunt împlinite' ràmànem oarecum nemulpmili, pentru cà o voce interioarà nu ne dà pace deloc. Aceastà voce întreabà:
Cíne sunt eu?
De unde uin? Care e sensul Si scoPul uielii mele? tTnde ma uoi duce, atunci can'd uoi muri? Nimeni nu poate sà ne dea ràspunsuri la aceste întrebàri' Dacà ne îndreptàm càtre ràspunsurile pe care ni le-au dat pàrin-
tradiliile religioase, atunci acceptàm sà fim îndrumafi de o credin{ioarbà,.Necunoscànd prin noi în$ine adevàrul lucruriloq spelàm, de ftpt, cL ceea' ce cunoa$tem sà fie udevirat, iar credinfa noastrà este alcàtuita din ceea ce ne în-
fli, cultura
sau
deamnà diferite autoritàti sà credem. Acest fel de credin{à este un camuflajpentru sentimentul de nesiguranla,iu pentru epo-
tràim este chiar copilàresc. $tiinla ne-a adus un grad înalt de înlelegere a legilor naturii. Nu avem nevoie sà credem în electricitate; dovada cd tcenstaexistà o gàsim într-un bec. Nici în alte fo4e ale naturii nu avem nevoie sà credem. A$a este cazul, de exemplu, pentru gra-
ca
în
care
12
Putere, Iibertate si gratie divinà
vitafie. $tim cà existà, fiindcà o tràim ca experientà. De asemenel, dací sufletul, sau viata de dincolo de moarte, existà, nu e ne pàratnevoie sà credem Lceùsta. Nu avem nevoie de credin[à. Avem nevoie de înlelegere; avem nevoie detrlire. De ce ar tr.dìi sinebazimpe credlnp, cànd vine vorba de cele mai profunde întrebàri legate de propria existenfà? Oare, nu existà o cale prin care sà putem descoperi singuri adevàrul? Existà, oare, metode prin care si ne cercetàm pe noi îngine, în aga fel încàt sà ajungem sà înlelegem misterele profunde ale propriei existenfe? Mai mult decàtatat, ar fi posibil caaceasti înfelegere sà fie în acord cu raliunea gi cu ceea ce ne spune gtiinla sau cosmologia modernà despre univers? Inten{ia mea este ca, citind aceasti car te, si redescoperif i ceea ce, la un nivel mai profund, gtiafi deja,iu prin acest uctde reamintire sà trài{i o stare de mirare intensà, de iubire nemàrginità gi profundà smerenie. Sinele interior al fieciruia a$teapti rlbdltor pàna cînd suntem pregàtifi; apoi lanseazi o invitafie de a pàtrunde misterul luminos al existengei, în care toate lucrurile sunt create, hrànite gi reînnoite. În spagiul acestui mister nu ne vindecàm numai pe noi înpine, ci vindecàm gi lumea. Nu poate exista o misiune mai importantà în via,ti, decat aceeade aintraînlegàturà cu sinele nostru interior, cu originea întregii Fiinle. Sinele cel mai profund alfieciruiadintre noi este Sinele întregului univers gi, de asemenea, este sursa vindecàrilor gi a transformàrilor. lumea apteaptà propria noastrà transformare, pentru cà ea însàgi îpi doregte transformarea. Atunci cànd noi suntem transforma{i, gi lumea este transfoîmati,pentru cà noi gi lumea una suntem. Sà începem
, nSudîr, aceastà
13
cllitorie.
DEEPAK CTIOPIIA
InuI *
PRINCIPALE
Fericirea este scopul tuturor scopurilor; ea este o stare exist{deia în voi îngivà.
a congtienfei care
* F'ericirea care are o cauzra este o formà de nefericire, pentru
ci
rcea cauzà, poate sà disparà oricànd. Fericirea.pe care vreti sà o tràifi este cea care nu are nicio czuzà..
S Cànd viala e o expresie a fericirii interioare, simfi un fel de legàturà cu putere a.cîeatoare a universului. Dupà
ce ai devenit congtient de acea legàturà, simli cà poli r ealiza orice î1i dorepti.
([ntrrilrlul I Cine sunt eu? UNIVERS : Un singur cà,ntec ; totalitatea
fiecdrui
lucru cnre exista. à indianà, ne arattica nu .V+existà decàt cinci motive pentru care oamenii suferà. Primul dintre acestea este cà nu gtim cine suntem. Cel de-al doilea este cà ne identificàm cu egoul sau cu imaginea de sine. Cel de-al treilea e cà ne agllim de ceea ce e trecàtor sau ireal. Cel de-al patrulea este cà ne retragem, de fricà, din fa[a u ceea ce e trecàtor sau ireal. Iar cel de-al cincilelesteteuma"de moarte. Vedanta ne mai spune gi cà toate cele cinci ctuze ale suferinfei sunt confinute în prima dintre ele - sà nu gtim cine suntem.
\*y' edanta, medicina tradilional
la rceasti întrebare : C in e s unt e u, ?, av em gansa sà gàsim ràspuns la toate celelalte întrebàri înrudite:De ande ain?, Care este înlelesul Sí sensul uielií mele?, Unde ma
D
acà pu tem ràspunde
uoi duce, atunci cà,nd uoi muri?
Daci cineva ar întreba: Cine esti?, probabil cà ràspunsul ar suna cam a$a: ,tài, numele naeu e cutare. Sunt american, sau japonez, sau sunt presedintele cutàreí companii." Toate aceste ràspunsuri se referà laimrgineade sine sau la un obiect exterior sinelui: un nume, un loc, o circumstan{à. Acest proces '15
DEEPAK CI]OPRA
prin care và identificafi cu irnaginea de sine sau cu obiectele experienfelor voastre, se nume$te raportare la obiect' Putefi, de asemen ea, sivú identificafi cu propriul trup 9i sà spunefi: ,Acesta este corpul rnqt, Acest sac de carne Si oase este ceea ce sruxt eu." Dar apoi vine întrebatea'. ,,Ce este tru'ptt'l pe care îl numegti ,,Ll tilu" Si tle ce îl numeSti al tàu?'Trupul gi este, în realitate,materialul brut al universului: pàmànt, apà ce sà aer, reciclate. Dar la fel este gi copacul din fala ferestrei. De numegti trupul alti.|.,dacà nu fncilafel gi cu stelele, cu luna sau cu copacul dinruquferestrei? Desigur, trupul este pefceputcafi' ind mai apropiat, dar astaînseamnà 9i sà gtii unde este localizat fizic. acest ,,eu sunt" carc crezi tu cà egti. Mulli oameni au impresia cà acest ',eu" cu care se identifici, aceastà,congtien{à delimitatà de piele, este localizatà undeva în cap. Alfii cred cà ea se aflà undeva în spatele inimii sau a plexululsol ar.Dar niciun experiment $tiinfific nu a putut stabili vreodatàvreun centfu al conqtienfei,localizatîn spaliu sau timp. O înfelegere deosebità vine atàt dinspre gtiinfa vedelor, càt pi dinspre Kabbala evreiascà: centrul congtienfei noastre peste este centrul întregului spaÍiu gi timp. Este, în acelagi timp,
tot $i nicàieri. Sà presupunem, totuqi, deocamdatà, cà locul în carc viaflali din punct de vedere fizic este gi locul con$tienfei voastfe. Dacà acest univers afe un numàr infinit de dimensiuni - fizicienii ne asigurà cúate - atunci infinitul se extinde în toate direc{iile, din punctul în care va aflali.Yi aflali în centrul unj' versului, dar lieu mà aflu în centrul universului, pentru cà infinitul se extinde în toate direcfiile, 9i din punctul în care mà aflu eu. Infinitul se extinde în toate direcfiile, de la o persoanà din china, de la un càine din Siberia gi de la un copac din Africa. Adevàrul e cà eu sunt aici, dar sunt 9i pretutindeni, pentru cà aici este a,colo din perspectiva oricàrui alt punct din spaliu. và 16
Putere, libertate si gratie dit,it'tà
aflali acolo, dar vi afla1i gi oriunde altundeva, pentru ci ,,îcolo" este oriunde - sau nicàieri, în mod deosebit. Cu alte cuvinte, locnlizarea în spatiu este doar o chestiune de perceptie. Cànd spunem cà luna este aproape, iar Soarele este dàparte, acesta e adevàrul, doar din punctul nostru de vedere. În rcalitate, nu existà sus sau jos, nord sau sud, est sau vest, aici sau acolo. Acestea sunt doar elemente de referintà care servesc comodità1ii oamenilor. Totul în cosmos este nonlocal adicà nu poate fi localizat aici, acolo sau oriunde. Totugi, ochii îmi spun cà lucrurile nu stau a$a. Eu sunt aici, iarvoi sunteti acolo, oriunde afi fi. Poate cà nu ar trebui, deci, sà ne încredem atît"tdemultîn simturi. Ochii îmi spun cà Pàmàntul este plat, dar nimeni nu mai crede lucrul acesta. Experienla senzoriali îmi spune cà terenul pe care stau acum este nemigcat, dar gtiinfa m-uînva[at cà Pàmàntul se învàrte în jurul axei proprii gi, de asemenea, gone$te prin spafiul cosmic, cu mii de kilo metri pe orà. Experienfa senzorialà îmi spune cà obiectele perceptiei mele sunt solide, dar nici acest lucru nu este adevirat. Noi gtim cà obiectele sunt constituite din atomi, care,la ràndul loq sunt formali din particule ce se rotesc prin uriage spafii vide. Experienfa unei lumi materiale este o superstifie pe care am dezvoltat-o, pentru ci amînvl[tt sà ne încredem în simfurile noastre. Universul este, de fapt, un haos de supà energeticà, iar noi ingeràm acerctisupà prin cele cinci simquri pi apoi o convertim, în congtien!anoasfti, într-o realitate materialà. Simgurile noastre transformà o energie firimtsi,în sunet gi vibrafie, formà gi soliditate, texturà gi culoare, miros gi gust. Iar interpretureape care i-o dàm acelei supe energetice ne structureazà realitateagi ne creeazà experienfa perceptivà. În majoritateatimpului, facem acest lucru în mod incongtient, ca, un rczultat al condilionàrii sociale. Filosofii au numit aceastahipnoza condí't7
DEEPAK CI]OPRI\
liondrii sociale.
Cànd tràim sub aceastà hipnozà,, credem în materialism ului. Superstifia materialismului se bazeazipe experienta senzoriali ca fiind testarea fundamentala n realitlqii. în aceastà concepfie despre lume. realitatea este cee^ce veden cu ochii, auzim cu urechile, mirosim cu nasul, gustàm cu gura sau atíngem cu màinile. Dacà energia sau informafia nu sunt perceptibile simlurilor noastre, înclinàm sà credem cà nu sunt prezente deloc, Iar intelectul. cu sistemul sàu logic structurat lingvistic, se pune în slujba acestei perceplii gre$ite arealitilii. Experienfa senzorialà este complet iluzorie; e la felde trecitoare ca gi o fantezie sau un vis. Oare chiar existà lucruri precum culoarea rogie? Fiecare culoare pe care o vedefi este o anumità lungime de undà a luminii, iar lumina pe care o putem detecta e doar o parte din tot ceea ce existà. Càt timp mai puteli sà và agalatj de o lume de iluzii? Puteli crede cà sunrefi trupul pe care simturile îl localizeazà în spafiu gi timp - dar trupul este un càmp de vibrapii infinite, care nu are nicio limità în spafiu $i timp. Agadar, ponte cà" nu sunteli imaginea cu care và iclentificati $i poate ca nu sunte[i trupul vostru. Atunci trebuie sà fili micar gàndurile gi sentimentele voastre. Dar cine poate sà pretindà, cu adevirat, cà gtie de unde vin gàndurile pi sentimentele? De unde vin ele gi unde dispar? Dacà nu putefi pretinde exclusivitatea asupra obiectelor experienfei, asupra trupului sau màcar asupra gàndurilor gi sentimentelor, atunci ce mai puteti numi al aostrxù Aici ne salveazi stnoa$terea Vedantei. Dacà, în locul cuvàntului ,,exclusiv", pune{i cuvàntul ,,inclusiv", nu sunte{i doar rceste obiecte, nu suntefl doar acest trup, nu suntefi doar xceste gànduri gi sentimente. Sunteli toatelucrurile, suntefi toate ffupurile, suns uperctilia
18
Putere, libertate gi gra[ie divinà
telitoate gàndurile gi sentimentele. Suntefi un càmp al tuturor posihilità{ilor. Ceea ce este esenfial este un
gmp
în voi, tdevitata voastrà esenfà,
de con$tientà care interactrioneazicu propriul sàu
sine gi devine Lpoi atîLt minte, càt $i corp. Cu alte cuvinte, suntefi congtienfà sau spirit, carc apoiconcepe, construiegte, guverneaza gi devine minte qi trup. Adevàratul ,,tu" nu poate fi separat de tiparele inteligenqei, care pàtrund fiecare fifuiacrea{iei. La cel mai profund nivel al congtienlei, voi suntefi Fiinlà
gi suntefi nicàieri pi pretutindeni, în acelagi timp. Nu existà alt
,,tu" decàt întregul cosmos. Mintea cosmicà creeazà universul fizic - iar mintea personalà tràiegte experienfa universului fizic. Dar adevàrul e cà atàt mintea cosmicà, càt gi mintea personalà, sunt pàtrunse de congtienta infinità. Congtienfa infinità este sur-
fiind de la sine confinutà în ea. Congtienla infinità care se observà pe sine creeazi no[iunea observatorului, sau sufletul, procesul observàrii, sau mintea, gi ceea ce este observat, sau trupul gi lumea. Observatorul gi obiectul observàrii stabilesc raporturi între ei; acesta este spafiul. Migcarea acestor raporturi creeazi evenimente; acesta este timpul. Dar toate acestea nu sunt altcevadecàt însàgi congrienla infinirà. Cu alte cuvinte, noi suntem con$tienfà infinità, cu un punct de vedere localizat. Cu toate acestea, întregul nostru sistem de gànduri separà observatorul de ceea ce este observat; separà con$tienla infinità, într-o lume de obiecte despà4ite de spatiu gi timp. Intelectul ne face prizonierii unor imagini fictive, o re+ea, sufocantà de spagiu, timp $i cauztlitnte. Drept rezultat, pi erde m contac tu I cu adev ir ata natur a a rcalitigii, c are e ste puternicà, nelimitatà, nemuritoare pi liberà. sa noastrà, toatà manifestarea
19
DEEPAK Cf IOPRA
Suntem cu tofii prizonieri ai intelectului. Iar gregeala int-
electului poate fi enunfatà într-o propozifie simplà: confundà imaginea realità1ii cu realitateaînsàgi. Intelectul înghesuie sufletul în volumul unui trup, pe pSrcursul unei vieli - 9i astfel, este aruncat asupra noastràblestemul mo{ii. Imaginea sinelui umbrepte Sinele nelimitat, iar noi ne simlim indepàrtali sau rupfi de conEtienfa infinità, de sursa noastrà. Acesta este inceputul fricii, punctul de plecare al suferinfei gi al tuturor problemelor omenirii, de la micile insecurità{i, pànllamarile catastrofe, precum ràzboiul, terorismul gi toate celelalte acte ale degradàrii umane. Celui care este prins în capcanaintelectului, totul i se pare, într-adevàr, suferin{à. Dr cauzaacestei suferinfe poate fi îndepàrtatà. Ignorarenadeviratei noastre naturi face casinele interior sà fie ascuns. Dar cànd ignoranfa este distrusà, atunci este revelatinatwaputernicà gi nelimitatà, a sinelui interior. Pentru început, aceasta poate sà sune ciudat gi abstract, dar pe màsurà ce purtafi în voi aceastà concepfie gi o înfelege{i, aj un ge{i la cea mai impresi onanti descoperire : adevàratul,, tu " este imaterial qi, prin urmare, nu este supus limitàrilor spafiului, timpului gi cauzalitàfii. Sufletul, spiritul, esenflalul din voi, este dincolo de toate acestea. Chiar în acest moment, suntefi înconjurali de un càmp de congtien ,tipwi. Ea và ilumineazisivi animà mintea gi trqpul $i este puternicà, hrànitoare, invincibilà, nelimitatà Ei liberà. ConEtienfa purà, spiritul etern, animitoati existenfa, ceea ce înseamnà cà este omniscientà (atotcunoscàtoare), omniprezentà(prezentiîn toate locurile în acelapi timp) gi omnipotentà (atotputernicà). Acum, dacinuînplegeli încà pe deplin acest lucru, sà nu vifaceligriii. În capitolele urmàtoare, vom arunca o privire mai îndeaproape asupra diferitelor manifestàri ale spiritului, ale sinelui interior, sursa atotceea,ce existà.
Putere, libertate 6i gra{ie divinà
misurà ce veti cÍti aceste pagini, vefi aiunge sà înfelegeli mai bine cine sunteti cu Ldevitart. Odutice vefi fi stàpànit aceastà înfelegere, via{a voastrà se va desfàpura în fericire. Nu numai cà vgfi avea putereasarelliz li tot ceea ce dorifi, dar vefi avea gi adevirata.libertate 6i grafie. Aceasta înseamnà cà nu vefi maitrùi niciodatà o stare de teami - nici màcar teamade moarte, Pe
InnI
PRINOIPALE
* Suntefi un càmp de congtienli; adevarata voastrà esen[à este con$tienfa purà sau spiritul, care devine atàt minte, càt gi trup.
s
Intelectul confundà i maginea realità1ii cu realitatea însàgi, iar aceastiimagine và umbregte adeuàrAtul ,,tu".
&
Cànd và identificafi cu propria esenfà, và eliberali din
clptivitutelintelectului lui, nelimitati gi liberi.
gi
intrali într-o lume a infinitu-
,,Dlcimà fac bine, voi putea sà mà întorc la muncà pi voi càgtiga mai mulfl bani". mi-a ràspuns. Nu gtiu din ce motil'. dar am continuat sàl întreb de ce. ,,De ge vrei sà càgtigi mai mulli bani?" Pàrea sà se amuze gi a continuat jocul, spunànd:
,,Pentru cà vreau sà-mi trimit fiul la o universitate bunà." [-am întrebat de ce voia sà-gi trimità fiul la o universitate bunà.
fiul meu sà aiba parte de o educatie bttnà, ca poatà construi o carierà de succes." Am continuat sà-l ,,\'reau ca
sà-5i
întreb de ce, de ce, de ce... Într-un final, a ràspuns: ,,Pentru civreau sà fiu fericit". De atunci, am jucat acest joc nu numai cu pacienfii bolnavi, caÍe doreau sà se facà bine, dar cu orice persoanà care vrea ceva, indiferent ce, Putefi sà încercali qi singuri. Întrebali-i pe oameni ce vor, iar dupà ce và spun, continuaÍi sà întrebafi de ce,pànà cànd vefi auzi ràspunsul esenfial: ,,Pentru cd areau sà.fiufericit'. Fericirea este, se pare, scopul tuturor scopurilor - gi, totugi, majorit ate^ oamenilor cautà fericirea învàrtindu-se într-un cerc. Avem scopuri materiale, cum ar
fi
o casà mai bunà, un au-
tomobil mai bun sau diverse articole de lux. Avem, apoi, scopuri care lin de relaqii. Vrem sà ne simfim în siguranfà, vrem sà simfim ce suntem importanfi pentru cineva. Vrem sà ne exprimàm liber gi creativ. Unii dintre noi poate cà vor prosperitate sau putere; allii urmàresc sà devinà celebri. Dar dacà.întrebi oamenii de ce vor toate aceste lucruri, ràspunsul final ràmàne acelagi: cu to{ii cred ci,dtciobgin aceste lucruri, abia atuncivor fi fericili. Vorbind în acest fel cu oamenii, am început sà-mi pun problema la modul urmàtor. De ce sà nu.facem
dinfericire, scopul nostru prioritar?
([ipitrrtrrt De ce
3
uit cine sunt?
SUPERSTIPE: O uedinla bazatape teamà saupe
ignorarea legilor naturii.
.fie
trupul nostru; ce \ieste acest lucru pe care îl numim rnintea noastrà? Dupà cum vom vedea, nofiunile tradilionale despre trup $i minte rulabazà.idei învechite sau superstiliiîncare Lmfost îneste acest lucru pe care îl numim
vúla[i sà credem. Experienfa senzorialà gi condilionnreasocialà" ne fac sà uitàm cine suntem. Existà o realitate mai profundà a trupului; existà o rerlitate mai profundà a mingii. Iar noi vrem sà tràim acearctlitate mai profundà, pentru ciatàtmintea, càt gi trupul,
provin din acea rcalitate.
Fizica cuantica ne spune cà lumea este alcàtuità dintr-un càmp de inteligenfà fundamental, care se manifestà prin diver-
sitateainfinità a universului. Càmpul de inteligenfà experimentat subiectiv este mintea; acelagi càmp de inteligenfà, experimentat obiectiv, este lumea obiectelor materiale. Mintea gi materia nu sunt entitl+i separate; mintea gi materia sunt, în esenfa lor, acelagi lucru. Dacà înlituràm straturile superficiale ale minlii gi trupului, fiinfa noastrà esenfialà se arúia nu fi nici minte, nici trup, ci originea amàndurora. Cu alte cuvinte, trupul uman este, în acela;i timp, mintea umanà. De fapt, noi suntem un trupminte;
Putere, libertatc si gratie divina
nu putem separa cu adevàrat aceste douà realitàfi. De asemenea, nu putem nici sà limitàm mintea la creier sau la întregul trup, deoarece mintea se extinde dincolo de trupulnostru, îu întregul grivers. Superstifia materialismului ne spune cà trupul uman este o aglomerare solidà de materie, seputatà,de alte obiecte, în spafiu pi timp. Dar obiectele ,.solide" nu sunt deloc solide qi nici nu sunt separate unele de altele în spaliu $i timp. Obiectele sunt puncte focale, concentràri ale inteligentei, în interiorul càmpului de inteligen\i.l.acele rnai fundamentale niveluri ale naturii, nu existà o delimitare clarà între trupul nostru gi cel aluniversului. Cunoaqterea acestui lucru ne elibereazade halucina{ia unui sine separat, care tràiegte într-un trup separat. Daci am putea sà vedem trupul prin ochii unui fizician, aga cum este el ctt, adeuà.rat, tmvedea un uriag spafiu vid, în care existà càteva puncte împràgtiate 5i nigte descàrcàri elecftice aleatorii. Corpul este alcàtuit din atomi, carelaràndul lor sunt alcàtuif din particule ce se rotesc cu viteze ametitoare prin uriage spafii vide. Fizicienii au dat acestor particule nume extravagante,precum ,,leptoni", ,,cuafci", ,,mezoni" gi apa mai departe. Aceste particule ne mijlocesc experienfa materiei, prin sim{urile noastre - dar ele nu sunt în niciun cuz entituti materiale. Aceste particule sunt fluctuafii ale informafiei gi energiei existente într-un vid uriag. Aceste particule nparînmod constant în spafiul vid, intrà în crea{ie, se ciocnesc unele de altele, ricoqeazà gi dispar înapoi în vid. Càmpul de inteligen{à responsabil de expresiamttefinli a trupului este în mme parte fluctuafie cuanticà în spaliul vid. Trupuluman însuSi esteîn m repffte spatiu vid,dzr acelspafiu vid nu este ceva, alcltuit din nimic; el este o plinàtate de inteligen!à imnteriali. Este con$tienfà purà.
DEEPAK CITOPRA
Ideea esenfialà este caudevitata noastrà naturà este un gtiinfi numesc càrnp imaterial de inteligenlà. unii oameni de u..rì fundument al fiinlei noastre ,,càmpul unificat", pentru cà este càmpul întregului
univers'
i
Iai cànd acest càmp gàndegte
gi interacfioneazi cu sine
însugi, Lpuîe,ca expresie a sa, lumea materialà' pe o Superstilia materialismului priveqte trupul uman ca sculpturi înghefatà, neschimbàtoare în spatiu $i timp - dar'^de
fapt,trupul-*int.esteuntipardeinteligenlàcaresetransformi, cuepulseazà' Este un fluviu de energie gi de informalie un tipar énergetic fluid, dinamic, care se transformifaúînce' Heraclit a tare ii se recíeeaziîn mod constant. Fitosoful grec pentru cd'pe spus:,;Vap oli intra de d'oud ori în acelagi rúu, nu putem àcolo culge deia o altà apd". În mod asemànàtor' secundà a pegi in aciagi tiup de douà ori, pentru cà, în fiecare ."irt.ng.i, trupul personal schimbà energie gi informatie cu trupul nostru exPandat, cu universul' Dacaprivim orice proces - precum respiratul, màncatul" în mod esenfial digestia, meìabolismul, chiar gàndul, care este observàm càt o Éuctualie a energiei qi a informa.tiei din trup trupul în fiecare de intens, càt de rapio gi fàrà efort ne reînnoim secundà a existenlei.
Cufiecarerespirafieinhalàmmiliardedeatomicareaiung, cereîn cele din urmà, constituenfi ai celulelor cudiace,renale, frag brale gi aga mai departe. Cu fiecare respirafie expiràm schimbàm le mente $i bucà1i din lesuturile 9i organele noastre 9i ndiotctivitrati cu atmòsfera acestei planete. Studiile cu izotopi .
càtrupulînlocuiegte!Sdeprocentedintofiatomiisài,-înmai la cinci pufin à. un an. Trupul î5i înlocuiegte_stomacul o dati gase sàptàmàni qi zile, pielea o datipe lunà, ficatul o data la genescheietul o datibúeiluni. Nici mhcu ADN-ul, materialul 24
Putere, Iibertate si gratie div,inti
tic care pistreazta memoria a miliarde de ani de evolufic, nu era acela$i acum $ase sàptàmàni, Agadar, dacicred,eli cà sunte{i trupul vostru fizic, despre care trup e vorba? Trupul pe care îl aveqi astàzi,Jru este acela$i cu cel pe care îl ayea+icu trei luni în urmà. Supersti{ia materialismului priregte trupul ca pe un mecani s m fizic. car e a inv alat cumva s à gàn de asc i, dur,în re ali tate, conEtienfa infinità este cea care creeazi cumva mintea $i se exprimà, tpoi, ca trup. Trupul estc un tipar de inteligenlà, într-un
càmp de conqtientà purà. Din acest càmp de con;tienfà purà, acest spaliu
vid majoritar al trupului nostru, iau
na.stere gàn-
duri, seutimente qi emolii care devin apoi moleculele trupului. La un nivel primordial, gàndul este un impuls de energie gi informalie gi provine din càmpul de congtientà purà. Gàndul este acel irnpuls foarte slab, pe care îl avem permanent în starea de veghe, care ne determinà sà bem un pahar deapisau sà mergem de ai,cipàniacolo. Dar nu este doar un gànd; este un sentiment, o dorinfà, un impuls, o nofiune, ò idee. La acest nivel al existenfei, gàndind, noi producem molecule, iar cercetarea gti intificà ne-aarltat càt de adevirateste acest lucru. Cànd avem un gànd sau un sentiment, creierul produce o serie de substan[e chimice cunoscute sub numele de ,,neuropeptide" - 'neuro" pentru cà au fost descoperite pentru prima oarà în creier; ,,p€ptide" pentru cà sunt molecule asemànàtoare proteinelor. În felul Lcestacomunicà între ele celulele creierului nu în lirnba englezi, ci în limba mesagerilor chimici din spaliul interior. 0amenii de gtiinlà ne spun cà pe suprafaga celulelor cerebrale existà receptori pentru acegti mesageri chimici. Cànd o celulà cerebralà vrea sà comunice cu o alta asemànàtoare, produce neuropeptide care se fixeaza în siturile receptoare ale altor celule cerebrale. Agadar, sà gàndegti înseamnà sà practici chimia creierului. 25
DEEPAK CHOPIIA
Dar cànd oamenii de ;tiingà cautà oriunde altundeva în trup, gàsesc receptori ai acestor mesageri chimici, care sunt echivalenfe ale gàndului în alte pàrfi ale trupului. Acegti receptori nu existà numai în creier, ci gi îg celulele stomacului, ale inimii, ale colonului, ale rinichiului, ale întregului organism. Toate aceste celule produc aceleagi substanfe chimice pe care le produce 9i creierul, atunci cànd gànde$te. Avem, asadat,un trup gànditor. Nu putem sà limitàm mintea la creier; mintea existà în fiecare celulà a trupului. Cànd spunem" ,,inima me& e îndurera,tà" s v ,,explodez de bucurie", spunem adevàrul, deoarece asta se întàmplà la cel mai fundamental nivel celular - la nivel chimic. Sau, dacà zicem: ,n4m o senzalie în stomac, ca o intuifie", nv vorbim metaforic, vorbim literal, pentru cà stomacul produce aceleagi substanfe chimice pe care le produce gi creie-
rul, atunci cànd gàndegte. De fapt, sentimentul nostru din stomac poate sà fie mai precis decàt intelectul, întrucàt, dupà toate aparcn[ele, celulele stomacului nu au evolu at înci, pàni la sta'
diul de îndoialà de sine. Cànd ne simfim linigtifi, trupul produce un calmant similar cu cel pe cffieîl produc companiile de medicamente - doar cà,acesta,nu ne face sà ne simfim ca un somnambul. Cànd suntem anxiogi, trupul produce molecule nervoase, iar ele nu sunt produse doar în glandele suprarenale, ci în tot corpul' Cànd suntem veseli, trupul produce imunomodulatori, care aclioneazi ca nigte puternice medicamente împotfiva cancerului. Celulele sistemului imunitar, care ne proteieuz împotriva cancerului, a bolilor infecfioase gi a afecfiunilor degenerîtive,Lv gi ele receptori pentru mesageri chimici, care sunt echivalentul gàndurilor. Sistemul imunitar este un sistem nefvos circulant; este inteligent pi se migcà prin corp. Nu putem, deci, sà avem un gànd, un sentiment sau o dorinl.;i,fhtaca celulele sistemului imunitar sà
fie informate despre 'ùceasta.Celulele imunitare trag cu urechea la dialogul nostru interior. Cànd gàndim, cànd visàm, cànd avem fie si cel mai vag imguls de inteligenfà în starea de veghe, celulele imunitare ascultà pi produc aceleaqi substange pe care le produce gi creierul atunci cànd gàndegte. Celulele imunitare sunt nigte mici fiinle conEtiente, cu propriile lor nofiuni, cu propria lor inteligen{à, cu propriile lor emofii. Aceasta poate sà sune foarte ezoteric, dar este un adevàr ptiinfific. Ave{iun sistem imunitar gànditor, care $tie cum sà distingà o bacterie prietenoasà de una neprietenoasà, între o substan{à carcinogenà gi una inofensivà. Cànd trupul intrà în contact cu o bacterie, chiar daci nu i s-a mai întàmplat niciodatà
pînlatunci,
î5i amintegte de prima daticandun trup umanafàcut Lce sta în cadrul evolufiei speciei gi produce un anticorp special pentru acea bacterie. Avem o farmacie internà extrem d,e rafinatà,. Orice substanla poate fi produsà în doza potrività, la momentul potrivit, pentru organul potrivit, fira ef.ecte secundare, iar toate instrucliunile sunt incluse în pachet. Aceastà capacitate reveleazao inteligenlà profundà gi, de fapt, întregul corp este acest càmp de inteligenlà. Dar ce legàturà Zutolte acestea cu puterea, libertatea gi gra;tia? Daciaqiînfelege cà nu suntef i altcevadecàt acelagi càmp de inteligenla care ueeazi trupul, mintea gi întregul cosmos daciali înlelege acest lucru la nivel rle intelect Ei de experienfà - nu afi 'àvea, oarel puterea sà creafi? De ce nu a[i avealibertatea congtienfei nelimitate? Cum afi putea sà nu tràifi în grafie? Dacà afi înfelege cine sunte[i cu adevirat, atunci care pafte a con$tienfei pure nu v-ar sta la dispozifie? V-afi recunoa$te atunci propriul sine ca pe observator gi obiect al observafiei, dansator gi 27
DEEPAK CITOPRA
suntefi un càmp de potenflalitate purà, cure Lte puterea de acrea. Un vechi proverb indian spune: ,tntorcandu-md în mine însumi, creez, iar Si iar. Creez;ní,ntea, creez trupul, creez percep{iile, creez u,niuersul. Cree-z toate aceste lucruri pe care le dans, dorinfà gi împlinirea dorinlei. Afi
;ti
cà
numesc realitate.-
Odatice înplegi cà trupul-minte este un cîmp de congtien{à purà, nu te mai agà{i de ceea ce e trecàtor 9i ireal qi nici nu mai fugi de teama acestuia. Te simgi liber precum o frunzà în bàtaia vàntului, liber ca însugi vàntul. $i nu este nimic mai prefios decàt libertatea con$tienfei pure, nelimitate. Aceastà libertate, acetstleliberare, este iluminare. Vedanta afirmi: ,,CunoaSte acel unic lucru, prin cunoasterea a tot ceea ce este cunoscut'. Pentru acela care cunoa$te Sinele, limitàrile lumii dispar'
InUI
PRINCIPALE
#
Uitafi cine suntefi ,dincauzicà a1i fost condigionafi social sàvàîncredefi în simfuri gi sà crede{i în superstifia materialismului.
*
Sunteli inseparabili de càmpul de inteligen[icue creeazlîltregul cosmos. Cunoa;terea acestui lucru và elibereazi de halucinafia unui sine separat care tràie;te într-un trup separat.
# Atunci cànd vefi înfelege cà trupul-minte este un càmp de conptienli puri,vefi gti ci aveliputere, libertate 9i grafie. Prin urmare, fericirea înseamnà sà-1i cunogti adevútatanatwi - c te este toate aceste lucruri.
28
Oaltitulu[
.1.
Cum particip la crearea propriei realitdfi? CAUZARE:Actul de a caazú; orice lucru care produce un efect.
i6imlurile ne spun cà evenimentele au loc în spaliu
gi
9.timp. Existà un trecut, un prezent pi un viitoq iar lumea funcfioneazà prin relalii liniare cawa-efect. Deci, de fiecue dati cànd fac o alegere, catJzez un efect, iar acel efect devine cauza altui efect. Lucrurile trebuie sà se întîmple pe rànd. Trebuie sà merg de nici pani acolo, dintr-un loc în altul. Aceasta face sà apaúo curgere a tirnpului. Simfurile noastre tràiesc experienfa lumii în felul acesta da4 de fapt, lumea nu este apa. Lumea este sincronà, coincidentà, se
întàmplà simultan. Posibilità{i infinite coexistà în acelaqi timp.
Toate lucrurile se întàmpliîn acelugi timp gi sunt relalionate gi
sincronizate instantaneu cu toate celelalte lucruri. Aceastà simultaneitate nu poate avea loc decàt prin ceea ce poartà numele de ,,corelare infinità". Corelarea infinità este abilitatea de a face un numàr infinit de lucruri pi de a le corela unele cu altele. in acelagi timp. Corpul uman este cel mai bun exemplu de corelare infinità, pentru cà este un càmp de simultaneitate,unde fizica, chimia, biologia pi matematica se unesc pentru L uea experien{a
DEEPAK C|]OPRA
viefii. Corpul are o sutà de trilioane de celule, adicà un numàr mai mare decàt numàrul stelelor din Calea Lactee. Fiecare celulà efectueazi nenumirate operatiuni pe secundà 9i gtie imediatcefac celelalte celule, corelànduji Lctiyitutelcu ele. O celulà nu are timp sbispunà alteia: ,,Veziìà eu o sà diger nigte màncare; a$teaptà pu{in 9i nu mai gàndi nimic pentru moment". Celulele stomacului digerà màncare, în timpul în care celulele creierului gàndesc gànduri, iar vezica biliarà produce bilà gi sistemulimunitar omoarà germeni patogeni. celulele nu numai cà fac mai multe lucruri în acelagi timp, dar urmàresc 9i ce fac celelalte celule; în caz contrar, în trup ar exista mefeu o Stafe de confuzie. În acelagi timp în care coreleazi toate aceste Lctività;+i, trupul monitorizeazà 9i migcarea Pàmàntului, a lunii, a planetelor, a stelelor pi a întregului cosmos' Trupul, mintea, emofiile totul în cadrul fiziologiei noastre se transformi dela un mù ment la altul, în func1ie de ori, de ciclurile lunare 9i chiar în
funcfe de maree. Trupul e o parte din univers qi tot ceea ce se întàmplà în univers afecteazi,în cele din urmà, qi fiziologia trupului. Ritmurile biologice sunt o expresie a ritmurilor Pàmàntului în raport cu întregul cosmos, iar patru dintre aceste ritmuri - zilnic, al mareelor, lunar gi anual sau sezonier - stau labaza tuturor celorlalte ritmuri ale corPului. Datoîiti migcàrii de rotafie a Pàmàntului în iurul axei, noi tràim un ciclu noapte-zide douàzeci 9i patru de ore, pe cme îl numim ,,ritm circadian". Acest ritm se b*zemú" pe rotafia Pàmàntului, iar corpul nostru, fiind o patte a Pàmàntului' se rotegte gi el gi imità ritmul Pàmàntului. cànd acest ritm biologic este întrerupt, de exemplu, printr-o cllltotie la mnre distanlà, manifestàm simptome ale desincronizirhi. Sau, dacà lucràm într-o turà de noapte, nu ne vom simfi foarte bine nici dupà ce ne
Putere, libertate si gratit- cliv,inà
odihnim în restul zilei, pentru cà ritmurile noastre biologice ajung în dezacordcu ritmurile cosmice. Datele gtiínfifice aÍartà c^, dacà iradiem un animal într-o anumità perioadà azilei, acest lucru poate sà-i fie benefic. Dar daca ît iradiem, cu aceeaqi dozà, douàsprezece ore mai tàtziu, acesta poate chiar sà moarà. De ce? Pentru cà fiziologia i s-a schimbat complet în acel interval de douàsprezece ore. Chiar gi experien{a subiectivà ne arati cà în anumite momente ale zilei ne este foame, i'ar in alte momente suntem somnorogi. $tim cà avem tendinfa sà ne sim[im într-un fel la ora patru dupà-amiazl, gi în alt fel la ora patru dimineafa. Ritmurile mareelor au, de asemenea, efecte asupra fiziologiei umane. Aceste ritmuri sunt rezultatul efectului gravitafional al Soarelui, lunii gi stelelor din galaxiile îndepàrtate asupra oceanelor planetei Pàmànt. Noi avem în corp un ocean asemànàtor cu oceanele planetei. Mai rnult de 6O de procente din corpul nostru sunt reprezentate de api,lafel cum planetaeste constituità din mai mult de 60 de procente upi. Tràim, deci, în pro-
pria fiziologie o maree joasà gi o maree înaltà, un flux gi un reflux. Cànd nu ne simfim în apele noastre, trupul nu se sincronizeazi cu trupul universului . Dar daca petrecem mai mult timp làngà ocean, sau oriunde în naturà, putem sà ne sincronizàm ritmurile cu cele ale naturii. Ritmul lunar este un ciclu de douàzeci gi opt de zile, care reclxnrezultatal migcàrii Pàmàntului, Soarelui qi lunii sub ^p diferite raporturi între ele. Acest ritm este evident prin cre$terea pi descregterea lunii. Vedem o lunà plinà, o semilunà, apoi nu mai vedem luna deloc, apoi ciclul se repetà. Fertilitatea gi ciclul menstrual uman sunt exemple bune ale influen{ei ritmului lunar, dar existà multe alte cicluri de douàzeci gi opt de zile. Cànd lucram ca medic într-o cameride grrdi, de multe ori anti31
DEEPAK CTIOPRA
cipam felurile de probleme cu care se prezentau pacienlii în func{ie de orà gi de ciclurile lunare. Datorità migcàrii Pàmàntului în iurul Soarelui, simlim rit murile sezoniere, prin modificàr! biochimice distincte în trupminte. În generaí, ne îndràgostinìmai ugor primàvara gi ne dàprimàm mai ugor iarna. Unii oameni, care suferà de o boalà numità dezechilibru afectiv sezonier, devin deprimaliinrna,dar îgi revin dacà sunt expu$i la lumina Soarelui. Schimbàrile sezoniere nu afectetzà,numai biochimia corpului uman; acestea influenleazi gi biochimia copacilor, a florilor, a fluturilor, a bacteriilor gi a oricàrui lucru din naturà. Pàmàntul îpi înclinà axa primivara, iar florile înfloresc, marmotele ies din pàmànt, pàsàrile migreazi,pegtii se întorc la locurile în care î5i depun icrele gi peste tot încep ritualurile de împerechere. Oamenii se simt îndemnafi sà scrie poezie, iubifii îpi càntà càntecele, gi inimile, mai mult sau mai pufin tinere, se îndràgostesc. Ritmurile sezoniere ne influen{e azi din punct de vedere biologic, mental, emofional, totul avànd de-aface cu raportul Pàmîntului falide Soare. Existà gi alte cicluri sau ritmuri, unele care oscileazà într-un interval de càteva secunde, precum electrocardiograma sau undele cerebrale, altele cue dureazl de la treizeci de minute pàniln douàzeci gi opt de ore gi care se numesc ,,ritmuri ultradiene". Existà cicluri în cadrul ciclurilor, într-un fel foarte complicat, dar totul e o singurà simfonie. Toate aceste ritmuri creeazi sinrfonia universului, iar trupul-minte încearcn în permanenfà sà-gi sincronizeze ritmurile proprii cu ritmurile universului. Sà separi trupul-minte de restul cosmosului înseamnà sà nu vezi lucrurile a$a cum sunt ele cu adevàrat. Trupul-minte este o p rte a unei minfi mai cuprinzàtoarc, este o parte a cosmosului, iar ritmurile cosmice provoacà schimbàri profunde în 32
Putere, libertate si gratie tlivinà
fiziologia noastrà. Universuleste cu adevarato simfonie a stelelor. Iar cànd trupul-minte este în armonie cu aceastà simfonie, totul este spontan gi upor, iar abundenfa universului curge prin noi,f,ntr-o bucurie extaticà. Adevfuata expresie a trupului-minte este acest cemp de inteligenlà care scaldà fiecare celulà, care coreleazitoate activitàfle între ele qi care face toate acestea sub nivelul de congtien$ al stàrii de veghe. Oamenii de gtiin!à pot numi aceastà expresie a trupului-minte ,,corelare infinità". Dar noi, nefiind oameni de gtiinfà, am putea sà numim aceste calitili ale trupului-minte,, omniscie n!à",,, omnipr ezenll" gi,, omnipot enll" . Ceea ce am spus poate sà sune mistic, dar în termeni gtiinaceasta este o afirmLlie ex cti. Poate fi un exemplu mai clar fifici de omniscien!à, omniprezen{i gi ornnipotenfà? Mintea cunoa$te totul în acelagi timp, este peste tot în acelagi timp $i este atotputernicà. licàndparte dintr-un vast càmp de inteligenfà, mintea se extinde multdincolo de graniple cosmosului. Depi se poate manifesta în forme 6i fenomene locdlizate, mintea este nonlocalà, ceelce înseamnà cà nu poate fi limitatà la o singurà localizarc. Timpul, de asemenea, este nonlocal. Faptul cà putem localizatimpul este doar un produs perceptiv determinat de calitltea" Ltentiei no astre. Momentul de fagi este centrul eternitàf ii, darlz fel este qi orice alt moment, pentru cà"eternitatea se extinde înapoia gi înaintea fiecàrui moment. Nu existà trecut sau viitor, atunci sau acum, înainte gi dupà; existà doar clipaeternà. Tot ceea ce este tràit este tràit în congtien{a momentului prezent - aici gi acum, nicàieri altundeva. Avem tendin[a si credem cà existà timp, dar întrebali orice fizician: ,,Timpul este un lucru sau o noliune? Timpul exista cu adeuàra| sau este doar un concept care expli,cd experíenla schim,bd,rilor din mediu?'
DEEPAK CHOPRA
fizica cuanticà a spus, la un moment dat: ,!'{iciun experíment nu a putut douedi t'reodatd' exisUn eminent specialist
in
tenla timpului". Timpul nu este un lucru: timpul este o idee, Fizicienii nici nu mai folosgsc cuvàntul ,,timp": ei folosesc termenul de ,,continuum spatiu{imp", întrucàt gtiu cà timpul este un fenomen relatir', nu absolut' Mi;carea planetei Pàmànt, care se rote$te în iurul axei proprii gi se învàrte în iurul Soarelui, cu o vitezi de mii de kilometri pe orà, creeazL experien{a timpului. Dar timpul este o iluzie; e un dialog interior, pe care îl folosim pentru a ne explica experienfa percepfiei schimbàrii 9i interacfiunilor dintre noi. Congtienla este infinità, nelimitatà 9i eternà, ceea ce înseamnà cà nu are început, nu are sfàrpit gi nu are nicio granifà sau màrginire în timp. cum poli sà màsori cevr-c Íe este infinit? triu-l poli màsura. Toate màsuràtorile sunt conceptuale, iar infinitul este dincolo de caprcitatea noastrà de concepere' Putem spune, deci, cà timpul este felul în care conltienla màsoarà spa-
a
giul sau distanfa dintre experien{e. Màsuràndu-se pe sine însàEi,
con$tienta ueetzlexperienta timpului 9i, totodatà, 5i experiencauz {a spafiului. Continuumul spafiu-timp creeuziexperienfa litàlii, iar aceasta ueeaziexperienfa lumii materiale. Ce legàturà au toate acestea cu noi? Ei bine, felul în care interpretàmconceptul de timp - felul în care metabolizàm ex-
perienfa timpului - genereazi modificàri diferite în fiziologia trupului-minte. Acesta este un aspect fascinant al biologiei. O sà và dau càtevaexemple. Ritmul circadian, care controleazà ciclurile somnului 9i odihnei, foamei gi excregiei, poate fi dereglat cu u;urinlà de o càlàtorie între locuri cu fusuri orare diferite' Odati, în timpul unei càlàtorii cu avionul de la Boston la Londra, am întàlnit un vechi prieten. Ne-am simfit atîn de bine, încàt timpul ptÎci ,,L
Pu
zbur't". Zborul
tere, Iiba rta ta sl
glrfie
cllr inà
dwat$ase sau $apte ore, dar pentru noi a fost ca gi cum am fi ajuns, cum se spune, ,,càt aiclipi,,, Am uitat sà dornrim, am uitat sà màncàm, am uitat sà meigem la to*leta. Cîgd am aiuns în Londra, nu aveam nicio urmà de simptom al a'
desincronizàrii. ce se întàmplase? Ei bine, datoútaur.it.i id.i ci,, timpul a zbut ît", biolo gi a noastrà nu a mai fo st úectata de schimbarea fusului orar. Multe experimente au aritat cà interpret,.rea pe caîe o dàm timpului ne influen+eazibiologia. De exemplu, cé semnifica\ie are pentru voi cuvîntul ,,luni"? Este o realitate uimitoare faptul cà, în cultura prezentulu i,rataceamaimarea mortalitàtii este înregistratà luni dimineafa, în iurul orei nouà. Aceasta esie o rcalizarc uluitoare, cu care nu se poate màndri decàt specia umanà. Dupà càt se pare, niciun alt a'imal nu este conptient de vreo diferen{à între luni qi ma4i. gi, de fapt, c,ùre ediferlntai niferenfa este o idee, o noqiune, un gànd - semnifica [ia, zii]ei de luni pentru noi este datidefelul în iare n interpretà,m. suntoameni care spun cà ,,nu mai au timp,,, pentru cà sunt aptoape de termenul final pentru zece proiecte. în permanenfà, éi se iau la întrecere cu timpul, privesc acelagi..uJp. care privim.cu tofii, dar lor li se pare cà se migcà mai repede, p.ntru iít uu o alti percepqie interioarà a timpurui. Dacile-ammàsura parametrii iliologici, am vedea cà pulsul este mai rapid, tensiunea artenali m'imare, nivelurile insulinei mairidicatepi au mai multe bàtài neregulate ale inimii întf-un minut. Iar can-dmor subit, în urma unui.atac de cord, putem spune, într_adevir, cà timpul lor s-a terminat' Ace$ti oameni au convertit experienEa interioarz a lip ' sei de timp, întro experientrifizicàa lipsei de In cazul tltora, perceplia, dialogul interioigi interpreta_ rea timpului este cà,,au tot timpul din lume,,. La acegti oameni observàm cà pulsul este mai lent, tensiu nea afiefialà mai scàv agi
timp.
DEEPAK CLIOPRA
zutà, ràspunsurile biologice, în general, sunt mai omogene, iar ei tràiesc mai mult.
Existà, apoi, momente în care timpul pare ,,Frumusefea muntelui
îli tlia rspirafia.
ci
stà pe loc:
Timpul se oprise."
Cànd timpul se opregte, gàndurile se linigtesc. Cànd gàndurile
experienla schimbàrilor din trup înceteazi. De fapt, ceea ce oamenii de ltiintà numesc ,,entropie", sau îmbàtrànire, se opre$te, de asemenea, în aceste momente, pentru ciîmblttànirea este, în parte, o expresie a felului în care metabolizàm sau se linigtesc,
interpretàm timpul. Ca medic rezident, am lucrat într-o secfie de psihiatrie 5i acolo am observat cà unii pacienfi psihotici nu aveau nofiunea timpului. Drept urmare, trupurile lor nu pàreau sà îmbàtràneascà. Am vàzut o femeie de $aizeci de ani, care arataca 5i cum ar fi avut numai ffeizeci. Erau mulli indivizi de felul acesta. De ce? Pentru cà ei nici micu nu aveau notiunea de timp, iar timpul este, încà de la început, o nofiune. Astfel, întorcendu-ne la aspectele practice, toate aceste experien{e ale timpului nu sunt nimic mai mult decàt interpretfui ale congtienfei noastre. Felul în care interpretàm timpul, felul în care interpretàm spafiul, felul în care interpretimrctlitutea fizicà ne condilio nenzi experienga realità9ii fizice, inclusiv experienfa trupuluj fizic. Trupul este produsul final metabolic al experienfelor noastre senzoriale Si al interpretarilor pe cure le dàm acestor experienle senzoriale. Voi cum tràili timpul sau schimbarea? Dacasunteti mereu gràbili gi mereu và luaf la întrecere cu timpul, provoca{i toate aceste modificàri accelerute în propria biologie. Pe de altà p&tte,dacà interpreta;rea,pe care i-o dagi fimpului u fi mai aproape de realitate - gi anume, cà nu existà decàt clipa eternà - atunci biologia voastrà va reflecta LceLSti no f iune
mú tdev ir ati.
Putere, Iibertate si gratie cliv'ina
În momentul prezent, putefi trài trecutul; în momentul ptezent,putefi anticipa viitorul. Dar daciputefi ràmàne în prezent, daci putefi sà fili cu adevirat în prezent, atunci în trupul vostrulu vor mai avezloc nici transformàrile fizice care se petrec din cîuzltreceÍii timpului. Un maestru vedic spunea: ,,Singurul motia pentru care oúnxenii îmhatrónesc Si mor este acela ca uàd alli oameni care îmbatranesc Si mor". Devenim ceea ce vedem;devenim cee&ce atingem. Chiar gi amintirile noastre se transformà permanent în reacfii fizice ale trupului. Interpretarea pe ctre
o dim rcalitafii, interpreta-
rcape care o dàm trupului-minte, provoacà tot felul de reaclii biochimice. Interpretàrile se transformà în amintiri, iar memo riile declangeaziin mod spontan diferite transformàri, de care
nici nu suntem congtienfi. Unde sunt oare loctlizate aceste amintiri? Aceste amintiri sunt peste tot. Ele sunt prezente într-un mod nonlocal în suflet, se manifestà în celulele creierului gi ajung sà fie codificate în fiecare celulà a trupului. Trupul vostru este un càmp de idei, iar trupul pe care îl avefi chiar acum, este expresia tuturor ideilor pe cure le ave{i despre el.Daca tràili cu ideea ci trupul vostru este o maginàrie fizicà gi civaîmbitràni inevitabil într-un fel anume sau cà e de-
zechilibrat din cauza modificàrilor din mediu , toate aceste idei se traduc în modificàri biochimice ale trupului .Daciaceste idei se schimbà - iar ele se vor schimba cu siguranfà - conform descoperirilor gtiinfifice, atunci aceutischimbare a felului în care privim trupul poate determina transformàri spontane în el. Fiind un tipar de inteligenfà înàuntrul unui vast càmp de inteligenlà, voi participalilacrenrea lumii pe care o tràiti ca experienlà. Lumea ,de afarà" poate sà parà obiectivL - dal de fapt, este subiectivà; este un produs al propriilor interpretàri. J/
DEEPAK CHOPRA
Prin simgurile voastre, învà1aqi sà interpretati lumea, iar acest lucru provoacà experienfele perceptive - inclusiv percep{ia trupului-minte. Un exemplu interesant affelului în care trupul-minte interpreteazi, participi la propria sa experienfà gi gi-o construiegte, este efectul placebo. Cu mulf ani în urmà, medicii au descoperit ca daci administreazà oamenilor pastile de zahir carc nu con{in niciun medicament, dar le spun acestora cà pastilele respective sunt analgezice, aproximativ o treime dintre ei aiung chiar sà nu mai aibà dureri. Acest fapt este cunoscut sub numele de ,,efect placebo". Dupiaceea, s-a descoperit cà efectul placebo apare gi vizavi de alte afecliuni, nu numai în cazul sindroamelor dureroase. Agadar, dacà medicii administreazà pacienlilor o pastilà gi le spun: ,Iúte o pústila care ud, ua ameliora boala de inimd.", aceastà idee, cu valoue de adevfu în congtienfa lor, determinà producerea unei substanfe chimice care le va scade tensiunea uterialàgi va ameliora fluxul sanguin cnrdiac. Efectul placebo este important pentru înlelegerea conexiunii trup-minte, deoarece el este, în fond, o interpretare pe care ne-o oferim nouà îngine. Nu avem nevoie sà folosim afirmafii; ne formàm o noÍiune simplà: ,*Acest luuu îmi ua arneliora durerea", iar trupul-minte îndepline$te aceasti sarcinà,, producànd substanle chimice foarte eficiente. Opusul efectului placebo este ,,efectul nocebo". Sà presupunem cà o pacientiinffiîn cabinetul unui medic, iar acesta îi spune: ,,Doamnà Smith, îmi pare ràu sàvà anunt càaveliun cancer mamar cure Lmetnstuzut în toate oasele. Mai avefi de tràit cel mult gase luni." Dacà doamna Smith crede tot ce îi spune doctorul, poate chiar sà traduciaceastà, no{iune în acel deznodimànt. Ce este, deci, efectul nocebo? O ulti interpretare pe cdre
DEEPAK CI{OPRA
creat de la început. Avem puter ea de aface alegeri. Dar
majorit*
tea oameniklr sunt victime ale gàndirii societàfii, se aflà sub hipnozacondifonàrii sociale. Simlurile noastre proceseazà mai pufin de o miliardime dintqg stimulii ce ne stau la dispozi[ie, iar condilionarea socialà rccentueazi lucrurile pe care noi le credem posihile gi le eliminà pe aceleape care nu le credem posibile. Trebuie sà ne trezim gi sà depàgim aceustihipnozà; trebuie sà depàgim condiflonarea social'i, la un nivel mai profund. Cum putem face asta? Observànd întregul proces gi devenind congtienfi de el. Atunci ne dàm seama cà existà mai rnulte variante. Imaginafi-và cà sistemul nervos este partea de hardware, iar toate transformàrile chimice care au loc în trup reprezinti purtel de software, programul. Acest program se schimbà în funcgie de gàndurile, sentimentele, interpretàrile gi dorinple noastre. Dar existà gi un programator. Cine este programatorul? Programatorul este sinele interioq ,,martorul tàcut", conEtienla Ltotprczenti, cate observà totul. Iar càndinffaqi în legàturà cu acest martor tàcut, devenifi capabili sà rescrieli programul. Ca martor tàcut, recunoa$tefi faptul cà voi sunte,ti gànditorii fiecàrui gànd. Cànd spunefi: ,,Eu am un gànd despre asta gi asta", cuvàntul ,,eu" implicà existenqa unui gànditor în spatele gàndului. Acel gànditor, acel martor tàcut, tràiegte în intervalul tàcut dintre.gànduri, El nu poate fi gàsit nici în trup, nici în minte, pentru cà este dincolo de trup gi de minte. Între fiecare douà gànduri existà un interval de tàcere. iar în acel interval se afli ad e u dratu l,,tr" . lntervalul este coridorul, fereastra, vortexul transformafional prin care voi, mintea personalà, comunicati cu mintea cosmicà. Martorul tàcut este programatorul, cel cate are intuifiile, Scel care face alegerile. El este 'ùcel purte din voi care nu se schimbà. Dacà gàsigi acea, p?rte din voi care na se schimbà,
-Ur
r,
Putere, libertate si gratie divittà
ne-o oferim nouà în$ine. ca sà rcalizam puterea interpretàrii, trebuie sà dàm o nouà definifie trupului-minte. putem face lucruri minunate cu acest trup. putem sà invocàm ràspunsul de virylecare din interior, pentru cà avem în noi o farmacie interioarà ce poate fabrica cele mai potrivite medicamente. putem sà ne redefinim percepfia timpului, ceea ce va duce la o restructurare completà a expresiei fizice a trupului, în aga felîncît ar putea fi posibilà chiar rntarzierea sau inversarea îmbàtrànirii. Trupul-minte uman este o p^rte a, unui càmp de inteligenfà con$tient, gînditor. În fiecare secundà a existentei, expresia localà pe care o numim ,.trup-minte" schimbà energie pi informafie cu expresia nonlocalà pe care o numim Sin-
'univers,,.
gura problemà este cà noi facem acest lucru în mod incongtient. Un om otripnuit gàndegte aproximativ gaizeci de mii de gànduri
pe zi, Acest fapt nu este deloc surprinzàtor. Ceea ce este pufin tulburàtor este cà 95 de procente din gàndurile pe care le avem astàzi sunt identice cu gàndurile de ieri. în fiecare zi, creàm în
mod incongtient aceleaqi tipare de energie, care dau na$tere aceleiagi expresii fizice a trupului. Imaginafi-v ci, o datipe an, aliputea sà schimbali toate cirimizile din care e construità o clàdire, daq din obignuinqà, sau pentru cà, pur pi simplu, nu và vine o idee mai bunà, ati line cu dinfi de concepqia cà nu existà decàt un singur fel de a cons, trui acea clàdire. Prin urmare ,aliasezacirimizileîn aceleaqi locuri, an dupà an, gi afi obfine aceiagi construcfie. Ei bine, dacà avefi impresia cà trupul slàbegte cu timpul, cà îmbàtràne$te sau se poate îmbolnàvi. aceasticredinfà va fi transpusà în tiparele de energie corespunzàtoare. Fiecare interpretare pe care o facem, în orice moment," are un efect asupra tiparelor de energie ale trupului. Dar putemèg sà schimbàm aceste tipare, fiindcà noi suntem cei care le-am
i
Putere, libertate si gratie tliv'ina
atunci vefi fi capubili sà transform pafte'a, cure se schimbà. $i :. ^,ti nu este nevoie sà facefi acest lucru repetend afirmafii cum cà trupul este într-un fel sau altul. Nu trebuie sà và spàlagi creierul în legàtrgà cu nimic. Trebuie doar sà avegi întelegerea sau intuiliacarc produce transformàri spontane în trup. Dzcà,
vi acomodali cu miracolul trupuluiminte uman,,;
veticipitao putere uimitoare.
Aceastà putere este magicà, pen-
tru cà và permite sà và simlili trupul-minte mult mai fluid, mai flexibil, mai dinamic gi mai creativ decàtv-a1i imaginat vreodata. Da\ mai întài, trebuie sà và înplegeli adevírata natwi; trebuie sà gtili ce este trupul-minte cu adevirat. Càmpul de conqtientà purà creeazi,controleazà 6i devine în mod constant trup-minte. Intrali în legàturi cu acest càmp gi ve{i descoperi o nouà realitate a minlii qi o experienfà complet nouà a trupului. Vefi descoperi cà puteli sà producefi schinbàri în trup mult mai ugor, mai rapid gi rnai eficient decàtvischimbaqi hainele.
*.
InnI PRINCIPILn
*
P ar tici p a gi la cr ear ea rcalitagii, i n te rp retàndu-và exp erien{ele senzoriale. Lumea este o alcàtuire a propriilor voastre interpretàri.
S Trupul uman este un càmp de idei, iar trupul
pe care
îl
avem este o expresie a tuturor ideilor pe care le avefi despre acesta.
S
Cànd ritmurile propriului trup-minte sunt în acord cu ritmurile naturii, totul devine mai upor, iar universul curge prin voi, într-o bucurie extatici.
17
Pavtea
a II-a
Recomandarea: Sd ne amintim cine suntem
Ortrritritut
f
Unde ooi ajunge dupd moarte? D I S C O NTI N U I TATE : Lip s a
co
ntínuitafii, un int eru al
sau o pauzd.
* r'1,rgadar, pànà acum am ràspuns laaceaîntrebare lildamentalà, cu care am început:
,,Cine sunt
fun-
eul'lar
ràspunsul este: ,,Eu sunt constien{à purri, potenlialitate purà,
un camp al tutu,ror posibili,td,lilor". AceLSta, sunt eu. Nu sunt nici trupul, nici mintea. Eu sunt cel ce posedà trupul gi cel ce posedà mintea. Spiritul - Fiinfa unicà - devine toate acestea, iar aceasti esen[à este omniscicntà, omniprezenti gi omnipotentà. Urmltoarca întrebare este: ,pe unde am uenit?" lar ràspunsul este: ,,ÌVu am uenit de nicàieri, pentru ca am.fost aici dintotdeauna".Ttupul vine gi pleaca, dar,,eu" sunt întotdeaunaaici. locul de ufrde vin nu are un început în timp gi nu are un sfàrgit. Locul unde mà duc este acelagi cu cel de undc vin. Dupà cum am vizut, nu existà cu adevarntloctlizari particulare în spatiu Ei timp. Într-un univers nonlocal, nu ai unde sà te duci! Dar carc este scopul meu în virgl? Sà fiu fericit, sà particip într-o stare de bucurie, la ueativitatea qi evolufia universului. Viafa este conceputà gi imaginatà de citre spiritul sau congtienfa universalà, iar toate dimensiunile sunt forme imaginare ale spi-
Putere, Iibertata si gratie clivinà
ritului, în starea sa de leela*, sau de joaci.În cele din urmà, totul este doar jocul con$tien[ei, sau leela sa. $i ce se întàmplà cu mine, atunci cànd mor? Ràspuns: ,/V2 se întàmplà*nimic, pentru cd nu mor". ConEtien{a purà nu poate fi distrusà, poate doar sà fie exprimatà. Cunoagterea acestui fapt ne elibereazi de tetma de moarte, pentru cà nimic în unir-ers nu se pierde vreodatà. ci este doar transformat.Ihcà, am vorbi la telefon qi cineva ar taia firele telefonice, ce s-ar întàmplacu noi? Unde ne ducem? Nu seîntàmplà nimic cu noi - gi nici nu mergem njqf,igri Tot la fel, în cazulmortii fizice nu se întàmplà nimic cu noi. Anumite linii de comunicafie, care folosesc un anumit sistem nervos, vor fi teniporar întrerupte. Dar noi suntem tot aici. Sufletul nu pleacà nicàieri - doar trupul se dizolvà qi se întoarce în pàmànt. Atunci, unde este sufletul? Una dintre cele mai mari neînlelegeri este conceptia potrivit cireiasufletul se aflàîn trup. Oamenii spun: ,Aceasta persoand, a murit, iar sufletul sau a plecat', dar acest lucru nu e adevàrat. Sufletul nu se aflà înàuntrul trupului. Sufletul se proiecteazà pe sine ca trup gi minte. Îgi gàsegte olocalizare în spa{iu{imp gi se difuzeazà.pe sine însugi, prin intermediul trupului. Dar întocmai cum personajele unui film nu se aflà în interiorul televizorului, atunci cànd eu vizionezacelfilm, iar Beethoven nu se aflà în aparatul de radio, atunci cànd îi ascult muzicl,tot aga sufletul meu nu se aflà în interiorul trupului. Sufletul doar se lacalizeaza sau se exprimà pe sine, prin intermecliul trupului. Dacà intràm într-o libràrie, putem gàsi numeroase càrfi pe tema,,iegirii din corp". Dar adevaratul mister este cum sà ai parte de o experienfà ,,intracorporall". Credinfa cà sufletul
. În sànscrità, sport
sau joc divin, n. trad.
DEEPAK CHOPRA
aflà în trup, cle unde prive;te în ufatl" este o halucinatie convingitoare - dar,totu$i, indusà social. Sufletul nu tràie;te în spafiu 5i timp; el este dincolo de spafiu gi timp. Însà tot ceea ce ngmim ..fizic", pare sà ocupe putin loc în spafiu{imp. Scaunul pe care stàm este localizntîntr-un punct anume, pentru o anumità perioadà de timp' Trupul nostru ocupà diferite locuri în spafiu-timp. Gàndurile ocupà diferite locuri în spafiu-timp - toate acestea fiind localizititle sufletului care nu are, în sine, olocalizateîn spa[iutimp. Putem deci sà spunem cà sufletul este transcendent. Agadar, atunci cànd întrebàm: ,,Unde este sufletul?", noi nu punen întrebarea corectà, pentru cà ,,unde" implicà o localizarcinspafiu-timp. sufletul este pretutindeni 9i nicàieri, în acelapi timp. În general, el este pretutindeni - iat în particular, nu ,,se
este nicàieri.
Dacà depàPim supersti[ia materialismului, observàm cà trupul-minte este un càmp de inteligen$, de fo4à de vialà ne-
se exprimà pe sine prin infinite transformàri, într-o formà sau alta, într-un fenomen sau altul, cànd dispàrànd, cànd apitànd. Dar, forfa deviaqa în sine este
condiÉonatà. Fo4a de
viali
eterni;este neschimbàtoare, este atotpefsistentà - iar noi suntemaceaf.ofii. Ceamaiextraordinarà caracteristicà a acestui càmp de inteligenlà este vitalitatea sa. Este forfa deviaTiauniversului care interacgioneazi cu sine însàgi 5i se manifesta ca un splendid dans al creafiei, mentinerii qi dizolvàrii, sau reînnoirii. Aceste trei forte sunt active peste tot în naturà. Dac|neuitàm laun càmp cuantic, vedem cum o particulà apare din vid. Acesta este actul creatiei' Apoi, ea devine o undà în cadrul càmpului. Acesta este momentul de atenlie, în care apafe pentru o perioadifonte scurtà de timp. Apoi dispare iar
Putere, libertitte si gratie divinà
în vid. Aceasta este dizolvarea, sau reînnoirea. Peste tot în naturà vedem cà lucrurile sunt create gi reînnoite - dar, pentru ca reînnoirea sà poatà avea loc, trebuie ca vechiul sà disparà. Iar noi, de ppt, ne re-ueim în permanenlila nivelul'mecanicii cuantice, la nivelul atomic, la nivelul molecular, la nivelul material al trupului fizic. Universul, del;i este atemporal pi etern, funcfioneazà prin cicluri de repaos gi activitate - pornit gi oprit. Pornit gi oprit înseamnà na$tere gi moarte, iar noi murim în permanen!à, pentru a, ne re-cre . Atomii din corpul nostru pornesc gi se opresc. Moleculele din piele pornesc gi se opresc, nrurind o dati pe lunà, pentru ca noi sà putem produce altele. Dacà celulele din piele nu ar muri o datipe lunà, am ajunge sà avem o piele groasà 6i bolnavà. Deqi lumea pare sà fie continuà, în realitate ea pornegte gi se opregte, ca un neon. Totul vibreazL - itr vibralia implicà un semnal pornit-oprit. lbcmai de aceea se gi numepte ,,vibratie". Daciam privi lumea de la nivelul fotonilor, am vedea numai cicluri pornit-oprit. Chiar gi gàndurile sunt mànunchiuri de fotoni, care licàresc în vidul infinit. Unele lucrurivibreazimairupid, altele pufin mai lent. Într-o piatra,vibrafia este foarte lentà; la nivelul fotonilor, vibrafia are viteza luminii. Dar totul este o vibrafie pornit-oprit. Cànd pornim, ne nàgtem; cànd ne oprim, murim. Fàrà oprire nu poate sà existe pornire. Prin fiecare oprire, universul se recreeazipe sine însugi. Opritul mai este numit gi,,discontinuitate". În con$tienfa noastrà, noi creàm experienfa continuitàlii din ceva ce este, în mod esenfial, o discontinuitate, Universul pare continuu, din cauza unui artificiu al simqurilor noastre. Simlurile nu pot procesa informafia care licàregte în vidul infinit, cuviteza luminii - gi, din aceasti cauzi, creenziiluzia continuitàfii.
DEEPAK CHOPRA
Experienta lumii este ca 5i vizionarea unui film. Pe ecran vedem o continuitate, dar dací intram în camera de proiecfie,
filmul este o serie de cadre fixe, cu mici spatii sau intervale între ele. D4cà,rcIa de film se migcà destul de repecle, ochii nogtri nu obserìà intervalele, opritul dintre fiecare douà cadre; tot ce observà este pornitul. Cànd vizionàm un film. filmuleste, în totalitate,în imaginafia noastrà. Ìn realitate, imaginile apar gi dispar; în mod discontinuu, pe ecran. Cànd ne uitàm la televizor Ei un actor pare cà se migcà dintr-un loc în altul, în realitate nicio imagine nu se migcà de-a lungul ecranului. Electronii qi fotonii se aprind gi se sting într-o anumità secvenfà. Noi nu putem vedea opritul; putem vedea numai pornitul, pentru cà totul se petrece atàt de rapid, încàt în congtien{a noastrà creàm continuitatea. Luminile care par sà se migte în jurul unui porn de Cràciun, sau o reclamà luminoasà c re plre sà se miqte, în realitate nu se migcà; ele se aprind gi se sting într-o anumità secven!à. Percep{ia însà observi doar aprinderea, nu i;i stingerea - astfel încàt, în congtien{a noastrà, creàm migcarea luminii. Lumea este vibralia infinitului, iar în felul acesta noi imaginàm universul sà existe. Vedanta afirmi: ,,Cànd infinitul uibreazd., lumíle se núsc. Cúnd infinitul nu uibreazà, lumile par sà se sarfunde. Cà,nd o to$à, este înuartitd rapid, apare un cerc de lumina; cónd este linuta drept, cercul díspare. Vibrdnd sau, nu,, con1ti.enla í,nfinità este aceeagi peste tot, în orice mornent. Daca nu înlelege acest lucru, omul este supus iluzionari,i; daca înlelege, toate iluziile dispar." Orice lucru lacare ne putem gàndi - un scaun, o culoare, un munte, un gànd, un curcubeu - esfe doar o vibrafie diferità, a aceleiasi esenfe. Ceva vibre a zi gi u eeazà, totul, iar acea v ibr afie are loc în prer,eo]:a sufletului. Sufletul vibreazi gi creeazà" ce vedem? Vedem cà
Putere, Iibertate si gratie clívinà
gànduri. Sufletul vihreazigi creeazà trupul. Sufletulvibreazà gi creeuzà,întregulunivers. Oamenii din antichitLte LU spus-o. Al-
chimigtii egipteni au spus-o. [a fel pi filosofii greci $i oricine are o idee degpre cum are loc crealia. Tofi spun cà este o vibrafie. A crea înseamnà sà aduci la viafà sau existenfà. Iar pentru Lcreaceva nou, ffebuie sà murim fagide ceea ce este deia. Dacà nu murim faga de ceea ce este, nu putem vorbi de creativitate. Ceva trebuie sà moarà, pentru cu altceva nou sà se nascà - iar sufletulnostru face mereu salturi cuantice de creativitate. Ce este un salt cuantic? Este atunci cànd o particulà subatomiià se migcà dintr-un loc în altul, flrasitreaciprin spafiul dintre acelc douà locuri. Acum e aici, apoi e dincolo. Dar unde a fost între timp? Nicàieri. Cum a ajuns de aici, acolo? Nu se gtie. $i nu numai cà a ajuns de aici acolo, dar afilcutacest lucru, instantaneu. Nu a existat un tim,p în care sà ajungà de aici acolo. Acesta este un salt cuantic. Fiecare moarte este o oportunitate pentru un salt cuantic de creativitate. Prin moarte, noi ne re-cteim pe noi înpine, la fiecare nivel: la nivelul material al trupului-minte,la nivelul intelectului gi al personLlitltii. Toate acestea trebuie sà moarà, pentru ca noi sà. ne re-creim.lar cu fiecare moarte, înmagazinàm înlelepciunea experienfelor trecute, încà de la începutul timpului gi facem salturi cuantice de creativitate, pentru a ne putea privi pe noi înpine, ca gi cum amface acest lucru pentru prima datà. Ciclurile nagterii, transformàrii gi morfii ne menfin mereu în formà, astfel încàt sà ne putem mereu imagina noi dimensiuni ale propriei existen[e. În biologie existà termenul se ,,apoptoz 1", cuteînseamnà moarte celularà programati. În absenla apoptozei, celulele uità sà" moati, iat aceasta stare poattà" numele de ,,cancer". Celulele canceroase au pierdut memoria morfii; ele nu mai gtiu cum sà
DEEPAK CHOPRA
moarà, iar în càutarea morfii, distrug trupul gazdide care sunt dependente pentru a trài.
Moarte este, prin urmare, un ,,bilet" pentru viali - iar morteî are loc chiar acum, !n trupul-minte. Unde este trupul nostru de la doi ani? Este tnolt. upul de la doi ani este mórq gàndurile de la doi ani sunt moarte, emofiile de la doi ani sunt moarte, personalitatea celui de la doi ani este moafii. Am schimbat toate acestea, pentru cele de la trei ani, murindf4ide cel de la doi ani. Naqterea gi moartea au loc tot timpul, la toate aceste niveluri. Agadar, cànd oamenii întreabà dacà sufletul tràiegte dupà moarte, ràspunsul este afirmativ. Dar, oare, personalitateaîi supravieluiegte mo4ii? Adevàrul este cà personalitatea nu supraviefuiegte nici màcar cànd suntem în vialà. Persoana cireiaîi spunem,,eu " este diferità de la ori la orà, de la zi la zi, de la s àp timafia,la sàptàmàni, dela anla an. Cànd spunem ,,eu", despre care persoanà vorbim? Copilul plin de inocenfà qi uimire, tànàrul plin de romantism gi explodànd de dorinqà, sau bàtrànul care se afliblimita senilità1ii? Dacà personalit*eaîi supraviefuiegte morfii, despre care dintre toate acestea este vorba? Omida moare, pentru a deveni crisalidà. În somnul crisalidei, energiile incubeazà pi se rearunieazi,iar apoise na6te fluturele. Este, oare, omida aceea;i fiinli ca gi crisalida sau fluturele? Este doar aceeagi inteligenfà, cnte Ldevenit altceva".lar în rcel altceva,fiecue celulà e diferità, fiecare expresie a energiei trupului este diferità. Nimic nu a murit cu adevàrat - s-a transformat numai. Transformareadedupà moarte nu este o mutare càtre un alt loc sau timp; e doar o schimbare acalitlliiatenfiei, la nivelul congtienfei. Este o formà sau o s[are a calità1ii vibrafionale a propriei noastre con$tienle. Lumea în care tràim, cu pàmànt gi
t
Putere, libertate si gratie tlivinti
cer, plante $i oameni, soare $i lunà, este o expresie
purticulffia"
con$tienfei c!àre vibreazà cu anumite frewenfe. Raiurile, iadurile'qi purgatoriile, Pàmàntul, stelele gi galaxiile, elementele gi nenumàEtele forme devialànu sunt localiziriîn spaliu gi timp; toate acestea sunt proiec{ii ale stàrilor de congtienfà. Aceste stàri de congtienfà sunt expresii vibratorii ale congtientei infinite, prin care cosmosul se migcà, tràiegte 5i îgi duce existen{a. Frecvenfe infinite ale conptienfei coexistà, la fel cum existà, într-o prezentà simultanà, mai multe planuri ale existenlei. Dacà ascultàm o simfoni e càntutdde o orchestrà de o sutà
de instrumente, fiecare instrument vibreazà" la o frecvenlà diferità - gi totugi, ptezefil^unuia nu-lînlàturà pe niciunuldintre celelalte. Dacà urechile noastre nu ar putea auzi decàto singurà
frecven[à, am pierde restul simfoniei $i probabil cà nu am asculta decàt un instrument, dintr-o sntà. Nouàzeci gi nouà la sutà din muzicà,ne-ar
fi inaccesibilà, pentru cà nu am fost acordafi
sà as-
cultàm gi celelalte fren'ente. Energia elecfromagneticà, energ ie car e include lumina vi-
zibili, confine toate culorile spectrului în aceeagi ruà,. lrceeugi radialie electromagneticà confine însà gi luminà invizibilà, cum ar fi ruzele X, microundele, undele radio gi undele rudar Lu-
mina vizibiliface parte din acelagi spectru ca qi lumina invizibilà, acest spectru vibrànd la diferite frecvenfe, simultan. Întregul spectru coexistà simultan - gi totugi. noi nu congtientizàm decàt ceeace numim luminà,,vizibilà". Fiecare punct al creafiei con{ine, simultan, toate aceste frecvenfe vibratorii diferite, care nu se înlàturà una pe cealalti, nicàieri în spafiu sau timp. Cu un insfrument tdecvat pentru o anumità frecvenfà, putem sà interceptàm orice vibrafie vrem. Gàndifl-và numai la toate instrumentele pe care le folosim în 51
DEEPAK CTIOPRA
fiecare zi, pentru a.c ptadiferite frecvenfe: radioul, televizorul,
telefonulmobil. Chiar în acest moment, sunte{i înconjurafi de o infinitate de planuri; toate aceste dimeq.siuni vibratorii existà làngà voi. În càmpul posibilitàlilor infinite, ca poten{ial pur, voi existafi la toate aceste niveluri, simultan. Dar,la nivelul experienfei, existuli doar într-unul singur - propriul vostru plan de proiecfie a existenfei, în fiecare clipi. Daci a{i putea sà và mutafi chiar acum perceptia, pe o frecven!à vibratorie diferità, ati putea sà trài{i experienla unei alte realitigi. Cànd oamenii au experienfe în preajma morlii, eivibreazi, pentru un moment, la o frecvenli maiînalti, iar apoi revin la frecvenfa vibratorie normalà. Deseori, în ultimele momente dinainteamorfii, oamenii îgi vàd întreaga via[à, într-o fracgiune de secundà. Acest lucru se întàmplà, deoarece experienfa este generuti prin intermediul fotoniloq care se deplaseazi cuviteza luminii. Experienfele în preajma mo(ii confirmà faptul cà informalia,întregii eternitàfi este confinutà în fiecare secundà. Aceste experienfe demonstreazi, de asemenea cà, dupà moarte, cllútoria pe care o facem este într-o non-localizare, în domeniul sufletului. În timpul existenfei materiale, corpul nostru fizic este expresia sufletului la o frecven la ioasa,, ce ea ce lasà impresi ulocaliziriiînspa{iu-timp. Dar noi avem gi un corp astral, care însotegte corpul fizic gi îi oglindegte tot continutul informatjonal gi energetic. Dupà moarte, corpul fizic se descompune, làsànd în urrnà corpul astral, ca o expresie a sufletului, la o frecventà mai înaltà. Esenfa fiinqei voastre este o rcalitate neschimbàtoare, carc creeaziun tipar de energie, ce vine gi pleacà. Acest tipar care se nagte gi moare gi îgi schimbà, în permanenfà, numele gi forma - este persoana cu care voi và confundafi. Puteli crede cà
Putere, libertttte si gratie tlivinà
un ,eu sunt" personal este cauza $i sursa a tot ce vi se întàmplà, du aceastaeste o piclleali, o halucinafiecreutà.de o perceptie distorsionatà. Trebuie sà renunta{i laideeacà suntefi o personalitate biqe determinatà, fixà în spafiu gi timp. Ceea ce apare ca. un ,,eu sunt" personal, este universalul ,.eu sultt", stafea de afi din orice fàpturà. Adevàratul .,eu sunt" este întregul proces nesfàrgit al purei potenti^liti\i,care se exprimà pe sine prin diferite camuflaje: eu sunt potenlialitate purà. Eu sunt universul. Eu sunt tot ceea ce se întàmplà.Daci mà uit afara Si vàd stelele pi galaxiile, LceLSta este ceea ce se întàmpli, uceasta sunt eu. Eu sunt lumina - qi tot eu sunt ochii care o percep. Eu sunt muzica - pi tot eu sunt urechile c re o aud. Eu sunt vàntul - gi tot eu sunt aripile pàsàrilor care zbaarà,. Nu existà un alt ,,eu sunt", în afarà de Fiinla unicà, întregul univers. Ceea ce l'oi numiti ,,voi îngivà" se aflà într-o continuà schimbare qi transformare. Totul se transformà - gi totuqi, nimic nu moare vreodatà. Picàtura de rpi devine vapori, care formeaziun nor ce cade caploaie saazapadi. Norul se transformà in api,iar apa se transformà în ràul curgàtor gi în lacul înghept care se tope$te gi, în cele din urmà, se reîntoarce în ocean, de unde picàturile de apidevin, din nou, vapori. Oceanul conptienfei infinite dà nagtere miliardelor de suflete din lume. Se exprimà pe sine, prin diversitateainfinità, a vietii - pi totugi, tvt^sa ràmàne aceeagi. Este mereu acolo. Nu dispare niciodatà; se transformà numai. La fel, nici noi nu ne pierdem sufletul - adeviratanoastrà esenfà - cànd ne transformàm în aceste molecule, aceste minti, aceste trupuri, aceste relafii. Întocmaicagiînvitfi, dincolo de moarte are loc o continuà transformure ?ceel ce numim individ. Este precum a spus poetul Rumi, într-una dintre cele mai memorabile versuri ale sale: ,,Cúnd uoi muri, uoi zbura împre-
t
DEEPAK CTTOPRA
unà cu îngerii, iar cà,nd aoi muri pentru îngeri, ceea ce uoi deueni, uoi níci nu uà putefi irnagina". $i de ce nu ne putem imagina uceusta? Pentru cà, atunci cànd murim, suntem într-o cu totul altà"stare de percep[ie* Ce înseamni, deci, toate acestea? Inseamnà, pur gi simplu, un singur lucru: Fiinfa se manifestà, devenind. Nagterea gi motrtel, pornirea 5i oprirea, plicerca gi durerea, noaptea $i ziua pi ciclurile anotirnpurilor nu sunt altcevadecàt cicluri ale Fiintei $i devenirii. Acest univers ar fi morq ar fi static, m fi ritm, nemigcat $i mumificat, daci nu ar fi acest joc al ,,vedei", sau cunoa$terea purà, care devine ,,vishwa" - universul, dansul etern al creatiei, Acest dans etern al creafiei este Fiinfa noastrà esen{ialà, càmpul purei poten lia;lrtní. Dacivi cunoa$tefi ndevirata esenfà, intrafi în legàturà cu acea parte avoastrà care este dincolo de timp 9i spaliu, care este sursa amàndurora. Nu và mai identifica{i cu manifestarea schimbàtoare a oceanului de conqtienfà, sub toate formele sale; và identificafi atunci cu esenla neschimbàtoute, L conqtienfei însegi. Dacà ve[i fi congtienli cà esenla voastrà este unitatea unui singur spirit, ve[i aiunge sà cunoagtefi $i tot restul lucrurilor. Suntefi pregàtifi sà facefi un salt cuantic de creativitate? Dincolo de iluzia unei lumi materiale, se aflio lume de putere, libertate gi grafie. Congtientiza[i-vitdevirata esen{à gi ve{i pàgi pe drumul càtre iluminare. Pas cu pas, în timpul acestei càlàtorii và vefi lepidade reacfiile obignuite pi condilionate. Astfel, ve{i deveni un maestru spiritual gi ve{i transcende toatà suferinfa inclusiv teamade moarte. Veli înlelege citdevirttul,,tu" nu s-a nàscut niciodatà - gi, prin urmare, nu poate sà moarà. Doar ceea ce aîeun început, poate sà aibà un sfàrgit. Ceea ce nu a început niciodatà este etern în vecii vecilor - iar acest ceva suntefi chiar voi.
firi
InNI
PRINCIPALE
#
Cànd muri{i, nu và duce{i nicàieri; sufletul vostru, pur
.
pi simplu,vibreazà,la o frecventà diferità.
*
Totul se transformà - pi totugi, nimic nu moare vreodatà. Întocmai ca gi înviali,dincolo de moarte, conti nua{i sà và transformali,
S Dacà và identificafi cu spiritul etern, esenta neschimbàtoare a conptienfei însegi, vefi transcende toatà suferinla. inclusiv teama de rnoarte.
Onrit Care este secretul STJRSA: Ceea ce
I
rrlul
F
fericirii
permanente?
cauzeazd, creeazd sau iniliazà; un
creator. .f,n spatele vàlului intelectului 9i emoliilor, se aflà imagiiÍnea voastrà de sine - szu €go:ul. Ego-ul nu este tdevfuatul sine; el este imagineavoastrà, pe care v-afi construit-o de-a
lungul timpului. Este masca în spatele cireiavà ascundeli - dnr nu e adevàratul ,,tu". Iar din cauzicinu este adevàratul ,,tu", ci un fals, rceasti imagine tràiegte în fricà. Vrea sà Îie acceptata. Are nevoie sà controleze. $i và urmàre;te peste tot. Poetul indian, Rabindranath Tagore, are un frumos poem, în care vorbegte cu Dumnezeu: ,,Am plecat singur cdtre locul de întúlnire. Dar cine este acesta care md urmd'reSte prin întuneficul tacut? Md feresc în làturi pentru a-i euita prezenla, dar nupot scd'pa de el. Elfacepraful sa se ridice din pdmúnt, cu mà,ndri,a so; el se alàturà', cu t)ocea sa puternicà, fiecdrui cuuantpe care îl rostesc. Este micul mea sine, Stàpanul meu; el nu cunoa1te rusinea. Dar eu sunt rusinat sa apar la uEa Ta, în compania' sA." Ego-ul este închisourel pe cnte tli construit-o în jurul vostru gi care acum và line prizonieri între zidurile sale. Cum puteli gti cà aga s-a întàmplat? Trebuie sà gtifi ci, de fiecare dati
Putere, Iibertate si gratie divir-tà
cànd simfifi un disconfort în trup, ego-ul và umbre$te sinele interior. Frica, îndoiala, îngrijorareasi preocuparea sunt càteva dintre energiile asociate ego-ului.
. ce este de ficut? cea mai bunà care de a împràgtia aceste energii este sà và percepefi trupul. pur gi simplu, sà percepeli senzafiile ktcalizate în rrup gi sà conrinuafi sà te simlili, pàne cànd vor începe sà se risipeascà. gi cum và puteÍi elibera din captivitate? và eliberali, alegànd sà và identificafi cu sinele vos-
tru interioq cuzdeviratul ,,tu". và eliberafi din închisoarea condilionàrii, atunci cànd nu và mai simligi inferiori sau superiori nimànui, cànd renun[a(ila nevoia de a controla alli oameni, cànd creali un spa{iu în care ceilal! sà fie cine sunt ei cu adevà- dn gi adevàratulvostru sine sà fie cine este el cuadevirat.
rut
Và eliberali, atunci cànd nu và
mai apfuaqipunctul de ve_ dere, cànd nu mai folosili stereotipii gi nu mai nutriÍi simpatii sau antipatii extreme. fa[íde oameni pe care îi cunoagteliprea puqin. và eliberali, atunci cànd, refuzafi sà và urmafi impulsurile de mànie gi teamà; cànd acfion a1i maimult din smerenie, decàt din agresivitate; càndpàgifi ugor, nu cu màndrie; cànd discursul
vostru este consÍuctiv. nu distrugàtor; cànd alege{i sà daqi expresie doar iubirii. Cum purefi gti cànd sunrefi liberi? griti cà sunrefi liberi, atunci càndvisimfifi fericifi gi ugori, în loc sà figi temàtori an$i xiogi. $tifi cà suntefi liberi, atunci cànd suntefi imuni la pàrerile celorlalfl - fie ele bune sau rele - cànd vefi fi renunlat la neloia de aprobare, cànd credefi cà suntefi destul de buni, a$a cum sun_
teti. $tifi cà suntefi liberi, cànd và abandonaqimomentului, realità1ii gi suntefi încrezàtori în faptul cà universul e de partea voastrà. $tifi cà sunteti liberi, atunci cànd renunlaqilaresentimente gi pàreri de ràu gi alegefi sà iertati. 57
DEEPAK C|IOPRA
În cartea: IJn curs în miracole, este o rugàciune care spune cà fiecare decizie pe care o iei este o alegere între o pàrere de
lapirende ràu, alegem miracolele, pentru cà pàrerile de ràryeprezinti drama ego-ului, care umbregte spiritul. Dacà renunl{ilatoate pirerile de ràu, judecàfi ràu gi un miracol. Renunfend
eliberali cu adevirat gi và gàsifi sufletul. Sufletul este sursa creatività{ii, înlelegerii, pncii, armoniei, veseliei gi a tuturor posibilitàfilor. Este un loc de linigte, dincolo de orice etichetà. De fiecare dati cànd ne folosim de o etichetà - oricare ar fiaceasta - creàm o imagine care umbrepte cee ce este real. Cineva l-a întrebat, odati, pe Rumi: ,,Cine eStil' Acesta a ràspuns: ,J,{u Stiu cine sunt. Mà aflu într-o stare de confuzie nemaipornenit de lucida! Dacà ma etichetezi Si mà definesti, te uei înfometa de tine însufi. Dacd nra închizi în caracterizàri Eí definilíi ca într-o cutie, acea cutie aafi sicriul tàu. Eu sunt ecoul propriei tale uoci, care se izbeSte de zídul lui Dumnezeu,!" Ceea ce spune Rumi este cà noi ne creàm propria imagine de sine, prin toate etichetele pe care ni le atribuie oamenii. Fàrà aceste etichete, noi suntem spiritul liber gi curgerea liberà a universului. De îndatà ce apar etichetele, bune sau rele, imaginea de sine, sau ego-ul, începe sà umbreascà sinele interior. Lumea ego-ului este dependentà de timp, e temporarà, fragmentatà, temltoare, personalà, egocentricà, preocupatà doar de sine gi legntadeceeace este cunoscut. Se agalà deplicere gi fuge din calea durerii. Lumea spiritului este atemporalà gi eternà, liberà de trecut gi viitor, întreagà, fericità, deschisà gi accesibilà tuturor. Lumea spiritului este lumea comunitàfilor, a intui{iilor gi a iubirii. Aceastà lume este realà, nedivizati, dE pi resentimente, và
Putere, libertate gi grafie divinà
neclintit, dinamicà, creatiyà, autosuficientà, puternicà gi liberà de limitàri, agteptàri sau ata$amente. Lumea spiritului este sursa întregii puteri. Nu a existat pi nici nu ga exista vreodati o altà sursà a puterii. ceea ce lumea nume$te ,,putefe" este mai degrahà teami,care duce la manipulare pi la controlul celorralgi - gi apoi, la violenp gi suferinp. Adevirataputere este puterea de acrea,puterea de a transforma, puterea de a iubi, puterea de a vindeca gi de a fi liber. Adevirata putere vine din legàtura noastrà cu sinele cel mai profund, cu ceea ce este real. De aceea,oamenii puternici tr rolrorteazd la sine, nu se raporteazà la obiecte. Acegti doi terÀeni trebuie sà fie explicati mai bine. Dupà cum amvizut, raportarea la obiecte înseamnà cà ne identificàm cu imaginea de sine sau cu obiectele experienfei, pentru a ne cunoa$te pe noi îngine. Aceste obiecte pot fi situafii, circumstanfe, oameni sau lucruri, dar, de fiecarc d,ata cànd'ne raportàm la obiecte, pentru a ne defini identitatea, noi acfionàm în modul raportinila obiecte. persoanele care se rapo rteezú, la obiecte se evalueazà, se inleleg gi încearcà sà se cunàascà pe sine, prin ochii celorlalli. Ingredientele caracteristice raportàiii la obiecte sunt gàndirea condilionatà gi reacfiile condilionate, ceeace înseamnà sà tràie$ti sub hipnoza condiflonàrii sociale. Primul simptom arraportàrii la obiecte este oboseala. De ce? Pentru cà ne-am încredinfat puterea, obiectului de referintà. În cele din urmà, acest lucru genereazaun Oisconfor;;6; sau chiar boali. Raportarea la obiecte este princip ala cauzi'a nefericirii, iar în concepl]nvedica, fericirea.ste ,ei mai importantfzrctor .In India existà o fabulà interesantà, care traticum e cu raportlîea la obiecte. A fost odatà un om, care nu avea decît douà lucruri de preq în viafà. unul dintre acestea era fiul sàu, iar
nlsinítalii.
DEEPAK CTIOPRA
celàlalt era un ponei. Pentru el, sentimentul realità1ii venea doar din raporttteala aceste douà obiecte. Apoi, într-o zi, a dispàrut poneiul. 0mul era distrus de faptul cà pierduse jumàtate din ceea ce prefuia cu adevàrat*Era în abisul disperàrii, tot gàndindu-se la poneiul sàu, cànd, la un moment dat, poneiul s-a întors împreunà cu un armisrr alb, foarte frumos. Deodatà, din abisurile disperàrii, omul a ajuns pe cuhnile extazului. A doua zi, fiul sàu cllfueaarmàsarul gi a càzut, rupàndu-gi un picior. Aga cà, de pe culmile extazului, omul a aiuns din nou în abisul disperàrii. Se scàlda în propria nefericire, cànd o armet^etrecut pe acolo, càutànd tineri pentru ràzboi. Au luat to{i tinerii din sat, dar nu pi pe fiul omului, pentru ci avea piciorul rupt. Deci iaràgi, din abisul disperàrii, omul a afuns pe culmile extazului. Và dali seama, desigur. ciaceasti poveste de raportarclasine nu are niciun sfàrgit. Prin natura lor, obiectele se schimbisi, atàtu vreme càt ne identificàm cu ele, nu ne putem cunoa$te adevirataesenfà. Cànd ne evaluàm gi ne înlelegem pe noi îngine prin obiecte sau prin ochii celorlalli - viaqa noastrà este mereu imprevizibilà, pentru cà singurul lucru pe care îlpofi spune constant despre oameni, lucruri, situafii gi circumstante, este cà se schimbà. Dacà identitateanoasttielegatade toate acestea, vom avea mereu o via!à instabilà. Opusul raportàrii la obiecte este raportarea la sine. Cànd ne raportàm la sine, ne identificàm cu sinele interior, cu esenta neschimbàtoure Lsufletului nostru. Ne simfim minunat, indiferent în ce situafie, circumstan!à sau mediu ne aflàm. $i de ce ne simfim minunat, tot timpul? Pentru cà nu ne identificàm cu situafia; suntem ,,martorii tàcufi", detagali, ai situafiei. Ne simfim în siguranfà, în felul în care suntem gi nu avem nevoie sà dovedim asta nimànui. Dacà am dori sà dovedim acest lucru
Putere, Iibertarc si gra{ie divinà
cuiva, ar însemna sir ne evaluàm din nou prin ochii celorlalfi. Raportarea la sine este o stare interioaride fericire - iar aceasta difeú de fericirea c re aîe o cauzi. *Bineînfeles cà întotdeauna existà motive de fericire. Cinevtvispune ,,te iubesc"; iar aceasta và face fericifi. Càgtigali la loterie o sumà enormà; LceLSt^vàface fericifi. Acest fel de fericire este o expresie araportirii la obiecte: suntefi fericifi, pentru cà s-a întàmplat una sau alta,.Dar fericirea interioarà nu depinde de situafie, circumstante, oameni sau lucruri. Cànd trài1i fericirea interioarà, sunteli fericifi fàrà vreun motiv anume. Fericirea voastri rezida din simplul fapt de a fi vii gi de a putea sà privifi stelele, sà và bucura{i de frumuse{ea lumii, sà tràiti cu adev irat, în miracolul vielii înse$i. Totul în viafà este ftecitor gi schimbàtor, pentru ciaceasta este natura lumii noastre. Dar cànd và raporta{i la sine, và bucurafi de schimbare, în loc sà và opunefi ei. Oamenii m-au întrebut: ,,Cum rd,md,ne du situaliile care suntfoarte greu de acceptat? Dacd, mi s-a întamplat ceua rd,u în uialà, curn pot sà ,fiu,fericit, în loc sàfiu negatiuist Si deprimatl' Ei bine, putefi face nsta, dacaviîntoarcefi la sursà, dacà înfelegefi faptul cà orice s-ar întàmpla, este trecàtor. Nu e nevoie sà privili o situafie, într-un mod pozitiv sau negativist. Faptul de a privi toate situafiile într-un mod pozitiv este artificial, nu credegi? Dactag fi tot timpul pozitiq ag fi în primul rànd teribil de plictisitor. În al doilea rànd, aq fi teribilde nenatural. În al treilearànd, nimeni n-Lr vrea sà stea cu mine. Sà privegti mereu o
situafie dificilà, dintr-un punct de vedere negativist este, de asemenea, nenatural. Ag deveni exasperant de negativist gi extrem de plictisitor. Cel mai bine este sà fii natural. Am awt odatio prcienticare suferea de o boalà gravà gi pe care niciodatà n-am surprins-o într-o dispozifie altfel decitt 61
DEEPAK CIIOPITA
pozitivà,. Era exasperant de pozitivistà gi, în cele din urmà, a tre-
buit s-o întreb cum reu$e$te sà fie aga. Atunci, a izbucnit în lacrimi gi mi-a zis ci, pur gi simplu, o îngrozegte ideea unui gànd negrtiv. Du, oare, faptul de a fi îqgrozit ci ai putea avea un gànd negativ nu este, în sine, un gànd negativ? Desigur cà este, deci nu e cazul sà ne manipulàm gàndirea. Manipularea gàndirii este ceva artificial, acelagi lucru cu ceea ce trtdiliavedicà nume$te ...frbricarca dispozifiei". Este mai bine sà fim spontani; în sponfericirea. Este ntai binc sà fim naturali gi sà làItaneitate gàsim l_ unrversul . - sa se,oace pnn nol. Isam Ce este o minte negativistà? Este o interpretare. Ce este o minte pozitivistà? Tot o interpreture. Iar diferenfa dintre o minte pozitivistà gi o minte negativistà este, uneori, destul de superficialà. În cazul în care mà întle balidacie rnai bine sà ai o minte pozitivà, và spun: ,,Desigu,r. ùlintea pozitiua este de preferat celei nega{irse", dar atît mintea .pazitivi, càt gi mintea negativipot fi turbulcnte gi, uneori, oamenii trec de la una lacealalta,foarte rapid. Curaiul se poate transforma imediat în fricà. Iubirea se poate transformr imediat în gelozie. Acestea sunt min{i turbulente. Mai importantà decàt mintea pozitivà este mintea ticuti. Trebuie sà învàfim sà depàgim atàt mintea pozitivà, càt gi mintea negativà, ca sà ajungem la o minte ticuta, care nu judecà, nu anulizeuà", nu interpreteazi.Cu alte cuvinte,siajun' gem la martorul tàcut. În procesul observàrii tàcute, tràim lini$tea interioarà. În puritateaticeúi,ne sim{im conectafi cu sursa noastrà gi cu tot restul lumii. Tendinfele care se nasc din aceastà conexiune sunt evolutive pi spontane. În tàcere, ne làsàm purtafi de curent gi ajungem, În mod spontan, sà nu mai judecàm, sà nu mai analizim gi sà nu mai interpretàm situafiile, circumstanfele sau oamenii din jurul nristru. În úccre, energiile interi-
Putere, libertttte 5Ì S;rafie divinà
oare se trezesc în mod spontan gi produc transformar ea,cea"mai ad,e cv ati f ie cir ei s i tu a1iì. Existà un proverb care spune: ,Róul uie{ii curge
printre
nr4rurire pràcerii si durerii, iar oamenii se rouesc de ambere marur'í". Dar nu aceastaeste probrema. probrema up,un
ull'n i
cànd ne agí[imde unul dintrà maluri _ fie de ..r p"riii", fi. o. cel negativ' Dacane resemnàm, în tàcere, fagidetoate contradicfile pe care le implicà via\a, dacaputem pluti lin printre malurile plàcerii gi durérii, tràindu-re p. uÀanoou à", ffuia ne înrepeni în nici unul din ele, vom fi atins libertat;;'^-Bucuria pi triste{ea, fe ricfueagi suferinla reprezintà jocul contrariilor; ele sunt trecitoare,p.ntru cà
s'!'rr
sunt O.p.nO.ní. a. rimp' lpirirur - esenfa din voi - nu depinde de jocur contrariilor: elìe scardà in binecuvà n urrn a eternitarii.Iar daci và recunoagtegicafiind acest càmp de conptienfà purà, atunci và hrànifl direct de Ia sursà, cea ce iste obínecuvàntare.
rlii
Iati de ce secretur fericirii permanente este sà încetezi sà o mai cauri qi sà congtie ntizezi ci o ai driu. Oiri cirea, nu o vefi gàsi niciodatà,. nacú, creíeqi cà este dupà col; o sa và, tot întoarcefl.dupà colpri. ,qdevàratul secret al fericirii este sà rràifi $i sà và jucali în càmpul de inteligen Eà, carc esrc dincolo
*;;;ffi;
de pozitiv
uii:qri,:: a..r la*p
.sre sursa voastra, jn
aceasta sursà este magicà., sfàntà, fericiiàgi liberà. Fericirea $i tristetca sunt fe[e diferiie are conptienfei
intinite' Amîndouà sunt trecitoare,iar voi nu sunte{i niciuna dintre ele' pentru cà nu sunteti o stare a conptienfei. voi sunteti congrienfa însà6i, care se exprimà prin touià-ì..l;; ari vrea sà' và' identifica{i curn *r Jin-or.an, sau cu o picàturà de apà,,cànd voi sunrefi chiar oceanriiù, ,r"" fimanifestarea mereu schimbàtoaîe a oceanului. Voi suniep însugi elementul apd al oceanului. lar acestaeste neschimbàtor.
#ffi;.|,
61
DEEPAK CTIOPRA
Ldeviratanaturà aunei persoane este Fiinfa, care nu este Pentruatrli o fericire permanentà, trebuie sà mergefi într-un loc dincolo de gànd 6i sà tràifi paceainterioarà. Nu e obligatoriu sà avefi o atitudine pog,itivà. Nu e obligatoriu sà îndepàrtali tristefea gi sà chemali fericirea. Trehuie sà trecefi dincolo de amàndouà; altfel, nu ar fi decàt t> altivariantà de gàndire pozitivà. Trebuie sà trecefi dincolo de lumea dualitàtii, càtre càmpul de potenfialitate purà - gi sà tràifi de la sursà. Într-unul dintre gràitoarele sale poeme, Rumi spune: ,,Dincolo de i.deea defaptd bund sau reú, se afld un càmlt, Ib uoi astepta a,colo." Acest càmp nu se aflà în dimensiunea gàndului. Este dincolo de toate nofiunile, ideile gi interpretàrile. În acest càmp despre care vorbegte Rumi se aflà puterea de a và rcalizadorinfele, eliberareade teamà 1;i limitàri gi acelelemcnt al norocului, cunoscut sub numele de stare de gralie - care înseamnà îndeplinirea dorinfelor prin sincronicitate gi ajutor din pùrtel legilor naturii. Dar trebuie sà trecem dincolo de dualitate, dincolo de etichetele de bine sau ràu, de corect sau gregit. Aga cum adevàrul, bunltafea, armonia gi frumusefea sunt impulsuri evolutive spontane ale universului,la fel gi ràul, inerfia, haosul, confuzia gi distrugerea sunf impulsuri evolutive spontane ale universului. Iar tensiunea care se créeaziîntre aceste douà tipuri de impulsuri face ca viala si aibà un sens. Cum ar fi via[a, fàri acest contrast? Ar fi monotonà. A[i vizionatweodatiun film, în care totul este mereu în regulà? E de-a dreptul plictisitor. Întreagacrealie este un contrast, o tensiune, o nemulpmire divinà.Dacin-ar exista decàtadeviq bunàtate, armonie gi frumusefe, universul s-ar dilata,pàni cirnd ar dispàrea. Trebuie sà existe gi ceva care sà-l tragà,înapoi.Dacaar exista numai for{ele distructive de inerfie, universul s-ar consumarapid,pànila gànd.
Putere, Iibcrtate si gratie clit'ittà
moartea termicà, pana la zero absolut. S-ar transforma într_o gaurà neagrà li ar dispàrea. Ele trebuie, deci, sà existe împre_ unà. Trebuie sà existe jocul dintre cele douà tendinte
-
altfel,
rceastilumÉ n-ar putea sà existe. Toati experien[a vietii se desfàgoarà în contraste, pentru cà universul ueeazi prin contraste: luminà gi întuneric, plàcere gi durere, naqtere qi noarte, cald gi rece. Dacà nu ar exista contraste, nu ar exista nicio tràire. tsxistà plàcere pentru cà existà durere, existà bucurie fiindcà existà tristete, existà cald pentru cà existà rece, existà bogàfie deoarece existà gi sàràcie, existà curaf pentru cà eristà fricà pi exist[ iubire pentru cà existà gi ceea ce este opus iubirii. Dacà nu le cunoagtem pe amàndouà, fiecare dintre contrarii este fàrà sens gi nu poate fi tràità. în India existà un proverb: ,,(Jn orb din nastere nu Stie ce este în_ tunericul, fiindcà nu a perceput niciod,atà, lunxina', . Mintea este fàcutà din energii opuse) care scànteiazà qi ,:::ur,à'focul vieqii, înauntrur noriro sè ail[ rtàt úivinur, càtii diabolicul, pàcàtosul gi sfàntur, sacrul pi profanul. înauntrut nostru se aflaatàtsenzualitateainterzisà, cît 5i iUbirea necondilionati, beatitudinea paradisului, dar gi noaptea întune catà a sufletului. cu tolii suntem toate aceste lucruri, pentru cà suntem un càmp al tuturor posibilitàtilor. Imaginafi-và numai o lume perfecti. Chiar v-afi dori sà tràiti în acealume? Cànd stàm în luminà, avem o umbrà. Dacà nu avem um_ hrà' înseamnà cà stàm în întuneric. umbra este acea pu.t.
noi de carc ne este rupine, pe carcnu vrem
nii. Este
Jin
sà o cunoascà oame_
p^rte din noi pe care o ascundem. umbra este întunecatà, e ascunsà, primitivà, invàluità în mitologie. lar dacà,ignoràm umbra, ea tinde sà spunà: ,,Ei bine, toc_ mai sunt pe cale sd, te fac de r6"s. Vreau sd ynd ba6í în seamà;. Lcea,
DEEPAK CHOPI?A
Cànd afigagi aga-numitele calità1i pozitive sau negative, nu suntefi imperfecfi - sunte{i complegi. Cànd và sirnlili bine cu umbra voasffi, ctndviaccept*li umbra, pentru cà a6a v-a fàcut congtien{a infinità, deveniti p$ste màsurade xriga;t
afi sitnpatic, deoarece nu mai suntefi
supuEi
comportamentelor care alungà iubirea. Nu mai càutafi, în rnod constant, aprobareu celorlalli, ràmànànd blocati între gànduri de genul: ,,Ce cred ceila$i despre mine? Ie sunt superior satt, inferior? Oare oarnenii m.a plac sa.u nu?' Nu và mai comparafi mereu cu un ideal care nu existà. Ego-ul nu và mai gopte;te: ,,1úl sunt destul de bun. Nu sunt destul de dragul. Nu sunt destul de atrd,gator. Nu sunt destul de bogat." Drci trlirea voastrà de sine se raporteazilt obiecte, ea se vabaza pe teamà gi va resping e retlitatea. Dar dzci se raporteazila sine, ea vafibazati pe iubire pi va accept'arealitatea. Oamenii care se rrpofieazila sine sunt naturali, iar pàrerile ce-
lorlalli nu îi afecteazà. Sunt inocenli, simpli gi copilàrogi: ,,Ùlullurnesc, Doúmne, pentru cà m-ai Jiicut aSa cum surtt. Am parte Si de burye Si de rele; le am pe toate în mine. Sunt comp I e t. " Acceptarca de sine - accep tar ea de sine t of a I à - înse amnà iefiare de sine. Cànd.và ierta[i pe voi îngivà gi încetafi sà và mai judeca{i, nu-i mai judecali nici pe ceilalli, iar în lume sunt mai pufine conflicte. Toate relallile sunt o oglindà a sinelui. Aceí oameni de carevisimlili profund atragi sau respingi sunt oglinzi ale voastre. Và simgili atragi de ceil*care gLsifi tràsàturi asemànàtoare cu ale voastre gi pe care le admirali, gi îi respingefi pe cei ce au
Pu!<'rt', liltarttla si
grtlit,
tràsaturi pe care vi le nega(i vou:a, în;ivà,. Identificali calitùtile care vi atragla, oameni gi pe acelea care vi par resping àtcnre. Scriefi-le pe o bucatà de hàrtie. Exact a$a sunteli chiar voi. Iar
v{ vefiacceptaaga cum sunte{i, lrti deveni foarte atrugitori, pentru cà ve{i fi naturali. dacà
De ce sà nu devenifi irezistibili? Îmbràfiga{i-và umbra, în-
felegefi-o gi iertafi-o. Accepta{i faptul ci rcprezentaqi multele falete ale divinità{ii: sunte{i prizonierul, dar ti închisoarea; suntefi gardianul, dar *si libertatea. F'ace parte din dcstinul vostru, sà jucafi o infinitate de roluri - dar voi nu sunteli acele roluri pe care le jucali. Chiar în acest monent, eu joc rolul unui autor. Cànd mà' gàndesc la copiii mei, joc rolul unui tatà. Cànd mà gàndesc la* solia mea, joc rolul unui sof. Cànd mà gàndesc la pàrinlii mei. foc rolul unui copil. Cànd mà gàndesc la un pacient, joc rolul unui medic. Dar eu nu sunt nici unul dintre rolurile pe care le joc. Eu sunt spiritul etern, martorul ticut care ioacatoate aceste roluri. În marele lan[alfiinfàrii - unde na$terea gi moartea sunt actele de deschidere gi de închidere ale eternei drame a existenfei - cu tofii am jucafo infinitate de roluri, de mult mai mult timp decìú ne putem imagina. Chiar pi dupa moafie, spiritul nostru va continua siioace alte roluri. sà nu depindem de rolurile pe cueleiucàm - gi, totugi, sà le jucàm cu pasiune - înseamni sa practicam implicarea detasata.Dupà cum vom vederîn capitolul 8, aceasta, are loc în mod natural, dtcirùmànem conectalila congtien{a cosmicà. suntem implicali dar, în acelagi timp, suntem liberi. ln congtienfa cosmicà, întregul proces al viefii începe sirisarafiriefort.Tràim mai multà b"ucuiie, o mai mare ugurin!à 5i stare de gra[ie,pentru cà îi permitem inteligenfei universale sà se joace pe sine, prin noi.
-
67
,
DEEPAK CTIOPRA
Orice se întàmplà în iurul vostru este trecàtor. Dacà e bucurie gi plàcere, puteti fi siguri cà pufin din opusul fiecàreia din ele agteaptà dupà colg Dacie suferinfà pi tristefe, puteli fi siguri pulin din opusul lor. Dar in cà, de asemenea, dupà coll
lgteaptà congtienfa cosmicà nu depintreli de jocul contrariilor: nu depindefi nici de speranfà, nici de disperare. Speran{a nu este altceva decàt un semn de disperare. Cànd spune[i: ,/m sperúnfe", sugerati faptul cà suntefi disperali. Trebuie sà trecefi dincolo de sperantà gi disperare - qi nu puteti face asta, dec'atdrciprindeqi ràdàcini în înfelepciune L a ceeace suntefi cu tdevirat - nu doar la nivel de intelect, ci $i la nivel de experien{à. l'iecare pnrte aexistenfei - Ei toate la un loc - pot fi stàpànite, odata ce a[i trlit adevirul a ceea ce sunte{i. Odatà ce mintea v-a fost absorbità de natura nelimitatà a conptien{ei pure, nu vefi mai fi deraniagi de jocul contrariilor. Vef fi martorii unei lumi a dualità1ii, dar veli trài într-un càmp de potenfialitate purà. Aceasta înseamnà sà tràiegti din sursa fericirii permanente
-
sursa puterii, fericirii gi graliei.
îonr PRINCIPALE * Secretul fericirii permanente este sà và identificali cu esenta neschimbàtolre a sinelui interior - sursa voastrà. $tunci nu vefi mùciuta.fericirea, pentru cà vefi gti
cio
ave\ideia.
* Mai important decàt o minte pozitivà, este o minte ticuti. Mintea tacutinu judecà, nuanalizeazà
*
gi nu in-
teîpreteazi. cànd ve[i accepta toate contradicgiile pe cafe le implicivitla,cànd vefi curge lin printre malurile plàcerii gi durerii, tràindu-le pe amîndoui, firi a và înfepeni în niciuna, vefi fi atins fericirea.
([npilrrlrrt 7 Cum pot sd trdiesc cu o upurinld lipsitd de efort? CURGERE: A te misca asor Si cu
gra{ie, într_o continuitate neîntreruptà; a te relaxa.
.fn momentul concepfiei, nu sunteti nimic altceva tlecàt
't'un duhlu herix dc ADN - o bucàticà de informalie pi inteligentà, care se diferentiazaîn miriarde de cerule.. oruin upoi un copil întreg, cu ochi, nas, urechi, creier, brafe, picio
gane genitale. Nu afi fàcut nimic pentru ca acest
iàmple
-
pi, totugi,
urr,'nr_
luiru sà se în_ s-a întàmplat.lnareuschilà, înaceafrr.et"i
de informafie, existà càte un plan chiar gi pentru cregterea din-
1ilor, pentru pubertate sau pentru
*n*.ntul cànd veg produceti hormoni sexuari, pentru acrea.o artúrfiinliurunr. Totul se aflà, acolo,în acea bucàficà, gi se întàmplà cu o qporu taneitateleierà, cu ugurinfà, fàrà nicio rezistenlà. Impulsul uni_ versului trece prin voi, sub forma acerui dublu herix àe aDN. dacà pute{i face o sutà de trilioane de celule, ffre {ladar, niciun fel de confu zie, dacù,fiecarecerulà îgi poate sà
î".ó;
desfàpura acti.vitatea unicà gi se poare corela cu celelaite celule, rlre .nnn _ zie, aceasta se datoreazà fapturui cà inteligenla
universutui
prin aceabuciqicà de ADN, pe care nu o putefi vedea nici micarlamicroscop. Deci, cel mai bun lucru pe careîlputegi face
curge
permitefi acestei interigente sà se exprime. Nu este în_ felept sà interferafi cu ea. esJe sà-i
DEEPAK CHOPRA
.. ,
Cum anume interfera{i cu aceastà inteligenlà? În termeni
spirituali, se poate spune cà interferali atunci càndvi identificu propria imagine de sine - li và pierdefi sinele interior, atunci cànd pierdefi sentimeqtul legàturii cu sufletul vostru, cu sursa. În termeni obignuiti, se poate spune cà interfera{i atunci 'cànd începeti sà và îngriiorali, cànd incepeti sà anticipafi prrr blemele, cànd începeli sà gàndi$: ,,Ce poate sà iasà ràu?" Cànd încerca{i sà controlafi totul, cànd và este teama. cànd và simfifi izold[i - toate aceste lucruri inteúereazi cu fluxul inteligenfei naturii. Sinele interior este inteligenta voastrà înnàscutà: este Fiinfaîn devenire. Este capacitafenpecareo avefi de acrea,de a cre$te, de a el'olua, de nvi exprima. Imaginea de sine este îndoctrinarea indusà de societate, de educalie; este imaginea pe care v-ali $elt-o pe seama L ceel ce gàndesc oantenii despre voi. De îndata ce sacrificafi Sinele în favoarea imaginii de sine, pierdeli divinitatea gi càgtigali ceva iluzoriu, care nu are o existenli rcali.Imaginea de sine este o halucinalie, nu e deloc rcalà", ci interfercazú, nu mai cu fl uxul inteli ge n[ei. Inteligenla înnàscutà este spontanà, intuitivà, evolutivà gi totalà. Ea este curgerea întregului univers care aclioneazi prin voi. Drr teama, îndoiala, preocuparea qi îngrijorarea vi aduc într-o stare grosieri, carcinterfercazicu fluxul spontan al inteligenlei. Ceea ce numim ,,stres" este ceea ce, de fapt, îngreuneazifluxul inteligentei, în migcarea acesteia dinspre nonmanifestare, càtre manifestare. De fiecare dati cànd simfifi rezistenlà, cànd lucrurile merg ràu, cànd simlili frustrare sau cànd e nevoie de prea mult efort, înseamnà cà nu suntefi conectafi la sursà, la càmpul de potenfialitate purà. Starea de teamà este o stare de separare; e opozilia,falide ceelce este. Dacà nu Întàmpinali rezisten{à, totul e spontan gi ugor.
'cafi
Putere, libertate si gralie divittà
Mintea, fiind peste tot, este nonk)calà, iar prin procesul atentiei, noi o localizim.Dacivrem ca ceva sà facà,parte din ex-
perienfa noastrà de via\i, ne concentrim atenlia asupra sa. Dacà nu vlem ca ceva sà faci pute din experienla noastrà de tt viati,neîndepàrtàm atenfia de acolo. De fapt, chiar aceasta este înúeaga mecanicà a creafiei: o anumità calitate a atenfiei a Sinelui fap de sine însugi. Chiar în acest moment, probabil cà nu sunteti con$tienli de faptul ci piciorul atinge talpaincllltrii sau cipielea atinge hainele. De îndatà ce và îndreptl1';iatentia"asupra acestui fapt, el devine, pentru voi, o tealitate. Prrncipi-ul de bnzi este aces{4: orice lucru asupra càruia ne îndieptàm atenlía, devine mai putèrnic în viala noastrà. 'Cànd óamenii'simt durere, ei incearcà sà o evite sau încearcisà scape de ea. Dar, cu catincearcàmai mult, cuatatmai mult atenlia li se îndreaptà asupra ideii de durere. Ideea de durere se intensificà pi bineînfeles cà genereazimaimultà durere. Agadar, daciave[io migrenà gi vreli sà scàpa1i de ea, trebuie sà flgitreazîn privinfa migrenei; sifiqitreazîn privinla durerii. Nu analizafi, nu interpretati $i nu încerca{i sà judeca{i durerea. Tràili senzalia într-o stare de congtienlà deplinà. [l*Slivé.Aúe$t{€.Bgj$8l4le $i Xg g| Xe 4e4,gà ace aqta"v4 4Uparra. Co n $ t ie nla p u rà"-:' eSte o fonà de vindecare, iar cand và ioncentrL.j ateqinasupra senzafiei, conptien{a pàtrunde în aceasta, saturànd-o cu fo4a vindecàtoarc a vietii. Dacà insà và concentrati atentia asupra ideii de durere, durerea se va accentua. Cànd treceqi dincolo de gànd, dincolo deideea de durere, sunte[i Fiinlà. Iar cànd suntefi Fiinfà, nu mai gàndi1i. Delaacel nivel de congtienfà, và îndrepta+i Lten]';il,asupra trupului, pur gi simplu ca un martor,firà, sà va gàndifi la o no{iune sau alta, doar ràmànàndtreaz. Orice lucru lacarcviputeligd,ndi este o
DEEPAK CT]OPÍ
noliune. Durerea este o nofiune; suferinla este o nofiune; fericirea este o nofiune; fimpul este o notiune; bunàstarea este o noliune; sàràcia este o nofiune. Nimic din ceelce existà nu se manifestà fàrasà,fì fost mai întài o qofiune, o idee, un concept sau o formà de doringà. Dar sursa gàndului - gànditorul de dincolo de gànd - nu e o nofiune. Este Fiinlà purà, potenfialitate purà. Ce fzlce Fiinfa, pentru a se exprirn a ca materie? Îgi face o idee, o nofiune, iar aceanofiune loctlizeaziimediat càmpultuturor posibilitàflor, într-o formà sau alta trcalitilgli. Scripturile spun: ,!a început a.fust Cuaà.ntul, si Cuuàntul s-aihcut trup, ;iluuàntul erú cu pqmngz91.4,". Acesta este mecanismul precis almaterializàrii. Ce'este cuvàntul? Cuvàntul e o idee, o nofiune, acel concept este exprilnarea spontanà a unui un concept, impuls în congtienfà. Asta e tot. Piinfa nu este un concept, pentru cà Fiinla nu poate fi conceptualiznti. Fiinla nu are un început în timp, nu are un sfàrsit în timp, nu are limite în spafiu. Noi suntem mai curànd fiinfe omenegti, decàt oameni care fiinqeaza.Am dezvoltat o formà de manifestare omeneascà - daq în esenfa noastrà, suntem Fiinlà. Aceasta poate sà paú o nofiune abstractà, dat daci trecefi din-4olo de gînd li limfi Fiinla, vefi înfelege cà nu e aga. Majoritatea qame4.i]9r,le ataqeq..4 mai,mUlt de concqpte gi nofiuni. decàt de éxperien,ta Fiintei. Este la fel cu faptul de a confunda o hartà, cu teritoriul pe care îlrcprezinti. Teritoriul este experien{a Fiinfei, iar noi vrem sà tràim realitatea. Harta este doar o etichetare a teritoriului, dar noi ne identificàm mai mult cu harta. Ceea ce trebuie sà înlelegem , odatipentru fotdeauna, este cà rloi nu suntem.gàndul, ci acelacare genereazigàndul. Fiin{a este sursa gàndului gi, de asemenea, este gi locul de unde vine împlinirea dorinfelor. Ce sunt dorinfele? Dorinfele sunt potenf iùitate puri, carc cautà sà se exprime. Dar împlini-
ix
tH,,
Putere, libertate si
rea dorinfelor presupune
grittit clivinà
c m^iîntài sà Fim - iar apoi, simpla
aplî|ie a notiunii în congtien[i va
crea, spontan,
re lituten.
Aceasta este mecanica cre +iei; în acest fel ia nagtere universul.
Universul este un càmp de posibilitàti, care interactioneuà, cu sine însupf Prin urmare, în Ìiecare dorinqà este inclusà mecanica pentru împlinirea sa spontanà. Singurele condifi sunt atenia gi non-in terferarca. f Cànd am dorinfa de a merge dintr-un loc în altul, trupul
meu face acest lucru. Nu e nevoie sà verbalizez ni;te instrucfiuni, pentru ca trupul sà se miqte adecvat; lucrul acesta se întàmplà în mod spontan. Cànd mà duc seara la culcare, nu mà a;ez în pat gi spun: ,tIaide, trupule, schimbd-li starea de con1tienla
din ueghe, în sornn". Nu mà stràduiesc sà adorm. Mecanismul transformàrii fiziologice a adormirii este inerent dorinfei de a adormi. De fapt, tot ceea ce se întàmplà în trup este o vagidorin1à pi, cu càt mà preocup mai pufin de mecanismul sàu, cu
attt
funcfioneazà mai binc. Din momentul în care încep sà mà preocup de mecanismul sàu, el îgi pierde eficienla gi interfereazà cu
fluxul de inteligenlà înnàscutà. Indiferent c Íe e dorin{a, nu trebuie sà interferàm cu ea.:! A interfera înseamnà a provoca un rezultat nedorit, iar noi in..i. , terferàm cu manifestarea dorintei, prin faptul cà n. rrràOutr tu." prea mult, depunem prea mult efort. lnterferàm atunci cànd ne:l îndoim, cand aplecim urechea la pàrerile celorlalfl, cànd ne rà-. tàcim în atagamentulfaqtatderezultzt,în loc sà fim, pur gi simplu,. pi sà ne formulàm nofiunea sau dorinfa
privifi un jucàtor de baseball care lovegte mingea, sau pe un altul carc alezrgis-o prindà, credefi cà ei se preocupà Dacà
de mecanica sportului? Nu, acfiunile lor sunt complet spontane.
Chiar înainte ca primul jucàtor sà loveascà mingea, cel de-al doilea aîncèiiut sà alerge, în conptienlalui existànd deja, nonverbal,
DEEPAK CLTOPRA
intenfia de a prinde mingea. Jocul se joaci pe sine însugi, prin Odatà ce dorinfa a început sà curgà, gàn: dul nu maiarc nicio legàturicuceeace se întàmplà;totul este ' complet nonverbal. Jucàtorii sg migcà, pur gi simplu, spontan gi . firi efort, în direc{ia potrività. Acesta este secretul îndeplinirii r oricàrei dorinfe gi este, de asemenea, secretul acfionàrii eficiente. Universul se exprimà pe sine prin Fiinfarea fari efort. Este pura poten{ialitate, càutànd sà se exprime prin formularea unei dorinfe pi permiterea manifestàrii acesteia. Muzicienii buni và pot spune cà experienlele cele mai înalte se întàmplà atunci cànd parcà, nu mai canti ei muzicl, ci mluzica se càntà pe sine, prin ei. Dansatorii desàvàrgifi và pot spune cà, dupà un timp, nu li se mai pare ci ei danseazi - dansul se exprimà pe sine, prin dansatori. În acest fel poelii scriu poezii, iar stihuitorii versuri; cuvintele vin pur gi simplu càtre ei. Aceasta este gàndirelma.gicà gi, odati ce ai practictt-o pu{in, este de aiuns pentru a-fi schimb a într enga viali. Cànd gràdinariiplantezzà seminfe, ei nu încearcà sà le faci si încolleascà, nu se îndoiesc de faptul cà seminlele vor Sjunge plante mature. Pirerile altor oameni nu interferetzi cu :bonvingerealor, ci fiecte sàmàn1à confine tot ce are nevoie \entru a se transforma într-o plmti.lar gridinnrii nu se pierd în atagamentul^fa$ de rezulttt; ei gtiu cireztiltatul este acolo, Agadar, pentru a ne folosi eficient puterea, atunci cànd vine vorta de dorinfele noastre, trebuie sà renunfàm la atagamentul falide rcznltat.Dar aceastanu înseamnà cà nu ne dorim acel rezultat. Desigur cà îl preferàm oricàrui altuit - dar nu suntem atasali de el, în mod rigid. Atagamentul-este o,formi,dete4mi, dc îndoialà q! detO grijorare, iar acestea îngreuneazà fluxul inteligengei naturii. Cànd avem o dorinlà, noi $tim care este intenfia noaSirà qi ne
- intermediul sportivilor.
Putere, libert;tte si gratie clivittà
detapàrn, pur $i simplu, avànd încredere cà universul va organi-
za toate detaliile materializàrii acelei dorinte. Nu apare nicio preocupafe vizavi de rezultat; doar làsàm dorinla sà plece din
inimàgi o làsàm sà curgà prin noi, impreunà cu impulsul universului, cu càt ne detagàm nai mult gi le permitem lucrurilor sà se întàmple, cu atàt mai spontan ne vor fi împlinite dorintele. Vechea credinfà în suferintà afirmà: ,.Trebuie sa în uncesc din greupentru a-mi îndeplini lelurile si cu cút uoi rnunci mai mult, cu ntdt uoifi mai alroape de îndeptinírea lor,,.Acesta este un concept tipic vestic, d.ar oare naúJra, chiar aga functio_ neua? Observali vreun efort, în migralia unei pàsàri din Siberia, în America de sud? observa{i vreun efort, în abilitatea inteligentei trupului-minte universal de a dirija un numàr infinit de lucruri, în timp ce monitorizeazimiscarea întregului cosmos? Observafi vreun efort, în transformarea unei seminfe, într_un copac clre rodegte? $.a+ura funcfioneazà cu rnaximum de {jcienlà, iar acesf principiu in narurà este {à mai pulin, realíàeazà mai mult". A.ggasla este legea efortului minim Dacà vom'oftinOi gi noi feiuf îggarefuc.rea:z/a.n-1!ura,v,9mputea,ìib.4q.ry-e.nòa,9àfaigaiiiài $u1ing1 $19at1zàm
mai
niutt py!!'*:ir'g11rn[.*
q'àò.@p 6.
qó
liniste, d9 rlnde.vip! t9a1a crearivitarea: putem sà avem rinlà, sà-i dànr drùmul Si sà privim rezultatele, pe màsurà ie apar.lar cànd lucrurile nu mer! a$a cum ne imaginàm, put.rn ,à renunfàm lnid,eeanoastrà despre cum ar trebuiele sàmeargà, avandîncredere cà, cel pufin pentru moment, nu vedem cadiul mai larg al evenirnentelor. Într-un context total, acel cadru mai larg ne este întotdeaunafavonbil. putem sà înfelegem cà.vizta:.. fiecàruia are un scop care se integreazà scopurui general al cosmosului. Prin urmare, putem aveao atitudine dercceptare de i si detagare, pentru cà qtim cà universul este de partei-noastrà. 1
.
DEEPAK CLIOPRA
Universul are griiide toate detaliile, pentru toate gi tofi deci, gi pentru noi. Avem o încredere tottli în faptul cà inteligenfa universalà" are griià de toate detaliile. Pànà la urmà, aceasti inteligenlà este cea care se ingrijegte de toate detaliile trupului-minte. Aceastà inteligefrlà se îngrijeqte de toate detaliile lumii naturale; ea este ce cuîe {ine stelele gi planetele în pozilia, lor. D aci av em încredere ci face ace ste lu cruri, atunci putem avea încredere cà se va îngriji ti de detaliile dorintei noastre. Încrederea în puterea infinità de organizare a naturii este o componentà importanti a stirii de gralie. A.[4 lp.graJie !11
!"g4pp4 E trài cg ugUriltà, [!tri,,;i ne.2b4tq1n, UtruEat agg{n î_qr.cryde'lg cà inteligenfa naturii curg,e, prin noi. Nu interferàm. lasà sà-fi facitretba. Ei îgi trateaza gridina cu atenfie - cu o atenfie necondilionatà - gi nu au nicio îndoiali. La fel puteti face gi voi. gqscop în conf,tien!à, ggardati:i atqn[e,$ $,pgg,e1i aveti incredere. Fiti relaxati. iar dorinta se va îndenlini. DoÍigftr. sunr ca r8ti,i'{1erc pui.lfi'"1;e*ahf ntdàpre ontitirpul pòirivit gi ràSàr spontan,ffifiori gi copaci màrefi. F "
ìa
Inm PRINCI'PAI,n ;
I * #
'-..
S
*..:
..
ì.:
'
Pute{i trài cu o upurinlà lipsità de efort, dacà îi pq5 mitefi i4leligenlei universalè-Sà clrgà prin voì, fàrà sà interferafi cu ea prin teamà". opozitie sau ata$ament,-Mecanismul îndeplinirii sale spontane este inerent fiècàrei dorin[e. Dorinfa este potenfialitate purà, care cautà sà se materializeze. Cànd sunteli stresafi, cànd anticipafi problenele, cànd depuneli prea mult efort, îngreunafi fluxul inteligen[ei naturii, în migcarea sa dinspre non-materializare ciffe muterializare.
OapiIrrtrrI lì Cînd aoi fi pe deplin con1tient? TOTAIITATE : C uprinderea tuturor elemente lor; complet
prin sine
însuSi; nediuizat;
unitate. nii oameni cred cà relaliile, mediul înconjuràtor, situiile gi circumstanlele din jur ne determini stnrea mentalà. Allii au proclamat cà este tocmai invers - mintea ne creeazirela{iile, mediul, situafiile gi circumstanlele vielii. Niciu- p na dintre aceste perspectivc nu este adevirati.Atàt lumea noas- ' trà interioari, càt gi._q9a exterioarà apar concomitent pi inde*' pendeni una de cealàítn,determinate doar de nivelul vibra1iel spiritului nostru. Ele formeazà o buclà de feedback, care condìnuà sà se perpetueze,pnnicànd ne schimbàm calitatea vibratorie a congtienfei. Atàt lumea din iur, càt 5i starea mentalà sunt expresii ale pozi{iei actuale, pe care o avem în cadrul evolutiei. În fiecare zi noi tràim, în mod normal, trei stàri de conptienfà: sta;re^ de veghe, de vise Ei de somn profund. Dar daci petrecem ceva timp în tàcere, în liniste sau în meditalie, tràim o ap^tr^stare de con$tienÍà, cànd începem sà ne întrezàrim sufletul. Cànd întrezàrim sufletul, devenim mai intuitivi. Începem sà simfim cà lucrurile nu sunt chiar apa cum par a fi; ceva se ascunde în spatele decorului.
DEEPAK CIIOPIIA
fiziciîncare tràim în mod normal, este o umbrà a adevàratei lumi. Adevàrata lume - lumea spiritului - existà în Lumea
spatele unui vàI, iar acest vàl este propria noastrà condifonare. În realitate, nu suntem dependenli de lumea spafiului, timpului,
materiei Si ca.uzalitllii, ci vàlul n'e împiedicà sà vedem acest adevàr. Vàlul ne împiedicà sà tràim în putere, libertate gi grafie divinà. În cea de-apatra stare de congtienfà, începem sà percepem realitateamai profundà, care organizeazllumea fizicà si Lpure o rupturà în vàlul ce separà dimensiune a fizica, de cea spiritualà. Apa cum trebuie sà ne trezim din starea de vise, pentru a experimenta stuÍelde veghe, trebuie sà ne trezim din stare Lcelsta,pe c reo numim de trezie,pentru a ne Întrezàri spi-
-
sinele interior. Aceasta poafii numele de întrezàrirea sufletului. Înseamnà, pur gi simplu, sà fim în legàturà cu sufle-
ritul
tul nostru. Aceastà stare de conqtienfà se continuà cu o a cincea
-
$starea de constienld cosmicd - atunci cànd sufletul devine pe Ì'deplin congtient în stàrilb de veghe, de vis gi de somn profund. poate sà doarmà profundr;fil suflctul,:q,$+ql,ql ,$Trupul nostru "-'"à.oUJ, privegte trupul în starea lui de somn profund. Irupul poate sà meargà, iar martorul tàcut privegte trupul mergànd. . Trupul poate sà ioace tenis, iar martorul tàcut privegte trupul
. iucànd tenis. Congtienfa noastri e localizati în spa{iu-timp ' dar este, în acelagi timp, nonlocalà, sau transcendentà. Întocmai cum a zis gi Christos: ,,Sunte{i în aceastà lume, dar nu apúrlineli ei",înstarea de conptienlà cosmicà ràmànem încà în acelsti lume - în stare de veghe, de vise sau de somn profund - $i totu$i suntem conectafi la sursà, în timpul tuturor acestor stàri. [a fel ca beculde la ugà, care lumineaziatatîn.ca' meù,, càtgi în afara ei, noi suntem în amàndouà locurile. Cànd se întàmplà acest lucru, apar sincronicitatea,norocul li indiciile
'
Putere, libertate si grtttie tlivinà
ascunse. Incepem sà înfelegem puterea intentiei. Incepem sà urmàrim dialogul interior gi sà spunem: ,,$tiu cafelul în care
îmi aorbesc mie însumi condilioneazà schimbarile dinfizioloRia mea, din lumea mea". În starea de con;tientà cosmicà, simlim carelaliaeste cel mai important lucru învingi - totul invialaeste o convergenfà de relaqii. Începem sà vedem cà totul este un echilibru între
*r
energiile feminine pi masculine, yin gi yang, iar acolo unde existà prea mult din una din ele, se pierde starea dc echilibru. În aceastà perroadi trebuie sà trezim din nou femininul, pentru cà dominanla masculinului a dus lnrazhoi, ar
ticut, iar din
aceastà cunoagtere apare
un sentiment de libertate gi de eliberare. Suntem implicafi în rolurile noastre - dar, în acelagi timp, suntem liberi. Apoi în1elegem faptul cà, dupà moarte, spiritul va continua sà joace $i alte
roluri $i ne simtim mai ugori. Dacà ne încredem în congtienfa cosmicà qi îi permitem sà înfloreascà, universul se joacà pe sine prin noi pi întregul dans al viefii devine unul lipsit de efort. O datà,
ce ne- an într ezàri t
s
u f le tu
l,
re
alitrtea
exte ri o arà n i
se va pàrea mult mai interesantà, pentru cà vom întrezàri gi su-
fletele altor fiinte. Vom întrezàri sufletul unei flori, al unui copnc,alunui munte, al unui ràu, vom intra în comuniune cu el pi vom spune: ,fcesta este trupul meu extins. Eu nm un trup personal si un trup extins - Si ambele sunt.ale mele. AceSti copaci nu sunt doar copaci; ei sunt plàmanii meL Aceste rauri nu sunt doar róuri; ele sunt sangele meu. Acest pàmànt este trupulrneu, úcest aer este respira[ia mea, iarfocul din inima rnea este.focul stelelor."
DEEPAK CITOPT
Dacà nu interferàm cu inteligenfa naturii, începem sà ne
tezimîn
- constienla diaind. În starea de conptienfà cosmicà, spiritul a fost pe deplin trezizca observator în starea de veghe.. în starea de vis gi în starea de somn profund, dar acum spiriful incepe si se ffezeascà în ceea ce este observat. În starea de conptienfà divinà, vedem 6i simlim prezen+Lspiritului în tot. Dacimiuit la o fuunzà,,spun: ,Aceasta este o frunza, dar este, de asemenea, razd de soare, pd,mà,nt, apà, aer Ei uidul infinit - Si întregul uniuers care.ioacd rolul uneifrunze". Frunza este un tipar de manifestare a întregului univers. Tiparul este trecàtor, se schimbà continuu, iar pentru moment, spiritul se localizea zi cn frunza. Dacà fotografiezunval gigantic pe ocean, mipcarea oceanului este înghelatà prin fotografiere. Và aritpozele gi voi spuneli: ,,Ce ualfrumos; haide{i sd-l aedem". Ajungem la ocean, dar acel val nu mai e acolo, pentru ci ceea ce am vàzut în fotografie, este un moment de observare, înghefat, Tot la fel, în actul percepfiei, înghefàm mipcarea universului într-o frunzà, o masà, un nor sau un curcubeu. Cànd ne trezim în starea de congtienfà divinà, nu vedem doar o fuunzà,o masà, un nor sau un curcubeu - vedem întregul univers ca fiind toate aceste lucruri. Simlim prezentl spiritului în mod natural,.desfàguràndu-se în orice lucru pe care îl observàm. Nu facem nimic pentru ca toate acestea sà se întàmple doar îi permitem universului sà se desfà$oare gi sà se joace pe sine, prin noi. În starea de congtienfà obignuità, vedem ceea ce este evident, nparenla, ceea ce vede toatà lumea. Dar, în aceastidffezie extraordinarà, stràpungem masca aparen{ei gi trecem dincolo, cltre acel càmp de Luminà unde stràlucegte spiritul, unde totul este în legàturà cu totul. Aceastà trecere dincolo este o calitate cea de-a gasea stare de congtienfà
Putere, Iibertitte si gratie divinà
nouà a con$tientei. Suntem un punct în mijlocul vastei expansiuni a con$tienfei, iar propria noastrà con$tientà se extinde pànà cànd depàgegte granifele spafiului gi càile timpului. Cànd intràm în aceasti realitate, ne simfim în sigurantà, chia? gi în miilocul pericolului. Indiferent càt de turbulentà gi de haoticieste lumea din jurul nostru, tràim o pace làuntricà profundà. În zgomotul qi gàlàgia existenfei zilnice, în piafa viefii, unde toatà lumea se tàrguiegte, noi simtim o linigte làuntricà de neclintit. 0 voce interioarà ne vorbegte gi ne îndrumicltre alegerile spontane pi corecte, [esàndu-ne plasa destinului. Rugàciunile primesc ràspuns gi se întàmplà miracole, iar noi ne minunàm de simplul faptalexistenfei noastre. În starea de congtienfà divinà, sufletul se trezeEte în tot ceea ce observàm - iar aceastitrezie ne permite sà intràm în comuniune cu alte suflete. Comuniunea nu este simplà comuniclre - este sufletul care intrà în legàturà directà cu alt suflet. Este împàrtàgirea spiritului. În comuniune, ne simfim egalii tuturor fiinfelor - nu ne simgim nici superiori, nici inferiori altor lucruri. În comuniune, empatizàm cu toate fiinfele - simlim în felul în care simt gi ele gi comunicàm fàrà ajutorul cuvintelor. Prin comuniune, tràim o stare de intimitate cu lumea. Simlim prezen+^ spiritului în noi gi în tot, iar cu aceastà schimbare în conptienlà putem deveni ceea ce percepem. &_U.F,p*Sà fim în comuniune cu spiritul g orice din lumea natwalà, - iar va ràspuode, iip.ptem cere norulú,sàplouà sau &g!r!_r,gglt"e c*2p3cului sà rodeascà,$l!gm face miracple. fqate lq,iracolgle : sgi! exernplc de congticnpdivinà. ccea ce inseamnà cà spiritul dìvin nu mai este greu de gàsit - spiritul divin devine imposibil de evitat. Apoi, ne trezimîntr-o a $aptea stare de congtienfà - con{tienla unimii, Aceasta se întàmplà cànd spiritul din noi, care .
u1
DEEPAK CÍTOPRA
este acum pe deplin treuz, se contope$te cu spiritul din obiecte,
care 6i ele sunt, de asemenea, pe deplin treze. Acestea douà devin una 6i nu existà decàt un singur spirit. Noi suntem acel spirit
unic, iar întregul univers este r4anifestarea acelui spirit unic. În con$tienla unitàfii, iubirea radlazndin inima noastià, ca un foc de artificii. Sinele personal devine Sinele universal, iar noi vedem întregul univers în fiinla noastrà. Aceasta se întàmplà, atunci cànd înlelegem cu adevirzt vedicà: ,Eu nu, sunt în lume; lumea este în mine. Eu ,expresia nu sunt în trup; trupul este în mine. Eu nu sunt în minte; mintea se aflà în mine. Trupul, mintea Si lumea existà pentru mine, deoarece eu md, misc în interiorul meu, creandu-\e." În mod normal, ne gàndim la noi cala o persoanà care tràiegte într-un loc, într-un oraE, într-o larà, în lume. Dar aceasta nu este realitntea adevirati; lucrurile stau tocmai pe dos. Lumea existà în noi. Ceea ce noi numim ,,trupul fizic" gi ,,lumea fizicà" sunt proiecfii ale propriei con$tiente. Fàrà noi - ,,eu sunt" .- - lumea nu ar exista.John Wheeler, un fizician teoretic, coleg cu 'Albert Einstein, a spus cà universul nu existà, decat daciexistà un observator conqtient al acestuia. Observatorul congtient ar "putea fi un !àn[ar, sau am putea fi eu gi voi. Dar agacum nu pofi obline curent electric, decàt daca ai un terminal pozitiv gi unul 4egati-v" [ot a$a [u pofi avea un univers fizic, decàt dacà existà un creator gi cineva care sà perceapà crea[ia. Universul este congtient pi, fiindcà este con$tiert, e corìg: i.
tient de sine î4sg$i, Agadar, colgtienta infinità este propriul sàu observator. Unde se aflà acest observator? Observatorul r. e{.9 în discontinuitate, în interval, în pozitia oprit. Ce observà o6servatorul? Neapàrat se observà pe sine însugi. inainte ca infinita con$tienfà sà se observe pe sine, nu existà nici spafiu, nici timp, nici materie. Nici cauzalitate. Existà doar posibilitatea sau
Putere, libt'rtatc sí 5;ratie tlivit.tà
potenfialul pentrú toate acestea..D,àr cànd observatorul, care se ,, aflaindiscontinuitate, se observà pe sine însugi, care se aflitot în discontinuitate, opritul observà opritul gi, în mod misterios, se pqrne$te. În acest fel, con;tienfa infinità, interaclionànd cu sine însà$i, creeaz,iobservatorul, procesul observàrii gi ceea ce este observat.Toaticreareleste o interacfiune cu sine însàpi. : Interacfionànd cu sine însàrsi, congtien{a infinità creeazla, maiintài mintea, apoi trupul, apoi lumea fizici.Totceea ce noi numim ,.fizic" este o translatie, înàuntrul min[ii, a diferitelor frecven{e vibratorii ale conqtientei.lar mintea, la ràndul ei, este o interpretare a conptienfei fatà de sine însàgi. Într-un vers foarte frumos, Rumi spune: ,.4m trait la limita nebuniei, arantl sà cunosc cauzele, tot batand ta o uErí. USa: se deschide De.fitpt, eu bàteam din interior! Cu alte cuvinte, suntem cu tofii inclugi într-o singurà minte - fie cà o numim 'mintea Lui Dumnezeu", ,,congtienfa infinità", ,,spirit" sau ,,càmpul unificat". Nu existà un interior, nu existà un exterior; existà' doar activitatea unei con$tienfe unice. Natura noastrà fundamentalà este congtienfà purà. Iar sufletul, ca un aspect alcongtientei pure, trebuie sà observe conptienta purà, pentru acîel . spa{iul, timpul, materia Si cauzilitatea. În relativitate, eu sunt observatorul care se uità la obiec-e te. În absolut, eu sunt manifestarca simultanà atàt a observatorului, càt gi a obiectului percepfiei; acestea douà se nasc împre-: unà, independent una de cealalti. [a nivelul cel mai profund al, existenfei, cànd mà uit la tine, în realitate mà uit la mine. Sinele , meu cel mai profund interactione azà.cusine însugi gi ne creeazà l' atat pe mine, càt gi pe tine. Cànd mà uit la un copac, mà uit la mine însumi. Sinele meu cel mai profund interactioneazà cu sine însupi, pentru Lcretatàt observatorulcopacului, càt gi copacul. ,
83
DEEPAK CI]OPRA
lumea existà în noi; nu noi existàm în lume. Acesta este un concept dificil gi afi putea sà và petrecefi o vialà întreagi. Încercànd sà-l înlelegefi la nivel intelectual. Privifi, totuSi, lucrurile dintr-o perspectivà practicàgi, dataviitoare, cànd o sà privifi un copac, sau orice altceva, spunefi-và: ,u\cest copac existd * în mine. Aceastàfiin[a existà în mine Aceste stele Si galaxii; aceastà rnasd, Ei ocest scaun - totul exista în mi,ne." Dacà ne -Ì
spunem acetstl,vom descoperi destul de repede cà avem o anumità cunoagtere în legàturà cu ceea ce spunem. Dacà îmi spun: ,,Acest copac existà în ntine", mà voi îndràgosti de acel copac. Dacà-mi spun cà voi existali În mine, mà voi îndràgosti de voi. Atunci, mai devreme sau mai tàtziu,voi avea acearelalie intimà cu tot ceea ce existà.
Totul în univers este viu, Pàmàntul, stelele, Calea Lactee pi toate celelalte sisteme galactice sunt un organism vitt. Universul este o singurà Fiingà gigantici. Cànd ajungem la un senti' ment de intimitate cu aceastà Fiinfà, cànd ne îndràgostim de tot ceea ce existà, universul ne vorbeqte gi î9i reveleazl cele mai
profunde secrete. Ceea ce numim ,,legi ale naturii" sunt, de fapt, gàndurile ' unei Fiinfe simfitoare. Ceea ce numim ,,univers $i sisteme galactice" sunt trupul acelei Fiinle simfitoare. O furtunà electricà în 4ltmosfera Pàmàntului este aceeagi furtunà electricà dintr
Putere, libertate si gratie clivinà
creativitlte $i nu ar putea fi L;a", d:ùcin-ar fi con$tient. Eu sunt creativ, pentru cà universul este creativ. Eu sunt congtient, pen_ tru cà universul este congtient. Eu gàndesc, pentru cà universul gàndegtg. Eu sunt îmbibat de subiectivitate, pentru cà universul este îmbibat de subiectivitate - ceel ce înseamnà cà universul are un sentiment de ,,Eu sunt. Eu exist,.lar sentimentul meu de ,.Eu sunt", sentimentul meu de existentà, nu este separat de sentimentul universal de sunt". 'Eu Daciagiînplege acest lucru cu adevirat, afi în{elege cà nu sunte{i un trup solid, care tràiegte în spafiu gi timp. Esenfa fiinlei voastre este sursa spafiului pi timpului. Sufletul nostru cocreeaziîmpreunà cu sursa întregii creafii, Dacivitrezi{i înaceasti stare de congtienfà, în{elegefi cà nu e nimic pe care sà nu-l puteti crea. Apoi, într-o zi, con$tienta cure pme sà se afle în ,,interiorul,,
vostru,
congtien[ac re pare sà fie în,,exterior* - iar voi priviqi întregul univers, ca pe o expresie proprie. Nu e nicio diferenlà între ceea ce se întàmplà în lumea voastrà interioarà,gi ce se întàmplà în lumea d,e afari. Lumea de afati este doar o reflexie a lumii interioare. Lumea este o oglindiaminlii - iar mintea este o oglindà a lumii. Dar voi nu ,unte{i nici mintea, nici lumea; voi sunteti creatorii amàndurora. Chiar gi aceastà, idee este doar un adevàr pn\ial, pentru cà nu existà lumi interioare gi exterioare. Existà numai interacfiunea cu sine însàgi, a Fiinfei unice, a conptienfei infinite. Acesta este misterul creaqiei. Orice gàndim în interiorul* nostru, devenim în spa{iu $i timp - iar aceastidevenire este trftà iti. Cànd suferim sau suntem agitaqi, noupte pare un secol, pe. cànd o noapte de voie bunà trece într-o clipà. Atàt suferinqa., caÈ. pi voia bunà sunt pí\i ale unui vis - iar în vis, un moment nuà este diferit de un secol. se contope$te cu
B5
DEEPAK CLIOPRA
în
Vedanta afirmi: ,,Orice existà în minte este ca un orag nori. Aparilia acestei lami nu e altceua decàt gandurile
care se exprima. Toate aceste lumi nu sunt altceua decat transformàri ale congtienleí, igr în con1tienla infinità, noi ne-am creat unul pe celàlalt." De îndatà ce înplegem cà existà diferite stàri de con6tienfà, în{elegem gi cà legile naturale nu sunt valabile decàt în starea de veghe, sau în cea de vis, sau în cea de somn profund în ciclurile otrignuite deviaqigi activitate. Navigànd prin aceste stàri de conptien{à, noi navigàm prin diferite [umi. Sufletul constà în mai multe stàri de con$tienfà simultane, dar ceea ce ft lim ca experien la în fiecar e zi, depinde de locul în care ne concentrimaten[in. Prin atenfie, fiecare gànd, fiecare dorin[à devine o sàmànfà de informagie, care se localizenzà, din sufletul nonlocal. Iar pentru cà fiingele umane sunt fiinle povestitoare, noi ne spunem nouà îngine povegti desprc propriile gànduri, Dacà sunàm o prietenà gi ea nu ne sunà înapoi, putem sà gàndim: ,tYu md,place;poate pentru cà nasul meu este prea mare". Ne spunem nouà îngine o poveste - gi o numim aia[d. Acelagi lucru se întàmplà gi în timpul nopfii, dar mintea logicà doarme, iar noi numim acetsta,uis. Într-o noapte, am visat cà jucam golf gi càptigam un tro feu. Erau în triburie o sutà de oameni care s-au bucurat cànd am càgtigat acest trofeu minunat. A doua zi, fotografil mel era în Etoate ziarele.Apoi m-am trezit pi mi-am zis: ,,O, Doam.ne, ea am inuentat totul. Eu eram Deepak care ckEtigam trofeul, eu 9ram terenul de golf eu era,rn suta d,e oameni Si tot eu, eram fotografía din ziar." Dat eu nu gtiam aceasta, în timp ce visam - am fost congtient de toate astea, în momentul în care m'amtrezit.
u
Putere, liL'>ertata si gratie tlivirttl
Apoi, într-o zi,mà. trezesc din starea de veghe Ei înleleg cà totul este o proiecfie a con$tienfei mele, al propriului meu sine
interior. În toate aceste stàri de con$tientà, eu sunt producàtorufregizorul gi actorul, Eu sunt protagonistul, eroul, riuficitorul. Eu sunt prizonierul. gardianul, închisoarea.Dar eu sunt gi libertatea. Nu gtiam tsta, dar acum, fiind pe deplin treaz, o gtiu. Acum pot alege sà mà joc, tar acetstijoacà este numità leela jocul universului. În tara meanat:tli,lndi'a,,leela este dansul cosmic al lui Shiva;i al Shaktei, al puterilor creatoare masculine Ei feminine. Dansul cosmic este un simbol foafie frumos il creaqiei. Un picior pe p tmant r epr ezinfi ne mi gcarea càmpu lu i a bso lu tu lu i, iar un picior ridicat reprezinti càmpul dinamic al relativului. Daq dincokr de imagistica frumoasà, leela înseamnà încàntarea gi lihertatea creatiei. Congtienfa infinità creenzigi se joacà prin noi, pe diferite frecven{e: somn profund, trezirea din somnul profund în vis, trezirea din acesta în starea de veghe, trezirea din aceasta în presimfirea sufletului, trezirea din aceasta în starea de con;tienJiL cosmicà, trezirea din aceasta în starea de conptienlà divini, trezirea din nceasta în starea de congtienfà a unitàfii. Congtienla infinità este un càmp al tuturor posibilitàgilor, inr cand universul curge prin noi firi interferenfe, descoperim aceste reúitl1iîn care congtienfa se joacà pe sine ca spaliu, timp, materie Si cavulitate. Dar treceti dincolo de dimensiunea gàndului, de cea a emofiilor, de cea a ego-ului, de cea a personalità1ii gi nu và mai ràmàne decàt o singurà dimensiune. Aceasta
suntem
noi: càmpul congtien{ei pure, care se localizeazi ca persotnà,. Ca persoanà, eu par sà fiu diferit de ceilalli, aya ci mi gàndesc: ,,Ett, sunt Deepak,. Eu sunt aici, iar uoi sunteli acolo. Acesta e un prieten, celd,lalt e un dusman. Acesta este bun, 87
DEEPAK CT{OPRA
celàlalt este ràu,." Dar totul nu este nltceva decàt o proiectie a con$tienfei. Ceea ce noi numim ,,persoanà" nu existà. Ceea ce noi numim ,,persoanà" este congtienta infinità, care se manifestà ca un tipar comportame4tal trecàtor. Dacà và considera[i o persoanà, atunci vefi vedea oameni pretutindeni. Dar d'dci înlelegeli cà nu suntefi o persoanà, ve{i simfi prezenfa spiritului, a Fiinlei unice, peste tot. Fiinqa care se uità la voi prin ochii mei gi Fiinla care se uità prin ochii vogtri, este aceeagi Fiinlà, dar cu o altà mascà. Universul este visul congtienlei infinite, iar în acest vis se nagte sentimentul ego-ului qi fantezia cum cà existà ceilalli. Dar tofi ace;ti ceilalgi nu sunt altcevadecàt obiecte ale unui vis. În ierarhia complicatà acrealiei, totul este una gi nu existà decàt co-creare interdependentà. Privi{i orice obiect de làngà voi - poate o masà sau un scaun. Ele apar ca obiecte în càmpul percepfiei, dar aceasta este superstifia materialismului, gregeala intelectulu i. Daci vibtza{i doar pe percepfia senzorialà, nu vefi trài niciodatà experien{a întregului. Vefi experimenta numai fragmente gi bucà{i alere'ilità[ii, pentru cà ochii vo$tri, urechile, nasul, gura gi màinile sunt ' fragmente gi bucàfi ale aparutului Masala care scrie{i, scaunul pe carc staqi - tot ce existà, însuflefit sau n1r - este întregul univers, într-un tipar comportamental particular. Trecefi dincolo de tiparul comportamental gi simlili prezenlllcee ce manifestà acel comportament. Vefi vtdea gi simfi prezenfa spiritului în orice obiect al percepfiei. Masa gi scaunul sunt fàcute din lemn gi fiecare pirticici de lemn confine în sine, intreaga istorie a univcrsului. Lemnul provine din copaci gi pàduri. Copacii gi pàdurile sunt fàcute din lumina soarelui gi apa ploilor, din pàmànt gi aer, din vidul infinit de dincokr de adàncimile spafiului $i întunecimile tirnpu-
senzorial.
Putera, libertttte gi gr.ttie tlivittà
lui. Copacii gi pàdurile sunt inseparabile de veverite, de cuiburile pàsàrilor gi de întreagarclea,a viefii din marele lanl al fiinlàrii. Masa pi scaunul sunt inseparabile de întregul univers $i tot ce contine acesta. Ele sunt tàmplarii 6i fabricile, dngajatorii .t gi àngajalii, vànzàtorii qi cliengii lor. Ele sunt toti acepti oameni gi vielile li iubirile lor, sperantele gi deznàdeidile lor, temerile gi plàcerile lor, bucuria gi durerea lor. Acum nu mai perccpeti fragrnente gi bucàfi; acum uedeli. Cànd v-aqi frezit pe deplin, deschideli ochii pi uedeli cu adevà-
rat. $i ce vedefi? Vedepi întregul în fiecare purte. Întregul univers este în fiecare parte a sa. ledefi oceanul în fiecare picàturà de apa gi, percepànd ceea ce este întreg, vederea voastrà este sfàntà. Iar cànd vederea voastrà este sfàntà, sunteli vindecafi. A te vindeca înseamnà sà te întorci la memoria totalitàÍii sau a sfin{eniei. Un vechi proverb din India spune: ,DePui atat de multe eforturi de a înuafa, cahd tot ce ai defacut este sà-li arninteSti" . $i ce trebuie sà và amintili? Adevàrata voastrà naturà. Deîndatice và vefi descoperi adevirata.itlentitate, veti fi vindecati la fiecnre nivel, iar transformar ea voastri va începc, IJn poem Zen spune: ,,Frunzele toamnei, zipnda iernii, brizele verii, florile primàverii. Dacà egti pe deplin treaz,Lcestaeste cel nrai frumos anotimp al vietli tale."
InnI
PRINCIPALE:
S Suntefi pe deplin conqtienfi, atunci cànd vedefi gi simlili W ezenla spiritului în tot. & Universul curge prin voi pi se joacà prin voi pe mai multe frecvenfe, simultan.
S
Cànd và amintifi adevàratavoastrà naturi,và,intoar-
ceti la memoria totalità1ii gi suntefi vindecafi.
89
Partea
a III-a
Practica
A trdi experienta a cine suntem
Oa;ritìrtut tl Ce este puterea gi cum o dobîndesc? PUTERE: Capacitatea de a creA, de a realiza, de a acliona
eficient ì
'J$uterea este capacitatea de a materializa orice îfi dol-+re$ti - inclusiv orice realitate pe cme vrei sà o tràiepti ca experien[i. Adevarata putere provine din esenla infinitului, care este sursa. Provine din sursa a tot ceea ce inseamnà putere - din Fiinla unicà. În vastul ocean al congtiinfei infinite existà o putere infinità, pe clre o avefi la dispozi{ie. Degi este posibil ca sà nu trebuiascà sà o folosifi vreodati, o mare parte din ea, totugi và apa\ine. Dacà putefi menfine esenta Fiinfei în centrul in1e, dacà và puteli ancora în în{elepciunea sa
propriei fi-
infiniti,ve[iavea
putere realà,.În momentul în care suntefi ferm ancora{i în cunoa$terea sinelui autentic, îngelegeli natutlgi scopul existenfei gi dafi na$tere unei puteri nemàrginite. Acest gen de putere duce la màrefie, succes pi la o viap lipsità de suferinfà. Stai càteva clipe, pentru a con$tientizacine citegte aceasti carte. Simli oprezen[l? Aceastà prezenlinu e mintea ta, ci sufletul. Mintea ar putea spune: Ce o sà, mànd,nc la prú,nz? sau Md, întreb càt e ceasul.Dialogul intern are loc îir prezen+a,sufletului. Gàndurile vin gi pleacà, sentimentele vin gi pleacà. Moleculele corpului vin gi pleacà. Dar ele vin gi pleacà, în aceastà prezenli. 92
Putere, libertalc si gratia divinà
-
sufletul - se auto-creeazi pîin reciclarca amintirilor, stàrilor gi chiar a personalitàfii voastre, întrucàt astàzi nu ave[i aceea$i personalitate pe care o ave+i la cinEi sau la cincisprezece ani. Ar fi groaznic, daci nu s-ar întàmpla apa. Personalitatea este o expresie a universului aflat în evolutiereste într-o permanenti schimbare, dezvoltarc, evolufie gi transformare. Toate lucrurile din via{a voastrà se transfrrrmà în permanenfà, dar o fac în acea prezen\icare se aflà mereu làngà voi. Aceastà prezenli a fost làngà voi cànd v-ati nàscut, în copilàrie, în adolescenfà, aga cum este qi acum. $i va fi gi màine, cànd Aceastà prezen|.;ù
vefi avea o vàrstà înaintatà. Cine trece prin aceastà experientà? Adevàratul ,,tu" - acel ,,tu" pe care îl numim constiinla purtí, cú,mpul de inteligenla,
sinele làuntric, sqfletul, spiritul, constiinla infìnita, Fiinla int e ri o ar à,. D aca lua[i le gàtu ra cu aceastà pr ezenli, dac à reu $iti sà creafi o legàturà intimà cu ea, vefi gti fàrà ca cineva sà và spunà - vefi pti la nivel de experien+il - ci Lcelstl- prezenli se afla acolo, dinainte ca voi sà và nàgte1i gi va exista gi dupà moarte.
Existà un vechi proverb din India, despre suflet: ,,Focu.l nu-l poate arde, apa nu-l poate uda, udntul nu-l poate usca,
armele nu-l pot despica, Este strd,aechi, nendscut Si nemuri/or." Sufletul este sursa a,totceeace înseamnà realitate,însà dodincolo de realitatea obignuit i.De aceea trebuie sà exi;ti în domeniulsufletului - pentru a ràmàne in legàmeniul sufleíului
se aflà
turà cu el, pentru
adevirat. Cum existafi în domeniul sufletului? Petrecànd timp în tàcere,reducànd laticere dialogul nesfàrgit al minlii qi transformàndu-l în linigtea eternà gi papnicà a sufletului. Atunci cànd ave[itràirealinigtii totale în trup-minte, recunoa$teti cà nu suntefi gàndurile voastre, ci Fiinfa care gàndegte. Lvea experienfa calità1ilor sinelui
^
93
DEEPAK CL]OPI]A
Încet, petrecànd ceva timp în naturà, constatati cà peisajul vine gi pleacà, dar cà observatorul existà mereu. Înplegeli có voi nu sunteqi peisajul - suntefi observatorul, cel care vede peisajul. Pe màsurà ce và schimba[i identitatea
- din
peisai, în ob-
servator - totulîncepe sà se trezeascilaviatri.Vedef sufletul gi începe{i sà trài{i stàri mult mai extinse ale congtiinfei: conqtiinfa cosmicà, con$tiinta divinà, congtiin{a unitàfii. Petrecànd ceva timp în ticere, începeli sà îngelegefi cà ori-
fi peisajul, voi sunte{i cei care îl pictali. \tri l-aqi pictat dintotdeauna. În trecut, afi fàcut-o inconqtient, la intàrnplare' cme Lr
haotic. Acum, asemenea unui mare Michelangelo sau Leonardo da Vinci, creafi congtient o operà de atti, carc vi influen{eazà destinul personal gi pe al celorlalli. Din càte amvizut,atunci cànd vreli cncevlsà devinà ex-
perienfa voastrà de vitli, và concentrali atenlia asupra acelui lucru. Deci, dacà vre{i sà trài{i tealitatea sufletului, concentrali-vi atenlia asupra sufletului. Muta[i-và concentrarea de pe lumea intelectului gi a ego-ului gi acordati-vila,ceaa sufletului. ln"'trafi în comuniune cu sufletul. Sim1ifl-I. Fiind, pur gi simplu, în ticerea sufletului, và vefi conecta la sursa voastrà. $i tle unde $titi cà suntefi conectafi la sursà? Unele semne và spun cà sunteti conecta[i,citra;itidin sursà. $i, fiind atenfi la aceste semne, và puteli monitoriza progresul spiritual. Primul semn cà tràiti din sursà este lipsa de griii' Nu và mai facefi griji deloc. Dacà suntefi ctlnectafi la sursà, de ce v-afi maiface griji? Và simlili cu inima ugoarà, fericifi. Nu sunteli iigniti de comentariile celorlalli, nu sunteti obsedafi sà iasà lucrurile cum vre{i voi gi nu và rnai opune{i realitàfii. Tràifi o stare în care totul este u$or, filra efort, suntefi spontani 9i nu opune{i rczisten[ilaceeuce vi
se
întàmplà.
Putere, libertate si gratie divinà
Al doilea semn cà tràiti din sursà este experienta sincronicità{ii gi a coincidenfelor cu sens. De ce sincronicitate $i coinciden{à? Pentru cà ambele sunt expresii ale infinitei puteri de organizme a con$tiinfei pure. Sincronicitatea gi coincidenfa sunf orchestrate în locul dincolo de spafiu, timp gi cauztlitate domeniul sufletului unde lucrurile au loc în acela$i timp, ceea ce noi numim corelare infinita. Cronos înseamnà timp, iar cànd totul este sincronizat în timp, sau e simultan, qtii cà acesta este un mesaj de la suflet. Coincidenla este acea alltwar.e de întàmplàri care, în mod normal, nu ar avealoc împreunà;e o conspirafie a evenimentelor improbahile. Deqi coinciden{a poate pirea accidentala,adevirul este cà nu existà eveniment accidental sau întàmplàtor. Ceea ce numim noi accident, sau eueniment întamplòtor, este corelarea nonlocalà a minfii universale. Fiecare eveniment este orchestrat de càtre congtiinfa infinità gi fiecare eveniment este o conspirafie a unei infinitàfi de evenimente. Întregul univers trebuie sà conspire, pentru cLtotceelce se întàlnplà în corpul. mintea gi viala voastrà só aibà loc. De6i poate cà nu îl înfelegem, adevàrul fundamental despre univers este cà e format din sincronicitàti gi coincidenfe. Totul este conectat cu restul gi, dacà suntem în ritm cu universul, avem experienfa sitrcronicitàfii. Cu càt suntem mai conectafi, cu rtàtavem mai multe astfelde experien{c simultane. A$adar, sà nu ignorafi niciodatà coinciden[ele. Atunci cànd are loc o coinciden{à, întrebali-vi: Ce înseamna? Ce semnffica{ie are? Coincidenfele sunt mesaie de la suflet, sunt indicii de la Sinele nonlocal. Sinele local este persoana care credegi cà suntefi. Sinele nonlocal e spiritul nelimitat. Voi avefi ambele experienfe gi, astfel, atunci cand are loc o coincidenfà, và intrezirili,de fapt, propriulsuflet - Sinele nonlocal, Atunci cànd
DEEPAK CIlOPI]A
LvetiaLcelstà congtienfà a sufletului, trài1i totul ca pe un miracol. Suntegi fericifi gi viaqa începe sà vi se transforme. Vedefi legàrura dintre lumea làuntricà gi lumea exterioarà; vedefl ci fiecare
întàmplare 'lar din vialà este orchestratide citreîntregul univers. càndcon$tftntizati acest lucru, uluire ade-cxeeste capabili mintea înfala miracolului spiritual dà na$tere recuno$tinfei - iar recunoptin{a pune în migcare gi mai multe miracole. Acest lucru và transpune într-o stare superioarà de con$tiintà. Pe màsurà ce và mutati aten[ia de pe lumeabanali, pe luntea magicului gi a miraculosului, viata voastrà devine magicà gi miraculoasà. Aten{ia voastrà se concentreazà,, in mod spontan, asupra faptului civiaqa însàgi este un miracol. $i, cu càt và îndreptali mai mult atenqh asupra miracolelor, cu atàt deveniti mai repede creatorul con$tient de miracole. În cele din urmà, al treilea semn cà tràili din sursà este de a $ti cà suntefi un creator 6i nu o victimi.Yídttisenmacúlumea e o oglindà a gàndurilor, a sentimenteloq a dorinfeklr gi a interpretàrilor voastre. $ti{i cifiecxe situafie, fiecare relalie, fiecarc eveniment la care lua{i parte, và oglindegte ceva din interior. Atunci cànd nu viplace ceva ce se întàmplà în lume, nu încercafi sà corectafi, privind în ufaú. Ar fi ca lustruirea frunzelor unei plante, în loc sà o udali delaúdicini.
pacicevrdin viafa voastrà,viface
sà
fiÍi nemulfumi{i,
re--
cunoagtefi cà este o creafie proprie. Altfel, ràmànefi în starea de, victimà: Sàracul de mine. Toate acestea mi se întú,mpl.a nu-
mai mie, iar eu nu amputerea de a le schimba. De ce sà a$tepta\icalumea sà se schimbe - cànd,defapt,voi suntefi cei care o crezli? Voi creafi totul, agadar întrebafi-vi: Ce trebuie sà schimb în interíorul meu, astfel încat sà nu se mai întàmple? Nicio problemà de pe Pàmànt nu poate fi rczolvati adres àndu-ne nivelului la cur e existà eL - poa;te fi rczolv ati numai la
Putere, libertate si graîit: tlivinà
nivel spiritual. Deci, mergeti dincolo de lumea iluziei - cle màgtile aparente - în lumea invizibilà a spiritului. în lumea spiritului, îl gàsi{i pe cel carc a, creat pi trupul-minte personal gi trupul-gninte cosmic. La acest nivel, nici micar nu và luptafi cu problema; và ridicati deasupra ei. gi astfel, creafi o nouà solufie.
Nicio circumstan[i nu poate umbri experien{a nelimitàrii, pe care o ditrlireacon$tiinfei pure. Singurulmod de a,trli, cu adevirat congtiinta purà este de a transcende pi de a intra într-o comuniune tàcutà cu sufletulvostru.
Experíenla Si exercítarea puteríù Petrece{i mai mult timp, în comuniune tà,cutd cu sufletul aostru Daca
ni întreba{i care este cea mai importantà expe-
rienfà dinvia[i, a$ spune cà este experienfa transcenderii într-un loc al liniptii gi nemigcàrii - de douà ori, în fiecare zi.prin meditatie,tràiesc sta;rea.de A FI, ce se aflà labazatrupului-minte, a viegii. Pentru mine, acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face, pentru superioarà de congtiintà.
a evolua càtre o stare
Sta{i un minut, chiar acum, gi închideli ochii. Cànd închideti ochii, încep sà và vinà în mod automat, tot felul de gànduri,
nu-i aga? Dacivi cer sà nu face{i altceva decàt sà stati cu ochii închi$i, este posibil ca, la un momenf drt, cea.mai nare nemullumire avoastri sà fie cà ave{i prea multe gànduri. Dar este un
lucru minunat, pentru ca maioritutea oamenilor nici nu gtiu cà Lr pvtea" ayea o astfel de nemultumire. Ei nu fnc decàtsà punà în ac{iune aceste gànduri, farà sa fie congtienti de faptul cà sunt doar gànduri pe care le au pi nu ceva care îi reprezintà. Deci,
DEEPAK C-ITOPI
primul lucru pe care îl invàguli prin meditafie este cà,,8u sunt,, và observà aceste gànduri.
Apoi, pe màsurà ce observa{i modul lipsit de efort in care vin gàndurile, introduceti o mantrà. Ce este o mantrà? O mantrà este un sunet, sau o incantalie nìnverbala, pecare îl repetafi în gàwl,, fira sà và migcafi limba sau buzele. În general, mantrele sunt alcàtuite din sunetele ,,so-ham", ,,t-ham", sau doar din ,,Eu sunt", Repetànd mantra, se întàmplà cà gàndurile se suprapun peste ea, iar ea peste gànduri. Daciramànefi, pur gi simplu, în rcer senza]';ie,în acea stare de nemigcare, uneori gàndurile gi mantrase anuleazi reciproc. Atunci e momentul cànd alunecati în spaflul tàcut dintre gànduri. În spaliul dintre gànduri, devenifi martorul, observatorul. De ziciva puteti observa gàndurile, sentimentele, cmoliile gi reac{iile. Ca martor, observa{i fira si punefi etichete, fira definifii, descrieri, analizi, evaluare sau judecà1i. Krishnamurti, marele filozof indian, a spus ci cea mai înalti formà de inteligenfà umanà este capacitntea d,e a te observa pe tine însufi, firasate judeci. Continuafi sà observati, pani cànd pàtrundeli în domeniul sufletului. Aici, observafi prezen1.z spiritului în tot ceea ce vede{i, Lvziti, nirosifi, gustafi qi atingeli. La acest nivel, existà un singur martor, o singurà Fiin{à, iar întregul univers este trupul fizic al acelei Fiinge. În domeniul sufletului, avefi un sim! elevat al cunoa;;terii gi puteli ,trage cu urechea" lacee,a.cc spune mintea cosmicà. Acesta este momentul cànd întrebàrile îqi dau singure ràspuns gi problemelc se rezolvà singure, pentru cà lumea ego-ului este transformatiîn lumea spiritului, a potenfialului pur gi a posibilitàfilor infinite. Petrecànd timp în comuniune ticuti cu sufletul, dobàndili o cunoagtere despre Sinc - fàuritorul realità1ii. Acest gen de
Putere, libertate si gratit' divinà
cunoa$tere nu poate veni la voi prin intermediul
cà(ilor sau al informafiilor de la universitate; este o cunoa$tere în care và transforma{i, cu timpul. Atunci cànd devenifi aceastà cunoa$tere, và eliberati de atagamente, repulsie, fricà gi fugà. Và eliberafi de trecut gi de viitor. In aceastà cunoagtere, cnpltaliputere, libertate qi tràifi cu grafie. Yùîncur$ez sà và luafi angajamentul de a và bucura pcriodic de clipe de tacere gi solitudine, sà fifi cu voi în-sivà, sà crea[i o legàturà cu natura $i sà và bucurafi de ticereadin furul vostru. Creati-va obiceiul de a sta, în fiecare zi,înticere sau meditagie. Meditalia ticuti calmerz'd mintea gi và dà voie sà iegili de pe aleile întunecate gi din cotloanele bàntuite ale minlii pi sà pàpi{i în lumea transcendentei. Petrecànd timp în meditalie tàcutà, cultivali ace p^ce adusà de linigtea làuntricà. Studiile au aratat cà, atunci cànd oamenii meditcazà, sànlatatea lor fizicà gi emofionalà se îmbunàtàfegte în mod considerabil - este regl'dtipresiunea arteriali, crefte imunitatea, se reduc reac{iile de stres la situatiile dificile, se îmbunàtàfesc per. forman[ele la locul de muncà, cre$te respectul de sine gi sunt crelte relalii mai stabile. Oamenii care au practicafmeditalia în mod regulat, timp de cinci rni, ara;ti cu doisprezece ani mai tineri decàt vàrsta pe care o au în fapt. Dar cel mai important motiv de a medita este crearea unei legàturi cu sufletul. unde suntefi o fiinfà Sufletul este acea p^rte ^congtienfei q;i, personalà t
DEEPAK CLTOTRA
În releaua perfectà de inteligen[à, unde totul se aflà în legàturà, pànà gi cea mai micà tulburare produsà într-o parte a càmpului afecteazi întreaga r elea L vie{ii. Dacà sunteli sensibili gi atenli la fluctualiile din microgosmosul pe clre îl formali, suntefi mai atenli la modulîn care aceste fluctuafii afecteazimacrocosmosul format de univers. Ca rezultat al acestei conrstienfe, alegeli voit sà và aliniagila impulsurile de evolulie ale inteligen{ei. care se exprimà sub forma diversitàfii infinite a universului. fltti-aers - aga cum sugereazà cuvàntul - este utt vers. un càntec, o melodie. Di-uers înseamnà multe càntece? sau multe versuri ale aceleagi melodii. Atunci cànd và aliniali la,diuersitatea infiniti a uniuersului, dorinqele personale se armonizeazi cu dorin{ele min{ii unice. Devin dòrinfe ce spriiinà impulsul de evolufie, deoarece mintea unicà însàgi se mi$cà în direclia acestei evolu{ii. 0 astfel de dorinlà le aduce împlinire, tuturor celor pe care îi iniluen1;eazi. Chiar dacà dorinla individualà viva afectala nivel personal, eîvacrea unde gi în oceanul congtiinfei unirersalè,avantaiàndu-i în acelagi timp qi pe cei pc care îi influen{eazà.
ajutorul ctareiapute{i pàtrunde în domeniul sufletului este sà închideli ochii gi sà stafi în tàcere, Una dintre tehnicile cu
sau în meditalie, timp de douàzeci de minute. Dupà douàzeci de
minute de tàcere, deschideli ochii gi invitafi arhetipurile preferute - ale eroiloi gi eroinelor voastre - sà vinà gi sà se exprime prin voi. Poate cà rezonali cu un personai religios, cum ar fi Buddha, Iisus Christos, Fecioara Maria sau Mohamed. Poate cà rezonali cu stràmogii vo$tri spirituali sau cu unul dintre zeii din antichitate. Pentru început, întreba{i-và: Cine sunt mrtdelele mele, eroii sau eroinele din istorie, mitologie, religie? Cine mà inspirà? Acestia reprezintà seminlele de marelie din interiorul meu. I
()0
Putert,, libartate pi gratíe divina
Pe parcursul zilei,
simtifi senza{iile din trup qi, ori de càte
ori và sim{iti provoca{i sau în dificultate, ceretile modelelor voastre sà se întruchipeze prin voi gi sà và ghideze. Apoi, înainte dea merge la culcare, recapitulali întretga zi gi spunefi-và: Este
deja un uis. A trecul. Observafi, pur gi simplu, ce s-a întàmplat pe parcursul zilei. Nu znaliztti, nu evaluafi, nu judecafi. Doar fifl martorii acelei zile gi spune{i: A trecut. ASa cum am.fost martorul zilei, uoí.fi gi martorul aiselor. Dimineafa, cànd và trezifi gi và amintiti visele, spune{i donr: A trecut. Petrecànd timp în tàcere 5i solitudine, reuqifi sà evadati din închisoarea intelectului gi sà và trezi(idin hipnoza condilionàrii sociale. Pe màsurà ce và reducefi mintea latàcere,pàtrundefi în tàràmul conptiinfei pure. Tàràrnul congtiinfei pure este infinit de tàcut 5i, în acelagi timp, infinit de dinamic; în esen[a sa, el este purà crerativitate. În tàcere qi solitudine, suntefi una cu Fiin{a unicà - iar acest lucru và face sà fili în armonie cu cosmosul. În tàcere gi solitudine nu và simliqi niciodatà singuri, pentru cà singuràtatea este ceea ce và îndepàrfeazide tot. În tàcere gi solitudine avefi experienfa creàrii unei legàturi cu totul. Iar aceastalegituri,aceastitràiredinsursà,reprezintacheiaputerii,
Fi!ù atenlù la calità,|úle constíínleí pure Un alt lucru pe care vi l-ag sugera este sà privifi calitàlile congtiin{ei pure gi, într-o zi aleasa de voi, sà fili con-stienli de una dintre ele. Care sunt calitàtile congtiintei pure? Ele sunt cali-
tàfile ce structureazà infinita diversitate a universului. În cea mai simplà stare de congtien!à, ele sunt gi calitàgile voastre. Unele dintre acestea calitigi sunt potentialul pur, posibilità1ile infinite, tùcerea infinità, cunoapterea purà, libertatea, flexibilitate a, n e lim itar ea, au to-mu ltu mire a, au to-defìni re a, tr ezia làun101
DEEPAK CHOI'RA
tricà, dinamismul infinit, creativitatea infinità, corelarea infinità, puterea infinità de organizare, echilibrul perfect, evolufia, grii a, arm oni a, si mplit at ea, extazul 1;i invincibil itntea.
n#*il[tiia.;#r#tr#r#r,îffi ilnii celi decàt sà và concentrafi atenlia asupra acestei calità1i. Menlinelitreazi în congtien[a aceasta calitate gi observali cum se schimbà lucrurile din viala voastrà. Fifi un martor tàcut al liber-
ti+Ii,i:àr acest lucru và va oferi o cunoa$tere intuitivà a moduiui în care funcfioneaz t llbertatea. Încet, cu timpul, prin aceastà practicivefl dobàndi, în mod spontan, experienfa libertàfii. Apoi, într-o altn z,i, alegeli ct alta calitate de cnre sà fiti
congtienfi. Pe màsurà ce và concentrafi atenfia asupra calittafilor congtiinfei pure, acestea vor provoca, în mod spontan, schimbàri în fiziologia voastrà gi se vor manifesta carealitate.
Nu înceta{ù sà pune!í întrehàrí Dacàvreqi o refetà simplà pentru accesare^ càmpului de inteligenfa, và recomand ca în fiecare tliminea{à, înainte sà intrafi într-o perioadà de tàcere sau de rneditalie, sà và concentraliaten{iaasupra inimii $i sàr'à întrebafi: Cine sunt? Ce ureau?
Punefivà aèeste întrebàri gi ascultaqi. Universul este un càmp de posibilità1i, obligat sifacialegeri, în momentul în care îi punefi întrebàri. Nu trebuie sà càuta{i ràspunsurile. În clipa în care puneîi aceste întrehàri, rósrile încep sirparà.. Punànd aceste douà întrebàri, invitagi I de posibilità1i infinite sifaca alegeri pentru voi. Intrepi vegi vedeaciapare ceva. Va apfueaun indiciu care nde la aceste întrebàri. Ràspunsurile pot veni sub forma 1
()2
Putere, Iibertate si gratie divinà
unei intuifii, a unei inspirafii, a unei întàlniri întàmplitoare, a unui impuls creativ nea$teptlt.Ràspunsurile pot veni prin intermediul sincronicitàtii gi al coincidenfei, printr
t
innr
pnrNcrPAr,r,)
Pentru a experimenta Si a uà exercita puterea: # Petreceti timp în comuniune tacutacu sufletul.
#
Fifi atenli la calitlgile congtiinfei pure.
S
Nu încetafi sà punefi întrebàri.
103
(fnpitc['rtt lt] Ce este libertatea gi cum pot aoea experienla ei? acliona fdrd constrdngere; capacitatea de a exercita liberul arbitru.
LIBERTATE: Puterea de a gdndi sau, de a
i?:lnul dintre
aspectele cele mai importante ale viefii
'Eleste nofiunea de libertate nofiunea de dependenlà. Pànila urmà, scopul nostru este sà tràim starea de libertate, gi
dar pentru a înfelege ce este libertatea, trebuie sà înfelegem mai întài ce e dependenfa. Ce înseamnà sà fii liber gi ce înseamnà sà fii dependent? Sà fii dependent înseamnà sà ràmài blocat la una sau dou à po sibilitù1i, pierzîtnd ah ilitate a de a alege din tr-un spectru
infinit de ràspunsirri.Fa[i de ce anume Lpure dependenfa? Ea apare întotdeuunafaqa de propriile noastre limitàri, credinfe i;i ràspunsuri condifionate. limitàrile gi credinlele nu sunt altceva decàt idei sau concepte de care ne-am legat gi pe care le accep-
tim caadevàruri. lar
cànd Lcestelsunt la fel de rigide gi inflexi-
bile ca betonul, nu mai putcm vedeadincolo de ele. Ele devin zidurile închisorii pe caîq firi sra ne dàm seama, am construit-o în jurul nostru. 1
{)1
Putere, Iibertate pi grafie tliv.inà
Và înfàgurafi în gànduri, la fel cum un plianienînfàgoarà
mu$tele în fesàtura sa. Voi suntefi atî;t pliunienul, càt $i musca, încurcàndu-và în propriaplasa. Întregul curs al viefii, precum gi alte vieli, sunt con[inute în interiorulvostru, ca scheme sau tipare de energie, care sunt declangate de cuvinte, întàlniri pi re-
lafi.
condilionati sà và interpretati experienfele într-un fel anume - iar acestlucru determinà felul în care rcac[ionùtili^ ele. Agadar, fiecare dependentà pe c reo tràiti este, cu tdevirat, închisoarea propriei condigionàri. Mti|
1().5
DEEPAKCHOPRA
cànd và identificaqi cu spiritul, sunteli liberi de orice limitare,
inclusiv de limitarea cà suntefi o persoanà închisà într-un trup, pe durata unei viefi. Voi suntefl sursa atàt a nin{ii, càt gi a trupului - ti nu sunte{i afectaqi$e aceastilume a schimbàrii, întrucàt $titi cà suntefi esenfa neschimbàto?re aînsegi congtienfei pure. Ceea ce este legat de timp vine pi pleaca; atemporalul existà întotdeauna. Temporalul este cunoscutul; atemporalul este necunoscutul mereu nou. În dependenfa noastrà fagi de temporal, am proiectat o realitate a separàrii gi suferin[tri Trlim într-un co$mar colectiv, într-o halucinafie colectivà, în care suntem legali gi întemnifafi de propriile proieclii. Trecutul gi viitorul existà doar în imagina[ie; realitatease aflà în acest moment. Suferinga existà doar în imaginafie; libertatea existà în acest moment. Dincolo de toate obstacolele càtre libertate, se aflà o lume liberà de proiecfii; este lunea congtien{ei infinite. lar acea lume sàlàgluiegte în clipa eternà. Niciodatà nu a fost o vreme în care viafa voastrà sà nu fie rmomentul de fagi. Niciodatà nu va fi o vreme în care viafa voasffasanu fie momentul defaqi. Este imposibil sà ai de-a face cu ceya,cuÍe nu existàîn momentuldefagr. Tràifi, deci, în nomen, tul de fagà, concentràndu-và nten[ia doar aici. Sàlàglui[i în mog' Snentul de fatri gi vefi sàlàqlui în ceea ce este etern, atemporal, $lre uarrtà Ei nou. Universul tràiegte experienfa de sine, dintr'o infinitate de perspective, chiar în momentulde acum. Una dintre aceste perg spective sunteli chiar voi, în acest moment. Suntefi infinifi, { nelimitali - nicàieri în particular, dar pretutindeni, in acela;i " timp. Cànd trài1i î n acum $i aici,recunoagte[ i ci adev fu atul,,tu " locuiegte în momentul etern, atemporal. Nu mai vrefi sà tràifi în amintirile trecutului sau în proiecqii ale viitorului. Vreqi sà tràifi
'
106
Putere, Iibertak' si gratie d ivit'rà
în momentul prezent, în care puteti sà và exercitati puterea gi libertatea de a alege. Întregul sens al tràirii în libertate este de a và bucura der alegerilgpe care le faccli în fiecare moment al prezentului. Oamenii m-au întrebat adesea: ,J,umea în care trdim este a liberului arbitru sau este determinatàl'lumea este gi determinatà gi a liherului arbitru. Dacà sunte{i congticnfi gi depàgifi condilionàrile, vefi avea liber arbitru pi vefi trài în libertate. Dar dtcà, sunte{i mai putin congtienti $i sunteli conditionati, nu avefi liber arbitru, iar lumea voastrà este determinatà. Prezentul cstc momentul alegerii $i al interpretàrii. Aler gerile din momentul dc fagi, creeazà. evenimentele exterioare pe care le tràigi în acelagi moment. Interpretàrile din momentul de faqi creeazi evenimentele interioare pe care le tràifi în acelagi moment. gi fiindcà lumea exterioard este o oglindà a lumii interioare, alegerile qi interpretàrile cocreeazà gi se perpenteuzà, una pe cealalta.Jineli minte, voi nu sunte{i nici alegerea, nici interpretarea, ci suntefi sursa amàndurora. Prin urmare, ingredientul esenfial este observarea ticutà. Devenifi con$tienfi de alegerile gi interpretàrile voastre q;i vefi începe sà folosigi liberul arbitru. ryafpfut ràcs eggggllqtierlru,nla$i Qg*isata - cj!l! tientà de sine - eiÚÉJrszsuà, ggg5l. Prin urmare. secretul libertàfii este sà tràifi într-o conEtientà raportatala sine, adicasivaidentificagi cu sinele interior pi nu cu imaginea de sine. În aceastà libertate se aflà pi abilitatea de aviconcentra atenlia,în mod spontan, pe acele alegeri careviaduc bucurie atàt vouà, càt gi celorlalli. /07
DEEPAK CHOPRA
E
xperlenla
Eí
exercítarea lthertd,!íí
Practica{i o constienlà centratd pe uiald tul prezent
Si
pe mornen-
legili afari din închisoilea con$tientei temporale gi intragi în lumea atemporalului pi libertàqii. Închisoarea con$tienlei temporale este lumea separàrii gi a suferinfei. Lumea atemporalului este lumea congtientei pure, în care
fiecare moment este liber. Momentul prezent este libeE pentru citoate greutàfile voastre tràiesc în trecut sau in viitor - adicà tràiesc în imaginafie. Cànd và tulburà o situa{ie, întrebafi-và: Ce nu merge bine, în acest moment?Dacaface\i asta,veli înlelege cà în acest
moment nu existà prohlcme. Separagi situafia, de moment pentru cà situafia va trece, dar momentul va ràmàne. Situafia sc transformà întotdeauna, dar momentul de fa[i ramàne mereu perfect gi neschimbat. Pàstrali-và Ltenlia asupra momentului de acam. Acest moment este singurul moment în care ave{i puterca de a acfiona. Nu puteti actiona în trecut sau în viitor - gi, de aceea, daca víagiqnqi de trecut sau de viitor, và simfi[i fàrà putere. Viafa se întàrnplà în acest moment. Tràili, deci, în acest moment. Aclionali în acest moment. Intentionafi în acest moment. Detagali-vide îngrijorare, în acest moment. Ràmànegi în acest moment. Aceasta este congtienla" centrati pe vialà gi pe momentul ptezent. Puteli face, chiar în acest momen| un act de frumusete gi de perfecqiune, practicànd conqtienla centratà pe viafà gi pe momentul prezent. Acum este poarta càtre eternitate, iar c^nd tràifl în fiecare momenq tràiti de la sursà. În fiecare momenq u$a este deschisà càtre sursà. Sursa nu v-a pàràsit niciodatà, dar 108
Putere, libtrtate si gratie divinà
o puteti trece cu vederea, datorità amintirilor trecutului $i proiecgiilor viitorului. Daci vi concentrati pe momentul de fa$, dacile dagi atenlie celor ce sunt, vedefi plinàtatea în fiecare moment. Aceastavasti în putere chiar acum, pentru cà singurul timp pÈcare îlavefi este acum.
Acum este momentul care nu se terminà niciodatà. Cànd trecutul s-a petrecut, s-a petrecut într-un acum. Cànd viitorul se va petrece, se va petrece într-un úcutn. Prezentul este singurul moment care nu se terminà niciodatà, pentru cà prezentul este atemporal gi nemàsurabil. Prezentul este con$tienta infinità, fiind tot ceea ce a fost, ceea ce este Ei ceea ce va fi. Tot ceea ce este, este activitatea întregului univers, în momentul de faga. Pentru ca oricc lucru sà se întàmple, întregul univers trebuie sà se întàmple în felul în care se întàmplà. Fiecarc fapt al vieqii este o conspirafie a întregului univers - a1adar,dacivà opunefi acestui noment, và opuneli întregului univers. f incfi mi n tc cà tU a$-lg.dúicifg poro,Xga,c.4*!u!.9r1g{ est€' q4aeaa sufcriqtr. eAiq à.ttplit" ryiq as r[Lr nco gr3r ga glg,tJ.g3,*!.9,!.9,?'$.È9,,,9,9l-+,pf"r.sge-"..q l.$rle n ra p.€{.#pe- gp_ Jg Totugi, opozilia voastrà p-erpetueazà situpentru ci v a faaiqi abnlia asupra problemei.
gg
Wf@{eeagg
llar.4[isitg"allqf e Hgpentut defq$ $54!andonativà momeptului. A te abandoira inseamnà a te bucrìia de curgerea vietii. Situàtia care dominà momentul prezent poate sà fie intolerabilà - însà momentul ràmàne, totugi, perfect. Prin faptul civiabtndonafi momentului gi cà facefi tot ceeacevà cere o situatie, reugi[i sà ràmàne1i în Fiinlà, în timp ce acfionafi. Aceasta înseamnà sà fii în lume, dar sà nu apa(ii ei. Candvi abandonagi momentului, ac{ionafi de la nivelul sufletului. lar cànd actionati de la nivelul sufletului, faceti ceea QS.q{darao$.l1tt.4t19i..gl.L9.1cplàeuJ.,1,lf
109
DEEPAK CHOPRA
ce este adecvat momentului de faqi. Acfionali
firi si fili con-
dugi, în mod impulsiv, de amintirea unei resentiment sau a unei
nedreptà1i. Cànd aclionali dela nivelul sufletului, acfionafi ca u n luptàtor spiritu gl - fir à m înie, fir i fzlsi morulitate, resen timente sau pàreri de ràu. invú1a1i sà acfiona1i, clipà de clipà, ca Ltn martor tàcut gi
vefi acfiona spontan, just, cu tact gi la momentul potrivit. Acest fel de acgiune este liber de dependenfe gi nu implicà suferingà. Situafia se va schimba, de la o clipà la alta; Lceasta, este voinfa Fiinlei unice. Dar daci vefi urma cursul momentelor. voinla voastrà va deveni una cu voinfa Fiintei unice. Daciva abandonafi momentului, vefi ec[iona, fàrà agteptàri - dar, în mod sigur, cu intenfia unui rezultat. Iar intenfi a, dtcint este însofità de agteptàri, îSi diriieazi singurà împlinirea. $i asta se întàmplà, deoarece puterea întregului univers se aflà în spatele acelei intenfii, chiar în momentul ptezent. Universul rcqionezzi numai d+ .!.:' -.:..*i.;ffi în frezènffil€tefh. A$fiffi r;fl acf àc1iònaqi ìn ftèSt ffibffierit, trr'
"
ffifÈÌffi împreunàeuimpdsulevdldtit'"af tffi ffi ftffi
' ridfl*à;vàliiigt'àf Facefi ceea ce trebuie sà fie fàcut în momenffit-dè'fàin,lntretffi' mod impecabil, làsànd rezultatele în grija necunoscutului. De fiecare data.cand ve{i simli opozilie, observa.tî-o, pur gi siinplu ; apoi, aBahdonafi-và în faqaa ceè ate e ite.' oacà'ifdtff peri[i cà nu suntefi în stare savi rbandonafi unei situafii dificile, abandonali-vi micar durerii gi suferinlei voastre. Observali-vidurerea gi suferinfa. Nu và gàndifila durere; simfifi-o nu-
*
mai. Sursa este totalitatea,F,zvreasà và vindece gi sà và ugureze
durerea, nu prin eliminarea amintirilor dureroase, ci prin ancorareatotali în prezent, unde trecutul nu existà. Dacà puteqi fi
total centra[i pe vialiîn momentul prezent, suntefi liberi. 't10
Putere, Iibertate qi grttlie div'inà
tehnicà eficientà. care va Doate O airrta, sà tràiti F{r-*r!*Gr.-t++' sec=É!*:t-,r$rffi:A*-F#,,
în fiecare t;l clip4-cudg$IF*F, cggruliuJ&Jy*lsi,el$F, e$gjgJ3 pMyritpr; vgliJetsi&& FÉ,[email protected].
tÈUge'Ì[S4St=à""'{cr
e&IufÀrsl4.4g.gt*rg-=assstmo-m_.e*ry.Cg!g_earei!sp,i[-4[le,qg!F-
tgltain-lisrtp
sg.*al-{*o.pjg.4e,-vgi. cy_f!,9qa=1e*.e5,gi$,[e, v-4
pplo-
UAgdec0CI$.tl-e.II4ilfipila.t:U,4tp:tiul$t$t"ittlpirptleilgr' plf{ie, sd4$lqlfi yljglì!-tr-elg itrtintp În realitate, nu existà o plecare sau o venire ; sg[tg[wgl+iilp*qg{gg1g" OJIS
fyîli::à
;espj rati4 g " qraclp
411 con s ti
e
nJa _qg[trc!4
palfUl 0"9tiîqttu.+0ggSlllq-4lsgrlrtigltcjugrleJ4JplEsntraji.alen$a u.! dg srm.lu1gry gltA-qpr{rrului li .us-defl Suggeegg3 . DJga, p-upti Juq".#;ta,
Jg*,
plqegfeatg4r
u i-$ o T=e,q t, Întresul univers se naste din nimic. chiar acum. Dincolo --aÈ&à+=a.G 4g !nl_ryg!4 li ggitgtiqyJetii e4$tae li{ris1e.ài"^94gs9, pptgtsalgg*ie4ei puge e$9pr"e;cntÀ"chiaracum, L$c.ragLlt& . t 4le.a.,s!jt i tu I q i jr te qp gf aL n.-e !t !u t4t eg,Le pJe zl qg, a -c [i r aLuII
clg
c"getiafo uuwlrilgtdg j.tn%tisreaviefliegle-IrIs zgntà,.chi4r glrgr Poetul Rumi spune: ,WgtlULMlIstUt tMW(&g D&ruwaeu dSA[Mg Wús,fr; 4g&k-feffiruú, Mww, p \yt
flgy
Ore zy"!
!:1'
pl9gs[ta*lqlqustgagss[$g!zu rndî[l
pp.tg_=*tgg
Ohse
r a a | ì-u à.
ly l qbst acol î n c.alegc3t
d, ep e
n
d, e
nIe
Lc" .El,
le,
fà,rà, sà, le Jud,ecalí Mare parte a comportamentului uman nu este altceva decùtevitarea durerii gi càutarea plàcerii. De fiecare datacand
-
fie cà e vorba de o vizità la dentist sau a merge la camaval - congtien{a noastri înregistreazà interior se întàmplà cevl
acea experienfà, într-un spectru cure 111
Lrelnun
capat durerea
DEEPAK CLIOPRA
insuportabilà gi la celàlalt plàcerea extremà. Odnti terminatà, amintirea acelei experien{e este etichetatà, fie ca durere, fie ca plàcere - continuànd astfel sà existe în trupul-minte. Memoria este folositogre, pentru ci ne di sentimentul continuità{ii. Dar memoria ne gi întemni{eazà, pentru cà ne condiqioneazi în moduri predictibile. Marele yoghin Lord Shiva a spus: ,,,Folosesc amintirile, dar nu le permit amintirilor sà ma foloseascà. Trebuie sà ne folosim de amintiri;in caz contrar, nu am mai gàsi drumul cútre casa. Cànd ne folosim de amintiri, noi suntem creatori. Dar cànd amintirile ne folosesc pe noi, devenim victime. Spiritulvostru và invità sà pàgiti din inchisoarea amintirilor gi a ràspunsurilor condigionate, În experienfa libertàtii. Urmàtorul pas în zborul càtre libertate este sà và observati dependenlele, Îira judecntà. Dependenfa este boala numàrul unu a civilizalieigi e legatà, direct sau indirect, de toate celelalte boli. În afuà, de dependenlele fizice - cum ar fi dependenfa de màncare, de tutun, de alcool qi de droguri - existà dependenfe psihologice, cum ar fi dependenfa de muncà, de sex, de televiziune, de cumpàràturi, de apilrea mereu tànir, de a controla, de a suferi, de anxietafe, de melodramà, de perfecfiune. De ce suntem, oare, dependenli de toate aceste lucruri? Suntem depeqdenqi, pentru cà nu tràim de la sursà; am pierdut legàtura cu sufletul. Folosirea màncàrii, a alcoolului sau a drogurilor este, în mod esenfial, ràspunsul material la o nevoie ctre,labazaei,nu este fizici.Belia, de exemplu; €st€ o cale de a pierde amintirile personale, pentru a putea sà tràim bucuria nonpersonalului, a universalului. Ceea ce càutàm noi este maidegrabibucuria purà, decàt simpla senzatie sau uitarea senzafiei. Comportamentul autodestructiv este o tàniire spiritualà nerecunoscutà. Ttlate depen112
Putere, libertate 5i gra(ie divinà
ltiriispiritului - iar aceasti ciutare are de-a,face cu expandareacongtientei, cu starea adusà de iubire, care e congtienfà purà. Mereu pi mereu, oamenii au încercat sà-gi depfueascà dependenlele, prin metode psihologice gi comportamentale sau prin medicafie. Niciuna dintre aceste netode nu oferà vindecarea completà. Singurul tratament real pentru dependenfe este cel spiritual. Avem nevoie de experien{e extatice, iar aceastà ne. voie este la fel de esentialà ca 5i nevoia de màncare,.de apà sau de adàpost. ,,Extazul" sau ,,ekstasis", înseamnà,,literal, a pàgi afari. Adeviratul extaz este sà pàqegti afari din lumea temporalà gi spa;+ia;li a materialismului. Ne dorim sà ie;;im din limitàrile trupului. Ne dorim sà fim liberi de teamagi limitàri. Avem nevoie sà ne uitàm ego-ul, pentru a putea trài experie ntra de a fi Fiinfa infinirà. Începeli chiar astazi sà và transcendefi dependenlele, prin observ arealor, firi sile iudecafi. Trezili-vaîn fiecare ,i ruf, o rugàciune: ,jli muQumesc, Doamne, cà m-aifàcut aSa tu*{ sunt' - gi, apoi, observa{i-và. Fi{i martorii propriilrlr gànduri} dispozilii, r eactii, co mportamen te. Ele r epr ezinta a mi n ti ril e tre-l cutului, iar prin observarea lor în prezeni. và eliherafi de trecut.f Iar cànd và observa{i condilionarea, vi eliberali de ea, pentru i cà voi nu suntefi acea conditionare - voi suntefi observatorult p r op riei co ndiqio nàri. dengele sunt, de fapt, o ciutare a,ex
rr
nesl {g _uj n derrcticati constien
Ugege Lr*u-rl
care si de transformare.
tinuàn
-È--^-€ @,lgfrqlruuiu,.lgg*gj intentia vor incene înflorcascà. $i t
sà
*
-+È-_
t13
DEEPAK CHOPRA
0amenii mà întreabà: ,.Dacd uniuersul este organiznt într-u,n mod atat de elegant, iar noi ne na1tem cu tot acest potenlial atna,n ,si cu, toatà aceastà creatiuitate, de ce suntem atàt de ignoranfí?" Ei biner {acà am fi fost deia ilumina;ti. n-Lr mai fi fost nimic de fàcut. Este rrlrpro.Qg$.,14.r dacà, din cînd în cîg$rìle.,i"!-!.4mp,ll
l,à_g,-e'{L
i ig&t+*U..nSi,dqp.qedpr}ge, trebuie în-
tg-face4.arle.di&proees. P.f rlef i cqgtlq. u A.; à q4,.d..Ji-dardefiecweda&.v"i+puts.!i...-t!4ica,pe,ntru.ava,,9qnli !e lè ge
[i
c à gi
ac g as
&4cda{oda'
Indiferent càt de necontrolat pare ci este mediul din jur, ràmànefi Ltenigi sobri în conptienfa voastrà care observi,atotprezentà. Decideli sà nu và înpotmolili în melodrama din iur. Anrintiti-và:,,8u tqt4 t sau bàcàtos. sbiritul - In aceasta în rol a --alte CA diain i :fúnt îl ioacà." si sacru. indiferent deY rolul be care*--.'È :F E_-aj;;_ *+ pe ca;re le jucàm. Nici unul dintre noi nu suntem rolurile Dacà recunoa$tem acest adevàr, ne va fi mai ugor sà iertàm gregelile pe care le percepem. Nu ne vom mai simfl obligafi sà etichetàm, sà evaluàm, si analizùm sau sà ne judecàm, pe noi sau pe alfi. Cànd nu mai simfim nevoia de a eticheta sau dc a fudeca, este mai ugor sà eliminàm dorinfa de a controla pi de a-i manipula pe ceilalli. Cunoscànd adevirata. naturi a rcalitagii, este posibil sà trecefi dincolo de suferinfà. Cànd treccli dincolo de suferin{à, îi aiutaliqi pe ceilalgi sà o depàgeascà. Prin faptul cà và continuati cllitoria càtre vindecare, îi aiutali gi pe ceilalli sà se viny'ece. Puteli începe sà và vindecafi prin observarea dependengelor voastre, fari si le judecali. Odatà ce v-a[i gàsit adevàratul sine,
'gr,u!@wwi
c@eegs';P@Mlultl,
I t.t.
ili-
Putt're, libertate si gratíe tlivin,i
odatice a{i devenit întregi, singura ,.îmhàtare" de care vefi mai suf'eri va fi cea datade conptienlapv;a, de Fiinqa purà. Drepù.Si{ù-a
ù
te
o.ma de necuno scut
î{r.s.inqafiec;rqiJqq4g$t gtgta*gpJ.ggr&S4le ss"i$aL
rsls
@
E.qgql_pJlsljci$alnue,asCe este cunoscutul? Cu-
noscutul este tot ceea ce s-a întàmplat defa. De îndatà ce spui ,,cunoscut", vorbegti de trecut. Cunoscutul este o amintire. Dar
cslu! el!9.-!91
ggEglt, voi Xà 4l_ati îLISSU!9Sgt - fldUHSt
inainte. totul este necunoscutril. De fant. tràiti si resnimoment E.3lÉ=l*É-aèIF...qrati în necunoscut tot timoul. d>,-' avand-doar imnresia cà este cur nE-+_+H cb3j:.jÈùi = È -.+.Fen:.:.^fi qg$IW. Iar ata$àndu-vade o impresie, de o iluzie, pierdeti contactul cu ceea ce este real gi începefi sà và temefi de ceea ce este trecàtor gi ireal, inclusiv de moarte. Majoritatea oamenilor se tem de necunoscut, cànd ar frebui mai degrabisà se teamà de cunoscut. SjJtàjg$ilg"zulg$gJ,
î!!g@ràsg6(Le$ju
jac&noarea.ge,guJslpr,@g=p_g13si
-qihd e. AÉqf gfqtg Jealit4e ffi-Kudgse sà JLu. t{,àgp îgrs.ea,{&.r-$lg"gu.1qg"y.4sr ryQtslÀlul, ?ff-se 19af? Càqd pfuim in necunoscut, suntem liberi de trecut. Cànd -lrDen 0e ()nce Daslm ln necunoscut. suntem ltmttafe. Dentru ca t.a i-t r*#FÈr È-@+#r !w! 'dÉ-*--.f*-+ |tdr -* ---.E+'sg! tdrlpo n i b i e.*---.EÈE!.--.É-F.aJSgcdglqt in f ieca re m r1 m e p t a*--+t:'"f I exr tlgqlc i +1 E=.j irffirfi!,4.".F*:,: -.É--Congtien[a purà este infinit de flexibilà qi e nelimitatà; aceLStL este natura Fiinfei, Gàndirea conditionatà este inflexigg[e. gu{uù{u
tu] .e$te
I
.
bila; ea este dependentà de ata$amentul nostru fatà de idei, nogiuni, credin{e. libertatea este experienta nelimitàrii. Cànd sun115
DEEPAK CHOPRA
tefi cu adevirat liberi, sunteti infinit de flexibili, în orice situa{ie. Flexibilitateavi di o stabilitate interioarà, pe care nicio altà experientà nu o poate umbri. Libertater implicà acgepturet de a,lisn sà vinà ceea. ce vine gi de alasa sà plece ceel ce pleaci. Libertatet înseamnà sà renunfafi la cunoscut gi sà avefi voinfa gi încredere n de a pàgi în marele necunoscut, în fiecare moment al vielii. Chiar gi cànd vine vorba de moarte, nu và gàndifi la moarte, nu và temeli de moarte, ci dou murifi în fiecare clipà. Cànd Sf. Pavel a spus: ,lAurili.fala de monrte", înfelesul era sà murifi falide trecut, în fiecare moment. Pàgili în cee ce se întàmplà chiar acum gi vefi muri atàt frla de trecut, càt qi fa@ de viitor. Dacà puteti face acelsta,acum, puteqi sà và depàqiti chiar gi teama de moarte.
viitorului
influenteze prezentul. $i nu làsa1i nici amintirile trecutului sà và influen(eze prezentul. Fifi neprihàni{i. Fiecare copil care se na$te este universul care se uità la sine însugi, cu ochi noi. Cànd và uitafi la univers cu ochi noi, muri[i faqide cunoscut. Dacà putefi sà ieqili din ràul memoriei gi condilionàrii gi sà vedefi lumea ca gi cum ati vedea-o pentru prima dati,în acest moment, putefi Nu làsa1i temerile imaginare ale
sà và
cÍeao lume nouà, în acest moment. Momentul de acum este un moment de putere, în care universul se iecreeazlpe sine. Sà và cufundafi în acest moment, înseamnà sà và cufundali în necunoscutul care devine cunoscut. Necunoscutul este sentimentul proaspàt al posibilità[ilor infinite. Este F'iin1a devenind, transformàndu-se, evoluànd. Fiecare clipà pe care o tràifi este o clipà plinà de posibilitàfi. Odatíce afi rupt lanlurile dependenqelor, putegi sà-i aplicafi propria realitrte, fiecàrui eveniment al vielii. În aceastà stare de libertate, nu mai suntefi împotmoligi în tirania unui tre116
cut imaginat sau in
team
de un
viitor anticipat. În aceastà stare
trlili adevàrul, frumusetea, bunàtatea gi armonia. Poetul Rumi spune: ,Jrloi sim{im, în acest moment, gustul eternitàfii". Depàgili-vateama de necunoscut, prin pàstrade libertate ,
ràa atcnliei asupra momentului prezent. Gustafi accst moment, ca pe un moment de eternitate
-
gi
vefi gusta experien{a libertàfii. J
InUI PRINCIPALN
Pentru a trài Si a practica libertatea: # Practicali con;tienfa centratà pe viatri gi pe rnomentul pre. ent.
S Observafi-và dependenfele, frra sile judecali. S Depàgi{i-vi teama de necunoscut.
(f npi Ce este
t
olut
II
graliq dioind gi cum o pot trdi?
GRATIE DIVINÀ:
Fluxulfara efort al existenlei; iubirea Si ajatonil care ne sunt oferite în mod liber.
'ifi-ralia
(5upur.
este fluxul lipsit de efort, al existenfei, care atunci cànd trài1i în armonie cu via1a, cànd rit-
murile propriului trupminte sunt în acord cu ritmurile naturii. A trài în grafie divinà înseamnà a,trliaceastlÍe Lcongtienfei, în care lucrurile se aflà într-o curgere, iar dorintele sunt împlinite cu ugurinfà. Gru[iaeste magicà, sincronisticà, concordantà 9i veselà. Este factor al norocului. Cum putefi trài în grlie? E simplu. Trebuie doar sà-i permiteti universului sà curgà prin voi, fàrà interferenfe. În mica bucatà de ADN curev-^creat trupul se aflà inteligentl c revà informeazà cà suntefi o fiinlà stràveche. Aceastà inteligenlà are o putere de organiztre infinità - pentru cà este aceeagi inteligenlà carc dirrieazi miscarca cosmosului. În fiecare moment, o sutà de trilioane de celule comunicà instantaneu una cu cealalti. Aceastà sutà de trilioane de celule provine dintr-o singurà celulà, nàscutà din informafia con{inutà în douà celule, care nu a trebuit sà se multiplice decàt de cincizeci de ori, pentru L úe'ùtoate celulele trupului. 118
Putere, libertate si gratia tlivinà
Sunte(i un miracol alevolufiei, un organism biologic delicat gi fragil - dar totupi tenace - pentru cà afi supravieluit unor
eoni de cicluri cosmice. Yoi sunteti ceea ce suntefi, întrucàt universul este ceea ce este. Universul este ceea ce este, deoarece voi suìteg ceea ce sunteti. Trupul pe care îl locuili poate sà pari ci este un bun al vostru - dar, în realitate, el apa\ine universului. ADN-ul fiecàruia contine codificarea experienfelor stràmogilor - atàtunani, càt gi din regnul animal. El contine toatà cunoa$terea care, pe cànd erafi un amfibian,v-ainvalat sà zburafi gi sà devenifi pasare - iar pe cànd era{i o primatà, v-a învàfat cum sà creafi limbajul, arta gi $tiinta, pentru a fi oameni. Trupul vostru se recicltjazà pe sine însugi, aducànd totugi ceva din cele vechi laÎiecare na$tere, astfel încàt cunoaqterea codificatà în înfelepciunea universului sà nu se piardà niciodatà. În acelaqi timp, el aduce gi o perspectivà nouà, pentru apnteaconstrui pe fundamentul celor vechi gi avioferi oportunitatea creativitàfii. Clipà de clipà, trupul sculpteazà un peisaj neural, care înregistreazi fiecare experientà a vielii. Chiar în acest moment, potenfialul creativ pe care îl actualiza[i în refelele voastre neurale converte$te memoria gi scopul în reaclii biologice. Cu fiecare respiratie, universul se naqte din nou, Se uità la sine însuqi cu ochi noi, dintr-o perspectivà nouà pi cu un sentiment proaspàt de mirare. Cunoscànd toate aceste a. tratati-va trupul cu venerafie gi grlii de el. Hràni{i-và trupul cu o atenfie iubitoare, I{rà^veli ni{i-l cu màncare sànàtoasà gi apà proaspàtà. Hrànifi-l cu prospefimea pàmàntului gi culorile curcubeului, pe care pàmàntul le oferà sub forma fructelor gi legumelor. Potolili-và setea cu apele pàmàntului, pentru a deschide càile de comunicare gi de inteligenfà, cure trec prin fesuturile gi vasele voastre de sànge. Respirali profund, pentru caplimanii sà và fie saturafi de aer. 119
DEEPAK CHOPRA
Facefi un legàmànt sà và pàstrali trupul neintoxicat
- atàt
fizic, cat gi emofional, Nu-l contaminati cu màncare Ei bàuturi moarte, cu chimicale toxice, cu relafii nepotrivite sau cu emotii toxice sub formà de mànie,teamà sau vinovàfie. Asigurafi-và cà
între[ine{i relalii sànàtoasÈ gi cà nu avefi resentimente sau pireri de ràu. Sinltatea fiecàrei celule contribuie, în mod direct, la sttrea,voastrà de bine, pentru cifiecare celulà este un centru de congtienfà, în cadrul càmpului de congtien[à care suntefi voi îngivà. Permitefi-i trupului sà danseze împreunà cu universul. Renun{a{i la toate constràngerile gi îngustimile con$tienfei voastre, pentru ca trupul sà se poatà relaxa în ritmurile universului. Mipcafi-và trupul, antrenati-l, [ine{i-l în activitate. Cu càt dansali mai mult cu universul, cu atàt ve{i sim{i mai multà bucurie, vitalitate, energie, creativitate, sincronicitate gi armonie. Iar cànd trupul và cere odihnà gi refacere, ascultali-I. Rabindranath Tagore sintetizeaza miracolul viefii. mai frumos decàt îl poate explica $tiin{a. El spune: ,r4cela$i curent al aielii care trece prin aenele rnele, noapte Si zi, trece Siprin lume Si, danseazd cupasi ritmici. Este aceeasí aiala care ràzbate, cu imensà bucurie, prinprafulpdmùntuhi, subforma nenunaàratelor fire de iarbà Si a ualurilor tumultoase de frunze Siflori. Este aceeasi uiald legd,natà în oceanulaielií Si al morlíi, înflux gi reflux. Simt ca membrele mele sunt superb construite, prin atingerea acestei lumi de uialà. Iar mànd,ria mea se naste din.fiorul uielii stràuechi ce danseazò,, în acest moment, în sà,ngele meut." Oceanele gi ràurile acestei biosfere sunt sàngele plin de via[i, carc circulà prin inima gi prin trupul vostru. Aerul este respiragia sacraavie[ii,c'Lreîi dà energie fiecàrei celule a trupu-
lui, pentru a trài $i a respira $i pentru aparticipa,la dansul cos120
Putere, libertate si grtttie divin,i
mosului. Sà ai experienla ,,fiorufu,i uielii strriuechi ce danseAzà, în acest moment, în súngete met,,înseamnà sà ai experienfa bucuriei, experienla conexiunii cu universul. Aceasta este experienla vindecàrii;este experientdde a fi întreg. lar aceasta înseamnà sà tràiegti in gralie divinà.
Experíenla Sí exercùtarea gralíeí Ascultali de în[elepciunea tru1tului ttostru Putefi trai acest momen| ca pe un fior alvielii stràvechi, care dunseazi în fiecare celulà a trupului vostru? pute{i în[elege, cu o profundà convingere, cà voi sunteli pàmàntul apt, fo, cul, aerul pi vidul din spafiu? Pute{i simti gi cunr)a$te toatc acestea,în profunzimile fiingei voastre? Daci da, atunci ascultati de înfelepciunea trupului. Trupul và vorbegte în mod constant, prin semnale de confort sau disconfort, plàcere sau durere, sau repulsie. ^truclie Cànd ascultafi nuanfele subtile ale senzafiilor trupului, accesati inteligenla intuitivà. Aceastà inteligen{à este contextnali, rcla[ionala, hrànitoare, holisticà gi înleleaptà. Inteligen{a intuitivà este mai exacta gi rnai precisà decàt orice existà în domeniul gàndirii rationale. Intuifia nu este un gànd;eaeste càmpul nonlocal dc informatie, carc và goptegte în ticereadintre gànduri. Agadar, cànd ascultali inteligenqa înnàscuti a trupului - ctre este un geniu absolut - I'oi tragefi cu ure_ cheala univers gi accesali informaqii pe cue maioritateaoamenilor nu lc pot acct sa. $tiinla a dovedit cà celulele trupului sunr holograme ale universului , ceea ce înseamn ci toatia informafia carc poate exista în univers este codificatà în structura oricàrei celule. Fiecare prte a unei hokrgrame con{ine, în sine, informatia între-
i
121
DEEPAK CHOPILA
gului - tocmai de aceea se gi numegte ,,hologramà". Intuitia nu e tltcevadecàt un nivel mai ridicat al atenfiei, care provine din familiaúzurea cu càmpurile informafionale ale trupului. Aceastà în fiecare celulà. lar daci informatie 't este codificntiholografic accesa[i pufin mai multà informafie, devenili, în raport cu standardele obignuite, intuitivi. Ascultali de înlelepciunea trupului vostru. Devenifi congtienti de senzafiile pe care le are el gi ve[i cunoa$te întregul cosmos - pentru cà Întregul cosmos este sim{it ca senza{ii ale trupului. În realitate, aceste senzafii sunt vocea spiritului, care vi vorbegte la cel mai rafinatnivel al simqirii voastre. Dacà îi acorda[i trupului o atengie mLriti,ve{iauzivocea spiritului, întrucàt trupul este un biocomputeÍ, cùre e în permanen{à conectat la sufletul cosmic. ltupul arc o capacitate de calcul ce poate sà cttprindà, instantaneu, infinitatea detaliilor cxre $eeuzà, fiecare eveniment al vielii. El are o orientare mereu învingàtoare gi rezolvitoate problemele, la un nivel mult nai extins decàt cel la care apare problema. Data.viitonre candva trebui sà luali o decizie, în loc sà încercafi s-o înfelegefi intelectual, fili atenli la senzafiile de confort sau de disconfort gi urmafi-và senza{iile intuitive. Înplegerea intelectualiaeste bunà - dar nu e întotdeauna, testuldefi nitival unei decizii corecte. Înainte de'dface o alegere, întrebafi.và trupul: Cum te simli în legaturà cu, acest luuu?Dacielvi dà un semnal de confort gi neràbdare, mergefi mai departe .Dacà vi di un semnal de disconfort fizic sau emofional, Îi1i atenti. Atunci cànd sunteli confrunta{i cu o situafie anume, întreba{i-và trupul dacà se simte confortabil sau nu. Dacà atunci cànd faceli cevl,senzl+iile lui sunt plàcute, înseamnà ca{iluatdecizia po trività. Dacà în trup LpLr senza[ii neplàcute, înseamnà cà nu e chiar cea mai bunà alegere. rz2_
Putere, liberttttc si grafie divinà
Cànd nu mai suntefi în armonie cu ritmurile universale, semnalul cate vL veni càtre voi va fi o senzatie de disconfort -
fie elfizic, mental sau emotional.Drcasunteti în armonie cu fluxul univepului, semnalul va fi o senzafie de confort, ugurinfà sau bucurie. Cànd sunteti rclaxafi gi và aflali în curgerea universului, de laobitaie a inimii la,altaexistà ceva ce poartà numcle de aariabilitate - o varia{ie natwnli, care însofe;te flexibilitatea naturii universului. E u6oarà, curgàtoare, iar sistemul nervos autonom este dominant. Dar cànd suntefi stresafi, cànd avefi
prea multà adrenalinà, inima bate ca nigte soldafi în marg fo\tt. Inima nu e doar o pompà; ea estc un organ care simte gi gàndegte. Dar, spre deosebire de mintea ralionala, ea simte gi gàndegte intuitiv qi creativ, cu iubire, compasiune, interconec-
tivitate gi inseparabilitate. Inima bate datorità unui aga-numit peacemaker*.Prcentakerul nu este doar o singurà celulà; este format dintr-o sutà de celule, care descarcà impulsuri elcctrice în acelagi timp, cu aceeagi frecventà. Fiecare celulà are un impuls electric , iat o sutà de celule trebuie sà descarce aceste impulsuri, într-un mod coerent, pentru a alcàtui pacemakerul. Cu càt existà mai multà flexibilitate gi variabilitate în inimà, de la o bbtaie la alta, cu atàt mai coerent va fi càmpul electromagnetic. Cànd se întàmplà acest lucru, la nivelul inimii, restul celulelor se vor alinia pi ele acelei cocrente, iar voi veti radia un càmp coerent de energie electromagneticà, sub forma aurei. Aura este doar coerenfa sau radian[a inimii voastrc. Voi radiali rcel crmp de energie càtre unirers, iar cànd accl càmp este coerent, vi aliniati cu elementele pi fo4ele universului. Odatacev-aliallturat acclui flux, fiecare intenlie pe care o avefi se aliniazi sau se sincronizeazi cu activitatea universului. Acest *
Stimulator cardiac, n.tr. 123
DEEPAK CHOP]
fapt este deosebit de puternic, deoarece activitateauniversului este propriul vostru sine interioî, clre provine de la un nivel mult mai profund al existengei. Agadar daciavetio ,,dorintà în
inimà", permitefi-i iryenfei sà vinà din profunzimile fiin{ei voastre, unde sufletul se localizeazi ca inimà. Concentrali-và atenfia asupra inimii, chiar gi temporar - iar dzcive{i simli iubire, compasiune, pace, armonie sau veselie, Lcelstava crea un càmp electromagnetic coerent. Apoi, permite{i-le impulsurilor sà iasà
din inimà, din profunzimile fiinfei, iar dorin{a îpi va diri-
jzpropriaîmplinire.
Filí mereu conEtìenlù de ínteríoruluí trupulai Singura cale de a cunoa$te o persoanà sau orice altceva, în aga-numita lume exterioarà, este prin simlirea propriului trup. Dezvoltagi, deci, o relaliebrzatà, pe simturi, cu trupul vostru, pàstràndu-và tot timpul con$tienp interiorului acestuia. Lafiecarc interactiune cu o altà perso ani, figi atenfi la trup. Cànd và uitaqi la ceilalli, simti{i-và trupul. Cànd îi ascultali pe ceilalli, simfifi-và trupul; ascultali cu întregul trup. Simfi{i-l ca un singur càmp energetic de inteligen{à: viu, vibrant, vesel. Locuifi-l pe deplin, aducàndu-và congtienfa îniuntrul sàu. Fi{i vii în trupulvostru. Simlili prezen[a spiritului. Intra{i în comuniune at prezenla, spiritului din trup. Cànd sunte{i centrafi
în trup, cànd spiritul vostru locuiegte pe deplin în el, locuili în întregul univers. Ràmànefi acorda[icu trupul, fiind congtienti de modulîn care dansafi cu universul. Cànd mergegi pe jos, figi conptienqi de pagii pe care îi face{i. Cànd stali jos, fifl con$tienfi cà gedeli. Cànd respirafi, fiti con;tienfi cà respirati. Aceasta este con$124
tienfa centrata pe viaqi, a nìomentului prezent. Exersali pànà cànd ràmàne{i ancora{i în aceastà congtienfà - gi faceli din asta o obipnuinlà. În scurt timp, vefi vedea cà, în dansuluniversului, nu voi sunteti ceri care pàqi1i - pàgirea vine de la sine. Nu voi i stafiios - acest lucru se întàmplà de la sine. $i nu voi respira[i Fiinla unicà respirà prin voi.
Dali atenlìe rítmurùlor proprùuluí trup-mínte
Eì
ciclurìlor
ci îngelegeli acum, chiar gi din punct de vedere qtiintific, cà trupul vostru este, în sine, un întreg univers. El cste Poate
dansul universului. Agadar, simplul fapt de a và spune voua înSiví: Trupul meu este dansul uniaersului, este unul dintre celc mai importante lucruri pe care le putefi face. Dacà înplegeti natura mecanic-cua nticà, atrupului-minte, vefi înfelege cà trupul nu este altceva decàt vibraqii ale càmpului unificat, ce se concretizeaza în moleculele ce và alcàtuiesc trupul. El este, pînil.a urmà, doar vibralie, iar vibralia lui trebuie sà se potriveascà vibrafliklr care alcàtuicsc universul. Aceastà potrivire - sau intrare într-un raport ritmic - poarti numele de antrenare.
Antrenarea a fost descrisà, inifial, de càtre un fìzician care nretlizatun experiment interesant, cu cinci ceasornicc. Fiecare ceasornic avea càte un pendul similar gi fiecare pendul a fost pus în mipcare, în momente diferite. Dupà aproximativ patru ore, pendulele au început sà influen{eze ritmul cardiac, undele cerebrale, presiunea arteúarli, contrac{iile abdominale gi nive-t' lurile hormonale asociate cu stre$ul, ale celor de làngà ele.' Atunci cànd ascultali muzica, preferrti, farmacia trupului se-' cretà endorfine
-
compuEii naturali care seamànà cu morfina: 12.5
DEEPAK CHOPRA
sau opiumul. Cànd ascultali o astfelde muzicà, farmacia trupu-
lui genereazà gi neuropeptide vindecltoare. $i simpl vàzului và influen{eui,inmod profund, trupul. Cercetàrile auuútat cà informaliile preluate pe cale vizualà pot influenqa ritmul cardiai presiunea arteriala,hormonii de stres pi aga mai departe. Atunci cànd privifi un peisaj natural - o pàdure, un apus de soare sau un curcubeu - undele cerebrale aruti nipte tipare diferite de cele care apar în momentulîn care privifi un peisaj urban, o fabricà industrialà sau o parcare cu mapini. Simful mirosului constituie gi el un mod puternic de a trezi o senzalie plàcutà în trup. Mirosul unui trandafir sau orice alt parfum pe care îl agreafi, poate ev
Putere, libertate si gratie divinà
Da1 daci suntefi atenfi la ritmurile gi ciclurile trupului-minte - gi dacà ajungefi sà cunoa$teli ceva mai bine, ritmurile cosmice - vedefi cà và putefi sincroniza ritmurile trupului cu ritmurile universului. Nu trebuie sà ffli expe4i la'dSa ceva - fif, pur;i simplu, aten[i. Observali cum và simfifi în diferite momente ale zilei gi în diferite momente ale lunii, în funcfie de ciclul lunar. Privili cerul gi observafi ciclurile lunii. Dacà citi{i zinrul,observa{i cànd gi cum và fluctueazà stlÍeade spirit. Simtiti-và trupul gi vedeli ce legàturà ueeazi cu fiecare anotimp al anului. Înlelegerea acestor ritmuri và poate fi cu adevàrat de folos - însà e bine sà refinefi gi informafiile urmàtoare. Între orele gase qi zece dimineafa gi între gase gi zece searl,:. trupul este hipometabolic - adici se aflà în faza de metabolism scàzut. În iurul orei gase dimineafa gi gase seara, încercu+i si petrece{i timp în ticerc,ldeal ar fi sà meditafi în prima p^rte a'' acestei faze onre gi sà faceli exercifii în a doua iumltate a ei mai ales dacipracticafi gimnastica, pentru a pierde din greutate.
Între zece dimineafa gi douà dupà-nmiaza, metabolismul este cel mai activ. Acesta este momentul cànd e bine sà màncafi masa principalà, pentru cà trupul va metaboliza,mult mai bine màncxea.Între douà gi pase dupi-amiaza este o perioadà bunà sà fili activi, sà deprindefi noi aptitudini mentale sau sà facefi efortfizic.Între douà gi gase dimineafa, este o perioadà bunà de aayeavise. În jurul orei $ase seara - gi, de preferat, înainte de apusul soarelui - e bine sà cinafi. Ideal e sà màncafi ceva ugor gi sà làsa1i un interval de douà-trei ore între cinà gi somn. Încercali sà adormili pe la ora zece sau zece gi jumàtate seara, întrucàt Lcestleste somnulcel mai bun. Acestea sunt nigte sugestii debazi - dar, de îndatà ce începeti sà và sincroniza{i ritmurile personale cu cele cosmice, corpul începe sà se simtà altfel. Este plin de vitalitnte gi nu mai .
1)7
DEEPAK CTIOPTI.A
obosegte atàt de ugor. Sim{iqi ca avelí mai multà energie. Începefi sà tràifi în acea,stalre de congtienla, cànd,totul curge cu ugu-
rinfà prin viafa voastrà. Iar atu_ncicà.pd totul curge cu ugurinfà, Y trài1i intr-o stare de Sàhàfatea vibrantì nu înseamn doar lipsa bolii - este o bucurie pe care ar trebui sà o simfifi întotdeauna. Este o stare de bunàstare pozitivi,care nu e numai fizici,ci gi emofionalà, psihologicà gi, într-un final, chiar gi spiritualà. Tehnologia nu và va face si fif sànàtogi . Ceea ce vivaface si fifi sànàto$i este sà và armonizagi cu fo4ele universului, sà intrafi în comuniune cu nutuÍa',cu sufletul vostru gi sà petreceti momente de tàcere gi de ,solitudine. Trupul nu e doar un sistem de menfinere a funcliilor vitale - el este expresia sufletului, aflatincàlitoria,sade evolufie. Trupul este templul sacru, unde v-afi oprit pentru càteva momente, în càlàtoria voastrà cosmicà. Pàstrati acest templu curat gi pur. Ascultafii strigàtele de plàcere - gi chiar de extaz. Suntefi copiii privilegiali ai universului, ia4 deocamdatà, aceasta este locuinfa voastrà. Caruvana viefii se va opri gi în alte locuri, în alte momente.Yiaflaliîntr-o càlàtorie de vindecare gi de transformare - iar gansa de aface încà un salt cuantic de creativitate, existà chiar acum.
Satl^e.
'i
i
*
Inur
PRTNcTPALE:
Pentru a trài experienla graliei diuine
S Ascultagi
#
Si a o
manifesta:
de înqelepciunea trupului.
Fifi mereu congtienfi de interiorului trupului
S Dali atenfie ritmurilor
gi
trup-minte
128
ciclurilor propriului
Ontrrilrrlrrt
ll
Infinitul ,,Vd,nturile graliei diuine suflà mereu; Depinde de noi daca le lasàm sd, ne umfle pónzele."
lQaruakrrilnna
:7;and nepo tLmelavelpatru .\l521g pe plaií. Era o noapte
ani, am luat-o la o plimfrumoasà, iar stelele gi
luna stràluceau pe cer. M-am întors citre ea gi iam spus: ,,Tara, te iubesc atàtde mult!"
Imediat ce am terminat propozi{ia, eLm-Lîntrebat: ,,Càt de mult?" Am spus: ,,Ei bine, te iubesc mai mult decàt stelele pi luna". Din nou, imediat ce am terminat propozifia, Tara m-a în-
trebat:,,De ce?" Am spus: ,,Pentru cà de acolo ai venit".
lar eam-a întrebat: ,,Cum?" M-am gàndit pufin: nu Stiu dacà pot sà-i explic acest lucru, dAr o sd încerc.,,$tii, Tara; cànd mànànci fructe gi legume, lumina soarelui este cea cùre acreatmànctre pe care o mànànci tu. Iar cànd mànàncimàncarea, folosegti lumina stelelor, pentru a-f forma trupul, pentru cà totul provine din Luminà. Egti o fi in$ de luminà; trupultàu este fàcut din Luminà." Apoi am mai 129
DEEPAK CHOPRA
avut un gànd gi i-am spus: ,,Chiar gi ochii tài sunt fàcu1i din [uminà. Stelele i-au fàcut, pentru a se putea vedeape ele însele." Tara t ràmas pe gànduri, tàcutà pentru prima datà,. Daq
pe cànd plecam depe plajà, a spus: ,,Bunicule, uità-te în sus. Stelele vor sà se vadà pe ele însele." Este adevàrat. Fiinfa infinità, cóntecul unic care este uni versul, se migcà, respirà gi se uità la ea însàgi, prin trupul vostru. Universul se prive$te pe sine însugi, ca fiind stelele. Universul se privegte pe sine însugi, ca fiind scaunul pe caîe sunteli a1ezl1Li. Universul se privegte pe sine însugi, ca fiind eu gi se privegte pe sine însugi, ca fiind voi. Noi suntem ochii gi urechile universului. Universulse privegte, se gustà, se miroase, se simte pi se aude pe sine însugi, în atàt de multe feluri, prin intermediul fiecàrei creaturi - printr-o albini, printr-o pasàre, printr-o antilopà, printr-un fluture. Daciagiputea^veapufin din sentimentul cà universul se exprimà pe sine, prin voi, afi fi un suport mai bun al acelei expresii, Nu existà ceva ce nu putefi fi, sau face, sau avea, dar trebuie sà và dalilao parte din cale - voi sau ceea ce gàndi1i cà sunte[i. E vortra doar de o schimbare de atitudine, atàt. Permitefi-i numai universului, infinitului, sà se exprime pe sine prin voi, sà se gàndeascipe sine prin voi, sà se tràiascà pe sine prin voi. La nivelul cel mai profund al fiinqei voastre, sunteti deia puternici gi liberi. Cànd inteligenta universalà curge prin noi, firi interferenfe , vinla noastrà se desfàgoarà firi ef.ort. Aceasta este experienfa grafiei divine. Prin trupul-minte, voi creafi pi materializafi lumea obiectelor gi a evenimentelor în spafiutimp. Prin intelect, voi creafi gi materializali lumea ideilor. Însà doar prin suflet puteti crea gi trài experienfa unei lumi a puterii, libertà1ii gi gra[iei. 130
Putere, Iibettate gi gratie divittà
În profunzimile fiinlei voastre se aflà Lumina Fiintei pure, a iubirii pure $i a bucuriei pure. Dacà trài! din aceste profunzimi, vi se deschide o lume nouà. Iar acezstilume este nelimitata, infinità, eternagi vesclà. Aceastà lume poate fi gi lumea voastià - dacivrefi acest lucru. în aceastilume, nu ."irt,i u miti aputerii, libertà1ii gi gra{iei. Îngelegeli ideile acestei càr!i, urmafi sugestiile gi veli dezlega misterele propriei existente. Cine sunte[i? Ce ureli? Sà cunoagtefi ràspunsurile la aceste întrebàri, înseamnà sà và cu_ noa$teti adevàratul sine. Odatà ce v-ati cunoscut adevirúul sine, vefi cunoa$te adevúratafericire, îmbitareacu iubire, spiritul care curge în esenfa lui purà - natural, nelimitat, plin de mis-
li
ter, magie pi aventurà. Fericirea îgi are locul în tàràmul spiritului. A gàsi fericirea înseamnà a và gàsi sufletul. A và gàsi sufletul înseamnà a trài
din sursa fericirii permanente. Aceasta nu este o fericire datoratà unui motiv sau altuia - care nu ar fi decàt o altiformide suferin!à. Aceastà fericire este adevàr*abexitudine gi và va fi aproape, oriunde veli merge.
ANEXA Vechea gi noua paradigmd
.in tabelul urmàtor sunf. ilustrate ;fltà1ile vechi
càteva dintre modal-
noi de a ne percepe pe noi îngine gi lumea în care tràim. Cu ajutorul gtiinfei, pàgim într-o nouà partdigmi, nu numai a trupului-minte uman, ci gi a interpretirii pe care i-o gi
dàm naturii înse;i. Aceastà schimbare în gàndire ne permite sà privim trupul-minte cape o expresie a unei totalità9i. Paradigma nouà
Paradigma veche Superstifia materialismului susfine cà suntem sepafall ^t^t faqide sursa noastrà, càt gi între noi.
Càmpul unificat al congtienfei
pure sustine cà suntem conectali atàt la sursa noastrà, càt $i între noi. Lumea este alcàtuità dintr-un
Lumea este alcàtuità din materie, càmp de inteligen{à unic. fundavizibili 9i solidà;i din energie, mental gi nonmanifest, care se
invizibilà gi nonmaterialà.
manifestà prin infinita diversitate a universului.
Experienfa senzorialà - ceea ce putem vedea, auzi, mirosi, gusta sau atin$e - este testulfundamental al realità{ii.
Càmpul de inteligen{à tràit ;ubiectiv este mintea; acelaqi ràmp, tràit obiectiv, este lumea
lbiectelor materiale.
uDlectele ,,sollde" nu sunt deloc solide, nici nu sunt separate unul de celàlalt, în spa{iu $i timp. Obiectele solide, sau gràmezile de materie vizitrile, sunt separate Obiectele sunt puncte focale sau una de cealalti, în spaliu qi timp. concentràri ale inteligenfei, în interiorul càmpului de
inteligen$. 132
Putere, Iiberl.tte si gratie tlivinà
Paradigma nouà
Paradigma veche
Mintea gi materia sunt. în esenta lor, asemànàtoare. Amàndouà sunt produse ale càrnpului de con$tientà purà, care concepc qi
Mintea $i materia sunt entitàti sepatate, independente una de
ceìlalrà.
construiegte întrcaga lume.
Irupul
Con$tienta infinità creeazi cumva mintea; iar apoi se exprimà ca trup. Trupul-minte este însupi càmpul de conqtien{à purà.
este un mecanism fizic,
care ainvalat cumva sà gàndeascà.
Fiintele umane sunt intercOnectate, în mod inseparabil, cu tiparele de inteligen{à din întregul Fiinfele umane sunt entitàti precise ale cosmos. La cele mai fundamenizolate,cu linite tale niveluri ale naturii, nu existà trupului. lirnite bine definite, între trupul nostru personal gi univers. lTupul-minte uman este un tipar Trupul uman este alcàtuit din le energie schimbàtor gi pulsatil, materie înghe{atà în spaliu gi rare se rc-creeazi pe sine, în mod timp. tonstant. Nevoile noastre sunt interdepenNevoile noastre sunt separate de dente 5i inseparabile de nevoile nevoile altor fiinte vii.
altor fiinle vii.
Lumea exterioarà este realà, pen-
Lumea exterioarà Ei lumea interioari sunt proiec{ii ale l'iinqei
tru cà e fizicà,.Lumea interioarà unice. sursa intrcgii crcatii. nu e realà, pentru cà existà doar Amàndouà sunt tipare ale milcàrii energiei, înàuntrul în imaginalie. congtien{ei infinite. Superstifia materialismului sustine cà tràim într-un univers local.
Càmpul unificat al congtien{ei pure sustine cà tràim într-un univers nonlocal.
13i
DEEPAK CHOPRA
Paradigmaveche
Paradigma nouà lotul m cosmos este nonlocal, cee ce înseamnà cà nu îl putem
Localizareaîn spafiu este un fenomen absolut.
localiza aici, acolo sau oriunde.
Localizareaîn spatiu este o chestiune de perceplie. Aproape Localizareaîn spafiu este o reali- sau departe, sus sau jos, est sau tate independentà de observator. vest, toate acestea sunt adevirate, doar din punctul particular de vedere al observatorului. Mintea gînditoare este o parte a unui vast càmp de inteligenfa Mintea gànditoare este lo calizati nonlocalà, care se extinde mult ìn creier, iar inteligen{a trupului dincolo de limitele cosmosului. este localizatà în sistemul nervos
Inteligen[a trupului vine din acelaSi cîmp nonlocal.
Supersti{ia materialismului
;usfine cà tràim într-un univers remporal.
timpul este un fenomen absolut.
lìàmpul uniticat al congtien{ei pure susfine cà tràim într-un rnivers atemporal. l'impul este un fenomen relativ. Fizicienii nici nu mai folosesc termenul de ..timp"; ei folosesc termenul de,,continuum sDatiu-timD".
timpul este local, màsurabil
gi
,imitat.
Timpul este nonlocal, nemàsurabil gi etern. Faptul cà îl putem localiza este doar o noliune, un afiefact perceptiv, dependent de calitatea atentiei noastre. Nu existà trecut sau
lamenii sunt inclu$i într-o vastà 7ànza a timpului, care include :iecut, prezent gi viitor.
viitor, atunci
înainte gi dupà; nu existà decàt momentul etern. pi acum,
Eternitatea se extinde înapoia gi inaintea fiecàrui moment.
134
Putere, libertate si gratie divinà
Paradigmaveche
Paradigma nouà l lmpul nu exlstà decat în mintea
limpul existà independent de obsertator.
ohservatorului. Timpul este un concept. un dialog intcrior. pc care îl folosim pentru a ne explica percep{ia sau experienla schimbàrii.
înmmplà pe rànd. prin raporfunclioneazà Lumea
Lucrurile t:ur
se
i cauzi-efect liniare.
lbtul
se întàmplà simultan gi totul este corelat qi sincronizat instantaneu cu totul.
Felul în care interpretàm expeFelul în care interpretàm experienla timpului nu are niciun efect asupra fiziologiei noastre.
Superstifia materialismului susfine ci |.Jlim într-un univers ohiectiv.
afaÍl" este complet independentà de observator. Lumea ,de
rienta timpului produce modificàri fizirilogice în trupul nostru. Entropia gi îmbàtrànirea sunt, în partc, expresia felului în care metab
Tràim într-un univers participaJbservarea este un fenomen tiv. Învàtàm sà interpretàm rutomat. Simturile noastre sunt lumea prin simturilc noastre, iar :apabile sà interpreteze o rcalitatr acest fapt dà nagtere experbiectivà, într-un mod obiectil'. rienlelor noastre perceptive. Lumea interioarà gi lumea exte- Lumea interioarà gi lumea exterioarà sunt dependente de relati rioar apar simultan, independ-
i
ile noastre, de mediu, de situaliile gi circumstanlele care ne inconjoarà.
ent una de cealaltà, în funclie de nivelul de vibragie a al spiritului nostru.
l-t-a
DESPRE
VMANTA
\*yiedanta, una dintre ele mai vechi sisteme filosofice iY.idin lume, are labaziYedele gi Upanigadele, care sunt cele mai timpurii gi mai sacre scrieri ale Indiei. Considerate de
mulli istorici drept cele mai vechi texte ale omenirii pàstrate pànà în pîezent, despre aceste scrieri s-a spus ci ar fi fost mai degrabirevelate de càtre Dumnezeu decàt create de oameni. Cuvàntul ,,vedl" înseamnà cunoa$tere, iarVedele sunt socotite ca existànd încà de la începutul creafiei. Cu secole înainte de a fi scrise, Vedele au fost transmise pe cale orali, de la maestru la ucenic, sub forma unor versuri precise, incantate în tipare exacte ale unei game tritonice. Vedanta spune cà, adevirata noasffi naturà este divinà. Sinele divin este realltrtea fundamentalà gi sursa a tof ceea ce existà, iar înfelegerea acestui faptla nivel de experien{à este felul Vedantei. Veneratà pentru înf elepciune a ei eterni, Vedanta este o filosofie atemporulà,, ce exprimà esen{a tuturor religiilor gi a doctrineloi spirituale.
136
DESPRE AUTOR ffieepat
Chopra este un lider renumit în întreaga lume,
lZrn domeniul sànàrà{ii holisrice pi al potenfialului uman. Este autorul unor best-seller-uri internationale gi programe audio ce acoperi fiecare aspect legat de minte, trup qi spirit. Càrtile sale au fost traduse în mai mult de cincisprezece limbi. iar turneele sale din lumea întreagà promoveazú. plcell sinitateagi bunàstarea. Este fondatorul Ei directorul Centrului Copra din Carlsbad, California. Pentru o listà completà a cà4ilor qi programelor sale audio, sau pentru informa{ii despre seminarii qi alte evenimente, và rugàm sà vizitafi: www.deepakchopra.com., iar pentru cele publicate in limba romànà, de editura For you, intrati pe siteul editurii For You www.editura-forvou.ro
'k#é"ge À
:l:
"-4es ".t
I a.i
4É
:.;;
''.:'à,
'
-''.#
i
P
Ghopra
autorul càrfilor Cartea secretelor, Vindecarea sufletului de fricà gi suferintà
&r, : .:{-.*€ iF
Deepak
..,.
+ '
-
b"q-ctr é* :è* .&
*e',
s'5
*€ J"é **é =*.* -., -.*? ** ''- 'è€''; ? i: * "$*-
;$;. =...rj
t
':*d
?uters,
t,
*.È &€ s.,- a : à
-.+e
=*--*u ft
7=
a*
.'ai+='
,É&
libertats
tg(ú,úie
fc
diYhí
.
..1
i
,;j
,'4
'
Sà ne hrànim din sursa
fericirii veSniceÉ'. ,€ iI : % *-@ €€
i
t*+
* l
.4- .
.-i
=4#iry :*
I
gé
;ÉsF@-Èi@
ru '@+ ii
-1 *-
'&qq
În cartea Putere, libertate Si gralie divinà, Deepak Chopra se apleacà asupra
ff'
:g "ff'.s uw .'#
1.
misterului existen{ei !
$i a
importanlei
acesteia, pentru ve$nica noastrà càutare a
fericirii. Cine sunt eu? De unde am veniî? Unde
mà voi duce cónd voi muri? Chopra se folosegte de vechea filosofie a Vedantei qi de descoperirile gtiinlei moderne, pentru a ne ajuta sà ne în{elegem gi sà ne tràim adevàrata naturà, care este un càmp
al
conqtienlei pure. Dacà ne în(elegem
adevàrata naturà, începem sà tràim din sursa fericirii permanente - caîe nu e o simplà fericire, ce are o cauzà sau alla,ci este adevàrata fericire interioarà. Dacà qtim cine suntem cu adevàrat, nu mai interferàm cu inteligen{a înnàscutà a cosmosului. Dimpotrivà, îi permitem universului sà curgà prin noi, ftrà efort, iar vielile noastre sunt pline de putere, libertate gi gratie divinà. Deepak Chopra este o autoritate bine cunoscutà în domeniul vindecàrii minte-corp, autor al mai multe de 55 de càrli gi fondator al Chopra Center for Wellbeing. Càrfile lui au fost publicate in mai mult de 35 de limbi. Càrlii Secretelor i-a fost acordat marele premiu, în cadrul Nautilus Book Awards, în 2005. Alte càrfi scrise de Deepak Chopra sunt: Calea spre iubire, Wndecarea sufietului defricà Si suferinlà, ÎntinereEte Si tràieEte mai mult, Waqà dupà moarte, Pacea este calea, Cele Eapte legi spirituale ale succesului, Cum sà-L cunoqti pe Dumnezeu gi multe altele. www.chópra.com
Pre!: lS lei
;"=\g
,ilillrililLrltililltttililil
ÈdinilaFtrIst
:978-973.170{
