PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE FABRICATIE A TRANSFORMATORULUI DE MICA PUTERE
Cuprins: 1…Date 2…Introducere 3…Rolul transformatorelor electrice 4…Clasificarea transformatoarelor electrice 5…Constructia transformatoarelor 6…Transformatorul de mica putere 7…Tehnologia de realizare 8…Proiectarea transformatorului monofazic de mica putere 9…Metodologia de proiectare 10..Proiectarea transformatorului de mica putere
Date:
tensiunea în primar U 1=220 V;
frecventa retelei f=50 Hz;
inductia magnetica maxima Bmax=1 T;
numar infasurari secundar: 2
•
U21=40 V ( I 21= 0,6 A);
•
U22=4 V ( I22=0,7 A);
tipul bobinajului : cu izolatie între straturi ;
Introducere Datorita calitatilor deosebite ale energiei electrice in ceea ce priveste producerea, transportul si distributia , cat si multiplelor posibilitati de utilizare a acesteia , ea este indispensabila dezvoltarii economice si civilizatiei moderne , revolutiei tehnico-stiintifice contemporane , imbunatatirii nivelului de trai al oamenilor . In toate domeniile vietii economice si sociale , electricitatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizatiei , prin modificarea proceselor tehnologice , mecanizarea si automatizarea
in toate domeniile activitatii omenesti , in sistemul de informare , tehnica de calcul , iluminat etc. Producerea energiei eletrice se realizeaza în centrale electrice , prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimica a combustibililor , enegia potentiala a apelor , energia atomica , energia eoliana etc.). De la centrale , energia electrica este transportata pe linii electrice pana în apropierea de marii consumatori (orase , platforme industriale etc.) , de unde este distribuita la statii de transformare situate cât mai aproape de centrele de greutate ale marilor consumatori . De la aceste statii se alimenteaza posturile de transformare , unde se gasesc racordurile la tablourile de alimentare a receptoarelor. Aici intervin transformatoarele : ele transforma tensiunea de la resea (220V) in alte tensiuni mai mici la care se alimenteaza diferitele aparate casnice sau industriale. Transformatoarele pot fi : •
•
coborâtoare de tensiune ridicatoare
Rolul transformatorelor electrice Transformatorul electric este un aparat electromagnetic constituit din doua sau mai multe infasurari imobile , intre care au loc un transfer de energie electrica si care modifica parametrii puterii electromagnetice transferate de la o retea primara de curent alternativ la o retea secundara tot de curent alternativ . Mai departe curentul alternativ este tr 626h79g ansformat in curent continuu cu ajutorul unor dispozitive denumite redresoare electrice. In procesul de producere , transport si distributie a energiei electrice se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic . Altfel , se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice, tensiuni înalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distributia la consumatori .
Transformatorul are rolul de transforma parametrii energiei electrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului si uneori numarul de faze) dupa necesitati.
Clasificarea transformatoarelor electrice: Dupa domeniul de utilizare : transformatore de putere, pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice ; •
transformatoare de mica putere, cum sunt transformatoarele de siguranta, de izolare, de separare, de comanda, de alimentare etc. ; •
transformatoare cu destinatie speciala, pentru retele cu conditii deosebite de functionare , de exemplu , pentru retele si instalatii subterane miniere , navale etc.; •
transformatoare cu constructie speciala, de exemplu, pentru redresoare, pentru cuptoare electrice, pentru sudare etc. ; •
transformatoare de masura, pentru conectarea indirecta a aparatelor de masura la tensiuni si curenti mari. •
Dupa numarul de faze : •
monofazate;
polifazate ( între acestea ,transformatorele trifazate sunt cele mai utilizate); •
Dupa modul de racire : transformatoare uscate, a caror parte activa se afla într-un dielectric solid (rasina, nisip) sau sunt racite cu un gaz.Când gazul •
de racire este aerul se numesc transformatoare în aer , racirea facându-se fie prin circulatia naturala a aerului fie prin circulatie fortata cu ajutorul unui ventilator; transformatoare în ulei, care sunt cele mai utilizate. Partea activa a transformatorului (miezul si înfasurarile) este cufundata in ulei special de transformator , într-o cuva de tabla prevazuta la exterior cu elemente de racire (ondule, tevi sau radiatoare) .Uleiul are rol de izolant dielectric si de agent de racire , transportând caldura de la elementele active la elementele de racire. •
Circulatia uleiului poate fi naturala (datorita diferentei de densitate a uleiului rece de la fundul cuvei fata de uleiul cald din partea superioara) sau fortata ,cu ajutorul unei pompe. Racirea suprafetei exterioare a elementelor de racire poate fi cu circulatie naturala a aerului, cu cu circulatie fortata prin suflare cu aer , sau cu apa. Protectia contra atingerilor accidentale, patrunderii corpurilor straine in interior si protectia contra patrunderii apei sunt simbolizate ca la motoare, tipuri de protectie cele mai utilizate fiind: IP00, IP20, IP30,IP43, IP44, IP45.
Constructia transformatoarelor : La transformatoarele de putere (ex. tr.de putere trifazat in ulei), partile componente sunt: •
•
circuitul magnetic; înfasurarile(cea de joasa si cea de înalta tensiune);
•
schela;
•
cuva din tabla de otel;
•
comutatorul de prize;
•
conexiunile de la infasurari la comutator si borne;
•
capac,care închide etans cuva;
•
conservatorul de ulei;
•
alte parti anexe: filtru de aer, releu de gaze, termometru etc.
La transformatoarele de mica putere , partile componente sunt: •
carcasa electroizolanta;
•
bobinaj;
miez feromagnetic, din tole de tabla silicoasa(format E+I, U+I, I, L),din benzi (cu coloane, in manta, toroidale); •
sistem de strângere a miezului magnetic si de fixare a transformatorului de sasiul aparatului electronic( tr. cu manta sau cu prezoane); •
Fig.1 Transformator cu manta
Fig2. Transformator cu prezoane
Tipurile si caracteristicile transformatoarelor mici: Aceasta grupa cuprinde transformatoarele uscate, monofazice si trifazate cu puteri nominale între 16 VA si 10 kVA. Printre acestea, cele mai importante tipuri sunt :
transformatorul de separare, care alimenteaza un singur consumator cu tensiune având valoarea aproximativ egala cu cea a tensiunii retelei si realizând ca masura de protectie separarea electrica a consumatorului de retea; •
transformatorul de comanda, care are o infasurare primara si una sau mai multe înfasurari secundare, separate între ele , destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalatiilor electrice de automatizare si care realizeaza separarea electrica a circuitelor de comanda fata de retea •
transformatorul de alimentare, destinat racordarii la retea a receptorelor, a amplificatoarelor, aparatelor de telecomunicatii, redresoarelor etc. El are una sau mai multe înfasurari secundare, dintre care una poate fi pentru o tensiune mai mare decât cea de la retea; •
transformatorul de izolare, folosit pentru transmisia de energie intre retea si un aparat având potentiale foarte diferite, tensiunea de izolare fiind determinata nu numai de tensiunea nominala a transformatorului (de exemplu, transformator pentru tuburi Röntgen); •
transformatoare de siguranta, pentru racordarea la retea a unor consumatori mici (unelte de mâna, lampi portabile, aparate medicale etc.) cu o tensiune mica, ca masura împotriva tensiunii de atingere periculoase. La transformatoarele monofazate tensiunea secundara nu depaseste 50V, iar la transformatoarele trifazate 34V(intre faza si nul); •
Din punctul de vedere al protectiei împotriva tensiunilor de atingere periculoase, transformatoarele mici se împart in: transformatoare de clasa I de protectie , care au cel putin o izolatie functionala (izolatia intre infasurari si între infasurari si miez), o borna pentru legarea la nulul de protectie si o borna pentru legarea la pamânt; •
transformatoare de clasa a-II-a de protectie , care au partile metalice accesibile, daca exista, separate de partile care pot fi puse •
sub tensiune în cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu, miezul) printr-o izolatie suplimentara numita izolatie de protectie.
Transformatorul de mica putere : Transformatorul de mica putere monofazic este o componenta prezenta în majoritatea schemelor de alimentare, a aparaturii electronice de tip stationar. El este destinat sa modifice valoarea curentului si a tensiunii, de la nivelul oferit de retea circuitului primar, la nivelul sau nivelele necesare în circuitul sau circuitele secundare. Transformatorul ofera în plus si izolarea galvanica fata de reteaua de curent alternativ, a sasiului aparatului electronic în care este încorporat, asigurand electrosecuritatea persoanelor care îl manipuleaza.
Tehnologia de realizare :
Realizarea unui transformator de retea monofazic, de mica putere, implica urmatoarele etape tehnologice: a) obtinerea tolelor, din tabla de ferosiliciu (STAS 673-60) ,
în matrita;
prin stantare
b) tratamentul termic al stantate (recoacerea la temperatura de cca. 850 0
C, urmata de racirea lenta), pentru detensionare mecanica si refacerea proprietatilor magnetice, afectate de procesul de prelucrare mecanica; c) realizarea carcasei , prin injectie de material plastic în matrita sau prin
montaj din elemente constituente specifice, obtinute în prealabil prin stantare, din prespan, textolit, pertinax, steclostratitex, etc.; d) bobinarea infasurarilor, pe carcasa obtinuta anterior, cu
ajutorul unor masini de bobinat semiautomate sau automate, utilizând conductori din cupru izolati cu email (STAS 685-58);
Bobinarea transformatoarelor de retea se poate realiza, în functie de cerintele tehnico-economice impuse, in doua tehnici: -”fara izolatie între straturi” -”cu izolatie între straturi” În primul caz se bobineaza in urmatoarea ordine: 1) înfasurarea primara; 2) se introduc consecutiv doua straturi de folie de izolatie ”trafo” (hartie speciala parafinata sau folie de poliester, cu grosimea de 30 ÷50µm); 3) prima înfasurare secundara, urmata de introducerea unui strat de izolatie, etc.; 4) întreaga bobina se mai izoleaza in final si la exterior. In cel de-al doilea caz, se introduce câte un strat de izolatie dupa fiecare strat de spire bobinate. 5) introducerea tolelor în carcasa , operatie denumita ”lamelarea transformatorului”.
Observatie: In cazul transformatorului de retea, neexistand componenta de curent continuu, se realizeaza o lamelare întretesuta, adica se introduc alternativ, pe o parte si pe cealalta a carcasei, mai întâi tolele de tip E, apoi cele de tip I. Ultimele 2-3 tole se introduc fortat, prin batere usoara cu un ciocan din cupru sau alama, transformatorul fiind asezat pe o placa din otel. Lamelarea neintretesuta se realizeaza prin introducerea in carcasa, pe aceeasi parte, a tuturor tolelor E, respectiv I si se utilizeaza la transformatoare (sau bobine) care sunt strabatute si de o componenta de curent continuu, cum ar fi transformatoarele de audiofrecventa. cu o manta sau cu scoabe, prezoane si piulite pentru a impiedica vibratia tolelor in timpul functionarii.
e) strangerea miezului magnetic
Observatie:
Mantaua se realizeaza prin stantare, din tabla TDA cu grosimea de 1÷1,25mm, dupa care se acopera galvanic prin zincare pasivizata. IN anumite conditiise practica si ecranarea transformatorului, cu ajutorul unor capace laterale, executate prin ambutisare din TDA, sau prin aplicarea unei spire in scurtcircuit, din folie de cupru care inconjoara bobinajul si miezul magnetic pe exterior. f) impregnarea transformatorului prin imersie in parafina topita sau in lac poliuretanic (de ex. 3503 Ez) care polimerizeaza prin incalzire in
cuptor, la o temperatura de 80 ÷100 0C, timp de cca. 1 ora.
Obsevatie: Impregnarea transformatoarelor de retea se realizeaza intr-o incinta cu capac etans, care mai intai se videaza la 10-1÷10-2 toor (pentru eliminarea urmelor de apa, de pe bobinaj si din hartia de izolatie trafo), dupa care se introduce impregnantul respectiv. in cadrul caruia se verifica parametrii electrici (tensiunea sau tensiunile din secundar, rezistenta infasurarilor, raportul de transformare, rezistenta de izolatie intre infasurari, respectiv intre primar si miezul magnetic) si mecanici ai produsului. g) controlul tehnic de calitate
Proiectarea transformatorului de retea monofazic de mica putere Notiuni introductive: Pentru a intelege mai bine metoda proiectarii unui transformator de retea se cer precizate mai intai unele notiuni care vor interveni mai departe in calcule. Tipul de tola- de obicei se
utilizeaza tole STAS E+I “economice”, (fig.1a) denumite astfel, intrucat dintr-o banda de tabla silicoasa de latime adegvata se obtin prin stantare, concomitent, doua tole E si doua tole I, fara a se pierde din suprafata utila a materialului,(fig.2b) .Dimensiunile tolei economice se precizeaza prin litera E, urmata de a[mm], care reprezinta dimensiunea de baza (parametru) tolei. Astfel, exista urmatoarele tipuri
de tola STAS economica: E5; E6,4; E8; E10; E12,5; E14; E16; E18; E20; E25; E32.
Grosimea tolelor este si ea standardizata la valorile g1=0,35mm si respectiv, g2=0,5mm . Aria ferestrei tolei AF[cm2] - reprezinta suprafata destinata
introducerii infasurarilor si este prezentata hasurat in figura 2b.Valoarea acesteia este AF[cm2]=0,03∙a2[mm]
Sectiunea in fier SFe[cm2]-reprezinta aria sectiunii miezului magnetic situat in interiorul carcasei bobinate, figura 2a .Marimea sa : SFe[cm2]=0,02∙a[mm] ∙ b[mm]
unde b[mm] – reprezinta grosimea pachetului de tole
definit caportul dintre aria totala, ocupata de infasurari in fereastra tolei, At[cm2] si aria ferestrei, AF[cm2] ,conform relatiei: Factorul de umplere a ferestrei tolei y -
y=
=
unde A1[cm2] - reprezinta aria ocupata de infasurarea primara;
A2[cm2] - reprezinta aria ocupata de infasurarea secundara sau de infasurarile secundare; (A2K - aria ocupata de infasurarea secundara k); At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2] - aria ocupata de infasurari;
Obervatie:
Pentru ca un transformator de retea sase poata realiza usor in productia de serie, valoarea optima pentru factorul de umplere este y0=0,7 dar, in general se poate accepta o valoare y [0,64 0,76].
Un factor de umplere prea mare duce la dificultati in faza de lamelare, la introducerea tolelor iar un factor de implere mic este neeconomic, tranformatorul fiind supradimensionat.
Date initiale de proiectare:
Proiectarea unui transformator de retea de mica putere, se face pornindu-se de la urmatoarele marimi cunoscute (date initiale de proiectare): - U1[V] - valoarea efectiva a tensiunii din
primar, reprezentand de regula, tensiunea retelei monofazice, de curent alternativ (110V sau 220V); - f[Hz] - frecventa retelei monofazice, de curent alternativ; - k - numarul de infasurari secundare; - Uk 2[V] - tensiunea eficace in sarcina, in - Ik 2[A] -
infasurarea secundara k;
curentul eficace in sarcina, in infasurarea secundara k;
- BM[T] - inductia maxima admisa in miezul magnetic;
Procedeul de bobinare implementat (“cu sau fara izolatie intre straturi ”), impus de conditiile electrice si climatice, in care va functiona transformatorul .In figura 3 este reprezentata schema electrica a unui transformator de retea, cu marimile specificate mai sus.
Prin priectarea transformatorului de retea se urmareste determinarea prin calcul a datelor necesare realizarii sale in practicasi anume: n1 - numarul de spire din infasurarea primara; n2k - numarul de spire din infasurarea secundara; d1[mm] - diametrul conductorului de bobinaj, din
infasurarea primara;
d2k [mm] - diametrul conductorului de bobinaj, din
secundara;
infasurarea
a[mm] - tipul de tola STAS cese utilizeaza astfel incat , ySTAS [0,64 0,76] ; b[mm] - grosimea pachetului de tole; N - numarul de tole necesar;
Metodologia de proiectare: Proiectarea unui transformator de retea cuprinde urmatoarele etape de proiectare: a) se evalueaza puterea totala absorbita din secundar, P2[W], astfel: P2[W]=
P2k =
U2k I2k
b) se calculeaza puterea absorbita in primar, P1[W] , pentru un randament al transformatorului estimat la =0,85 :
P1[W] =
=
= 1,176 P2[W]
Observatie: Intr-un transformator de retea real exista pierderi prin magnetizare (histerezis) si prin cureti turbionari (Focault) in miezul magnetic, precum si pierderi prin efect Joule in conductorii de cupru ai infasurarilor. Aceste pierderi conduc la incalzirea miezului si a conductorului infasurarilor, in timpul functionarii transformatorului . Pentru un transformator de retea cu puterea P1 100W , realizat cu tole E+I romanesti, pirderile prin magnetizare se pot aprecia la cca. 8%, piederile prin curenti turbionari la cca. 2% si piederile prin efect Joule la
cca. 5%, deci un total de pierderi estimat la cca.15%, ceea ce justifica randamentul de mai sus. c) se dimensioneaza sectiunea in fier, Sfe[cm2] a miezului magnetic, cu relatia: Sfe[cm2] = 1,2
Observatie:
Legatura dintre sectiune si putere se explica prin aceea ca, datorita formei circuitului magnetic, spatiul disponibil pentru infasurari este limitat. Cand puterea creste, aria ocupata de infasurari creste, iar aria ferestrei tolei este proportionala cu Sfe. De asemenea , la putere mare creste si puterea pierduta, ceea ce impune cresterea Sfe , pentru a se mari suprafata de racire (suprafata de contact a miezului cu aerul, reprezentata de suprafata laterala a pachetului detole ). Experimental , sa ajuns la valoarea optima a coeficientului de proportionalitate dintre sectiune si putere si anume 1,2. d) se calculeaza numarul de spire pe volt n0 ,cu relatia:
n0 =
dedusa din legea inductiei electromagnetice, pentru f=50Hz si B M=1,2T.
Observatie:
Relatia de mai sus a fost dedusa astfel:
Tensiunea U, indusa intr-o infasurare cu n spire, conform legii inductiei electromagnetice, are expresia: , dar
Umax = -n
=Bmax SFe ,iar Umax=
max
Uef
In regim permanent armonic(sinusoidal), derivarea unei marimi este echivalenta cu inmultirea acesteia cu ω =2π f, astfel se obtine:
Uef = 2
n Bmax SFe ,de unde n0 =
n0 =
are expresia:
=
Pentru f=50Hz, BM=Bmax=1,2T si SFe relati de mai sus devine:
n0[sp/V] =
=
Cifra teoretica de mai sus ,38, se majoreaza la valoarea 45÷ 48, intrucat miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la saturatie nici la tensiunea de 242V (220+10%) in primar si nici in cazul conectarii unora dintre infasurarile secundare in scheme de redresare, caz in care aceste infasurari vor fi parcurse si de o componenta de curent continuu, care va produce o magnetizare suplimentara a miezului. Se recomanda utilizarea valorii 48, deoarece ea corespunde unui regim termic optim(cca.60 0C) al transformatorului, verificat experimental, conducand la o buna concordanta a valorilor masurate cu cele calculate, evitandu-se intrarea in saturatie a miezului, chiar in conditiile cele mai nefavorabile (cazul in care BM=0,8 1,2T). e) se calculeaza numarul de spire din infasurarea primara n 1, cu relatia: n1=n0•U1
Observatie: Valoarea rezultata n1 se rotunjeste, prin adaos, la urmatoarea valoare intreaga. f) se determina numarul de spire din secundarul k, nK2 , cu relatia: nK2=1,1 n0 U2K
Observatie: In relatia de mai sus, n0 s-a majorat cu 10% pentru a se compensa caderea de tensiune in sarcina, pe secundarul k. Valoarea rezultanta pentru nK2 , se rotunjeste prin adaos, la urmatoarea valoare intreaga. g) se determina marimea curentului din primar, I1, cu relatia:
I1[A] =
h) se dimensioneaza diametrele conductoarelor de bobinaj d1[mm], pentru primar, respectiv d2K [mm] , pentru secundarul k, cu relatia: d1;2K [mm] = 0.65
Observatie:
Relatia de mai sus s-a dedus pentru o desitate de curent maxim admisibila . Valoarea rezultata prin calcul pentru diametru conductorului, d1;2K ,se rotunjeste prin adaos la valoarea standardizata, din tabelul urm. , dupa cum urmeaza: - pentru d1;2K 0,7 mm; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este 2,5%; - pentru 0,7 d1;2K 1mm; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este >5%;
- pentru d1;2K >1mm ; numai daca depasirea de catre valoarea calculata a valorii standardizata imediat inferiora, este >10%; i) se calculeaza ariile ocupate de infasurarea primara, A1[cm2], respectiv de infasurarea secundara, A2[cm2], in fereastra tolei, utilizandu-se coeficientii de umplere C1 respectiv C2 indicati in tabelul urmator, in functie de procedeul de bobinare utilizat, conform relatiilor:
A1[cm2] =
A2[cm2] =
=
Observatie:
Coeficientii de umplere au fost stabiliti experimental, in conditiile productiei de serie, pentru fiecare diametru STAS. j) se calculeaza aria totala ocupata de infasurari At[cm2] cu relatia:
At[cm2] = A1[cm2] + A2[cm2]
k) se dimensioneaza tola necesara, respectiv se determina marimea parametrului a[mm] ,pentru un factor de umplere optim y0=0,7 , cu relatia:
a[mm] =
= 6,9
Observatie:
Daca valoarea determinata prin calcul pentru a nu este standardizata, atunci se poate alege valoarea STAS cea mai apropiata, atat prin lipsa cat si prin adaos, cu conditia ca valoarea factorului de umplere cu tola STAS aleasa, sa implineasca conditia:
ySTAS [0,64 0,76],
DIAMETRU STAS
unde ySTAS =
C1 [SP/CM2]
AL (CU IZOLATIE CONDUCTORULUI ÎNTRE [MM] STRATURI) 0,05 0,07 0,1 0,12 0,15 0,18 0,2 0,22 0,25 0,28 0,3 0,35 0,4 0,45 0,5 0,55 0,6 0,65 0,7 0,8 0,9 1 1,2 1,5 2
13250 8330 4460 3190 2260 1730 1465 1210 978 813 722 530 350 277 224 190 162 142 125 95,5 78 65 40,5 26,5 15,5
C2 [SP/CM 2] (FARĂ IZOLAŢIE ÎNTRE SPIRE) 16150 9700 6100 4120 2880 2050 1715 1460 1140 925 807 594 470 371 300 252 209 180 153 127 93 75 52 33,5 19 tabelul 1
l) se calculeaza grosimea pachetului de tole b[mm], cu tola STAS, utilizandu-se relatia:
b[mm] =
m) se evalueaza numarul de tole necesar, N functie de grosimea acestora g1;2 (g1=0,35mm; g2=0,5mm):
N[tole] =
Observatie:
Numarul de tole obtinut N, se rotunjeste la valoarea intreaga prin adaos.
Proiectarea transformatorului de mica putere: •
tipul bobinajului : cu izolatie intre straturi ;
- evaluam puterea din secundar : P2=U21 I21 + U22 I22 = 40 0.6+4 0.7 = 26.8 W - calculam puterea absorbita in primar pentru un
randament
= 0,85 :
P1 =
=
= 31.5 W
- determinam sectiunea miezului magnetic : Sfe = 1,2
= 6.73 (cm2)
= 1,2
- calculez numarul de spire/V n0 , necesar:
n0 = sp/V;
n0
=
=
pentru ca miezul magnetic nu trebuie sa ajunga la
saturatie
n0 =
sp/V= 6.68 sp/V;
- calculez numarul de spire din primar : n1 = n0
U1 = 6.68
220 = 1469.6 (spire)
,insa putem rotunji la
1470 spire pentru a putea fi retinut mai usor de operatorii masinii de bobinat ; toleranta fiind mai mica de 1 :
t=
= 0,0003
- calculez numarul de spire din
1
fiecare infasurare secundara :
n21 = 1,1 n0 U21 = 1,1 6.68 40 =293.92 (spire) n22 = 1,1 n0 U22 = 1,1 6.68 4 = 29.39 (spire)
,dar vom lua prin rotunjire n21 = 294 (spire) n22 = 29 (spire)
- evaluez curentul din primar :
I1 =
=
= 0,143 [A]
- dimensionez conductoarele din primar si secundar: d1 = 0,65 •
= 0,245 mm
d21 = 0,65•
= 0,5 mm
d22 = 0,65•
= 0,54 mm
,dar voi alege d1=0,25 mm,
d21=0,5 mm, d22=0,55 mm
- calculez ariile ocupate:
A1=
=
= 1,5 (cm2)
=
A2=
= 1,47 (cm2)
At =A1+A2=1,5+1,47=2,97 (cm2) - dimensionez tola : a=6,9 - verific
=11.9 (mm)
voi lua tole E12,5 (aSTAS=12.5 mm)
coeficientul de umplere , ySTAS :
ySTAS=
=
=
=0.645
ySTAS [0,64 0,76]
- calculez grosimea pachetului de tole b[mm] :
b[mm] =
=
= 26.92;
- calculez si numarul de tole :
N=
=
=76.9 (tole) ,dar voi lua prin adaos N=77 (tole);
