Digitally signed by Biblioteca UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document
UNIVERSITATEA TEHNICĂ TEHNIC Ă A MOLDOVEI FACULTATEA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN MECANICĂ MECANICĂ Catedra: “ Inginerie şi Management în Transport ”
T. Alcaz S. Kant
V. Russu I. Gamarţ Gamarţ
ÎNDRUMAR METODIC PENTRU LUCRAREA DE AN “Tehnologia şi organizarea transportului de c ăl ători”
Tema: Proiectarea rutei urbane de pasageri
Chiş Chişină inău U.T.M. 2008 1
CZU 378: 656 ( 076.5 ) I- 50 Facultăţiiii Inginerie Prezentul îndrumar este destinat studenţ studenţilor Facultăţ şi Management în Mecanică Mecanică, specialităţ specialităţilor ilor 521.8 Inginerie şi management în Transport şi 841.1 Tehnologii de operare în transport (auto, aerian, feroviar, naval) cu formele de studii la zi şi frecvenţă frecvenţă redusă redusă. Prezentul îndrumar este destinat în primul rând studenţ studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor: manageri, ingineri, tehnicieni, şi alte categorii de lucr ători. În această această lucrare sunt expuse principiile de bază bază ale tehnologiei organiză organizării transportului de pasageri. Elementele tehnice de bază bază şi utilizarea raţ raţională ională. Autori: conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz lector superior Vasile Russu lector superior Sergiu Kant lector superior Ion Gamar ţ
Redactor responsabil: prof.univ., dr.Ion SÎRBU
Recenzent: conf.univ., d.ş d.ş.t., Iurie Tezic
Redactare computerizată computerizat ă: Constantin Jalba Descrierea CIP a Camerei Naţ Naţionale a Că Cărţii Îndrumar metodic pentru lucrarea de an : La disciplina: „ Tehnologia şi organizarea transportului de că călători” / T. Alcaz. V. Russu, S. Kant, … ; Univ. Tehn. a Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică Mecanică. Catedra : „Inginerie şi Management în Transport”. - Ch. : UTM, 2008. - 44 p. Bibliogr. p. 43 ( 29 tit.) CZU 378: 656 ( 076.5) ex.100
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar 25.03.08. Formatul hârtiei 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 2,75 Comanda nr. 33 –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ISBN 978-9975-45-072-0
© U.T.M., 2008
2
CZU 378: 656 ( 076.5 ) I- 50 Facultăţiiii Inginerie Prezentul îndrumar este destinat studenţ studenţilor Facultăţ şi Management în Mecanică Mecanică, specialităţ specialităţilor ilor 521.8 Inginerie şi management în Transport şi 841.1 Tehnologii de operare în transport (auto, aerian, feroviar, naval) cu formele de studii la zi şi frecvenţă frecvenţă redusă redusă. Prezentul îndrumar este destinat în primul rând studenţ studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor: manageri, ingineri, tehnicieni, şi alte categorii de lucr ători. În această această lucrare sunt expuse principiile de bază bază ale tehnologiei organiză organizării transportului de pasageri. Elementele tehnice de bază bază şi utilizarea raţ raţională ională. Autori: conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz lector superior Vasile Russu lector superior Sergiu Kant lector superior Ion Gamar ţ
Redactor responsabil: prof.univ., dr.Ion SÎRBU
Recenzent: conf.univ., d.ş d.ş.t., Iurie Tezic
Redactare computerizată computerizat ă: Constantin Jalba Descrierea CIP a Camerei Naţ Naţionale a Că Cărţii Îndrumar metodic pentru lucrarea de an : La disciplina: „ Tehnologia şi organizarea transportului de că călători” / T. Alcaz. V. Russu, S. Kant, … ; Univ. Tehn. a Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică Mecanică. Catedra : „Inginerie şi Management în Transport”. - Ch. : UTM, 2008. - 44 p. Bibliogr. p. 43 ( 29 tit.) CZU 378: 656 ( 076.5) ex.100
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– Bun de tipar 25.03.08. Formatul hârtiei 60x84 1/16. Hârtie ofset. Tipar RISO Tirajul 100 ex. Coli de tipar 2,75 Comanda nr. 33 –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––– ISBN 978-9975-45-072-0
© U.T.M., 2008
2
CUPRINS Introducere
4
1. Noţ Noţiuni generale
7
2. Datele iniţ iniţiale şi executarea proiectului de curs
8
3. Planul de îndeplinire a proiectului de curs
8
4. Analiza datelor iniţ iniţiale
10
5. Organizarea dirijă dirijării lucrului autobuzelor pe curse
18
6. Alegerea tipului şi calculul numă numărului necesar de autobuze
20
7. Elaborarea graficului de circulaţ circulaţie
22
8. Organizarea lucrului conducă conducătorilor de autovehicule
28
9. Evidenţ Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţ tehnico-exploataţionali ale cursei
31
10. Bibliografie
45
3
Introducere În prezent transportul de că călători a devenit un element al vieţ vieţii omeneş omeneşti oferind membrilor societăţ societăţii ii posibilitatea: - de deplasare; - de comunicare; - de percepere; - de asimilare. În contextul dezvoltă dezvoltării localităţ localităţii ii urbane, transportul de pasageri ocupă ocupă un loc vital, deoarece contribuie, prin aportul să său, la satisfacerea cererii de transport în mod ritmic, în deplină deplină siguranţă siguranţă şi cu un grad corespunză corespunzător de confort. Pentru asigurarea serviciilor de transport, organizaţ organizaţiile de transport sunt dotate cu vehicule moderne, cu terminale şi baze de întreţ întreţinere şi reparaţ reparaţii, iar întreaga activitate de organizare şi controlul se realizează realizează prin intermediul tehnicilor moderne de lucru, care ală alături de ăţirea calităţ factorul uman, contribuie la îmbună îmbunătăţirea calităţii ii prestaţ prestaţiilor în transportul de pasageri. Creş Creşterea eficienţ eficienţei economice în activitatea de transport trebuie să se realizeze prin utilizarea raţ raţională ională a vehiculelor şi soluţ soluţionarea optimă optimă a problemelor ridicate de modernizarea şi programarea capacităţ capacităţilor ilor de transport. Pentru aceasta este necesar să s ă se cunoască cunoască cererea de transport, să să se stabilească stabilească itinerariile cele mai economice şi să se facă facă repartizarea vehiculelor în funcţ funcţie de mă mărimea fluxului de pasageri prin elaborarea de programe de circulaţ circulaţie, care să să corespundă corespundă solicită solicitărilor de pe traseu. Civilizaţ Civilizaţia modernă modernă, caracterizată caracterizată printr-un ritm intens de dezvoltare în cele mai diverse domenii, printr-un schimb masiv de valori materiale şi spirituale, reclamă reclamă o continue deplasare a oamenilor dintr-un loc în altul. În transporturi nu se creează creează bunuri economice, ci servicii, motiv pentru care, producţ producţia în acest domeniu de activitate se exprimă exprimă în unităţ unităţii de mă măsur ă abstracte. Transportul reprezintă reprezintă, de fapt, prelungirea proceselor de producţ producţie în sfera circulaţ circulaţiei. Cheltuielile de muncă muncă socială socială pentru efectuarea transportului mă măresc valoarea bunurilor economice, atât prin transmiterea valorii mijloacelor folosite, cât şi prin valoarea adă adăugată ugată acestora de munca depusă depusă de lucr ătorii din transporturi. Rolul şi importanţ importanţa transporturilor nu pot fi evidenţ eviden ţiate, decât prin analiza relaţ relaţiilor dintre acestea şi activităţ activităţile ile economice, sociale şi ăşurate de membrii societăţ politice desf ăşurate societăţii. ii. Transportul urban şi, în special, componenta sa principală principală, transportul public de pasageri, constituie una dintre cele mai importante
4
funcţii ale unui oraş, deoarece prin intermediul acestuia se asigur ă unitatea şi coerenţa tuturor activităţilor sale. Transportul urban de călători este caracterizat prin: - numărul mare de pasageri transportaţi; - schimbări de vehicule; - distanţe scurte; - accesibilitate bună; - disponibilitate mare. Transportul urban de pasageri trebuie privit în contextul dezvoltării generale a oraşului, al importanţei sale politice şi socialculturale, determinate fiind de întinderea teritoriului servit, numărul locuitorilor, volumul cererii de transport şi specificul variaţiei acesteia în timp şi spaţiu. Transportul urban de pasageri constituie un serviciu vital, iar pentru marele oraşe, o nevoie absolută în vederea unei funcţionări cât de cât rezonabile, fiind constituit, în cele mai multe cazuri, ca un monopol natural subordonat autorităţii locale şi gestionat, de regulă, de o singur ă companie pentru toate modurile de transport. Transportul urban de pasageri are la bază o serie de factori stimulatori, printre care pot fi amintiţi: - distribuirea în spaţiu a populaţiei; - colaborarea economică şi politică între diferite ţări; - creşterea timpului liber ai oamenilor; - etc. Semnificativ în evoluţia transportului urban de pasageri îl constituie faptul că deplasările acestora au cunoscut modificări importante în gradul de dotare şi de organizare a agenţilor economici prestatori de servicii de transport. Prin propor ţiile pe care le deţine, prin implicaţiile sale în ansamblul activităţilor comunităţii, prin baza materială da care are nevoie pentru a funcţiona, transportul public de pasageri nu constituie o simplă prestare de servicii către populaţie, ci, a devenit o activitate de interes major, cu metode şi tehnici specifice de organizare şi conducere, guvernată de legi şi norme proprii. Prin transportul urban de călători se asigur ă reducerea timpului pierdut pentru deplasarea în favoarea timpului destinat odihnei, destinderii, autoinstruirii, educaţiei copiilor, preocupărilor politice sau de afaceri.
5
1. Noţiuni generale Proiectul de curs reprezintă o lucrare individuală a studentului ce se efectuează în baza datelor iniţiale. Scopul proiectului de curs la disciplina „TOTC” este fundamentarea cunoştinţelor teoretice, formarea deprinderilor practice de organizare a curselor autobuzelor în oraşe. Proiectul de curs cu tema „Organizarea transportului auto de pasageri pe rute urbane” conţine memoriul explicativ şi partea grafică. Memoriul explicativ se îndeplineşte pe foi de formatul A4 şi conţine compartimentele: • Datele iniţiale ale proiectului de curs. • Cuprins. • Introducere. • Analiza datelor iniţiale; 1. Organizarea lucrului autobuzelor pe rute regulate; 2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze; 3. Elaborarea graficelor de circulaţie şi programelor de lucru; 4. Organizarea lucrului conducătorilor auto; 5. Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali. • Încheiere. • Bibliografie. Partea grafică reprezintă 2 foi formatul A1 ce reprezintă grafic datele memoriului explicativ. Pe prima foaie se reprezintă: 1. schema cursei; 2. epura distribuirii fluxului de pasageri pe cursă; 3. punctele de coordonare a circulaţiei autobuzelor. 4. epurele distribuirii fluxului de pasageri pe fiecare cursă; 5. diagrama graficului de circulaţie elaborată prin metoda grafo-analitică; 6. diagrama necesarului de autovehicule (ture); 7. graficul de circulaţie a autobuzelor pe curse; 8. graficul de lucru lunar al conducătorilor de vehicule; 9. programul de lucru. Pe foaia a doua se reprezintă: 10. indicii tehnici şi exploataţionali.
6
2. Datele iniţiale şi executarea proiectului de curs Datele iniţiale pentru efectuarea proiectului de curs cu tema „Proiectarea rutei urbane de pasageri” includ: • schema cursei (anexa 1); • matricea fluxului de pasageri (anexa 2); • alţi indicatori de lucru al autobuzelor pe rută (anexa 3). Numărul variantei este un număr din 3 cifre compus din ultimele 2 cifre ale carnetului de student şi a treia cifr ă este compusă din suma lor. De exemplu: numărul biletului studenţesc este 2000348, numărul variantei va fi 482. Alegerea datelor iniţiale se efectuează în următoarea ordine: 1. Conform primei cifre a variantei din anexa 1, se stabilesc coordonatele punctelor de staţionare la rută; 2. Conform următoarei cifre, din anexa 2, se determină matricele corespondenţei traficului zilnic de călători în ambele direcţii, pe parcursul ărora c valorile variaţiei traficului de călători să ptămânal/lunar au valoarea medie a sarcinii; 3. Conform ultimei cifre, din anexe, se stabilesc valorile indicatorilor de lucru a autobuzelor pe traseu.
3. Planul de îndeplinire al proiectului de curs Planul de îndeplinire al proiectului de curs reprezintă un document ce determină ordinea îndeplinirii proiectului de curs şi prevede organizarea lucrului în 4 etape. După finisarea fiecărei etape, studentul prezintă rezultatele obţinute profesorului, pentru verificare. 3.1. Prima etapă 3.1.2. Alegerea datelor iniţiale conform variantei • Analiza datelor iniţiale (corespondenţa pe traseu): • determinarea volumului traficului de pasageri pe fiecare interstaţie a traseului şi schimbul de pasageri la punctele de staţionare; • elaborarea schemei rutei; • determinarea volumului traficului de pasageri pe traseu; • determinarea volumului prestaţiilor şi lungimea medie de deplasare a unui pasager;
7
• •
normarea timpului cursei în direcţiile tur-retur; construirea în spaţiu a epurelor distribuirii traficului de
călători. 3.2. Etapa a doua 3.2.1. Stabilirea formelor şi metodelor de organizare a dirijării lucrului autobuzelor la rută: • organizarea lucrului prin dispecerat; • colectarea taxei de călători şi verificarea achitării acesteia. 3.2.2. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze la rută: • alegerea indicatorilor de calcul; • determinarea capacităţii autobuzului; • alegerea modelului autobuzelor; • determinarea numărului necesar de autobuze, a intervalelor de circulaţie şi al coeficientului de utilizare a capacităţii autobuzului pe ore. 3.3. Etapa a treia 3.3.1. Alcătuirea graficelor de circulaţie: • construirea diagramelor graficelor de circulaţie prin metoda grafo-analitică; • completarea graficului de circulaţie a autobuzelor; • construirea graficelor şi a programelor de mers ale autobuzelor la rută. 3.3.2. Stabilirea formelor de organizare al lucrului conducătorilor: • calculul numărului necesar de personal la bord; • alcătuirea graficelor de lucru zilnic a conducătorilor. 3.4. Etapa a patra 3.4.1. Calculul indicatorilor tehnico-exploataţionali şi altor date ale cursei. 3.4.2. Formarea memoriului explicativ şi ale păr ţii grafice. 3.4.3. Pregătirea proiectului de curs pentru apărare. 3.4.4. Apărarea proiectului de curs.
8
4. Analiza datelor iniţiale 4.1. Analiza corespondenţei de deplasare a pasagerilor. Conform datelor iniţiale în tab.1 şi 2 se introduc datele cu privire la corespondenţa cursei în direcţiile, tur-retur. Tabelul nr.1 Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia tur: Denumirea staţiei A 1 2 3 4 5 6 7 8
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B
-
168 -
86 219 -
268 197 93 -
314 362 217 61 -
253 358 98 232 247 -
327 273 312 173 738 209 -
199 419 237 218 1094 837 437 -
368 268 341 128 828 1212 947 384 -
297 324 262 189 791 884 892 918 276
B
-
Tabelul nr. 2 Matricea corespondentei traficului de pasageri pe rută în direcţia retur: Denumirea staţiei A 1 2 3 4 5 6 7 8 B
A
1
2
3
4
5
6
7
8
B
202 248 317 261 323 418 263 198 364
127 198 321 287 288 357 212 272
96 259 362 418 272 309 194
148 263 301 248 532 348
298 846 1019 479 837
649 984 736 358
235 547 699
638 812
426
-
9
4.2. Determinarea traficului de pasageri la fiecare interstaţie a rutei şi schimbul de pasageri în punctele de staţionare. Corespondenţa curselor suplimentare se prezintă în tab.3 şi 4. Tabelul nr. 3 Traficul de pasageri pe rută în direcţia tur D en . st aţi ei A
Denumirea staţiei A
1
-
1
2
168
3
86
-
2
4
268
5
314
6
253
7
327
8
199
B
368
297
-
2280
2280
Schimbul de pasageri al staţiei 2280
362
358
273
419
268
324
2420
168
4532
2588
-
93
217
98
312
237
341
262
1560
305
5787
1865
-
61
232
173
218
128
189
1001
558
6230
1559
-
247
738
1094
828
791
3698
954
8974
4652
-
209
837
1212
884
3142
1188
10928
4330
-
437
947
892
2276
2032
11172
4308
-
384
918
1302
3441
9033
4743 4752 4833
5 6 7 8
-
B 168
Traficul de pasageri
197
4
-
În total au ieşit
219
3
În tota l au ieşi t
În total au intrat
305
558
954
1188
2032
3441
4476
276
276
4476
2280
-
-
4833
4833
4833
17955
17955
35910
10
Tabelul nr. 4
Traficul de pasageri pe rută în direcţia retur Denumirea staţiei
De n. staţ iei
A
1
A 1
202
-
2
248
127
2
3
4
5
6
7
-
3
317
198
96
-
4
261
321
259
148
-
5
323
287
362
263
298
6 7 8
418 263 198
288 357 212
418 272 309
301 248 532
846 1019 479
649 984 736
235 547
638
B
364
272
194
348
837
358
699
812
2594
2062
1910
1840
3479
2727
1481
1450
uieşit
8
În total B au intrat
-
426 42 6
-
În total au ieşit
202
2594 2062
375
Traficul de pasageri
2594
Schimbu l de pasageri al staţiei
4454
2594 2264
1910
5989
2285
611
1840
7218
2451
989
3479
9708
4468
10902
1533
2727
2920 3378 3651
1418 1450 426
4310
-
4310
15375
35938
- 17969
9463 7535
4260 4401 4828 4077
Numărul călătorilor ce au urcat la fiecare punct de staţionare se obţine prin sumarea liniei respective, iar numărul călătorilor coborâţi din autobuz – prin sumarea coloanei respective. Volumul de trafic (numărul pasagerilor transportaţi se determină prin formula 1)
11
Tabelul nr. 4
Traficul de pasageri pe rută în direcţia retur Denumirea staţiei
De n. staţ iei
A
1
2
3
A 1
202
-
2
248
127
-
3
317
198
96
-
4
261
321
259
148
4
5
6
7
-
5
323
287
362
263
298
6 7 8
418 263 198
288 357 212
418 272 309
301 248 532
846 1019 479
649 984 736
235 547
638
B
364
272
194
348
837
358
699
812
2594
2062
1910
1840
3479
2727
1481
1450
uieşit
8
În total B au intrat
-
426 42 6
-
În total au ieşit
202
2594 2062
375
Traficul de pasageri
2594
Schimbu l de pasageri al staţiei
4454
2594 2264
1910
5989
2285
611
1840
7218
2451
989
3479
9708
4468
10902
1533
2727
2920 3378 3651
1418 1450 426
4310
-
4310
15375
35938
- 17969
9463 7535
4260 4401 4828 4077
Numărul călătorilor ce au urcat la fiecare punct de staţionare se obţine prin sumarea liniei respective, iar numărul călătorilor coborâţi din autobuz – prin sumarea coloanei respective. Volumul de trafic (numărul pasagerilor transportaţi se determină prin formula 1)
11
n
Q = ∑ Qi (pas)
(1)
i =1
Valoarea prestaţiilor traficului de pasageri la fiecare punct de staţionare se determină în felul următor: P = Qi ⋅ l i (pas·km) (2) Volumul total al prestaţiilor se calculează prin formula: n
P = ∑ Qi ⋅ l i (pas·km) (3) i =1
1. La primul punct de staţionare, după cel iniţial, numărul pasagerilor transportaţi este egal cu numărul pasagerilor urcaţi la punctul iniţial al cursei. 2. La următoarele sectoare valoarea traficului de pasageri se determină prin adunarea pasagerilor urcaţi la traficul de pasageri al sectorului iniţial şi scăderea călătorilor coborâţi la punctele de staţionare anterioare. 3. La ultima interstaţie a cursei valoarea traficului de pasageri trebuie să corespundă numărului pasagerilor coborâţi la punctul final de staţionare al cursei. 4. La determinarea valorii traficului de pasageri în direcţia retur, calculul se efectuează de la punctul final spre cel iniţial. Schimbul de pasageri la punctele de staţionare se determină ca suma pasagerilor urcaţi şi coborâţi la punctele de staţionare corespunzătoare. Formula de calcul a schimbului de pasageri este: η sch =
L R l med
(4)
n
Q = ∑ Qi (pas)
(1)
i =1
Valoarea prestaţiilor traficului de pasageri la fiecare punct de staţionare se determină în felul următor: P = Qi ⋅ l i (pas·km) (2) Volumul total al prestaţiilor se calculează prin formula: n
P = ∑ Qi ⋅ l i (pas·km) (3) i =1
1. La primul punct de staţionare, după cel iniţial, numărul pasagerilor transportaţi este egal cu numărul pasagerilor urcaţi la punctul iniţial al cursei. 2. La următoarele sectoare valoarea traficului de pasageri se determină prin adunarea pasagerilor urcaţi la traficul de pasageri al sectorului iniţial şi scăderea călătorilor coborâţi la punctele de staţionare anterioare. 3. La ultima interstaţie a cursei valoarea traficului de pasageri trebuie să corespundă numărului pasagerilor coborâţi la punctul final de staţionare al cursei. 4. La determinarea valorii traficului de pasageri în direcţia retur, calculul se efectuează de la punctul final spre cel iniţial. Schimbul de pasageri la punctele de staţionare se determină ca suma pasagerilor urcaţi şi coborâţi la punctele de staţionare corespunzătoare. Formula de calcul a schimbului de pasageri este: η sch =
L R
(4)
l med
4.3. Construirea schemei cursei Conform coordonatelor punctelor de staţionare (anexa 1) pe prima foaie, se construieşte schema rutei considerând că reţeaua drumului permite deplasarea optimală a autobuzelor între punctele de staţionare. Distanţa între punctele de staţionare şi parcursul zero se determină prin măsurare pe schemă şi se introduce în tabelul 5. Din tabelele 3,4, în tab.5 se introduc valorile traficului de pasageri pe interstaţiile respective.
12
Pe prima foaie se construieşte epura distribuirii traficului pe interstaţii pentru fiecare tip de curse. 4.4. Determinarea volumului prestaţiilor, traficului de pasageri şi distanţei medii de deplasare a pasagerului. În baza datelor din tab.5 se determină volumul traficului de pasageri zilnic. Prin înmulţirea valorii traficului de pasageri la lungimea interstaţiei corespunzătoare se determină volumul prestaţiilor pe fiecare interstaţie a cursei. Prin sumarea prestaţiilor se obţine volumul prestaţiilor zilnice. y,km
Schema repartizarii traficului de pasageri la interstatiile rutei A-B Scara 1:400 (pasageri) 3
2
3
4
1 5 6 1
2
7
8
B 8
3
2
A 7 5
4
6
1
0
1
2
3
4
5
x,km
Fig. 1: Schema repartizării traficului de pasageri la interstaţiile rutei A-B
Distanţa medie de deplasare a unui pasager l med se determină prin relaţia: l med =
P zi Q zi
, km
(5)
Unde: Qzi – volumul traficului de pasageri în zi, pas.; Pzi – volumul prestaţiilor zilnice (pas.*km).
13
Tabelul nr.5 Variaţia traficului de călători pe zi Staţiile r l l o u e p s i r T u c
Tota l
Indicii
Coordona tele staţiilor X,Y Distanţa interstaţie i, e l p km m i S Volumul traficului Q, pas. Volumul prestaţiil or, pas.*km
Qan şi P an pentru fiecare cursă se determină luând în consideraţie de neregularităţile să ptămânale şi lunare. Regimul de lucru ale curselor este zilnic. Qan = 365 ⋅ Q zi ⋅ k s ⋅ k l , pasageri (6) (7) P an = Q an ⋅ l tm , pas ⋅ km Unde: k s , k l - coeficienţii neregularităţii să ptămânale şi lunare a traficului de pasageri. 4.5. Normarea timpului unei rotaţii Pentru determinarea timpului unei rotaţii ale cursei se aplică formula: T rot = ∑ t dep + ∑ t s .t .i. + ∑ t s.t .t . , min (8) Unde: ∑ t s.t .i. - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile intermediare, min.; ∑ t s.t .t . - timpul sumar de staţionare al autobuzelor la staţiile terminus, min.; ∑ t dep - timpul sumar de deplasare al autobuzului, min..
14
Timpul de staţionare al autobuzului la punctele intermediare şi cele finale sunt date în sarcina (Anexa 3). Timpul de deplasare al autobuzului pe fiecare interstaţie a cursei se determină utilizând formula: t dep =
60 ⋅ l i V t
, min
(9)
Unde: li - lungimea interstaţiei, km ; Vt - viteza tehnică, km/h. Pentru orele de vârf, perioadele de înainte, după şi între cursele acestea, precum şi perioada de noapte, se stabilesc norme de timp pentru retur. 600– 700 ; 900 – 1600 ; 1900 – 100 Trot – 2, min. 700 – 900 ; 1600 – 1900; Trot, min Viteza tehnică, de comunicare şi exploataţională a autobuzelor se determină prin următoarele formule: a) V t =
L R t misc
b) V com =
c) V exp l =
, km / h; L R
t misc + t st .t l AB + l BA T rot
(10)
, km / h;
, km / h.
(11)
(12)
4.6. Construirea în spaţiu a epurei distribuirii fluxului de pasageri Construirea în spaţiu a epurei distribuirii traficului de pasageri reprezintă distribuirea traficului de pasageri pe interstaţii şi ore. Pentru construirea acesteia se determină sarcinile orare pe fiecare sector. Traficul de pasageri se distribuie orar în procente şi se indică în tab.7. Considerând că raportul dat se repetă pentru fiecare interstaţie ale cursei, este necesar de determinat sarcina orar ă pentru fiecare sector. Rezultatele obţinute se introduc în tab.7, şi în baza lor, pe coala 1, se construieşte în spaţiu epura distribuirii traficului de pasageri pentru fiecare tip de curse. (fig. 2).
15
Tabelul nr.6 Normarea duratei cursei Curse simple Denumirea staţiilor
l i , km
t dep , min
t s.t .i.
t s.t .t .
A 1 2 3 4 5 6 7 8 B Total în direcţie tur B 8` 7` 6` 5` 4` 3` 2` 1` A Total în direcţie retur Total pe cursă
Distanţa dintre două staţii reprezintă distanţa dintre interstaţii (lint) suma cărora va fi lungimea cursei: n
l c = ∑ l int , km
(13)
i =1
Distanţa fiecărei interstaţii se va determina: l int =
( xi+1 − xi )2 + ( xi +1 − xi )2 16
(14)
4.7. Determinarea coeficientului de coliniaritate: L R
K col =
(15)
Ld tr
unde: L R - lungimea reală a rutei, km; Ld tr - lungimea directă, linia dreaptă ce uneşte extremele traseului, km. Q, mii 12 11
Epuraspatiiala arepartizarii traficului de pasag eri pentrucursesimpleindirectiatur Scara1:1000
10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
A 1 2 3 4 5 6 7 8B
6
L,km
7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01
T,ore
Fig. 2: Epura spaţială a repartizării traficului de pasageri pentru curse simple în direcţia tur
4.8.
Parcursul mediu în zi a unui autobuz: zi L zimed = V exp l ⋅ T serv + l o , km
(16) 5. Organizarea dirijării lucrului autobuzelor pe curse În acest compartiment al proiectului de curs este necesar ă stabilirea formei dispeceriale de coordonare al lucrului autobuzelor pe curse. În acest scop, pe schema cursei, se indică amplasarea posturilor de dispecerat ce coordonează cu deplasarea autobuzelor. Deplasarea autobuzelor: • staţii auto de serviciu; • puncte de control şi evidenţă;
17
Tabelul nr.8 Calculul indicilor rutei Indic ii QMAX Trot q NA I
Intervalele orare 7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
18
6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze 6.1. Selectarea indicatorilor de calcul. Calculul numărului necesar de autobuze se efectuează în formă de tabel. Pentru aceasta valorile orare maxime ale fluxului de pasageri a fiecărei curse se introduc în tab.7 şi 8. Tot aici din tab.6 se înscrie timpul retur al cursei. 6.2. Determinarea capacităţii nominale de umplere al autobuzului. Acesta se determină după formula: qn =
Qmax ⋅ I min ⋅ k or
60
, ( pasageri)
(17)
Unde: I max - intervalul de circulaţie al autobuzului în orele de vârf, minim (din datele iniţiale); k or - coeficientul de neregularitate orar ă (din datele iniţiale); Qmaz - traficul de pasageri orar maxim, pasageri. 6.3. Alegerea autobuzului. Din catalog se selectează 2 – 3 tipuri de autobuze cu o capacitate cât mai apropiată de valorile qn obţinute. Alegerea finală se efectuează în baza costurilor minime de exploatare: C e =
P en ⋅ c
100
, (lei)
Unde: C – costul transportării, lei*km/pas;
(18)
21
22
23
24
01
6. Alegerea tipului şi calculul numărului necesar de autobuze 6.1. Selectarea indicatorilor de calcul. Calculul numărului necesar de autobuze se efectuează în formă de tabel. Pentru aceasta valorile orare maxime ale fluxului de pasageri a fiecărei curse se introduc în tab.7 şi 8. Tot aici din tab.6 se înscrie timpul retur al cursei. 6.2. Determinarea capacităţii nominale de umplere al autobuzului. Acesta se determină după formula: qn =
Qmax ⋅ I min ⋅ k or
60
, ( pasageri)
(17)
Unde: I max - intervalul de circulaţie al autobuzului în orele de vârf, minim (din datele iniţiale); k or - coeficientul de neregularitate orar ă (din datele iniţiale); Qmaz - traficul de pasageri orar maxim, pasageri. 6.3. Alegerea autobuzului. Din catalog se selectează 2 – 3 tipuri de autobuze cu o capacitate cât mai apropiată de valorile qn obţinute. Alegerea finală se efectuează în baza costurilor minime de exploatare: C e =
P en ⋅ c
100
, (lei)
(18)
Unde: C – costul transportării, lei*km/pas; Costul transportării depinde de cheltuielile fixe şi cele variabile şi se determină prin formula: C =
C v ⋅ (l AB + l BA ) + C f ⋅ T ret P p
19
(19)
Unde: Cv – cheltuieli variabile la 1km parcurs, lei/km, (din anexa
4); Cf – cheltuieli fixe la autobuz pe or ă de lucru, lei/or ă, (din anexa 4); P p – volumul traficului de pasageri efectuat pe o cursă pe cel mai încărcat sector al traseului, pas/km. Schimbul de pasageri efectuat pe o cursă pe cea mai încărcată interstaţie a traseului se determină prin formula: P p = q n ⋅ l med , ( pas / km) (20) Pentru efectuarea curselor expres, semi expres şi scurte se alege acelaşi autobuz. 6.4. Determinarea numărului necesar de autobuze pe ore. Numărul de autobuze pentru fiecare or ă se determină cu formula: N A =
Qmax
, (unitati)
q
(21)
Intervalul orar de circulaţie se determină: I =
T rot A
, (min)
(22)
Coeficientul static de utilizare a capacităţii autobuzului pentru fiecare or ă se determină cu formula: γ =
Qmax ⋅ I ⋅ k
60 ⋅ q n
,
(23)
6.5. Coeficientul de utilizare a autobuzelor în zi: n
γ d =
P real P nom
∑ Qi ⋅ l i =
i =1
N A ⋅ q n ⋅ L R ⋅ β
20
(24)
Unde: β =
l c l c + l 0
=
∑ l c ∑ (l c + l 0 )
(25)
6.6. Capacitatea de transport a vehiculelor în zi: C tr v = N A ⋅ q n ⋅η sch ⋅ nc ⋅ γ
(26)
C tr v ≥ C tr
Unde: C tr - cererea în transport de pasageri; C tr v - oferta în transport de pasageri.
6.7. Distanţa medie de deplasare a unui pasager: n
∑ Qi ⋅ l i p med
L
=
i =1
(27)
∑Q
6.8. Coeficientul static de utilizare a autobuzului în zi: γ st =
∑ Qreal q n ⋅ η sch ⋅ nc
(28)
Rezultatele obţinute se introduc în tabelul 10.
7. Elaborarea graficelor de circulaţie 7.1. Construirea diagramei de distribuţie orar ă a autobuselor. În baza datelor din tab.8 pe, foaia A1 se desenează diagrama numărului calculat de autobuze în intervale orare pentru fiecare cursă, pe abscisă se depun orele, iar pe ordonată – numărul de autobuze necesar pentru lucrul orar pe curse.
21
Diagrama necesarului de autobuse
N, Tur 6
Amax
5 4 3
Amin
2 1 6 7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01 T,ore
Fig. 3: Diagrama necesarului de autobuze
Diagrama reprezintă lucrul, în autobuze·or ă, îndeplinit pentru efectuarea traficului pe curse. Se compar ă valorile minime ale intervalelor cu datele iniţiale. Dacă intervalul într-o anumită perioada de timp depăşeşte intervalul maxim admisibil, numărul necesar de autobuze se determină prin formula: Amin =
T rot I max
, unitati
(29)
Unde: I max - intervalul de circulaţie maxim, min (din datele iniţiale). Valoarea obţinută Amin – se introduce în diagrama ca linie orizontală numită linie „minimum”. Pentru egalarea numărului de autobuze ce lucrează pe traseu în orele de vârf, pe diagramă se desenează linia „maximum”, ce corespunde numărului minim de autobuze în orele
22
de vîrf (dimineaţa şi seara). Pentru autobuzele ce efectuează curse suplimentare linia „minimum” nu se trasează. 7.2. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor conform regimului de lucru. Pentru aceasta este necesar ă stabilirea orelor de pauză cu respectarea următoarelor condiţii: pauza de masă este de la 0,5 – 2 ore; numărul pauzelor de masă este egal cu nr. autobuzelor ce lucrează pe cursă, pe parcursul zilei integrale; • pauza de masă se stabileşte nu mai devreme de 2 şi nu mai târziu de 4 ore de la începutul schimbului; • stabilirea pauzelor de masă, pe diagramă, se efectuează conform micşor ării numărului autobuzelor pe traseu de la stânga la dreapta şi de jos în sus. • •
Pe diagramă, clasificarea autobuzelor conform regimului de lucru, reprezintă: • figurile B1 şi B2, reprezintă pauzele de masă a conducătorilor din primul şi al doilea schimb, respectiv; • figura C, caracterizează perioada de staţionare a autobuzelor între schimburi; • figura D, reprezintă finisarea lucrului după orele de vîrf. Linia, din partea de jos a figurii C, delimitează autobuzele ce lucrează cu întreruperi între schimburi de cele ce lucrează permanent. 7.3. Construirea diagramei de clasificare a autobuzelor după durata de lucru. Se desenează pe foaia 2 pentru fiecare tip de cursă. Figura C se desenează simetric cu scopul egalării duratei de lucru ale autobuzelor şi se distribuie pauzelor de masă conform ieşirii autobuzelor la cursă. Conform secţiunii transversale ale diagramei se îndeplineşte tabelul duratei de lucru a fiecărui autobuz. 7.4. Completarea orarului de circulaţie ale autobuzelor (itinerarul).
23
Orarul de circulaţiei reprezintă documentul de bază ce reglementează programul de mers al autobuzelor (tab. 9). Orarul pentru autobuzele, ce îndeplinesc rute obişnuite, se alcătuieşte în tabelul 9, prin metoda analitică în baza calculelor anterioare cu respectarea condiţiilor: • pauze de masă se acordă conducătorilor numai în punctul A; circulaţia autobuzelor pe cursă se începe şi se finisează în punctul A; prima deplasare a autobuzului din punctul B, începe nu mai târziu de 600; • ultima deplasare din punctul B nu mai devreme de 100. Programul de mers (itinerar) Tabelul nr.9 Linia Turul Itinerarul nr. Traseul Domnule ................... La ieşirea din depou (garaj) şi controleazăţi vehiculul – luminile, frânele, cauciucurile, plinul rezervorului şi starea de cur ăţenie. Mergi cu viteză normală Respectând itinerarul, îmbunătăţeşti circulaţia La orice blocare sau accident telefonaţi în cel mai scurt timp la Dispeceratul Circulaţiei prin telefoanele B.L. sau prin orice telefon public la nr....................... Acces şi retragere INTR ARE IEŞIREA A din garaj în garaj
STAŢIA
E S R U C
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
24
7.5. Construirea graficului de circulaţie a autobuzelor. Pentru autobusele, ce îndeplinesc curse expres, rapide sau scurte, orarul se elaborează pe foaia 1 în formă grafică. Pentru aceasta, pe ordonată, se depune în scar ă, lungimea cursei, cu indicarea staţiilor iniţiale, finale şi celor intermediare, de coordonare cu mişcarea autobuzelor, iar pe abscisă – orele. În acest sistem de coordonate se construiesc graficele de circulaţie a fiecărui autobuz. Diagrama clasificarii autobuselor dupa regimul de lucru
NA 6
Amax
5
L
4
O
L
L
L
L
L L
3
O
2
O
1
O O
O 6
7
8
Amin
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01 T,ore I-ul schimb
al II-lea schimb
Fig.4: Diagrama clasificării autobuzelor după regimul de lucru
25
Programa de mers - ciclograma. Organizarea circulatiei
NA 6 5 4 3 2 1 6
7 2/5
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01 T,ore 4/5 2/5 2/5 3/5 4/5 2/5 5/5 2/5 1/5 5/5 4/5 2/5 2/5 3/5 4/5 3/5 2/5 2/5 8
Fig. 5: Programa de mers - ciclograma. Organizarea circulaţiei
Diagrama clasificarii autobuselor dupa durata de lucru
NA 6 5
8
4
7
3
7
2
16
1
16 6
7
8
9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 01 T,ore
Fig. 6: Diagrama clasificării autobuzelor după durata de lucru
26
8. Organizarea lucrului conducătorilor de autovehicule 8.1. Calculul numărului necesar al personalului la bord. Fondul lunar de lucru al conducătorului se determină cu formula: F c = ( Z c − Z 0 − Z s ) ⋅ 7 − ( Z i.o. + Z i. s. ) ⋅ 1, ore
(30)
Ζ c , Ζ 0 , Ζ s - zile calendaristice, de odihnă şi de sărbătoare într-o lună,
zile;
7 - durata zilei de lucru în să ptămâna cu 6 zile de lucru; Z i.o. , Z i. s. - micşorarea zilei de lucru înaintea zilelor de odihnă şi de
sărbători, ore. Fondul de lucru total al conducătorului de vehicul se determină în baza orarului de circulaţie şi graficul de circulaţie în sumă pentru toate tipurile de curse: T l l = Z c ⋅ (T l zi + T p zi. f . + T 0 zi + T czi.m. ), ore
(31)
Unde: T l l - timpul lunar de lucru al autobuzelor, ore; T l zi - timpul zilnic de lucru al autobuzelor, ore; T p zi. f . - timpul de pregătire-finisare zilnic, ore; T 0 zi - timpul parcursului zero, ore; T c zi.m. - timpul trecerii controlului medical zilnic al conducătorilor, ore.
27
L,km
B
9
6
V5
V2
V4
V1 V3
A
2
6
7
8 T,ore
Devizul de lucru
V5 V2
Legenda: - Timpul deplasarii - Timpul stationarii la statia terminus - Timpul parcursului zero
Fig. 7. Graficul de circulaţie al autobuzelor
Timpul de lucru al autobuzelor se determină în baza orarului şi graficului de circulaţie al autobuzelor. În baza aceloraşi date se determină numărul schimburilor şi parcursurilor zero . Timpul de pregătire – finisare zilnic se determină cu formula: (32) T pzi. f . = 0.3 ⋅ d , ore Unde: 0.3 - timpul de pregătire-finisare pentru schimb, ore; d - numărul de schimburi. Timpul parcursului zero zilnic se determină cu formula: (33) T o zi = t o + n0 , ore Unde: n0 - numărul de curse zero; Timpul zilnic de trecere a controlului medical se determină: T czi.m. = 0.08 ⋅ d , ore (34) Unde: 0.08 - timpul de trecere a comisiei medicale a conducătorilor, ore. n=
T l l F c
, (conducator i ) 28
(35)
Tabelul 10 . e d m r n t o i l o u h . i c u e N i C a S b ş
1
1
7
8
9
10
1 2
II I II I II I
5 O
6 O
-
-
-
-
9,6 5 O O
1,2
O O
O O
O 8,92 -
O 8,92 -
9,65 8,92 -
9,65 8,92 -
9,65 O O
9,65 O O
O O
9,6 5 5,8 2 6,0 3 O
9,65
9,65
9,65
O O
O O
8,92 -
8,92 -
287,16
178
9,16
O
6,82
O
5,82
O
5,82
O
177,75
178
-0,25
O
6,03
O
6,03
O
6,03
O
5,82
O
5,82
O
5,82
O
5,82
177,75
178
-0,25
O
6,03
O
6,03
O
6,03
O
6,03
I II
O
O O 5,8 2 6,0 3
Tabelul nr.11
Volumul
7,7
4 8,92
La etapa finală a proiectului de curs se elaborează evidenţa indicatorilor tehnico – exploataţionali ai cursei. În tab.11 sunt prezentate formulele şi datele pentru calculul acestora.
1
178
3 8,9 2
8.2. Alcătuirea graficului lunar de lucru al conducătorilor În dependenţă de durata unui schimb se alege forma de organizare a echipajelor. Conform formelor de organizare, în tabelul 10, se alcătuiesc graficele de lucru lunare a conducătorilor, respectând următoarele condiţii: • trebuie respectat volumul de lucru al conducătorului; • prin sumarea, pe coloane, ăs se respecte timpul schimbului autobuzelor; • numărul zilelor lunare de odihnă să nu fie mai mic decât numărul să ptămânilor în luna dată; • fiecărui conducător i se permite lucrul suplimentar nu mai mult de 10 ore; • durata schimbului de lucru trebuie să includă timpul de lucru la cursă, timpul de pregătire – finisare, timpul parcursului nul şi timpul trecerii controlului medical. 9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei
2
185,7
Suplim entul
2 8,9 2
29
Indicatorii
Fondul de lucru 178
1 8,9 2
5,8 2 6,0 3 O
II
N r. or di ne 1
Durata lunară al lucrului 184,24
6,24
2 3
2
I
Data
Sem ne conv enţio nale 3
Q
Unitatea de măsură
Baza de calcul
4
5
pas
n
Q zi = ∑ Qi
Volum ul cursă norma lă 6
8.2. Alcătuirea graficului lunar de lucru al conducătorilor În dependenţă de durata unui schimb se alege forma de organizare a echipajelor. Conform formelor de organizare, în tabelul 10, se alcătuiesc graficele de lucru lunare a conducătorilor, respectând următoarele condiţii: • trebuie respectat volumul de lucru al conducătorului; • prin sumarea, pe coloane, ăs se respecte timpul schimbului autobuzelor; • numărul zilelor lunare de odihnă să nu fie mai mic decât numărul să ptămânilor în luna dată; • fiecărui conducător i se permite lucrul suplimentar nu mai mult de 10 ore; • durata schimbului de lucru trebuie să includă timpul de lucru la cursă, timpul de pregătire – finisare, timpul parcursului nul şi timpul trecerii controlului medical. 9. Evidenţa indicatorilor tehnico-exploataţionali ale cursei La etapa finală a proiectului de curs se elaborează evidenţa indicatorilor tehnico – exploataţionali ai cursei. În tab.11 sunt prezentate formulele şi datele pentru calculul acestora. Tabelul nr.11 N r. or di ne 1
Indicatorii
1
Volumul traficului de pasageri în zi Volumul prestaţiilor în zi
P zi
pas ⋅ km
Coeficientului schimbului de pasageri
η sch
-
2
3
2
Sem ne conv enţio nale 3
Unitatea de măsură
Baza de calcul
4
5
Q zi
pas
n
Q zi = ∑ Qi i =1 n
P zi = ∑ Qi ⋅ l i i =1
η sch =
30
L R Lmed
Volum ul cursă norma lă 6
4
5
Distanţa medie de deplasare a unui pasager
l med
km
Volumul traficului de pasageri anual
Qan
pas
Qan = 365 ⋅ Q zi ⋅ k s ⋅ k l
K s
-
Anexa 3
l med =
P zi Q zi
Coeficientul neregularităţii al traficului de pasageri pe zile ale să ptămânii Coeficientul neregularităţii lunare a traficului de pasageri Volumul prestaţiilor de pasageri anual
K l
-
Anexa 3
P an
pas ⋅ km
P an = Qan ⋅ l tm
9
Timpul unei rotaţii
T rot
min
10
Viteza tehnică
V t
km / h
V exp l
km / h
6
7
8
11
Viteza exploataţională Lungimea rutei
12
L R
13
Lungimea cursei
14
- în direcţia tur
15
- în direcţia retur
16
Durata cursei
t c
17
- timpul de deplasare
t depl
l c
T rot = ∑ t dep + ∑ t s.t .i. + ∑ V t = V exp l =
km
L R =
km
L R t depl
Ltur + Lretur T rot
Ltur + Lretur
2 n
l c = ∑ l int i =1
Ltur
km
Tabelul 6
Lretur
km
Tabelul 6
min min
t c = t depl + t s.t .i. Tabelul 6
31
18
- staţionări la interstaţii
t s.t .i.
min
Anexa 3
19
- staţionări la staţiile terminus
t s.t .t .
min
Anexa 3
Coeficientul de coliniaritate
K col
-
20
21
22
23
24 25
26
27
28
Parcursul mediu în zi a unui autobuz Capacitatea nominală necesar ă de umplere al autobusului Coeficientul neregularităţii orare a traficului de pasageri Schimbul de pasageri efectuat pe o cursă Numărul autobuselor Coeficientul de utilizare a parcursului
Coeficientul de utilizare a capacităţii autobuselor Capacitatea de transportare a vehiculelor în zi
K col =
L R Ld tr
L zimed
km
qn
pas
K or
-
Anexa 3
P p
pas ⋅ km
P p = q n ⋅ l med
N A
unitati
β
-
γ
-
C tRv
-
L zimed = V exp l ⋅ T serva + l 0
qn =
Qmax ⋅ I min ⋅ k or
60
N A = β =
l c l c + l 0
γ =
Q max q =
∑ l c ∑ (l c
+ l o )
Qmax ⋅ I ⋅ k
60 ⋅ q
C tRv = N A ⋅ q n ⋅ η sch ⋅ nc ⋅ γ
32
Anexa 1 enumirea staţiei
Prima cifra a numărului variantei 4 5 6 7
1
2
3
8
9
0
AII
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
0;0
A
6
0.3;0 .5 1.0;0 .5 1.0;0 .9 1.0;1 .4 1.6;1 .4 2.3;1 .4 2.8;1 .9
0.6;2 .0 0.9;2 .6 1.5;2 .6 2.0;2 .6 2.6;2 .6 2.6;1 .9 3.3;1 .9
0.8;2 .9 1.4;2 .9 1.9;2 .9 2.6;2 .9 3.1;2 .9 3.6;2 .4 4.0;2 .0
1.8;1 .4 1.8;2 .2 2.4;2 .2 2.9;2 .2 2.9;1 .8 2.9;1 .4 3.4;1 .4
1.6;0 .4 1.6;1 .0 1.6;1 .6 2.2;1 .6 2.8;1 .6 3.5;1 .6 4.0;2 .1
1.4;3 .6 2.0;3 .0 2.6;2 .4 3.1;1 .9 3.8;1 .9 4.6;1 .9 5.3;1 .9
4.0;0 .0 4.0;0 .7 4.0;1 .6 3.4;1 .6 3.4;2 .2 3.4;2 .7 3.4;3 .2
0.9;1 .5 1.6;1 .7 2.1;1 .8 2.7;1 .5 3.4;1 .6 3.6;2 .1 3.8;2 .6
3.0;2 .0 3.6;2 .6 4.1;3 .1 4.6;2 .6 5.1;2 .1 5.6;2 .1 5.6;1 .5
3.0;4. 0 3.7;4. 0 4.6;4. 0 4.6;3. 3 4.6;2. 6 4.6;1. 8 5.2;1. 8
7
3.4;2 .5
4.0;1 .9
4.4;2 .4
4.2;1 .4
4.7;2 .1
5.3;1 .3
4.1;3 .2
4.2;3 .1
5.6;1 .0
5.9;1. 8
8
2'
4.2;2 .5 4.9;2 .5 4.0;2 .5 3.4;2 .5 2.8;1 .9 2.3;1 .4 1.5;1 .4 1.0;1 .4 1.0;0 .9
4.6;1 .9 5.1;2 .4 4.6;2 .4 4.6;1 .9 3.8;1 .9 3.1;1 .9 2.6;1 .9 2.6;2 .6 1.8;2 .6
4.9;1 .9 5.4;1 .4 4.8;2 .0 4.4;2 .4 3.9;2 .9 3.4;2 .9 2.9;2 .9 2.3;2 .9 1.7;2 .9
4.7;1 .9 5.3;1 .9 5.3;2 .3 4.6;2 .3 4.2;2 .3 4.2;1 .8 4.2;1 .4 3.6;1 .4 3.0;1 .4
5.4;2 .1 5.4;2 .9 4.7;2 .9 4.4;2 .6 4.0;2 .1 3.5;1 .6 2.9;1 .6 2.3;1 .6 1.6;1 .6
6.0;1 .3 6.0;2 .0 6.0;2 .5 5.3;2 .5 5.3;1 .9 4.7;1 .9 4.0;1 .9 3.1;1 .9 2.6;2 .4
4.9;3 .2 5.0;3 .2 4.7;3 .2 4.0;3 .2 3.4;2 .6 3.4;1 .6 3.4;0 .2 3.4;1 .6 4.0;1 .6
4.8;3 .2 5.1;3 .7 4.5;3 .8 4.2;3 .2 3.8;2 .7 3.6;2 .2 3.0;2 .2 2.6;2 .0 2.2;1 .7
5.6;0 .4 5.0;0 .4 5.6;0 .4 5.6;1 .1 5.6;1 .8 5.6;2 .1 5.0;2 .8 4.6;3 .1 4.1;3 .1
6.4;1. 8 6.8;2. 2 6.4;1. 8 5.5;1. 8 4.6;3. 4 4.6;2. 5 4.6;3. 4 4.6;4. 4 3.9;4. 4
1'
0.3;0 .9
0.9;2 .6
1.2;2 .9
2.3;1 .4
1.6;1 .1
2.0;3 .0
4.0;0 .9
1.5;1 .7
3.5;2 .6
3.0;4. 4
1 2 3 4 5
B 8' 7' 6' 5' 4' 3'
33
Anexa 2 Matricea corespondentei traficului pe rută Varianta 1 Direcţie tur -
54 -
318 231 -
79 311 61 -
1210 732 388 254 -
481 268 214 189 234 -
376 479 374 89 161 138 -
1547 1024 536 651 1349 347 241 -
239 214 59 348 207 63 128 85 -
1080 839 448 59 1518 499 309 734 31
Direcţie retur 407
-
-
-
-
-
-
-
-
-
526
858
-
-
-
-
-
-
-
-
620
659
264
-
-
-
-
-
-
-
1829
359
416
217
-
-
-
-
-
-
532
214
298
429
91
-
-
-
-
-
1248
179
271
198
1070
82
-
-
-
-
261
344
297
417
115
198
81
-
-
-
117
238
268
347
264
321
187
193
-
-
1327
384
414
262
1481
198
987
364
63
-
732 398 307 734 239 98 -
268 274 634 248 532 427 73 -
632 531 271 418 164 303 269 184 -
3257 260 420 231 218 321 347 211 70
Varianta 2 Direcţie tur -
265 -
348 84 -
439 269 131 -
165 632 299 208 -
279 562 418 349 169 -
34
Direcţie retur 104 284 339 267 457 342 273 460 3417
97 455 318 639 714 298 158 459
217 293 238 281 748 384 812
88 189 172 439 269 438
132 216 268 518 648
241 310 319 624
68 271 127
37 158
75
-
199 419 237 218 1094 837 437 -
368 268 341 128 828 1212 947 384 -
297 324 262 189 791 884 892 918 276
638 812
426
-
Varianta 3 Direcţie tur -
168 -
86 219 -
268 197 93 -
314 362 217 61 -
202 248 317 261 323 418 263 198 364
127 198 321 287 288 357 212 272
96 259 362 418 272 309 194
148 263 301 248 532 348
298 846 1019 479 837
253 358 98 232 247 -
327 273 312 173 738 209 -
Direcţie retur 649 984 736 358
35
235 547 699
Varianta 4 Direcţie tur -
354 -
324 269 -
1492 387 274 -
356 698 1938 632 534 1467 459 389 1594
274 475 538 297 432 521 190 479
543 297 581 602 368 242 530
324 497 1237 214 438 1738
298 451 580 198 -
459 513 379 293 325 -
1837 572 457 1538 534 428 -
631 396 714 697 269 387 369 -
294 498 629 504 444 597 521 287 -
1329 601 743 1927 279 484 941 318 134
302 267 1841
184 319
241
-
451 198 420 543 343 301 277 -
290 341 334 390 205 394 257 238 -
4327 479 297 275 211 331 341 531 404
121 161
198
-
Direcţie retur 268 538 197 421 461
248 471 389 298
-
Varianta 5 Direcţie tur -
259 -
437 318 -
224 360 281 -
508 330 275 147 -
254 432 388 418 391 434 563 637 4865
197 269 447 363 508 447 325 580
308 265 320 267 424 360 457
256 298 209 375 394 632
175 193 501 288 440
374 427 193 294 356 -
217 269 347 381 531 426 -
Direcţie retur 214 264 163 267
36
130 447 304
Varianta 6 Direcţie tur -
568 -
794 483 -
1537 856 563 -
898 1212 781 526 -
1263 1417 959 863 612 -
357 562 255 289 197 217 -
268 437 318 317 229 280 159 -
441 371 312 271 235 144 362 217 -
330 384 231 267 197 203 347 255 316
93 241
145
-
595 341 409 415 374 549 357 -
427 439 339 478 564 437 638 346 -
3365 515 480 542 450 520 541 539 184
Direcţie retur 497 734 888 935 1249 285 321 263 354
638 1209 816 373 347 350 198 167
664 737 1218 264 279 235 328
712 644 401 299 301 357
513 135 312 332 391
88 407 134 280
165 218 320
Varianta 7 Direcţie tur -
254 -
376 318 -
268 547 249 -
412 559 567 371 -
375 425 634 636 298 -
37
547 397 571 388 356 306 -
Direcţie retur 218 238 427 518 367 2347 408 538 3967
325 381 465 618 835 347 294 641
268 292 437 360 539 420 511
174 295 642 714 390 207
98 434 545 267 210
328 483 261 318
201 470 399
315 213
162
-
1275 279 1314 535 519 1381 173 -
648 430 478 209 364 185 497 85 -
182 63 127 38 45 142 63 945 188
219 1635
115
-
Varianta 8 Direcţie tur -
165 -
1365 138 -
235 447 97 -
379 569 275 214 -
160 234 1268 351 1447 447 1320 360 1680
138 641 437 315 437 268 237 508
126 534 348 320 447 318 279
93 1569 263 1455 485 1734
164 108 360 434 396
1434 478 988 232 159 -
532 365 518 474 230 274 -
Direcţie retur 57 1389 271 1219
38
290 324 275
Varianta 9 Direcţie tur -
231 -
318 174 -
265 293 315 -
279 390 289 268 -
174 365 297 432 326 378 496 567 2520
218 327 298 444 507 299 643 701
169 130 528 489 643 237 367
205 614 329 459 536 454
150 198 274 481 298
314 481 318 424 274 -
354 444 420 356 293 197 -
632 334 366 398 387 221 124 -
447 748 680 474 159 488 199 143 -
2398 624 237 560 198 239 208 150 73
196 247
218
-
173 150 268 234 438 284 132 -
251 198 137 259 371 260 201 191 -
1435 237 294 315 908 406 879 264 59
234 140
131
Direcţie retur 176 391 194 580
248 205 631
Varianta 0 Direcţie tur -
135 -
138 259 318 1405 176 978 84 298 1289
177 348 421 262 174 351 106 98
164 98 -
213 192 207 -
1085 158 218 162 -
235 348 280 194 69 -
984 216 345 159 1231 74 -
Direcţie retur 208 149 65 372 415 236 329
97 268 133 202 164 245
114 1088 190 211 1471
39
160 178 152 179
282 263 937
Anexa 3 Indicatorii de lucru al autobuzelor pe rută Indicatori Coeficientul neregularităţii orare a traficului de pasageri Coeficientul neregularităţii a traficului de pasageri pe zile ale să ptămânii Coeficientul neregularităţii al transportului de pasageri pe luni ale anului Viteza tehnica Intervalele ce restricţionează mişcarea in orele de vârf Intervalele ce restricţionează mişcarea in perioada cu trafic minim de pasageri Tariful pe calatori Coeficientul ce prevede numărul pasagerilor ce au înlesniri la calatorii timpul de staţionare a autobuzului la interstaţii La staţia terminus
1
2
3
Cifra trei a numărului variantei 4 5 6 7
1
1.05
1.1
1.15
1.2
1
1.05
1.1
1.15
1.2
1.1
1.15
1.2
1.15
1.1
1.15
1.2
1.15
1.1
1.2
1.15
1.2
1.15
1.2
1.5
1.2
1.15
1.2
1.15
1.2
26
27
28
29
30
30
29
28
27
26
5
6
5
4
3
3
4
5
6
6
15
12
10
14
13
14
15
10
11
12
4
5
6
5
4
5
6
5
4
5
0.9
0.85
0.8
0.85
0.9
0.85
0.8
0.85
0.9
0.8
0.5
0.4
0.5
0.6
0.7
0.6
0.5
0.4
0.5
0.6
2
3
4
5
4
3
2
3
4
5
40
8
9
0
Tabelul nr.12 Repartizarea traficului pe intervale orare Inte rsta ţiile
Volumul traficului în intervale 7 3.7 %
8 8.9 %
9 7.9 %
10 5.4 %
11 4.3 %
12 3.6 %
13 3.9 %
14 4.0 %
15 5.5 %
16 5.7 %
A-1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8 8-B B-8' 8'-7' 7'-6' 6'-5' 5'-4' 4'-3' 3'-2' 2'-1' 1'-A Tot al
41
42
17 8.1 %
La zi 18 8.2 %
19 8.7 %
20 6.0 %
21 4.4 %
22 4.0 %
23 3.6 %
24 2.9 %
01 1.2%
42
Bibliografie: 1. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Tezec. Organizarea Expediţiilor rutiere. Chişinău U.T.M. 2004 -88 p.; 2. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Managementul transportului urban de călători. Partea I-II. Chişinău U.T.M. 2005 -210 p.; 3. Alcaz T., Russu V., Oprea A. Complex de transport. UTM Partea I-II. Chişinău 2006-360p; 4. Acordul ADR adoptat de CCE a ONU din 30.09.57 -140 p.; 5. Acordul AETR adoptat de CCE a ONU din 01.01.70 – 25 p.; 6. Banciu D., Eşanu A. Sisteme inteligente de transport. Editura Tehnică. Bucureşti 2003-285 p.; 7. Codul transportului auto. Legea RM Nr.116-XIV din 29.07.98 13p.; 8. Convenţia CEMT- adoptată de CCE a ONU în 1953 -14p.; 9. Convenţia CMR din 19.05.56 adoptată de CCE a ONU - 140p.; 10. Convenţia TIR adoptată de CCE a ONU din 14.11.75 -46p.; 11. Legea drumurilor a Republicii Moldova Nr.509-XIII din 22.06.95 -6p.; 12. Legea Republicii Moldova Nr. 154-XV din 28.03.2003. Codul Muncii al Republicii Moldova -96p.; 13. Legea RM Nr.1320 „Cu privire la registru”din 25.09.1997-26p.; 14. Legislaţia rutier ă. Naţional 2002-189 p; 15. Materialele conferinţei practico-ştiinţifice din 2005. „Strategii de
Bibliografie: 1. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Tezec. Organizarea Expediţiilor rutiere. Chişinău U.T.M. 2004 -88 p.; 2. Alcaz T., V. Russu, S. Kant, Iu. Managementul transportului urban de călători. Partea I-II. Chişinău U.T.M. 2005 -210 p.; 3. Alcaz T., Russu V., Oprea A. Complex de transport. UTM Partea I-II. Chişinău 2006-360p; 4. Acordul ADR adoptat de CCE a ONU din 30.09.57 -140 p.; 5. Acordul AETR adoptat de CCE a ONU din 01.01.70 – 25 p.; 6. Banciu D., Eşanu A. Sisteme inteligente de transport. Editura Tehnică. Bucureşti 2003-285 p.; 7. Codul transportului auto. Legea RM Nr.116-XIV din 29.07.98 13p.; 8. Convenţia CEMT- adoptată de CCE a ONU în 1953 -14p.; 9. Convenţia CMR din 19.05.56 adoptată de CCE a ONU - 140p.; 10. Convenţia TIR adoptată de CCE a ONU din 14.11.75 -46p.; 11. Legea drumurilor a Republicii Moldova Nr.509-XIII din 22.06.95 -6p.; 12. Legea Republicii Moldova Nr. 154-XV din 28.03.2003. Codul Muncii al Republicii Moldova -96p.; 13. Legea RM Nr.1320 „Cu privire la registru”din 25.09.1997-26p.; 14. Legislaţia rutier ă. Naţional 2002-189 p; 15. Materialele conferinţei practico-ştiinţifice din 2005. „Strategii de management, inginerie şi tehnologii în transporturi”. U.T.M. Chişinău 2006 -150 p.; 16. Materialele conferinţei a II-a practico-ştiinţifice din 2006. „Strategii de management, inginerie şi tehnologii în transporturi”. U.T.M. Chişinău 2006 -409p.; 17. Manualul operatorului de transport rutier internaţional. - Bucureşti 2000 -302p.;
43
18. Regulamentul cu privire la asigurarea securităţii circulaţiei rutiere la întreprinderi, organizaţii, instituţii ce efectuează transporturi de pasageri şi mărfuri aprobat de MTC la 09.12.99. -12p.; 19. Regulamentul general privind acordarea de licenţă pentru genurile de activitate atribuite Ministerului Transportului -12p.; 20. Regulamentul transportului de călători şi bagaje. Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.1348 din octombrie 2003.
44
