-ORAȘUL IDEALReferat doctrine urbane
Stud. Stud. Arh. Arh. AN ANDRO DRONIC NIC CODRU CODRUȚ-ANTO -ANTON N Semian B, Anul III, 2!"-2!#
CUVINTE CHEIE : urbanism, pre-urbanism, artă, armonie, ra țiune, popula ț ie, obiective, progresist, culturalist, naturalist,raport om-medilu natural, psihologie, utopie,oraș grădină, limită,oraș-sit, sănătate mintală
$n %rimul și &n %rimul r'nd, ce e(te urbani(mul) Urbani(mul e(te un an(amblu de acti*it+ți de oraniare a com%onentelor materiale cadrul natural, re(ur(ele economice, cadrul con(truit, %o%ulație,etc./ ale unit+ ților teritoariale de locuire (at, comun+, oraș, on+, teritoriu național, etc./ cu (co%ul &mbun+t+țirii calit+ții *ieții. Urbani(mul e(te de dou+ ti%uri0 %re-urbani(mul și urbani(mul modern. Deși are la ba+ modele ale %re-urbani(mului, urbani(mul modern nu mai e(te reultatul unor enerali ști al oamenilor %olitici, al economiștilor (au al i(toricilor/, ci (e a1une la contribuția unor ade*+rați (%ecialiști arhitecții/. Urbani(mul con(tituie arta de-a ordona de-o manier+ armonioa(+ și rațional+, *ia ța unei %o%ulații, &ntr-un (%ațiu eorafic determinat3. 4ractic, re%reint+ o acti*itate de intere( eneral cu caracter continuu, care (e de(f+șoar+ %e &ntre teritoriul, a*'nd la baa lui un %rinci%iu al de*olt+rii durabile, mai e5act con(truirea unui mediu (+n+to( și coerent (ub ra%ort cultural și funcțional, la ni*elul localit+ții urbane și rurale. 4entru a a(iura un cadru o%tim de locuire, care (+ core(%und+ %rinci%iului de*olt+rii durabile, acti*itatea de urbani(m trebuie (+ &nde%linea(c+ c'te*a obiecti*e %recum0 determinarea (tructurii funcționale a locuințelor6 utiliarea rațional+ și echilibrat+ a terenurilor nece(are funcțiunilor urbani(tice &n localit+ți6 a(iurarea unei locuiri core(%un+toarea ne*oilor omene ști6 a(iurarea condițiilor %entru (ati(facerea unor ne*oi (%eciale ale co%iilor, %er(oanelor *'r(tnice și %er(oanelor cu handica%6 a(iurarea e(teticii com%oi ționale &n realiarea cadrului con(truit și amena1area cadrului natural6 %rote1area %o%ulației și a cadrului natural6 %rote1area, con(er*area și %unerea &n *aloare a monumentelor i(torice, %recum și a %atrimoniului natural. Du%+ cum (e știe, %roblema locuirii urbane și a orașului a fo(t inițialiat+ de c+tre re%reentanții celorlalte domenii de acti*itate. 4erioadei de %'n+ la &nce%utul (ecolului al 77-lea, 8rancoi(e Choa9 &i d+ denumirea de %re-urbani(m, %erioada urbani(mului de(f+ șur'ndu-(e odat+ cu im%licarea &n acea(t+ %roblematic+ a arhitecturii. 1
Ideoloia urbani(mului (-a n+(cut din confruntarea dintre miturile mașini(te și mieria muncitorimii. Uto%iile urbani(tice ale (ecolului 7I7 erau de e(enț+ (ociali(t+ și au a%+rut ca reac ție la con(ecințele re*oluției indu(triale &n domeniul locuirii0 au &nce%ut mut+rile de la (at la oraș, &n orașe a a%+rut (%ecula funciar+, a &nce%ut (+ (e con(truia(c+ &ntr-un ritm alert, dar necore(%un+tor, orașele tran(form'ndu-(e &n :orașe liberale3. Dar &ntre anii !;<-!=! uto%iilor le-a urmat un million de metode, care *or fi doar reluate și am%lificate &n %erioada interbelic+. 4roiectele de orașe uto%ice care au tin( (+ fie %u(e &n a%licare au fo(t0 ora șul r+din+ a lui >beneener ?o@ard care a fo(t acuat c+ (-a tran(format &n :ora ș-dormitor3/, ora șul reional al lui 4atric edde( și al lui e@i( umford, monumentali(mul lui ?au((man, mealomania totalitari(t+ a lui ?itler, Stalin, u((olini și 8ranco. De a(emenea, mai (unt și conce%tele oriinale enerate de urbani(mul modern0 orașul de(chi( :anti-urban3/ al lui Eriht, orașul linear al lui Soria, :orașulradio(3 al lui e Corbu(ier, care (e lea+ de tradiția ora șului-r+din+ , c't și de cea a orașului monumentelor și con(tituie *er(iunea moderniat+ și așeat+ %e *ertical+ a falan(terului. Ace(te modele ideoloice ale orașului (e &ncadrea+ &n F mari cateorii0 modelul ideoloic %rore(i(t, modelul ideoloic culturali(t și modelul naturali(t anti urbani(mul american/. Du%a cum declar+ 8rancoi(e Choa9, toate %leac+ de la critica ora șului liberal și indu(trial și a (ociet+ții indu(triale care i-a dat naștere, dar (e deo(ebe(c %rin accentul %u( %e diferitele a(%ecte, con(iderate ca fiind e(ențiale0 odelul ideoloic %rore(i(t are &n centru deradarea indi*idului și are ca %rinci%ali re%reentanți %e Charle( 8ourier, Robert O@en, Gictor Con(iderant, Hean-Ba%ti(te odin, Hule( Gerne etc.. Aceștia (e &n(criu %e linia de 'ndire a ra ționali(mului filo(ofiei luminilor0 e5%licarea fenomenelor %rin relația cau+-efect, 'ndirea lor e(te orientat+ (%re %rore( și *iitor durabilitate/. Au o conce%ție ab(tract+ a(u%ra omului ca indi*id-ti% determin'nd, %e cale știin țific+ un model uman3 /, &n același tim% și loc, &ncerc'nd (+-i creee un cadru (ati(f+c+tor %rintr-o anali+ științific+. De a(emenea, %ro%un un (%a țiu foarte riuro(, chiar riid, (%ecialiat du%+ acti*it+țile %rinci%ale locuire, munc+, tim% liber. Con(ecința %ericuloa(+ a ace(tui ti% de 'ndire con(t+ &n reidentificarea indi*idului. odelul ideoloic culturali(t %leac+ de la %ierderea coeiunii culturale și are ca %rinci%ali re%reentanți %e Auu(t Eelb9, Northmore 4uin, Hohn Ru(in, Eilliam orri( etc.. Acești 'nditori (unt (tr'n( leați de tradiția romanti(mului enle, iar ideea de ba+ e(te c+ ora șul %reindu(trial a re%reentat un moment e5ce%țional al i(toriei, iar realiarea indi*idual+ și &nflorirea culturii (-a f+cut rație mediului urban. 'ndirea e(te anti-indu(trial+, hr+nit+ de no(talia %entru 2
orașul trecutului, cu c+ldura (a uman+ și cu calitatea arhitecturii care (e cer re&n*iate. $n(+ %ericolul ace(tei linii de 'ndire e(te *erificarea i(toriei. odelul naturali(t anti urbani(mul american/, care &i are ca %rinci%ali 'nditori %e Thoma( Heffer(on și ?enr9 Adam( nu de%+șește ț+rmurile Americii și %oate fi con(iderat ca o *ariant+ local+ a modelului culturali(t, dar %reent'nd unele diferențe care, %arado5al, ar %utea fi &ncadrate &n linia de 'ndire %rore(i(t+ 0 (%ațiul urban e(te liber, eometriat și omoen, iar oranicitatea și &nchiderea (%ațial+ (e re+(e(c la ni*elul edificiilor. iea+ %e relațiile cu natura %entru de(+*'rșirea %er(onalit+ții umane. 4reentul urbani(m din Romania e(te com%licat și haotic. 8aț+ de com%le5itatea tradi ției, el (e %reint+ mult mai mode(t, omoen, re%etabil %e (%a ții imen(e și &n forme de multe ori identice. Una din caue e(te dimen(iunea colo(al+ și mobilitatea afacerilor din con(truc ții. O alta, unificarea normelor, fiecare (%ri1inindu-(e reci%roc. 4rinci%alii %romotori %oliticieni, con(tructori și %roduc+tori de materiale/ tind (+ readuc+ arhitectura și urbani(mul la ni*elul unei (im%le afaceri. A%ar de1a %remi(ele lobali+rii tehnoloiilor, materialelor și modelelor. $n același tim%, crește %eri(abilitatea con(trucțiilor, (cade durata de utiliare, arhitectura de*enind tre%tat tre%tat un obiect de con(um. S%ațiul e(te tratat la fel, orașele de*in alomerații urbane, iar (atele tind (+ di(%ar+. Din %unctul meu de *edere, orașul ideal ada%tat la ce e(te a(t+i (e %oate analia &n func ție de F mari a(%ecte0 &n %rimul r'nd oraniarea (%ațial+ interioar+ nece(itatea +(irii ca(ei- o nece(itate *ital+/ ,&n al doilea r'nd (tructura intim+ și aici m+ refer la interarea naturii &n mi1locul urbanului %entru ca omul (+ %oat+ medita/ și &n al treilea r'nd ra%ortul dintre oraș și (%a țiul eorafic unde e(te am%la(at (itul/ . 8+c'nd un e5ercițiu de imainație și inter'nd toate cele F a(%ecte, (e %oate (%une c+ am a1une la crearea unui a(a numit oraș ideal3. 4entru realiarea orani+rii (%a țiale interioare trebuie (+ %lec+m de la un așa numit model uman-ti%, deoarece oamenii au &n comun acelea și ne*oi de locuire și aceleași cerințe.4entru orașul ideal, un rol foarte im%ortant &l are onificarea atent+ a ace(tuia. Sunt anumite one %recum ona indu(trial+ și ona reiden țial+ &ntre care e(te nece(ar+ o di(tincție (emnificati*+ %entru a (e e*ita %e c't %o(ibil %oluarea și o on+ admini(trati*+ (ituat+ &n centrul orașului al+turat+ cl+dirilor de birouriJ firmelor unde *-or fi am%la(ate toate con(trucțiile cu funcția %reciat+, %recum %rim+ria, 1udec+toria, finanțele etc.. Konei indu(triale trebuie (+ i (e acorde și ei o atenție deo(ebit+, deoarece trebuie conce%ut+ (+ ob țin+ o %roducti*itate ma5im+ cu o %oluare c't mai (c+ut+ și (+ ofere condi ții bune de munc+ %entru muncitori. 4ri*ind la un ni*el mai eneral, (tr+ile trebuie (+ fie bine definite și %u(e &ntr-un (i(tem a5ial care (+ %ermit+ a1unerea la 3
fiecare locuinț+ &n cel mai (curt tim% și %e cel mai acce(ibil tra(eu f+r+ a fi ne*oiți (+ ocolea(c+ centrul orașului (au alte artere din oraș un trafic fluid. C'nd *ine *orba de imainea %e care o crea+ cl+dirile, de1a (e di(cut+ de(%re arhitectura (%ecific+ fiecarei one a orașului. Bine &nțele( c+ &n centrul ora șul, cl+dirile *-or a*ea cea mai im%oant+ arhitectur+, cl+dirile fiind re%reentate %rin (tilul (%ecific e%ocii - moderni(mul. Cu a1utorul unor (%ații am%le, (tr+i lari și a a%ei &n armonie cu (%ațiile *eri (e %oate a1une la o conto%ire %erfect+ dintre om, con(trucții și natur+, a(tfel &nc't (+ (e creee un tot unitar. Am%la(area l'n+ o (ur(+ de a%+, un r'u, flu*iu (au mare ar fi cea mai fa*orabil+ din %unct de *edere at't economic c't și eorafic. De a(emenea, un rol im%ortant &l au și cl+dirile %recum teatrele, o%erele, mueele, care ar %utea fi am%la(ate &n leatur+ cu centrul și un cam%u( uni*er(itar, orientat (%re ie șirea din ora( (au &n le+tur+ tot cu centrul, a(tfel cre'ndu-(e o mic+ comunitate de (ine (t+t+toare ce cu%rinde0 facult+țile, c+minele, cantinele, biblioteca, (ala de (%ort ș.a.m.d.. 4rin (tructura intim+ &nțeleem c+ alomerația urban+ trebuie (tudiat+ a(tfel &nc't (+ nu (e a1un+ la re%ercur(iuni a(u%ra com%ortamentului uman. Aici m+ refer la crearea de (%a ții medii, cu funcțiuni %recum tera(ele, %a*ilioane și alte locuri de rela5are (au di(tracție, (%a ții care (+ &l a1ute %e om (+ (e deconectee de tot ce il &ncon1oar+, oferindu-i o bine meritat+ %au+ &n (ocietate și &n *ia ța %er(onal+. Gitalitatea unui oraș de%inde &n mare %arte de calitatea *ie ții (ale %ublice, de adun+rile și de con*er(ațiile oamenilor. Interacțiunea %ublic+, a %ietonilor %e (tr+i, &n %iațete duce la o &n*iorare a orașului și crea+ o comunitate unit+, (ati(f+c'nd a(tfel ne*oia uman+ de a%artenen ț+. Din (%u(ele %(iholoilor %entru (+n+tatea mintal+ e(te ne*oie de 0 a(iurarea climatului de (ecuritate și de libertate, bo+ția &n aleere a acti*it+ților și de im%re(ia de *iaț+, elemental de di(tracție. Un alt element ce ofer+ un %lu( de (ati(facție ce contribuie la (+n+tatea mintal+ e(te mul țumirea cet+ țenilor ce au contribuit la imainea orașului, la modelarea cadrului lor de *iaț+. Nu &n ultimul r'nd, (e ia &n calcul și ra%ortul oraș-(it, %rin care orașele trebuie (a fie circum(cri(e unor limite așa cum (%une și modelul culturali(t. 4rin ace(te limite (+ nu (e &n țelea+ idurile de a%+rare ale unei cet+ți ci mai derab+ o limit+ oranic+. Adic+, a*'nd o form+ oranic+, oraniarea orașului (e %oate face beneficiind la ma5imum de calit+ țile terenului, a(tfel onele mai %uțin fa*oriate %ut'nd fi e*itate și e5tinderea orașului (e *a face (%ontan. Datorit+ %roblemelor cu %oluarea %e care le a*em,din %unctul meu de *edere interarea &n (ocietate a naturii, im%licit a (%ațiilor *eri, tera(e ș.a.m.d. e(te un factor ce %oate (chimba balan ța &n fa*oarea noa(tr+. A(tfel 4
%oluarea %ut'nd fi diminuat+ și ni*elul de trai cre(c'nd (emnificati*. Dac+ tot *orbim de(%re %oluare, trebuie reol*at+ și %roblema deșeurilor, a debara(+rii lor, o %o(ibil+ reol*are fiind un centru &n care ace(tea (+ fie di(tru(e (au reciclate e*it'ndu-(e crearea de ro%i de unoi și im%licit a deterior+rii (tratului de oon.
Una dintre %rici%alele caue ale eșecului modelelor %rore(i(t, culturali(t și naturali(t a fo(t fa%tul c+ ele (-au n+(cut ca și con(tructii imainare ce a*eau %rea %u țin le+tur+ cu realitatea concret+. A(tfel, %e l'n+ alte a(%ecte, ele au neli1at foarte mult %articularit+ țile %(iholoice ale oamenilor, %ri*indu-i cel mult dintr-o %er(%ecti*+ (ocioloic+ lobal+, (au, mai r+u, ca &n caul modelului %rore(i(t, ca ființe ti% identice (ub toate latitudinile și &n ('nul tuturor culturilor. Realitatea e c+ oamenii nu (unt doar diferiți, ci (unt m'nați de a(%irații și con*ineri (%ecifice &n funcție de mediul &n care au tr+it, de educația %rimit+, %recum și de tr+(+turile de %er(onalitate (%ecifice fiec+rui indi*id. Tr+'nd la final o linie, (e con(tat+ c+ ora șul &n eneral și orașul ideal e(te mai mult dec't (uma %arților com%onente lui, adic+ (itul, cadrul con(truit, %o%ulașia etc.. $n concluie, du%+ %+rerea mea, crearea unui oraș ideal are la ba+ defa%t %roblema cre+rii unei (ociet+ți ideale care (+ fie ca%abil+ (+ realiee ea &n(+și un ora ș %erfect din toate %unctele de *edere. Acea(t+ (ocietate trebuie (+ con(truia(c+ ce*a ce (+ core(%und+ cu cerin țele oamenilor și &n (tr'n(+ le+tur+ cu modelele urbani(tice de1a e5i(tente.
5
!ursele bibliogra"ice: #Choa$- Urbanism Utopie si realitate %eter Hall & 'rasele de maine ' istorie intelectuala a urbanismului in secolul ((
6
