Caiet Metodic VOLEI
CUPRINS
Capitolul I. Înv ă area elementelor i procedeelor tehnice Capito Capitolul lul II. Pozi Pozi iile iile fundame fundamental ntalee i deplas deplasările Capitolul III. Pasa înainte, cu două mâini de sus Capitolul IV. Pasa înapoi (peste cap) cu două mâini de sus Capitolul V. Serviciul de jos din fa ă Capitolul VI. Serviciul de jos din lateral Capitolul VII. Lovitura de atac – procedeu drept (pe direc direc ia elanul elanului) ui) Capi Capitol tolul ul VIII. VIII. Bloca Blocajul jul indi individ vidual ual Capitolul IX. Rularea pe spate Capitolul X. Metodica înv ă ării tacticii jocului de volei Capitolul XI. Etapizarea înv ă ării tacticii jocului Capi Ca pito tolu lull XII. XII. Loc Locul ul vol volei eiul ului ui în în lec lec ia de de educ educaa ie fiz fizic ică i sport din treapta gimnazială Capitolul XIII. Prevederi ale regulamentului ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
jocului de volei
1
Capitolul I. Înv ă$area elementelor si procedeelor tehnice Etapizarea înv ătării unui procedeu tehnic Explicarea, descrierea tehnică a procedeului: Clară Scurtă Precisă 2. Demonstrarea globală a procedeului: 2 – 3 execu ii corecte (kinogramă) 3. Exersarea procedeului fără minge 4. Exersarea integrală a procedeului, în condi ii u urate. Exemplu: executarea loviturii de atac la fileu mai coborât fa ă de înăl imea regulamentară cu corectare după mai multe execu ii 5. Consolidarea execu iei, punând accent pe aspectele mai importante (dominante) Exemplu: lovirea mingii în punctul cel mai înalt al săriturii. 6. Exersarea procedeului în condi ii apropiate de joc; 7. Exersarea procedeului în condi ii de adversitate Exemplu: lovitură de atac – blocaj serviciu – preluare 8. Consolidarea procedeului în condi ii de joc – joc cu temă 9. Perfec ionarea execu iei procedeului Exemplu: Serviciul în zonă fixă 1.
• • •
•
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃
Capitolul II. Pozitiile fundamentale si deplasările 2
Exerci ii: Deplasare, cu pas adăugat, înainte, lateral i înapoi, la comandă, cu oprire în pozi ie medie i joasă. Acela i exerci iu, prin dirijare, cu bra ele, fără comandă vocală. Din pozi ie medie, câte doi fa ă în fa ă, deplasîri cu execu ie în oglindă; alternativ, unul conduce i celălalt îl imită. De la linia de fund a terenului, se pleacă în alergare, cu pa i adăuga i, în pozi ie medie până la linia de 1 m, oprire în pozi ie joasă, continuare cu pa i adăuga i lateral până la linia de centru, oprire în pozi ie înaltă, întoarcere i alergare până la linia de fund. Se execută de 2 – 3 ori i sub formă de concurs, pe linii de câte 4 – 6 executan i la fluierul profesorului. Acela i exerci iu cu o minge inută la piept. ₃
•
₃
•
₃
•
₃
₃
₃
₃
₃
•
₃
₃
₃
₃
₃
₃
•
₃
₃
Capitolul III. Pasa înainte,
cu două mâini de sus
Este procedeul fundamental din tehnica voleiului, care odată însu it permite i abordarea jocului bilateral, bine în eles cu reguli mai reduse. Având în vedere liberalizarea preluării de sus în degete a mingilor venite din serviciu, din lovitura de atac i din blocaj, dă jocului de volei un alt con inut, iar instruirii o nouă orientare. Practic în Modelul 1 (M – 1) de joc, toate pasele i preluările se vor executa numai cu două mâini de sus, în degete, ceea ce va determina o cre tere substan ială a jocului în sine i o precizie mai mare a exercu iilor tehnice. Exerci ii: Fără minge, cu bra ele îndoite la nivelul pieptului, ghemuiri i ridicări repetate, imitând pasa. Acela i exerci iu cu minge. Câte doi fa ă în fa ă, se execută pase cu două mâini (gen pasa de baschet), cu ghemuire la fiecare contact cu mingea i ridicare. În aceia i forma ie, unul oferă mingea i celălalt execută pasa de sus cu două mâini. Acela i exerci iu cu deplasare laterală, stânga – dreapte, oprire în pozi ie medie i executarea pasei. Pase în doi în continuă mi care, cu joc de glezn ă i deplasare laterală înainte i înapoi. Întrecere între perechi. Pase în doi timpi de 30”, fără ca mingea să cadă pe sol. Se numără câte pase s-au executat i treptat se apreciază i corectitudinea execu iei tehnice. În aceea i forma ie se execută pasă de control i pasă înainte. iruri de 4 fa ă în fa ă la 3 m distan ă, pasă înainte urmată de alergare la coada irului din fa ă. Treptat pentru a mări intensitatea irurile se mic orează la 3 executan i i apoi la 2 executan i. Trei executan i la o minge, dispu i în triunghi, execută pase în trei, alternând execu iile spre stânga i dreapta, pentru a se obi nui cu „cele trei lovituri” permise de regulament. Acela i exerci iu, cu trecerea mingii peste fileu, din pasa a treia. ₃
₃
₃
₃
₃
•
₃
•
₃
•
₃
₃
•
₃
•
₃
₃
•
•
₃
•
₃
•
₃
₃
₃
₃
₃
₃
•
₃
₃
•
₃
Capitolul IV. Pasa înapoi (peste cap)
cu două mâini de sus
Pasa peste cap este mai dificil de executat urmare a faptului că mecanismul de lovire a mingii se realizează înapoi, este o mi care nenaturală, jucătorul fiind cu spatele pe direc ia de pasare a mingii. Execu ia este mult mai preten ioasă ₃
₃
₃
fa
₃
ă
de pasa înainte din cauză că trebuiesc îndeplinite următoarele condi ii: 3 ₃
₃ ₃ ₃ ₃
mingea se preia deasupra capului; unitatea de pasare „cupa” este mai adâncă i elastică; traiectoria pasei este în sus i spre înainte; bazinul este proiectat spre înainte, pentru a permite arcuirea trunchiului i urmărirea mingii cu privirea.
Exerci ii de înv ă are: 1. Pe perechi, fa ă în fa ă, se oferă mingea prin aruncare înaltă, iar partenerul se deplasează rapid sub traiecoria descendentă a mingii i o prinde deasupra capului, executând o u oară amortizare (ghemuire – ridicare i îndoirea bra elor). 2. Din aceia i forma ie, se execută o pasă deasupra capului (pasa de control) i pasă înainte la partenerul care execută la fel. Apoi 2 – 3 pase de control i pasă înainte. (Figura 1) ₃
₃
₃
₃
₃
₃
Figura 1 3.
Executantul orientat cu spatele la partener, efectuează o pasă de control, urmată de pasă înapoi (peste cap) la partenerul care execută la fel. (Figura 2) Se repetă execu ia cu 2 – 3 pase de control. ₃
Figura 2 4.
În forma ie de 3 – pe aceia i coloană – executantul „A”, dă pasă înainte la partenerul „B”, care execută pasă înapoi la partenerul „C”, care pasează ₃
lung i înainte până la „A”. (Figurile 3, 4 i 5)
A
B
C
B
C
A
C
A
B
Figura 3 5.
6.
Figura 4
Figura 5
Se execută de 5 – 10 ori, apoi executan ii se schimbă între ei după următoarea schemă: „A” trece în locul lui „C”, „B” în locul lui „A” i „C” în locul lui „B” (în centru). (Figura 4) ₃
Păstrându-se forma ia, executantul din mijloc „B”, după ce dă pasa peste cap la „C”, se întoarce cu fa a spre el i execută pasă înapoi la „A” i apoi se întoarce cu fa a spre „A” i dă pasă înapoi la „C”. (Figura 6) Dup ă 5 – 10 execu ii jucătorii se schimbă între ei, după schema de mai sus ₃
₃
₃
₃
A
B Figura 6
C 4
7.
Exerci iile 4 i 5 se efectuează apoi, la distan e apropiate de plasă sau de peret (în paralel) sau pe liniile de 3 m i de fund, urmărindu-se ca pasa peste cap să fie executată paralel cu plasa sau peretele sau pe liniile respective. (Figura 7) ₃
₃
A
B
A
C
B
B
C
C
Figura 7 8. Pe perechi, fa ă în fa ă, se execută o pasă de control, urmată de o întoarcere de 80º i se dă pasă peste cap la partener, care execută identic. (Figura 8) ₃
₃
Figura 8
Capitolul V. Serviciul de jos din fa$ă Serviciul este actul lansării mingii în joc, prin lovire cu mâna, de către jucătorul din Zona 1 (Z – 1), ce se află în afara liniei de fund a terenului, pe toată lungimea ei, în zona de serviciu. Exerci ii de înv ă are: Se execută fără minge, cu tot colectivul odată, care se dispune pe teren astfel încât să nu se lovească între ei. Picioarele sunt depărtate. ₃
1.
₃
5
Se pendulează bra ul îndemânatic, cu axul în articula ia umărului, înainte i înapoi, având palma cău , cu tercerea greută ii corpului, alternativ, pe piciorul din spate i apoi pe cel din fa ă, concomitent cu o u oar ă ghemuire. Practic se simulează mecanismul execu iei tehnice, insistându-se pe: pendularea bra ului îndemânatic din articula ia umărului; trecerea greută ii corpului pe piciorul din spate, concomitent cu pendularea bra ului înapoi, i apoi pe piciorul din fa ă cu pendularea bra ului înainte; bra ul să fie întins din articula ia cotului, cu palma cău i articula ia pumnului blocată. Se execută de 5 – 10 ori cu bra ul îndemânatic i de 3 – 5 ori cu celălalt bra . 2. În forma ie pe un rând, cu fa a la perete, în func ie de câte mingi există, se execută serviciul în perete. După 5 – 6 execu ii se măre te distan a fa ă de perete i apoi se încearcă i cu bra ul neîndemânatic. ă de 5 – 6 m, se execută serviciul, 3. Pe perechi, fa ă în fa ă, la o distan iar partenerul se deplasează rapid i prinde mingea înainte de a cădea pe sol, oprindu-se în pozi ie echilibrată. Treptat se v-a cere ca mingea să fie prinsă deasupra capului, cu o u oară indoire a bra elor i picioarelor, pregătind amortizarea preluării cu două mâini de sus. it în mod egal în cele 4. Se trece apoi în terenul de joc, cu colectivul împ ăr ă ă dou câmpuri de joc. Se execut serviciul dintr-un singur câmp de joc, peste fileu, de la distan e diferite, până când se ajunge în spa iul de serviciu regulamentar. Elevii din celălalt câmp de joc, se dispun la 2 – 3 m de linia de fund, de unde aleargă i prind mingile înainte de a atinge solul. După ce toate mingile servite, au fost recuperate sau prinse, se trece la executarea serviciului i inversarea rolurilor între cele două colective. 5. Pe perechi – de o parte i de alta a fileului – se execută: serviciu i prinderea mingii; serviciu în apropierea liniei de fund a terenului; serviciu în apropierea liniilor laterale ale terenului; serviciu în zonele 1 i 5; serviciu la partener, care se postează lângă linia de fund a terenului în zonele 1, 6 i 5. ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃ ₃ ₃ ₃ ₃
Pe parcursul fiecărui exerci iu, pentru a stimula executan ii, este bine să se organizeze întreceri în executarea serviciului, urmărindu-se precizia i acurate ea tehnică. ₃
₃
₃
Capitolul VI. Serviciul de jos din lateral Pentru înv ă area lui se vor executa exerci iile utilizate la serviciul de jos din fa ă, insistându-se asupra folosirii for ei de rotare a trunchiului i de împingere în piciorul corespunzător bra ului care love te mingea. ₃
₃
₃
₃
₃
Capitolul VII. Lovitura de atac – procedeu drept (pe direc$ia elanului) Lovitura de atac fiind elementul tehnic cel mai spectaculos din jocul de volei, datorită complexită ii lui, necesită o abordare specială în înv ă area globală i analitică, în toate componentele ei: elanul, bătaia, zborul, lovirea mingii i aterizarea. ₃
₃
Exerci ii de înv ă are: ₃
₃
1.
Pe perechi, fa ă în fa ă, la 6 – 7 m distan ă, lovirea mingii în pământ, cu bra ul întins i ridicare pe pingea, pentru a realiza un punct cât mai înalt al lovirii. Lovirea mingii în pământ, la 1 m depărtare de perete. 6 ₃
₃
2.
₃
₃
Aruncarea mingii în sus, la 2 – 3 m înăl ime, elan de 1 pas i lovirea ei în pământ din săritură. 4. Acela i exerci iu cu elan de 2 i 3 pa i. 5. Executarea elanului cu trei pa i: Stâng – drept – stâng (pentru bra ul drept) Drept – stâng – drept (pentru bra ul stâng) 3.
₃
₃
₃ ₃
Se v-a insista pe ultimul pas – bătaie – i elanul energic al bra elor. Elan cu 3 pa i, bătaie i atingerea cu ambele mâini a unui obiect suspendat. 6. Idem la panoul de baschet. 7. La plasă joasă, lovitură de atac, din minge oferită. 8. Idem din minge ridicat ă în Z – 4. 9. La plasă cu înăl ime intermediară, se continuă lovitura de atac la minge ridicată în Z – 4 si Z – 2. Ridicătorul se află în Z – 3. Din primele lec ii de pregătire a loviturii de atac se v-a insista: asupra elanului cu trei pasi; bătaia să se facă înaintea locului în care se ridică mingea (la o lungime de bra ); în timpul zborului, ambele bra e să depă ească înăl imea fileului; elanul să fie PERPENDICULAR, pe plasă i nu oblic. ₃
₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃
₃
₃
La fileu (plasă) cu înăl ime regulamentară se vor executa: lovituri de atac din Z – 4, cu ridicare din Z – 3 (ridicare scurtă), cu traiectorie înaltă i la 1 m de fileu; lovitură de atac din Z – 2, cu ridicare din Z – 3; lovitură de atac din Z – 2, cu ridicare scurtă înapoi din Z – 3. 12. Pentru consolidarea loviturii de atac i încadrarea ei în modelul de joc este indicat să se alcătuiască exerci ii complexe: serviciu de jos din fa ă, dintr-un câmp de joc, în Z – 6 celuilalt câmp de joc; preluare de sus cu două mâini i pasă la ridicător în Z – 3; ridicare înainte pentru lovitura de atac în Z – 4; ridicare pe spate, pentru lovitură de atac în Z – 2; lovitură de atac în zon ă fixă, cu indicarea zonei spre care se dirijează mingea. 11.
₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃
₃ ₃ ₃ ₃
Fiind vorba de începători, se va avea în vedere respectarea: însu irii globale a executării loviturii de atac; locului ridicătorului în Z – 3, specifică Modelului 1 de joc (M – 1); men inerea fileului la o înăl ime intermediară, fa ă de înăl imea regulamentară, cel pu in 10 – 15 lec ii (pentru băie i 10 lec ii, pentru fete 15 lec ii); ₃ ₃ ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
Capitolul VIII. Blocajul individual Începătorii execută de regulă blocaj individual cu juc ătorul – ridicător din Z – 3 - peste tot, respectiv în zonele 4, 3 i 2, cu scopul de a para loviturile de atac ale adversarilor sau de a le diminua intensitatea, ca astfel să fie preluate mai u or. În M – 1 de joc ridic ătorul este în Z – 3 i stă tot timpul aproape de fileu, a a că are posibilitatea să sară la blocaj cu mult succes, deplasându-se foarte pu in, urmare a faptului că începătorii execută loviturile de atac mai aproape de mijlocul fileului, decât de extremită ile lui. Exerci ii de înv ă are: ie înaltă, cu bra ele îndoite din cot, palmele cu degetele 1. Din pozi ₃
₃
₃
₃
₃
₃
răsfirate, la nivelul fe ei i paralele cu fileul, se execută deplasări laterale, oblic i perpendiculare, urmate de sărituri peste nivelul benzii superioare a fileului. ₃
7
Acela i exxerci iu la perete, ca în punctul cel mai înalt al săriturii, palmele să împingă (să lovească) în perete, pentru a pregăti contactul cu mingea lovită de adversar. ă în fa ă, de o parte i de alta a fileului se execută 3. Pe perechi, fa deplasare în oglindă, cu 1 i 2 pa i laterali i săritură cu lovirea palmelor deasupra fileului. 4. Din aceea i pozi ie, unul oferă mingea deasupra fileului i celălalt o blochează înspre sol. În faza a doua o prinde cu ambele palme i aterizează cu ea. ime 5. Blocaj la minge atacată din Z – 4 adversă, la fileu la înăl intermediară. 6. Blocaj la loviturile de atac ale adversarilor din Z – 4 i Z – 2, la fileu regulamentar. 2.
₃
₃
₃
₃
₃
Pentru buna i corecta însu ire a blocajului individual, se vor respecta strict următoarele reguli, pentru începători: deplasările laterale se vor efectua numai cu pa i adăuga i; se interzice încruci area pa ilor la deplasările laterale; privirea urmăre te mingea; distan a dintre palme, în momentul contactului cu mingea, să fie mai mică decât mingea, ca aceasta să nu poată trece printre palme; palmele, cu degetele răsfirate, să alcătuiască o semicupă, care să înconjoare mingea pe o suprafa ă cât mai mare, ca adversarul să nu poată ataca din blocaj afar ă; aterizarea să fie cât mai înaltă pentru a permite jucătorului să efectueze cât mai rapid un alt blocaj; blocajul să se efectueze numai după ce adversarul execută lovitura de atac ₃
₃
₃ ₃ ₃
₃
₃
₃
₃
₃
Capitolul IX. Rularea pe spate Ca procedeu tehnic, face parte din elementul de bază „plonjonul” i marea majoritate a speciali tilor folosesc termenul de „plonjon pe spate”, ceea ce este impropriu, din punct de vedere al execu iei i al în elesului no iunii în sine. În timpul jocului rularea pe spate se utilizează în principal, la preluarea cu două mâini de sus (în degete) a loviturilor de atac i a serviciilor în for ă, pentru a amortiza o parte din for a cu care este lovită mingea de către adversar. ₃
₃
₃
₃
₃
Exerci ii de înv ă are: 1. Din pozi ie ghemuit cu genunchii strân i la piept, la marginea saltelei de gimnastică, se rulează pe spate i se revine în ghemuit; 2. Din aceea i pozi ie, în momentul revenirii, piciorul îndemânatic întins pendulează spre sol concomitent cu a ezarea celuilalt îndoit lângă ezută i ridicare prin proiectarea trunchiului peste piciorul de sprijin; 3. Acela i exerci iu pe du umea sau pe zgură, mai pu in pe bitum; 4. Mingea inută la piept cu ambele mâini, se rulează pe spate i se revine fără a elibera mingea; 5. Pe perechi, unul oferă mingea, celălalt o preia în degete i o pasează, în momentul dezechilibrării pentru a începe rularea pe spate; 6. Acela i exerci iu cu mingea atacată (lovită) u or i treptat cu lovitură de atac; 7. Preluarea serviciului cu două mâini de sus, cu rulare pe spate; 8. Preluarea mingilor din blocajul adversarului i din fileu, cu rulare pe spate; ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
9.
Preluarea mingilor din lovitură de atac, cu rulare pe spate.
Pentru însu irea corectă a tehnicii de execu ie a rulării pe spete se impun respectate următoarele condi ii: să se evite loviturile dure în contactul cu solul; 8 ₃
₃
₃
gruparea trunchiului, pe toată durata rulării pe spate, este obligatorie; men inerea bărbiei în piept asigură protejarea capului; pasarea mingii, se face în momentul începerii dezechilibrării spre înapoi; timpul rulării să fie foarte scurt, pentru a nu scoate din joc un jucător pe o durată mai mare.
₃
₃
₃
₃
₃
Capitolul X.
Metodica învătării tacticii jocului de volei
În procesul instruirii, jocul în sine, reprezintă modelul final, scopul înv ă ării tuturor procedeelor tehnice, a combina iilor tactice în atac i a dispozitivelor de apărare, în limitele prevederilor regulamentului oficial. Odată însu ită pasa de sus cu două mâini se poate juca volei, cu reguli reduse i cu finalizări limitate, pentru a oferii elevilor satisfac ia necesară la această vârstă, motivată de interesul lor pentru acest joc sportiv. Având în fa ă acest adev ăr, modul de înv ă are a jocului, în atac i apărare, trebuie gândit pe baza experien ei dobândite de speciali tii domeniului de-a lungul deceniilor de practică. Jocul de volei, prin rugulile lui, limitează posibilită ile unei echipe de ac ionare asupra mingii cu maximum trei lovituri (trei pase pentru începători) în câmpul propriu de joc. Prin a treia lovitură (pasă) mingea trebuie trecută peste fileu, în câmpul de joc al adversarului. Pornind de la acest adev ăr, instruirea trebuie făcută de la început prin însu irea CELOR TREI LOVITURI – folosind exerci ii cât mai variate i atractive: pase în trei, cu deplasări i orientare în teren; pase în trei lângă fileu, anticipând încadrarea în modelul 1 de joc (M – 1); pase în trei, orientate tactic, cu punerea mingii în joc din Z – 6 spre Z – 3 (locul ridic ătorului) i apoi spre Z – 4 sau Z – 2 prin ridicare scurtă înainte sau pe spate, urmată de trecerea peste fileu; În instruirea începătorilor trebuie să se evite abuzul în execu ie a: pasele în doi peste fileu, ceea ce poate transforma voleiul în tenis i lipsa de ac ionare în colectiv pentru finalizarea ac iunii de joc; celor trei lovituri (pase) în apropierea fileului, cu continuarea lor în câmpul propriu de joc, fără a trece mingea peste fileu. Prin modul de lucru trebuie format automatismul în gândirea începătorilor, că prin a treia lovitură (pasă) mingea trebuie trecută peste fileu. De lângă fileu, a treia lovitură nu mai poate să se întoarcă în linia a doua, pentru a relua exerci iul. Stereotipul celor trei lovituri, permis unei echipe, trebuie format de la începutul instruirii. Această gândire trebuie educată „ca să intre în sânge” viitorilor jucători de volei; Exerci iile din linia 1 (L – 1) nu mai pot fi continuate în linia a 2-a (L – 2), pentru a nu se transforma în ANTIJOC. După însusirea celor trei lovituri, se trece la încadrarea lor în tactica Modelului 1 de joc (M – 1), care este specific începătorilor. El se define te în principal prin următoarele caracteristici: ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
ridicătorul se află în linia întâi (L – 1) la fileu în Z – 3, cunoscută i sub denumirea de „centrul unu”; jucătorul din Z – 6, denumit i centrul doi, din linia a doua (L – 2) joacă avansat i asigură toate dublările din fazele de atac i apărare pe parcursul jocului; în faza incipientă, nu există specializare pe posturi (ridicător, trăgător, secund etc), fiecare jucător îndeplinind func iile postului (zonei), prin care trece ca urmare a rota iei. În raport cu aceste caracteristici ale modelului de joc al începătorilor, se vor concepe exerci ii specifice însu irii combina iilor tactice în atac, bazate în exclusivitate pe ridicare (pasă) scurtă, înainte i pe spate, cu două mâini de sus. În apărare se vor însu i dispozitivele cu centrul doi (Z – 6) avansat, pentru a asigura tot dublajul. Pe întreaga perioadă a ini ierii în tactica Modelului 1 (M – 1), toate pasele i preluările din serviciu se vor efectua cu preluare de sus cu două mâini (preluare în degete), care însu ită corect de to i practican ii voleiului, vor readuce echipele române ti în rândul performerilor europeni i mondiali – acolo unde, în anii ´60 i ´70, se întreceau, de la egal, cu toate valorile mondiale. ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
9
Capitolul XI. 1.
Etapizarea învă$ării tacticii jocului
Explicarea, demonstrarea, pe teren, la tabla magnetică (schi e, machetă) a ac iunii tactice, în cadrul modelelui de joc; Exersarea globală, cu to i jucătorii inclu i în ac iunea tactică respectiv ă, în condi ii u urate; Exersarea aspectului mai important (dominant) din ac iunea tactică, cu includerea numărului strict necesar de jucători (linii de atac i apărare, dublarea atacului i apărării etc); permite volum mare de lucru; permite permite rotarea jucătorilor prin toate posturile, din atac i apărare; Exersarea ac iunii tactice globale în condi ii apropiate de joc; Executarea ac iunii tactice globale în joc cu temă. ₃
₃
2.
₃
₃
₃
3.
₃
₃ ₃
4. 5.
₃
₃
₃
Capitolul XII. Locul voleiului în lec$ia de educa$ie fizică
i sport din
treapta gimnazială
Modernizarea colii române ti, prin reforma înv ă ământului implementată în ultimii ani, a adus modific ări, în plan conceptual, metodologic i organizatoric. Consiliul Na ional pentru Curriculum a elaborat con inutul procesului didactic, pe „cicluri curriculare”, care cuprind mai mul i ani de studii, ce au în comun obiective speciale cum sunt: 1. ciclul achizi iilor fundamentale, care cuprinde: grupa mare de grădini ă; clasele I-a i a II-a; 2. ciclul de dezvoltare, ce cuprinde clasele a III-a i a IV-a; 3. ciclul de observare, ce cuprinde clasele a VII-a, a VIII-a i a IX-a; 4. ciclul de aprofundare, ce cuprinde clasele a X-a i a XI-a; 5. ciclul de specializare, ce cuprinde clasele a XII-a i a XIII-a. S-a introdus „curriculum la decizia colii” (CDS), care propune elevilor oferte proprii în Planul de înv ă ământ, cu un număr de ore săptămânal, la materiile dorite de ei. În „curriculum nucleu”, trunchiul comun (TC), ce cuprinde setul de materii de bază, sunt prev ăzute numărul minim de ore obligatorii necesare parcurgerii programei colare. Evaluarea pregătirii elevilor, este: ă (ini ială) – prin care se determină i apreciază nivelul 1. Predictiv pregătirii ini iale; ă (continuă) – care asigură notarea pe parcursul procesului de 2. Formativ instruire; ă (finală) – reprezintă notarea finală a capacită ii elevilor. 3. Sumativ Acest concept curricular, implementat în înv ă ământul nostru, oferă în Planul de înv ă ământ, la educa ie fizică i sport o arie curricular ă distinctă, cu ore cuprinse în: 1. trunchiul comun – TC 2. curriculum la decizia colii – CDS 3. ansamblul sportiv – pentru elevii cu aptitudini, pe grupe de clase. Sistemul Na ional colar de Evaluare la educa ie fizică i sport introdus în anul colar 1999 – 2000, prevede norme echivalente, NOTA 5. Profesorului i se încredin ează răspunderea de a elabora cerin ele pentru notarea de la 6 la 10. El trebuie să urmărească evolu ia genera iilor, comanda socială, i să fixeze jaloanele traseului individual de pregătire al elevilor. Pentru treapta gimnazială, în Planul de înv ă ământ sunt, cuprinse, pentru fiecare clasă: ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
-
2 lec ii în orarul săptămânal, în TC; 1 lec ie în orarul săptămânal, din CDS. ₃ ₃
10
De asemenea, se poate norma săptămânal, pe grupe de clase, câte o lec ie de „ansamblu sportiv”, pentru elevii cu aptitudini într-o disciplină sportiv ă, care să le întregească pregătirea pentru a fi capabili să reprezinte coala în întrecerile sportive ce se organizează la nivel local i teritorial. În acest cadru organizatoric, voleiul ca mijloc al educa iei fizice colare, î i găse te locul în aproximativ 35 de lec ii din TC i în 34 de lec ii de ansamblul sportiv, ceea ce reprezintă o încadrare corespunzătoare, în raport cu celelalte ramuri sportive. Printr-o organizare riguroas ă, în lec iile afectate voleiului, pe clase, se pot realiza următoarele: ₃
₃
₃
₃
₃
Clasa a V-a Procedee tehnice i ac iuni tactice folosite în atac i apărare: pozi iile fundamentale i deplasările specifice; pasa cu două mâini de sus, de pe loc; pasa cu două mâini de sus, precedată de deplasare i oprire; serviciul de jos din fa ă sau din lateral; preluarea mingii venită de la adversar, cu două mâini de sus; trecerea mingii în terenul advers, precedată de minimum două lovituri (ini ierea celor trei lovituri). A ezare ăn teren pe culoare. Joc bilateral: 2 x 2 pe teren cu dimensiunile reduse. 3 x 3 pe teren cu dimensiunile reduse. ₃
₃
₃
₃ ₃ ₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃ ₃
Clasa a VI-a Procedee tehnice i ac iuni tactice folosite în atac i apărare: pasa cu două mâini de sus, precedată de deplasare i oprire; pasa peste cap; serviciul de jos din fa ă i din lateral; deplasări specifice în pozi ii fundamentale; trecerea mingii în câmpul de joc advers, precedată de 3 lovituri; dispunerea pe două linii în cadrul jocului 4 x 4 i rota ie regulamentară. a ezarea pe culoare cu dispunerea unui jucător în zona 3. Joc bilateral: 3 x 3 pe teren cu dimensiunile reduse. 4 x 4 pe teren cu dimensiunile reduse. ₃
₃ ₃ ₃
₃
₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃ ₃
Clasa a VII-a Procedee tehnice i ac iuni tactice folosite în atac i apărare: pozi ii i deplasări specifice; pasa (ridicarea) mingii pentru atac; lovitura de atac procedeu drept; serviciul de sus din fa ă; rularea pe spate (plonjonul pe spate); preluarea mingii cu două mâini de sus i de jos, din serviciu i din lovitură de atac; blocaj individual efectuat de jucătorul din Z – 3 peste tot ; transmiterea mingii din preluare spre zona 3; organizarea celor trei lovituri; plasarea mingilor pe spa iile libere din câmpul de joc advers. a ezarea pentru preluarea serviciului la jucătorul - ridicător în zona 3; dublarea blocajului; sistemul de joc cu jucătorul din zona 6 avansat. Joc bilateral cu respectarea regulilor minge inută, dublă, depă irea liniei de centru, călcarea liniei la serviciu, atingerea fileului etc: 4 x 4 pe teren cu dimensiunile reduse. ₃
₃
₃
₃ ₃ ₃
₃
₃ ₃
₃ ₃ ₃ ₃
₃
₃ ₃ ₃
₃
₃
₃
6 x 6 pe teren normal în Modelul 1 de joc (M-1);
Clasa a VIII-a Procedee tehnice i ac iuni tactice folosite în atac i apărare: 11 ₃
deplasări specifice; pasarea (ridicarea) mingii pentru atac, înainte i peste cap; lovitura de atac, procedeul drept; serviciul de sus din fa ă. preluarea mingii din serviciu i din lovitură de atac, cu dou ă mâini de sus i de jos; blocajul individual – fetele cu Z – 3; băie ii – la corespondent rularea pe spate i pe o coapsă (plonjonul pe spate i lateral) dispunerea echipei cu jucătorul ridicător în zonele 3 fetele i 2 băie ii; organizarea celor trei lovituri; combina ii ăn atac cu pasa înainte i peste cap, între două zone apropiate. sistemul de apărare cu jucătorul din zona 6 avansat fetele i retras pentru băie i; dublajul blocajului. Joc bilateral 6 x 6 în M – 1 - fetele. 6 x 6 în M – 2 - băie ii. ₃ ₃ ₃ ₃
₃
₃
₃
-
₃
₃ ₃
₃
₃ ₃
₃
₃
₃
₃
₃ ₃
₃
Clasa a IX-a procedee tehnice în atac: pozi ii i deplasări specifice, pasa cu două mâini de sus, cu traiectorie înaltă i medie, ridicarea mingii pentru atac, lovitura de atac procedeu drept, serviciul de jos din fa ă – fetele; serviciul de sus din fa ă – de regulă băie ii; procedee tehnice în aparare: pozi ii i deplasări specifice, preluarea cu două mâini de jos sau de sus, din serviciu sau din lovitura de atac, blocajul individual, dublajul cu jucătorul din Z – 6 (fetele) i cu zonele 1 i 5 (băie ii); ac iuni tactice în atac: organizarea celor trei lovituri între zone apropiate, preluarea mingii i transmiterea ei spre zonele 2 sau 3, sistemul de atac cu ridicătorul în zona 2 i 3 combina ii cu pase înalte între zonele apropiate i lungi (peste zona 3); actiuni tactice în aparare: sistemul de joc cu jucătorul din zona 6 avansat – fetele i retras – băie ii ; Joc bilateral 6x6 pe teren normal: M – 1 – fetele M –2 – băie ii. ₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃
₃ ₃
₃
17
