INDEX ORGANISMUL URBAN . ABORDAREA STRUCTURII URBANE 1. (20) FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN.PRINCIPII .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE 1. (31) Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional 1. (43) ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV 2. (65) CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE. FORTE URBANE 2. (12) CORALAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE 2. (54) SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII 3. (57) SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE 3. (15) DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE 3. (16) DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII DE STRUCTURA URBANA 4. (28) LOCUIREA – CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA STRUCTURII URBANE STRUCTURA URBANA . ELEMENTE MORFOLOGICE (17) DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE (66) ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA 4. (36) Structura functionala urbabna – elemente de viata urbana 5. (46) PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB 5. (56) SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URB. FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE 4. 4.
CERINTA FUNCTIONALA (64) DIALECTICA URBANA ( 7) CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE 6. (18) ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN ABORDAREORGANISMUL URBAN 6. 6.
STRUCTURA URBANA . CADRU URBAN (37) Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban ( 3) AMBIANTA IN CADRU URBAN (25) Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu 8. (39) Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si echilibrul urban 8. ( 6) ANALIZA MATRICEALA – INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STR. URB. (PRINCIPIU DE FUNCT./ CONTINUT/ SITUATIE) 9. (59) URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL 7. 7. 8.
MORFOLOGIA URBANA . TEXTURA URBANA . CONFIGURATIE 9. (42) Organismul urban ca societate localizata 9. (63) TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE 10. (44) ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR 10. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale. ZONIFICARE 10. (60) VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA 10. (61) ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL (62) ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE
VARZA 11. (24) Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare 11. (14) COROBORARE FUNCTIONALA 12. (10) Caracteristicile organismului urban si functia prioritara 12. (72) ZONNING – ZONARE – ZONIFICARE . DEFINITIE SI CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA 13. (51) STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE INTEGRARE URBANA 13. (23) Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice 13. (22) Ierarhizarea structurala a schemelor functionale. 13. (26) INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE 14. (52) SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. EXEMPLE PARTIU URBAN 14. (47) PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SÃU IN STUDIUL URBANISTIC 14. (49) PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII 14. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC 15. (13) CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU AUBANISTIC 15. (19) EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI 16. (55) STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL RESTRUCTURARE URBANA 16. ( 4) ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA 16. ( 5) ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE 16. (11) CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA 16. (21) GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA 17. (58) UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA DE CENTRU IN ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI 17. (50) RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU 17. (32) Modernizare urbana. Motivatii. Calitati 17. (33) Mijloace de restructurare urbana 18. (35) Probleme de rezolvare a modernizarii urbane 18. (48) POLITICA URBANA MODELARE IN SISTEMATIZARE 18. (45) MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE 18. ( 8) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GR. DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZ. LOCUIRII 19. ( 9) CATEGORII DE MODELE UTILIZ. IN SSTEMATIZ., IN RAP. CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EX. 19. ( 2) ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC PROCES DE URBANIZARE SI CULTURA URBANA 20. (40) Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers . (41) SCHEMA 20. (38) Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea culturii urbane LIMITE ALE STRUCTURII URBANE 20. (34) Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane 20. (29) Limite in definirea str. urbane – rol, continut, tipuri 20. (71) LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES 21. ( 1) ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE Orasul ca sistem Intelegerea orasului ca sistem – un concept care se constituie pe parcurs. In urbanistica moderna sunt multi autori care au incercat sa defineasca orasul ca sistem. In anii ’20-’30 Tony Garnier si Corbusier deschid aceasta discutie. Corbusier – facea legatura intre corpul uman si componentele orasului. Intelesul de sistem se constata dupa WW2, dupa ce Carta de la Athena devine documentul fundamental. In 1957, apare o lucrare a lui Shnell si Shuldmer care pun in discutie un prim model de oras ca sistem urban. 1. Shnell & Shuldmer – economisti – model “in cuvinte” care prezinta orasul ca fiind alc din 4 componente mari: obiecte, activitati, teritoriu si infrastructura. Dupa 1980 se trece de la o teorie urbanistica stapanita de idei mestesugare, la o urbanistica stiintifica – obiectiva. E in primul rand un sistem de activitati definit prin interese, in baza caruia se concepe un
1
sistem de spatii adecvate. Conceptul de activitate este cel baza al urbanisticii moderne
2.
Urbanismul regenerativ se sprijina pe afectarea pozitiva a spatiului. Ex. funicularului: pilonii ocupa teren, reteaua de distributie afecteaza o alta parte de teren.
Regulski – 1960 – distinge in constitutia orasului sfera fizica si sfera informatiei. Sf. Fizica cuprinde omul ca individ biologic, struct fizice de amenajare si fluxurile de aprovizionare cu un numitor comun – spatiul fizic. Sf. Informatiei cuprinde – omul ca individ psiho-social, structurile de informare (sociologica, economica, institutionala, familiala) si fluxuri de informare. In ac. Plan nu mai e nici un numitor comun.
3.
Granai – sociolog – definitia orasului in sens de societate globala. Conceptul de societate localizata – grupare de indivizi, o comunitate datorita intereselor comune – este fixata intr-un anumit loc. Orasul – nu este in concordanta cu nomadismul. Mobilitatea de azi nu este nomadismul (o mentalitate a consumului de spatiu fara a produce ceva in schimb)
4.
Beer – 1970 – este pusa in evidenta starea de interrelationare intre niste comp ale sistemului care se definesc ca subsisteme. Populatia, economia, Politica, Socialul, Administratia si etc. (spatiul fizic). 2 planuri de constituire a org urban – superior si inferior. Superior cuprinde activitati si interese, inferior – spatii si inter-relatii intre spatii. Ex. avem un sistem de spatii – deschiderea de spatiu este de fapt o relatii intre 2 spatii. Relatie determinata functional (nev de trecere), sau compozitional – estetic. Noi urmarim ca cele 2 motivatii sa se suprapuna. Activitatile si interesele economice le introduce intrun plan superior.
5.
In afara de ocupare si utilizare exista si al treilea concept – afectarea spatiului. Afectarea negativa in special.
2. Model explicativ comportamentale
7.
Botez – Celac – este ca o concluzie in sensul obiectivizarii solutiei de urbanism – se refera la sistemul socio-spatial (de mare complexitate), care se sprijina pe sub-sisteme. Sistemul socio-economic. Sist-socio-spatial le coroboreaza pe toate acestea. Observatie : dimensiunea unui sistem socio-spatial este mai legata de complexitatea structurii sale decat de masura sa fizica. Orasul ca sistem socio-spatial este cel mai complex sistem care se poate intalni in teritoriu.
prezentei
spatio-
Prezenta spatio-comportamentala Pentru fiecare dintre cele 3 categ de nevoi, se constituie in existenta individului, niste categorii de activitati. O mare parte din activitatea omului este direct sau indirect productiva, o activitate care se defineste ca munca. Ea este o activitate care realizeaza ceva vandabil. Munca este legata de ideea de vanzare. Activitati cu acelasi continut ca produs cu acelasi effort depus pot sa se sit in categorii diferite in sfera muncii sau in afara muncii. (ex. cel care face mobilier, si le vinde – munceste; cel care are hobby sa faca mobilier – lucreaza). Produs vandabil – cantec, idee, tablou, etc. Campul muncii are o extindere foarte larga. (ex. munca este si pentru cel care lucreaza ca profesor – produsul vandabil este realizat in viitor de student/elev). (ex. in occident, in pretul produsului, este inclusa si scolarizarea). Se pune in evid faptul ca act direct sau indirect productiva, in unele sit se realizeaza ca raspuns unor alte activitati. (ex. un actor, pe scena, munceste; munca lui pe scena nu ar avea rost daca nu ar exista spectatori, deci sa intampine munca lui; daca activitatea actorului este munca, cel care este in sala are o activitate socio-participativa (in afara muncii)). (ex. cel care se duce sa se recreeze in parc – desf o activitate care nu e munca (posibil contemplativa); pt. ca ac activ sa aiba loc trebuie sa existe indivizi care sa pregateasca activitatea de contemplatie). Ac activ contemplativa si socio-participativa sunt consemnate a.i. avem de-a face in ansamblu cu o activitate urbana). Ac. Activitate se situeaza in raport de reciprocitate cu spatiul urban. Impreuna constituie prezenta spatio-comportamentala. Este vb de o coroborare intre un sis de activ si un spatiu. Ca obiectiv permanent al meseriei: prezenta spatio-comportamentale. Unitatea prez sp-comp are o evolutie in trecut sau pres o evolutie pt. viitor.
Studiul de partiu – partiul este o esentializare a unei dispozitii intr-o organizare spatiala (fara ferestre, usi) doar marcarea in sine a alaturarii spatiilor, a relatiilor dintre ele. Distinctia intre doua spatii poate fi perete, sticla, etc. Partiu – asocierea sp. Segregare sau nesegregare intre spatii. Partiul are nevoie de o schema organizatorica. Bauer, Ruppert, Vegener – ca model este eronat – categoriile care se afla pe acelasi nivel tre sa aiba aceeasi determinare semantica.
constituirea
Folosim termenul de raport intre activitate si spatiu luand in consideratie un sistem de activitati si un sistem de spatii. Sis de act care are loc intrun ansamblu (spatii care sunt legate intr-un anumit fel). Sunt rare cazurile in care se merge pe o singura activitate. Privind contextul in care se realizeaza acest raport intre activitate si spatiu, tre sa luam in consid faptul ca activitatile sunt un raspuns in mod natural la tot felul de nevoi pe care individul le simte in cadrul existentei sale. Luam in consideratie 3 mari grupe de nevoi: existentiale (orizontala), existenta estetica pai(verticala), existenta psiho-sociala (diagonala). Avem de-a face cu un comportament al sistemului de activitati, si un comp al sis de spatii. Referinta noastra este la spatiu in globalitatea lui.
Cardareli – teoretician urbanist ’70-’80 – apare influenta structuralista. Distinctia intre cele doua planuri – modelul morfologic si cel organizatoric. Definitia in sensul existentei unui sistem teritorial (spatiu), si unei structuri functionale (model organizatoric) sunt lucruri importante. Model morfologic si model organizatoric sau forma orasului si organizare urbana. Este important ca noi tre sa lucram in planul morfologiei spatiului, al elem componente exprimate fizic, si pe o alta parte intr-un plan organizatoric (plan abstract, virtual, care nu are prezenta concreta in spatiu) decat prin intermediul morfologiei.
6.
privind
Mumford, revolutioneaza ist arh prin impunerea ideii de situare a obiectului in cadrul istoric bla bla bla, si prin faptul ca obiectul poate sa sufere evolutie in timp. Din schema rezulta o anumita raportare de principiu intre activitati: relatii de atractie si distractie. Intre nevoia de existenta psiho-sociala si cea estetica, exista o relatie de atractie ; intre nevoia de exist estetica si cea de existenta materiala este o relatie de distractie. Relatia de distractie nu inseamna o relatie negativa (de opozitie); poate sa insemne complementaritate. Recreatia poate sa fie un efort de o alta natura. Orice activitate poarta pt. persoana/colectivitatea resp un anumit interes. Interesul nu este neaparat ceva negativ. Individul de la nastere pana la moarte desfasoara activitati ca o consecinta a intereselor pe care le are. (ex. in dragoste nici un gest nu este lipsit de interes). Orasul este in teritoriu locul celui mai complex joc al intereselor; este un joc al intereselor pentru ocuparea spatiului. Activitatea este un produs al unui interes. Nevoile in teritoriu. Punem in discutie nevoile fundamentale ale individului/colectivitatii. Piramida lui Maslow ne propune o schema : nevoi – 5 categorii : 1. Nevoi fiziologice - primare(ca fiinta a omului: hrana, a se acoperi, a nu suferi de frig) – 85% din noi – nevoie categorica; 2. Nevoi de stabilitate, siguranta si ordine – 70 % din noi – creaza conditia de existenta (a te simti in siguranta este un lucru de confort) – stabilitatea unui serviciu, fata de un loc – conditie esentiala pt. existenta (soc. Americana – mobilitate extrema , societatea se educa dupa aceasta mentalitate; stabilitatea este neimportanta; Japonia – castigi un grad in plus in functie de cat ai stat mai mult pe postul respectiv; stabilitate platita).
Clarkson – Stewart – incearca sa lamureasca raportul intre activitate si teritoriu. Raportul intre o activitate definita nominal si o suprafata de teren ocupata de aceasta activitate. Avem o referinta la natura activitatii si la gradul de ocupare a terenului. Ajungem la conceptul de ocupare ca raport intre activitate definita nominal si suprafata unui teren. Utilizarea – raport intre: activitate (nominal + cantitativ-calitativ)/S teren. Termenii cu care discutam: indice de utilizare si coeficient de ocupare: POT si CUT. Daca activitate de productie este poluatoare – tre sa luam in discutie vecinatatea. Daca aduce prejudicii vecinilor, tre sa plateasca producatorul.
2
1.
3. Nevoie de dragoste si apartenenta - 50 %. Nevoia de apartenenta nu se poate discuta. Sentimentul de apartenenta fata de spatiu, este esentiala pt. ceea ce se intampla in organizarea spatiului. Noi putem sa generam acele spatii care sa aiba aceasta calitate de a induce apartenenta. 4. Nevoia de apreciere – 40 %. Unii sunt foarte evident influentati de notele pe care le iau. Aprecierea proprie este un lucru care face parte din mentalitatea etnica, de grup, individuala. (ex. in soc americana – auto aprecierea este un factor esential in realizarea confortului propriu; in europa nu exista o teorie a esecului). 5. Nevoia de auto-depasire – 10%. Este o nevoie care rezulta din interiorul individului; este nevoia pe care se sprijina evolutia unei societati, dezvoltatea unei societati. Societatea se dezvolta si pe baza productiei unor bunuri – societate a unei bunastari de consum.
2. 3.
O CF care se exercita exclusiv in interiorul sistemului. O cerinta c, centripeta, ramane in int sist O CF centripet-centrifuga sau de achizitie care e in afara sistemului care aduce in sistem din afara una sau mai multe elemente CF centrifuga – care ramane in afara sistemului, nu aduce nimic sistemului. Sist respectiv sufera si merge spre distrugere.
Observatie: cerinta functionala se defineste in raport cu balansul intre cantitate si calitate. Intre Cant si Cal, este un raport de determinare. Nu putem discuta doar de calitate, fara cantitate. Cantitatea prin acumulare duce la un salt calitativ in sens pozitiv sau negativ. CF centrifuga, care zboara in afara va construi un alt sistem S1 sau S2, care poate sa implice sistemul initial S0.
De la nevoi pana la activitate exista un anumit drum. Nevoia pt. a ajunge activitate trebuie sa fie un mobil uman. Nevoia este resimtita de individ. Pt. ca ac. Nevoie sa-si gaseasca raspunsul intr-o activitate, ea trebuie sa-si gaseasca raspunsul intr-o decizie. (ex. am muncit mult, simt nevoia de odihna, la un mom dat iau hotararea sa ma duc la culcare). In baza mobilului se va exercita o activitate. Mobilul uman determina activitatea umana. Activitatea determina spatiul corespunzator.
Centre de oras (ex. Botosani) – oras de tip rarefiat specific zonei extracarpatica, zona centrala este construita foarte interesant. Densitate de ocupare relativ mica. Aportul de substanta necesara, obiecte de arh necesare, se realizeaza prin ocuparea locurilor libere (prin cresterea densitatii). CF se exercita in int sistemului si cantitativ si calitativ. Calitativ datorita cresterii cantitative. Targu – Mures – centru constituit treptat in lungul unei esplanade (initial targul), se complecteaza pe fronturi cu o serie de cladiri pe locuri goale, sau prin inlocuirea unora foarte slabe. La un mom dat CF nu mai e posibil sa fie satisfacuta in interiorul sistemul. Atunci pe un front se face o alveola in care apare magazin universal, centru comercial, etc. CF centripet-centrifuga iese in exterior si se intoarce cu un aport de substanta (o extindere de sistem)
Mobilul uman Wadington consemneaza 3 tipuri de mobiluri: A – mobiluri adiacente – care se nasc intr-un acelasi loc, care evolueaza intr-un acelasi sens, care se complementeaza – activitati din sis rezidential B – mobiluri succesive – care se nasc urmarind un acelasi loc, dar nu in acelasi timp, care se succed, unul din celalalt C – mobiluri contradictorii – care se nasc intr-un acelasi loc, dar au sensuri contradictorii. Nu este neaparat o stare negativa. Pot fi si ele complementare (ex. sis de activitati cu caracter recreativ. Pt. a ma odihni, tre sa fac altceva complet diferit fata de ce am facut inainte)
Pitesti – se discuta de demolarea in zona centrala a Pitestiului. Se pastreaza casa Maresal Antonescu si vechea biserica din timpul lui ST cel mare. Intre locurile unde erau ac 2 constructii se realizeaza acest centru, care ulterior a generat o interventie in extindere in spatiu urban. O refacere a ideii de centru dar in fond e vb de o constructie noua atat in planul cantitatii si in pl calitatii.
Comportamentul acestor mobiluri in spatiu efectiv. Mobilurile se grupeaza formand forta urbana. Incadrul terit urban, avem de-a face cu o multitudine de forte urbane. Unele sunt pozitive. In ac. Conditii fortele urbane se manifesta ca deterministe in organizarea spatiului in sensul ca prin decizie (programa sau actiune naturala), aceste forte urbane configureaza spatiul intr-un anumit fel) => interesul de a promova fortele urbane pozitive, si de a anihila fortele urbane negative.
CF a aparut in interiorul sistemului respectiv. Chiar si la Pitesiti: centrul existent nu mai putea face fatza. Concluzie: Cerinta functionala Modificare
3. Avem succesiunea: mobil – cerinta functionala – functie – activitate – spatiu. Cerinta functionala este in fond precizarea mobilului, modului in care mobilul poate sa se desfasoare. (ex. simtim o nevoie de a avea ceva, cu timpul aceasta nevoie devine mobil atunci cand gandul nostru staruieste asupra acelei nevoi; trebuie sa gaseasca o cale functionala (ex. bani, drum, telefon dat, intalnire, intrunire). Nevoia devine cerinta functionala.
TIP
-
Pastrare
CF devine functie atunci cand eu incep sa particip la cursul respectiv. Exista succesiune de la nevoie (intentie). Atunci cand ajung sa am probleme de org spatiului, in aceasta abordare moderna trebuie sa trec prin acesti pasi. Interesul. Tot ceea ce facem repr punerea in practica al unui interes. Fata de mobil se constituie un interes psiho-sociologic. In timp ce fata de spatiu se realizeaza un interes arh-urb. Examinarea interesului care cere o solutionare, care e maxim in mom constituirii mobilului, se diminueaza spre spatializare, in timp ce interesul arh-urb este minim la niv mobilului si e maxim la nivelul spatializarii. Constiinta procesului de interferare.
Reductie: scaderea distrugerea Amplificare: distrugerea cresterea
Centripeta
Centripetcentrifuga
Centrifuga
*
*
*
*
*
*
Scaderea poate sa insemne reducerea sist (suntem in nevoia de economie) ex. Norvegia – nu constati varfuri de arh, constati insa o arh de o calitate si un confort ireprosabil. Pavajul este perfect. Pietrele de bordura la fel. Capacele de canal etc. Nimic nu este exceptional, extravagant, dar totul este perfect facut. Undeva intr-un alt oras se pastreaza un mic fragment din orasul vechi, case primitive dar interesant facute. Se intelegea economia acerba care si-a impus-o la un moment dat. Bogatia este bazata pe economie si concurenta. Economia impune sistemului nu distrugerea si scaderea sistemului respectiv. O localitate imprastiata, care inseamna un consum de teritoriu, trebuie sa se preocupe de reducerea teritoriului. Restragerea vetrei satului inseamna o reducere a sist. Reductia poate sa insemne si distrugerea: stingerea naturala poate sa se realizeze si ca stingere intentionata. Reducerea perimetrului unei loc se poate practica prin decizia consiliului local. Se decide introd apei, gazului, canalului numai pe o anumita lungime a unei strazi – efectul unui spirit de economie. Treptat, alte locuinte care raman in afara, cu timpul, vor disparea. In Rom socialista s-a discutat f. mult reducerea vetrei, sau distrugerea. S-au demolat cateva sate, acolo unde s-au facut lacuri de acumulare.
Interes-mobil-activitate-spatiu. Cand am def act si sp urban drept categorii urb fundamentale. Cerinta functionala va impune functia, functia va genera o anumita organizare spatiului – care spatiu va impune o anumita activitate. CF este o particularitate a oricarui sistem care este pus intr-o situatie intrun anumit moment. CF apare in interiorul sistemului. (ex. tre sa rezolvam problemele legate de un anumit sistem, si acele probleme sa fie niste probleme determinate de alte probleme care sunt in afara sist respectiv. Mobilul se afla in afara sistemului. Avem un cartier, in apropierea lui se produce o interventie urbana, aceasta int nu se construieste prin nimic in int cartierului, dar ac interv se exprima prin ceva si in interiorul unui cartier, nu se poate sa aiba influenta). Mobilul poate fi in interiorul sau in ext unui sistem. CF este intotdeauna in interiorul sistemului. CF poate sa fie de 3 feluri. :
Intre sistem si sitemul global exista o stare de relationare. Se intampla ceva in sistemul interior – si ceva in cel global si vice-versa. Concluzie 2: intelegerea logico-matematica a conceptului de functie. Prin obisnuinta abordarii functionaliste si in anii 60 si 70, functia avea un inteles organicist. Structuralismul in anii 50 se sprijina la inceput pe
3
abordarea bio-fiziologica. Structuralismul aduce si matematica in sprijinul abordarii stiintifice. Matematica a intrat in metodologiile abordarilor stiintifice, a intrat in abordarea spatiului. Interesul organicist al functiei se traduce prin: este functional tot ceea ce mentine starea sistemului. O schimbare a sistemului ducea la incriminarea functiilor. Pentru un sistem in teritoriu poate sa fie functional si cresterea lui si reducerea lui. Functia poate sa se exercite si in sens pozitiv si in cel negativ.
Planul spatio-functional – noi nu-l putem percepe in mod direct, il detasam in masura in care ca profesionisti suntem interesati de intelegerea lucrurilor. Acest plan este perceput numai prin int planului spatio-perceptiv. Vorbim de morfologie urbana, adica despre componente ale sistemului (orasul) in fiecare din cele 2 planuri. Planul elementelor de viata urbana in int caruia distingem 2 categ de elemente componente: 1. Elementele determinate functional – functia e ce-a de-atreia categ fundamentala pe langa activitate si spatiu; elementele direct-productive, indirect-prod, si circulatii care inseamna miscarea in cadrul spatiului urban. Sunt elemente, pt. ca pastram explicatia de principiu de la teoria sistemului: elemente ale sistemului. Ele sunt de fapt activitati. Apar intre ele relatii in sistemul de activitati, intre activitati. 2. Elemente determinante functional-ambiental – elemente temporale (legate de timp/moment), praxiologice (cunoastere/experienta), psiho-sociale; intre ele se nasc relatii de context. In fiecare din ac subcategorii exista relatii, apoi exista relatii intre elementele determinante si cele determinate. Activitatile sunt definite functional, dar si functional-ambiental. In sis de activitati, o activ se poate desfasura in functie de context, timp, cunoasterea de catre comunitate a experientei anterioare. In planul vietii urbane avem de-a face cu un sistem de componente si in consecinta cu o structura functionala-spatiala, deci cu o structura spatiofunctionala.
Enfunctie – functia pozitiva Disfunctie – functia negativa Aparitia sensului matematic al functiei nu inlatura sensul organicist. In urbanism se mentin ambele abordari ale functiei. In conditia in care avem de-a face cu psiho-sociologia, atunci tre sa ne referim la o intelegere organicista a functiei. Concluzie 3. Interesul de activitate si cel de functie. Exista o diferenta de intelegere (ex. ciocanul este o unealta, are functia de a exercita un soc asupra unui material; cu ciocanul bat un cui, - activitati f diferite – exercitarea unei functii). De aici vor rezulta niste concluzii legate de multi-functionalitate – o asociere de functii, nu inseamna o asezare alaturata a unor functii- activitati generate in contextul aceleiasi functii. Multi-functionalitatea se pune in valoare in momentul cand functiile se intersecteaza (ex. un hol care leaga mai multe functiuni, un sp. Comun scenic) Concluza 4. Intelegerea tri-polara a conceptului de echipament teritoriul. Echipament – nu este amenajarea tehnico-edilitara. Darwin demonstreaza ca organul aparut poarta o noua functie. Functia urbana ca unitate. Activitatea urbana cere un spatiu urban adecvat, potrivit. Sp. Urban impune institutia. Institutia organizeaza activitatea. Avem o alcatuire tri-polara sistemica pe care o intelegem ca echipament teritorial constituit din 3 subsisteme in care activitatea si spatiul urban se definesc ca dotare. Echipament – implica doar casa, spatiul . Institutia – (in Europa toata practica profesionala este specializata, bine institutionalizata si organizata). Arhitectii se specializeaza.
In planul cadrului urban pornim de la acelasi activitati: 1. Elementele determinate functional – pe linia activitatilor, pornim de la subcategoria structurii spatio-functionale, deci: volume construite, spatii amenajate, plantate 2. Elemente determinante functional –compozitional – ele sunt determinate in baza unor principii de natura functionala dar si compozitionala – efecte de plastica urbana si de comportament. (Orice sistem se evidentiaza printr-un comportament). Comportament inseamna felul in care isi pastreaza configuratia in decursul timpului. 3. Elemente determinante compozitional-formal . Ele au rolul de a influenta comportamentele si avem elemente determinate compozitional-formal care sunt perceptiv-afective (proprietati perc-afec), spatio-temporale (situatii spat-temp), estetice (mijloace estetice). Exista relatii intre elemente, intre felurile de comportamente (ex. deteriorarea unei cladiri implica diminuarea efectului de plastica urbana ), mijloacele estetice (ex. scara, proportia) in cadrul unui spatiu, poate sa fie influentata de situatia spatio-temporala (ex. intr-un anumit mom al zilei, anului, ceata reduce vizibilitatea, raman elemente dintr-un prim plan – termeni de comporatie pt. proportie dispar, impresia este alta). Exista relatiile de la o subcategorie la alta subcateg in sensul de configuratie . Configuratia rezulta la nivelul elementelor determinate functional (elemente definite fizic). Pentru a pune in evidenta un cadru monumental, ma pot servi de efectul de perspectiva – element de plastica urbana – tre sa folosesc mijloace de un anumit fel (dominanta, efecte de distanta).
Concluzia 5. Functie – functionalitate – functionare . Functionalitateao calitate caracteristica unui spatiu, functionarea – exercitarea acestei calitati. Functionalitatea este la nivelul posibilitatii, premizei, iar functionarea este la nivelul faptului efectiv. Asupra functionarii, apar factori de determinare: gestionarea, conjucturi administrative cultural – politice. Functionalitatea corecta poate sa insemne o functionare dezastruoasa. (ex. o cladire adm, gandita corect, se constata ca cei care au nevoie de un serviciu intra in cladire printr-o intrare dosnica). Gestiunea e f. imp. (ex. Cand fac un spatiu, si gestiunea este obligata sa lucreze intr-o functionalitate proasta , rezultatul nu va fi foarte bun). Specializarea: marii arhitecti au o etapa de formare inainte de a face efectiv un obiectiv. 4. Studiul urban se poate organiza in: Planul organizatoric – legat de populatie avem de-a face cu manifestare a organismului uman cu un sistem de activitati (activitati urbane localizate – productie materiala, spirituala, manifestari politice, initiative, manifestari diferite comportamental) Planul formal - (legat de sit) spatii urbane amenajate si obiectele implicate care de fapt poate sa insemne in politica urbana – principii culturale, teorie urb, concepte etic-morale, principii economice, traditii. Ac consemnari de determinari sau de asp caracteristice nu inseamna o lista finita.
Structura spatio-configurativa Structura urbana – definitie : totalitatea relatiilor care se constituie in sistem. Structura urbana este rezultata din suprapunerea structurii spatio-functionale cu cea spatio-configurative. Izolarea acestor 2 substructuri nu este decat o operatie de informare pt. noi. Aceste 2 substructuri nu exista izolate. In realitate se manifesta solidar in cadrul structurii urbane
Ac. 2 planuri sunt legate intre ele cu o legatura determinanta din cea care inseamna raportul dintre determinare si componente. Avem de-a face cu determinari pe linie de interese-necesitati. Apoi det de factura biologica, materiala, spirituala, sociala, politica, etc Schema rezulta ca o concluzie. Activitatile urbane localizate definesc spatiile, iar determinarile nasc comportamente pe linia necesitatilor. Vorbim despre activitati si spatii, despre 2 sisteme, dar ele fiind 2 subsisteme de fapt al unui sistem mai amplu. Ansamblul activ urbane localizate ca viata urbana, iar ansamblul spatiilor urbane drept cadru urban.
Concluzia 1: Activitatile umane, urbane mobilizeaza spatii adecvate, adaptate prin folosirea lor constienta si regulata. Concluzia 2: Structura spatiala spatio configurativa raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in spatiu prin intermediul structurii functionale ca manifestare indirecta si totodata printr-un ansamblu de perceptii ca manifestare directa. Concluzia 3: Se evidentiaza natura subiectiv-obiectiva a structurii spatioconfigurative spre deosebire de natura obiectiva a structurii spatiofunctionale
Planuri de manifestare ale organismului urban Aceste subsisteme se inter-relationeaza impunand valori, bunuri, atitudini si imagini. Imaginea urbana este o expresie de chintesenta a ceea ce inseamna organismul urban. Modul de viata urban este de fapt o componenta a culturii urbane. Cele 2 planuri sunt legate de: organizarea sociala economica, resurse , tehnologie, stiinta si arta. Ansamblul activitatilor urbane (la niv vietii urbane) se defineste planul spatiofunctional. In sistemul sitului, in ansamblul cadrului urban, se defineste planul spatio-perceptiv.
Natura obiectiv-subiectiva, rezulta din determinarea structurii spatiofunctionale. 3 sfere mari de nevoi: nevoi de existenta, nevoi sociale, nevoi esteticoetice. Aceste sfere de nevoi genereaza nevoia de ambient. Ansamblul acestor nevoi genereaza nevoia de ambient.
4
Ambianta este intelegerea (rezultanta) in plan obiectiv a structurii spatioconfigurative. Nu are o componenta subiectiva Ambientul este reflectarea acestei structuri sp-config in mintea individului. Are o comp subiectiva (o determinare obiectiv-subiectiva) Daca ambianta este unica intr-un sp., ambientul nu se poate referi la spatiul respectiv decat intr-o referinta dubla la un singur individ. Deci, tre sa luam in calcul o multitudine de ambienturi.
In general ne referim la spatiu afectat sau la spatiu realizat. Referintele sunt schimbate astazi: ex. pt. comert, activitate – procesul =vanzare – pot sa ma refer la spatiu pt. vanzare, sau pt. depozitare. Pot sa ma refer la cati bani s-au facut in anii respectivi. Pe noi ne intereseaza raportarea la spatiu. Se realizeaza atatea obiecte pe zi pe mp/hectar – referinta se poate face la spatiu integral – activitati cu caracter industrial. In alte sit, referinta se face la unitate de spatiu necesar pt. desf activ resp caracateristice. Ex. scoala cu 12 Sali de clasa + laboratoare, cancelarie etc.
Ordonarea elementelor de viata urbana Structura priveste un sistem, o anumita structura corespunde unui anumit sistem. Inseamna prin relatiile pe care le cuprinde, o ordonare a elementelor, componentelor sistemului respectiv. Sisteme inchise – ordinea este f categorica, rigida. Sisteme deschise – foarte deschise – ordinea nu este atat de rigida, dar nu poate sa existe un sistem fara o minima ordine a elementelor sale. Un sistem inseamna un principiu, o regula, o lege. O minima regula inseamna o minima ordine. Morfologie urbana – toate componentele sistemului in cele 2 planuri. Un gest pe care-l face individul in cadrul spatiului urban este o componenta a sistemului organismului urban. Deci este un element morfologic. (ex. o prevedere de lege este o component , este un element de morfologie urbana).
Unitatea de referinta isi gaseste o reprezentare. Ex. comertul – inainte – metru liniar de tejghea ; acum referinta se face la suprafata de vanzare. Unitatea de referinta e generata de un nr. de mp – suprafata de vanzare. Precizarea unitatilor se face intr-un plan. Utilizez semnul conventional la dimensiuni diferite – pt. a pune in evidenta natura activitatii ( a tipului de comert) si dimensiunea. Masura in care aceasta reprezentare dincolode informatia privind natura, dimensiunea si asezarea activitatii cuprinde si informatii de relationare dimensionala a spatiului – ajungem si la pozitionare – de fapt ajungem la o interpretare topologica a texturii respective, atunci cand amplasarea componentelor se evidentiaza in raport cu topografia spatiului (nu numai reprez de limite, ci si a unor componente ale spatiului). Ex. o piata supusa unui proces de reamenajare, trebuie sa stim ce importanta are piata respectiva pt. altii, unde se aduna, de ce se leaga oamenii (terase, fantani), etc. Deci acest plan topologic este o interpretare completa de structura spatio-functionala a organismului urban respectiv.
Structura spatio functionala – ordinea in cadrul structurii urbane. Ordonarea elementelor de viata urbana – aceste elemente sunt situate in spatiu – o situare in principiu, faptul ca am de-a face spre ex. cele 5-6-7 elemente de viata urbana aflate eventual intr-o insiruire sau ansamblu adunat (un principiu de asezare a lor). Nu am in discutie pt. inceput o topologie exacta. Vorbim de asezarea unor componente de sistem – avem de-a face cu o abordare topologica. Insiruirea inseamna un principiu de esenta, dar pt. a le comenta dpdv topologic, tre sa pun in evidenta masura in care ac elem insiruite sunt insiruite rectiliniu /echidistant/intr-un spatiu clar delimitat/daca intr-o anumita parte a spatiului sau altfel. De la principiu – la pozitia exacta a elementelor. In momentul in care pun in discutie aceste aspecte, se pune in discutie : textura sistemului in teritoriu. Textura este data de relatiile intre componente. Alcatuire a unui material. 1. Texturi simple. Foarte rare, planimetrice – texturi realizate pe un singur nivel. 2. Texturi complexe – se realizeaza pe mai multe niveluri suprapuse, generand o ocupare a spatiului. Texturile sunt si mai complexe, at cand avem de-a face cu niveluir apart unui anumit tip de elemente,combinat cu nivelui apartinand unui alt/altor tip/tipuri de elemente. Prin tip de elemente intelegand atat natura elementelor cat si gradul de interes al elementului respectiv.
Dpdv al desenului, al texturii, al retelei de structura – ea poate lua un desen sau altul. Acest desen al retelei nu este intamplator – este vb de pozitia pe care in spatiu o are o relatie sau o alta. Analiza morfologica poate fi facuta de ex. pe o fotografie – ea trebuie sa ajunga la unele reprezentari conventionale, astfel incat reteaua ca localizare a unor relatii, este doar un desen imaginat de noi. Ex. intr-o piata se pot materializa relatii prin desenul pavajului. Ex. la Sibiu – org. centrului pietei mari – un mare oval cu niste lampadare – o materializare a unei relatii. (sistemul este o totalitate de relatii). Ajungand la desenul de retea – este un desen imaginar. 3 tipuri de sistem: ciclic, retimorfic (ortogonal), sistemul dendro-morfic (retea, copac) – se pun in evidenta sistemele de tip complex. Prin ac. Mod de reprezentare se evidentiaza existenta nivelurilor suprapuse ale sistemului. Texturile complexe sunt texturi ierarhizate (planurile difera si dpdv al cantitatii componentelor). Reteaua si alcatuirea de sistem este mai potrivita. Functionalismul organiza sistemul structura urbana intr-un sistem de organizare foarte bine ierarhizat.
Ex.: o textura care priveste subsistemul de elemente de viata cu caracter formativ (activitati cu caracter educativ-formativ, activitati de invatamant). Pot sa pun in discutie o textura simpla, care inseamna referirea la dispunerea in cadrul sistemului a unitatilor de educatie prescolara – toate sunt de acelasi nivel al importantei – deci e o textura simpla Ex2: intregul subsistem al componentelor cu caracter formativ – avem de-a face cu niveluri diferite ale comp de aceeasi natura (inv. Prescolar, primar, gimnazial, liceal, special, universitar, postuniversitar) – toate aceste niveluri inseamna spatii, constructii, amenajari, dar in mom in care discutam planul organizatoric – rezulta o textura complexa. Ex3: nu avem de-a face numai cu aceste componente (cu caracter formativ) – deci tot ce e intr-un oras – complexitate foarte mare.
5. incomplet Daca nu am conditia pt. a obtine un spatiu, nu pot face un centru comercial, daca nu pot da acces, nu pot face centru comercial. Referitor la A si B exista influente concurente determinate ca radiatii in terit inconjurator prin intermediul unor izocurbe cu aceeasi valoare criteriala. Putem avea niste curbe definite – raze teoretice de influenta. Aceste curbe pot sa nu fie concentrice, atunci cand determinarea nu este pur teoretica, ci este la fata locului. Distanta de parcurs nu este pe raza, ci radiala, luan in consideratie drumul parcurs de individ de la locuinta la centrul respectiv (in f de traseul parcurs, de mijlocul de transport). Se obtin niste izo-curbe cu inflexiuni de traseu. Exista niste puncte in care se intersecteaza curbele cu aceeasi valoare criteriala. Aceste puncte unite intre ele genereaza o cumpana de interese. In principiu, daca luam in consid timpul de parcurs, populatia va merge spre un centru sau spre celalalt daca ambele centre ofera aceleasi servicii. Aplicand ac principiu si pct C, se determina un sistem de cumpene de interese, in felul acesta definindu-se si zona de influente a punctului C. Daca nu erau cercurile aprox la fel, zonele de influenta rezultau diferit. Investitia se poate sti daca este profitabila. Acest instrument al influentelor concurente, intra in determinarea proiectului de afacere si a proiectului de amenajare spatiala corespunzatoare. Studii de impact (promotionale) – nu fac parte din categoria studiilor a documentatiilor de urbanism – sunt studii pregatitoare. Ex.cora in militari – au la baza studii pregatitoare . Gotlund – rezulta o determinare (reluare a ceea ce a fost gandit in plan) Pe baza unui astfel de studiu, se releva nu numai situatia existenta in cadrul unui teritoriu ci si o posibila situatie in perspectiva (o dezvoltare) – centre de echilibru. Fata de o zona in care sunt A si B – poate sa apara centrul C. Se pune problema unor centre de echilibru . ex. (piata lahovari – gemeni).
Textura - pozitionarea componentelor in raport cu relatiile dintre ele, fapt pt. care textura se si analizeaza la un anumit moment sub numele de retea. Analiza de retea. Reteaua – termen intrat in dom stiintific al urb – legat de structura – evitat de cei care credeau ca termenul de structura trebuie inlocuit. Orasul-retea – informatica impune aceasta caracteristica. Un plan nu mai apare nici o componenta caracteristica configurativa. Sunt planuri constituite pe vectoare, pe zone de influenta, pe directii. Este un plan care s-ar asemana cu planul unui aparat electronic. Ordonarea in planul struct spatio-functionale (al ordonarii texturilor), al ordonarii in retea – reprez in retea este o repr a texturilor ordonate. Unitatea de folosinta – unitate de activitate – spatiu reprezentat principial in niste planuri – avem de asezat niste activitati in plan – operatie care se poate face prin impartirea in parti – pt. fiecare parte implicandu-se acea activitate. Nu putem fi exacti cu determinarea cantitativa. Ex. Alegem o reprezentare care inseamna pt. ceea ce vom consemna o unitate de functionalitate privind activitatea X. Desfasurarea activitatii in anumiti parametri. Fiecare activitate este masurata prin effort, prin sup de spatiu necesar, sau prin produs realizat fizic sau in bani.
5
Ex. centrul orasului se dezvolta cu noi nuclee, daca undeva la o distanta pe un traseu exista un nucleu, prin dezvoltarea unor centre de cartier – putem ajunge la situatia in care zona centrala a bucurestiului sa se dezvolte pana in de ex. titan. Putem sa vorbim de amplasamente potrivite pentru nuclee de dezvoltare strategice. Nu putem vorbi de “zone centrale”. Exista o zona centrala unica, determinata de centrul orasului si este definit in functie de niste repere de functionalitate unice. Cotlund – centralitatea O concentrare de componente genereaza un centru mai mic sau mai mare. Orice centru genereaza o influenta in teitoriu. Ac influenta in teritoriu se definiste in functie de o limita de influenta Centralitate – ne referim la modul in care se realizeaza in teritoriu aceasta regula. Ne putem referi la niste reguli in raport cu un singur centru sau un complex de legi/reguli care se refera la un sis de centre in cadrul teritoriului (+ierarhizarea lor). Gotlund asadar, vrea sa puna in evidenta modalitatea prin care in ce masura un centru are si valoare de serviciu, in afara cartierului respectiv. (ex. in ce masura centrul cartierului titan influenteaza zonele adiacente si afecteaza zona centrala. Atunci cand suficient de multi indivizi vor fi interesati sa mearga in centru la titan pt. a beneficia de niste servicii). Gotlund stabileste ca ac formula – produsul dintre suma populatiei ocupata in servicii *100/totalul populatiei centrului respectiv depaseste valoarea 3,4 (nu mai sta in picioare datorita cresterii populatiei tertiare si cuaternare). Serviciile dpdv cantitativ depasesc nevoile locale (ex. NY – oras dominat de servicii) – serviciile respective nu sunt numai pt. new york, ci pt. o populatie mult mai ampla. Aici apare abordarea in retele. Dezvoltarea in retea in terit genereaza niste centre urbane a caror rost si functie depaseste zona respectiva. Chriss Taller – propune o alta formula. Coeficientul de determinare = Pop ocup in activitati comerciale – Pop totala a orasului* (pop comerciala a regiunii/pop tala a regiunii resp). In principiu – tre sa retinem ca centralitatea se defineste prin intinderea zonei de influenta (determinare cantitativa) si pe o alta parte prin complexitatea ofertei (determinare calitativa).
Dendrograma – intr-un sistem cu mai multe elemente, se evidentiaza ca elementul 2 si 3 sunt similare in raport cu un anumit criteriu – se ilustreaza starea de similaritate in interiorul sistemului respectiv. Exista totusi o caracteristica comuna care este aceeasi la toate componentele, iar acea caracteristica face ca elementele sa stea unite intr-un sistem. Dendrograma evidentiaza in cadrul sistemului relatiile de la particularitate la generalitate – se poate pune intr-o matrice in care se evidentiaza numarul si tipul de relatii care se descopera intre unele sau altele din elementele sis respectiv.
7. Profesionistul tre sa se ocupe de intreaga suprafata a teritoriului , fara sa lase nici un spatiu rezidual. Spatiul intersitial este un spatiu necesar. In cazul in care daca, pt. constructia urbana, el este doar un spatiu de rezerva. Abordarea este evidentiat printr-un studiul al centrelor de interes si al acestor arii de influenta In contextul retelei se defineste limita pana la care un centru isi poarta influenta. Aria de influenta a unui sistem – aria in int caruia se desfasoara legile impuse de centrul sistemului respectiv. Centru de interes – centru in care se grupeaza mai multe interese; in functie de acestea se defineste si importanta centrului de interes. In matematica – centrul de interes = nod in retea. Din aplicarea teoriei rezulta 4 concluzii – principii generale pentru organizarea spatiala intr-un teritoriu: Concluzia 1: Marimea fortelor, campul de influenta si raza de actiune ale nodului sunt proportionale.ex. cu cat un oras e mai important – cu atat are o influenta pe o intindere mai mare. Concluzia 2: Impulsul schimbarii se transmite ierarhic de sus in jos in raportul de dependenta ca importanta. Intervin aici si alte raporturi. Ex. (’91-’92-’93 – 96-97 – s-a produs un fenomen f. caracteristic – in activitatea urbana (cu caracter comercial, economic, cultural) se parea ca Timisoara nu mai este un oras in Romania, pt. ca referintele ei se legau de Viena. Timisoara este in sfera de influenta a Vienei. Ulterior, Timisoara a ramas “un oras in Romania”. Chiar daca in Timisoara, procesul de dezv comerciala este f influentat de Viena).
6. Componente in cadrul teritoriului Pentru a vorbi de un organism multi-functional, trebuie sa pun in evidenta acest lucru prin ce este asemanator intre o suma de activitati care sunt in teritoriu si care ar putea sa se dovedeasca ca fac un corp comun. Poate sa aiba o componenta spatiala. Acest lucru schimba complet mentalitatea in organizarea teritoriului fata de acela al zonificarii prin segregare. Aspectele diferite care sa prezinte mult mai mult interes pt. functionalitate. De aici – necesitatea teoriei . Criterii de clasificare – dimensiunea in complexul careia constat asemanarea sau deosebirea, este de fapt un criteriu de analiza. Nu pot sa realizez o analiza (studiu) fara a apela la acest instrument. CC – sunt definite in raport cu scopul studiului – pt. o clasificare e f. imp insasi definirea criteriilor. Aceste criterii vor fi niste repere de referinta. Ele tre sa aiba o suficienta marja in evaluarea lor, deci pt. a ne pune la dispozitie mai multe grade de intensitate pt. fiecare criteriu. Pot fi criterii legate de abordarea probleme in continuare – cu o caracteristica clar metodologica. Pot fi alte criterii care sa se refere la natura sursei. Pot fi criterii care sa se ref la risc. Altele care sa se refere la certitudine. Asemanarea genereaza starea de similitudine sau proximitate intre componentele sistemului respectiv. Finalitatea poate fi: a. structurala. Ea este structurala cand se refera la felul si numarul proprietatilor. Atunci cand se refera la intensitatea proprietatilor comune. Ambele posibilitati (ipostaze) ale acestei similaritati structurale sunt posibil de evaluat in spatiul metric sau in spatiul topologic , deci acea evaluare in cadrul teritoriului, atunci cand in ac teritoriu locurile sunt cuprinse intr-un spatiu determinat de niste repere. b. Functionala. Similitudinea functionala este generata dupa covarianta componentelor respective. Dupa cum aceste comp joaca influentate unele de celalalte. In evaluarea similaritatii intervine gradul de similaritate definitul prin numarul de dimensiuni considerate ca fiind aceleasi si in al doilea rand prin evaluarea distantei in spatiul metric. In cadrul unui sistem putem distinge 3 componente care sunt caracterizate prin 3 dimensiuni aceleasi. Putem sa gasim alte 3-4-5 componente care se caract doar prin 2 dimensiuni comune. Spunem ca primele 3 sunt dpdv al similaritatii de grad superior fata de celelalte. Ele sunt similare in raport cu un nr. mai mare de criterii. In aceste conditii ne folosim pt. a evidentia starea de similaritate (ex. sistemul de activitati – pt. a ajunge la concluzia cum le grupam? )
Concluzia 3: Dezvoltarea in teritoriu este functie de distanta fata de nod. Intelegerea relativa a spatiului – distanta de nod este alta in functie de modul de transport. Principiul accesibilitatii locului. Romania are o retea f. imp de cale ferata. Lipsa unei cai ferate intre Transilvania si Moldova aduce un prejudiciu dezvoltarii economice in Moldova. Moldova este cumva in urma dezvoltarii celorlalte zone de tara. Concluzia 4: coroborarea 1,2,3. Potentialul de dezv a unei zone in lungul unei axe este in functie de intensitatea interactiunilor dintre cele doua puncte. Ex. 2 centre – noduri – exista o atractie intre ele, ele sunt egale atata timp atractia este reciproca. Dezv terit inconjurator va fi echilibrata, asemanatoare. In cazul in care intre cele 2 noduri nu exista o stare de omogenitate, influenta va fi de partea centrului mai important fata de cel mai mic. Dezvoltarea in terit va fi mai imp in jurul centrului mai imp si mai mica in jurul centrului mic. Atata timp cat intre cele 2 centre nu exista o relatie, cele 2 centre vor manifesta influente in zone concentrice. In momentul in care, intre cele 2 centre apar interese comune, acest lucru va duce la dezvoltare in terit in lungul axei pe care se exercita interesele resp. Pt. ac principii, exista o experienta concreta in constructia urbana. Incepand cu exp Londrei, prim oras, in constructia urban europeana in jurul caruia au aparut orase noi. La londra exista experienta orasului gradina , a.i. orasele noi care apar ca mod de decompresiune a marii metropole, preiau aceasta experienta. Exp de acolo nu putem spune ca se desfasoara pe baza acestor principii. Aceste principii sunt demonstrate acolo.Apare raportul de subordonare intre orasul mare si cel mic, ca o influenta asupra orasului mic. Chiar daca si din partea orasului mic apare o influenta (poate sa furnizeze forta de munca sezoniera pentru marele oras). La Londra, impedimentul de a se crea niste extinderi haotice a orasului in zona, si in urma ac sit , pt. stapanirea acestei situatii (vezi Bucuresti). Apare conceptul de Green Belt sau Yellow Belt – rezervarea unui spatiu intre orasul mare si celelalte oras, in care constructia sa fie subordonata unor aspecte foarte stricte, neacceptand decat cladiri necesare pentru functionarea zonei – cladiri recreative, sportive, sau pt. functionarea agriculturii. Deci apare interdictia unor constructii normale (rezidentiale, industriale, de depozite). Decizia Se ia pe baza analizei datelor.
6
Drumul de la date la decizie inseamna a parcurge 5 etape: 1. Adunarea datelor – in stare bruta
2. 3.
4. 5.
si care nu pot sa stea impreuna). Tot ceea ce poate sa serveasca unei activitati datorita sprijinului altei activitati (act. Neutre unele fata de altele, nu sunt neglijate, pt. ca pot sa faca diferentieri)
Pregatirea datelor – faptele brute devin fapte stiintifice, comentate, categorisite Prelucrarea conform obiectivelor – desi exista un model de procedura, in fiecare caz, prelucrarea dezvolta mai mult sau mai putin un instrument sau altul de lucru, in functie de obiectivul pe care-l avem. Exista posibilitatea sa acordam mai multa atentia anumitor date, asa cum au rezultat de prelucrarea lor stiintifica si exista alta situatie in care sa acordam atentie altui grup de date. Ex. am un teritoriu, si ma intereseaza zona centrului istoric respectiv , dar si problema persoanelor defavorizate. Aceasta nu inseamna o abordare exclusiv-partiala. Tre sa avem in vedere o incadrare globala a problemei dar din care extrag numai o selectie de date de folosit. Pregatirea rezultatelor – a pune rezultatele intr-o situatie a.i. sa fie intelese Comunicarea rezultatului
8. CARACTER != PARTICULARITATE Caracterul este o caracteristica de globalitate, fie ca ne referim la un amestec de trasaturi, fie ca ma refer doar la o trasatura dominanta. Ex.: 2 zone pot sa aiba un caracter asemanator, chiar daca sunt foarte diferite. Particularitatea se defineste in interiorul caracterului zonei respective. Se def prin niste trasaturi care ajung la detaliu spre deoseb de caracter – trasaturi generale Putem sa vb de un caracter ca are un anumit caracter. In ac. Categorie se pot inscrie mai multi indivizi, dar daca vorbesti despre cum se manifesta caracterul respectiv, ajungi la particularitati care diferentiaza. Procedura in studiul caracterului apoi a particularitatii unei zone se foloseste analiza multi-criteriala. Daca ne ref la teritoriu, in fond termenul de teritoriu in matem inseamna plaja de discutie, de abordare, de valabilitate a unei formule.
Prelucrari generale 1. Descrierea si analiza situatiei existente 2. Generarea unor solutii posibile 3. Analiza de impact si consecinte 4. Evaluare comparativa a solutiilor. 3 si 4 inseamna o analiza in variante
AMC – poate fi aplicata de noi si in cazuri in care nu ne referim la un teritoriu (gasirea caracterului unui teritoriu, avand o situatie existena), ci si atunci cand avem de-a face cu sistematizarea unui sistme de notiuni. AMC este o clasificare prin considerarea simultana a unor caracteristici (descriptori). Pt. a garanta reusita unei AMC, acuratetea studiului este bazata inca de la inceput pe alegerea descriptorilor . Este vb de puterea de discriminarea a descriptorului, sa pot ordona, sa clasific. Intr-o analiza multifunctionala nu putem folosi totalitatea descriptorilor.
Studiul de impact – studiu al consecintelor. Aparitia unui factor perturbator intr-un sistem – o modificare mica care nu schimba caracterul sistemului. Introduc in sistem , un element (o activitate, cladire), se pune problema ce consecinte va avea acel element asupra teritoriului. In cadrul PUDurilor si PUZurilor, tre sa se faca studiu de impact – poate sa ajunga studiu de sine statator. (ex. o cladire inalta are influenta serioasa asupra curentilor de aer, umbra – inconvenient, energie mare si apa, spatii de parcare, volumetrie, prezenta favorabila sau defavorabila)
Avem de-a face cu un studiu comparativ, o analiza a unei multimi de componente in raport cu o multime de criterii (descriptori) – 3 posibilitati: 1. O multime de componente si o multime de descriptori identici – in care luam in consideratie schimbarea relatiilor, schimbarea de timp (in timpi diferiti). De ex. iluminarea fatadelor unui spatiu, in raport cu niste criterii care ilumineaza in mod diferit in timpi diferiti ai zilei 2. O multime de componente identice si o multime de descriptori care se modifica – analiza aceluiasi sistem in vederi diferite. Suntem mai multi care analizam acelasi lucru, fiecare din noi alegandu-ne descriptorii a.i. analizele se deosebesc intre ele 3. O multime de componente care se schimba deci multimi de comp si o multime de descriptori care se pastreaza. E situatia unei analize , in care sisteme diferite sunt analizate din ac pdv. Ex. spatiul inchis-piete urbane inchise – alegem o serie de piete urbane inchise si le analizam pe baza aceluiasi set de descriptori
Prelucrari specifice de domeniu In urbanism se obisnuieste o grupare a datelor pe 3 categorii: 1. Spatiu 2. Timp 3. Sectoare (domenii- grupe de activitati) – Abordarea datelor este cumva 3d, datele se analizeaza in raport cu spatiul, timpul, sectorul. Analiza este de factura transversala (e o analiza de structura) si longitudinala (fiind o analiza de dinamica, de evolutie in timp). Analiza datelor este cel mai simplu de realizat prin utilizarea MATRICEI Fie ca aceasta analiza se realizeaza pe directia spatiu-sectoare, fie pe dir timp-sectoare, fie pe dir spatiu-timp, (directie- legatura , relatie), consecinta acestei relatii apare in caseta matricei fie sub forma de specificare a naturii, fie sub f de sp a cantitatii, fie ambele caract.
AMC – in esenta se desfasoara urmarind aceleasi 7 etape. 1. Listarea criteriilor (descriptorilor) – o operatie de documentare, de sinteza a experientei si de dezbatere (AMC e un studiu de colectiv, momente in care decizia se ia pe baza unei dezbateri). Tre sa selectam niste criterii – listarea lor. Din lista de criterii – se retin doar unele, si apoi – statistica. 2. Analiza criteriilor – a analiza fiecare dintre criterii, prin ce se caracterizeaza el, care e puterea lui de discriminare, care sunt posibilitatile de compartimentare, care este valoarea lui, fiecare din cadrul colectivului analizand 2-3 criterii. Apoi listarea criteriilor 3. Evaluarea de criterii. Tre sa ajungem la o concluzie – care din criterii este cel mai important, care este cel mai putin imp si cum se situeaza celelalte fata de cele 2 extreme. Putem face o simpla scara ordinala, sau putem face o scara ordinara f. precisa, dam valoare criteriilor. In interiorul criteriului putem sal compartimentam in functie de intensitatea lui si sa spunem ca un criteriu care are 1 punct sau de juma de punct. Evaluarea criteriului este in raport cu valoarea de principiu, in raport cu definirea obiectivului. Un criteriu, desi are nota 10 – el nu este realizat decat partial 4. Analiza de criteriu in teritoriu. Fiecare din criterii se cerceteaza in teren, se consemneaza intensitatea criteriului intr-un loc sau altul. Fie ca aceste locuri se det in raport cu locuri pe baza dezbaterii, fie ca el se evalueaza automat, prin impartirea teritoriului in locuri egale, omogene ca dispunere. (ex. trasez un caroiaj – criteriul se analizeaza la intersectiile caroiajului, sau pe terenul carourilor
Probleme concrete in care intervine decizia: 1. Zonificarea 2. Amplasarea 3. Constituirea retelelor de echipamente 4. Distributia in teritoriu 5. Definirea fluxurilor 6. Alocarea echipamentelor 7. Difuzia Ex. la aparitia Dialog – studiul de amplasare a elementelor de retea. Problema cea mai importanta, o aplicare teoretica privind distributia in teritoriu este zonificarea Principiul zonificarii a aparut din antichitate, in fond exista un teritoriu in care se amplasau elemente de for, apoi alte zone unde se amplasau locuinte, locuintele nobilimii intr-o zona, locuintele celeilalte clase sociale in alt teritoriu. Principiul zonificarii: Leonardo da Vinci, Vitruviu. Apare foarte clar in Cartha de la Atena, unde: impartirea teritoriului in 3 zone : locuinte, munca, recreatie, legate intre ele prin circulatii, era modelul esential al oricarei organizari in teritoriu. Daca principiul zonificarii a fost un principiu valabil, progresiv, pt. clarificarea, asanarea orasului haotic, el a devenit dupa WW2, punctul de sprijin si nastere a uniformitatii. Congrese ulterioare (CIAM-uri) incep sa puna in discutie acest principiu, si treptat treptat avem un nou concept al zonificarii: - Daca zonficarea in conceptia veche milita pentru segregare functionala, actualmente princ Z mizeaza pe cooperare functionala, (nu neglijeaza acele activitati care se incomodeaza
7
5.
6.
7.
Situatia in care configuratia geo-topografica a structurii. E vorba de o localitate care se desf in lungul unei ape, deci grosul de centralitate s-a constituit prin acumulari de centralitate in dreptul unor vai. Au aparut apoi o serie de traversari , accese – patrunderea in adancimea masei construite. Ce fel de centralitate este aceea in care apar centre la limita localitatii fara un continuum? Daca zonele resp au un anumit caracter – este logic ca in ele sa apara elemente de centralitate. Centralitatea se evidentiaza prin densitate de ocupare a teritoriului, fie ca aceasta se exprima la suprafete ocupate de o anumita activitate, fie ca se refera la un anumit nr. de indivizi, fie ca se refera la concentrari de autovehicule. Ocuparea teritoriului in urbanism este exprimabila prin densitatea de ocupare in cadrul teritoriului.
Transpunerea in plan a limitelor de criteriu. Pt. fiecare din criteriile resp, avem un interval de valabilitate – avem un obiectiv – definirea Centrului Comercial, din studiile facute, noi stim ca pentru ca el sa fie un centru comercial, el trebuie sa se evidentieze intre un min si max de densitate a ocuparii in teritoriu, a.i. eu aleg locurile care prezinta val minima si val maxima sau numai una din ele. Fac o izo-curba in care criteriul repectiv poate fi luat in considerare. Suprapunerea acestor limite Evaluare valorica pe o scara de interval. In sensul ca de fapt, am obtinut un val, deci teritoriul este de fapt impartit in mici portiuni care rezulta din suprapunerea unor contururi. Fiecare din ac. Portiune de teren insumeaza un numar de puncte care rezulta din caract fiecarui criteriu. Definirea zonei – deci a obiectivului care ne intereseaza – aici stabilim caracteristica dpdv al cumulului de valoare, a calitatii obiectivului respectiv, a.i. ajung la concluzia ca am criteriul respectiv peste tot unde suma punctelor depaseste o anumita limita. Mai trebuie doar sa de ex. posez/hasurez toate portiunile din teritoriu care indeplinesc aceste conditii – se obtine zona de interes.
Ocuparea cu vizitatori - densitate diurna. Centralitatea se caract prin densitatea diurna masive. Nr. Persoanelor afalte in zona, in raport cu ce se intampla noaptea. Exista parti in zona centrala in care In timpul noptii poate sa fie o densitatea generata de oameni care folosesc diverse echipamente din zona. Daca aceasta populatie se concentreaza in anumite zone in timpul noptii, imaginea diurna nu poate fi degenerata. Pt. o zona centrala putem sa luam in consideratie o ocupare concomitenta: masini si oameni sau separat. Centralitatea pune in discutie si un alt aspect, care se leaga de evolutia organismului urban. Centralitatea in miscare, in crestere in cadrul teritoriului. Ex. centralitatea la arad – unde exista o centralitate definita istoric, lineara in ansamblul terit (nu este oras targ). Activitatea comerciala intensa se concentra in exterior. Prezenta centrului, situarea tuturor dotarilor cu functie centrala in lungul acestui spatiu.
Daca exista impedimente de factura configurativ-spatiala, de gen: faleza, sosea, tre sa ma raportez neaparat la ele. Aspectul referitor la tendintele de dezvoltare naturale ale sistemului, o excrescenta trebuie sa puna un semn de intrebare (a unui criteriu). O excrescenta – tendinta de dezvoltare naturala. Tre sa ne punem problema daca exista un loc interesant, care ar putea sa prezinte interes viitor.
O imagine luata din studiile lui Doxiadis – Ecumenopolis – dezoltarea pe niste culoare a unui continuum urbanizat. Inainte ca in Europa sa apara imaginea lui Monet privind o Europa unita, apare ideea lui Doxiadis – configuratii imprevizibile, sa se contureze posibilitatea a urbanizarii globale Europene. In aceste conditii , ideea ce centru ramane. Ideea de centralitate trebuie abordata in mod sistemic.
Un prim studiu – analiza privind definirea centrului istoric in Bucuresti, apoi determinarea zonei centrale a Bucurestiului. Resita – are 2 centre total diferite. 9. Centrul In sistemul urban il impune existenta unui centru, a mai multor centre sau zone centrale. Centralitatea este fenomenul care se refera printr-un complex de activitati specifice terenului. Indiferent daca ne referim la un oras, deci am in vedere centrul orasului, sau un teritoriu , o regiune ni care judec existenta in cadrul regiunii respective a unei/unor localitati care indeplinesc niste functii cu caracter central. Termenul de centralitate se foloseste si pt. a caracteriza pozitia unei activitati sau unui element al sistemului. (se spune ac. Componenta beneficiaza de centralitate – asta inseamna fieca el este situat in centrul geometric al terit, fie ca el implica niste activitati (un rol) de centru.
Limite de structura Ideea de limita este legata de sistem, structura urbana? Conceptul de sistem implica inevitabil ideea de limitate. Intinderea sistemului – el are o limita. Aceste limite pot sa fie transante, f. puternice, dar putem avea alte limite foarte usoare in cadrul spatiului, ca de fapt si sistemele sunt categorice, Un sistem inchis isi pastreaza prin regulile sale , limitele. Avem de-a face cu albia unui rau – raul creste sau scade, deci vb despre o prezenta in spatiu si limitele de manifestare. Vb de sistemul de existenta a limitei. Sistemul are o limita fluctuanta. (de ex. mai multe localitati s-au dezv prin planuri de urbanism fara sa tina seama de limite – s-a tinut seama de limitele de inundatie la o suta de ani. Sunt multe situatii sa se dea autorizatii de constructie fara sa se tina cont de limitele de inundatie)
Pozitia geometrica este foarte rar intalnita. Extinderea (constituirea) zonei centrale, pornind de la existenta unui centru prin prinderea intr-o alcatuire omogena a altor centre. Fie ca acele centre apar pe parcurs sau exista deja. Putem lua in consid un centru a.i. sa existe tendinta a interesului de la centrul principal spre centrul secundar. Ac. Miscare a interesului genereaza un culoar al interesului. Pe acest culoar pot sa mai apare centre mai mici. Intentia centrului important de a-si extinde influenta catre centrul secundar, se completeaza si se definitiveaza in sensul unei zone central pe culoarul respectiv. Apare astfel procesul de extindere al zonei centrale. Preluand un centru , care exista independent in zona central – extindere. Extinderea se poate face fie prin: 1. Definirea unor centre initial independente, centre de echilibru (de sprijin), in adiacenta zonelor centrale, 2. fie la distanta de zona centrala, dar in felul acesta antamand ? o dezvoltare in consecinta a cadrului in lungul unui culoar de legatura. Evolutia centralitatii in cadrul unui organism urban, se sprijina pe o conditie foarte clar definita a situatiei existente implicand in principiu fie trama stradala, fie situatia geo-topografica a locului respectiv. In cazul unor localitati mai mici, cresterea interesului centrului se realizeaza in lungul unor artere de circulatie ; exista si posibilitatea ca aceasta extindere de zona centrala sa realizeze legat de circulatii pietonale. Sunt sit in care centralitatea se extinde in principiu pe trama circulatiilor pietonale. Trama circ carosabile nu inseamna ca e lipsita de caracter de centralitate. Caract centralitatii se despart, nu se mai suprapun unui acelasi context spatial. Densitatea de circulatii, si amploarea spatiului necesar se exprima in principiu la niv tramei carosabile, in timp ce alte activitati umane stabile, sp. Com, se dezv in raport cu pietonale. Astfel – zona centrala cu un amestec de spatii cu caracteristici de imagine f. dif. Nu tre sa excludem posib ca zona centrala sa se manifeste - ca imaginea pietonului numai in cazul unor spatii destinate pietonului.
Limita contureaza si caracterizeaza o decizie pe baza de analiza. Exprimarea este corecta pt. ceea ce priveste angajarea noastra in cadrul unui studiu. In fond sunt sit in care nu avem de-a face cu limita prin decizie, decat in cazul in care noi stabilim in studiu un spatiu de joc. Prin decizie stabilim limitele de studiu. LIMITA ESTE O DECIZIE Preluarea unei limite naturale Instituirea prin optiune a unei limite conventionale DPDV al continuturilor si al scopurilor, sunt 4 grupe, categorii de limite. 1. Limitele globale, de dezv , de crestere – sunt limitele care raspund la intrebarea: Pana unde poate sa creasca acest organism? Atunci cand intrebarea se pune cu referire la globalitate. (ex. localitatea nu se poate dezvolta decat pana la limita cutare-limita de inundatie, comentez o limita globala , un comentariu de principiu; ex. 2 orasul acesta se poate dezv in interiorul limitelor actuale (teritoriale) pana la limita (globala de cuprindere) de atatia m spatiu-teritoriu per locuitor 2. Limitele operationale – cu care se lucreaza . In cadrul ac limite: a. Limite organizatorice de interventie b. Limite de organizare a activitatii in teritoriu – pana unde se intinde interventie in teritoriu sau pana cand se va desfasura interventia (an – limita) c. Limite de indrumare si control – voi desf o activ atata timp cat va fi necesar pt. indeplinirea obiectivului; controlez daca s-a ocupat un ans de locuinte; sau : s-a ocupat un teritoriu
8
3.
4.
corespunzatorei normei de apartament/cap locuitor; pot sa apreciez ca este o utilizare neeconomica d. Limite de studiu – renovarea se intinde in perimetrul strazilor cutare Limitele normative – acele limite care exprima o incadrare in context de mediu de viata sau economic. Cand ma refer la spatiu verde in cadrul unui terit urban, ca fiind suficient sau insuf – ma refer la suprafata care revine pe cap de locuitor. Compar constatarea cu o norma. Pot fi considerate la nivel global sau la nivel de detaliu Limitele structurale – fie ca sunt limite cu referire la funct, sau la configuratie. Ele angajeaza structuralitatea, deci impun referinte la niv relatiilor.
Cand judec problema in raport cu conditionarea data, apare limita ca restrictie. Restrictia de contingenta –o interpretare de limita. Ex. am o tema de modernizat – o zona. Se poate realiza prin renovare sau reconstructie, pt. fiecare din obiective exista un al doilea nivel de analiza – sub-obiective – pana la urma ajungem la mijloace de rezolvare a obiectivului. Renovare partiala sau totala; reconstructia prin demolare sau reamenajare. Palierul sarcinilor – baza materiala. In contextul analizei reluam evaluarea tuturor ac. Posib. Renovarea in planul obiectivelor are sanse de 98 %, in trimp ce reconstructia are numai 2% Introducerea restrictiilor in sensul de a inlatura variantele incomode, ineconomice, in favoarea variantei cea mai convenabila. Arborele de pertinenta ne ajuta impotriva rezolvarii intuitive. Este folosit pentru a ajunge la obiectiv. In urb arborele de pertinenta este folosit in ambele sensuri.
Trebuie retinut faptul ca limita marcheaza in cadrul unei teritoriu trecerea efectiva sau virtuala de la o calitate la alta. Atat in sensul niv de calitate cat si in sensul naturii calitatii: locuire colectiva – locuire individuala. Natura calitatii adica tip de ocupare, de activitati, de proprietare, caracter fiziografic si arh-urbanistic. Limita este un criteriu de performanta in teritoriu. In deosebi cea normativa pt. sistemul respectiv Limita este un element al unei conceptii globale asupra teritoriului. Faptul ac. Rezulta din modul in care se definesc limitele.
INTEGRARE URBANA Integrarea in cadrul teritoriului – o coroborare functionala intre unul sau mai multe subsisteme, care ar putea intr-o alta sit sa existe in constitutia distincta a unor sisteme. Centralitatea prin caract proprii , este dispusa sa favorizez aceasta integrare, incepand cu multifunctionalitatea. Centralitatea implica multifct. Poate sa existe un centru in care sa am dispuse in jurul unui spatiu o serie de spatii construite cu o anume dest. La nivelul funct, nu este vorba de multif , pt. ca fiecare functie isi gaseste un spatiu autonom. Adev multif, apare cand funct incep sa functioneze impreuna. (ex. grupez pe o strada toate magazinele care se ocupa cu un anumit tip de comert, in cons au acelasi tip de aprovizionare – multif incepe sa creasca). Pt. a vb de integrare tre sa fie posibila a pune in evidenta 3 tipuri de functii – activitati: 1. O functie integratoare. Are rolul de a le lega pe celelalte. (ex. transp de aproviz de acelasi fel) 2. Functii integrate 3. Functii auxiliare – in cadrul ans, dar care nu dau caracter ansamblului. Cand gandesc un ansamblu integrat, tre sa pornim de la functia integratoare. O analiza de program, care tinde spre o stare de multif, si de integrare trebuie facuta cu mare atentie.
Modul de stabilire al limitelor. O limita nu ins o decizie care este o optiune luata intamplator. Definirea unei limite decurge din definirea unui alt tip de limite in prealabil. Totul incepe de la limitele de dezvoltare. Incepe de la limitele cu caracterul global. Limitele de existenta ale societatii in plan economic, in plan social – ajungem la conditia umana, care este o limta in fond. Conditia umana reprezinta raportul dintre posibilitate si necesitate al speciei umane implicand limitele speciei resp. De la limitele de dezv se precizeaza obiectivele care urmeaza a fi realizate. Pe baza acestuia se definesc limitele normative globale. Aceste + lim de dezv – definesc dimensionarea globala in cadrul terit. (ex. pt. realiz unui cartier – iau in consid o limita globala – suprafata de terne/cap de locuitor – definesc o suprafata necesara pentru cartier. Ajung la limitele operationale – stabilesc configuratie globala in cadrul terit, in rap cu conditiile nat ale ter, cu alte comp care exita in teren – obtin delimitarea tematica. Limitele normative de lucru. Localizari ajung sa fie un partiu urb. Care genereaza stari si limitele de functionalitate (limitele structurale). Rezulta regulamentul. Ex. pug sau puz – avem de-a face cu limitele de functionalitate si cu regulile de constructie.
Integrarea coroboreaza limita cu centralitatea. In cazul de integrare, nu mai avem de-a face cu o alc de sistem in care limitele sunt f. riguroase – se citeste o suprapunere de limita. Limitele isi pierd relatia cu sistemul care le produce. Devin limite de diferentiere de zona, de caracter al zonei. Drumul critic – constructia propriu-zisa, activitatea de santier. Este o problema a oricarei gestiuni. Gestiunea de proiect si management de proiect. Ex. calculul necesarului de beton. Fac proiectul, nu pot sa primesc avizul daca nu am facut si avizat calculul de beton, si nu am realizat contractul cu o betoniera. Drumul critic este un graf care pleaca de la componente catre obiectivul final.
Limita se defineste in sensul unei realitati existente, sau a unei necesitati evidentiate, sau a unei prevederi, ca o caracteristica ca un factor comun, sau ca inter-relationare polarizatoare. Legat de centralitate – intr-un fel e vorba de a pune problema limitelor pe deoparte in contextul centralitatii, si pe de alta parte in contextul tendintelor Aspectul care defineste limita ca instrument metodic (de lucru), nu ca realitate , ci ca instrument de lucru in definrea unei structuri teritoriale. Implica o metodologie complexa, care se sprijina pe teorii matematice. Ex. : avem 2 elemente care alcatuiesc un sistem. In mom in care intre ele exista o relatie (a poarta o influenta asupra lui b). in matematica exista notiunea de graf.
1. ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite Tipuri de arii de interes: 1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe fenomene repetabile care au aceeasi durata 2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in raport cu elementele de factura su-biectiva 3. arie de influenta – raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv 4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel -Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei limi-te administrative peste o limita cu caracter struct)
Graf – multime de elemente componente insotita de o multime de arce. Arcul – relatia intre doua elemente . Arc – in reprez grafica are o forma curba (reprezentare impersonala). Un graf este o multime de puncte care se numesc varfuri atunci cand ele sunt in capatul sagetii (cand ele suporta o influenta) si se numesc origini atunci cand ele sunt locul de plecare ale unei influente. Multimi de elemente, si multimi de arce orientate. Un sistem este deci o alcatuire stabila, sau un proces care porneste de la un element, in timp si are o desfasurare. Exista grafuri in care arcele genereaza o inchidere (o revenire la origine) – circuit. Atunci cand in graf apare un circuit avem de-a face cu un sistem inchis.
structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban Aria de interes a limitei – determinata de obiectivul limitei (scopul) –reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist Exista coerenta si la grafica:
Grafuri – utilizare in analiza si sinteza , deci in studiu. Graful arbore – care nu au nici un circuit. Atunci cand se folosesc in analiza – se numesc arbore de sinteza- duc la conducerea unui rationament (pornesc de la un obiectiv, si imi pun problema cum se poate atinge obiective si gasesc 3 modalitati – apoi 3 submodalitati – deci detaliere.
9
Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de coerenta minima -limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult. -aria de interes a limitei este dependenta de centru
morfologie – stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel macroscopic sau microscopic 3. AMBIANTA IN CADRU URBAN -elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemul de activitati urbane -spatiul aferent unei activitati –prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit , elem. De cadru urban se constituie ca o anumita configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe care le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale -adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si sociala, economica , biologica; in planul spatio-receptor se exercita nevoia estetica urbana, nevoia psihologica urbana-nevoia de ambient. -nevoia de ambient-impune calitatea complexa a spatiului urban ca factor in formarea si definirea unui comportament -ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a spatiului urban -structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a contextului social-uman in care se constituie -daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca forma) Sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta aditionare a structurii spatiului urban este de natura temporara – ea trebuie sa corespunda in timp. -struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp. -ambianta – mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva
2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC -studiul de tema – etapa distincta in procesul de cercetare-proiectare -ca metodologie de studiu –se analizeaza caracteristicile retelei de elemente ->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE /MATRICE DE CRESTERE. -studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii terenului SCARI DE ORDONARE – SCHEME -scheme functionale pe categorii de functiuni (retele de dotari )>concretizari posibile diverse ->multitudine de modele functionale -se introduc informatiile -> verificare si analiza comparativa a variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcurs. -abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda –ANALIZA DE FUNCTIUNI URBANE -ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR -> DECIZIE MODEL FUNCTIONAL OPTIM –model functional (sau de echipare )pt fiecare varianta in parte care se releva ca valoare globala a starii de potentiala si a starii de efect MODELE SPATIALE –se trece la analizarea ocuparii spatiului ->MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI care pt fiecare varianta in parte se releva ca evaluare globala a starii de efect -MODEL. FUNCTIONAL SI MODEL. SPATIAL->PARTIU URBANISTIC 2.efectiv – analiza asupra existentului 3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva cu privire la posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa se verifice coerenta lor sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa –variantele de dezvoltare, verificate cu modele matematice sunt supuse procesului de decizie ABORDAREA CIBERNETICA IN SISTEMATIZARE:ROLUL MODELARII SI CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU -CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al legaturilor si controlul in sistemele tehnice si in organismele vii -formule si scheme logice pt un model de tip international -MODELARE – abordarea cibernetica a sistemelor .sistemul poate fi cunoscut si prin imagini(set de informatii caracteristice) –depind de conceptia de viata , se realizeaza prin-analiza(deductieideologie;observatie-subiectivism, subiectivizare;analogie) -sinteza -mijloacele de analiza –experimentale (total/partial/indirect) -abordare treoretica -sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului respectiv -MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului -este folosit la analiza si sinteza -e realizat prin folosirea analizatorilor de capacitate si de intuitie -MODELAREA-analize si sinteze informationale referitoare la un sistem (in sens cibernetic) -se aplica unei realitati in scopul de a-I schimba starea fizica si/sau comportamentul populatiei -MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in determinarea si propunerea unei solutii , servesc la achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea solutiei, se constituie in etape: 1.stabilirea temei-tema -tema program 2.definirea obiectului modelarii – evidentierea a ceea ce trebuie realizat in teritoriu, ceea ce poate fi modificat, ce trebuie facut (definirea necesitatilor in functie de nevoie) -stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostaze-multiple) referitoare la subiect -> norme stabilite de beneficiar -enuntarea modelului (a temei) 3. traducerea modelului –direct(imagini) -indirect (expl teoretice) 4.testarea (experimental)+concluzii Tema-document care sta la baza executarii unui proiect si in care sunt indicate elementele impuse constructiei Sistem-ansamblu de elemente care sunt in interdependenta alcatuind un intreg organizat Modelare –metoda de studiu bazata pe folosirea modelelor -reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt a-I putea studia comportarea si a modifica in consecinta unele dimensiuni sau caracteristici ale prototipului a cuantifica –a stabili valori discrete pe care le poate lua o anumita marime fizica
4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA -actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem -sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban. aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct urbane . -este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat -se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul -este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel: central- un nou ansamblu central periferic- zona marginala restructurata adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului) 5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA RESTRUCTURARII URBANE
ANALITICA
A
1. Abordarea operational analitica – determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model;este incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta umana viitoare 2. Abordarea filosofica – restructurarea trebuie sa realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste; problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice poerationale cu o analiza filosofica; apare in plus problema abordarii etice 3. Abordarea etica – se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente; este un aspect al politici urbane; apar mai multe probleme – echilibru –periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la populatie; modernizarea este dependenta de nevoile populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei; motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a
10
teritoriului/ necesitatea salubrizare.
imbunatatirii
conditiilor
de
viata
si
-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ -cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie,i a unuia sau mai multor elem ale sist respectiv
6. ANALIZA MATRICEALA – INSTRUMENTE DE LUCRU IN STUDIU DE STRUCTURA URBANA (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)
8. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SISTEMATIZARE , IN RAPORT CU GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII
-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-principiul separarii / zonificarii functionale -IN URBANISMUL MODERN – principiul cooperarii intre activitati -orasul – sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti analiza matriceala: -analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura urbanismului care se opcupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale) -punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului -elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc. - in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii – cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari urbane, locuinte) A. Matricea patratica: -pe fiecare latura – activitii (a,b,c,d….) => tablou de relatii intre activitati. B. Matricea nepatratica -relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii. a, b,c - activitati 1,2,3 – spatii -evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva: adaptarea ideii la spatiu adaptarea spatiului la idee adaptarea functiunii la spatiu adaptarea spatiului la functiune adaptarea activitatii la spatiu adaptarea spatiului la activitate
1 . in raport cu gradul de generalitate a . in functie de intinderea modelului : modelul specific modelul general b . in functie de profunzimea modelului : modelul global modelul partial – orizontal / vertical - ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan de trafic (model partial – orizontal) si de un model de cartier (model partial – vertical) model global model partial orizontal model partial vertical tema – program este un model specific studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model global pt a se face o combinatie in tema – program(studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ) se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea 2 . scopul utilizarii modelelor a) modelul descriptiv – analiticrol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect b) model planificativimplicarea factorului politic in teritoriu prin decizie c) model predictiv (prospectiv)ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative d) model metodologic : de orientare ; de conducere cercetare,/ studiusimulare si optimizare
situatie: mobilul uman – subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv (mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate) obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban 7. CERINTA FUNCTIONALA SI ECHILIBRUL URBAN. SITUATII CARACTERISTICE
9. CATEGORII DE MODELE UTILIZATE IN SSTEMATIZARE, IN RAPORT CU CONTINUTUL , EXPRIMAREA SI TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI
ORGANISMULUI
1. in raport cu continutul a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta) -exprimarea relatiilor formale -se exprima prin forma b. model conceptual -se refera la conceptii -exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar) c. modelul analogic material -se refera la esenta situatiei -reprezinta o situatie sau un fenomen (exemplul modelul gravitational) d. mod urbanistic de indiferenta – mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de organizare a teritoriul 2. in raport cu exprimarea a. mod iconic – mod formal; imagini foarte clare b. mod real-obiectiv- ia in considerare, ca model un o obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi c. mod analitic – foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv d. mod matematic – reprentare printr-o formula e. mod vorbit – apare problema limbajului 3. in rapot cu tipul de valabilitate : a. mod static – nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp – este sincronic; in urbanism ordinul ideal
-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel =>cerinta functionala -functionalitate –capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu) -cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta impunandusi consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane -cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor) -cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece: --- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie --- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana determinate functional – ambiental si vizeaza cadrul urb -cf are un car. activ. - echilibrul organismului urban – superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi -cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a). -in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala
11
b. mod de echilibru momentan – se bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descrestere; se refera la PUG. c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea
-intensiva -economica , confortabila >intregire a centrului - aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate -extensiva –pentru zonele de tip compact > o noua configuratie a centrului. -echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuintelor de la periferie , dar care tind ca amplasare spre centru. -utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in cazul unei cresteri intensive -raportul centrului fata de populatie : ---dimensiune sociala - activitati reprezentative centru - elemente semnificative ---semnificatie simbolica - efecte plastice, de compozotie -modernzarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra populatiei. -importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita – aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric , accepta si cultiva un mod de viata , valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor de urbanizare
10. Caracteristicile organismului urban si functia prioritara Metode de analiza Zona are un anumit caracter , depinzand de “dozajul diferit al functiilor. -caracteristicile zonei - calitativ – categorii de texturi - cantitativ – valoare de utilizae a terenului -se leaga de functia prioritara in zona respectiva - FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban 1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA – ZONIFICARE -org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare motive: - modul de viata al societatii este zonificat - suprafata restransa a organizarii > functiile gaseau usor relatii intre ele. -org contemporana > - crestere nemasurata - tinde sa estompeze functiile prioritare - nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban) - transformare continua - functia prioritara – element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban - nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara Functia urbana este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului. 2. FUNCTIA PRIORITARA –PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE -intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv - asigura - spatiu eterogen - zona omogena CARACTERISTICILE ORGANISMULUI URBAN : ansamblul zona/oras - materiala structurii organismului urban -afirmare esenta a - spirituala mediului in care este situat organismul
12. COLABORAREA INTRE OCUPAREA SPATIULUI SI UTILIZAREA TERITORIULUI IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE - Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban - omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului -----activitate legata de un amplasament -----activitate independenta de loc -referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii : OCUPARE – activitate /suprafata teren UTILIZARE – activitate/suprafata teren/productivitate AFECTARE – activitate/poluare/anexe/circulatii ----- se observa ca raportul dintre activitate si teritoriu este foarte complex. -indicele de utilizare a terenului – prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau tari diferite.
-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu
- eficienta sau ineficienta de utilizare a teritoriului (unei zone) sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de constituie in element de baza al studiului de partiu - analugie intre POT si CUT - sporirea eficientei este o problema de optimizare -intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta -utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate -individ -apare necesitatea de ambient -necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului -nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban.
FUNCTIE – exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati FUNCTIUNE – un spatiu este in activitate (ex functie comerciala , functiune –rezidentiala – spatiul magainului a fost transformat in locuinta .) FUNCTIONALITATE – este rezultanta unui complex de functiuni - este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii 11. CENTRUL ORASULUI RESTRUCTURAREA URNBANA -restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele orasului la necesitati noi , sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent. -dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului. -orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor , prin aglomerarea excesiva in centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)
13. CRITERII DE APRECIERE A COERENTEI UNUI PARTIU URBANISTIC -partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si estetic ; el exprima caracteristicile sistemului : -eterogenitatea elementelor componente -existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii) -dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara
-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este neta -este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau constructie -PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric - modernizarea locuintelor - stilistica constructiilor si asocierea lor - amenajarea ambientala a spatiului -cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , confortului si calitatii
perimetrului cu
care sistemele intra in dialog)
-comportament dinamic -existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa
12
-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective -partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare
4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a variantelor -variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei -prelucrarile specifice sunt :
date de tema date existente | | _______ __________ ____ \/___ _____\/____ |analiza | | stare | | definirea | | raportare | |situatiei | ---> | | ---> | |--->| | |existente| |existentului | |premiselor | | sistematica | /\ | | ____\/____ |criterii de |definirea | |apreciere |variantelor | |a situatiei |de studiu _ | ____\/_____ |analiza | |valorica | ____\/____ | solutia |
-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune teritoriul -abordare – spatiaal , temporala , sectoriala , -analiza se face pe – transversal (analiza secventiala) - longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare) -problemele ce trebuie abordate privnd decizia : -zonificarea -amplasarea -alocarea de echipament -fluxuri , abordari de trafic -decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor
14. COLABORARE FUNCTIONALA
DECIZIE
-colaborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ; corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat -suprapunerea diferitelor variante >MODELE FUNCTIONALE; introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale >necesitatea precizarii MF -modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii potentiale sau efective de functionalitate -se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial -MODELUL SPATIAL – model de ocupare a spatiului – comuniune de scheme spatiale -scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane -scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural -scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare) -analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin : -analiza estetica -analiza economica -analiza psiho-sociala -coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE >PARTIUL URBANISTIC -coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in care ea se poate cosntitui in termeni de animatie urbana ?? -asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.)
|/ REALIZARE NECESITATE |\
| \/
/\
|\
POSIBILITATE <------ |------> \|
\/
|/
16. DEFINIREA NOTIUNII DE CADRU URBANIN SENSUL ABORDARII DE STRUCTURA URBANA -intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA URBANA SPATIALA -cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp -are la baza asocierea de spatii urbane -este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, estetica, geometrica) -sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator : -functional –raspuns la o nevoie -ca o organizare – estetica , etica , administrativa -in planul spatial –perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-functional si fata de nevoia sociala -in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana -nevoia de ambient : -impune calitatea complexa a sistemului urban -spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire a comportamentelor -ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de cadru urban exprimate -structura spatiala urbana : -exprimare fizica a structurii functionale –urbane -exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie -raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod : -indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane -direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp
-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si a relatiilor dintre ele. -se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras THAMESMEAD Anglia – analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare). -se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de echipament, global, -aceasta analiza sta la baza studiului de tema de
/|
EVALUARE <---------------------- VALOARE
15. DECIZIA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE . MOMENTE DE BAZA ALE DECIZIEI.EXEMPLE
-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri functionale/spatiale/modele functionale/spatiale
/\
<------------------------ NORMA
17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE
relatii
1.descrierea / analiza situatiei existente
-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului , exprimata prin densitatea elementelor de viata urbana
2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta
-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de
3.analiza de impact/consecinte
13
ocupare virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana -densitatea creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior -pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate -in practica , configuratia de aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu -aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane, definindu-I o serie de deficiente -aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes -intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului ) putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit -densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare) -densitatea elementelor de viata urbana >activitati +comportamente -elemente determinante –activitate rezidentiala -activitate direct productiva se alfla in relationare -activitate indirect productiva (in contact cu sist.) -comunicationale -elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special) -dnsitatea comunicatiilor –auto, telefon , mass-media -configuratia –rarefierea densitatii >omogena (caz ideal) -repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei -densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 <>d2 -indicatori obiectivi POT – vlabil in zonlele omogene functionalCUT -zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor de viata urbana.
-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.
19. EFICIENTADE UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI -proces dialectic al cercetarii -punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii -eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic – privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura. -valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone -mod de tratare nou-vechi -ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale -asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor -salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice -o mai buna circulatie carosabila si pietonala -este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale -prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor , impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspectele esentiale 20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI .CONDITIONARI MOD DE ABORDARE
-organismul urban functioneaza prin conlucrarea mai multor subsisteme -orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. : ALCATUIRE FUNCTIONARE DEZVOLTARE ________________FORMA___________________ | | | GESTIONARE \/ \/ \/ / FUNCTIE ---------->FUNCTIONALITATE-------->FUNCTIONARE -PLANIFICARE
18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL CONCEPT SI IMPLICATII IN ABORDAREORGANISMUL URBAN
\
-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru ex. ciocanul -functie –presiune de soc - actiune –batut cuie
CONJUNCTURA -functia –in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol functional care asigura functionalitatea , prin intermediul activitatilor oamenilor -este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate -functionalitatea – organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalitate = capaciitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni ; este o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu -functionarea –exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp -exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate -arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALITATE , nu o FUNCTIONARE -functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie al oamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma -functiunea –un spatiu este in activitate (ex functia – comerciala , functiunea – rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta) functie-functiunefunctionalitate functionare -MOD DE ABORDARE: 1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu altele in interiorul sistemului 2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica 3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa – in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor
-functia-> organ -activitatea se raporteaza la un agent care o produce -definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).
Mobil
activitate -------> functie
Uman
/ ^
URBAN.PRINCIPII
\ v
institutie/----<-----\spatiu -SPATIU+INSTITUTIE - DOTARE (parte a echipamentului teritoriului dezvoltata in cadrul locuirii) -cand dotarea exista , functioneaza =>echipament -echipamentul urban – evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie -echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca “spatii adaptate” =>ADECVARE
14
_____________________ABORDARE___________________ \/ \/ \/ \ / SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA \/ \/ \/ \ / efecte de la comun ef de concomitenta ef de structuralitate ef de continuitate |________________|_____________________| ______________| \/ STUDIU DE SUPRAPUNERE IN COMPARATISM SISTEMIC \/ ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA
-
-
interese in planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale apare pericolul amestecului intamplator o problema a urbanismului actual → este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban → tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri → caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte
23. Integrarea urbana. Probleme cadru si rezolvari caracteristice 1.
problemele cadru ale integrari urbane detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante
-sincretism – contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice -sincronic – care exista sau se produc in acelasi timp , in aceeiasi perioada -sinergie – asociere a mai multor organe sau tesuturi pt. indeplinirea aceleiasi functii -diacronic – evolutiv , istoric
2.
21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE IN PROCESUL DE RESTRUCTURARE URBANA
5.
-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior -s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati) -deci, o organizare superioara nuinseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor , mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv -coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane -integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)
6.
alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune – relatii → fel, ordonare analiza gruparii posibile a functiilor descompunerea echipamentelor supuse integrarii regruparea componentelor functionale in mai multe variane localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu dezvoltarea viitoare definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului simbolic si a experientei acumulate precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat) se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind personalul este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie analiza costurilor: raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati financiare + starea tehnologica) realizarea ansamblului consens final al beneficiarilor capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor
3.
4.
7.
8.
24. Indicele de ocupare in teritoriu. Folosire si mod de determinare -
-
22. Ierarhizarea structurala a schemelor functionale. -
se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie
-
idei transpuse – configuratia arborescenta → noi orase si cartiere mari de locuinte
mod de determinare – pt un anumit teritoriuse poate face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE; fiecare zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si de densitatea D etapele sunt: determinarea numarului de zone determinarea S, P, D – pt fiecare zona listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura)
-
construirea punctelor de intalnire valorilor respective → o CURBA se duce diagonala graficului
1.
-
Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element ex: Chandigarh, Brasilia
-
apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii → primul oras: Harlow, Anglia)
-
practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire → transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar
-
-
ale
[.....grafic.......], unde :
-
-
pe OY – P (procente in ordinea determinarii) pe OX – S (procentual) indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafeteiconsiderate intre curba obtinuta si diagonala patratului; avem 0 ≤ ic ≤ 1:
-
ic=1, cand curba se suprapune pe linia graficului (populatia concentrata intr-un sg punct)
C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea → relatii care se stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element [...grafic...]
-
ic=0,5, cand populatia este perfect distribuita in teritoriu
-
ic=0, cand graficul coincide cu diagonala
10.000 Ic = ... (pt simplificare)
2. Configuratia in constelatie: exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de
15
indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc de populatia P elemente de viata urbana ⇒ comparind cu Ic ⇒
concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu → apropiere de normalitate → indrumare a dezvoltarii
-implicatiile : -procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu -spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de a include si o latura simbolica
25. Structura urbana. Integrarea spatio-funcionala a activitatilor in teritoriu -
ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel: [....grafic....]
-
relatia dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la “pentru om” la “ in raport cu omul”, in sensul trecerii raportului functional-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de interdependenta prin paralelism , ci o relatie de interdependenta prin integrare → sistemul integrat de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala analiza organismului urban impune analiza structurii sale o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatialfunctional / spatial-receptiv pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei
-
-
-
26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE ABORDAREA STRUCTURII URBANE
SI
IMPLICATII
27. Integrarea urbana. Determinarea functional-configurativa si ipostazele ei in teritoriu
-
-
-
-
IN -
-avantajele privesc caitatea si eficienta activitatilor unmane implicate 1. avantaje economice : -economia de teren definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in raport cu costul realizarii - urcarea pietonalelor pe nivele de “sol artificial” avantaje :- economie de teren -functionale – pentru nevoi considerate corect ca convengenta si nu ca suprapuneri dezavantaje -pret ridicat al investitiilor nejustificare daca nu este un rezultat firesc al aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu aceaasta obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare -economie de retele tehnico-edilitare si servicii definirea conceptului -economie de energiecomparativ cu consumul pentru desfasurarea aceleiasi activitati -economie de efort uman activitati situate adiacent organizate 2. avantaje sociale : avantaje pentru viata sociala -nevoi economice activitati luctative -nevoi sociale activitati nelucrative rezulta prin imbinari =>cadru de sprijin mai eficient. Ex: un ansamblu multifunctional integrat : -mod eficient de mobilizare a spatiului -ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pentru miscare, pentru contacte -miscarea este incitata de un cotinuu interes pentru spatiul alaturat celui in care te afli -echipamentul este determinant pentru calitatea activitatilor =>bogatia spatiului public
nevoi cu caracter integrator⇒intergrare urbana tehnologia de infomare⇒factor integrator ⇒integrarea tinde catre constit. unei totalitati urbane integrarea urbana reflecta capacitatea sinergica a organismului urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului urban integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII INTEGRATE / FUNCTII INTEGRATOARE / FUNCTII AUXILIARE obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat raportata la contextul general al integrarii determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului → dezv integrata a fiecare functii determinarea configurativa Spatiu urban (in raport cu functionalitatea) → sp. unifunctional (o sg functie) → sp. multifunctional (mai multe functii concomitente sau intermitente); poate fi integrat sau complex → sp functional (el insusi – functie simbolica) ipostazele integrarii: 1. la nivelul programelor: se opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile functionale 2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta; teritoriul este ocupat unitar; spatialitatea – volumetrie continua
3.
la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban; tesatura de trasee integratoare; imbinarea multidirectionala a activitatilor → spatiu utilizat in diferite forme integratoare local
28. LOCUIREA – CONCEPT SI IMPLICARE IN DETERMINAREA STRUCTURII URBANE - conceptul de locuire – fenomen ce se produce in interiorul unui teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv: - locuinta – element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii - locuitul : spatiu adecvat activitate confortul – variabil in timp conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata/dezvoltare social-economica/organizare politica/conditii materiale - implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite texturi urbane eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta => imbunatatire substantiala a calitatii vietii in teritoriul respectiv 29. Limite in definirea str. urbane – rol, continut, tipuri limita – marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate)
-
16
zonificarea – stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului → impune limite de structura limite de structura determinate spatial si temporal
-
compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu are un caracter spatial exprima un impus: natural / obligat / logic are un caracter restrictiv / constructiv tipuri de limite 1. limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a teritoriului 2. limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului) 3. limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum 4. limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu
III.
-
proces integrator spatial si social → tb tinut cont de relatia intre zona respectiva si restul orasului tb sa aiba limite care sa fie bine stapanite pt ca modernizarea unei zone are implicatii esentiale in zonele inconjuratoare 33. Mijloace de restructurare urbana -
31. Metodologia de studiu structural-comparativ- multifunctional -
a.
b. -
calitati: ridicarea gradului de confort prin dotari corespunzatoare si prin inlaturarea amenajarilor insalubre si nocive necesitatea de a utiliza cat mai eficient terenul in directa relatie cu caracterul orasului probleme: rezolvarea circulatiei / modul de ocupare a teritoriului in raport cu destinatia constructiei calitati:
-
utilizarea modelelor matematice in sistematizare: trebuie sa se bazeze pe o metodologie bine definita – metoda de sistematizare urbana complexa are ca scop studiul varientalor de dezvoltare urbana propusa pe parcursul studiului solutiei de sistematizare a. analiza pe functiuni urbane b. analiza comparativa a variantelor in vederea deciziei zonificare functionala / date demografice / forta de munca / fondul locuibil
-
ia in studiu fiecare element al sistemului urban corespunzator functiunii respective, determina necesitatile sale de dezvlotare, le compara cu posibilitatile de realizare → propuneri pentru viitor -
variante pe baza unor prognoze preliminare alcatuite de catre specialisti → imagine intuitiva a posibilitatilor de dezvoltare a orasului variantele de dezvoltare verificate cu ajutorul metodelor matematice sunt supuse priocesului de decizie pt a se deduce procesul constitutiv al organismului urban tb analizata structura sa abordata sincronic si diacronic - abordare → sincretica / → sinergica /→ studiu de suprapunere in comparatism sistemic → sincronica/ → diacronica/ abordare diferentiat cumulativa
-
-
mijloace juridico-administrative, economico-finanaciare, arhitecturalurbanistice desi arhitectul pare a avea influenta numai asupra asupra mijloacelor arhitectural-urbanistice, el este absolut obligat sa se implice si in celelalte categorii (ec-fin si jr-adm) astfel, cadrul institutional creat prin mijloace jr-adm-tive trebuie sa fie suficient de suplu pentru a nu ingradi inovatia, dar si suficient de rigid pt a putea elimina neprofesionalismul si abuzurile; aceasta se face prin impulsionarea unor criterii profesionale specifice pe de alta parte, cadrul material realizat prin mijloace ecco-fin are si el nevoie de aportul arhitectului, ca profesionist, pt echilibrarea justa a raportului dintre investitia pe termen scurt si cea pe termen lung, dintre investitia de eficienta economica si cea orientata spre satisfacerea unoi nevoi complexe (sociale, simbolice, estetice) arhitectul tb sa aiba un rol definitoriu in controlarea acestor mijloace si in coordonarea lor prin intermediul politicii urbane politica urbana: profesie de stat democratic; dezvoltarea este o politica participativa in care puterea centrala are rolul de a dirija un proces diferentiat local folosind mijloacele enuntate: legalizarea planificarii teritoriale si urbane coordonarea investitiilor dezvolatrea potentialului stiintific si tehnologic coordonarea factorilor de decizie astfel, politica urbana devine o sinteza de prioritati in care arhitectul are un rol foarte important in stabilirea solutiilor optime
34. Modul de stabilire a limitelor in definirea structurii urbane 32. Modernizare urbana. Motivatii. Calitati -
I.
modernizarea urbana reprezinta adaptarea relatiilor ce se stabilesc in interiorul organismului urban la cerintele prezentului la realitate necesitatea reevaluarii – istorice, arhitecturale, arheologice; personalitatea orasului este legata de trecut situatii: cadrul este valoros in sine / cadrul este oarecare, dar este de interes istoric / cadrul contine opere si spatii foarte valoroase modalitati: izolarea valorilor numai in cazuri exceptionale (izolare cu bariera de verdeata este o solutie imediata, dar simplista) / integrarea valorilor in organismul urban (intervine maiestria arhitectului)
-
tipuri de limite: globale de dezvoltare (limita de crestere) normative operationale functionale
-
limite de dezvoltare → obiective → limite normative (globale) → dimensionare globala → limite operationale → delimitare teritoriala → limite normative de lucru → localizare – solutionare → limite functionale limitele functionale au 2 ipostaze: limite de operatiune-optimizare limita de evolutie – de dezvoltare atingerea limitei se face prin: cresterea factorului limita, a necesitatii descresterea cadrului limita, a posibilitatii
-
-
-
II.
probleme: evaluarea valorilor: in raport cu orasul / in context mai lung → valoare de obiect / de ansamblu calitati: realizarea continuitatii vechi-nou evidentierea unor monumente existente refacerea functionalitatii spatiului ordonarea circulatiei necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata uzura fizica si morala a fondului construit necesitatea salubrizarii
35. Probleme de rezolvare a modernizarii urbane -
modernizarea amenajare
presupune:
reconstructie-renovare-restructurare-
-
restructurarea – este un proces de adaptare a unor situatii existente la necesitatile noi, sau de dezvoltare a unor relatii noi intr-un context existent
-
constructia – constructii noi:
-
dezvoltare extensiva → ocuparea de terenuri libere
17
dezvoltare intensiva → cresterea inlantuirii constructiei
-
reconstructia – nu conduce, in mod onligatoriu, la modernizare – motive: - pastrarea proprietatii private asupra teritoriului respectiv; - pastrarea infrastructurii renovarea – renovarea structurii urbane incearca sa puna de acord functiunile (poate fi spontana sau deliberata) – constienta: deliberata/ planificata/ actiune complexa fizicosociala – isi propune restituirea unei structuri, a unui cadru de viata – este un proces de selectare in timp a valorilor urbane
-
-
-
-
amenajarea – a face ceva sa corespunda unui scop (in particular – a ridica confortul)
36. Structura functionala urbabna – elemente de viata urbana -
-
-
privind elementele de viata urbana, acestea pot fi clasificate in: 1. elemente determinate functional: activ-rezidentiale activ-direct productive (industrialcomercial) activ-indirect productive (instructiv, formalcultural-educativ, social-sanitar comunicationale 2. elemente determinate functional-ambiental: spatio-ambientale natural-ambientale- cu manifestare a relatieii abordarii ? praxeologice psiho-socio-antropologice *praxeologie- diciplina stiintifica, care studiaza structura generala a actiunilor umane si a conditiilor eficacitatii lor aceasta clasificare a elementelor de viata urbana, determinate functional d.p.d.v. al analizei sistemului este mai precisa, deoarece: • cu analiza sistemului trebuie sa utilizam o unica clasificare a elementelor morfologice • clasificarea pentru elementele de viata urbana functie de activitatile urbane intr-o anumita solutionare alor (situarea in context)
-
-
intre elementele de viata urbana se stabilesc relatii; relatiile au serie de proprietati care se exercita ca functiuni; el constituie structura functionala urbana in planul morfologic spatio-temporal se manifesta o structura urbana functionala care este raspunzatoare pentru existenta organismului urban orice functie, in cadrul unui sistem, deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana, are un rol functiona; ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelorsau a elementelor constitutive, deci anumite proprietati preprii acestora; se are in vedere contributia elementelor la mentinerea
37. Structura spatiala urbana- elemente de cadru urban -
•
-
-
-
-
fenomenul circulatiei urbane (ca element de legatura) ia o amploare deosebita, pe langa alte sisteme de legatura (sisteme informationale) in afara elementelor determinate functional la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu sunt continute in insesi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste elemente se incadreaza in grupa elementelor determinante functional-ambiental; ele influenteaza modalitatile de desfasurare a acestor activitati elementele determinante functional ambiental se refera al zona ambientala a vietii urbane mediul climatic viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor comportament spiho-social obiceiuri ale populatiei sau ale locului experienta si cunoastere in domeniu toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitatii urbane in raport cu modul lor de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara aceste elemente se refera ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana
s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive, o succesiune (toate elementele, de fapt, sunt generatoare de munca, vicii si informatii) ⇒ avantaj pentru statutul urbanistic • un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si elemente de munca pt. o parte din populatie totodata ca utilizare si loc de producerea unui viciu pentru o alta parte din populatia orasului apare posibiliatatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul urban exemplu: industria este unul din elementele de viata urbana esentiale in dezvoltarea organismului urban; acest element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati: in concluzie, considerarea industriei independenta de organismul urban a condus in practica urbana, la o organizare afunctionala, ci situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatiiactivitatilor, separarea sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare d.p.d.v. economic si social-uman trebuie realizata itelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive notiunea “loc de munca” nu este legata exclusiv de industrie; locul de munca specifico-calitativ (domeniul de activitate si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ (pozitie statistica si capacitate-marime) si teritorial ( localizare si grupare) referirea la locul de munca in planul morfologic spatial, priveste: • o activitate productiva in ansamblul ei colectiv • o activitate productiva la nivelul individului elemente de legatura , ca elemente de viata urbana cineticcomuncationala, se refera la un grup imortanta de activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane
-
-
-
-
18
elementele de cadu urban se pot clasifica in: a. elemente determinate functional- activitati -construite (spatii si obiecte) -amenajate (spatii) -naturale (spatii, elemente) b. elemente determinate functional-compozitional -plastice urbane ( efecte) –dominanta, perspectiva -comportamentale (efecte ) – zgomotul, ca efect comportamental c. elemente determinate compozitonal-formal ( ritmul) -perceptiv-efective ( proprietati) -spatio-temporale (situatii ) -estetic-formative (mijloace) elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemele de activitati urbane orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit printr-o folosire adecvata a spatiului fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de cadru urban determinate functioanal sau functioanl compozitional nevoile ambientale presupun o serie de activitati care impun, la randul lor, elemente cu caracter formativ ⇒ elemente determinante (nu se recunosc direct, ca atari, ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua categorii de elemente de cadru urban) relatiile dintre elementele de cadru urban: 1. relatii intre elementele fiecareia dintre categoriile respective relatii intre volume construite relatii intre un volum construit si spatiul liber relatii intre o dominanta si imaginea respectiva 2. relatii de interdependenta intre elementele din a. si elementele din b. (o dominanta trebuie sa puna in valoare o functiune importanta, iar o functie importanta in teritoriul respectiv se cere pusa in evidenta printr-o dominanta)
3. -
relatii de determinare, indeosebi a elementelor din grupa a. de catre elementele din grupa c. structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
-
cerinta functionala este caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii
-
cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac posibila exercitarea acestor functii
-
textura urbana >texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale totalitatea texturilor de elemente de viata? urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii; reflecta starea structurii functionale > analiza starii functionale se poate determina prin analiza morfologica diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport cu mediul: functionalitatea >orasului >unei parti din oras >unui spatiu >functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati >functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta >functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu
-
de functionalitate/cooperare – elemente din grupa elementelor determinate functional
-
-
-
-
de spatialitate – rol caracteristic
cadrul urban: se realizeza in timp, printr-o acumulare spatialacare are la baza asocierea de spatii libere si construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste intereselor obiective de prelucrare a spatiului dupa cerinta functionala respectiva, cat si intereselor subiective ale omului sistemul elementelor de cadru urbaneste dependent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economicobiologica), ci si ca organizare estetica, etica, administrativa
-
-
nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu-factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea uneia sau mai multor functii structura spatiala urbana ne apare, in parte, ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane; de aici poate decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi transpus, prin intermediul structurii funcionale, unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic si psihosocial, in timp
-
38. Dialectica procesului de urbanizare. Aspecte contradictorii in dezvoltarea culturii urbane -
-
-
se pune problema periferiei orasului – situata intre sat si oras, sau cuprinsa atat in teritoriul urban, cat si in cel rural cresterea periferiei> fenomen de suburbanizare fenomenul periferiei nu are aceeasi pondere pentru toate aglomeratiile urbane; este influentat de stadiul procesului de urbanizare tendinta de evolutie; tipuri: 1. conditii- grad ridicat de urbanizare=> a. crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica b. exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie a. presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie b. presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul orasului 2. conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat) consecinteperiferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu/cultura
-
-
-
-
functionalitatea urbanaeste calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva
-
functionarea urbana – exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)
-
functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.
40. Aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers -
-
39. Definirea functionalitatii urbane urbane, cerinta functionala si echilibrul urban -
>functionare > exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.
-
o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv functionalitatea este capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu) din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala
19
proces de urbanizare> dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, doua directii de crestere: - dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu - dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si dezvoltarea extensiva. Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie in tre calitate si cantitate
-
Cantitatea:
-
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare. - valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent
-
-
-
-
-
-
crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda) cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere, duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului. Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana. Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sun echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor de viata urbana Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate
44. ORDONAREA ELEMENTELOR MORFOLOGICE IN TEXTURI URBANE. TOPOLOGICA LOR -config de copac – Cristopher Alexander – “Orasul este un copac?” – contra doctrinei functionaliste •ideea de organizare structurala dendromorfica se naste odata cu proiectarea oraselor ideale ale socialistilor utopici; e aplicata in Anglia (Harlow – satelit al Londrei) si domina constr urb ale anilor ‘60-’70 (Chandigarh ; Brazilia) •transpunere a specificului gindirii umane -config in retea (desen)
-config in constelatie – o config de copac pe care se “altoiesc” elemente de config in retea (•exprima o suprapunere de interese in planul spatiofunctional ceea ce poate determina o suprapunere spatiala ; •structura negeometrica) (desen)
42. Organismul urban ca societate localizata
-solutia pt viitor→altoirea intre solutia ierarhizarii copac si solutia cu structura la jumatate -totalitatea relatiilor dintre elementele de viata urb→sistem parti-celular = texturi de elemente de viata urb texturi : simple (se constituie pe un sg palier) ; complexe (se constituie in ansamblul structurii) . Au caracteristici definite de factori : calitativi ; cantitativi -topologia = stiinta locului, a ocuparii spatiului -tipologia struct functionaliste : •configuratie (tot ceea ce este perceptibil in spatiu) ; •poate evidentia geom struct→geom relatiilor in cadrul struct ; •pt evidentierea relatiilor trebuie avute in vedere :1) intensitatea relatiilor (evidentierea rel. tari si a rel. slabe in teritoriu→ analiza intensit se face in raportul conurilor de ierarhizare) ; 2)referitor la geom rel se pune intrbarea : structurii urbane ii este tipica o anume asezare? Exemplu : sist formativ post universitar (textura Inv superior complexa) Inv scurt superior (desen) Liceala Scolara Prescolara
Concept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii fundamentale: mobil uman> activitate> spatiu aferent in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv organismul urban se constituie in orrice moment al istoriei societatii intr-un effort de umanizare a spatiului, deci puem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem sociospatial modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem) societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban organism urban
45
MODELAREA IN SISTEMATIZARE. ESENTA SI REALIZARE
-esenta – modelarea=abordare cibernetica; tratarea organismului urb ca sist in sens cibernetic -modelul – o imagine constr premeditat prin mijloace de simplificare sau cu ajutorul unor instrumente de amplificare si filtrare a capacit intuitive -modelarea poate fi: matematica / dinamica ; preexistenta realitatii / postexistenta realitatii -folosirea experimentului (ca fundament teoretic) – modelele de analiza fiind deductia, sinteza, observatia, analogia. Experimentul poate fi: total (obiectul integral supus cercetarii) ; partial (cercetare incompleta) -proiectul de sistematizare este un model care urmeaza a fi aplicat unei realitati, in scopul de a mima starea fizica a realitatii si de a modifica comportamentul populatiei. Realizarea modelelor de lucru – stabilirea necesitatilor modelului→aportul modelului : •se defineste tema program - tema→param caracteristici ; program – caract functionale si caract cantitative •se realizeaza o selectie progresiva→1) se def obiectul model (se pune in evidenta ceea ce se cera a fi realizat, ce trebuie facut, ce poate fi modificat); 2) ordonarea datelor cunoasterii (teze; ipoteze – modificari multe); 3) enuntarea datelor privind scopul (cu beneficiarul); 4) enuntarea temei→a modelului-suma informatiilor obtinute •traducerea modelului→direct (imagine, desen); indirect •testare+concluzii exprimate de catre urbanisti •experimentare finala •utilizare→informare, simulare
1. ORGANISMUL URBAN. MOD DE ABORDARE SI DEFINIRE A MODELULUI CONSTITUTIV -organismul urban = sistem complex care este constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme complexe sau simple = produs social localizat, sistem deschis fundamentat pe un sistem de activitati -conceptii de abordare a orasului: 1)functionalista clasica (model organicist, explica faptele urbane prin functia lor, rolul in cadrul sistemului, modul de interconditionare) ; 2)structural-functionalista (da un inteles logico-matematic functiei) ; 3)diferentiat cumulativa-moderna (suprapunere in comparatism sistemic) -abordare a organismului urban{sincreticaefect de loc comun (acelasi loc) ; sincronicaefect de coincidenta (acelasi timp) ; sinergicaefect de structuralitate (vecinatate) ; diacronicaefect de continuitate (miscare)}studiu de suprapunere in comparatism sistemicabordare diferentiat-cumulativa (la nivel global sau diferentiat) -modelul constitutiv al organizarii urbane morf urbanafunctionalitate urbana dinamica urbana ↓ ↑ asig echil functionalitate↔stabilitate urban ↑ localizarea activit↔gestionarea ↓ spatiului ↓ struct urbana functie urbana manifestare urbana →spatio-funct (plan funct) institutionalizare ← →spatio-config (plan formal) materializare ← ↓ ↓ ↓ forta urbana organism urban fenomen urban ↑________succesiune de forme urbane__________↑
46 PROBLEMELE MASURARII IN ORDONAREA STRUCT URB -masurarea=aprecierea si descrierea insusirilor elem constituitive ale unui sistem in raport cu niste criterii -se masoara orice info care se refera la spatiu -datele problemei: 1) primare (constituite ca reprezentari numerice sau simbolice care caract dimensiuni ale componentei respective – info care privesc strict obiectul respectiv→date brute ; 2) secundare (proces de comparatie - combinare, transformare, modelare – cu alte elemente ; nu
20
• analiza de ansamblu priveste intreaga textura si pune in evidenta caracteristicile sale majoretrasaturile calitative ale elementelor si ocuparea teritoriului •schemele functionale se alcatuiesc pe categorii de functiuniidentificarea fiecarui element in cadru unei institutii, intrprinderi, amenajari, dotari, servicii • studii spatiale – scheme de sit, de evaluare economica a efectelor plastice, de evaluare economica a elementelor de cadru, de eveniment • se face o analiza care continua la nivelul (A)modelului functional (suprapunerea diferitelor variantemodel functional optimreleva starea de potentiala / efectiva functionalitate, prin prisma echipamentului) ; (B)modelului spatial (evaluarea starii de potentiala / efectiva spatialitate) (A)+(B)model global al structurii urbanepartiul urbanistic
sunt prelucrate ; este operatie primare de punere in discutie a masurarii ; este o inseriere a insusirilor elementului) -criterii de analiza : •1-raportul intre componente (entitati) : – se constituie o scara de raport: A___B_C____D_____ - raport de dependenta intre entitati: A___B_C____D_____ •2-dist intre entitatile observate→scara de interval, se masoara exclusiv dist dintre elemente ; •3-ordinea (scara ordinala)→ordinea componentelor ; •4-situare categoriala→evidentierea apartenentei elem la o categ sau alta→scara nominala (foloseste numerele, care nu sunt valori in sine) scara/criteriul raportare distanta ordonare clasificare de raport • • • •__ de interval • • •_ ordinala • •_ nominala •__
50. RESTRUCTURARE URBANA. RELATII INTRE VECHI SI NOU - restructurare urbana – proces de adaptare a unor relatii existente la necesitati noi, sau de introducere si dezvoltare u unor relatii noi intr-un context urban - reconstructia – o restructurare urbana in masura in care nu se multumeste sa reproduca o existenta urbana anterioara ci actioneaza in directia modernizarii - renovarea – se actioneaza in sensul restituirii unei structuri, a unui cadru de viata care desi adaptat cerintelor momentului sa nu isi nege originea - reconstructia – implica si o dimensiune sentimentala, de refacere a unui cadru care este raport al traditiilor, al amintirilor - renovarea – se face din necesitatea reevaluarii istorice, arhitecturale, artistice a unei zone, in sensul precizarii si afirmarii personalitatii ei - cadrul este o valoare in sine : unitate, relatia cu mediul, istorica - exista 2 conceptii : izolarea (numai in cazuri cu totul exeptionale – solutie imediata dar simplista) ; integrarea (intervine maiestria arhitectului) - integrarea : o cladire veche intr-un context nou, o cladire noua intr-un context vechi (se rezolva printr-o egalizare a valorii, nu printr-o reproducere formala; cladirea noua trebuie sa reprezinte epoca ei , asigurind, insa o buna vecinatate cladirilor existente - nu trebuie impusa pastrarea intacta a cadrului istoric daca nu se pot realiza conditii optime de existenta - relatia vechi-nou – probleme de apropiere a valorilor, de relationare a lor, in raport cu orasulconstructiile valoroase nu trebuie izolate, protejate prin spatii neutre, ci trebuie integrate intr-un ansamblu in care cladirii ii aduc un contrast binevenit si reflecta epoca lor - valoarea de obiect a unei constructii trbuie considerata in relatie cu valoarea de ansamblu a orasului, ele protejidu-se reciproc - raportul vechi-nou este expresia formala a dialecticii dezvoltarii arh.
47. PARTIUL URBANISTIC. IMPORTANTA SI LOCUL SÃU IN STUDIUL URBANISTIC -evidentierea starii potentiale de functionalitate se poate face prin descompunerea morfologica a texturilor. Analiza starilor de potentiala functionalitate constituie o baza a schitei de sistematizare. Analiza se sprijina pe o intelegere ampla a struct urbane; rezulta ca urmare a interdisciplinaritatii – partiul urbanistic . Se realizeaza prin intocmirea acestei analize – de la rationament la imagine grafica - localizarile posibile -locul partiului urbanistic : -intre tema de proiectare si detaliile de sistematizare se face o trecere directaaspecte negative : •dificultati de stapinire a info cu privire la situatia existenta; •aspecte privitoare la incadrarea in teritoriu a ansamblului studiat; •neglijarea unor elemente exterioare ansamblului; •detalierea de sistematizare rezulta mecanic, fara a exista o posibilitate de revenire asupra temei; •eficienta investitiei nu se poate aprecia la nivel teritorialnecesitatea elaborarii unor instrumente de lucru intre activitatea de program si actiunea de spatializare. Deci studiul de partiu urban este o etapa distincta in activitatea de cercetare-proiectarestudiul de tema 48.
POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana : • mod de manifestare a suprastructurii societatii; • urmareste realizarea unui proces organizat de planificare operativa in modernizarea urbana -politica urbana poate fi : 1) unidirectionala – subordonarea arhitectului de catre puterea administrativ-politicadecizie centralizata 2) participativa – in cazul statelor democratice dezvoltate; - puterea centrala are doar rol de a dirija un proces diferentiat local, urmarind : • legalitatea/operativitatea planificarii urbane; • precizarea/coordonarea investitiilor financiare; • sprijinirea dezvoltarii potentialului tehnologic si stiintific; • formarea specialistilor; • mijloacele de colaborare a fortelor de decizie in stabilirea nevoilor si a solutiilor 3) a puterii – opinia publica, putera centrala, puterea locala; - se analizeaza solutii nu o solutie; - arhitectul – rol important in stabilirea solutiei optime -politica urbana trebuie sa tina seama de specificul locului, de la un oras la altul, de la o societate la alta
51. STAREA DE VECINATATE CA EFECT DE SUPRAPUNERE - spatiul urban eterogen + sintetic→criterii : 1) importanta descoperirii interrelatiilor diferite 2) necesitatea de a avea in vedere mobilitatea vietii • orasul→este mobilzonificarea trebuie utilizata ca un factor de canalizare si nu de fixaretendinta de a amplasa alaturat activitati pentru care vecinatatea este incomoda, chiar daunatoare (1)inconvenientul sau avantajul unor activitati vecine (2)inconvenientul sau avantajul comunicatiilor (a relatiilor intre activitati vecine) (1),(2)inconveniente si avantaje de vecinatate in doua sensuri : •a)asocierea elementelor de viata urbana, in raport cu specificitatea fiecaruia (ex. Recreerea, activitati formative, cercetare, productie) ; •b)disociere relativa→implica caracteristici proprii la nivelul structurii urbane respective - interactivitatea→multifunctionalitate si integrare – rezultatul suprapunerii mai multor tipuri de activitate activitati unice activitati suprapuse activitati combinate - starea de vecinatate se remarca printr-un anumit caracter centripet al intereselor si al manifestarilor • 52 SISTEM URBAN INTEGRAT. CONSTITUIREA SA IN TERITORIU. EXEMPLE
49. PARTIUL URBANISTIC. DIFERENTIEREA METODOLOGIEI DE STUDIU PT TIPURI DE SITUATII -partiul urbanistic – exprimare complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban, precizind localizarea functiilor, ocuparea si utilizarea terenului, conform premiselor sale de dezvoltare -metodologia de studiu : • informatiile obtinute in urma analizei de textura urbanaposibilitatea ordonarii tuturor elementelor pe o scara de ordonare a relatiilor dintre alementeanaliza grafica determinind gradul de ierarhizare in ansamblul sistemului teritorial respectiv, grad constatat sau dorit pt viitoranaliza grafica se sprijina pe reprezentarea diferentiata a informatiilor obtinute prin diferentieri cantitative sau calitative intre elementele considerate. Aceasta descompunere se face dupa urmatoarele situatii : •1) pe fiecare element – luat ca centru al interesului analiticse urmaresc toate caracteristicile sale in raport cu celelalte elemente; •2) pe fiecare grup de elemente asociate – analizat ca focar/centru al unui ansambluse trece la o analiza de ansamblu
-la nivelul organismului urban→integrare urbana→se poate constitui intrun sistem care devine, treptat, sistem director pt intreaga dezvoltare a teritoriului urban -sistem director→sistem integrator→configuratie caracteristica (zona centrala a orasului) ; componente (in ordinea constituirii posibile)
21
•(1)traseu urban integrat = element integrator de legatura (ex – circulatia pietonala organizata corespunzator – contribuie la integrarea diferitelor zone ale orasului ; - aglomerare de oameni si interese) •(2)ansamblu multifunctional integrat – produs de integrare la nivelul functiilor de obiect; - elemente de polarizare cu caracter integrator •(3)zone de cadru – teritoriu afectat prin integrare (1)+(2) ex (•Karlsruhe – dezvoltarea activitatiilor universitare de-a lungul unui traseu urban integrator ; •Varsovia – integrare urbana a activitatiilor cu caracter formativ, in sistematizarea zonei noi a orasului; • Munchen – extinderea cartierului Perlach→traseul integrator realizeaza o legatura fireasca intre : ansamblul propus, ans. Realizat recent, ans vechi si istoric ; • New York – Manhattan – teritoriu urban integrator pe orizontala si verticala→cladiri existente, spatii noi ; • Praga – noul cartier Kralowska – grupare de ansambluri rezidentiale si multifunctionalitate de0a lungul unui traseu intergrator ; • Berlin – cartierul Charlottenburg – proces de restructurare preconizata a se dezvolta pe ideea integrarii) -spatiu integrat→produce aglomerari in jurul unei activitati catalizatoare, polarizatoare pt functia urbana ce se dezvolta in spatiul respectiv cu caracter multifunctional→apare prin asocierea la un element integrator ; apare independent – asocierea intervine la elementul integrator -spatiu integrat→programat (pt activitati specifice) ; neprogramat (pr activitati nespecifice, aleatorii) Observatii : conlucrarea intre functii permanente si functii ocazionale conlucrare intre spatiul programat si spatiul neprogramat o configuratie simpla / neutra Integrarea presupune : • localizare – ocupare (programat / neprogramat→a disponibilitatii spatiale ale altor functii sau a teritoriului liber ; • ocuparea spatiului liber→ocupare spatiala / ocupare temporala
- studiul de partiu – etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare ) - studiul de tema – abordare structurant-functionalista a organismului urban si cuprinde 6 etape : 1. analiza situatiei existente 2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului) 3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate) 4. raportarea sistemica 5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic 6. analiza valorica a variantelor - se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie => 1,2,3
3.
analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia
56. SITUAREA IN CONTEMPORANEITATE A MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE PE LINIA ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE - analiza perceptiei urbane – este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban - Kevin Linch – analiza ridica o problema tripla : =>a intelegerii spatiului =>a conceptiei spatiului =>a interventiei asupra spatiului - studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii – General Motors (Eero Saarinen) orasul se evidentiaza prin : - intelegere specificitate – complex de trasaturi - conceptie lizibilitate – calitate a spatiului provenita din organizarea lui - interventie semnificatie – calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental
54. SISTEMUL DE ACTIVITATI URBANEDEFINIRE SI IMPLICATII - Activitatea – este definita cantitativ si calitativ de catre mobilul uman , si transmite o dimensiune calitativ-cantitativa spatiului urban - elementele dimensionarii in definirea unui spatiu urban , a relatiilor sale cu spatiile aferente - Sistemul de activitati urbane = totalitatea activitatatilor urbane localizate ; elementul structural esential ; asigura transpunerea , in organizarea orasului , a mobilului uman ; apare pericolul de a concentra atentia asupra unei singure activitati (ex. Orasul dormitor) => stare de criza in teritoriul urban - sistemul de activitati => functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune - apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu => a. stabilirea naturii activitatilor b. spatiul aferent si afectat c. tipul / natura relatiilor dintre elemente
- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta - pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului – ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban - analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor) - aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia - Kevin Linch – propuneri de rezolvare a problemei : => metode de interventie : - negarea modelului preluat apriori - promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4 activitati – domestice , de productie , de recreere , de formare (formative) 2. situare in raport cu un loc – legare de amplasament / independenta de amplasament 3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare 4. functie de raportul de desfasurare – relatii autonome sau comunicative 5. functie de natura interlationarii cu alte activitati – complementare / necomplementare 6. situare in plan intercolectiv – prim / secund / tert/ cuaternar - structura spatial-functionala – activitati determinate functional si - clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete a fiecarui element - activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic - componentele de activitate - complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a organismului urban - orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibru functional
57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE - similaritatea – apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere , vecinatate) - similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala - similaritatea se constituie in 2 moduri : =>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune =>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval) - similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ; `este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente => structurala (cantitativ/calitativa) – caracterizeaza elentele in sistem => functionala – relatii calitative intre elemente - spatiul topologic – spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut - se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii => marimea distantelor in spatiul metric – schema ramificata => dendrogena - regionalizarea – considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu - restrictii de contingenta – evidentierea regiunilor omogene - generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie - se pot introduce 3 intervale 0.2 – 0.5 ; 0.5 – 0.9 ; 0.9 – 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 – 0.9) => zone omogene - in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta - regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)
55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare-proiectare a studiului de tema . - studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului natural , cit si in planul social , economic , estetic .
22
58. UNITATEA STRUCTURALA SI NEVOIA ORGANIZAREA URBANA A TERITORIULUI
DE
CENTRU
nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata
IN
61. ZONIFICAREA URBANA CA REZULTAT STRUCTURAL - organismul urban – anatomie - structura - fiziologie – gazduieste un proces dinamic - caracterul urban si calitatea orasului depind de cetrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental - din punct de vedere structural : => orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune => centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor => elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intrun anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban - centralitatea – este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului - este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului - nevoia de centru – se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurnanocturna de locuit => pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant => rezulta dintr-un principiu de ordonare a elementelor structurii urbane => aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea => centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane
- zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana - observatie – aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza , de fapt , sensul - avantaje : 1. functionalitate – in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane 2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor 3. premise pentru realizarea varietatii spatiale 4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare – eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor 5. o utilizare mai buna a teritoriului prin : => cooperarea intre diferite activitati urbane => constituirea organismelor multifunctionale 6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban => de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale si spirituale umane - apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana - principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt : 1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului 2 . Charta de la Atena – uniformizare si tehnicizare excesiva - disocierea vietii umane de mediul sau - situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de functie
59. URBANISMUL SI AMENAJAREA TERITORIULUI PRIN ACTIUNI DE ORDONARE A SISTEMULUI AMBIENTAL
- problema – recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ; mai este valabil ? - raspuns – procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban – intr-un nou inteles - zonificarea urbana complexa cu conditia ca : zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument / rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban zonificarea are valoare – operationala a. utila la nivelul analizei situatiei existente b. cu caracter de constelatie - structuranta : a. necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane
- ambianta urbana – conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator - se defineste “functia” formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor - cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate - apare iluzia motivatiei => o “motivare pentru motivare” indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie - tendintele urbanismului actual – pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a mediului construit cu omul - urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator
62 . ZONIFICAREA URBANA . SCHEME FUNCTIONALE - Charta de la Atena – teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie => schema structurala tripartita - zonificarea apare din nevoia de ordine - oras ideal – zonificare pe principii estetice - oras radial-concentric – zonificare dupa venituri - oras functionalist – Charta de la Atena – zonificare disociativa , care are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri inalte din Paris) - oras gradina – zonificare prin alternanta – locuinte / spatii verzi - modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit - oras cu tesatura urbana discontinua – spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ - F.L.Wright – descentralizarea organica + + E.Saarinen – descentralizare totala = nu implica un principiu al zonificarii urbane - spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi
60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT IN STRUCTURA URBANA - zonificarea urbana – produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o integrare functionala – cooperarea activitatilor - se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv - integrarea urbana – releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii : la nivel de program la nivelul functiilor de obiect la nivelul functiilor urbane - integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator=> avantaje economico-sociale - varietatea de ansamblu – presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat - numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este
63. TEXTURA URBANA SI STAREA DE FUNCTIONALITATE - dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi - organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini anumite functii : functii urbane esentiale
23
functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea deveni traditional datorita integrarii) - orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii - in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de elemente de viata urbana - totalitatea texturilor deelemente de viata urbana , evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea structurii functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana => descompunerea elementelor - diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sistemului - nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu) - in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul - actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana - este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii) - in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate , corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru - din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi :
ca rezultand dintr-o anumita caracteristica a sistemului respectiv - functionalitatea – capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu) - din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala - se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura “pozitiva” => un asemenea inteles este insuficient , deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala - cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni - activitatea de sistematizare – dezbaterea asupra organismului urban , intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii - cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor) - cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara deoarece : => ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o modificare a echilibrului intr-o anumita directie => desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban - cerinta functionala are un caracter activ - pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare - centripete – care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale) - centrifug - centripeta – traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui - cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona) respectiv - in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala - trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde - o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana – mobilul uman generator finnd individual sau general - cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv - o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o necesitate NEVOIA “functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza lucrurile si consuma bunurile” – Malinovski - Malinovski distinge , in cadrul acestei categorii de nevoi 3 mari grupe : 1 . nevoile elementare predominant biologice – somn , hrana , reproducere 2 . nevoile derivate – cele cu caracter economic , moral, politic 3 . nevoile integrative – religia , stiinta - avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental , psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin : relatiile care intervin intre aceste elemente relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional iinfluenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale , direct-productive, indirect-productive , comunicationale) - nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica - privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional - functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale
1. 2.
texturi simple – se realizeaza intr-un singur plan
texturi complexe – se realizeaza pe mai multe paliere legate intre ele caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc STARE DE FUNCTIONALITATE - complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective - complexitatea texturii – este rezultatul uni insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de complexitate) - relatiile simple sunt relatii univoce - relatiile complexe sunt cel putin biunivoce - intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica - relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme - prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa - in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate - apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate - starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de : caracterul starii ei efective de functionalitate situarea ei in context sistemic natura si intensitatea nevoii considerate dialectic tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica 64. DIALECTICA URBANA
o functie trebuie inteleasa : ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem
24
- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului - functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem - functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial - diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect - indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei – individuala sau colectiva – si indiferent de natura motivatiei – subiectiva sau obiectiva – nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata de viata urbana - aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor
-morfologia urbana se constituie pe doua planuri intercondititonate intre ele un planspatio-functional - la nivelul vietii urbane – elemente cu proprietati abstract-materiale si un plan spatio-perceptiv – la nivelul spatiului urban – elemente cu proprietati concret spirituale -VIATA URBANA → elemente determinate functional si elemente determinate functional ambiental -CADRU URBAN → elemente determinate functional, elemente determinate functional-compozitional si elemente determinate compozitional-formal
65. CONCEPT DE BAZA IN ABORDAREA ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana . 1 . MOBILUL UMAN – in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii → sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil. - INTERES→MOBIL UMAN (=impuls structurant pentru organismul urban) →ACTIVITATE →SPATIU URBAN →ACTIVITATE URBANA 2.,3. intre mobilul uman si activitatea urbana exista o relatie cu caracter primar activitatea urbana → spatiu urban si o relatie cu caracter secundar spatiul urban →activitatea urbana - in organizarea unui teritoriu relatiile dintre activitatea urbana si spatiul urban pot fi de factura analista sau conceptuala - Actiunea umana in raport cu teritoriul poate fi independenta, (relativ independenta) de ex. recreerea, sau legata de teritoriu, de ex. locuirea -A. Wadington – ‘Schismogeneza mobilurilor umane‘→Mobilul se dezvolta in timp si exista 3 categorii de mobiluri umane :1. concomitente- in paralel (ex. locuirea in cadrul unui ansamblu rezidential →interes comun); 2. contradictorii – nu se schimba reciproc , exista contradictii benefice(recreerea – efortul) si contradictii malefice (poluarea); 3. in succesiune , au ca baza esentiala acelasi punct (ex. un curs optional se poate face doar daca in prealabil s-au facut altele) -intervine si posibilitatea, pe langa interes, exista doua tipuri de mobiluri(favorabile si defavorabile) in dezvoltarea teritoriului - FORTELE URBANE =fiecare din manunchiurile de mobiluri, in stare de opozitie sau asociatie -ORASUL=organismul urban -B. CLAWSON si STEWART -raportul om →ativitate →teren utilizat(activitatea umana e legata de modul de utilizare al teritoriului) -activitate→spatiu aferent activitatii respective→mobilul uman(motivatie a organismului urban)
Categorii urbane fundamentale intr-un proces continuu de transformare prin interconditionare -MOBILUL UMAN comanda activitatea -ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana) 66. ELEMENTE MORFOLOGICE . VIATA URBANA SI CADRU URBAN SCHEMADE RELATIONARE SINTACTICA D -ORGANISMUL URBAN=totalitatea activitatilor urbane e localizate(elemente morfologice) →viata urbana + totalitatea de spatii t aferente (alte elemente morfologice) →cadrul urban e ele exista o relatia dialectica fiind reciproc dependente -intre r -Viata urbana e factorul motor al transformarii m -planul informatieieste un plan care nu este marcat fizic (activitati) i suprapunerea acestor doua planuri rezulta bunuri, atitudini, valori, -din n imagini=ur a banitate →se refera la comportament(conotatie pozitiva) biologic servicii n beneficii teconomicomaterial atitudini e spiritual obiceiuri M activitati isocial o comportamentale politic n r f relatii,etc. p o l l a o de viata urbana Mod n g u i
71. LIMITE IN TIMP SI SPATIU ALE STRUCTURII URBANE . ARIE DE INTERES - limita marcheaza o trecere efectiva de la o calitate la alta a spatiului , nu numai in sensul modificarii nivelelei calitatii ci si a naturii calitatii - limita de structura – determinata spatial si temporar ; are ca rol : compartimentarea spatiului in raport cu complexul de activitati care se formeaza in teritoriu , are un caracter spatial , exprima un impuls natural neconditionat si are un caracter restrictiv - aria de interes este exprimata prin suprafata din teritoriu inclusa unei limite structurale - este de 3 feluri : => izocronala - ce este raportata exclusiv unui centru de interes in coroborare cu timpul parcurs => de atractie - raportata exclusiv la centrul de interes in raport cu elementele exclusiv de natura ambientala => de influenta => de convergenta – raportata la centrul de interes si totodata , la centrele de interes vecine de competenta – are o baza de obiectivism 72. ZONNING – ZONARE – ZONIFICARE CARACTERISTICILE CARE LE DIFERENTIAZA
. DEFINITIE
SI
-ZONNING- ozona e luata in considerare d.p.d.v. al eficientei (cati bani scoti dintr-o afacere, care e pretul de vanzare intr-un loc sau altul) -pentru a face un zonning trebuie sa existeo baza legala. (functioneaza inca de dinainte de razboi, preluat de la americani→pastrarea regulilor din planul de urbanism) -ex. o zona rezidentiala implantata cu loturi -daca cineva vrea sa construiasca pe lotul respectiv un spatiu comrrcial, va plati un impozit de “n” ori mai mare (in zona trebuie sa existe spatii comerciale, dar nu foarte multe) →mentinerea echilibrului in spatiul respectiv -ZONARE importanta teritoriului in raport cu acele caracteristici ale locului care sunt naturale (care se constituie ca niste influente a unor prezente din afafra teritoriului) -factori care influenteaza zonarea: masuri urbanistice, insorirea, poluarea (o influenta din afara asupra spatiului respectiv) - ZONIFICARE=un principiude ocupare a teritoriului; s-a constituit ca impunere in cadru teritoriului; separarea in cadrul teritoriului urban a diferitelor tipuri de actiuni; dupa 1953 se va considera ca activitatile care au un rol cooperant trebuie puse la un loc →studiul de zonificare se poate referii la osituatie existenta , apreciind-o ca favorabila sau nefavorabila –are rol in planificare de a evidentia aceasta stare de cooperare a activitatii (ex. cinema in plina zona comerciala) - In legatura cu constituirea zonei: -zonificarea - cu referinta structurala, fie ca avem de a face cu o structura sau cu o aglomerare de activitati (caractere fizice sau functionalitatea) -zonarea – definirea in raport cu caracteristici naturale ale locului (zona topografica, seismica, etc) -zonning - se implica eficienta si funciarul in legatura cu financiarul (eficienta +funciar+financiar=ZONNING)=o operatie ce se aplica in fizic natural teritoriu avand la baza zonificarea; (mediu determina natural) orice masura din partea primariei si a investitorului; lipsa luiartificial e opiedica fizic -Criteriul de zonning precizeaza ce construit) se poate construi intr-un loc si cum (mediu se poate impozita economic psiho-social 72.1 . ZONIFICAREA URBANA juridic- . PREOCUPARI CU CARACTER configuratia spatiala ISTORIC administrativ cultura urbanaUN INTELES LA ZONIFICARII - motivele a aparut ca nevoie de ordine istoric-cultural politica urbana zonificarii (zonificarea functionala)
25 Componente in planul existentei umane
n u e r c b a e interese economico-sociale s n securitatea populatiei si a activitatilor i a t interesul de a impune puterea regionala -a etapele istorice ale zonificarii : 1.t zonificarea logica , functionalista , simplista 2.i zonificare functionalist analitica (Charta de la Atena) l scoaterea orasului de sub dominatia haosului o impartire in mod sever : zona de locuit , zona pentru munca , zona r pentru circulatie 3. zonificare dupa logica functionalista complex-sintetica => model urban eterogen
26
